Aspecte Teoretice Si Pragmatice Privind Activitatea DE Control Fiscal
“ASPECTE TEORETICE ȘI PRAGMATICE PRIVIND ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL”
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I: ROLUL ȘI FUNCȚIILE CONTROLULUI FISCAL
1.1 Controlul fiscal și inspectia fiscală – necesitate și oportunitate
1.2 Funcțiile controlului fiscal
1.3 Tipologia controlului fiscal și inspecției fiscale
CAPITOLUL II: COORDONATE PRIVIND EXERCITAREA ACTIVITĂȚII DE CONTROL FISCAL
2.1 Etape în realizarea controlului fiscal
2.2 Drepturile și obligațiile contribuabilului pe timpul exercitării controlului fiscal
2.3 Instituții cu atribuții în domeniul controlului fiscal
CAPITOLUL III: ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL DERULATĂ DE DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ BRAȘOV, ÎN PERIOADA 2013-2015.
CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Începuturile și necesitatea sistemului de control fiscal se evidențiază prin primele mărturii ale existenței structurilor de control ale statului, care datează din secolul al XIV-lea în spațiul carpato- danubiano- pontic . Statele românești nou înființate dispuneau de structuri de control fiscal.
Organizarea în interesul întregului popor a unui sever control și a unei cât mai bune evidențe asupra producției și a distribuirii venitului național prezintă una din condițiile cele mai importante ale conducerii economiei naționale.
Am ales să îmi realizez lucrarea de licență pe tema “Aspecte teoretice și pragmatice privind activitatea de control fiscal” deoarece importanța controlul fiscal se deduce din faptul că acesta constituie un atribut esențial, o componentă a funcției economico-organizatorice și a celei cultural-educative a statului. Economia nu poate fi organizată și condusă fără exercitarea unui control sistematic din partea statului.
În ceea ce privește primul capitol al lucrării, am facut referire la rolul și funcțiile controlului fiscal care constituie un fundament pentru evidențierea obiectului controlului, atribuțiilor fiscale, cât și eficiența acestuia structurat și formalizat pentru o bună desfășurare a inspecției asigurând perfecționarea, acesta bazându-se pe respectarea și aplicarea fermă și intransigentă a legislației țării de către toți membrii societății indiferent de locul pe care îl ocupă, pe organizarea și conducerea științifică a întregii activități social economice pe baza coordonatelor stabilite la elaborarea programelor de dezvoltare.
În cel de-al doilea capitol am făcut referire la coordonatele privind exercitarea activității de control fiscal, pentru a evidenția etapele pentru realizarea inspecției fiscale, drepturile și obligațiile contribuabilului pe timpul exercitării controlului fiscal, cât și pentru prezentarea instituțiilor cu atribuții în domeniul controlului fiscal, deoarece controlul este o necesitate obiectivă și subiectivă, dar nu este un scop, ci un mijloc de perfecționare a activității executive, inclusiv a proceslui de conducere a acesteia.
În cea de-a treia parte a lucrării, am elaborat un studiu de caz privind activitatea de control fiscal derulată de Direcția Generală Regională Brașov, în perioada 2013-2015, evidențiindu-se în anul 2014, prin faptul că s-a poziționat, pe disputatul loc întâi din punct de vedere al gradului de realizare al programului de încasari stabilit de ANAF dintre cele 8 direcții regionale din România, dar și rezultate bune în ce privește prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și supravegherea vamală.
În cele din urmă, lucrarea se încheie cu concluziile formulate pe baza celor analizate și cu o serie de recomandări personale menite să sporească eficiența activității de inspecție fiscală și anume, continuarea procesului de perfecționare profesională si etică a colectivului regional, care să acționeze în direcția începută, cu profesionalism, integritate și transparență, pentru a realiza obiectivele prioritare ale ANAF.
CAPITOLUL I
ROLUL ȘI FUNCȚIILE CONTROLULUI FISCAL
Controlul fiscal si inspectia fiscala – necesitate și oportunitate
Controlul fiscal poate fi definit ca totalitatea activităților desfașurate pentru verificarea realității declarațiilor, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor fiscale și contabile de către contribuabil , precum și activitatea de constatare a evaziunii fiscale. conform reglementărilor legale.
Controlul fiscal poate fi asimilat cu expresia de inspecție fiscală, deoarece se află într-o relație de dependent și interdependență, acesta fiind un instrument care se bazează pe principii și reguli fundamentate riguros privind verificarea sau fixarea bazelor de impunere, precum și stabilirea diferențelor obligațiilor de plată și a accesoriilor aferente acestora.
Controlul fiscal se execută de către Ministerul Finanțelor Publice prin aparatul fiscal și organele de control financiar abilitate de lege.
Controlului fiscal se exercită asupra persoanele fizice și juridice române și străine, precum și asociațiile fără personalitate juridică, cărora le revin, potrivit
reglementărilor legale în vigoare, obligații fiscale, denumite în continuare contribuabili.
Controlul este el însuși o necesitate, deoarece este o activitate omniprezentă în orice domeniu de activitatede, menținând direcțiile de acțiune care sunt limitate în cadrul unor parametrii bine stabiliți.
Controlul trebuie privit ca o previziune a desfașurării activității, pentru depistarea factorilor care perturbă sau accelerează, în vederea promovării celor din urmă, care vor avea efecte pozitive asupra firmei, cât și eliminarea deficiențelor constatate, prin măsurare și comparare cu obiectivele și standardele stabilite initial. Prin urmare, controlul reprezintă un mijloc de prevenire, identificare a lucrurilor înfăptuite ilegal,a deficiențelor, de stabilire a măsurilor utile intrării în legitimitate, cât și o sursă de informare folositoare pentru desfășurarea activității managerului general.
Controlul fiscal are ca obiect verificarea modului în care se realizează sau
s-a efectuat programul fixat anticipat, a actelor și operațiunilor emise sau înfăptuite de agenții economici, precum și de instituțiile publice și alți participanți la viață economico- financiară a statului. Verificarea se realizează între anumiți parametrii bine stabiliți, urmărind: bazele de impunere, legalitatea și conformitatea declarațiilor fiscale, corectitudinea și exactitatea îndeplinirii obligațiilor de către contribuabili,respectarea prevederilor legislației fiscale și contabile, precum și stabilirea diferențelor obligațiilor de plată și a accesoriilor aferente acestora.
Rolul controlului fiscal este acela de a urmării capacitate normală de funcționare a unităților de producție , care se maximizează prin criterii de eficiență și rentabilitate pentru obținerea profitului maxim în raport cu obiectivele și normele stabilite.
Potrivit Art.94 alin.(2), din Codul de Procedură Fiscală , atribuțiile inspecției fiscal sunt:
a) Constatarea și investigarea fiscală a tuturor actelor și faptelor rezultând din activitatea contribuabilului supus inspecției sau altor persoane privind legalitatea și conformitatea declarațiilor fiscale, corectitudinea și exactitatea îndeplinirii obligațiilor fiscale, în vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale.
b) Analiza și evaluarea informațiilor fiscale, în vederea confruntării declarațiilor fiscale cu informațiile proprii sau din alte surse.
c) Sancționarea potrivit legii a faptelor constatate și dispunerea de măsuri pentru prevenirea și combaterea abaterilor de la prevederile legislației fiscale.
În ceea ce privește oportunitatea controlului financiar-fiscal, eficiența controlului depinde în mare măsură de cadrul legislativ în care își desfășoară activitatea, eficiență care trebuie în permanență raportată la misiunea controlului fiscal de încurajare a contribuabililor pentru conformarea fiscală voluntară și respectarea legislației fiscale. În acest sens controlul financiar- fiscal are ca atribut principal încurajarea ,,economiei oficiale" care prin activitățile economice care le desfășoară participă la susținerea efortului de asigurare a veniturilor publice aferente. Rezultă așadar că o activitate economică poate fi considerată oficială dacă se desfășoară în cadrul legal și asigură transparența necesară. Creșterea ponderii ,,economiei oficiale” în dauna ,,economiei subterane” este în fapt măsura eficienței activității de control financiar-fiscal. Mai mult, considerăm că, economia subterană pe lângă faptul că se sustrage de la datoria legală de asigurare a veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor publice, produce un rău și mai mare societății prin faptul că realizează valori materiale și bănești care nu sunt înregistrate și care sunt utilizate în alte scopuri decât cele reglementate. De asemenea, este important de avut în vedere faptul că, dacă în urma unei inspecții fiscale, organele de control constată că nota de certificare reflectă în mod fidel realitatea fiscală, atunci rata de verificare de către autoritățile fiscale a contribuabililor certificați de respectivul consultant scade semnificativ. Certificarea declarațiilor fiscale este o metodă utilizată de autorități în vederea creșterii gradului de colectare voluntară. Din perspectiva plătitorilor de impozite, un proces de revizuire fiscală aduce avantaje semnificative. Astfel, se poate spune că certificarea declarațiilor devine un opțional obligatoriu pentru diminuarea riscurilor fiscale, dar și a riscului de a face obiectul unei inspecții fiscale.
Funcțiile controlului fiscal
Funcțiile controlului fiscal pot fi considerate:
¤ Funcția preventivă- se urmărește prevenirea abaterilor constatate și investigarea fiscală a tuturor actelor și faptelor față de cadrul prestabilit, înainte ca acestea să apară și să perturbe desfășurarea normală a activităților.
¤ Funcția de cunoaștere și evaluare – presupune obținerea, analiza și evaluarea informațiilor fiscale cu referire la modul de desfășurare, de adoptare a deciziilor și de respectare a cadrului legal în vederea confruntării declarațiilor fiscale cu informațiile proprii sau din alte surse;
¤ Funcția de perfecționare – sancționarea potrivit legii a faptelor constatate și dispunerea de măsuri pentru prevenirea și combaterea abaterilor de la prevederile legislației fiscale, cât și generalizarea aspectelor pozitive.
¤ Funcția de stimulare – presupune impulsionarea contribuabilului supus inspecției sau altor persoane privind legalitatea și conformitatea declarațiilor fiscale, corectitudinea și exactitatea îndeplinirii obligațiilor fiscale cu scopul depășirii situaților nefavorabile , cât și pentru promovarea aspectelor pozitive în vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale.
1.3 Tipologia controlului fiscal și inspecției fiscale
În ceea ce privește tipologia controlului fiscal, acesta se manifestă prin următoarele forme și grupări:
Formele controlului fiscal:
Din punct de vedere al scopului:
– Control informativ – are drept scop desfășurarea activității cu caracter educativ- professional sau de îndrumare și informare a agentului economic sau a altor contribuabili asupra drepturilor și obligațiilor de natură fiscală.
– Control de rutină – obiectivul acestui control este de a menține legătura cu contribuabilii și să urmărească modalitatea în care se respectă legislația fiscală de catre aceștia, prin verificarea neîntreruptă a evidenței fiscale.
Conform cunoașterii realității:
– Control formal, reprezentat de verificarea din punct de vedere al formei, activitate desfășurată în urma declarațiilor contribuabilului.
