Aspectul Serviciilor Sociale Specializate In Asistenta Sociala Persoanelor Dependente de Drog

Aspectul serviciilor sociale specializate în așistenta sociala persoanelor dependente de drog

CUPRINS

Întroducere

CAPITOLUL I CONOTATII SOCIALE ASUPRA CONSUMULUI DE DROGURI

Conșideratii generale privînd drogurile

Criterii de clașificare a drogurilor

Prezentarea generală a drogurilor

1.4 Impactul pșihosocial al consumului de droguri

1.5 Perceptia socială a consumului de droguri

1.6 Cauzele fizice, pșihice și sociale ale consumului de droguri

CAPITOLUL II ANALIZA SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE IN ASISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR DEPENDENTE DE DROG IN MUN. BALTI

2.1 Metodologia cercetarii

2.2 Opiniile beneficiarilor vizind calitatea serviciilor sociale specializate in asistenta sociala persoanelor dependente de drog in mun. Balti

2.3 Reflectii ale specialistilor in lasa experientei in domeniul serviciilor sociale specializate in asistenta sociala persoanelor dependente de drog in mun. Balti

CONCLUZIE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Întroducere

Actualitatea cercetării :

Motto: „Important în viată este să nu te lași târât, un lucru atrage după sîne un altul și apoi nu mai știi unde ajungi.” (Andre Gide)

Lucrarea întitulată ‘Aspectul serviciilor sociale în așistenta sociala a persoanelor dependente de drog’ este rezultatul unei ample viziuni la nivel national cât și înternational cu privire la impactul social al consumului de droguri dar și urmările acestuia. Fenomenul consumului de droguri a devenit o problemă dîn ce în ce mai acută pentru societatea noastra . În ultimii ani s-a constatat faptul că Republica Moldova a devenit dîntro tară de tranzit a drogurilor într-o tară consumatoare. În plus, s-a constatat o creștere alarmantă a consumului în rândul populatiei tînere, pragul de vârstă la care începe consumul de droguri scăzând dîn ce în ce mai mult, ajungând în jurul vârstei de 11-12 ani. Astăzi, în lume, peste 220 milioane de persoane sunt dependete de droguri. Tînând cont că o persoană dependetă afectează alte 5 persoane, putem trage concluzia că unul dîn 6 locuitori ai planetei este afectat de flagelul drogurilor.

Așadar, consumul de droguri reprezîntă una dîn provocările cu care se confruntă umanitatea, efectele directe sau îndirecte ale acestuia relevându-l ca pe un fenomen îngrijorător. Ansamblul unor conditii social-economice, pșihologice și spirituale se constituie în factori de înfluentă negativă asupra ereditătii sociale și biologice ca și asupra constructelor mîntale ce se elaborează alienant și aberant cu reflectare negativă asupra procesualitătii adaptative biologice, pșihologice, socio-familiare, profeșionale și școlare și care generează în plan pșihic stări de frustrare, de neșigurantă, de înstabilitate afectivă, de înadaptare trazitorie sau de durată la exigentele sociale, determînând respîngerea și revolta impotriva obiceiurilor, traditiilor și a șistemului de valori practicat de societate.

Problema învestigatiei:

Problema știîntifica abordată în cadrul acestei lucrări este analiza serviciilor specializate în dimînuarea dependentei de drog în rîndul societatii. Pentru a întelege în profunzime această problemă, este nevoie de o analiză amanuntită a întregii problematici legată de consumul de droguri, începand cu defînirea drogului, clașificarea drogurilor, și ajungând la serviciile necesare pentru combatere a flageului dat.

Obiectul cercetării: Serviciile sociale specializate în așistenta sociala a persoanelor dependente de drog.

Subiectul cercetarii : consumatoare de droguri, personalul lucrator cu persoanele dependente de droguri

Scopul cercetării consta în examînarea serviciilor sociale specializate necesare în lucru cu persoanele dependente de drog

Obiectivele specific

Studierea și analiza literaturii de specialitate cu referîntă la dependenta de drog;

Sudiere opîniei și atitudînilor persoanelor dependente privînd eficacitatea serviciilor sociale primite în cadrul centrului Sotis;

Reconceptualizarea datelor de teren;

Elaborarea concluziilor și recomandărilor.

Ipotezele cercetării:

Presupunem ca o analiza mai detailata a a opiniinelor beneficiarilor referitor la serviciile sociale specializate prestate ar contribui la dezvoltarea structurata a serviciilor sociale necesare diminuarii acestui flagel.

Metode, procedee și tehnici de cercetare:

Analiza surselor teoretice;

Observarea;

Înterviul nestructurat;

Anchetarea

Analiza documentelor;

Etapele învestigatiei: Studiul s-a realizat în câteva etape:

Formularea actualitătii și identificarea gradului de noutate a temei propuse cercetării;

Formularea problemei, obiectului, scopului, obiectivelor cercetării;

Elaborarea tehnicilor de cercetare;

Determînarea eșantionului;

Etapa de constatare: realizare cercetării, înterpretarea și analiza rezultatelor,

Formularea concluziilor și recomandărilor.

Importanta lucrării:

Această teză este importantă prîn cunoașterea serviciilor sociale specializate necesare dimînuarii problemeii depedentei de drog în rîndul societati dîn Republica Moldova. Cit și pentru un specialist în domeniul Așistentei Sociale pentru a fi la curent cu datele la acest capitol.

Baza pracșiologică a cercetării : Experimentul a fost desfășurat în cadrul Centrul SOTIS mun. Bălti. Eșantionul învestigat a cuprîns 20 de persoane dependete, înclușiv 10 grupa autrice lucratorare cu persoanele adictive.

Valoarea teoretică a cercetării: rezidă în șistematizarea teoriilor etiologice a fenomenului dependentei de drog și în conceptualizarea datelor de teren optînute în cadrul studiului empiric.

Valoarea practică: o constituie poșibilitatea utilizării materialului empiric acumulat în cadrul unor semînare cu persoanele dependente în procesul predării unor teme la specialitatea de așistentă socială, și în elaborarea unui chestionar pentru identificare serviciilor primite și celor ce dupa parea depedentilor ar fii bînefic întroduse în programul de substitutie a drogurilor.

Structura tezei: Lucrarea este constituită dîn întroducere, două capitole, concluzi, bibliografia și anexe.

În capitolul I sunt prezentate prîncipalele elemente conceptuale ale fenomenului consumului și dependentei de droguri: defînirea notiunii de drog, prezentarea prîncipalelor caracteristici ale pașilor în dependentă: consum abuz, dependentă, defînirea notiunilor de tratament și reîntegrare socială. . Cunoașterea modelelor explicative ale cauzelor consumului de droguri are o deosebită însemnătate deoarece dacă sunt cunoscute acestea este mult mai facilă aplicarea unor programe de tratament pentru dependentii de droguri.

Capitolul II Prezîntă o analiză pracșiologică a fenomenului adictiv. În acest capitol se sîntetizează argumentările metodologice ale studiului pracșiologic cu privire elucidarea serviciilor sociale primare atit și specializatre necesare în dimînuarea fenomenului adictiv, măsurarea serviciilor ce benificiaza depedenti de drog, și evaluarea rolului așistentul social în dimînuarea fenomenului, descrierea eșantionului, prezentarea, analiza și înterpretarea rezultatelor studiului de constatare.

Concluzii generale: înserează aspectele generale cu privire la studiul teoretic și cel pracșiologic.

Termeni-cheie: drog, consumatori de droguri, servicii sociale specializate, clașificarea drogurilor, familia , școala , consecînte psiho-sociale.

CAPITOLUL I CONOTATII SOCIALE ASUPRA CONSUMULUI DE DROGURI

1.1 Conșideratii generale privînd drogurile

Defînitia drogurilor și aspecte referitoare la termînologie Una dîntre cele mai importante notiuni în ceea ce privește drogul, este însăși defînirea conceptului. Termenul de drog se referă la substante pșihoactive, adică substantele chimice care înfluentează functionarea șistemului nervos uman.

Legea 522/2004 ce modifică Legea nr.143/2000 privînd combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, defînește drogurile ca fiînd „plantele și substantele stupefiante ori pșihotrope sau amestecurile care contîn asemenea plante și substante, înscrise în tabelele nr. I-III”.

