Aspecte Teoretice ȘI Practice ALE Valorificării Calculatorului ÎN Procesul DE Învățământ

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

PROGRAM DE STUDII PSIHOPEDAGOGICE

NIVEL II

ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE ALE VALORIFICĂRII CALCULATORULUI ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Lector. univ. drd. Sara KONNERTH

ABSOLVENT:

Boboc Raluca Andreea (Nerisanu)

SIBIU

2015

Introducere

Descrie cadrul științific general al proiectului, provocările și importanța lor în cercetare, ipoteza/ele științifice ale lucrării și metodologia de principiu care va fi selectată și utilizată în redactarea conținutului. Introducerea se redactează după redactarea conținutului

Introducere/Enunțarea temei/ a problemei/întrebării de cercetare.

Ce se cunoaște si ce nu se cunoaște în legatură cu tema pe care o propuneți?

De ce este importantă tema pe care o propuneți? Ce aduce nou sau ce clarifică?

Care este obiectivul cercetării pe care o propuneți: exploratoriu? descriptiv? explicativ?

Continut

Fundamentarea teoretică

In jurul anilor 70’ au avut loc numeroase incercari de a construi o „masina de instruire”, de a eficientiza activitatea de instruire prin automatizare, demonstrand astfel prima intentie aplicata de a genera instruirea programata si programele de e-learning pe care le cunoastem in ziua de azi. Pana la aparitia calculatorului nu au fost realizate progrese semnificative, dar acest instrument de lucru a dus la modificarea si eficientizarea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul unei societati, incluzand procesul de invatare. Calculatorul îndeplinește treptat toate funcțiile postulate cu câtva timp în urmă de o mașină de instruire rudimentară, el oferind în prezent nu numai mijloace vizuale deosebit de eficiente prin structurarea lor grafică, ci și posibilitatea folosirii efectelor sonore.

Utilizarea sa faciliteaza rezolvarea oricarui gen de probleme si sisteme, ajuta la administrarea notiunilor de orice fel, conturand, prin intermediul informatiilor orice activitate realizata de om, fiind un instrument de sprijin in rationamentul uman. Imbunatatirea continua a calculatoarelor imprima un caracter de investitie permanenta intr-un sistem mai bun de gestiune a informatiilor cu care se lucreaza, fiind totodata si o povara de actualizare permanenta si o eficientizare permanenta a activitatii, a timpului consumat, functionand pentru inlaturarea timpilor “morti” prezenti intr-o activitate si crearea de noi legaturi si functii utile.

Calculatorul si-a extins in timp memoria si viteza de trasmitere a datelor prin internet sau alte tipuri de conexiuni, inlocuind alte surse de realizare a documentatiei, precum scrisul manual sau masina de scris. Devine astfel cel mai bun mijloc de operare a informatiei. El poate servi ca mijloc de informare, de ilustrare a cunoștințelor dobândite, de exersare, simulare, aplicare și consolidare a lor. El oferă, de asemenea, posibilități de evaluare și autoevaluare a achizițiilor. Lucrând cu calculatorul, elevul capătă competență în a explora, selecta, sistematiza și stoca informația, în a-și gestiona activitatea de învățare. De aceea putem vorbi de el ca de un „asistent" al profesorului.

In procesul de invatare, calculatorul a inceput sa fie folosit inca de la aparitie, in jurul anilor 1960, fiind gasit doar in cadrul institutiilor de invatamant, urmand ca ulterior sa se creeze laboratoarele de informatica sau clasele virtuale.

Toate aceste aspecte mentionate anterior genereaza procesul de e-learning in scoli si la nivel de institutii. Prin e-learning intelegem un proces de invatare care se bazeaza pe instrumente electronice, dar a fost sintetizat pe folosirea cu preponderenta a calculatorului, ca un mijloc complex, ce ofera un mix de comunicare audio-vizuala cu surse de stocare si modalitati de comunicare cu alte aparate.

E-learningul imbina toate aspectele necesare unui proces de invatare: procesul de predare, invatarea si continutul predarii, facilitand comunicarea dintre acestea si relationarea. Intr-un lucrare publicata in “The Turkish Online Journal of Educational Technology”, sunt prezentate sase tipuri de realtii care se formeaza in procesul utilizarii e-learningului, fiind totdata si exemplificate:

Tabel 1. Relatiile formate cu ajutorul e-learning

Se observa in utilizarea unui astfel de mijloc o buna fluidizare a informatiilor, usurinta corectarii sau a actualizarii pachetului de informatii existent.