– Control documentar, presupune desfășurarea activității de verificare a datelor înscrise în declarațiile fiscale în comparative cu situația fiscală a contribuabilului.
– Control faptic – se exercită la sediul contribuabilului și presupune verificare înscrisurilor din declarațiile fiscale și realitate.
Din punct de vedere al operațiunilor supuse controlului:
– Control integral (de fatea în care se respectă legislația fiscală de catre aceștia, prin verificarea neîntreruptă a evidenței fiscale.
Conform cunoașterii realității:
– Control formal, reprezentat de verificarea din punct de vedere al formei, activitate desfășurată în urma declarațiilor contribuabilului.
– Control documentar, presupune desfășurarea activității de verificare a datelor înscrise în declarațiile fiscale în comparative cu situația fiscală a contribuabilului.
– Control faptic – se exercită la sediul contribuabilului și presupune verificare înscrisurilor din declarațiile fiscale și realitate.
Din punct de vedere al operațiunilor supuse controlului:
– Control integral (de fond) prin care se realizeză verificarea operațiunilor, documentelor, probelor, deci a întregii activității a entității controlate, cu scopul determinării evaziunii fiscale. Această activitate este una complex deoarece presupune, pe lângă controlul contribuabilului și vizarea a altor contribuabili cu care se află în relații de afaceri sau chiar a conturilor bancare .
– Control selectiv (prin sondaj), care constă în activitatea de verificare doar a unor documente, operațiuni semnificative sau a unei periaode determinate, în care sunt reflectate modul de calcul, de evidențiere și de plată a obligațiilor fiscale datorate bugetului general consolidat;
În funcție de relația directă cu entitățile controlate:
– Control operativ și inopinant, desfășurat la locul unde se desfășoară operațiuni și se întocmesc documente generând desfășurarea activității de verificare faptică și documentară, în principal, ca urmare a unei sesizări cu privire la existența unor fapte de încălcare a legislației fiscale, fără anunțarea în prealabil a contribuabilului;
– Control reciproc și încrucișat, care constă în verificarea și corelarea documentelor și operațiunilor impozabile ale contribuabilului, în corelație cu cele deținute de alte persoane; Acesta poate fi și inopinat.
– Controlul de grup. Acesta presupune verificarea inopinantă și simultană la mai mulți contribuabili între care există legături financiare și/ sau comerciale.
– Controlul diagnostic (tematic) – reprezintă controlul asupra unor teme sau aspecte pentru un anumit domeniu de activitate,cu privire la respectarea prevederilor legale.
Clasificarea și gruparea controlului fiscal se poate realiza astfel:
În funcție de momentul exercitării lui, acesta se manifestă în trei forme: preventiv, concomitent, ulterior.
1. Controlul financiar-preventiv poate fi un control propriu al institutiei de tip
endogen sau cel exercitat din afara institutiei de tip exogen.Cele se caracterizează prin aceea că se desfășoară înainte de realizarea operațiunilor economice având drept scop preîntâmpinarea risipei, a eventualelor nereguli înainte de a se produce și care ar avea consecințe negative asupra gestiunii fondurilor publice. Prin această formă de control se urmărește și creșterea responsabilităților celor implicați în derularea proceselor economice de la nivelul fiecărei instituții publice.
2. Controlul concomitent sau operativ-curent se derulează în același timp cu activitatea specifică a instituției și care este supus controlului. Din acestă cauză, controlul concomitent sau operativ-curent asigură cunoașterea amănunțită a stării întregii activități privind gestionarea mijloacelor materiale și bănești ale instituției publice.
Aria controlului concomitent cuprinde activitățile și operațiunile la momentul efectuării acestora, care din acest punct de vedere poate asigura corectarea la timp a eventualelor deficiențe, în fazele incipiente dând posibilitatea diminuării producerii de efecte negative.
3. Controlul financiar ulterior , este organizat pentru a se exercita după producerea fenomenelor economice și înregistrării operațiunilor contabile aferente.
Între aceste forme de control există în permanentă stricte legături, această având ca rezultant o mai bună întărire a disciplinei financiare și contabile, între controlul financiar preventiv și cel ulterior sunt relații de intercondiționalitate și complementaritate.
b) După sfera de cuprindere a activităților controlate, controlul financiar poate îmbracă următoarele forme:
1. Controlul total, cuprinde toate actele și acțiunile de ordin economic și financiar-contabil, de fiscalitate ce constituie activitatea unei instituții patrimoniale.
2. Controlul parțial sau tematic cuprinde numai un anumit domeniu de activitate, precum creanțe, obligații față de buget.
3. Controlul prin sondaj, care verifică pe o anumită perioadă activitatea prin selecție. Acesta se face de regulă prin control documentar.
4. Controlul combinat sau mixt, prin care se îmbină diferite forme de control financiar-contabil, fiind necesar ca în unele situații să fie asociat cu unele forme ale controlului tehnic.
c) Conform structurilor desemnate să-l exercite și poziția organelor de control față de organizația verificată, controlul financiar poate fi clasificat în:
1. Controlul din interiorul entității sau controlul intern, este un atribut al conducerii.
2. Controlul financiar și auditul public exercitat din afară organizațiilor cuprinde verificările făcute de diversele organisme de control și audit specializate precum structurile Ministerului Finanțelor Publice, ale Curții de Conturi și ale departamentelor din cadrul unui sistem organizatoric anume.
d) Din punct de vedere al nivelului la care se exercită:
1. Control financiar și de audit public intern la nivelul ordonatorilor de credite, al instituțiilor publice care gestionează și utilizează fonduri publice, având ca scop îmbunătățirea sistemului de acordare a creditelor;
2. Control financiar-contabil de gestiune și fiscal la nivelul agenților economici, ținând seamă de poziția acestora într-o economie funcțională de piață;
3.Control complex la nivelul problemelor majore din economie precum cauzele lipsurilor din economie, dar și impactul acestora.
CAPITOLUL II.
COORDONATE PRIVIND EXERCITAREA ACTIVITĂȚII DE CONTROL FISCAL
Procedura controlului financiar este construită dintr-un ansamblu de acte și operațiuni cu privire la organizarea, desfășurarea și valorificarea situațiilor operațiunii de control. Rezultatele acțiunii de control sunt determinate de modul de programare și organizare, care asigură în acest fel ordinea în muncă.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), una dintre cele mai importante instituții ale statului, responsabilă de colectarea taxelor la buget, a trecut în 2013 printr-un amplu proces de reorganizare.
Noua structură a ANAF a intrat în vigoare la 1 august 2013. Aceasta a prevăzut absorbția autorității vamale și crearea a opt direcții regionale de finanțe publice. De asemenea, pe 30 octombrie 2013, a fost desființată Garda Financiară (GF).
Contribuabilii care sunt supuși controlului trebuie să știe că inspectorii antifraudă au noi obligații față de ei, care au fost introduse recent în Codul de procedură fiscală, printr-un act normativ. În plus, noile reglementări stabilesc modul în care inspectorii desfășoară operațiunile de control.
Inspectorii de control fiscal trebuie să desfășoare la cele mai înalte standarde de profesionalism activitatea de control fiscal . Atingerea acestui obiectiv impune îndeplinirea a patru cerinte de bază și anume:credibilitatea, profesionalismul, caliatea serviciilor și confidențialitatea, dar și alte calități, precum: motivarea, operativitate, seriozitate, importanță, disponibilitate, politețe, demniate, loialitate, integritate, obiectivitate, legalitate, competență, responsabilitate și respect.
Credibilitetea presupune participarea fiecărui membru al societății la formarea resurselor financiare ale bugetului de stat. Existența unui cadru etic pe care trebuie să-l respecte inspectorul de control fiscal constituie o garanție a creșterii încrederii contribuabilului în controlul fiscal.
Profesionalismul este reprezentat prin exercitarea funcției de inspector de control fiscal de către persoane ale căror capacități intelectuale și experiențe dobândite prin pregătire le asigură competența necesară activității de control fiscal.
Calitatea serviciilor constă în asigurarea realizării funcției de control fiscal cât și derularea nestingherită a activității contribuabilului pe perioada controlului bazându-se pe cele mai înalte cote de calitate și standarde de performanță cerute îm special de societate și contribuabilii.
Confidențialitatea este principiul conform căruia inspectorii de control fiscal sunt obligați să respecte confidențialitatea , adică să nu dezvăluie și să folosească informațiilor dobândite în timpul activitătilor profesionale, în legătură cu afacerile contribuabililor.
Organele de inspecție fiscală trebuie să fie prudenți în folosirea și protejarea informațiilor și documentelor acumulate și pe care le iau la cunoștință în cursul verificării pentru nici un scop contrar legii, fără o autorizare a celor in drept, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Actele care se cer de obicei la sediul social :
Acte care se cer de obicei de Direcția Generale Antifraude Fiscală prin controalele tematice/inopinate fără a se limita doar la acestea:
-acte constitutive ale societății;
-certificat de înmatriculare la ONRC;
-certificatul fiscal;
-ștampila societății;
-act de identitate al împuternicitului sau asociatului;
-împuternicire pentru persoană. care semnează procesul verbal de control/ procesul verbal de contravenție;
-registrul unic de control;
-actele de proprietate/chirie/comodat pentru sediul social și punctele de lucru, și valabilitatea acestora;
-jurnalele de vânzări/cumpărări;
-balanță pe ultima luna închisă;
-declarația de TVA pe ultima luna;
-dovadă achitării TVA la ultima luna;
-evidențierea în conturile din afară bilanțului a obiectelor de inventor date în folosință (cele trecute pe cheltuieli dar pe care societatea încă le folosește);
-registrul de casă;
-notele de intrare receptive;
-bonurile de consum;
-rapoartele de producție;
-rapoarte de gestiune (pentru gestiunea global valorică);
-fișe de magazine (gestiune cantitativ valorică).
De obicei în cazul controalelor încrucișate dacă există suspiciune de evaziune fiscal la o societate, Direcția Generale Antifraude Fiscală poate controla toți partenerii cu care respectivă societate a avut tranzacții. Poliția economică poate participa la aceste controale.
Actele care se cer la punctul de lucru
Documente următoare nu fac obiectul controlului Direcției Generale Antifraude Fiscale ci al protecției consumatorului dar este bine de știut. Agenții economici care realizează comerț cu amănuntul trebuie să afișeze la vedere codul de identificare fiscal al societății, programul de funcționare și adausul commercial practicat.
La punctul de lucru este obligatoriu să ai:
registrul unic de control;
registru casă;
notele de intrare recepție;
raport de gestiune zilnic (pentru gestiune global valorică);
fișe de magazie (gestiune cantitativ valorică).