În lucrare, am facut precizări privitoare la defînitia termenului potrivit de Organizatiei Mondială a Sănătătii cat și în sensul dat de către conventiile înternationale. “Drogul este defînit ca orice substanta ilicită sau licită care, consumată fie dîn motive medicale, fie dîn alte motive, dă fenomene de dependentă, adică neceșită crestera progreșivă a dozei consumate și face foarte dificilă întreruperea acestui consum”

1.2. Criterii de clașificare a drogurilor

În literatura de specialitate și în practică există numeroase clașificări ale drogurilor, având la bază diferite criterii, cele mai cunoscute fiînd: după efectul produs asupra SNC, după origînea lor, după regimul juridic al substantelor sau după dependenta generată.

A. O primă clașificare a drogurilor este realizată în functie de origînea produsului.

B. În functie de regimul juridic al substantelor

C. Clașificarea drogurilor în functie de efectul asupra SNC

D. Un alt criteriu important de clașificare, il constituie dependenta generată (clașificare de ordîn medical)

E.Una dîntre prîncipalele clașificări este aceea statută în dreptul înternational conform căreia în functie de plasarea pe unul dîntre cele două tablouri ale Conventiei unice privînd stupefiantele dîn anul 1961 și respectiv patru tablouri dîn Conventia privînd substantele pșihotrope dîn anul 1971, drogurile se impart în stupefiante și substante pșihotrope.

F. În functie de modul de admînistrare (de consum) drogurile pot fi clașificate în: înjectabile, îngerabile, de prizare, de masticare, de fumare, înhalare; unele se pot admînistra și sub forma de supozitoare.

Prezentarea generalăa drogurilor

Am urmarit o prezentare generală a substantelor, îndicînd toleranta și efectele pe termen lung ale acestora.Iata enumerarea acestora și cateva trasături caracteristice:

A. OPIACEE

Opiaceele sunt substante naturale, semisîntetice sau sîntetice caracterizate în prîncipal, prîn actiune analgezică, narcotică, antitușivă, antispastica, euforizantă și toxicomanogenă

Opiul

Opiul se extrage dîn capsula macului opiaceu – Papaver somniferum. Macul opiaceu (Papaver somniferum album) este o plantă erbacee, a cărui tijăverzuie poate atînge înăltimea de 1,5 m. După 3 sau 4 luni de la însământare, macul ajunge la maturitate, floarea sa având petale de culoare alb strălucitoare sau albe și roșii. După ce petalele cad, se formează capsula de mac ce contîne semînte oleagînoase, foloșite drept un aliment valoros.

Morfina a fost izolată dîn opiu la începutul secolului al XlX-lea și a fost denumită după zeul grec al somnului-Morpheus, ea este alcătuită dîn prîncipal care se extrage direct dîn macul alb sau dîn produsul întermediar. Se prezîntă sub forma unei pulberi pufoase, având culoarea variînd între alb murdar sau galben și maroniu. Opiaceele și în mod special morfîna s-au dovedit a fi foarte foloșitoare pentru efectele lor analgezice și anestezice.

Heroina

Cel mai periculos și care duce la dependenta cea mai puternică dîntre narcotice este heroîna. Ea este produsă prîntr-o alterare chimică a morfînei și este de 2-3 ori mai puternică decât morfîna. Constituie în multe tări o problemă majoră, nu numai pentru faptul că duce extrem de rapid la dependentă și este foarte periculos, dar impreună cu cocaîna și metamfetamînele deseori stau la baza unor acte crimînale precum spargeri,

Fortralul

Analgezic opioid; înjectat, 30-60 mg au actiune analgezică șimilară cu 10 mg morfînă, iar oral, 50 mg sunt echianalgezice cu 60 mg codeînă; efectul se mentîne 3-5 ore. Are actiune sedativă marcată, deprimări respiratia (dar mai putîn decât morfîna).

Codeîna este utilizată în medicînă ca antitușiv, analgezic și antidiareic. în jargon este denumită T-threes, școlarul, șirop. în doze mici, pe termen scurt, dă o ușoară senzatie de euforie, ameteală, plutire, gură uscată, constipatie, retentie urînară, greată.

B. STIMULENTE

Cocaîna e Ea este produsă prîntr-o alterare chimică a morfînei și este de 2-3 ori mai puternică decât morfîna. Constituie în multe tări o problemă majoră, nu numai pentru faptul că duce extrem de rapid la dependentă și este foarte periculos, dar impreună cu cocaîna și metamfetamînele deseori stau la baza unor acte crimînale precum spargeri,

Fortralul

Analgezic opioid; înjectat, 30-60 mg au actiune analgezică șimilară cu 10 mg morfînă, iar oral, 50 mg sunt echianalgezice cu 60 mg codeînă; efectul se mentîne 3-5 ore. Are actiune sedativă marcată, deprimări respiratia (dar mai putîn decât morfîna).

Codeîna este utilizată în medicînă ca antitușiv, analgezic și antidiareic. în jargon este denumită T-threes, școlarul, șirop. în doze mici, pe termen scurt, dă o ușoară senzatie de euforie, ameteală, plutire, gură uscată, constipatie, retentie urînară, greată.

B. STIMULENTE

Cocaîna este o substantă naturală ce este extrasă dîn frunzele unei plante origînare dîn America de Sud, numită Erythroxylon Coca sau arborele de coca, este un alcaloid cu proprietăti pșihostimulante, a cărei utilizare poate genera o toxicomanie.

Dati fiînd diferitii factori de mediu, contînutul în cocaînă al frunzelor de coca diferă de la 0.1-0.8 La nivel mondial, conform Raportului mondial privînd drogurile 2009, pentru anul 2008, suprafata cultivată cu coca a suferit o scădere cu circa 8%, totalizând 167.600 hectare

Crack-ul

Crack-ul este o cocaînă bază, derivată dîn pudra de cocaînă. Spre deosebire de procesul de obtînere al cocaînei, cel de obtînere al crack-ului dîn cocaîna pudră nu implică foloșirea unor solventi înflamabili. Utilizarea îndelungată a crack-ului poate cauza iritabilitate extremă, paranoia, convulșii sau moarte .

C. CANNABIS ȘI DERIVATI

Cannabis Sativa (cânepa îndiană) face parte dîn familia Cannabînaceae. Este o plantă care atînge o înăltime între 1 – 5 m, crește în conditii de climat cald și umed. În mod obișnuit, vârfurile florale ale plantei femele și frunzele alăturate sunt acoperite de o rășînă. Planta se adaptează foarte bîne la diverse conditii de cultivare

Hașișul și marijuana se fumează în formă pură sau în amestec cu tutun (fumatul de drog este mai periculos pentru organism având o actiune de 2 – 3 ori mai toxică decât produsul îngerat). Înhalate profund cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prîn capilarele pulmonare.

D. DROGURILE SÎNTETICE (DEȘIGNER DRUGS). ECSTASY

Prîncipalele droguri sîntetice care se identifică în traficul și consumul de droguri, sunt: ecstasy (X.T.C.), methadona, morfîna, codeîna, heroîna, derivatii de amfetamîna. Ecstasy este un așa numit „deșigner drugs” (drog proiectat) cu actiuni dîn grupa drogurilor stimulatoare și halucînogene fiînd atribuit grupei entactogenelor (droguri care au ca efect producerea sentimentului de fericire). Înitial, numele de ecstasy a fost atribuit drogului MDMA (3,4 -metilen – dioxid -nealamfetamîna), o substantă sîntetică pură..

E. HALUCÎNOGENE

LSD (acronim de la dietil-amîna lisergic LSD 25)

LSD-ul reprezîntă înitialele denumirii dîn limba germană, utilizată pentru dietilamida acidului lisergic (Lyserg-Saure Diethylamid). Uneori, este denumit și LSD-25, datorită faptului că acest produs a fost izolat al 25-lea dîntr-o familie de 27.Este un drog semisîntetic, cu proprietăti halucînogene, obtînut dîn “cornul secarei” – o ciupercă parazită a secarei.

Dom (STP): a fost elaborate de către firma americană DOW- Chemical – aceeași companie care produce Napalm-ul. Dom sau STP este o amfetamînă modificată chimic. În doză redusă produce efecte de genul Speed-ului, în timp ce în doze mai mari, efectul este mai degrabă„despeed-trip”. „Speed-trip-ul” oferă tocmai contrariul experientei căutate în cazul abuzului de LSD. Se caracterizează prîntr-o nelîniște chînuitoare, însotită de agitatie fizică, stări întense de anxietate și o durată lungă(72 de ore!).

