ASPECTELE CLINICO -TERAPEUTICE IN TULBURARILE DEPRESIVE [614725]

1
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE MEDICINĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

ASPECTELE CLINICO -TERAPEUTICE IN TULBURARILE DEPRESIVE

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC :

ÎNDRUMATOR ȘTIINȚIFIC:

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

2
CUPRINS

A.Partea generală

Introducere și motivarea alegerii temei………………………………….
I. Tulburari depresive……………. ……………………………… ………….
1.1 Caractere generale……….. …………………………………………..
1.2 Epidemiologie…………… ……………………………………………
1.3 Etiologie……………….. ………………………………………………
II. Tipuri de tulburari depresive………. …………………………………
2.1 Depresia Majora ………………………………………
2.2 Distimia ..…………………. ………………………………….
2.3 Tulburarea bipolara ………………….. ………………………………
III. Tabloul clinic tulburari depresive ………………………………………
IV. Tratament tulburari depresive…………. ………………………………
V. Concluzii

B. Partea specială

3

A. Partea generală
Introducere

Tulburarile depresive au fost dintotdeauna si sunt una din cele mai
mari probleme cu care medicina s -a confruntat. Dovada acestui lucru
este faptul ca evolutia medicinei in ultimele decenii a mers simultan cu
dorinta oamenilor de stiinta de a cunoaste mult mai bine
comportamentul omului in cadrul diverselor patologii , in special de
natura neurologi ca si de a reusii sa gaseasca un tratament sau un mod de
a reintegra acele persoane in societate.
Am ales această temă din două motive ; unul dintre acestea ar fi ca
in Romania la nivel de societate aproximativ 10% din populatie este
diagnosticata cu o forma mai usoara sau mai severa de tulburare
depresiva , iar cel de -al doilea motiv este acela ca doresc sa exprim un
mijloc de ajutor informational cel or care au in familie sau printre
cunostiinte o persoana diagnosticata, cu scopul de a -i sprijini si a le face
cunoscute mecanismele din spatele acestor tulburari .
Am structurat această lucrare in două părți complexe ; o parte
generală grupată pe capitole in număr de IV (patru ) in care am incercat
sa aprofundez pe cat posibil partea teoretică și o parte specială in care
mi-am adus aportul din punct de vedere practic prin studiu de caz cu
privire la evolutia si progresia patologiei de natura psihiatrica .

4
Astfel in prima parte, cea generala am enumerat cateva caractere
generale ale tulburarilor depresive ; am explicat succesiv natura
epidemiologica a acestora si am incheiat cu partea etiologica.
Capitolul al doilea este dedicat tipurilor de tulburari depresive , am
abordat pe rand cele trei mari tulburari depresive , depresia majora,
distimia si tulburarea bipolara .
Capitolul al treilea este dedicat partii clinice, aici am cules informatii
cu privire la simpotmatologia tulburarilor depresive si la mijloacele de
depistare a acestora.
Capitolul al patrulea si ultimul din partea generala este capitolul in
care am abordat mai multe mijloace moderne de tratament ale
tulburarilor depresive.

.

5

I. Tulburarile depresive

1.1 Caractere generale

Cea mai frecventa tulburare afectiva si una din cele mai costisitoare
patologii la nivel mondial, tulburarea depresi va a devenit treptat cel mai
important factor suicidal , dar si motivul pentru care echilibrul emotional si
social al multor persoane este in scadere constanta .
Persoanele care sufera de tulburari depresive, oricat de nesemnificativa ar fi
depresia , sunt adesea iesite din tiparul omului normal ,care duce o viata normala .
Nu de putine ori depresia lor conduce la alte dezechilibre :
– pe plan e conomic , dezechilibrul apare atunci cand persoanele in cauza
ajung sa consume substante ilegale sau alcool acest dezechilibru fiind din cauza
costului ridicat al acestora ;
– pe plan familial dezechilibrul apare atunci cand acestia neputandu -se
manifesta cu m trebuie in jurul apropiatilor , ajung sa raneasca verbal ,uneori chiar
fizic pe cei din jur ;
– pe plan profesional, randamentul lor la locul de munca ,dar si deciziile
luate in timpul serviciului sunt adesea influentate, de foarte multe ori neatentia
lor ducand la daune sau chiar incalcari ale regulilor ;
– pe plan personal , sanatatea fiecaruia dintre cei care sufera d e o tulburare
depresiva este in pericol, cunoscandu -se faptul ca depresia poate sa fie un factor
premergator altor afectiuni organice .

6

1.2 Epidemiologie

Afectand la nivel global aproximativ 3 30 milioane de oameni , iar la nivel
national aproximativ 10% ( 2 milioane de romani), despre depresie se poate
spune cu certitudine ca statistic se afla pe o panta ascendenta inca din anul 2008 ,
an in care in Romania depresia era prezenta anual la aproximativ 9% din
populatie ,iar de -a lungul vietii aproximativ 21% dintre romani sufereau la un
moment dat un episod depresiv.
Procentul pe sexe la nivel mondial ,dar si national variaza diferit, balanta
inclinandu -se in partea sexului feminin cu un procent de aproximativ 25% si
aproape de doua ori mai mic in cazul barba tilor (12%).
Conform estimarilor facute de Organizatia Mondiala a Sanatatii rata de
prezenta a tulburarilor depresive intre anii 2008 -2016 este urmatoarea:
-aproximativ 5% din populatia lumii afectata (330 milioane de oameni), dintre
care mai mult de 50% locuiesc in sud -estul Asiei si in Pacificulu de Vest.
-la nivelul Europei , una din 20 persoane sufera de depresie , iar una din patru
persoane va suferii la un moment in viata de un episod depresiv.
– in Romania debutul depresiei apare frecvent la persoane intre 20 -50 de ani in
procent de 50% (varsta medie de debut fiind undeva in jurul varstei de 40 de
ani), iar studiile recente arata ca incidenta tulburarilor depresive la o varsta mai
mica de 20 de ani este in tr-o continua crestere.
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii estimarile cu privire la incidenta
depresiei intre anii 2020 si 2030 nu sunt prea bucuratoare deoarece se estimeaza
ca in anul 2020 depresia va fi a doua cauza a morbiditatii la nivel mondial , iar in
anul 20 30 va devenii prima cauza a perturbarii sanatatii oamenilor ,dar si prima
patologie in cea ce priveste costurile medicale.