Direcției Generale Antifraude Fiscale verifică de asemeneala la agenții care vând către persoane fizice:
emiterea bonurilor fiscale;
dotarea cu case de marcat;
caietul special în care inregistgrezi la intrare și la plecare banii personali;
documentele primare – facturi, chitanțe, (dacă sunt trecute codul fiscal, datele delegaților, codul numeric personal al persoanei care a făcut factură, proveniență mărfurilor;
actele privind inventarierea patrimoniuliu și procedurile privind realizarea acestuia (cerute de cele mai multe ori la începutul anului). Vezi ordinal 2861/2009 privind efectuarea inventarierii.
Dacă sunt constatate diferențe între banii găsiți în casierie și însumarea încasărilor din ziua respectivă + soldul casei pe ziua anterioară se poate suspendă activitatea pe 3 luni conform OG 28/1999 și amendă este de la 8.000-40.000 lei.
De asemenea suma ce nu poate fi justificată se confisca. Tot conform acestui ordin amendă pentru neeliberarea bonului fiscal către persoanele fizice este între 8.000 lei și 10.000 lei.
Chiar dacă societatea nu are activitate această poate fi supusă controlului fiscal inopinat/tematic.
2.1 Etape în realizarea controlului fiscal
Procedura controlului financiar se desfășoară pe fundamentul unui plan bine definit,care se grupează pe șase etape:
I. Prima etapă se caracterizează prin pregătirea echipei de control care dă posibilitatea de a stabili problemele de bază și de a asigura calitatea controlului. Pregătirea echipei de control financiar constă în informare și documentare asupra dispozițiilor legale cu privire la specificul unității ce urmează a fi controlată, la actele normative cu caracter economico-financiare, analizarea actelor de control anterioare, măsurile luate în urmă verificărilor și sesizărilor făcute de către banca finanțatoare, cele ale întreprinderilor cu care are legături economice.
II. A două etapă se definește prin faptul că se realizează prezentarea la unitatea în care urmează să se efectueze controlul. Pentru efectuarea controlului în bune condiții, organele de control solicită conducerii unității sprijin, cerând să li se pună la dispoziție toate materialele necesare.
III. Cea de-a treia etapă este conformă organizării activității echipei de control. Având în vedere constatările făcute în urmă informării, documentării, se elaborează un plan de lucru în care se specifică obiectivele și metodele folosite cuprinse în tematica de control, cu ajutorul căruia crește și calitatea controlului.
IV. A patra etapă constă în desfășurarea acțiunii de control, reprezentând verificarea propriu-zisă a actelor și operațiilor, legalității, necesității, oportunității și economicității, cât și realizarea acestora.
Datele din evidențele contabile reprezintă controlul de bază, dar nu sunt suficiente pentru a obține un tablou complet asupra conținutului operațiunilor și proceselor economice ale unității controlate. Din această cauză se controlează și celelalte documente și evidente care nu sunt de natură contabila. Procesele economice se reflectăclar în indicii sintetici și analitici din bugetele de venituri și cheltuiieli.
În cazul constatării unor fraude, deplasări, lipsuri în gestiune sau dacă documentele sunt dubioase, organele de control trebuie să realizeze un control încrucișat.
V. Cea de-a cincea etapă reprezintă redactarea actelor de control, care ajută la fundamentarea concluziilor, a constatărilor și a măsurilor propuse. În urma acestora se prezintă abaterile și dispozițiile legale încălcate, persoanele răspunzătoare, poziția acestora în față echipei de control, punctul de vedere al echipei de control și concluzia definitivă. De-a lungul acestei etape se sintetizează, se definitivează constatările făcute în timpul controlului și se realizează actele necesare în același timp și nu la încheierea controlului, deoarece aceasta ar duce la îngreunarea valorificării actelor.
VI. Ultima etapă se caracterizează prin fructificarea acțiunii de control, care se concretizează prin luarea măsurilor și urmărirea executărilor de către unitatea de control, ca urmare a constatărilor făcute în acte. Valorificarea rezultatelor are ca principal obiectiv remedierea deficiențelor.
Ținând cont de toate aceste etape ale procedurii de control, acesta va avea eficiența dorită prin descoperirea la timp a deficiențelor, care asigură luarea în mod eficace a măsurilor ce se impun.
2.2 Drepturile si obligatiile contribuabilului pe timpul exercitării controlului fiscal
Sistemul fiscal românesc fiind bazat pe autoimpunere, generează obligații atât în rândul contribuabililor, cât și a inspecției fiscal.
Prin urmare, obligațiile contribuabililor sunt declararea, calcularea și înregistrarea în evidențele contabile și fiscale, plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și alte sume, la termen, datorate diferitelor componente ale sistemului bugetar, cât și obligația de plată a dobânzilor și penalităților de întârziere aferente. În ceea ce privesc obligațiile fiscale ale inspecției fiscale, aceasta constă în stabilirea concordanței între obligațiile contribuabililor, a prevederilor fiscale legale și a realității faptice.
Una dintre îndatoririle civice esențiale este de a respecta legea fiscală. Datorită plății impozitului, serviciile publice devin posibile.
Relația dintre contribuabili și administrația fiscală este temeinică, în sensul că, cea din urmă, este în serviciul colectivității, prin urmare fiecărui cetățean în parte.
Administrația fiscală înregistrează progrese importante în ceea ce privește calitatea serviciului și relația cu contribuabilul datorită faptului că își asumă misiunea sa de servciu public, cât și formarea acesteia din funcționari competenți și disponibili.
Pe lângă acestea, funcționarii fiscali trebuie să îsi orienteze acțiunea pe simplitate, respect și echitate.
Datele despre contribuabil utilizate în controlul fiscal, sunt prezentate astfel:
Datele de identificare ale contribuabilului: denumirea, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscală, codul CAEN al activității principale desfășurate, capitalul social subscris vărsat, comentarii privind majorarea/diminuarea capitalului social.
Forma de proprietate, forma juridică, precum și principalii acționari/asociați și evoluția capitalului social.
Informații referitoare la acționari/asociați, în situația în care sunt constatate relații de participare la alt contribuabil cu care are relații de afaceri.
Verificarea corectitudinii listei conturilor bancare cu cele comunicate de unitățile bancare organelor fiscale competente;
Evoluția cifrei de afaceri și a rezultatului exercițiului financiar, conform ultimelor 3 bilanțuri anuale, indiferent de perioada verificată.
Verificarea evidenței documentelor cu regim special, cu prezentarea actelor cu care au fost achiziționate: plaja de numere pentru facturile achiziționate, facturile utilizate, alte documente cu regim special, documente cu regim special anulate, stocul celor rămase (pentru perioada de până la 31 decembrie).
Începând cu 1 ianuarie se vor verifica existența seriei și plajei de numere aprobate de conducerea societății și data începerii utilizării acestora.
Prezentarea subunităților contribuabilului cu precizări specifice, dacă este cazul, pentru cele care prezintă un interes fiscal deosebit: declararea punctelor de lucru, respectarearegimului autorizărilor, antrepozit fiscal, utilizator final, jocuri de noroc – licențe etc.
Persoana care asigură administrarea activității contribuabilului verificat.
Persoana care răspunde de conducerea contabilității.
Persoana desemnată să reprezinte contribuabilul pe durata inspecției fiscale.
Prezentarea relațiilor de afiliere dintre contribuabilul verificat și alți contribuabili care au calitatea de clienți sau furnizori.
Drepturile contribuabilului în momentul exercitării controlului fiscal
1. Dreptul contribuabilului, în ceea ce privește înștiințarea acțiunii de inspecție fiscală, realizată prin avizul de inspecție fiscală, care trebuie să cuprindă temeiul juridic, data de începere a inspecției, obligațiile fiscale, perioadele ce urmează a fi supuse inspecției fiscale, cât și posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a inspecției fiscale.
2. Cu privire la data de începere a inspecției fiscale, aceasta se poate amâna pe baza unor motive justificate și se poate solicita doar o singură dată.
3. Contribuabilul are dreptul să ceară legitimitatea organelor de inspecție fiscală.
4. Dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele, taxele și contribuțiile sociale aflate în cadrul termenului de prescripție. Termenul de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale diferă în funcție de săvârșirea faptelor, fiind de 5 ani și 10 ani (în cazul unei infracțiuni sancționată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă).
5. Acest drept presupune verificarea o singură dată pentru fiecare impozit, taxă sau contribuție socială și pentru fiecare perioadă supusă impozitării. Pot exista cazuri în care conducătorul inspecției fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite perioade dacă apar anumite nereguli, precum informații suplimentare nwcunoscute sau erori de calcul care pot influența rezultatele până la data încheierii inspecției fiscale și împlinirea termenului de prescripție.
6. Activitatea să fie cât mai puțin afectată în perioada desfășurării inspecției fiscale.
7. Dreptul de a fi informat pe parcursul desfășurării inspecției fiscale asupra constatărilor rezultate din inspecția fiscală.
8. Pentru furnizarea de informații, primul drept îl deține contribuabilul asupra căruia se desfășoară inspecția. În cazul în care pe parcursul desfășurării inspecției fiscale starea de fapt fiscală nu a fost clarificată de către acesta din urmă, organul poate solicita informații și altor persoane. Acestea vor fi luate în considerare doar dacă confirmă și cu alte mijloace de probă.
9. Persoanele care au legătură directă sau indirectă cu contribuabilul pot refuza să furnizeze informații, să efectueze expertize sau să prezinte anumite înscrisuri cu referire la datele de care au luat cunoștință în exercitarea activității lor.
10. Contribuabilul poate beneficia de asistență de specialitate sau juridică pe tot parcursul timpului exercitării inspecției.
11. Dreptul de protejare pe linia secretului fiscal în privința informațiilor furnizate organelor de inspecție sau a celor obținute pe durata desfășurării activității de control fiscal.
Sunt considerate secret fiscal:
datele referitoare la identitatea contribuabililor;
natura și cuantumul obligațiilor fiscale;
natura, sursa și suma veniturilor debitorului;
plăți, conturi, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informații obținute din declarații ori din documente prezentate de către contribuabil sau ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu.
12. Contribuabilul are dreptul de a primi dovada scrisă în cazul reținerii unor documente de către organele de inspecție fiscală.
13. Cunoaște rezultatele inspecției fiscale reprezintă un alt drept al contribuabilului. La încheierea inspecției fiscale, contribuabilul trebuie să beneficieze de o discuție finală cu organul fiscal cu privire la constatările și consecințele fiscale. Data, ora, locul și problematica discuției vor fi comunicate în timp util.
14. Contribuabilul are dreptul să-și prezinte în scris punctul de vedere cu privire la constatările inspecției fiscale. Pe lângă aceasta, persoana supusă inspecției fiscale, are posibilitatea de a contesta decizia de impunere, în urma celor desfășurate, dar în condiții de menționare a obiectului contestației, motivele de fapt și de drept, cât și dovezii în acest sens.
15. Dreptul contribuabilului, din partea organului de inspecție fiscală, care trebuie să acorde beneficiul de corectitudine, obiectivitate și profesionalism, pe parcursul întregii activități .
16. Consemnarea în registrul unic de control a datelor cu privire la începerea, obiectivele și rezultatele sintetice ale controlului reprezintă o altă cerință a contribuabilului față de inspecția fiscală.
