Aspecte Specifice Privind Pensiile Cadrelor Militare

TEMA:

„ASPECTE SPECIFICE PRIVIND PENSIILE CADRELOR MILITARE”

– Pagină albă –

C U P R I N S

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. PENSIONAREA CADRELOR MILITARE

1.1. Considerații cu caracter general

1.2. Pensia de serviciu

1.2.1. Pensia de serviciu pentru limita de vârstă

1.2.2. Pensia de serviciu anticipată și pensia de serviciu anticipată parțial

1.2.3. Vechimea in serviciu și vechimea efectivă ca militar

1.2.4. Calculul pensiei militare

1.3. Pensia de invaliditate

1.3.1. Condițiile de pensionare

1.3.2. Calculul pensiei de invaliditate

1.3.3. Revizuirea medicală

1.4. Pensia de urmaș

1.4.1. Pensia de urmaș pentru copii

1.4.2. Pensia de urmaș pentru soțul supraviețuitor

1.4.3. Cuantumul pensiei de urmaș

CAPITOLUL II. ACTUALIZAREA, STABILIREA ȘI PLATA PENSIILOR MILITARE DE STAT

2.1. Actualizarea pensiilor militare de stat

2.2. Stabilirea și plata pensiilor militare de stat

2.3. Cumulul pensiei militare cu alte venituri

2.4. Recalcularea pensiilor militare de stat stabilite în baza legislației anterioare

CAPITOLUL III. CONSIDERATII CU PRIVIRE LA MENTINEREA SISTEMULUI PENSIILOR MILITARE DE STAT

BIBLIOGRAFIE

– Pagină albă –

INTRODUCERE

În doctrina se arata că prin asigurări sociale sunt avute în vedere relații juridice care nasc, se modifica și se sting în legătură cu acoperirea unor riscuri sociale ca atare determinate de lege.

În doctrina , cuvântul “pensie” în toate limbile de origine latină înseamnă provizie pentru mâncare și locuință, adică pentru necesitățile vieții. Același cuvânt este folosit pentru a desemna menținerea unei persoane în cadrul unei instituții, sau plata pentru cazarea unei persoane la hotel sau în alt loc similar.

La început cuvântul desemna o alocație periodică plătită veteranilor de armată la romani. În semn de recunoștință pentru serviciile aduse (și ca mijloc de concediere) ele erau oferite și peste granițele Imperiului asigurând persoanei respective o locuință și un venit. Totuși, acolo unde locuințele nu erau disponibile, se putea încasa o alocație regulată în numerar sau un echivalent valorând pentru tot restul vieții. Primele pensii au fost cele ale militarilor și ale personalului civil.

În legătură cu pensiile ce se acordau funcționarilor civili, din aceeași sursă aflăm că “serviciul civil” care s-a menținut până în secolul trecut, era o funcție onorifică, neremunerabilă.

În literatura juridică pensiile de asigurări sociale de stat sunt definite ca drepturi bănești acordate salariaților la expirarea unei perioade determinate de activitate și la împlinirea vârstei prevăzute de lege ori în cazul pierderii totale sau în cea mai mare parte a capacității de muncă, precum și urmașilor acestor persoane.

– Pagină albă –

CAPITOLUL I – PENSIONAREA CADRELOR MILITARE

1.1.Considerații cu caracter general

Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercita, în condițiile prezenței legi, prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.

Sistemul public de pensii funcționează având ca principii de bază:

a) principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la sistem;

b) principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor;

c) principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;

d) principiul egalității, prin care se asigura tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;

e) principiul repartiției, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;

f) principiul solidarității sociale, conform căruia participanții la sistemul public de pensii își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;

g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii, conform legii;

h) principiul imprescriptibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;

i) principiul incesibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial.

În înțelesul prezenței legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) asigurat – persoana fizică pentru care angajatorul este obligat să rețină și să plătească contribuția individuală de asigurări sociale, precum și persoana fizică ce achit[, în nume propriu, contribuția de asigurări sociale, conform prezentei legi;

b) case de pensii sectoriale – casele de pensii care funcționează în subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, cu respectarea legislației în vigoare privind protecția informațiilor clasificate în instituțiile din sistemul național de apărare națională, ordine publică și siguranța națională;

c) contract de asigurare socială – contractul încheiat voluntar între persoane fizice și casele teritoriale de pensii în scopul asigurării în sistemul public de pensii;

d) contribuabil – persoana fizică sau juridică ce plătește contribuții de asigurări sociale sistemului public de pensii, conform prezentei legi;

e) declarație individuală de asigurare – documentul depus la casele teritoriale de pensii, pe baza căruia se înregistrează în sistemul public de pensii persoanele care desfășoară activități independente, asigurate obligatoriu prin efectul legii în sistemul public de pensii;

f) declarație nominală de asigurare – declarația privind evidenta nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat;

g) locuri de muncă în condiții deosebite – locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe asupra securității și sănătății în munca a asiguraților;

h) locuri de muncă în condiții speciale – locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puțin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe grave asupra securității și sănătății în munca a asiguraților;

i) locuri de muncă în alte condiții – locurile de muncă și activități din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale care implică pericol permanent de vătămare corporală gravă, invaliditate, mutilare, suprimare a vieții ori de pierdere a libertății – captivitate, terorism, răpiri, luări ca ostatici ori alte asemenea situații – și pentru care nu se pot lua măsuri de prevenire sau de protecție;

j) perioade asimilate – perioadele pentru care nu s-au datorat sau plătit contribuții de asigurări sociale și care sunt asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii;

k) prestații de asigurări sociale – veniturile de înlocuire acordate la intervenirea riscurilor asigurate sub formă de pensii, ajutoare sau alte tipuri de prestații prevăzute de prezența lege, pentru pierderea totală ori parțială a veniturilor asigurate;

l) punctaj lunar – numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câștigului salarial brut lunar/soldei brute lunare sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică;

m) punctaj anual – numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obținut prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare;

n) punctaj mediu anual – numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării;

o) riscuri asigurate – evenimentele care, la producerea efectelor lor, obliga instituțiile sistemului public de pensii să acorde asiguraților prestațiile sociale, cu respectarea prevederilor prezenței legi (invaliditate, bătrânețe și deces);

p) stagiu de cotizare – perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu declarație individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii;

q) stagiu de cotizare în specialitate – perioadă în care o persoană din sistemul național de apărare națională, ordine publică și siguranța națională, precum și din sistemul administrației penitenciare s-a aflat în una dintre următoarele situații:

1. a avut calitatea de cadru militar în activitate;

2. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranța națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar;

3. a fost concentrată sau mobilizată că rezervist;

4. a fost în captivitate;

5. a avut calitatea de funcționar public cu statut special în instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranța națională, precum și din sistemul administrației penitenciare;

6. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract și/sau de soldat și gradat voluntar;

r) stagiu complet de cotizare – perioada de timp prevăzută de prezența lege în care asigurații au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limita de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parțială;

s) stagiu de cotizare necesar – perioada de timp prevăzută de prezența lege, în funcție de vârstă, în care asigurații au realizat stagiul de cotizare pentru obținerea unei pensii de invaliditate;

t) stagiu minim de cotizare – perioada minimă de timp prevăzută de prezența lege în care asigurații au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare;

u) stagiu potențial – perioada de timp prevăzută de prezența lege, considerată stagiu de cotizare și acordată la calculul pensiei de invaliditate, că o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afecțiunilor invalidante;

v) vârsta standard de pensionare – vârsta stabilită de prezența lege, pentru bărbați și femei, la care aceștia pot obține pensie pentru limita de vârstă, în condițiile legii, precum și vârstă din care se operează reducerile prevăzute de lege.

În sensul prezenței legi prin câștig salarial brut/solda brută/salariu lunar brut se înțelege veniturile din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, conform prevederilor Codului fiscal.

De la data intrării în vigoare a prezenței legi, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale devine Casa Națională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, instituție care păstrează modul de organizare și funcționare, preia personalul, cât și drepturile și obligațiieficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare;

u) stagiu potențial – perioada de timp prevăzută de prezența lege, considerată stagiu de cotizare și acordată la calculul pensiei de invaliditate, că o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afecțiunilor invalidante;

v) vârsta standard de pensionare – vârsta stabilită de prezența lege, pentru bărbați și femei, la care aceștia pot obține pensie pentru limita de vârstă, în condițiile legii, precum și vârstă din care se operează reducerile prevăzute de lege.

În sensul prezenței legi prin câștig salarial brut/solda brută/salariu lunar brut se înțelege veniturile din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, conform prevederilor Codului fiscal.

De la data intrării în vigoare a prezenței legi, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale devine Casa Națională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, instituție care păstrează modul de organizare și funcționare, preia personalul, cât și drepturile și obligațiile acesteia.

Administrarea sistemului public de pensii se realizează prin CNPP și prin casele de pensii sectoriale, care se înființează, funcționează și îndeplinesc atribuțiile prevăzute de prezenta lege.

În subordinea CNPP funcționează case județene de pensii, în fiecare municipiu-reședință de județ, precum și Casa de Pensii a Municipiului București, denumite în continuare case teritoriale de pensii.

În doctrina CNPP poate înființa case locale de pensii, în funcție de numărul și structura asiguraților, care funcționează sub conducerea și controlul casei județene de pensii, respectiv ale Casei de Pensii a Municipiului București.

In doctrina, Prin câștig salarial brut/solda brută se pot înțelege veniturile din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit.

1.2.Pensia de serviciu

1.2.1. Pensia de serviciu pentru limita de varsta

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

În situația cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, dacă au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, dar și în condițiile realizării stagiului minim de cotizare în specialitate.

În aceleași condiții, pot beneficia de pensia anticipată și cadrele militare:

trecute în rezervă sau care au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de statutul cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;

trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

In doctrina vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare și stagiul minim de cotizare în specialitate pentru femei și bărbați sunt stabilite în raport de luna si anul nașterii .

Cuantumul pensiei anticipate se stabilește în aceleași condiții în care se stabilește cel al pensiei pentru limită de vârstă.

Exemplu pentru femeie născută în februarie 1958: Vârsta standard de pensionare este 61 ani, iar stagiul complet de cotizare de 31 ani. Prin reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani rezultă că, începând cu împlinirea vârstei de 56 de ani (în februarie 2014) persoana în cauză va putea solicita pensia anticipată, însă doar dacă, la momentul februarie 2014, va face dovada realizării unui stagiu de cotizare de cel puțin 39 ani (31 ani (stagiul complet de cotizare prevăzut de lege) + 8 ani).

Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la această categorie de pensie NU se cumulează cu nicio altă reducere reglementată de legea cadru sau de alte acte normative cu caracter special.

1.2.2.Pensia de serviciu anticipata si pensia de serviciu anticipata partial

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parțiale NU se iau în considerare:

perioadele asimilate stagiului de cotizare în care asiguratul:

a beneficiat de pensie de invaliditate;

a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;

a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar;

stagiile de cotizare în sisteme de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, respectiv: sistemul de asigurări sociale al avocaților și sistemele proprii de asigurări sociale ale cultelor recunoscute de lege.

Perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfășurată în grupele I și a II-a de muncă, respectiv în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții de muncă se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare realizat, însă nu și la determinarea stagiului minim de cotizare în specialitate.

Stabilirea pensiei anticipate

Cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare se depune de către solicitant, la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia, începând cu data îndeplinirii condițiilor de pensionare. Pensia anticipată se cuvine de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, se acordă de la data înregistrării cererii și se plătește de la data încetării calității de asigurat.

Recalcularea și revizuirea pensiei anticipate

Pensia anticipată se poate recalcula prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Stagiile de cotizare realizate după data acordării drepturilor de pensie anticipată, în condițiile suspendării plății acestora, se valorifică doar la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă.

Revizuirea pensiei anticipate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situația în care, ulterior stabilirii/plății pensiei se constată diferențe între sumele stabilite și plătite și cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferențe.

Suspendarea plății pensiei anticipate se face începând cu luna următoare celei în care:

pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plătește de către celălalt stat;

pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile cu excepția consilierilor locali sau județeni;

I.

a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;

b) funcționarii publici;

c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;

d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe

II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;

III. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, și care se află în una din situațiile următoare:

a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;

b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;

c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;

d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;

e) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.

la cererea pensionarului.

Încetarea plății pensiei anticipate

Plata pensiei anticipate încetează începând cu luna următoare celei în care:

pensionarul a decedat;

pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.

Reluarea plății pensiei anticipate se face la cerere

începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;

începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.