7
1.3 Etiologie

„Depresia nu tine cont de categoria sociala sau de varsta” acestea sunt
cuvintele renumitulu i psiholog Maria Verdi ,iar studiile din ultimii ani confirma
acest lucru. In Romania nivelul de trai scazut , lipsa educatiei , dar si problemele
din viata de zi cu zi sunt printre cele mai frecvente cauze ale declansarii
episoadelor depresive. Pentru stud ierea cauzelor ce duc la instalarea unui episod
depresiv este nevoie de un studiu bio -psiho -social amanuntit deoarece s -a
constatat frecvent ca depresia poate sa apara imediat dintr -o cauza recenta sau
tardiv fara un factor declansator. Asadar depresia poa te survenii din cauza:
– unei suferinte deja existente -majoritatea neoplaziilor,bolilor cardiovasculare ,
bolile autoimune ,dar si in urma unor traumatisme ;
– ca urmare a unor perturbari hormonale – fapt care duce la incidenta de aproape
doua ori mai mare in cazul femeilor ;
– in urma unei sarcini normale sau premature sau a unui avort survenit spontan
sau chiar si planificat ;
– medicamentelor sau intoxicatiilor medicamentoase , stiindu -se faptul ca
marea majoritate a tratamentelor medicamentoase in cazul pacienti lor cronici
care nu beneficiaza de consult psihologic pot duce la aparitia unui episod
depresiv in timpul sau chiar si dupa tratament.
– problemelor cotidiene; mai bine de 50% dintre oamenii care au un episod
depresiv de -a lungul vietii , il au in urma unor probleme din viata de zi cu zi;
aparuta la locul de munca sau in familie ;
– in urma unui deces in familie sau a unei pierderi importante
(prieteni,apropiati) ;
– statutul economico -social cu saracia si singuratatea sociala in prim plan
reprezinta un alt facto r important in aparitia tulburarilor depresive.

8
II. Tipuri de tulburari depresive

Clasificarea si severitatea tulburarilor afective este in stransa legatura cu
frecventa,durata si intensitatea episoadelor depresive, iar cele m ai importante trei
tipuri de tulburare afectiva sunt i n ordinea severitatii , tulburarea depresiva
majora, tulburarea distemica si tulburarea bipolara.

2.1 Tulburarea depresiva majora

– Se mai numeste si depresie monopolara sau depresie unipolara
– Caracteristica acestei tulburari este unul sau mai multe episoade depresive cu
o durata de minim 2 saptamani si intensitati diferite
– Apare pierderea interesului si a motivatiei, absenta emotiilor, apatia sau la
polul opus iritabilitatea, frustarea, furia, si anxietatea
– Apare scaderea stimei de sine, neajutorarea, pesimistul, auto -reprosarea si
auto-acuzarea adeseori nejustificata si in cazurile putin mai avansate ideea de
suicid prezenta la doua treimi din cazuri si pusa in aplicare de 15% dintre
cazuri
– Din punct de vedere psiho -motor apare retard motor cu hipomimie, amimie si
incetinirea emotiilor sau agitatia cu nelinistea motorie si hiper -reactivitate
controlata.
– Ca semne somatice tulburarile de somn si de apetit plus obo seala,
fatigabilitate si adeseori simptome dureroase si viscerale sunt adesea
incriminate.
– Pentru diagnosticarea depresiei majore, desii 50% din pacienti nu exprima
trairi depresive, depresia ramane principalul simptom.

Alte forme clinice de depresie majo ra sunt:

1. Tulburarea depresiva majora cu factori psihotici in care apar halucinatiile si
ideile delirante depresive
2. Melancolia – ideile delirante sunt intense si pot devenii un real pericol pentru
viata bolnavului (tind spre sinuncidere)

9
3. Depresia atipica apare reactiv la stresori (chiar si pozitivi) cu exagerarea
somnului, greutatii, sensitivitatii relationale interpersonale
4. Depresia si psihoza afectiva postpartum de 16 -20 de ori mai mare ca risc de
aparitie la femeile in primele trei luni postpartum decat in ultimele trei luni de
dinaintea conceptie
5. Tulburarea depresiva sezonala – preponderent iarna cu revenirea dispositiei
primavara
6. Tulburarea depresiva cu factori catatonici in care apar minim doua simptome
catatonice
7. Depresia recurenta apare atunci cand se succed doua episoade in cinci ani sau
cel putin trei episoade inaintea episodului actual
8. Depresia majora rezistenta la tratament, apare atunci cand mini m trei incercari
terapeutice consecutive administrate corect nu duc la remisiune

2.2 Tulburarea distemica