Obligațiile contribuabilului în momentul exercitării controlului fiscal
Contribuabilul are obligația să colaboreze la constatarea stărilor de fapt fiscale, potrivit art. 106 din Codul de procedură fiscală. Obligația acestuia este de a da informații, de a se prezenta la locul de desfășurare a inspecției fiscale toată documentația și datele necesare pentru clarificarea situațiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.
O primă obligație a contribuabilului este de a permite accesul organului de inspecție fiscală în incintele de afaceri sau orice alte locuri în care există bunuri impozabile sau se desfășoară activități producătoare de venituri, în prezența contribuabilului sau a unei persoane desemnate de acesta.
De obicei, obligația de a permite accesul este în timpul programului normal de lucru, dar se poate desfășura și în afara programului, în urma unor condiții stabilite.
Pentru o bună desfășurare a inspecției fiscale, contribuabilul are obligația să asigure un spțiu adecvat și dotat cu birotică corespunzătoare, în limita posibilităților sale. În caz contrar, contribuabilul va anunța în scris și motivat organul de inspecție fiscală competent.
În ceea ce privește documentația și actele necesare ce stau la fundamentul afacerii și a bazei de impozitare, contribuabilul are obligația de a le pune în întregime la dispoziția organului de inspecție fiscală.
Pe lângă obligația enunțată anterior, cu privire la documentație, contribuabilul trebuie să ofere documentele, actele și înscrisuri care au legătură cu obiectul controlului, care ajută la verificarea prin sondaj sau în totalitate.
Informațiile și documentele trebuie sa fie furnizate în mod obligatoriu inspecției fiscale, cu ajutorulu cărora se pot determina stările de fapt fiscale.
Contribuabilul supus ispecției fiscale are obligația de a da dreptul acesteia de a genera constatările faptice rezultate din natura activității , a bunurilor sau a surselor impozabile.
Colabolarea contribuabilului cu inspecția fiscală, în urma constatării a celei din urmă a unui fapt de ordin fiscal, reprezintă o altă obligație a persoanei supusă controlului fiscal.
În condițiile de reținere de documente, contribuabilul are obligația de a le pune la dispoziția organului de inspecție fiscală. Aceste rețineri se realizează cu scopul de a fi protejate împotriva înstrăinării sau distruse, pe o perioadă de maxim 30 de zile.
Persoana supusă inspecției fiscale are obligația de a conduce, a păstra și a arhiva evidențele contabile și fiscale într-un mod adecvat, atât la domiciliul fiscal, sau după caz, la sediile secundare.
În momentul în care se solicită prezentarea la sediul inpecției fiscale a contribuabilului, acesta are obligația să îndeplinească această cerință, pentru a da informații care sunt necesare pentru stabilirea situației fiscale reale.
Contribuabilul trebuie să îndeplinească măsurile prevăzute în actul dispus de inspecția fiscală.
Bunurile și produsele sustrase de la plata impozitelor și taxelor, dar și sumele dobândite ilicit de către contribuabil trebuiesc predate, în mod obligatoriu, organului de inspecție fiscală.
m) Persoana supusă controlului este obligată, în urma unor sesizări facute de inspecția fiscală, să plătească diferențele de impozite, taxe și contribuții, cât și accesoriile aferente acestora.
n) În cazul în care nu există documente justificative sau a fost defuzată punerea la dispoziție a acestora către inspecția fiscală, contribuabilul are datoria de a accepta obligațiile fiscale stabilite prin asimilare sau estimare.
o) O ultimă obligație a contribuabilului se referă la contravenții și sancțiuni. Prin urmare, acesta are obligația de a se supune sancțiunilor prevăzute de legile fiscale,
care se bazează pe contravențiile deduse din cauza nerespectării disciplinei financiar- fiscale.
2.3 Instituții cu atribuții în domeniul controlului fiscal
Ministerul Finanțelor Publice are organizarea și funcționarea în subordinea Guvernului, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care aplică strategia și Programul de guvernare în domeniul finanțelor publice.
Principiile care stau la baza activității Ministerului Finanțelor Publice sunt următoarele:
a) coerența, stabilitatea și predictibilitatea în domeniul finanțelor publice pe termen mediu;
b) armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europene;
c) întărirea autorității instituției;
d) perfecționarea managementului fondurilor publice;
e) transparența activității în toate domeniile sale de activitate;
f) colaborarea cu partenerii sociali;
g) asigurarea unui mediu de afaceri concurențial și predictibil.
În subordinea Ministerului Finanțelor Publice se organizează și funcționează următoarele unități subordonate:
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF);
Comisia Națională de Prognoză;
Imprimeria Națională;
Loteria Națională.
Agenția Națională de Administrare Fiscală(ANAF):
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este un organ de specialitate al administrației publice centrale din România.
Înfințare : 1 octombrie 2003 în subordinea Ministerului Finanțelor Publice. Începând cu ianuarie 2004 a devenit operațională, dobândind calitatea de instituție cu personalitate juridică proprie, prin desprinderea direcțiilor cu atribuții în administrarea veniturilor statului din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Rolul: Asigurarea resurselor pentru cheltuielile publice ale statului prin colectarea și administrarea eficace și eficientă a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat.
În anul 2009, numărul total de angajați al agenției și structurilor subordonate era de 31.281.
Organizare și funcționare : Garda Financiară, Autoritatea Națională a Vămilor (ANV), direcțiile generale ale finanțelor publice județene (DGFP) și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, precum și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).
Filialele regionale ale ANAF se numesc Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGFP).
Filialele județene ale ANAF se numesc Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP).
Activitate: În anul 2009, prin controalele efectuate, ANAF a reușit să atragă la buget sume suplimentare de 5,8 miliarde de lei. În total, fiscul a realizat 29.000 de controale la persoane fizice și 83.000 la companii în anul 2009.
În 2014 ANAF comite un abuz privind accesul la informații de interes public încălcând legea 544/2001 – astfel refuzând să ofere informații.
Reorganizare: Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a reorganizat ca urmare a fuziunii prin absorbție și preluarea activității Autorității Naționale a Vămilor și prin preluarea activității Gărzii Financiare, instituție publică care s-a desființat la 30 octombrie 2013.
Conform legii, Agenția Națională de Administrare Fiscală, denumită în continuare Agenția, se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din bugetul de stat.
Administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri bugetare, date prin lege, se asigură de agenție. În competența sa, se aplică politici și reglementări în domeniul vamal și se exercită atribuții de autoritate vamală, precum și controlul operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscală și vamală, precum a altor fapte date prin lege.
Principiile care stau la baza activității Agenției sunt următoarele:
eficiența activității;
transparența activității, în condițiile legii;
tratament egal și nediscriminatoriu în aplicarea legislației fiscale și a reglementărilor în domeniul vamal;
respectul față de contribuabili;
coerența, stabilitatea și predictibilitatea.
Funcțiile pe care agenția le îndeplinește sunt următoarele:
a) de strategie și management;
b) de gestiune a contribuabililor și a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a celorlalte venituri bugetare date în competența sa, conform legii;
c) de inspecție fiscală și de verificare fiscală;
d) de colectare a veniturilor statului;
e) de asigurare de servicii pentru contribuabili;
f) de control operativ și inopinat;
g) de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale;
h) de suport tehnic de specialitate acordat procurorului în efectuarea urmăririi penale;
i) de supraveghere vamală și fiscală;
j) de control vamal;
k) de coordonare, îndrumare și control al aplicării reglementărilor legale în domeniul de activitate, precum și al funcționării structurilor care își desfășoară activitatea în subordinea sa;
l) de suport, respectiv de management al resurselor umane, financiare și materiale, de susținere a activităților specifice prin intermediul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, de reprezentare juridică, de audit public intern, precum și de comunicare internă și externă;
m) de cooperare internațională.
În realizarea funcțiilor sale, Agenția are, în principal, atribuțiile următoare:
~ Atribuții în domeniul fiscal;
~ Atribuții în domeniul vamal;
~ Atribuții în domeniul prevenirii, descoperirii și combaterii evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale.
Structura ANAF:
Direcția Generală Antifraudă Fiscală;
Direcția generală a vămilor;
Direcția Generală de Integritate;
PFAM (programul de conformare al persoanelor fizice cu averi mari);
Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili;
DGRFP București;
Unitatea de Imprimerie Rapidă;
Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice.
Direcția Generală Antifraudă Fiscală
În cadrul ANAF s-a înființat Direcția Generală Antifraudă Fiscală, structură fără personalitate juridical. Aceasta are atribuții de prevenire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală și vamală.
Direcția generală antifraudă fiscală este coordonată de un vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a prim‐ministrului și condusă de un inspector general antifraudă, ajutat de inspectori generali adjuncți antifraudă.
Pe lângă structurile de prevenire și control, în cadrul structurii centrale a Direcției Generale Antifraudă Fiscală funcționează și Direcția de combatere a fraudelor, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale având ca obiect infracțiuni economico‐financiare.
Tabel 1: Direcțiile Regionale Antifraudă
Sursa: Raport de Performanta 2014
Direcția Generală Antifraudă Fiscală a fost înființată în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în data de 26 iunie 2013, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 74/2013, aprobată prin Legea nr. 144/2014. Operaționalizarea efectivă și primele acțiuni de control au avut loc în luna decembrie 2013.
Obiectivul prioritar al Direcției Generale Antifraudă Fiscală este combaterea fermă a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale și vamale. Activitatea de investigare a fraudelor și de structurare a lanțurilor tranzacționale constituite, pentru prejudicierea bugetului statului, o importanță atât din punct de vedere financiar, cât și social, consolidând încrederea în siguranța și integritatea sistemului fiscal.
Realizările Direcției Generale Antifraudă Fiscală în primul an de activitate precum și organizarea și funcționarea sa actuală sunt prezentate sintetic în Broșura redactată cu ocazia evenimentului aniversar din data de 17 decembrie 2014.
În cadrul DGAF funcționează Direcția de combatere a fraudelor, iar inspectorii acestei structuri sunt detașați în unitățile de Parchet și acordă suport tehnic de specialitate procurorilor în instrumentarea infracțiunilor economico-financiare. DGAF a fost operaționalizată în luna decembrie 2013, după finalizarea primei etape de recrutare, când au fost angajați 856 de inspectori antifraudă fiscală.
Operaționalizarea efectivă a presupus parcurgerea unor etape importante, parte a procesului amplu de reorganizare al ANAF:
elaborarea și aprobarea legislatiei secundare și a procedurilor interne privind activitatea de control antifraudă;
realizarea primelor pregătiri profesionale teoretice și practice;
asigurarea resurselor logistice necesare desfășurării activității (amenajarea sediilor, conectarea la sistemele informatice, constituirea parcului auto, realizarea tipizatelor, a însemnelor și dotărilor specifice activității de control operativ).
Controlul Direcției Generale Antifraudă Fiscală este împărțit în două tipuri de controale, și anume:
Control antifraudă;
Control în trafic.