Retragerea și anularea deciziei de pensie anticipată

Cererea privind acordarea drepturilor de pensie poate fi retrasă de persoana care a depus-o, oricând până la emiterea deciziei de pensie. Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă

In doctrina la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă, din oficiu, și se recalculează prin valorificarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei.

Pensia anticipată parțială – cu penalizarea cuantumului drepturilor de pensie

Pensia anticipată parțială se acordă cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanelor asigurate care au realizat stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

În situația cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, dacă au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de lege sau au depășit acest stagiu cu până la 8 ani, dar și în condițiile realizării stagiului minim de cotizare în specialitate.

În aceleași condiții, pot beneficia de pensia anticipată și cadrele militare:

trecute în rezervă sau care au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de statutul cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;

trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare și stagiul minim de cotizare în specialitate pentru femei și bărbați sunt stabilite în raport de luna si anul nașterii.

Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

Perioada de anticipare, exprimată în luni, reprezintă intervalul de timp cuprins între data acordării pensiei anticipate parțiale și data împlinirii vârstei standard de pensionare sau a varstei standard de pensionare reduse, prevăzute de lege. Penalizarea cuantumului pensiei se determină prin înmulțirea numărului de luni de anticipare cu 0,75%, iar rezultatul se menține, lună de lună, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare sau a varstei standard de pensionare reduse, prevăzute de lege.

Exemplu pentru femeie născută în februarie 1958: Vârsta standard de pensionare este 61 ani, iar stagiul complet de cotizare de 31 ani. Prin reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani rezultă că începând cu împlinirea vârstei de 56 de ani (în februarie 2014) persoana în cauză va putea solicita pensia anticipată parțială, însă doar dacă, la momentul februarie 2014, va face dovada realizării stagiului complet de cotizare de 31 ani.

În situația în care persoana respectivă solicită drepturile de pensie începând cu luna februarie 2014, perioada de anticipare este de 5 ani (60 luni), iar procentul de penalizare este de 45% (60 luni x 0,75% = 45%).

Dacă, însă, drepturile de pensie sunt solicitate în luna mai 2015, perioada de anticipare este de 3 ani și 9 luni ( 45 luni ), iar procentul de penalizare este de 33,75%( 45 luni x 0,75% = 33,75% ).

Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la această categorie de pensie NU se cumulează cu nicio altă reducere reglementată de legea cadru sau de alte acte normative cu caracter special. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parțiale NU se iau în considerare:

perioadele asimilate stagiului de cotizare în care asiguratul:

a beneficiat de pensie de invaliditate;

a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;

a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.

stagiile de cotizare în sisteme de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, respectiv: sistemul de asigurări sociale al avocaților și sistemele proprii de asigurări sociale ale cultelor recunoscute de lege.

Perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfășurată în grupele I și a II-a de muncă, respectiv în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții de muncă se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare realizat, însă nu și la determinarea stagiului minim de cotizare în specialitate.

Stabilirea pensiei anticipate parțiale

Pensia anticipată se cuvine de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, se acordă de la data înregistrării cererii și se plătește de la data încetării calității de asigurat.

Cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare se depun de către solicitant, la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia, începând cu data îndeplinirii condițiilor de pensionare.

Recalcularea și revizuirea pensiei anticipate parțiale

Pensia anticipată parțială se poate recalcula prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Stagiile de cotizare realizate după data deschiderii drepturilor de pensie anticipată parțială, în condițiile suspendării plății acestora, se valorifică numai la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă.

Revizuirea pensiei anticipate parțiale se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situația în care, ulterior stabilirii/plății pensiei se constată diferențe între sumele stabilite și plătite și cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferențe.

Suspendarea plății pensiei anticipate parțiale se face începând cu luna următoare celei în care:

pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plătește de către celălalt stat;

beneficiarul unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile cu excepția consilierilor locali sau județeni;

I.a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari; b) funcționarii publici; c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale; d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.

II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;

III. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, și care se află în una din situațiile următoare:

a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;

b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;

c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;

d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;

e) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.

la cererea pensionarului.

Încetarea plății pensiei anticipate parțiale

Plata pensiei anticipate parțiale încetează începând cu luna următoare celei în care:

pensionarul a decedat;

pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.

Reluarea plății pensiei anticipate parțiale se face la cerere

a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;

b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.

Cererea privind acordarea drepturilor de pensie poate fi retrasă de persoana care a depus-o, oricând până la emiterea deciziei de pensie. Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Trecerea de la pensia anticipată parțială la pensia pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parțială se transformă în pensie pentru limită de vârstă, din oficiu, și se recalculează prin eliminarea diminuării și prin valorificarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei.

Pensia anticipată parțială fără penalizare

Persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracției și prelucrării minereurilor neferoase cu conținut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copșa Mică și Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor localități, pot solicita pensia anticipată parțială, fără penalizare, cu cel mult 2 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 sau, după caz, în anexa nr. 6 la lege.

Prin sintagma "au locuit" se înțelege că au avut domiciliul/reședința în una dintre localitățile Baia Mare, Copșa Mică și Zlatna sau în unitățile administrativ-teritoriale aflate pe o rază de 8 km în jurul acestor localități. Lista unităților administrativ-teritoriale situate în zona de 8 km în jurul localităților Copșa Mică, Baia Mare și Zlatna, precum și a localităților componente ale acestora este prevăzută în anexa nr. 4 la Normele de aplicare a legii. Dovada referitoare la perioada de locuire în zonele afectate de poluarea remanentă, se face prin adeverință-tip eliberată de serviciul public comunitar de evidență a persoanelor competent.

1.2.3.Vechimea in serviciu si vechimea efectiva ca militar

În sistemul public de pensii se asimileazã stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:

a) a beneficiat de pensie de invaliditate;

b) a urmat cursurile de zi ale învãțãmântului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normalã a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomã;

c) a satisfãcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilitã, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurãri sociale, acordate potrivit legii;

e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporarã de muncã cauzatã de accident de muncã și boli profesionale;

f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de pânã la 3 ani;

g) a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învãțãmânt din sistemul de apãrare naționalã, ordine publicã și siguranțã naționalã pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.

Asigurații care au absolvit mai multe instituții de învãțãmânt superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiazã de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.

Persoanele prevãzute la alin. (1) beneficiazã de perioadele asimilate dacã în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condițiile prezentei legi.