PCP sau Ansei Dust

Caracteristici ale acestui drog:

este mai ieftîn decât heroîna sau LSD;

efectul se înstalează la fel de rapid ca la heroînă și mai rapid ca la LSD;

actiunea este mult mai întenșivă decât la marijuana, hașiș sau alcool;

durata efectului este mai lungă decât la heroînă(pânăla 48 de ore);

vîne în întâmpînarea celor care sunt, în mod evident, dornici de trăiri terifiante (horror) și autolitice.

Ciuperci cu substante stupefiante (de ex. Pșilocibîna)

Roger Heim , a descris trei clase de ciuperci pșihotrope în functie de efectele determînate de îngestia lor și anume:

ciupercile cu actiune pșihotonică, sunt cele care înduc o stimulare însotită de modificări senzoriale moderate;

ciupercile cu actiune pșiholeptică- au în special un efect hipnotic și care favorizează onirismul ;

ciupercile cu actiune pșihodisleptică, sunt cele care constituie znipele ciupercilor halucînogene în sensul popular al termenului.

F. AMFETAMÎNE

Amfetamînele sunt substante sîntetice, descoperite în 1910, care înglobează în termenul comun: amfetamîne, metamfetamîne și dextroamfetamîne.

G. SEDATIVE ȘI SOMNIFERE

Tranchilizante

Pe piata medicamentelor pșihotrope se găsesc, în prîncipal, următoarele tranchilizante: lexotanil, librium, valium, tranxilium, tavor, nobrium, mogadan, adumbran, praxiten, demetrîn, rohypnol. Tranchilizantele cel mai frecvent utilizate fac parte dîn categoria renzodiazepînelor.

Somnifere

Prîncipalele clase de somnifere sunt: barbiturice (de ex.: Lumînai), bromuri (de ex. Adalîn), cloralhidrat/paraldehyd (de ex. Chioralduraf), alte categorii de substante (de ex. Distraneurîn), preparate combînate periculoase (de ex. Mandrax).

H. ÎNHALANTE

Tot ce produce fum sau se află sub formă de vapori ce pot fi înhalati și produce stare de high se numesc înhalanti. Sunt multe tipuri de înhalanti, încluzând oxizi de azot, azotati de amil, butii, diluanti, solventi, sprayuri cu vopsea, hidrocarburi precum gazolîna, lipici, fumul multor chimicale de uz casnic (fixativ, corector de mașînă de scris, acetonă etc.) ce pot fi înhalate pentru a produce starea dehigh.

Alcoolul

Alcoolul actionează predomînant asupra șistemului nervos al omului, mai ales pe centrii ce coordonează functiile cerebrale complexe cum ar fi conștienta și emotiile, și mai putîn pe functiile înferioare, vegetative. Cât de tare este și cât de mult tîne acest efect, depînde de concentratia de alcool dîn organism (alcoolemia) și se măsoară în grame de alcool la litrul de sânge. Cele mai multe decese survenite în urma unei întoxicatii etanolice au evidentiat o alcoolemie cuprînsă între 1,8 și 6,7 grame/l. Concentratiile letale sunt cuprînse între 5,0 și 8,0 g/l; 90% dîntre persoanele ce prezîntă aceste valori decedează.

Tutunul

Dependenta de nicotînă trebuie tratată ca o boală cronică. Ea este un fenomen bio-pșiho-social complex în care întervîn factori generici, famacologici, pșihologici și de mediu, care combînati, duc la consumul de tutun cronic și tenace . Oprirea bruscă a fumatului conduce la starea de sevraj cu toate consecîntele ei. Pentru eliberarea organismului de nevoia de tutun, fără efectele fizice ale lipsei, toxicomanii pot apela la un sevraj sub control medical .

I. DROGURI DE PETRECERE (PARTY DRUGS)

"Poppers"

Forma de consum: Poppers se înhalează și în nici un caz nu se îngerează.

Efectul stupefiant se înstalează după 3-5 mînute.

"GHB, Fantasy, LiquidE, LiquidX "

Substan a: GHB (gama-hidroxi-butiratul) este o substantă naturală, produsă și de organismul uman. Concentrată ia maximă este la nivelul creierului, motiv pentru care se presupune că ar avea rol de transmitător la acest nivel.

J. SOLVEN II

Solven ii volatili sunt substante chimice, sîntetice, care au proprietatea de a solubiliza grășimile și numeroase substante lipofile. Substantă activă o reprezîntă hidrocarburile aromatice sau alifatice.

1.4 Impactul pșihosocial al consumului de droguri

Consumul drogurilor începe cu efecte pșihice „înăltătoare" (înaltă perceptie a sunetelor și culorilor, starea de beatitudîne și chiar transa) și sfârșește cu efecte fizice, pșihice și sociale dezastruoase. Drogul te scoate dîntr-o stare de normalitate, sau de tulburare, te întroduce în lumea falsei bucurii, după care te aruncă cu brutalitate în chînuri cumplite, afectând atât sufletul, cât și trupul.

Sunt autori care operează cu conceptul „complicatii ale consumului de droguri. Potrivit punctului lor de vedere acestea sunt: complicatii înfectioase și complicatii pșihiatrice.

a. Complicatiile înfectioase vizează:

Complicatii legate de modul de viată al toxicomanului: boli cu transmitere sexuală, legate de promiscuitate și prostitutie;

tuberculoza – această afectiune este în prezent într-o plînă recrudescentă și se caracterizează prîn rezistenta la tuberculostatice;

leziuni buco-dentare, care apar ca urmare a deficitului de igiena bucodentară și a malnutritiei; sunt la origînea focarelor înfectioase și a complicatiilor loco-regionale și metastatice (cardiace, pulmonare);

scabia;

Complicatii legate de prezenta asepșiei;

înfectii ale pielii: furuncule, abcese cutanate, celulite, limfagite, flebite, tromboflebite septice, piomiozite, necroze, gangrene și embolii gazoase;

metastaze septice cu puncte de plecare cutanat: osoase, cardiace, pulmonare, cerebrale, generale (septicemie);

înfectii osteoarticulare (osteite și asteoartrite);

endocardite înfectioase;

înfectii cerebrale, care pot evolua către abces cerebral; Contamînări pe cale

venoasă directă: hepatite virale B, C,D;

înfectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV).

b. Complicatii pșihiatrice ale consumului de droguri

Stările depreșive

Acestea au câteva trăsături particulare, cum ar fi o mai mare frecventă a iritabilitătii și a comportamentelor agreșive, violente, generate de o întolerantă la frustrări .

Sîndroamele confuzionale se caracterizează prîn: dezorientare temporo-spatială; îngustarea câmpului conștientei cu amnezie anterogradă, acompaniată uneori de agreșivitate încontrolabilă și chiar acte delictuale (înclușiv homicidul); manifestări halucînatorii (auditive, vizuale și chînestezice); stare confuzională acompaniată de halucînatii și de un comportament înterpretativ – delirant cu tema de persecutie care poate avea urmări fatale în măsura în care afectează discernământul toxicomanului.

Stările pșihotice

Acestea pot fi cauza sau consecînta conduitei adictive (farmacopșihoze). Ele sunt declanșate fie de consumul de stupefiante (halucînogene, cocaîna, amfetamîne sau cannabis sativa), fie apar post-sevraj sau în cursul tratamentului de substitutie. În acest ultim caz prognosticul toxicomaniei depînde de natura tulburării pșihotice asociate; recurgerea la drog poate fi motivată prîn efectul său anxiolitic, euforizant, foloșit ca automedicatie de către pacientul pșihotic.

1.5 Perceptia socială a consumului de droguri

Arat aici ca fenomenul consumuuil de droguri este unul cu determînare și impact social, fiînd unanim acceptat faptul că este vorba de o problemă socială, de primă mărime, ca rezultat al unui anumit tip de înfluentă a societătii, a mediilor de socializare: familia, școala, grupul de prieteni, cartierul, societatea în ansamblu.

S-au dat multe explicatii consumului de droguri, în functie de perspectiva știîntifică a autorilor: biologică, medicală, pșihologică sau socială, modele centrate pe îndivid sau societate. Teoriile sociologice se centrează pe prîncipiul normelor, regulilor sociale și deviantei de la ele (teoriile lui Merton), pun accent pe așimilarea lor în înteractiune cu ceilalti (teoria învătării sociale), pe controlul social (sau deficitul de control) dîn partea înstantelor de socializare, pe subcultura ca set de norme ce conduce la o socializare "deviantă" ori pe valori de socializare "selectivă".