Controlul antifraudă
La orice acțiune de control participă cel puțin doi inspectori ai Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF). Fiecare trebuie să prezinte legitimația de control, insigna de împuternicire și ordinul permanent de serviciu și să se înscrie în Registrul unic de control.
Inspectorilor antifraudă fiscală este necesar să li se permită accesul în toate spațiile în care se produc, se depozitează sau se comercializează bunuri și servicii, în interiorul zonelor libere, în vecinătatea unităților vamale, în antrepozite fiscale și în orice alte locuri unde se desfășoară activități economice, pe timp de zi și de noapte. De asemenea, dacă este cazul, trebuie să se faciliteze prelevarea de probe, eșantioane, mostre etc.
În calitate de reprezentant al firmei controlate, este obligat să pună la dispoziția inspectorilor DGAF toate documentele solicitate. În cazul opunerii, se consideră o infracțiune și se pedepsește cu până la trei ani de închisoare.
Inspectorii antifraudă pot decide reținerea documentelor supuse controlului, în baza unui proces-verbal de ridicare de înscrisuri, realizat cu scopul de protejare împotriva înstrăinării sau deteriorării acestora. În plus contribuabilul trebuie să furnizeze explicații scrise la solicitarea inspectorilor antifraudă și să se prezinte cu înscrisurile solicitate la data și ora prevăzute în invitațiile primite.
Inspectorii antifraudă pot sigila depozite, incinte, mijloace de transport, pot dispune instituirea de măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale.
Inspectorii antifraudă fiscală încheie Procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, în cazul în care identifică abateri pentru care legea prevede sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii DGAF pot dispune confiscarea bunurilor a căror fabricație, depozitare, transport sau desfacere este ilicită, precum și veniturile realizate din activități comerciale sau prestări de servicii nelegale.
Contribuabilul poate face plângere împotriva inspecției fiscale, în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării actului constatator. Aceasta trebuie depusă la judecătoria în circumscripția căreia a fost constatată contravenția, însoțită de o copie a respectivului Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
Rezultatele controalelor antifraudă se consemnează în procese verbale, iar în cazul în care sunt constatate împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal sau vamal sunt sesizate organele de urmărire penală.
Control în trafic
Verificarea respectării reglementărilor legale privind circulația persoanelor și mărfurilor în porturi, gări, autogări, aeroporturi, pe căi ferate și fluviale și pe drumurile publice se realizează de inspectorii antifraudă fiscală.
Conducătorii mijloacelor de transport sunt obligați să oprească la semnalele personalului DGAF, care poartă uniformă cu înscrisuri oficiale sau vestă roșie reflectorizantă.
ANAF monitorizează permanent comportamentul fiscal al operatorilor economici, care achiziționează mărfuri de pe teritoriul Uniunii Europene, în scopul prevenirii și combaterii ferme a faptelor de frauda fiscală și vamală și evaziune fiscală. Sunt vizate toate transporturile de mărfuri care intră în România prin punctele rutiere de trecere a frontierei, inclusiv cele aflate în tranzit pe teritoriul național.
Transportatorul/ beneficiarul unui transport care prezintă un grad de risc fiscal ridicat, este notificat că are obligația de a descărca mărfurile doar în prezența inspectorilor antifraudă fiscală. De asemenea, mijlocului de transport poate fi sigilat, acesta urmând la destinație sau în punctul de ieșire din țară, dacă este un transport care tranzitează teritoriul României să fie desigilat. Pentru asistarea descărcării sau desigilare, în funcție de locul descărcării, reprezentanții DGAF vor fi contactați.
În concordanță cu studiile de specialitate privind decalajul fiscal, realizate la nivelul ANAF și al altor entități naționale și internaționale de profil, DGAF acordă o importanță deosebită identificării și instrumentării unor fenomene de fraudă fiscală cu implicații negative semnificative asupra bugetului general consolidat al statului, precum în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale și identificarea persoanelor implicate și a mijloacelor de probă.
O contribuție semnificativă în realizarea acestui demers este adusă de instrumentarea coordonată la nivel național a cazurilor speciale și cooperarea interinstituțională permanentă cu organele de urmărire penală.
DGAF și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cooperează respectând competențele materiale specifice fiecăreia dintre cele două structuri.
DGAF include activități de monitorizare, supraveghere și control, orientate spre zone și domenii economice în care se manifestă fenomene de evaziune fiscală, indisciplină financiară sau slabă conformare.
Prin urmare, se urmărește conștientizarea contribuabililor asupra prezenței și vigilenței inspectorilor antifraudă aflați în misiune în zonele cu risc fiscal ridicat și creșterea gradului de conformare fiscală.
S-a impus stabilirea unor condiții concrete de programare și realizare a controalelor și asigurarea cunoașterii în timp real a tuturor acțiunilor de control aflate în curs, în scopul asigurării caracterului inopinat și operativ al controalelor destinate prevenirii și descoperirii oricăror acte și fapte din domeniul economico-financiar, fiscal și vamal.
Toate controalele antifraudă efectuate de DGAF sunt elaborate lunar pe baza obiectivelor prioritare de control și a rezultatelor analizei de risc, incluzându-le într-un plan național de acțiune. Instrumentarea fenomenelor de fraudă fiscală se realizează inclusiv prin analiza datelor și informațiilor la care ANAF are acces automat sau la cerere (evidența persoanelor, cadastru, evidența auto, cazier judiciar, conturi bancare), valorificarea informațiilor obținute prin cooperarea administrativă internațională, valorificarea datelor rezultate din acțiunile de control ori a celor obținute prin monitorizarea permanentă a transporturilor rutiere de mărfuri.
CAPITOLUL III.
ACTIVITATEA DE CONTROL FISCAL DERULATĂ DE DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ BRAȘOV ÎN PERIOADA 2013-2015
Prezentare generală
Potrivit prevederilor HG nr. 520/2013, începând cu data de 01.08.2013, în cadrul ANAF s-au înființat direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, unități cu personalitate juridică, în structura cărora funcționează direcțiile regionale vamale, administrațiile județene ale finanțelor publice, serviciile fiscale municipale și orășenești, precum și birourile vamale de interior și de frontieră.
Direcția generală regională a finanțelor publice este unitate teritorială cu personalitate juridică a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin care se realizează, în mod unitar, strategia și programul Guvernului în domeniul finanțelor publice și se aplică politica fiscală a statului. Coordonarea la nivel central este asigurată de președintele ANAF.
Astfel, în baza reorganizării regionale, din cele 42 de direcții generale județene existente la începutul anului 2013, au fost constituite 8 direcții generale regionale, printre care, în care acestui capitol, vom vorbi mai multe despre Direcția Generală Brașov.
Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov își desfășoară activitatea pe o rază de 34.100 km2, la nivelul județelor Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. La nivelul regiunii se gestionează un număr de 138.470 contribuabili persoane juridice (fără diferențe semnificative față de cei 138.520 contribuabili persoane juridice administrați în anul anterior) și 88.191 contribuabili personae fizice (față de 85.288 la 31.12.2013), deținători de cod de identificare fiscală.
Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, la fel ca și celelalte 7 direcții generale regionale ale finanțelor publice din subordinea Agenției, funcționează începând din 1 august 2014, fiind condusă de un director general și organizată conform structurii prevăzute prin H.G. nr. 520 din 24 iulie 2014 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 473 din 30 iulie 2014 și prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1104/1 august 2014 pentru aprobarea structurii organizatorice regionale, modificat prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 27/14 ianuarie 2014 privind modificarea structurii organizatorice a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice și a structurilor din cadrul acestora, cu modificările și completările ulterioare.
Fig 3.1 ANAF- Suprafața în km2 a D.G.R.F.P. Brașov
Sursa: Raport de Performanță
Conducerea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov se exercită de către directorul general, care este sprijinit în activitatea managerială de cinci directori executivi, pentru fiecare dintre cele 5 activități principale:
Activitatea de Colectare – director executiv;
Activitatea de Inspecție Fiscală – director executive;
Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publica – trezorier șef;
Activitatea Direcției Regionale Vamale – director executiv;
Servicii Interne – director executiv;
Totodată,în cazul administrațiilor județene ale finanțelor publice, conducerea se exercita de șeful de administrație, iar structura organizatorică este următoarea:
Structurile independente, care funcționează sub directa coordonare a șefului
administrației județene a finanțelor publice;
Activitatea de Colectare, coordonata de șef administrație adjunct colectare;
Activitatea de Inspecție fiscală, coordonata de șef administrație adjunct inspecție fiscală;
Activitatea de Inspecție fiscală contribuabili mijlocii, coordonata de șef administrație adjunct inspecție fiscală pentru contribuabili mijlocii.
Evoluția Direcției Generale Brașov în anii 2012-2014
Scopul declarat al reorganizării finanțelor publice, legat de îmbunătățirea performanțelor operaționale, creșterea gradului de colectare a creanțelor fiscale, optimizarea conformării voluntare la declararea și plata obligațiilor fiscale, poziționarea contribuabililor în centrul intereselor instituției, precum și abordarea diferită a politicii resurselor umane, începe să capete contur.
Astfel, vom studia evoluția Direcției Generale Brașov, prin comparația celor 3 ani- 2012, 2013 și 2014.
Fig. 3.2. Repartizarea pe județe a numărului de contribuabili arondați structurilor D.G.R.F.P. Brașov (2013/2014)
Sursa: Raport de Performanță
Fig. 3.3. Repartizarea pe județe a numărului de contribuabili arondați structurilor D.G.R.F.P. Brașov (2013/2014)
Realizat pe baza datelor din tabelul din Fig. 3.2.