Între sistemul public de pensii și sistemele proprii de asigurãri sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncã sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limitã de vârstã, de invaliditate și de urmaș.

Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevãzute la art. 49 alin. (1) lit. b), c) și g), care constituie și vechime în muncã sau în serviciu în sistemele proprii de asigurãri sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opțional, în unul dintre sisteme."

1.2.4. Calculul pensiei militare

In sistemul public de pensii sunt contribuabili, dupa caz: 

a) asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale; 

b) angajatorii si institutiile care efectueaza plata ajutoarelor in situatia persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. V; 

c) persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii prevazuti la art. 6 alin. (1) pct. II, asimilate angajatorului in conditiile prezentei legi; 

d) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj, institutie care, pentru someri, este asimilata angajatorului; 

e) persoanele prevazute la art. 6 alin. (1) pct. IV si VI, precum si cele prevazute la art. 6 alin. (2). 

Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate in functie de conditiile de munca normale, deosebite, speciale si alte conditii de munca. 

Cotele de contributii de asigurari sociale, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sunt: 

a) 31,3% pentru conditii normale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori; 

b) 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 25,8% datorate de angajatori; 

c) 41,3% pentru conditii speciale si alte conditii de munca, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori. 

(4) In cota de contributie individuala de asigurari sociale prevazuta la alin. (3) este inclusa si cota de contributie aferenta fondurilor de pensii administrate privat, prevazuta de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. 

1.3. Pensia de invaliditate

1.3.1.Conditiile de pensionare

O persoană poate beneficia de pensie de invaliditate dacă este încadrată într-un grad de invaliditate prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, iar în cazul personalului militar de comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, indiferent de stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii.

În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este:

de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire;

de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu păstrarea capacității de autoîngrijire;

de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Beneficiari pensiei de invaliditate sunt:

asigurații care si-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca;

asigurații în condiții de handicap grav sau accentuat preexistent calității de asigurat;

asigurații nevăzători;

persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;

persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; elevii unei școli militare/școli de agenți de poliție sau studenti al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar;

elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale;

persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă și marii mutilați, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleași condiții în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

1.3.2.Calculul pensiei de invaliditate

In literatura de specialitate casele teritoriale de pensii și casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.

Pensia de invaliditate se acordă:

de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă;

de la data încetării calității de asigurat, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate;

de la data înregistrării cererii, în situația persoanelor care nu mai sunt în activitate.

Stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia.

La stabilirea pensiei de invaliditate, se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență dintre stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate. Stagiul potențial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de lege, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

Pentru stagiul potențial, acordat persoanelor în drept să obțină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de: a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate; b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate; c) 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

Indemnizația de însoțitor

Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizației pentru însoțitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condițiile legii.

Recalcularea și revizuirea pensiei de invaliditate

Pensia de invaliditate se poate recalcula prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Revizuirea pensiei de invaliditate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situația în care, ulterior stabilirii/plății pensiei se constată diferențe între sumele stabilite și plătite și cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferențe.

In doctrina suspendarea plății pensiei de invaliditate

pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plătește de către celălalt stat;

pensionarul de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații;

pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;

pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situații, cu excepția consilierilor locali sau județeni, respectiv:

a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari; b) funcționarii publici; c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale; d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.

persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;

persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, și care se află în una din situațiile următoare:

administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;

membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;

persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;

persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;

alte persoane care realizează venituri din activități profesionale;

pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăsește în una din situații , depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.

I.a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari; b) funcționarii publici; c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale; d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.

II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I.

In doctrina încetarea plății pensiei de invaliditate

pensionarul a decedat;

pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

pensionarul de invaliditate și-a redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;

au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;

au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea făcută de Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă sau comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații;

au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale.

Reluarea plății pensiei de invaliditate se face la cerere

începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;

începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.

Trecerea de la pensia pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă și, din oficiu, se acordă cuantumul cel mai avantajos. Indemnizația pentru însoțitor acordată pensionarilor de invaliditate gradul I se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

1.3.3. Revizuirea medicala.

A. Încadrarea în grad de invaliditate

In doctrina evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la cererea persoanei interesate, de către medicul expert al asigurărilor sociale. În situația personalului militar, evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la cererea comisiei de la nivelul unității din care face parte, care poate fi sesizată și de către persoana interesată, sau, în cazul persoanelor trecute în rezervă, la cererea persoanei interesate, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Decizia medicală de încadrare într-un grad de invaliditate se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere. Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestații sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, după caz. Comisiile medicale de contestații funcționează în cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. Contestația se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării.

Deciziile comisiilor medicale de contestații și ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații date în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare. Deciziile medicale asupra capacității de muncă, precum și deciziile necontestate în termen rămân definitive.

Revizuirea medicală

In doctrina pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodic, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz:

menținerea în același grad de invaliditate;

încadrarea in alt grad de invaliditate;

redobândirea capacității de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plății pensiei, în condițiile legii.

Revizuirea medicală se poate efectua și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat.

Nu mai sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;

au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile complete de cotizare, prevăzute de lege.

Programe recuperatorii

Pensionarii de invaliditate care sunt supuși revizuirii medicale au obligația de a urma programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socio-profesionale.

Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a programelor recuperatorii atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare constatării.

1.4.Pensia de urmas

1.4.1.Pensia de urmas pentru copii

In doctrina în situația decesului asiguratului sau pensionarului, copiii și soțul supraviețuitor au dreptul la pensie de urmaș, în următoarele condiții:

Copiii:

până la vârsta de 18 ani;

dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute mai sus.

1.4.2.Pensia de urmas pentru sotul supravietuitor

Soțul supraviețuitor:

la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;

indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 1 a1n;

indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut;

care nu îndeplinește condițiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut;

care are în îngrijire la data decesului susținătorului unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.

In doctrina soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie si îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

1.4.3.Cuantumul pensiei de urmas

Cuantumul pensiei de urmaș

Pensia de urmaș se calculează din:

pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat;

pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă și era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parțială.

Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:

a) 50% – pentru un singur urmaș;

b) 75% – pentru 2 urmași;

c) 100% – pentru 3 sau mai mulți urmași.

Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.

Pensia de urmaș se cuvine de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, se acordă și se plătește:

din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului;

de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului;

de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susținătorului;

în situația în care cererea a fost depusă cu depășirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaș se acordă și se plătește de la data înregistrării cererii.