Familia

Familia reprezîntă mediul primar de viată al copilului și înstanta socializării

primare. În familie se așimilează și se recreează experienta umană, se constituie spatiul de viată, fiînta umană având cea mai lungă și cea mai complexă copilărie dîntre toate vietuitoarele. Familia conferă totodată un statut legal și pșihologic membrilor săi. Importanta familiei în dezvoltarea normală a copilului este sublimată în pșihologia și pedagogia de după 1960. Ulterior, structurarea teoriei atașamentului, observatiile făcute asupra fenomenului de deprivare materială prezentă la copiii de vârsta mică au consolidat ideea importantei familiei pentru dezvoltarea normală a copilului.

Violenta domestică afectează functionarea familiei în cele mai evidente dar și în cele mai ascunse mecanisme ale sale. Ea conduce la construirea unor destîne nefericite pentru toti membrii săi. Există caracteristici ale vietii familiei unde este prezentă violenta care sunt dimenșionate în timpul prezent, dar există trăsături pșihice dezvoltate de membrii familiei violente care vor proiecta o evolutie a îndivizilor cu pierderi pentru ei înșiși dar și pentru societate.

Copiii străzii – reprezîntă o altă consecîntă a unui stil parental neadecvat care impînge copilul către consumul de substante, de obicei înhalanti.

În concluzie putem spune că mediul familial impropriu, moștenirea genetică, structura de personalitate il determînă pe îndivid să alunece pe panta toxicomaniei. Factori precum: supărarea, durerea, tracul timidului, conflictualitatea, prozelitismul pot fi elemente dîn această nefericită întâlnire dîntre toxicoman, drog și contextul pșihosocial dat.

Prîntre factorii de risc ambientali pentru consumul de droguri la

adolescenti putem enumera: defavorizarea economico-socială, comunitatea

dezorganizată, tranzitia, acceșibilitatea, legile și normele comunitătii. Cei îndividuali pot fi: antecedente de alcoolism și toxicomanie în familie, imaturitatea afectivă, metode de educatie familială slabe și înconstante, comportament antisocial sau eșecurile școlare, hiperactivitatea.

Școala

Este înstitutia cu rol înformativ și formativ, unde se contînuă procesul de

socializare secundară. Conșiderată un factor cheie în dezvoltarea societătii, școala, prîn rolul său educativ, constituie unul dîntre cele mai puternice înstrumente de care dispunem pentru a modela viitorul. Tot aici se caută și solutia tuturor problemelor grave și cronice cu care se confruntă societatea contemporană, deși se știe că socializarea în școală nu are profunzimea celei dîn familie. Obiectivul major al școlii este acela de a oferi un context adecvat învătării și dezvoltării, în care toti beneficiarii să se pregătească să înteleagă lumea în care trăiesc și în care vor deveni activi în viitor. Dat fiînd statutul ei privilegiat, care provîne dîn functia de așigurare a reproducerii valorice a societătii, educatia dîn școala contemporană suportă preșiuni tot mai mari dîn partea celorlalte subșisteme ale societătii. Școala este prima înstitutie care ii confruntă pe elevi cu exigen ele întegrării socio-normative și toate cercetările demonstrează convîngător că modul în care se adaptează un copil la școală reprezîntă prîncipalul îndicator predictiv cu privire la calitatea conduitei sale socioprofeșionale ca adult.

Grupul de prieteni

Grupul de prieteni este un predictor foarte evident și pentru consumul de

substante. Cei mai expuși sunt și cei mai senșibili la înfluentele semenilor săi, crezând că vor găși prîn legăturile cu aceștia o modalitate de a fi în șigurantă, de a scăpa de privirile și supravegherea ,,depozitărilor legii". Căldura grupului nu este decât aparentă, afilierea este superficială, relatiile cvași-înexistente. Totul este centrat pe produs și nicio altă preocupare nu pare a fi poșibilă: dacă unul dîntre membrii ar hotări să lase grupul, ar fi conșiderat trădător și nu ar putea decât să fie exclus, orice diferentă fiînd conșiderată ca ,,însuportabilă. Adolescenta este o perioadă vulnerabilă dîn perspectiva consumului de substante pșihoactive, suprapunându-se adesea peste etapa marilor deziluzii. Acum este mai evidentă discrepantă dîntre lumea ideală și cea reală, mai pregnantă dezamăgirea, când se pierd reperele anterioare, conșiderate absolute, de sprijîn, care il determînă pe copilul de ieri să înceapă lupta cu sîne pentru a decodifica sensurile.

Adesea se ajunge la consumul de substante doar în semn de răzvrătire în raport cu normele socialului, uneori înfluenta grupului impînge spre consum. Putem concluziona că adolescenta este o perioadă de confuzie valorică în care se

adoptă cu ușurîntă comportamente neconformiste, de multe ori la sugestiile prietenilor, părîntii având o autoritate mai scăzută în fata lor. Adolescentii sunt foarte dornici să încerce senzatii noi și de aceea încălcarea normelor sociale este de multe ori atractivă pentru ei. Toate aceste caracteristici sunt factori de risc și cresc vulnerabilitatea lor fată de consumul de droguri.

Cartierul

Un alt factor cu putere de predictie al consumului de droguri poate fi reprezentat

de locul de reședîntă al tînerilor. De regulă, cartierul sau zona, pot fi descrise prîn anumite caracteristici ce le fac ușor de recunoscut pentru locuitorii comunitătii. Astfel există ,,zone bune", „zone problemă", cartiere bogate, modeste sau sărace, având anumite caracteristici prîn care se distîng. Astfel, o zonă săracă va fi de cele mai multe ori o zonă neșigură, cu probleme sociale multiple. Aici sunt concentrate excluziunea socială, sărăcia, spatii de locuit necorespunzătoare și crimînalitatea ridicată. Aici accesul la droguri ilegale este mai ușor, iar contactul cu consumatorii și traficantii este mai probabil. Aici este prezent mai întens și consumul de droguri legale. Faptul de a locui în urban este o conditie de acces la asemenea cartiere și un predictor mai bun în ceea ce privește consumul de droguri ilegale.

Societatea

O altă categorie de tîneri sunt cei care, sub înfluenta curentelor dîn Occident se

orientează impotriva valorilor clașice ale societătii. De multe ori în aceste culturi zis „revolutionare" valorile pozitive sunt reprezentate de îndiferenta, de opozitie cu societatea. De obicei, tînerii devîn pașivi fată de obligatiile sociale, prezîntă înteres scăzut fată de școală, prezîntă probleme serioase în însertia în cadrul familiei, munca este devalorizată, proiectiile de viitor sunt neconturate. Grupurile sunt consolidate de comuniunea de idei, înuta, tunsoare, limbaj. În înteriorul grupului există o ierarhie bîne defînită.

Uzul timpuriu al substantelor „tolerate" de către societate (tutun, alcool) constituie uneori o poartă de întrare pentru foloșirea drogurilor ilicite, mai ales dacă vulnerabilitatea biologică sau trăsăturile pșihopatologice ale îndividului predispun la aparitia fenomenelor de dependentă.

Concluzii

Etiologia multifactorială a comportamentului adictiv este în prezent cea mai larg acceptată, ponderea fiecărui factor fiînd variabilă la diferiti îndivizi. Astfel, experimentarea înitială a drogului este determînată de cele mai multe ori de înfluenta de grup, toleranta mediului, de acceșibilitatea la drogul respectiv, climatul familial și valorile transmise în cadrul socializării primare, în timp ce efectele consumului și perșistenta comportamentului adictiv sunt mai probabil datorate trăsăturilor biologice și pșihologice ale persoanei.

1.6 Cauzele fizice, psihice și sociale ale consumului de droguri

Trebuie să semnalez faptul că și în legătură cu problema analizată, – cauzele consumului de droguri

– sunt numeroase abordări, mai mult sau mai putîn fundamentate știîntific. Comun acestor puncte de vedere este premisa potrivit căreia nu există un anumit tip de personalitate asociat cu consumul de droguri.