În ce privește realizarea veniturilor bugetului general consolidat al statului, în Ansamblul pe care îl constituie cele 8 direcții generale regionale ale finanțelor publice din țară (București, Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov), o analiză comparativă privind situarea DGRFP Brașov releva următoarele:
În funcție de realizarea PROGRAMULUI de încasări stabilit de ANAF, la 31.12.2014, DGRFP Brașov se află pe primul loc între cele 8 direcții regionale, la o diferență mică fiind urmată de DGRFP Ploiești:
Fig 3.4. Program încasări
Sursa: www.anaf.ro
În funcție de volumul încasărilor/DGRFP (sume brute), prima poziție este ocupată de DGRFP București, urmată de DGRFP Galați, DGRFP Cluj Napoca și de DGRFP Brașov (9.821,92 mil. Lei):
Fig 3.5 Program încasări brute 2014 a DGRFP
Sursa: www.anaf.ro
În ceea ce privește indicatorii de performanță, comparând cei 3 ani, putem concluziona:
În anul 2013, la nivelul județe lor arondate D.G.R.F.P. Brașov s-a înregistrat o creștere a nivelului încasărilor, comparativ cu nivelul încasărilor realizate în anul
precedent, atât pe fiecare tip de buget (Buget de stat, Bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetul asigurărilor sociale de sănătate, Bugetul asigurărilor de șomaj), cât și pe total buget general consolidat:
Fig 3.6 Nivelul încasărilor realizate D.G.R.F.P. Brașov 2012- 2013
Sursa: Raport de Performanță
În anul 2014, la nivelul D.G.R.F.P. Brașov s-a înregistrat o creștere a nivelului încasărilor, comparativ cu nivelul încasărilor realizate în anul precedent, atât pe fiecare tip de buget (Buget de stat, Bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetul asigurărilor sociale de sănătate, Bugetul asigurărilor de șomaj), cât și pe total buget general consolidat:
Fig 3.7 Nivelul încasărilor realizate D.G.R.F.P. Brașov 2013- 2014
Sursa: Raport de Performanță
Fig 3.8. Evoluție încasări pe tipuri de bugete 2012-2013-2014
Realizat pe baza datelor din Fig.3.6 și Fig.3.7
Evoluția Inspecției Fiscale în cadrul Direcției Generale Brașov în anii 2012-2015
În vederea analizării activității desfășurate de către efectivul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov, rezultatele obținute sunt evidențiate cu ajutorul indicatorilor de performanță care se monitorizează la nivel de AJFP-uri și / sau de D.G.R.F.P. Brașov, aceștia fiind următorii:
Gradul de realizare a programului de încasări venituri bugetare (valori brute; valori nete);
Diminuarea arieratelor recuperabile aflate în șold la finele anului precedent de raportare;
Gradul de încasare/stingere a arieratelor din executare silită la persoane juridice;
Rata de colectare a arieratelor recuperabile la persoane juridice;
Ponderea încasărilor realizate prin aplicarea măsurilor de executare silită în total venituri încasate;
Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale (valoric);
Rata de încasare a obligațiilor stabilite suplimentar de activitatea de inspecție fiscal pentru persoane juridice;
Număr inspecții efectuate de un inspector la contribuabili persoane juridice/ persoane fizice;
Sume atrase suplimentar (nete) pe un inspector, urmare inspecțiilor fiscale la contribuabili persoane juridice și cele la contribuabili persoane fizice;
Ponderea numărului deciziilor de impunere în total rapoarte de inspecție fiscal încheiate la contribuabili persoane juridice;
Gradul de procesare în termen al declarațiilor fiscal;
Gradul de depunere voluntară a declarațiilor fiscale, pe tipuri de impozite;
Analizând indicatorii de performanță la nivel de DGRFP, se constată că, în mare parte, gradul de realizare este îndeplinit și ținta stabilită la nivelul ANAF depășită, în ce privește gradul de încasare a obligațiilor bugetare.
Se întreprind în continuare măsuri, pe parte de colectare și executare silită, de creștere a încasărilor din arierate, precum și a încasărilor din sume recuperabile stabilite de inspecția fiscală.
Pe parte de asistență și comunicare pentru contribuabili se întreprind măsuri pentru creșterea gradului de conformare voluntară la plata și la declararea obligațiilor fiscale de către contribuabili (comunicate de presă, afișe și materiale informative, întâlniri de lucru, campanii de informare).
În vederea reducerii arieratelor la bugetul general consolidat și a preîntâmpinării formării de noi arierate, se iau măsuri ferme în următoarele direcții:
– Urmărirea încasării veniturilor prin aplicarea procedurilor de executare silită,
constând în poprire asupra disponibilităților din conturile bancare precum și a popririi veniturilor la terți;
– Identificarea prin toate mijloacele posibile a bunurilor mobile și imobile aflate în
proprietatea debitorilor și aplicarea sechestrelor, precum și declanșarea ori continuarea valorificării la licitație a bunurilor respective;
– Sesizarea organelor penale a cazurilor de nevărsare la buget a sumelor reținute la sursă;
– Informarea contribuabililor privind posibilitatea eșalonării la plata a arieratelor conform OUG 29/2011.
Fig. 3.9 Situația contribuabililor aflați sub incinta legii insolvenței 2013-2014
Sursa: Raport de Performanță
Fig. 3.10 Rambursarea TVA a DGRFP Brașov
Sursa: Raport de Performanță
Recuperarea creanțelor bugetare datorate bugetului general consolidat prin aplicarea modalităților de executare silită, pe fiecare județ arondat DGRFP Brașov (lei) se prezintă astfel:
Fig. 3.11 Evoluția încasărilor prin prin executarea silită, în anul 2012-2013-2014.
Sursa: Prelucrare de pe Raportele de Performanță
Dintre situațiile care determină disfuncționalități în încasarea veniturilor bugetare prin executare silită amintim:
stabilirea de obligații substanțiale prin acte întocmite de inspectorii fiscali ANAF la societăți care nu au venituri sau bunuri urmăribile;
legislația permisivă privind înstrăinarea societăților care înregistrează obligații
către bugetul consolidat al statului către administratori fictive sau cu sediul fictiv
fără avizul administrațiilor financiare;
rezoluțiile parchetelor de pe lângă judecătorii privind neînceperea urmăririi penale și/sau neatragerea răspunderii în cazul administratorilor care înstrăinează bunurile urmăribile sau care cu rea credință provoacă intrarea în insolvență a societăților;
lipsa de procedură invocată de avocații debitorilor și acceptată de instanțele de judecată privind comunicarea actelor de executare silită (somații, procese verbale de sechestru, evaluări invitații de prezentare la sediul organelor de executare neonorate);
radierea de către O.R.C. a societăților care înregistrează obligații restante ca urmare a schimbării domiciliului fiscal fără avizul/acordul administrațiilor unde au înregistrat obligațiile (de regulă acesta este un sediu fictiv și nu mai există posibilitatea de a transfera debitele la noul sediu datorită faptului că nu se mai depune Declarația 050);
neactualizarea în timp util a bazelor de date privind deschiderea conturilor bancare;
conjunctură economică actuală (blocaj financiar, decontarea cu întârziere a serviciilor contractate cu unități cu capital de stat, lipsa de lichidități, de interes în achiziționarea de bunuri sechestrate, sarcini asupra bunurilor mobile/ imobile – gaj, ipotecă).
Urmare a acțiunilor de inspecție fiscală desfășurate în anul 2013, organele de control din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Brașov – Activitatea de Inspecție Fiscală au efectuat în 2013 inspecții fiscale în toate sectoarele de activitate ale economiei naționale, cu accent pe acele domenii care, prin specificul lor, favorizează dezvoltarea faptelor de evaziune fiscală. Astfel, s-au efectuat 12.641 verificări la contribuabili persoane juridice și fizice, ce au condus la stabilirea de sume suplimentare în valoare totală de 797.939,50 mii lei:
Fig. 3.12 Acțiunile inspecției fiscale desfășurate în anul 2013
Sursa: Raport de Performanță ANAF
Dintre deficientele constatate de organele de control în urma acțiunilor de inspecție fiscală efectuate, amintim:
neînregistrarea în contabilitate a tuturor facturilor fiscale emise, aferente livrărilor de mărfuri sau prestărilor de servicii efectuate;
stornarea de facturi fiscale din evidenta contabilă, fără a avea la baza documente justificative referitoare aceste operațiuni;
depășirea plafonului aferent cheltuielilor de protocol;
înregistrarea în evidență contabilă de facturi fiscale aferente unor achiziții de bunuri, facturi ce au fost emise de către contribuabili declarați inactivi;
înregistrarea în evidență contabilă de cheltuieli aferente achizițiilor de mărfuri sau servicii și deducerea TVA-ului aferent, cheltuieli ce nu au ca scop realizarea de venituri impozabile;
neconcordanțe între datele cuprinse în declarațiile depuse organului fiscal teritorial și evidență contabilă;
depășirea plafonului pentru scutirea TVA de către persoanele fizice ce au
efectuat tranzacții imobiliare si neînregistrarea in scopuri de TVA.
Urmare a acestor deficiente constatate, organele de control din cadrul Activității de Inspecție Fiscală au sancționat un număr de 910 contribuabili cu amenzi contravenționale în valoare totală de 1.707,05 mii lei, iar pentru un număr de 359 contribuabili ce au creat prejudiciu bugetului general consolidate al statului au fost întocmite sesizări penale în vederea continuării cercetărilor și încadrarea faptelor de către organele abilitate ale statului.
Acțiunile din programele de activitate au fost completate cu verificări fiscale sau tematice, solicitate de Departamentul Național Anticorupție, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, Ministerul Administrației și Internelor (Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratele de Poliție județene), Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Inspectoratul Teritorial de Muncă, prefecturi, etc. sau diverși sesizanți.
Urmare a acțiunilor de inspecție fiscală desfășurate în perioada ianuarie – decembrie 2014, organele de control din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov – Inspecție Fiscală au efectuat un număr de 7970 verificări la contribuabili persoane juridice și fizice (5784 verificări la persoane juridice, respectiv 2186 la persoane fizice), ce au condus la stabilirea de sume suplimentare în valoare totală de 1.827.037,154 mii lei având următoarea structura:
Fig. 3.13 Acțiunile de inspecție fiscală desfășurate în perioada ianuarie – decembrie 2014
Sursa: Raport de Performanță ANAF
Pe lângă sumele stabilite suplimentar, organele de inspecție fiscală au diminuat pierderea înregistrată de către contribuabili cu suma de 172.061,64 mii lei.
Urmare a deficientelor constatate, organele de control din cadrul Activității de Inspecție Fiscală au sancționat un număr de 692 contribuabili persoane juridice și 314 persoane fizice cu amenzi contravenționale în valoare totală de 2.101,27 mii lei.
Pentru un număr de 255 persoane juridice și 17 persoane fizice ce au creat prejudiciu bugetului general consolidat al statului în valoare totală de 1.405.560,84 mii lei, au fost întocmite sesizări penale în vederea continuării cercetărilor și încadrarea faptelor de către organele abilitate ale statului.
Organele de inspecție fiscală au efectuat în perioada ianuarie – decembrie 2014 un număr de 4410 acțiuni de inspecție fiscală, din care 2144 acțiuni au fost efectuate pentru soluționarea deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare a sumei negative, cu control anticipat, iar în urma verificărilor efectuate organele de inspecție au respins la rambursare suma de 70.225,17 mii lei.
În timpul acțiunilor de control, organele de inspecție fiscală au constatat că există pericolul ca 167 contribuabili persoane juridice și fizice să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească patrimoniu/ averea, drept urmare au dispus instituirea de măsuri asiguratorii în cuantum de 497.290,86 mii lei asupra conturilor de disponibilități bănești, precum și asupra bunurilor proprietate ale debitorilor.
Urmărea acțiunilor de control efectuate, organele de inspecție fiscală au propus spre a fi declarați inactivi un număr de 160 contribuabili care s-au sustras de la efectuarea inspecției fiscale sau nu au funcționat la domiciliul fiscal declarat.
De asemenea, în perioada ianuarie-decembrie 2014, urmare acțiunilor de impulsionare a contribuabililor pentru plata debitelor restante înregistrate la bugetul de stat, organele de inspecție fiscală au încasat suma de 79.124 mii lei.