Recalcularea și revizuirea pensiei de urmaș

Pensia de urmaș se poate recalcula prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

In doctrina revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situația în care, ulterior stabilirii/plății pensiei se constată diferențe între sumele stabilite și plătite și cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferențe.

Suspendarea plății pensiei de urmaș

pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plătește de către celălalt stat;

pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații;

pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;

pensionarul urmaș, încadrat în gradul I sau II, realizează venituri pentru care asigurarea este obligatorie, cu excepția consilierilor locali sau județeni;

pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, desfășoară activitate în baza unui contract de muncă, raport de serviciu sau alte forme de asigurare asimilate acestora, depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;

copilul beneficiar al pensiei de urmaș care a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor;

soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câștigul salarial mediu brut;

soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit;

soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;

la cererea pensionarului, situație în care suspendarea plății se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Încetarea plății pensie de urmaș

pensionarul a decedat;

pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, și-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;

au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;

au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea la INEMRCM;

au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute de lege;

copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția copiilor pensionari de urmaș încadrați în grad de invaliditate;

pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului.

Reluarea plății pensiei de urmaș se face, la cerere, astfel:

începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;

începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile;

în situația pensionarilor de urmaș care au vârsta între 16 și 26 de ani, ale căror drepturi au fost suspendate datorită faptului că nu au făcut dovada continuării studiilor, drepturile se repun în plată de la data începerii anului școlar, în baza adeverințelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani;

în cazul copilului pensionar de urmaș ale cărui drepturi au fost suspendate la împlinirea vârstei de 16 ani, reluarea în plată a drepturilor de pensie se face de la data suspendării acestora, în baza adeverințelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani.

In doctrina cumulul drepturilor de pensie de urmaș cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie. Copiii care beneficiază de pensie de urmaș, de regulă, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii.

Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depășesc 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea Legii Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat.

Copiii, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie doar în condițiile în care timpul normal de lucru este de cel mult jumătate din programul normal de lucru, respectiv 4 ore pe zi;

Urmașii încadrați în gradul I sau II de invaliditate (copii sau soț supraviețuitor), nu pot cumula pensia de urmaș cu venituri de natură profesională, întrucât au capacitatea de muncă pierdută în totalitate, respectiv nu pot desfășura activități profesionale.

CAPITOLUL II

ACTUALIZAREA, STABILIREA SI PLATA PENSIILOR MILITARE DE STAT

2.1.Actualizarea pensiilor militare de stat

Cuantumul pensiei se determina prin inmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.

La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1) și a cuantumului indemnizației pentru însoțitor prevăzute la art. 77 alin. (2), fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.

In cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situații, pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determina prin însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare prevăzute de prezenta lege, pentru fiecare dintre situațiile respective.

La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual și a punctajului lunar se utilizează 5 zecimale.

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.

Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit bază de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.

In situația asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condițiile prezentei legi se corectează cu raportul dintre contribuția datorată la sistemul public de pensii și contribuția prevăzută de lege pentru condiții normale de lucru.

Pentru lunile pentru care Institutul Național de Statistică încă nu a comunicat căștigul salarial mediu brut se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul căștig salarial mediu brut comunicat.

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează:

a) cuantumul pensiei de invaliditate, în situația prevăzută la art. 49 alin. (1) lit. a);

b) 25% din căștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective, în situațiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. b), c), f) si g);

c) cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, în situațiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. e).

In cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a) și care, în aceeași perioadă, obțin venituri pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, la calculul punctajului lunar al asiguratului se iau în considerare, prin cumulare, aceste venituri și cele stabilite pentru perioadele asimilate.

Pentru stagiul potențial, acordat persoanelor în drept să obțina o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:

a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;

b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;

c) 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

Pentru perioadele în care persoana a fost șomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile bănești lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

Se exceptează de la prevederile alin. (2) persoanele care beneficiază de plăți compensatorii, pentru care s-a achitat contribuția din bugetul asigurărilor pentru șomaj. In acest caz, la determinarea punctajului lunar se utilizează suma obținută în urma aplicării asupra drepturilor primite a raportului dintre cota de contribuție individuală de asigurări sociale și cota de contribuție de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiții normale.

Pentru perioadele de asigurare realizate de către persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. V, la determinarea punctajului lunar se utilizează cuantumul ajutorului lunar care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

In situația asigurătilor prevăzuți la art. 6 alin. (1) pct. I lit. d), la determinarea punctajului lunar se utilizează suma obținută în urma aplicării asupra venitului care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, a raportului dintre cota de contribuție individuală de asigurări sociale și cota de contribuție de asigurări sociale aprobata pentru locuri de muncă în condiții normale.

Pentru asigurații care au realizat stagiul minim de cotizare și care contribuie la sistemul public de pensii dupa împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majoreaza cu 0,5%.

Pentru asigurații prevăzuți la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), care au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate și care contribuie la sistemul public de pensii dupa împlinirea vărstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 6, punctajul lunar realizat în perioada respectiva se majorează cu 0,5%.

Majorarea punctajului lunar prevăzută la alin. (1) si (2) nu se acorda pentru perioadele în care se cumuleaza pensia cu venituri de natură salarială.

Art. 100. – Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I si a II-a de munca, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, condiții speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:

a) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de munca, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, potrivit legii;

b) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii;

c) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în alte condiții de muncă, potrivit legii.

CNPP și casele de pensii sectoriale comunică asiguraților punctajul anual și punctajul cumulat pentru perioadele de cotizare, în condițiile art. 50.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.

Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a caștigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.

In situația în care unul dintre indicatorii prevăzuți la alin. (2), realizati pe anul precedent, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.

In situația în care indicatorii prevăzuți la alin. (2), realizați pe anul precedent, au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.

Incepând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 45% din creșterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creșterea reală a salariului mediu brut, luat în considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.

Incepând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflatiei realizata pe anul precedent.