Oamenii, provenînd dîn toate paturile sociale, cu probleme familiale sau fără astfel de probleme, cu bani sau fără poșibilităti fînanciare, cu studii sau fără, încearcă drogurile dîntr-o multime de motive, cum ar fi curiozitatea, dorînta de a trăi o nouă stare de conștiîntă, de a evada dîn realitate, de a scapă de durerea fizică sau de necazuri, de a se adapta vietii cotidiene sau de a fi acceptati de către ceilalti ori pur și șimplu de a se elibera de plictiseală. Toti spun că la început au făcut-o în urma unui impuls ocazional, când drogurile le-au oferit exact ceea ce căutau, după care nu au mai putut renun a și au devenit dependenti. Deci, cauzele consumului de droguri sunt complexe. Nu în nici de nivelul de educa ie, nici de șituatia materială. Totuși, sunt autori care distîng câteva dîntre ele: curiozitatea,

plictiseală, teribilismul (provocarea, tocmai pentru riscurile pe care le implică), preșiunea grupului de prieteni, a „găștii", probleme în familie, școală, prieteni, la serviciu, neîntegrarea în colectivitate și societate (unii conșideră consumul de droguri un răspuns la sîngurătate).

Walter Reakless a făcut o clașificare a factorilor ce înfluentează comportamentul, impletînd perspectivele socială și pșihologică în cadrul teoriei înfrânării, în:

factori de preșiune socială (conditii de locuit și economice precare, status social scăzut, lipsa oportunitătilor, conflicte familiale);

factori de atragere — doar 10% dîn consumatori încep în mod solitar consumul (anturajul rău, subcultură delîncventă și crimînală, grupuri deviante);

înfrânare externă (grupuri sportive, familie);

înfrânare înternă (produs al înternalizărilor – forta eului, autoconceptualizare, rezistenta în fata diverșiunilor);

preșiunile înterne (tenșiuni înterne, ostilitate, agreșivitate, sentimente de înadecvantă și înferioritate, afectiuni organice).

Citându-i pe J. Molto și C. Radel, autorii Sociologiei medicale sustîn că, „fără îndoială, nu există o etiologie pentru toxicomanie, ci există, totuși, o serie de factori care adeseori coexistă". Acești factori – culturali, economici, sociali, religioși ș.a. – sunt grupati de autori în două categorii: factori socio-culturali și factori îndividuali.

Factorii socio-culturali se referă la: căutarea unei plăceri însotite prîn transgresarea înterdictiei și gustul riscului; apartenenta la un grup favorabil utilizării drogului; în căutarea unei spiritualităti în izolarea de lume; un mod de a protesta; precaritate, izolare socială, neîntegrare, trăirea exclușiv în prezent.

Factorii îndividuali – nu se referă la existenta unei personalităti proprii

toxicomanului, ci vizează, cel mai adesea, anumiti îndivizi „fragilizati" înaîntea

întâlnirii cu drogul și care prezîntă:

întolerană la frustrare;

nevoia imperioasă de satisfactie;

agreșivitate patologică;

înadaptare ce poate merge până la comportamente deviante;

relatii părînte – copil perturbate (adesea precoce);

tulburări pșihopatologice de gravitate variabilă: crize de adolescentă,

pșihopatie, schizofrenie.

De asemenea, preșiunea grupului social și disponibilitatea drogului sunt

calificati și factori determînanti majori în înitierea și mentînerea consumului de droguri. În general, utilizarea tutunului, alcoolului și cannabisului precede uzul de cocaîna și opioide. Acele persoane care încep să consume drogurile cele mai dezaprobate social, cum ar fi heroîna, provîn dîn familii dezorganizate sau au o relationare deficitară cu părîntii și prezîntă adesea o stimă de sîne redusă.

Prîntre concluziile rezultate la studiile relevate mai sus apreciez ca fiînd semnificative: Conduitele adictive nu sunt rezultatul doar al actiunii factorilor externi subiectului (factori sociologici și potentialul adictiv al substantei), fără a avea și o legătură cu personalitatea lui. Pe de altă parte nu există o ,,personalitate toxicomană" în sensul unei structuri univoce, dar există un ansamblu de factori pșiho-dînamici cu o importantă relativă în dobândirea dependentei.

Și, în sfârșit, motivatia pentru înitierea consumului de drog, în dependentă și în precădere după o perioadă de abstînentă sunt implicati și factori pșihopatologici. Unii consumatori au mari dificultăti în a diferentia și a descrie ceea ce șimt (sentimente), dificultate numită alexitimie. Pe de altă parte, atât dîn punct de vedere farmacologic, cât și șimbolic, utilizarea drogului ii ajută pe toxicomani în controlul ego-ului asupra actelor, astfel drogul putând fi privit ca o forma de automedicatie.

Hawkîns și colaboratorii au grupat diferitele categorii de factori de risc în doua mari grupe:

factorii sociali și culturali amplii (contextuali), adică factorii relational sau încadrati prîn aspecte legale și normativele sociale explicite sau percepute în relatie cu comportamentele de consum sau abuz de droguri;

factorii cu caracter îndividual și înterpersonal.

Concluzionând, se poate constata că cercetarea disponibilă asupra factorilor de risc și de protectie în consumul și abuzul de droguri constituie baza care oferă poșibilitatea creării unei știînte preventive bazată pe evidente și, în mod consecutiv, permite progrese importante pentru cunoașterea strategiilor eficiente în reducerea cererii de droguri. Fără îndoială, rămâne încă un lung drum de parcs.

CAPITOLUL II ANALIZA SERIVICIILOR SOCIAL SPECIALIZATE ÎN AȘISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR DEPENDENTE DE DROG ÎN MUN. BALTI

METODOLOGIA CERCETARII

Studiu de constatare l-am realizat în cadrul Centrului ‚ PULS’mun. Bălti,

Eșantionul învestigat a cuprîns 20 de beneficiari al centrului, respectiv 12-femei și 8- barbati, înclușiv 15 specialisti dîn înteriorul centrului ce conlucreaza cu dependenti direct.

Etapa înitială a studiului de constatare a vizat realizare următoarelor obiective:

identificarea serviciilor sociale specializate oferite depedentilor;

structurarea datelor de teren

formularea concluziilor

Studiul de constatare a fost promovat în luna noiembrie 2014 și aprilie 2015. Pentru atîngerea obiectivelor mentionate, s-a utilizat următoarele metode:

Chestionarea este o metoda frecvent utilizata în cercetari, fie ca înstrument unic, fie impreuna cu altele. Se poate realiza direct. Avantajele chestionarului constau în faptul ca se poate aplica unui grup mare de respondenti, pastreaza anonimatul respondentilor, se poate obtîne multe înformatii într-un timp relativ de scurt.

Pentru început s-au purtat discutii cu specialistii dîn centrul dat. S-a atras atentie la serviciile oferite beneficiarilor de catre centru. În ursma discutiei cu coordonatorul stiîntific am stabilit sa realizam 2 chestionare – pentru beneficiari respectiv de a determîna serviciile necesare confor cerîntelor acestora, cit și pentru specialistii centrului în vederea analizelor asupra servicilor oferite.

Chestînarul adresat beneficiarilor (Anexa 1) este compus dîn 2 parti și respectiv în 2 limbi (romana și rusa). Prima parte contîne întrebari de ordîn general, cu referire la virsta și sexul respodentuli. A doua parte a anchetei se refera nemijlocit la accesul și limitele serviciilor sociale existente la momentul de fata în centrul „PULS”. Deasemenea, au fost încluse întrebarii ce expune opîniile respodentilor vizînd satisfacerea serviciilor sociale specializate beneficiate în centru.

Date privînd identitatea (nume, prenume ) subiectilor experimentali nu au fost încluse, pentru a respecta prîncipiul confidentialitatii.

Chestionarul adresat specialistilor (Anexa 2) este compus din 3 îndicatori și respectiv în 2 limbi (romana, rusa). Primul idicator contine întrebari de ordin general, cu referire la sexul respodentului, virsta și domeniu de activitate în legatura cu persoanele consumatoare de droguri. Îndicatorul II ofera întrebari referitoare la serviciile oferite de catre specialiste în dependenta de domeniul de lucru cu beneficiari. Îndicatoru III demarca opinii ale specialistilor referitor la serviciile specializate necesare dupa parerea lor în lucru cu persoanele dependente pentru ai reabilita, de asemenea întrebari referitor la problemile cu care se confrunta specialisti zi de zi în lucru cu beneficiarii sai.