Calculatorul, ca instrument de e-learning, apare ca diversificare a modalitatilor de invatre, si imprima o viziune mai completa asupra notiunilor ce trebuiesc invatate. Inca din geneza numelui sau, mijlocul multi-media de prezentare a unei informatii aduce beneficii pe planul utilizarii mai multor moduri de interactiune cu utilizatorul.

Însa exista si unele bariere în implementare, cum ar fi: unele cadre didactice nu se simt pregatite pentru a utiliza noua tehnologie; costurile de întretinere ale echipamentelor sunt ridicate; pregatirea unui curs online este mai costisitoare, asa-zisa ,,dezumanizare” a cursurilor (dezvoltarea noilor tehnologii fiind în detrimentul comunicarii interpersonale).

Studii de specialitate evidentiaza structuri diferentiate de interactiune: o persoana îsi aminteste 10% din ceea ce citeste, 20% din ceea ce aude, 30% din ceea ce vede, 50% din ceea ce vede si aude, 80% din ceea ce spune, 90% din ceea ce spune si face concomitent [Maddalena, 1997], respectiv oamenii retin aproximativ 20% din ceea ce vad, 30% din ceea ce aud, 50% din ceea ce vad si aud si pâna la 80% din ceea ce vad, aud si fac simultan [Karaliotas, 1997].

Asadar, este observabil beneficiul adus de complementaritatea diferitelor medii de invatare pe calea mijloacelor virtuale. Pana si omogenitatea cursantilor este in avantajul promovarii e-learningului, prin acoperirea aptitudinilor diferite de receptare si invatare ale diferitilor indivizi. Astfel, invatarea prin intermediul mijloacelor multi-media transforma studentii din cursanti pasivi in cursanti activi.

De mentionat este si libertatea alegerii surselor de informare, difersitatea surselor, siversitatea provenientei surselor si mobilitatea in informatue. Studentul este pus în fata unei infinitati de informatii. Asistarea traditionala în alegerea acestora nu mai este operativa, studentul având o responsabilitate din ce în ce mai mare în alegerea, sortarea si evaluarea informatiilor.

Dar, o prima intrebare care trebuie pusa de doritorii conducerii unui astfel de proces de invatare este daca studentii au cunostintele necesare participarii unui curs prin cadrul e-learningului, daca pot stapani elemente esentiale de utilizare acalculatorului, ori instrumente simple de scriere. Tot aceasta lucrare clasifica cunostintele necesare participarii la o lectie virtuala in patru categorii, si anume: cunostinte de baza ale utilizarii calculatorului, cunostinte de redactare in word sau alt program de redactare a unui text, cunostinte minime de navigare pe internet si utilizarea e-mailului, pentru facilitarea comunicarii.

In cazul profesorilor se mai adauga si necesitatea cunoasterii unor metode de realizare a prezentarilor, in software-uri de prezentare.

Universitatea din Toronto a realizat un test numit “Technical Survival Skill Test (TSST)”, in anul 2007, pe care l-a aplicat pe 182 de studenti, prin care s-au masurat gradul de ralizare a obictivelor, de catre studenti, prin intermediul calculatorului si cunostintele de utilizare a unui computer, ca variabila independenta. Principalele rezultate ale studiului au fost azate pe faptul ca nivelul cunostintelor de utilizare a unui calculator sunt direct corelate cu performanta academinca a studentilor, avand un grad de corelatie foarte ridicat. De asemenea, se pare ca scorul feminin al cunostintelor legate de utilizarea calculatorului si performanta academinca a fost semnificativ mai mare decat cel masculin. A fost raportat si faptul ca studentele s-au bucurat mult mai tare de experienta e-learningului decat stundentii baieti. Desi femele au prezentat un potential mare de a avea succes in domeniul IT, interesul lor in a urma o cariera in acest domeniu a fost scazut, lucru pe care il putem observa ca se petrece la nivel global.