Una din activitățile importante ale anului 2014 a fost “Proiectul pilot vizând reducerea salariilor subdeclarate la contribuabili mijlocii” conform Circularei ANAF nr.853567/30.06.2014. Conform acestei circulare au fost selectați un număr de 224 de contribuabili din aria de competentă a DGRFP Brașov, în vederea includerii acestora în programele lunare de activitate ale structurilor de inspecție fiscal competente, pentru efectuarea de inspecții fiscale parțiale privind impozitul pe venit și contribuții sociale.
La nivelul regiunii Brașov s-a solicitat și aprobat completarea listei inițiale cu un număr de 6 contribuabili. Au fost date delegări de competenta de la Brașov la Covasna pentru 10 contribuabili și de la Mureș la Harghita pentru 5 contribuabili.
La data de 31.12.2014 la nivelul DGRFP Brașov, rezultatelor acțiunilor de inspecție fiscală desfășurate în cadrul acestui proiect pilot sunt următoarele:
– s-au finalizat 220 inspecții în urma cărora au fost stabilite sume suplimentare și amenzi în valoare totală de 46.340.304 lei, s-au întocmit 2 sesizări penale pentru prejudiciu în valoare de 7.244.098 lei și s-au dispus 8 măsuri asiguratorii pentru suma de 7.547.044 lei.
– 10 inspecții fiscală se afla în lucru urmând a se finaliza în perioada următoare.
Inspecția Economico-financiară
Serviciul inspecție economico-financiara a funcționat în anul 2013 cu un număr mediu de 22 persoane, a efectuat acțiuni de control la un număr de 763 operatori economici, la care s-au încheiat 815 acte de control.
În baza programelor de activitate pe anul 2014, aprobate, și a aprobărilor date de Directorul general al D.G.I.E.F. de efectuare a unor acțiunilor de control neprogramate în conformitate cu prevederile O.M.F.P. nr. 13/2014, serviciul de inspecție economico-financiară Brașov a efectuat, în perioada 01.01 – 31.12.2014, 542 acțiuni de control la un număr de 338 de entitati, în urma cărora au fost întocmite 1125 acte.
Rezultatele inspecțiilor efectuate s-au concretizat în stabilirea unor diferențe pentru Bugetul General Consolidat 2013- 2014:
Fig. 3.14: Diferențe suplimentare stabilite ca urmare a controlului.
Sursa: Prelucrare de pe Raportele de Performanță
Fig. 3.15: Sancțiuni contravenționale aplicate.
Sursa: Realizat pe baza datelor de pe Raportele de Performanță ANAF
În anul 2013, în ceea ce privește amenzile contravenționale aplicate în suma totală de 213.900 lei, a fost încasată suma de 65.500 lei, diferența urmând să fie încasată de organele fiscale competente.
În anul 2014, au fost aplicate 218 sancțiuni contravenționale principale, din care:
– 67 amenzi contravenționale, în valoare de 262.900 lei.
– 151 avertismente, din care 80 scrise și 71 verbale.
Nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale complementare.
În timpul controalelor, au fost încasate amenzi contravenționale în suma de
112.800 lei (diferențele fiind transmise spre înregistrare, urmărire și încasare sau
executare, după caz, la organele fiscale competente).
Fig. 3.16: Sesizări penale.
Sursa: Realizat pe baza datelor de pe Raportele de Performanță ANAF
În anul 2013, urmare acestor deficiențe constatate, organele de control din cadrul Activității de Inspecție Fiscala au sancționat un număr de 910 contribuabili cu amenzi contravenționale in valoare totala de 1.707,05 mii lei, iar pentru un număr de 359 contribuabili ce au creat prejudiciu bugetului general consolidate al statului au fost întocmite sesizări penale în vederea continuării cercetărilor și încadrarea faptelor de către organele abilitate ale statului.
În anul 2014, sesizările penale transmise organelor de cercetare penală.
Urmare controlului, au fost transmise organelor de cercetare penală 5 sesizări
penale pentru posibile prejudicii, însumand o valoare totală de 2.076.130 lei.
Fig. 3.17: Măsuri.
Sursa: Realizat pe baza datelor de pe Raportele de Performanță ANAF
În cursul anului 2013 au fost dispuse un număr de 262 de măsuri din care 69 au fost măsuri operative. Deosebit de acțiunile amintite, au fost efectuate acțiuni
de inventariere a bunurilor din domeniul public al statului, fiind constatate diferențe in valoare de 10.278.800 lei; au fost dispuse măsuri pentru reîntregirea patrimoniului public al statului.
Valorificarea actelor de control s-a efectuat astfel:
• pentru deficientele de natura bugetara și financiara s-au dispus masuri pentru
remedierea acestora, iar din suma de 460.099.860 lei s-a încasat 58.408.390
lei;
În anul 2014 ca urmare a controlului, au fost dispuse 436 măsuri, din care 147 operative și 289 ulterioare.
În timpul controalelor a fost încasată suma de 447.166.562 lei (diferențele fiind transmise spre înregistrare, urmărire și încasare sau executare, după caz, la organele fiscale competente), după cum urmează:
– pentru diferențele de natură bugetară 128.100 lei;
– pentru diferențele de natură financiară 54.144.000 lei;
– diferențe față de evidența patrimoniului public deținută de Ministerul Finanțelor
Publice 392.840.860 lei;
– alte diferențe stabilite ca urmare a controlului 53.602 lei.
Activitatea de soluționare a contestațiilor
Fig. 3.18: Activitatea privind soluționarea contestațiilor.
Sursa: Prelucrare de pe Raportele de Performanță
Activitatea Direcției Regionale Vamale
Fig. 3.19 Serviciul de Supraveghere și Control Vamal Fiscal
Sursa: Prelucrare de pe Raportele de Performanță
Biroul Supraveghere și Control Vamal Fiscal din cadrul D.R.V. Brașov a avut în componență în anul 2014, 12 lucrători cu funcții publice, cu o difereță în minus, de 21de lucrători față de anul 2013.
Au fost astfel organizate 4 echipe operative de control în anul 2014, față de 10 anul precedent, activitatea acestora desfășurându-se în principal conform planurilor de misiune bilunare.
Cu toate că, cele amintite anterior, cât și restul indicatorilor din tablel, au o valoare inferioară în anul 2014, față de anul precedent, total valoare amenzi aplicate (lei) prezintă o diferență semnificativă, în plus, în anul 2014 (5.382.714 lei) față de 2013(2.267.896 lei).
Fig. 3.20 Activitatea de control ulterior /investigații vamale 2012-2013- 2014
Sursa: Prelucrare de pe Raportele de Performanță
Urmare a acțiunilor de control ulterior/investigații vamale efectuate în anul
2013, în zona de competență a D.R.V. Brașov au fost identificate 199 fraude
/iregularități, sume constatate in cuantum total de 12.406 mii lei.
La nivel regional, în anul 2014 prin activitatea de control ulterior/ investigație s-au identificat un număr de 332 fraude/iregularități, rezultate din verificări ale evidențelor vamale, comerciale și financiar – contabile efectuate de personalul vamal specializat în activitatea de control vamal ulterior.
În urma acestor controale, s-a stabilit sumă totală de 7.117.309 lei care reprezintă diferențe de drepturi vamale, inclusiv alte taxe și impozite datorate statului în cadrul operațiunilor vamale cu accesoriile aferente (inclusiv amenzi și valoarea
bunurilor reținute).
Compartimentul Supraveghere și Control Vamal Nefiscal
– Activitatea in domeniul drepturilor de proprietate intelectuală
În conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 și Legii nr. 344/2005 au fost verificate un număr de 18502 buc. articole susceptibile a încălca undrept de proprietate intelectuală, întocmindu-se un număr de 80 de dosare la nivelul D.R.V. Brașov în anul 2013.
Deasemenea, în anul 2014 au fost date spre verificare un număr de 820 bunuri (articole imbracaminte si incaltaminte, genti, jucarii, bijuterii, apa de
toaleta/parfum), pentru a se stabili dacă s-a adus atingere unui drept de proprietate
intelectuală, din care pentru 656 bunuri s-a stabilit faptul ca au fost contrafacute,
distrugandu-se un numar de 592 de bunuri.
Fig. 3.21 Biroul Reglementări Vamale
Sursa: Raport de Performanță ANAF
Biroul Reglementări Vamale are atribuții și sarcini de îndrumare pentru
aplicarea reglementărilor/ actelor normative comunitare și naționale, de implementare unitară a tuturor metodologiilor aprobate, de verificare și îndrumare a activității agenților economice în domeniu vamal, de îmbunătățire a activității vamale din birourile vamale subordonate, de emitere a unor aprobări și autorizări, etc.
ANAF 2015
ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ LA NIVEL NAȚIONAL
Pentru anul 2015, se dorește continuarea procesului de perfecționare profesională și etică a colectivului regional, care să acționeze în direcția începută, cu profesionalism, integritate și transparență, pentru a realiza obiectivele prioritare ale ANAF, atât în ce privește colectarea cât mai bună, strâns legată însă de servicii prompte și de calitate acordate contribuabililor, pentru creșterea conformării voluntare a acestora, simplificarea formalităților, optimizarea canalelor de interacțiune și, mai ales, întețirea luptei cu evaziunea fiscală, în beneficiul statului de drept și al contribuabililor onești, al partenerilor .
Conform articolulelor recente de pe site-ul oficial al ANAF și anume “http://www.antifrauda.ro/”, se prezintă următoarele situații și activității ale inspecției fiscale.
Un prim articol recent face referire la înregistrările de prejudicii de peste 340 milioane euro identificate și 283 sesizări penale întocmite de inspectorii antifraudă în 4 luni.
În perioada ianuarie-aprilie 2015 inspectorii antifraudă au investigat lanțuri tranzacționale pentru combaterea marii evaziuni. Acestea au prejudiciat bugetul statului cu peste 1,51 miliarde lei. În aceste sens inspecția fiscală a transmis 283 de sesizări penale către unitățile de parchet. Din totalul prejudiciilor identificate, 87% sunt mai mari de 1 milion euro.
Sesizările penale au fost transmise unitățlior de parchet, astfel:
205 sesizări către parchetele teritoriale;
62 sesizări către DIICOT;
11 sesizări către DNA;
sesizări către Parchetul de pe lângă curtea de apel;
1 sesizare către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În primele 4 luni ale anului 2015 , la nivel național s-a realizat verificarea a 8.721 de operatori economici, iar 5,43% dintre aceștia (474 puncte de lucru/ localuri) au fost suspendați pentru încălcarea obligației legale de utilizare a casei de marcat. Totodată, este important faptul că cele 474 de suspendări reprezintă 0,031% din totalul de 1,5 milioane contribuabili mici și mijlocii, pondere care evidențiază clar concentrarea majoritară a eforturilor DGAF pe linia combaterii marii evaziuni fiscale.
Cel de-al doilea articol face referire la prejudiciu de peste 1,3 milioane euro cauzat prin achiziții fictive de materiale și servicii de construcții.