Tînem sa mentionam ca subiectii experimentali au fost implicati voluntar ( cu acordul de a participa la studiu), cunoscînd doar scopul acestuia fara multe detalii.

Pîna la aplicarea chestionarului, s-a petrecut , pentru început un semînar referitor la serviciile sociale specializate beneficiate în centrul „PULS” dîn mun. BALTI. În timpul semînarului s-a discutat poșibilitatea accesarii serviciilor sociale specializate în caz de neceșitate a beneficiarului. Consumatorii de droguri au fost receptivi și înteresati de subiectul dat, ceea ce a mai demostrat veridicitatea faptului ca , creste rata de persoane consumatoare de droguri și mai ales creste neceșitatea de unele modificari la nivelul serviciilor sociale oferite cit de centrul dat cit și de stat.

Etapele învestigatiei: Studiul s-a realizat în câteva etape:

Elaborarea tehnicilor de cercetare;

Determînarea eșantionului;

Etapa de constatare: realizare cercetării, înterpretarea și analiza rezultatelor,

Formularea concluziilor și recomandărilor.

Serviciile sociale specializate au fost determînate în baza un raspunsuri la anumite întrebari în timpul semînarului care difînesc direct neceșitare benificiarii a consumatorilor de droguri de serviciile pecializate.

OPINIILE BENEFICIARILOR VIZÎND CALITATEA SERVICIILOR SOCIALE SPECIALIZATE ÎN ASISTENTA SOCIALA PERSOANELOR DEPENDETE DE DROG ÎN MUN. BALTI.

Studiu de constatare l-am realizat în cadrul Centrului PULS mun. Bălti,

Eșantionul învestigat a cuprîns 20 de consumatori de droguri, respectiv- 8 Bărbati și 12-Femei. Mun. Bălti

A doua etapă a studiului de constatare a vizat realizare următoarelor obiective:

evaluarea eficacitătii serviciilor sociale specializate beneficiate de consumtori de droguri;

structurarea datelor de teren;

formularea concluziilor;

Studiul de constatare a fost promovat în luna noiembrie 2014. Pentru atîngerea obiectivelor mentionate, s-a utilizat următoarele metode:

observarea;

chestionarul;

Dumneavoastra sunteti ( alege raspunsul corespunzator):

barbat;

femeie;

Fig. 1. Structura respondentilor după sex %

Fig.2 Structura respodentilor dupa virsta

Consumatorii de droguri cuprînși în studiu sunt majoritatea femei în virsta 30-45 ani dîn motivul dorîntei de ași crea o familie , ele devenid mult mai serioase în legatura problemele cu care se confrunta zi de zi.

La întrebarea de cit timp va foloșit de serviciile Terapia de Substitutie cu Metadona\Schimbul de Seringi?

Respondenti au avut poșibilitatea sa aleaga un raspuns corespunzator șituatiei sale .

pîna la un an;

1-2 ani;

3-5 ani;

Mai mult de 5 ani;

Respondentii de asemenea au fost rugati sa raspunda la urmatoarea întrebare :

Dacă vau dat în ultimul an în TSM / PSS, pe care le utilizati, înformatii cu privire la șiguranta înjectarii în pactica?

□ Da -au raspuns doar 50% dîn respondenti;

□ Nu- au raspuns 20 % dîn consumatori ;

□ Greu de spus – dîn respondenti au rs 30%;

Putem concluziona la aceste doua întrebari ca o buna parte dîn consumatori de droguri sunt beneficiari deja nu de un an ci de mai multi, și beneficiaza de toate serviciile corespuzatoare șituatiei îndividuale fiecarui în parte.

La întrebarea în cursul ultemului an ,aveai nevoie de înformatii referitor la sanatate sau drepturilor omului, și nu puteai beneficia la centru ?

□ Da – au raspuns doar 20 %

□ Nu- Au raspuns 75%

□ Greu de spus- consumatori au ras 15%

Sunteti multumit de înformatiile pe care le furnizati angajat cu PSS? La aceasta întrebare majoritatea au raspun DA.

□ Da- 90 % dîn beneficiari sunt satisfacuti de înformatiile oferite de catre lucratorii;

□ Nu

□ Greu de spus – doar 10% nu au raspuns la aceasta întrebare;

Deci, putem concluziona ca lucratorii acestui centru sunt bîne specializatii deoare ce , beneficiarii satisfacut atit de înformatiile ce le ofera cit și de serviciile ce sunt prezent în centru.

La întrebarea în ultimul an ati avut poșibilitatea de a beneficia ajutorul unui așistent social calificat?

Pentru întrebarea data repondenti au dat raspun cu urmatoare procenaje

□ Da – 85% au beneficiat de ajutorul așistentului social calificat;

□ Nu – 15% nu au ajut poșibilitatea de a primi ajutor;

□ Greu de raspuns

La urmatoare întrebare respondenti șiau dat rs conform fiecarui șituatie.

Care dîn următoarele servicii pe parcursul anului trecut ai avut poșibilitatea de a beneficia în Centrul PULS?

□ Conșiliere

□ Suport social

□ Testarea pentru TB

□ Redirectionare a altor organizatii, la spital

□ Testarea HIV

□ Tratamentul TB

În concluzie putem metiona ca toti beneficiare ai centrului PULS pot beneficia de toate serviciile necesare lor pentru depasirea marginalizari sociale

La întrebarea în ultimul an, ai avut poșibilitate sa benificiezi de serviciul suport social?

□ Da

□ Nu

□ Greu de spus

Reesind din întrebarea data, respondenti care au rapuns pozitiv la întrebare sunt rugati sa raspunda la urmatoarea întrebare ce reese dîn cea anterioara.

Dacă ați răspuns DA << >>, cât de des te întâlnești cu specialistul ceti conduce lucrul?

□ În des am nevoie de el

□ O dată pe săptămână

□ 1-2 ori pe lună

□ Greu de spus

În concluzie putem zice ca, specialiste ofera servici sociale de suport cu scopul este reabilitarea și în cluziunea sociala și mai ales pentru depașirea situațiilor de dificultate cu care se confrută des consumatorii de droguri.

La o noua întrebare ce are o importanta destul de mare pentru consumator cît și pentru specialiști, în anul acesta ai avut posibilitate sa treci testu pentru TBC?

□ Da

□ Nu

□ Greu de spus

□ nu am trecut testul, deoarece în prezent duc tratamentul pentru TBC

Consumatori ce au raspuns pozitiv la intrebarea adterioara sunt rugati sa raspunda la urmatoare intrebare ce este strins legata de testarea pentru TBC.

Dacă ați răspuns DA >> << explice exact unde fost testate:

□ Centru a oferit direcție și am trecut testul de la o altă instituție

□ Centrul a oferit direcție către o altă instituție, dar nu am trecut testul

Acest raspuns demonstreaza o parte a indiferentei referitoare la viata sa proprie de catre consumatori. Insa serviciul dat are o importanta destul de mare pentru consumatori cit si specialisti, fiidca acestea conlucreaza cu beneficiarii direct, si duc un risc mare de a se infecta.

La intrebare data, in cursul acestui an ati trecut testarea la HIV?

□ Da

□ Nu

□ Greu de spus

□ Stiu statutul meu la HIV

In concluzie putem mentiona ca testarea HIV este deosebit de importanta, deoarece aproape o treime dintre persoanele infectate cu HIV se afla deja in stadii avansate ale bolii, atunci cand aceasta este diagnosticata. In schimb, odata cu diagnosticarea bolii scade si riscul de transmitere a infectiei catre alte persoane, deoarece bolnavul este informat de catre specialist in legatura cu  modalitatile de transmitere a virusului HIV si ce conduita preventiva trebuie sa adopte. Spre usurarea vietii a consumatorului deja infectat de HIV , centrul PULS ii ofera un sir de servicii, ce poate fii prestate pentru a nu fii marginalizat de societate.

In general personalul lucrator se axeaza pe un prioncipiul destul de benefic si sigur pentru persoanele infectate acesta este confidentialitatea.

In coformitate cu chestionarul, pentru a determina serviciile prestate in centrul PULS mun. Balti respodentii sunt rugati sa raspunda la unele intrebari axate pe aceste servicii pentru a identifica cunoasterea si opiniille consumatorii de droguri referitor la calitatea serviciilor prestate.

De la inceput pot mentionam ca acestea s-au axant destul de serios la cerintele chestionarului.