2.2.Stabilirea si plata pensiilor militare de stat

Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limita de varstă, cu reducerea vărstelor standard de pensionare, după cum urmează: 

conform tabelului nr. 1, in situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă; 

Tabelul nr. 1

Stagiul de cotizare Reducerea varstei standard de pensionare cu:

realizat in conditii Ani Luni

deosebite

(ani impliniti)

6 1 —

8 1 6

10 2 —

12 2 6

14 3 —

16 3 6

18 4 —

20 4 6

22 5 —

24 5 6

26 6 —

28 6 6

30 7 —

32 7 6

35 8 —

b) conform tabelului nr. 2, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în alte condiții de muncă prevăzute la art. 29 alin. (2) și în condiții speciale prevăzute la art. 30 alin. (1); 

Tabelul nr. 2

Stagiul de cotizare Reducerea varstei standard de pensionare cu:

realizat in conditii Ani Luni

speciale

(ani impliniti)

2 1 —

3 1 6

4 2 —

5 2 6

6 3 —

7 3 6

8 4 —

9 4 6

10 5 —

11 5 6

12 6 —

13 6 6

14 7 —

15 7 6

16 8 —

17 8 6

18 9 —

19 9 6

20 10 —

21 10 6

22 11 —

23 11 6

24 12 —

25 12 6

26 de ani si peste 13

c) cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinatate, după data de 23 august 1944, și/sau de prizonierat, în situația persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă.

Pensia se acorda la cererea persoanei îndreptățite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei careia i s-a încredințat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.

Cererea de pensionare, împreuna cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiții, la casa teritorială de pensii competența, în a cărei rază domiciliază persoana. Pentru persoanele din domeniul apăraăii naționale, ordinii publice și siguranței naționale, cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiții, la casa de pensii sectorială competentă, în funcție de ultimul loc de muncă.

In aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, persoanele domiciliate în străinatate pot transmite cererea prin care solicită pensie din sistemul public de pensii, împreuna cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, la casa teritorială de pensii competentă, în funcție de ultimul loc în care au fost asigurate în România, respectiv la casa de pensii sectorială competentă.

Pentru cadrele militare și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare care aparțin Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, cererile de pensionare se depun la casele de pensii sectoriale care funcționează în subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.

In sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data indeplinirii conditiilor prevazute de prezenta lege, in functie de categoria de pensie solicitata.

Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, si se acordă de la data înregistrării cererii.

In funcție de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă și de la o altă dată, după cum urmează:

a) de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calității de asigurat, cu excepția asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (2), dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, în situația pensiei de invaliditate;

b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului;

c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului;

d) de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susținătorului.

In sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilita prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepția pensiei anticipate și a pensiei anticipate parțiale, care se platesc de la data încetării calității de asigurat.

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, respectiv de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.

In termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.

Decizia casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.

In situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acorda sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

Pensia poate fi recalculată prin adaugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.

Pensionării pentru limita de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condițiile legii.

In sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar.

Pensia se platește personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul urmaș sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

Plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, prin mandat poștal, în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între CNPP, casele de pensii sectoriale și Compania Naționala "Poșta Română" – S.A. sau, dupa caz, între CNPP, casele de pensii sectoriale și bănci.

Prevederile alin. (1) se aplică și în situația celorlalte drepturi bănești pentru stabilirea și plata cărora competența revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale.

Casele teritoriale de pensii și casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naționala "Poșta Română" – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) si (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.

Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 109 alin. (1) și (2), precum și cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suporta din bugetele din care se finanțează drepturile respective și se determină după cum urmează:

a) prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situația în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor;

b) prin stabilirea unui tarif, pentru un talon, în situația în care beneficiarii au optat pentru plată în cont curent sau în cont de card și cărora li se transmite la domiciliu numai talonul de plată;

c) prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situația în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card.

Procentul și tariful prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.

Comisionul bancar prevăzut la alin. (1) lit. c) se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.

Beneficiarii drepturilor bănești stabilite de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinatate al acestor drepturi, în condițiile legii.

Prestațiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliți în străinatate, aferente drepturilor prevăzute la art. 19 alin. (2), pot fi transferate în alte țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internațional la care România este parte, în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra careia s-a convenit.

Cheltuielile generate de transferul în străinatate al prestațiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepția plăților care intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporțional, de către beneficiar și de către casele teritoriale de pensii, respectiv de câtre casele sectoriale de pensii.

(4) Cheltuielile generate de transferul din străinatate al prestațiilor de asigurări sociale, cuvenite și neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Procedurile referitoare la efectuarea operațiunilor de plată a drepturilor bănești se aprobă prin ordine ale conducătorilor CNPP și ai caselor de pensii sectoriale.

In sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul a decedat;

b) pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 84 lit. c), precum și cel prevăzut la art. 86 alin. (1) si-au redobandit capacitatea de munca, potrivit legii;

d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmas prevazut la art. 84 lit. c) sau cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicala obligatorie;

e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmas prevazut la art. 84 lit. c) sau cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevazuta la art. 80;

f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmas prevazut la art. 84 lit. c) sau cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevazute la art. 81 alin. (1);

g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmas, a implinit varsta de 26 de ani, cu exceptia situatiei prevazute la art. 84 lit. c);

h) pensionarul urmas a fost condamnat, printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, pentru infractiunea de omor sau tentativa de omor, comisa asupra sustinatorului.

Modificarile intervenite in starea civila a persoanei, de natura sa conduca la incetarea platii pensiei, in conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunica de Ministerul Administratiei si Internelor, prin Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date.

Instantele judecatoresti au obligatia sa comunice, in scris, informatiile de natura sa conduca la incetarea platii pensiei, in termen de 10 zile de la data ramanerii definitive a hotararii pronuntate in situatia prevazuta la alin. (1) lit. h), casei teritoriale de pensii, respectiv casei de pensii sectoriale in evidentele careia se afla pensionarul condamnat.

In sistemul public de pensii, plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care a intervenit una dintre urmatoarele cauze:

a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care Romania a incheiat conventie de reciprocitate in domeniul asigurarilor sociale, daca, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plateste de catre celalalt stat;

b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale, se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu exceptia consilierilor locali sau judeteni;

c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmas prevazut la art. 84 lit. c) ori cel prevazut la art. 86 alin. (1) nu se prezinta la revizuirea medicala obligatorie sau la convocarea Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, a centrelor regionale de expertiza medicala a capacitatii de munca sau a comisiilor centrale de expertiza medico-militara ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii;

d) pensionarul de invaliditate nu mai urmeaza programele recuperatorii, intocmite de medicul expert al asigurarilor sociale, prevazute la art. 81 alin. (1);

e) pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul I sau II, se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu exceptia consilierilor locali sau judeteni;

f) pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul III, se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depasind jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv;

g) pensionarul urmas, prevazut la art. 84 lit. a), a implinit varsta de 16 ani si nu face dovada continuarii studiilor;

h) sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, realizeaza venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, daca acestea sunt mai mari de 35% din castigul salarial mediu brut prevazut la art. 33 alin. (5);

i) sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, s-a recasatorit;

j) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o alta pensie, potrivit legii, din acelasi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurari sociale, neintegrat sistemului public de pensii;

k) pensionarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.

