Astăzi, peste 60 din populația tării nu este mulțumită de câte informații cunoaște [612508]

INTRODUCERE

Astăzi, peste 60% din populația tării nu este mulțumită de câte informații cunoaște
despre activitatea Administrați ei Publice, procent care se află în continuă creștere. Cetățenii
pur și simplu nu doresc să mai participe la luarea deciziilor și elaborarea politicilor publice.
Printre cauzele care stau la baza acestui fenomen identificăm: performanțe scăzute ale
admini strației publice, derapaje ale guvernanților în combaterea corupției, crize economice și
financiare ș.a.
Din acest motiv, implementarea cu succes a unui proces de transparență decizională se
poate dovedi a fi o măsură de sporire a încrederii cetățenilor și a determinării acestora în
promovarea bunei guvernări prin participarea activă la procesele de elaborare a politicillor
publice. Să nu uităm că, un cetățean dacă este mulțumit de informațiile pe care le primește,
aceștia vor ajunge să cunoască mai bine ca re le sunt responsabilitățile in acest proces
democratic de guvernare. Astfel, administrația publică nu numai că trebuie să educe cetățenii
în alegeri de exemplu, ci și în modul în care se derulează procesul de guvernare.

La nivelul unei comunități locale în care atât cetățenii cât și administrația publică se
implică activ în procesele de transparență decizională, informațiile ajung să fie prezentate într –
o manieră onestă, completă și clară, cetățenii putându -și exprima public opiniile și influența
astfel în mod direct procesul decizional . În aceste condiții, gradul de multumire al cetățenilor
cu privire la implicarea lor directă asupra activităților administrației publice poate crește
semnificativ, iar cetățeanul de rând nu va mai renunța la implicarea în procesul decizional și
va lupta alături de administrație împotriva corupției.
Informația reprezintă oxigenul democrației, astfel că transparența decizională
reprezintă principiul de bază al administrație i publice, care are rolul de a f urniza servicii
publi ce. Un cetățean bine informat si cu implicații directe asupra proceselor decizionale la
nivelul administrațiilor publice nu va mai dezvolta sentimente de frustrare datorate inutilității
participării la actul de guvernare, ci va dori să se implice tot mai m ult în momentul în care va
vedea că opiniile sale sunt demne de luat în considerare.
Am ales această temă întrucât de multe ori am fost eu însumi pus în situația de
necunoaștere, în care dezvoltam frustrări datorită faptului că informațiile de care aveam
nevoie erau de cele mai multe ori incomplete și nu mă ajutau să duc la bun sfârșit o acțiune,
sau în care opiniile mele nu contau de fel. Intrebând membri ai familiei, prieteni apropiați,
colegi și alții despre părerea lor legată de activitățile administraț iei publice, majoritatea au
spus că nu îi interesează sau că nu se consideră potriviți să -și exprime o opinie întrucît nu sunt
specialiști în domeniu. Așa am ajuns să îmi dedic parte din timpul meu pentru elaborarea
lucrării de față, fapt care m -a ajutat s ă îmi cunosc drepturile de cetățean mai bine și m -a ajutat
să determin rolul meu în administrația locală și activitățile pe care aceasta le desfășoară.

Obiectivele principale ale lucrării sunt identificarea legislației în materia transparenței
decizionale, identificarea procedurilor esențiale utilizate de administrația publică românească
în procesul decizional, analizarea modului de implementare a legilor tranparentei de către
instituțiile și autoritățile comunităților locale, precum si constatarea modalită ților de sporire a
transparenței decizionale reprezintă de asemenea obiective ale proiectului.
Transparența este o condiție a democrației, întrucât influențează hotărâtor participarea
grupurilor sociale la guvernare. Legtimitandu -se pe art. 2 din Constituț ie, ea corespunde și
într-un anumit sens, este consecința unora din drepturile fundamentale ale cetățenilor și
anume: dreptul la infomatie, definit de art. 31 alin. 1 din Constituția României, ca fiind
accesul neîngrădit al persoanei la orice informație de interes public; libertatea de exprimare,
prevăzută de art. 30 din Constituție și îndeosebi, libertatea presei; obligația de informare în
masă, prevăzută de art. 31 alin. 2 și 4 din Constituție.
Având în vedere faptul că puterea legislativă și cea executivă iau zilnic decizii care
influențează populația, această are nevoie de o garanție a hotărârilor luate. Lipsa transparenței
decizionale, alături de alte carențe ale activității de reglementare, conduce la încrederea
scăzută a societății în forță și importanța actelor normative. Aplicarea reală a principiului
transparenței ar duce la o mai mare încredere în legi și reglementări, din moment ce ele au
fost adoptate cu consultarea celor interesați.
Din punct de vedere structural, l ucrarea este structura tă pe 3 capitole ce au ca obiectiv
principal analiza rea transparenței decizionale la nivelul administrației publice, relațiile ce se
dezvoltă între aceste a și cetățeni precum și modalități de îmbunătățire a participării cetățenilor
în procesele decizional e ale administrațiilor publice.
Capitolul 1 ” CONSIDERENTE TEORETICE PRIVIND TRANSPARENȚA
DECIZIONALĂ” își propune definirea clară și concisă a conceptului de transparență
decizională și metodele concrete prin care acest concept este transpus în realitate.
Capitolul 2 ” PROCEDURI DE TRANSPARENȚĂ DECIZIONALĂ” este axat pe
cercetarea cadrului legal a procedurii de transparență decizională , respectiv măsura în care
instituțiile publice aplică prevederile legii actuale de transparentizare si responsabilizare a
instituțiilor publice în vederea determinării cetățenilor să participe la procesele de luare a
deciziilor. Tot aici mi -am concentrat atenția asupra procedurilor de transparen ță decizională
și am prezentat condițiile și pașii care trebuiesc urmați privind participarea la procesul de
elaborare a actelor normative și la procesul de luare a deciziilor. De asemenea acest capitol
conține și considerații generale cu privire la participarea cetățenească .
În ultima parte a lucrării, respectiv capitolul 3 ” ” am efectuat un studiu de caz la
Instituția Prefecturii Județului Harghita privind atitudinea cetățenilor în ceea ce privește
transparența decizională. Acest capitol reprezintă punctul central al lucrării de față, în
cuprinsul căruia am elaborat un amplu ches tionar pen tru determinarea implicării și a titudinii
cetățenilor în procesele decizionale din cadrul administrației Județului Harghita.