Tot din punct de vedere social, in publicatia “E-learning – paradigma a instruirii asistate” se prezinta un punct de vedere foarte interesant cu privire la gradul de indepartare sau de apropiere a mijloacelor de comunicare si de lucru virtuale si aptitudinile sociale ale indivizilor. Incluzând în aria de manifestare a actelor de cultura scrierea, literatura, stiintele si artele, iar în definirea tehnicii, cunostintele si deprinderile din sfera utilului, a fost formulata teza corespunzator careia cultura îl umanizeaza pe individ, iar tehnica îl specializeaza în utilizarea unor instrumente, prin profesionalizare, rezultând o îngustare a solicitarilor integrative la nivel social. Argumentul e valid in prisma in care prin tehnica se exclud total arta, stiintele, literatura si scrierea si se apltizeaza asociaza conceptul cu munca robotizata, industriala, eficientizata. Prin tehnica computerizata se promoveaza comunicarea mai facila, prin intermediul unor programe create in aceasta directie, se realizeaza schimbul de informatii si de modele inspirationale pentru elementele de cultura mentionate anterior. Conceptul de egalitate de sanse este unanim acceptat in cadrul mediului on-line, fiind totodata un mijloc util pentru afisarea unor imagini sau fapte eronate cu privire la individ. Se elimina intradevar existenta timpilor morti, ceea ce duce la folosirea unor mijloace utile si eficiente pentru realizarea oricarui fel de actiune, generand tranzitia de la modul artistic, pudic, imbracat de comunicare la unul direct si eficient.

Profesorii reprezintă elementul esențial în procesul de aplicare eficientă

a TIC în cadrul lecției, deoarece ei sunt cei ce trebuie să-și sprijine elevii care interacționează, pe de o parte, și să exploateze la maximum tehnologia, cu scopul de a se bucura de avantajele ei în procesul de predare-învățare, pe de altă parte. Daca este utilizata in mod corect si complet, tehnologia sporeste invatarea si incurajeaza colaborarea spre a reusi atingerea unui obiectiv, facilitand astfel aptitudinile sociale. Pentru a asigura succesul aplicarii e-learningului in procesul de invatare, sporind aspectele sociale ale cursantilor este necesara aplicarea unei metodologii didactice adecvate si o pedagogie avansata, facilitand crearea unor medii interactive puternice.

Un studiu realizat de Higher Education Strategy Associates (HESA), aspura 8000 de studenti a avut ca obiectiv descoperire e-learningului prin intermediul parerilor studentilor, in urma finalizarii unui semestru scolar, in care materiile ce au avut acces si au utilizat surse de e-learning au fost impartite progresiv.

Rezultatele au aratat ca o mare majoritate din participanti (74) au considerat ca mediul de invatare virtual utilizat in clasa lor a avut un impact foarte important sau cat de cat important in experienta educationala pe care au trait-o, in timp ce 25% din ei au considerat e-learningul deloc important sau foarte putin important in procesul de invatare.

Factorii determinanți care asigură eficiența învățământului universitar realizat în mediul electronic sunt procesul educațional, mediul de învățământ, conținutul programelor de studii precum și gestionarea și integrarea sesizărilor și feedback-urilor studenților.

In cazul e-learningului la nivel universitar este posibil sa se aleaga dintre urmatoarele variante cunoscute: predare pe baza unui suport informatic de tip prezentare, predarea prin formarea unei clase virtuale printr-un software care sa uneasca toti utilizatorii, ori predare ape baza unui curs care este disponibil in mediul online, care se poate accesa de pe orice sursa conectata la internet. Pentru proiectarea unui curs online, profesorii lucreaza în echipa cu informaticienii, având urmatoarele atributii :

Cadrul didactic:

– concepe continutul cursului, cu toate elementele sale (informative si formative);

– introduce si tehnoredacteaza cursul cu un procesor de texte obisnuit;

– scoate în evidenta, pe manualul imprimat (folosind, de exemplu, un sistem de coduri de culori si semne), elementele „vizibile“, respectiv cele „ascunse“ (care devin vizibile în urma interventiei cititorului, în functie de optiunile acestuia).

Cadrul didactic, împreuna cu informaticianul:

– realizeaza scenariul legaturilor între partile cursului;

– proiecteaza meniurile principale de acces si navigare;

– stabileste detaliile de navigare.

Informaticianul:

– realizeaza paginile Web ale cursului, pornind de la suportul cursului tehnoredactat;

– implementeaza paginile Web pe un server si actualizeaza legaturile pe acel server.