(2) In situatia copilului, beneficiar al unei pensii de urmas, in conditiile prevazute la art. 84 lit. b), care nu face dovada continuarii studiilor, plata pensiei se suspenda incepand cu data de 1 octombrie a anului in curs.

(3) Plata indemnizatiei pentru insotitor prevazute la art. 77 alin. (1) se suspenda pe perioada in care pensionarul este internat intr-o institutie de asistenta sociala sau intr-o unitate medicala specializata, in care se asigura supraveghere si ingrijire permanente, cu exceptia situatiilor in care pensionarul este nevazator.

(4) Suspendarea platii pensiei si/sau a indemnizatiei pentru insotitor se poate face si la cererea pensionarului, situatie in care suspendarea platii se face incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata cererea.

Art. 115. – In sistemul public de pensii, reluarea platii pensiei se face, la cerere, dupa cum urmeaza:

a) incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inlaturata cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea platii pensiei, daca cererea a fost depusa in termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendarii a fost inlaturata;

b) incepand cu luna urmatoare celei in care a fost depusa cererea, daca depunerea acesteia s-a facut dupa expirarea termenului prevazut la lit. a);

c) de la data inceperii anului scolar, in situatia in care suspendarea platii pensiei s-a facut in temeiul prevederilor art. 114 alin. (1) lit. g).

Incetarea, suspendarea sau reluarea platii pensiei, precum si orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisa de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, in conditiile respectarii regimului juridic al deciziei de inscriere la pensie.

Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea si modificarea drepturilor, la incetarea, suspendarea si reluarea platii acestora, se aplica si indemnizatiilor acordate prin legi speciale, ale caror stabilire si plata se afla, potrivit legii, in competenta materiala a caselor teritoriale de pensii, respectiv a caselor de pensii sectoriale, cu exceptia situatiilor in care legea speciala de reglementare dispune altfel.

In sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie, in conditiile legii, urmatoarele categorii de pensionari:

a) pensionarii pentru limita de varsta;

b) nevazatorii;

c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in gradul III de invaliditate;

d) copiii, pensionari de urmas, prevazuti la art. 84 lit. a) si b).

Sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, poate cumula pensia cu venituri din activitati profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, daca acestea nu depasesc 35% din castigul salarial mediu brut prevazut la art. 33 alin. (5).

Pensionarii sistemului public de pensii sunt obligati sa comunice casei teritoriale de pensii, respectiv casei de pensii sectoriale, in evidentele careia se afla, orice schimbare in situatia proprie, de natura sa conduca la modificarea conditiilor in functie de care i-a fost stabilita sau i se plateste pensia, in termen de 15 zile de la data aparitiei acesteia.

Sumele neincasate de catre pensionar, reprezentand pensia pe luna in care a avut loc decesul si/sau, dupa caz, drepturi restante de pensie, cuvenite si neincasate pana la deces, se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora, celorlalti mostenitori, in conditiile dreptului comun.

2.3.Cumulul pensiei militare cu alte venituri

In sistemul public de pensii, in afara pensiilor, se mai pot acorda, in conditiile prezentei legi, urmatoarele prestatii:

a) tratament balnear, altul decat cel care, potrivit legii, se suporta de la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, pentru asigurati si pensionari;

b) bilete de odihna, pentru asigurati;

c) ajutor de deces, in cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre acestia.

Acordarea prestatiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete de tratament solicitantilor indreptatiti, in limita numarului de locuri asigurate in unitati de tratament din proprietatea CNPP, precum si a numarului de locuri contractate cu alte unitati de profil si a sumelor alocate pentru aceasta prestatie prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Asiguratii si pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear, in conditiile prezentei legi, dupa cum urmeaza:

a) gratuit – pensionarii de invaliditate, in cadrul programului de recuperare intocmit de medicul expert al asigurarilor sociale;

b) cu suportarea de catre beneficiar a unei contributii banesti – asiguratii sistemului public de pensii si pensionarii, altii decat cei prevazuti la lit. a).

Durata tratamentului balnear este de 12-18 zile.

Contravaloarea prestatiilor acordate in conditiile prevazute la alin. (2) lit. a) si diferenta dintre contravaloarea prestatiilor si contributia baneasca prevazuta la alin. (2) lit. b) se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Criteriile pe baza carora se acorda bilete pentru tratament balnear, precum si nivelul contributiei banesti individuale a asiguratilor si a pensionarilor se aproba anual, prin ordin comun al conducatorilor CNPP si ai caselor de pensii sectoriale.

Locurile de tratament balnear se asigura in unitatile de tratament din proprietatea CNPP si, in completare, prin contracte incheiate, potrivit legii, cu alte unitati de profil. La incheierea contractelor se va tine seama de gradul de solicitare al statiunii si de categoria de confort oferita, precum si de nivelul maxim al tarifelor, stabilit de CNPP si casele de pensii sectoriale, ce poate fi suportat din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Biletele de odihna se pot acorda, in conditiile prezentei legi, asiguratilor sistemului public de pensii care isi desfasoara activitatea in institutiile publice in care nu este reglementata constituirea fondului social, cu suportarea de catre beneficiar a unei parti din costul biletului. Diferenta pana la costul integral al biletului de odihna se suporta de la bugetul asigurarilor sociale de stat.

Criteriile pe baza carora se acorda bilete de odihna, precum si nivelul cotei de participare individuala a asiguratilor se aproba prin hotarare a Guvernului.

Numarul biletelor de odihna, al biletelor de tratament balnear, inclusiv cele care se acorda gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale prevederilor unor legi cu caracter reparatoriu, precum si modul de acordare, de distribuire si de decontare a acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

In cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care face dovada ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces si care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul sau, in lipsa acestora, oricare persoana care face aceasta dovada.