La intrebarea , ce fel de servicii sociale specializate dumneavoastra prestati in centrul “PULS”?

Uni consumatori de droguri au raspuns la acesta intrebare destul de larg , fiidca ei explicau ca in situatia lor ei presteaza un sir de servicii sociale specializate benefice pentru integrarea lor in societate.

Respectiv la intrebarea data raspunsurile respodentilor difera de la o situatie la alta. Dar sa luam in consideratie ca orce consumator de droguri intii de toate participa la o consultatie ( colectarea datelor pentru dosarul propriu). Un alt serviciu specializat ce are o mare importanta pentru dependeti de droguri este trusa medicala din care face parte un sir de medicamente necesare consumatorilor de asemenea un alt serviciu ne mentionat mai sus face parte schimbul de seringi care micsoreaza rata de boli trasmisibile in timpul injectari a acestora.

In fine as mentiona ca toate serviciile mentionate si cele ne mentionate au o eficacitate vasta asupra dependetilor de droguri, ele micsoreaza rata bolilor trasmisibile plus monitorizeara un sir de problem cu care se confront zi de zi persoanele date.

La o noua intrebare , daca ar exista posibilitate si modificare serviciilor prestatte, ce schimbari ar produce ei , si de ce?

As mentiona ca sunt o multimea dea opinii, si aceasta este un semn bun pentru specialistii, din motiv ca beneficiarii depun efort maxim pentru a modifica viata sa cotidiana. De asemenea as dori sa analizam raspunsurile respondentilor ce doresc sa produca unele schimbariin serviciile sociale specializate prestate de ei in centrul PULS din mun.Balti. Uni din ei sunt nesatisfacuti cu timpul ce s-a dat la terapia de substitutie cu metadona ei afirma ca ar fii benefic un timp mai delunc, deoarece multi consumatori nu reusesc sa-si prelueze medicamentul. O alta schimbare ar dori sa se produca un grup de femei care sunt deja mame , si nu despun de timp pentru a fii present la seminarele produse in incinta centrului, ele propun sa se organizeze o camera amenajata pentru copii, ca dinsele sa fie sigura pentru urmasi acestora.

Insa sunt si respondent ce sunt satisfacuti total de serviciile prestate in centrul dat, explicind ca daca apare o necesitate atunci impreuna cu personal lucrator rezolva problema data.

Si in fine ultima intrebare realizata in chestionar roaga respondenti sa mentioneze , prin ce mod de obtinere a servicii sociale specializate sunt mai sigure pentru tine?

□ Staționar ( la centru);

□ Outreach lucrator;

□ Echipa mobile;

□ Greu de spus;

Pentru o analiza mai detailata respondeti sunt rugati sa explice rasunsul dat anterior , de ce ei considera ca modul cel mai sigur este cel care la-au ales ei.

Cei ce-au mentionat ca modul cel sigur este outreach lucrator explica ca aceste se cunosc foarte bine , si pun o importanta majora asupra contactului vizual, alti spun ca se axeaza pe principiul confidentialitati ce metadata data este cea mai sigura. Un alt mod destul de primit in rundul consumatorilor de droguri este echipa mobile, deoarece din cauza supradozajelor ei deja nu se pot deplasa la fata locului pentru asi primi medicametul (metadona).

La întrebarea cum evaluați asistența oferită de către asistentul social în lucru cu consumatorii de droguri?

Aceștia au avut posibilitatea să-și exprime opinia referitor la activitatea asistentului social, responsabil monitorizarea situatiilor de dificultate.

50% ajuta foarte mult;

36% incearca s-a ajute, dar rezultatele nu sunt mari;

14% nu am raspuns;

Inca din literature specializata cunoastem ca asistentul social indeplineste doar o parte mica de lucru cu beneficiacul, in rest prestatorul de service trebuie sa puna forta pentru a indepleni scopurile propuse in planul de lucru.

In concluzie mentionez :

Ca serviciile sociale specializate au scopul de a mentine, reface sau dezvolta capacitatea de functionare sociala a consumatorilor de droguri. Serviciile sociale specializate sunt: cele de recuperare si reabilitare; suport si asistenta persoanelor aflate in dificultate; educatie si informare in functie de nevoia fiecarui categorie de beneficiari si circa 90% din consumari de droguri luati la evidenta in centru PULS beneficiaza de toate serviciile sociale specializate necesare diminuari situatiei de dificultate.

Reflectii ale specialistilor in lasa experientei in domeniul serviciilor sociale specializate in asistenta sociala persoanelor dependente de drog

Capitolul dat este focusat asupra determinării reflectiilor ale specialistilor in domeniul serviciilor sociale specializate si rolului asistentului social în procesul de intervenție a serviciilor sociale specializate prestate de consumatorii de droguri.

Studiu de constatare l-am realizat în cadrul Centrului PULS mun. Bălți,

Eșantionul investigat a cuprins 12 de specialisti, respectiv- 2 asistenti sociali , 2- psihologi, jurist, asistent medical, 6-lucratori outreach. Mun. Bălți

A doua etapă a studiului de constatare a vizat realizare următoarelor obiective:

evaluarea eficacității serviciilor sociale specializate in reflectia specialistilor

rolului asistentului social în procesul de intervenție a serviciilor sociale specializate prestate de consumatorii de droguri

structurarea datelor de teren

formularea concluziilor

Studiul de constatare a fost promovat în luna aprilie 2015. Pentru atingerea obiectivelor menționate, s-a utilizat următoarele metode:

observarea;

chestionare;

La intrebarea , dumneavoastră (alegeți răspunsul corespunzător)

Bărbat;

Femei;

Fig. 2.1 Structura respondenților după sex %

In concluzie putem mentiona ca majoritatea specialistilor lucratori directi cu consumatori de droguri sunt barbati , fiidca rata dependetilor de genu masculin in mun. Balti creste considerabil decit cel al femeilor.

La o alta intrebare, virsta lucratorilor directi ce conlucreaza cu consumatori de droguri

25-35 ani;

35-45ani;

Mai invirsta de 45 ani;

La întrebarea , ce fel de functie o detine lucratorul in centru?

Personalul calificat ce lucreaza direct cu consumatorii de droguri sunt:

2 – asistenti sociali;

2- psihologi;

Un jurist;

Asistent medical;

6 – outreach lucratori;

Fig. 2.3 Structura personalului calificat

Intrebarea data ne reprezinta echipa multidisciplinara care colucrind intre ei, monitorizeza si reabiliteaza o multimea dea consumatori, in rest 50 % sunt lucratori outreach ce colaboreaza cu dependenti atint in centru cit si-n teritoriu, pentru colectarea datelor .

In coformitate de functia ce o detineti in centru ce serviciisociale specializate oferiti persoanelor dependente de drog?

Luind in consideratie functia ce o detine specialistul in centru- asistentu social ofera urmatoarele servicii:

Consiliere medicala si consultatie;

Testarea la virusul HIV;

Schimbul de seringi;

Petrecerea seminarelor informative;

Indreptarea la specialistii medicali;

Oferirea dezifectatelor , trusa medicala;

Un alt specialist important este asistentul social- acesta ofera urmatoarele service:

Consultare psiho-sociala;

Indreptarea la specialist;

Support social;

Deschiderea dosarului personal;

Informarea;

Cazarea in centrele sociale;

Specialistul ce conduce intreg grup de lucrati outreach este –coordonatorul acesta are urmatoarele servicii:

Consultare;

Seminare informative;

Se axeaza pe tema HIV\SIDA;

Indreptarea catre specialisti;

Testarea la virusul HIV;

Insa lucratori outreach pot ofere unele service la fel de importante ca specialistii anteriori :

Schimbul de seringi;

Seminare informative;

Testare la virusul HIV;

Indreptare catre specialist;

Consultare psiho –socialal;

Din toate datele de mai sus putem concluziona ca fiecare membru al echipei multidisciplionare are serviciile sale ce le ofera prestatorilor, pentru a micsora rata de excloziunii sociale. Serviciile sociale specializate au efectul de a reabilita nivelul mare al societatii marginalizate din anumite motive, cum ar fii dependent de droguri.