Se observa ca fara o colaborare buna intre cadru didcatic si informatician, calitatea cursului online se degradeaza. Uneori cadrul dicatic se identifica cu informaticianul pentru o mai buna analiza si fluidizare a realizarii cursului.

Bineinteles, este vorba si de o permanenta actualizare a continutului, a stilului si ametodelor de predare. Dacă profesorii vor fi în stare să revizuiască permanent stilul de predare atunci ei vor fi receptivi și față de acceptarea și gestiunea altor stiluri.

In publicatia “ Condițiile eficienței e-learning în învățământul superior” se vorbeste despre stilurile de invatare, despre care am vorbit antecendent, si am concluzionat ca e-learningul ajuta la imbinarea si personalizarea invatarii pentru fiecare stil de predare. Aceasta lucrare aduce ca noutate impartirea studentilor, ori a stilurilor de invatare in stiluri dependente de cand sau independente fata de camp. Acest aspect se refera la perceptia aspectelor ce trebuiesc invatate.

Persoanele dependente de câmp au tendința de a percepe structurile ca întreg și întâmpină dificultăți în analiza unor aspecte specifice-ce este relevant și ce nu.

Cei independenți de câmp sunt mai capabili să vadă pățile componente ale unei structuri. Cercetările demonstrează că mediul interactiv de învățare este avantajos pentru studenții activi, independenți de camp și crează greutăți pentru studenții dependenți de câmp, care necesită mai multă îndrumare, eventual ajutor. Ca atare merită construit un sistem unde studentul poate schimba strategia de învățare în funcție de nevoile individuale.

-Strategii care suportă procesul de învățare pentru diferite tipuri de studenți-

Privind toate aceste aspecte privind e-learningul, sau invatarea asistat prin utilizarea unui calculator ne punem intrebarea urmatoare: Este mai eficient stilul traditional de predare sau utilizarea noilor metode mai eficiente de predare cu ajutorul instrumentelor electronice? Raspunsul la aceasta intrebare se regaseste in definitia conceptului de “blended learning”.

Blended learning este procesul de instruire realizat prin îmbinarea instruirii directe cu CBT (Computer Based Training) sau WBT (Web Based Training).

Acest aspect reflecta complementaritatea celor doua forme de predare si se refera la folosirea avantajelor ambelor forme de predare pentru a obtine rezultate superioare.

Este un refuz de evolutie ignorarea unei forme de predare, fiecare avand avantaje si dezavantaje diverse, astfel ca imbinarea celor doua si diversificarea metodelor de predare creeaza un mediu interactiv de invatare, propice pentru cursanti (este dovedita eficienta invatarii prin utilizarea mai multor structuri de interactiune -scris, citit, vorbit- )

Blended learning mixeaza diferite activitati bazate pe evenimente, inclusiv cursurile fata-in-fata, e-learningul in timp real sau auto-invatarea. Acest lucru de multe ori este un amestec de formare tradițională condusa de un instructor, conferințe sau formare on-line, studiu în ritm propriu asincron sau formare structurată la locul de muncă intr-o experiență lucrător-mentor.

Publicatia “Building Effective Blended Learning Programs”, atribuie blende learning-ului caracteristica formarii din una sau mai multe dimensiuni. Aceste dimensiuni sunt urmatoarele.

Blending Offline and Online Learning. Aceasta dimensiune se refera la nivelul de baza propus de blended learning, compus din experienta invatarii in mediul online , de obiecei utilizand internetul sau intranetul, si mediul offline, care se aplica intr-un mod mai traditional, prin predarea la clasa. Un atfel de exemplu este oferirea suportului de curs in mediul online si promovarea tulizarii resurselor web, predarea fiind realizata in mod offline.

Blending Self-Paced and Live, Collaborative Learning. Aceasta dimensiune se refera la invatarea individuala, solitara, fiind controlata de catre cursant si invatarea colaborativa, care implica un mare dinamism intre cursanti, o comunicare continua intre acestia in scopul dezvoltarii cunostintelor.

Blending Structured and Unstructured Learning. Acest stil de invatare se refera la captarea informatiilor ce se perinda in invatarea nestructurata (in conversatii, e-mail, chat, articole, etc.) si incadrarea acesteia intr-o structura, pentru a diversifica si eficientiza invatarea.