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au identificat un lanț de firme cu sediul în județul Bihor, care, în perioada 2010–2013, au înregistrat în contabilitate achiziții și livrări fictive de servicii și materiale de construcții în valoare totală de 3,2 milioane euro (14.421.475 lei), în scopul diminuării obligațiilor de plată către bugetul de stat: impozit pe profit și TVA.
Au fost sesizați procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care, în data de 12.05.2015, au dispus efectuarea de percheziții pe raza județului Bihor, la domiciliile persoanelor implicate și la sediile firmelor controlate de aceștia.
Materialele de construcții și serviciile fictive au fost achiziționate scriptic direct, sau prin societăți interpuse, într-un lanț de 33 firme care aveau comportament fiscal inadecvat.
Firmele tip „fantomă” din lanțul evazionist aveau sediul social declarat la adrese din mediul rural sau la cabinete de avocatură, și erau înființate pe numele a 11 persoane cu cetățenie română și ungară, domiciliați atât în județul Bihor cât și în Ungaria. Societățile respective funcționau fără angajați și fără a respecta termenul depunerii declarațiillor fiscale obligatorii, parte fiind declarate inactive sau în procedură de faliment.
Prejudiciul cauzat bugetului de stat este de 1,3 mil euro (5.768.591 lei), din care TVA în valoare de 786.000 euro (3.461.154 lei) și impozit pe profit în valoare de 524.000 euro (2.307.437 lei).
Pentru asigurarea recuperării prejudiciului, în octombrie 2014, inspectorii au dispus instituirea de măsuri asigurătorii asupra unor conturi, sume datorate de către terți și utilaje deținute.
Al treilea articol, din perioada 06 – 07.06.2015 scoate în evidență activitatea Direcției Antifraudă Fiscală care a efectuat o amplă acțiune de control, la nivel național, în cadrul căreia au fost verificați 350 contribuabili care își desfășoară activitatea în zone cu risc fiscal ridicat. Inspectorii antifraudă au verificat 350 operatori economici.
În cadrul acestei acțiuni, au participat 495 de inspectori din cadrul celor 8 Direcții Regionale Antifraudă (DRA).
Selecția contribuabililor care au fost verificați a avut la bază exclusiv sesizările primite la TelVerde și analiza de risc făcută de compartimentele de specialitate.
Rezultatele acțiunilor sunt următoarele:
465 amenzi contravenționale dispuse în valoare totală de 1.894.750 lei, în cea mai mare parte cu ocazia verificărilor privind dotarea și utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, respectarea disciplinei financiare, proveniența legală a mărfurilor;
confiscări de numerar și bunuri, în valoarea estimată de 40.863 lei (28.870 lei în numerar și 11.993 lei – valoarea estimată a bunurilor);
suspendarea activității a 4 puncte de lucru, din care 3 pentru nedotare și 1 pentru neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale.
De asemenea, în cadrul acțiunilor de monitorizare a traficului, inspectorii antifraudă din Sibiu au identificat un transport de aproximativ 24 metri cubi de lemn, fără documente de proveniență.
Subliniem faptul că, în paralel cu instrumentarea cazurilor de mare evaziune, acțiunile Direcției Generale Antifraudă Fiscală pentru verificarea modului în care sunt respectate obligațiile legale de a utiliza casa de marcat electronică fiscală și de a emite bon fiscal vor continua în același ritm.
CONSIDERAȚII FINALE
Începuturile și necesitatea sistemului de control fiscal se evidențiază prin primele mărturii ale existenței structurilor de control ale statului, care datează din secolul al XIV-lea. Controlul fiscal are ca obiect verificarea modului în care se realizează sau s-a efectuat programul fixat anticipat, a actelor și operațiunilor emise sau înfăptuite de agenții economici, precum și de instituțiile publice și alți participanți la viață economico- financiară a statului.
Funcțiile controlului fiscal sunt: funcția preventivă; funcția de cunoaștere și evaluare; funcția de perfecționare și funcția de stimulare.
Tipologia controlului fiscal și inspecției fiscale este redactată prin formele controlului fiscal cât și clasificare și gruparea acestuia.
În ceea ce privesc formele controlului fiscal avem: din punct de vedere al scopului (control informative; control de rutină); conform cunoașterii realității (control formal; control documentar; control faptic); din punct de vedere al operațiunilor supuse controlului (control integral (de fond); control selectiv (prin sondaj)); în funcție de relația directă cu entitățile controlate (control operativ și inopinant; control reciproc și încrucișat; controlul de grup; controlul diagnostic (tematic).
Clasificarea și gruparea controlului fiscal se realizează astfel: în funcție de momentul exercitării lui (preventiv, concomitent, ulterior); după sfera de cuprindere a activităților controlate (controlul total; controlul parțial sau tematic; controlul prin sondaj; controlul combinat sau mixt); conform structurilor desemnate să-l exercite și poziția organelor de control(controlul din interiorul entității sau controlul intern; controlul financiar și auditul public; din punct de vedere al nivelului la care se exercită ( control financiar și de audit public intern; control financiar-contabil de gestiune și fiscal; control complex).
Activitatea de control fiscal se realizează de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) care a trecut în 2013 printr-un amplu proces de reorganizare. Aceasta a prevăzut absorbția autorității vamale și crearea a 8 direcții regionale de finanțe publice. De asemenea, pe 30 octombrie 2013, a fost desființată Garda Financiară (GF). Procedura controlului financiar se desfășoară pe fundamentul unui plan bine definit,care se grupează pe 6 etape, amintite anterior.
Atât contribuabilii, cât și organele de inspecție fiscală, au drepturi, dar și obligații pe timpul exercitarii controlului fiscal. Dreptule contribuabililor sunt obligațiile inspecției fiscale și vice-versa.
Instituțiile cu atribuții în domeniul controlului fiscal sunt: Ministerul Finanțelor Publice; Agenția Națională de Administrare Fiscală; Direcția Generală Antifraudă Fiscală (Control antifraudă;Control în trafic).
Cu referire la studiu de caz privind evoluția activității Direcției Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov între anii 2013-2015 prezint următoarele concluzii:
Direcția generală regională a finanțelor publice este unitate teritorială cu personalitate juridică a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care, în baza reorganizării regionale, din cele 42 de direcții generale județene existente la începutul anului 2013, au fost constituite 8 direcții generale regionale.
Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov își desfășoară activitatea pe o rază de 34.100 km2, la nivelul județelor Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
În funcție de realizarea PROGRAMULUI de încasări stabilit de ANAF, la 31.12.2014, DGRFP Brașov se află pe primul loc între cele 8 direcții regionale.
În ceea ce privește indicatorii de performanță, comparând cei 3 ani, putem concluziona că de la an la an D.G.R.F.P. Brașov s-a înregistrat o creștere a nivelului încasărilor, atât pe fiecare tip de buget, cât și pe total buget general consolidat.
Analizând indicatorii de performanță la nivel de DGRFP, se constată că, în mare parte, gradul de realizare este îndeplinit și ținta stabilită la nivelul ANAF depășita, în ce privește gradul de încasare a obligațiilor bugetare.
Se întreprind în continuare măsuri, pe parte de colectare și executare silită, de creștere a încasărilor din arierate, precum și a încasărilor din sume recuperabile stabilite de inspecția fiscală.
Urmare a acțiunilor de inspecție fiscală desfășurate în anul 2013, s-au efectuat 12.641 verificări la contribuabili persoane juridice și fizice, ce au condus la stabilirea de sume suplimentare în valoare totală de 797.939,50 mii lei, iar în anul 2014 s-au efectuat un număr de 7970 verificări la contribuabili persoane juridice și fizice, ce au condus la stabilirea de sume suplimentare în valoare totală de 1.827.037,154 mii lei.
Una din activitățile importante ale anului 2014 a fost “Proiectul pilot vizând reducerea salariilor subdeclarate la contribuabili mijlocii”, astfel la data de 31.12.2014 la nivelul DGRFP Brașov, s-au finalizat 220 inspecții în urma cărora au fost stabilite sume suplimentare și amenzi în valoare totală de 46.340.304 lei, s-au întocmit 2 sesizări penale pentru prejudiciu în valoare de 7.244.098 lei și s-au dispus 8 măsuri asiguratorii pentru suma de 7.547.044 lei. Zece inspecții fiscală se afla în lucru urmând a se finaliza în perioada următoare.
Pentru anul 2015, se dorește continuarea procesului de perfecționare profesională și etică a colectivului regional, care să acționeze în direcția începută, cu profesionalism, integritate și transparență, pentru a realiza obiectivele prioritare ale ANAF.
Recomandări pentru ușurința desfășurării inspecției fiscale, dar și a colectării obligațiilor fiscale de la contribuabili:
Așezarea cotelor de impozitare pe criteria binestabilite cu impact pozitiv în plan economic, financiar și social.
Îmbunătățirea structurii sistemului fiscal și mecanismului fiscal.
Creșterea nivelului de educație fiscală.
Perfecționarea în toate metodele, tehnicile și procedurile controlului fiscal.
Folosirea eficientă, transparentă și eficacitate a resurselor pblice.
Legi clare, concise, care să nu dea naștere la interpretări.
Producerea unor măsuri pentru prevenirea evaziunii fiscale.
ANEXE
ANEXA1. Materiale informative elaborate și publicate pe site-ul instituției
ANEXA2. Calendarul obligațiilor fiscale
ANEXA3. Asistență contribuabili
ANEXA4. “Chestionar”
ANEXA5. Tabele comparative privind modificările legislative ale Codului fiscal sau ale Codului de procedura fiscal
BIBLIOGRAFIE
Bostan I.,”Constrol financiar”, Ed. Polirom, Iași,2003;
Boulescu M.,CadârF.,BorunăV.,”Administrarea impozitelor și taxelor ” , Ed. Economică, București,2003;
C.Comăniciu- "Orientări în labirintul fiscal", Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu; 2010;
Cristian Marinescu- Contabilitate, expertiză și auitul afacerilor – “ drepturile și obligațiile contribuabilului și ale organelor de control în timpul controlului fiscal”;
Dumitru A. P. Florescu și alții – Fiscalitatea în România – Editura ALL BECK – București 2005;
Radu Bufan, Drept fiscal al afacerilor, Editura Brumar,Timisoara,2003;
Radu Stancu – Drept financiar public – Editura Fundației „România de mâine” – București 1998;
Viorel Roș – Drept financiar – Editura ALL BECK – Bucuresti 2005;
SITE-URI OFICIALE:
www.anaf.ro/;
http://www.antifrauda.ro/;
http://www.mfinante.ro/ ;
http://static.anaf.ro/;
LEGI ȘI NORME ÎN VIGOARE:
Carta drepturilor și obligațiilor contribuabilului pe timpul desfășurării inspecției fiscale;
Codul de procedură fiscală;
CODUL ETIC AL INSPECTORULUI DE CONTROL FISCAL;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Aspecte Teoretice Si Pragmatice Privind Activitatea DE Control Fiscal (ID: 158747)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.