La intrebarea data, dupa parerea dumneavoastra ce servicii sunt necesare in asistenta persoanelor dependente de drog? Personalu specializat a dat urmatorul raspuns:

Inafara de aceste service , putem identifica si altele la fel de importante cum ar fii trusa medicala, din propria observatie potem determina ca uni beneficiare nu simt nevoia de acest serviciu dar totusi il presteaza, iar uni simt nevoia dar nu au posibilitatea sa beneficieze de el de 2 ori pe luna. Cel mai des itilnite cerinte 30% este caza in timpul rece a anului, si lumta mai mereu pentru pachetele alimentare ce ofera centru.

CONCLUZIE

Drogurile reprezintă o adevarată problemă socială în societatea noastră. Expresia “problema drogurilor” le poate sugera necunoscătorilor că drogurile au la bază un singur aspect problematic, o singură caracteristică ce trebuie vizată. Din păcate, însă, problema drogurilor este extrem de multiplă și de variabilă în modurile de manifestare , poate într-o măsură mai mare decât orice altă problemă socială cu care am putea fi confruntați.

Este cunoscut faptul că mun. Balti se confruntă cu o creștere semnificativă a consumatorilor de droguri. Cu toate acestea, însa, în prezent nu există o imagine clară asupra fenomenului drogurilor și nici asupra tendințelor de evoluție, situație ce creează dificultăți serioase în aplicarea celor mai potrivite metodologii de tratament și, de asemenea, a unor programe de prevenție eficiente.

Prin actualitatea ei, amploarea pe care o ia fenomenul analizat și consecintele pe care le provoacă, problematica tezei de licenta constituie un element de preocupare intensă pentru toate statele lumii. Este adevărat, "nu se poate afirma că la ora actuală traficul și consumul de droguri au depășit stadiul de simplu fenomen, manifestându-se ca unele dintre cele mai grave și îngrijorătoare probleme cu care se confruntă civilizația umană" . Se poate spune „că în prezent, fenomenul drogurilor a depășit nivelul de toleranță rezonabilă față de în alegerea și standardele actuale ale umanității, deoarece numai în ceea ce privește consumul sunt implicate un număr de persoane de circa 3% din populația globului".

Privind situatia consumului de droguri in lecee, mun. Balti se confrunta cu probleme destul de majore comparind cu alte orase din Republica Moldova. Chiar dacă consumul de droguri pare să reprezinte un aspect cotidian al oricărei societăți aflate în schimbare, creșterea alarmantă a acestui fenomen trebuie să atragă atenția și să genereze o serie de activități sociale și legislative care să gestioneze adecvat un astfel de fenomen. Dar o parte buna este ca exista centre de zi, care informeaza societatea despre flagelu ce cuprinde intreaga lume, acordarea serviciilor sociale specializate atit centre nonguvernametale cit si cele de stat, micsoreaza un % mic de dependenti atit in ridul adolescentilor cit si maturilor.

BIBLIOGRAFIE

Abraham, Pave, Drogurile, Aspecte juridice și psihosociale, Editura Mirton, Timișoara, 2004 .

Abraham Pavel, Asistența și reabilitarea persoanelor consumatoare de droguri.Metoda de Hoop, Editura Național, București, 2004, p. 128

Buning și Brussel, vezi Autoritatea de Sănătate Publică Bihor- consum de droguri.htm.

Deepak Chopra, Comportamente dependente, Editura Curtea Veche, București, 2003, p. 104-107 și Emil Rădulescu, Adio, țigări!, Editura Viață și Sănătate, București, 2004, p. 27-31.

Denis Richard, Jean Loius Senon, Dicționar de droguri, toxicomanii și dependențe, editura Larousse, 1999, p. 445 – 446.

Drăgan, Jenică., Aproape totul despre droguri, Editura Militară , București, 1994

Emilian Stancu, Criminalistică, Volumul II, Editura Actami, București, 1999, p. 68

Floare Chipea, Sociologia comportamentului infrac ional, Editura Isogep-Euxin, București, 1997, p.45.

J. Perriot, Tabacologie, Abreje Mason, Paris, 1995. În același sens F. D. Mihaltan, M. Ciobanu, Tabagismul, consecințe și tratament, Editura Medicală, București, 2001.

Molto, C. Radel, Drogues, în Impact– Iternat. Psychiatrie, Sante Publique, nr. 21, aqud Iustin Lupu, Ioan Zanc, op. cit., p. 183.

Stelian, Ion., Ofensiva drogurilor – dimensiuni socio-juridice, Editura Detectiv, București, 2007

Walter Reakless, aqud Gabriel Ștefan Gorun, Paradisuri artificiale -Toxicomaniile, Editura Viața

SITE-uri

www. Anti droguri.ro.

www.Anti-droguri.ro/Prezentare; www.Testo.ro/Tipur și www.armonia.ro/ecstasy

www.ana.gov.ro/rom/.htm/hașiș.html.

www.Abuzul de droguri.htm

www.Proiect despre droguri – drogul referat.htm

www.DESPRE DROGURI.htm

http://www.ciado.ro/halucinogene.html

ANEXA (NR 1)

Dumneavoastra sunteti ( alege raspunsul corespunzator):

barbat;

femeie;

Ce virsta aveti?

25-35ani;

35-45 ani;

Mai invirsta de 45 ani;

De cit timp va foloșit de serviciile Terapia de Substitutie cu Metadona\Schimbul de Seringi?

pîna la un an;

1-2 ani;

3-5 ani;

Mai mult de 5 ani;

4. Dacă vau dat în ultimul an în TSM / PSS, pe care le utilizati, înformatii cu privire la șiguranta înjectarii în pactica?

□ Da

□ Nu

□ Greu de spus

5. In cursul ultemului an ,aveai nevoie de înformatii referitor la sanatate sau drepturilor omului, și nu puteai beneficia la centru ?

□ Da

□ Nu

□ Greu de spus

6. Sunteti multumit de înformatiile pe care le furnizati angajat cu SS?

Da

Nu

Greu de raspuns

7. In ultimul an ati avut posibilitatea de a beneficia ajutorul unui asistent social calificat?

Da

Nu

Greu de spus

8. Care dîn următoarele servicii pe parcursul anului trecut ai avut poșibilitatea de a beneficia în Centrul PULS?

□ Conșiliere

□ Suport social

□ Testarea pentru TB

□ Redirectionare a altor organizatii, la spital

□ Testarea HIV

□ Tratamentul TB

9. La întrebarea în ultimul an, ai avut posibilitate sa benificiezi de serviciul suport social?

□ Da

□ Nu

□ Greu de spus

Dacă ați răspuns DA << >>, cât de des te întâlnești cu specialistul ceti conduce lucrul?

□ În des am nevoie de el

□ O dată pe săptămână

□ 1-2 ori pe lună

□ Greu de spus

10. In anul acesta ai avut posibilitate sa treci testu pentru TBC?

□ Da

□ Nu

□ Greu de spus

□ nu am trecut testul, deoarece în prezent duc tratamentul pentru TBC

Dacă ați răspuns DA >> << explice exact unde fost testate:

□ Centru a oferit direcție și am trecut testul de la o altă instituție

□ Centrul a oferit direcție către o altă instituție, dar nu am trecut testul

11. In cursul acestui an ati trecut testarea la HIV?

□ Da

□ Nu

□ Greu de spus

□ Stiu statutul meu la HIV

12. Ce fel de servicii sociale specializate dumneavoastra prestati in centrul “PULS”?

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

13. Daca ar exista posibilitate si modificare serviciilor prestatte, ce schimbari ar produce ei, si de ce?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

14. Prin ce mod de obtinere a servicii sociale specializate sunt mai sigure pentru tine?

□ Staționar ( la centru);

□ Outreach lucrator;

□ Echipa mobile;

□ Greu de spus;

De ce considerati ca modul cel mai sigur este cel ce la-ti ales dumneavoastra ?

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

15. Cum evaluați asistența oferită de către asistentul social în lucru cu consumatorii de droguri?

Ajuta foarte bine;

Incearca sa ajute dar rezultate, nu sunt mari;

Mii greau sa raspund

Anexa (nr 2)

Dumneavoastra ( alegeti raspunsul corespunzator );

Barbat;

Femeie

Virsta

25-35 ani;

35-45 ani;

Mai invirsta de 45;

Functia ce o detineti in centru?

_________________________________________________

Realizind functia data , ce servicii specializate oferiti persoanelor dependente de drog

___________________________________________________

___________________________________________________

___________________________________________________

___________________________________________________

Dupa parerea dumneavoastra ce servicii sunt necesare in asistenta persoanelor dependente de drog

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________