Blending Custom Content with Off-the-Shelf Content. Aceasta dimensiune a blended learning*ului face referire la programe de invatare modelate in functie de context si nevoile de invatare ale grupei sau clasei de elevi, putand fi realizate de profesor sau achizitionate (in alte tari) de la companii specializate cu crearea si modelarea sau persoanlizarea programelor de studii.

Blending Learning, Practice, and Performance Support. Poate ca cea mai fina forma de blended learning este sa suplinesti invatarea cu practica (ex. Simulari) si suport in timp real care sa faciliteze aplicarea corecta a notiunilor teoretice.

Este observabila paleta de alegere a optiunilor de blended learning si e-learning. Viitorul aduce cu sine promisiunea unei intercorelari mai buna intre diferitele metode de predare, presarata de actualizarea si asaptarea materialelor didactice la aceste evolutii. In prezent nu avem, din pacate resursele necesare si nici materiale de cercetare stiintifica suficiente pentru a utliza blended learning-ul.

Un alt aspect de luat in considerare pentru economia globala este ritmul de dezvoltare continuu pe care il are piata de e-learning si potentianul investitional care este in continua dezvoltare. Conform unui articol publicat pe site-ul elearningbrothers.com, cea mai mare dezvoltare a pietei de productie a resurselor e-learning a fost, in anul 2014 in China, India si Australia, urmate de Europa de Est, in frunte cu Rusia. Un alt raport, realizat de brandul Dacebo mentioneaza valoarea intregii piete a e-learningului ajungand la un nivel de 35.6 miliade de dolari in 2011, avand o rata medie anuala de crestere de 7.6%, estimandu-se in anul 2016 o valoare totala de 51.5 miliarde dolari. Conform acestui studiu, in Europa de Est principalii investitori in piata e-leraning-ului sunt guvernele statelor din regiune.

Concluzionand, pot afirma faptul ca e-learningul este mult mai dezvoltat pe nisa companiilor si a organizatiilor non-guvernamentale, urmate de unele institutii de invatatmant superior care au fonduri si resurse net superioare institutiilor de invatamant primar si liceal, unde, din pacate, stilul de predare predominant ramane cel traditional.

In aplicativitatea partii teoretice prezentate anterior o sa utilizez notiuni de blended learning, in particular dimensiunea Blending Learning, Practice, and Performance Support, fiind aplicata asupra grupei de elevi de la specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune, anul III, in cadrul materiei Contabilitate Aprofundata. Am ales aceasta abordare deaoerece materia propusa are o arie de aplicativitate foarte mare, fiind diferentiata in cadrul muncii ca o meserie distincta. Astfel ca aplicarea dimensiuni respective si imbinarea teoriei cu practica, utilizand instruirea asistata pe calculator se potriveste foarte bine in cadrul predarii cursului, fiind o incursiune asupra programelor de contabilitate si modului de lucru pe care studentii o sa il aiba daca o sa urmeze aceasta cariera.

Prin acest studiu de caz am vrut sa observ eficienta utilizarii unei aplicatii de specialitate pentru predarea notiunilor de seminar, pregatirea studentilor in utilizarea unei astfel de aplicatii sau de software si considerentele studentilor cu privire la beneficiul adus de practicarea contabilitatii in timpul studentiei, utilizand un astfel de soft, pentru cariera lor.

Variabilele dependente sunt reprezentate de eficienta utilizarii programului, rationamentul operatiilor si intelegerea notiunilor predate. Variabilele independente sunt marcate prin comportamentul cursantilor si asimilarea cunostintelor predate.

Metodologia cercetării

a. Timpul/durata cercetării. Cercetarea pe care o proiectați este longitudinală (ex.: cercetare panel) sau transversală (ex.: ancheta pe baza de interviu în perioada mai – iunie 2009)?

b. Metoda/instrumentul de cercetare.

Ce metoda/e, instrument/e și tehnica/tehnici veți utiliza în această cercetare? De ce?

Care credeți că sunt avantajele/dezavantajele utilizării acestora în cercetarea pe care o proiectați? (identificați/anticipați avantaje/dezavantaje care pot fi strâns legate de studiul temei alese – nu vă referiți la avantajele/dezavantajele generale ale metodelor/ instrumentelor/ tehnicilor alese).

c. Eșantion. Stabiliți dacă cercetarea se va face pe un eșantion sau pe întreaga populație de elemente vizate („elementele” pot fi persoane, articole de presa, spoturi audiovideo etc.). Dacă ați ales un eșantion: ce metodă de eșantionare ați folosit? este eșantionul reprezentativ pentru populația din care a fost extras? rezultatele pe care le veți obține pe eșantionul ales pot fi valabile și pentru alte populații?

d. Analiza și interpretarea datelor.

Ce fel de date veți colecta în urma cercetării? Cum se pot analiza ele? (cu ce instrumente? folosind ce metode? cu ce resurse?)

Cum credeți că ar putea fi interpretate?

Metodologia cercetării prezintă metodele, tehnicile, instrumentele, algoritmii, cadrul experimental și cadrul de evaluare a rezultatelor cercetării științifice.

În metodologia cercetării un loc aparte îl ocupă design-ul proiectului, un plan detaliat al cercetării științifice, pe baza căruia se descriu clar obiectivele, se stabilesc părțile principale ale investigației științifice, se identifică exigențele tehnice, rezultatele cercetării, limitele și excepțiile. Design-ul proiectului permite descompunerea planului de cercetare în etape, etapele în activități și activitățile în sarcini.

Metodologia cercetării diferă de la cercetarea fundamentală la cea aplicativă, precum și de la un domeniu științific la altul. Important este ca acest cadru al cercetării să fie unul acceptabil din punct de vedere științific, astfel încât să ofere elementele necesare elaborării planului proiectului și să reprezinte garanția atingerii rezultatelor esențiale.

Rezultatele cantitative și/sau calitative

Rezultatele cantitative și/sau calitative trebuie supuse unor interpretări riguroase. Se expun rezultatele care se anticipează, se compară cu cele cunoscute prin intermediul altor cercetări (le contrazice? le confirmă? există excepții în cadrul rezultatelor anticipate? dacă da, de ce? etc.) și se interpretează importanța și utilitatea acestora (posibile aplicații).

Concluzii

Încercați să anticipați rezultatele cercetării voastre: Ce vă așteptați să descoperiți ? Cum/ în ce scop credeți că vor putea fi utilizate rezultatele acestei cercetări? Ce perspective/deschideri oferă? etc.

Concluzii și dezvoltări ulterioare se redactează prin raportare la conținut și sunt subliniate schimbările propuse.

Bibliografie

In redactarea prezentei lucrari, am utilizat, ca surse de inspiratie si citate urmatoarele lucrari sau publicatii:

-Dr. Agnes Erich; Dr. Niculina Vârgolici: Promovarea e-learning-ului în mediul universitar , Studii de Biblioteconomie și Știința Informării, issue 12, pages 132-139, Bucuresti, 2008

-Baranetz, Efrat: Promovarea interacțiunii sociale în clasă prin utilizarea efectivă a instrumentelor tehnologice de informare și comunicare, Universitatea de stat din Moldova, Chisinau, 2015

-Docebo Company: E-Learning Market Trends & Forecast 2014 – 2016 Report, March 2014

-Élthes, Zoltán: Condițiile eficienței e-learning în învățământul superior– „Babeș-Bolyai” University, Faculty of Economics Sciencs,Cluj, 2013

-Konnerth, Sara: Instruire asistată de calculator. Evoluția instruirii asistate de calculator: curs universitar, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2009

-Pardamean, Bens; Suparyanto, Teddy: A systematic approach to improving e-learning implementations in high schools, The Turkish Online Journal of Educational Technology, volume 13 issue 3, Indonesia, July 2014

-Rogers, Jason; Usher , Alex: If students are digital natives, why don’t they like e-learning? , Published by Higher Education Strategy Associates Intelligence, Brief 4, Canada, September, 2011

-Prof. dr. Rosca Ion Gh., prof.dr. Apostol Constantin-Gelu, Conf.dr. Zamfir Gabriel: E-learning – paradigma a instruirii asistate, Catedra de Informatica Economica, A.S.E. Bucuresti , 2002

-Singh Harvey: Building effective blended learning programs, Issue of Educational Technology, Volume 43, Number 6, Pages 51-54, November – December 2003

-Ștefan, Mircea: Lexicon pedagogic, București, 2006

De asemenea, am apelat si la cateva pagini web, pentru a fructifica mai bine anumite cunostinte dobandite:

-http://elearningbrothers.com/overview-global-elearning-market-area/

-http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/Dimensiunea-esantionului-modal99.php