Asiguratul sau pensionarul beneficiaza de ajutor de deces in cazul decesului unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Se considera membru de familie, in sensul prezentei legi:

a) sotul;

b) copiii proprii, copiii adoptati, copiii aflati in plasament familial sau cei incredintati spre crestere si educare familiei, in varsta de pana la 18 ani sau, daca isi continua studiile, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani, precum si copiii incapabili de munca, indiferent de varsta, daca si-au pierdut capacitatea de munca inaintea varstelor mentionate;

c) parintii si bunicii oricaruia dintre soti.

Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezinta jumatate din cuantumul prevazut la art. 125 alin. (3).

Ajutorul de deces se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda, la cerere, pe baza certificatului de deces.

Acordarea ajutorului de deces nu este conditionata de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.

In cazul in care, potrivit legii, angajatorul isi suspenda temporar activitatea sau activitatea acestuia inceteaza prin: divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciara, lichidare judiciara, faliment sau prin orice alta modalitate prevazuta de lege, ajutorul de deces cuvenit si neachitat, potrivit legii, se achita din bugetul asigurarilor sociale de stat de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale.

Ajutorul de deces se achita in termen de 24 de ore de la solicitare de:

a) angajator, in cazul decesului asiguratului prevazut la art. 6 alin. (1) pct. I, II si V, respectiv al unui membru de familie al acestuia;

b) institutia care gestioneaza bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul decesului somerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia;

c) casa teritoriala de pensii, respectiv casa de pensii sectoriala, in cazul decesului pensionarului sau al asiguratului prevazut la art. 6 alin. (1) pct. IV si alin. (2), respectiv al unui membru de familie al acestuia.

In situatia persoanelor asigurate in sistemul public de pensii pe baza contractului de asigurare sociala incheiat anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, ajutorul de deces se achita de casa teritoriala de pensii la care se afla in evidenta.

Ajutorul de deces se achita persoanei indreptatite sau mandatarului desemnat, prin procura speciala, de catre aceasta.

Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, in cadrul termenului general de prescriptie, calculat de la data decesului.

Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (1) se achita la nivelul cuvenit la data decesului.

2.4. Reprezentarea unor litigii generate de recalcularea pensiilor militare stabilite potrivit Legii 164/ 2000

Recalcularea pensiilor militare de serviciu, stabilite conform Legii 164/2000 a generat o serie de litigii, dintre care prezint in continuarea cateva spete:

Potrivit dispozitiilor art. 132 din Legea nr. 263/2010 – text intrat în vigoare la 3 zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, conform art. 193 din Legea nr. 263/2010 – în subordinea Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii se înfiinteaza case de pensii sectoriale, cu personalitate juridica.

Cu toate acestea, decizia de recalculare a pensiei militare de serviciu emisa la 27.12.2010 de casa de pensii subordonata MAI, iar nu de casa sectoriala de pensii, este legala, câta vreme a fost data în executarea Legii de recalculare nr. 119/2010 si înainte de organizarea caselor sectoriale de pensii potrivit Hotarârii Guvernului adoptate si publicate în Monitorul Oficial în luna martie 2011.

Cum recalcularea era prevazuta de lege, validitatea deciziei de recalculare nu este afectata de suspendarea prin hotarâre judecatoreasca a normelor metodologice aprobate prin Hotarâre de Guvern, act normativ cu forta juridica inferioara legii.

CURTEA DE APEL BUCURESTI-SECTIA A VII A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE  MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE.DECIZIA CIVILA NR.5410/21.09.2011.

Prin sentinta civila nr.1535 din data de 14.04.2011, Tribunalul Teleorman a respins ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Administratiei si Internelor; a admis actiunea contestatoarei P.V, împotriva intimatilor C.P.S a M.A.N. si M.A.I.; a dispus anularea deciziei de recalculare a pensiei nr.134573/27.12.2010 emisa de C.P a M.A.I..

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de M.A.I. este neîntemiata fata de dispozitiile Legii nr. 263/2010 care prevad ca, începând cu data de 23.12.2010, se înfiinteaza în subordinea MAPN, MAI si SRI o noua structura organizatorica responsabila cu pensiile, respectivele case de pensii sectoriale fiind succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din institutiile mentionate, însa nu stipuleaza si desfiintarea acestora din urma.

Desi Legea nr.263/2010 prevede ca atributiile, organizarea si functionarea caselor de pensii sectoriale trebuiau stabilite prin hotarâre a Guvernului adoptata în termen de 30 de zile de la data publicarii legii (20.12.2010), respectiva hotarâre de Guvern a fost adoptata doar pe data de 16.03.2011, fiind publicata în Monitorul Oficial pe 24.03.2011.

La art.150 alin. 2 din Legea nr.263/2010 se arata ca "Organizarea, functionarea si structura Comisiei Centrale de Contestatii, respectiv a comisiilor de contestatii care functioneaza în cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, ministrului apararii nationale, ministrului administratiei si internelor si directorului Serviciului Român de Informatii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi", dupa ce în prealabil la alin.1 s-a prevazut ca respectivele comisii de contestatii "sunt organisme de verificare, care examineaza si hotarasc asupra deciziilor depensie emise de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale si urmaresc aplicarea corecta a legislatiei referitoare la pensiile publice."

Într-o atare situatie, nu se poate pune în discutie lipsa calitatii procesuale pasive a MAI, în conditiile în care atributiile, organizarea si functionarea caselor de pensii sectoriale, organizarea, functionarea si structura Comisiei Centrale de Contestatii, respectiv a comisiilor de contestatii care functioneaza în cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Român de Informatii nu erau stabilite la data recalcularii pensiei.

A mai motivat pârâtul MAI ca cererea contestatoarei este ramasa fara obiect, având în vedere ca potrivit dispozitiilor art.10 din OUG nr.1/2011 a fost abrogata HG nr.735/2010 ce prevedea procedura de calcul a pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, iar potrivit dispozitiilor art.1 alin.1 din OUG nr.1/28.01.2011 au fost stabilite noi termene si criterii de recalculare a pensiilor militare.

Într-o atare situatie, dispozitiile OUG nr.1/2011 prevad ca pensiile militare se revizuiesc din oficiu, cel mai târziu pâna la data de 31 decembrie 2011, împotriva acestor decizii urmând sa curga alte termene. Însa decizia contestata nu si-a încetat efectele ci doar nu mai produce efecte pâna când pensia contestatoarei nu va fi revizuita din oficiu.

Nici faptul ca începând cu luna februarie 2011 contestatoarea a încasat pensia avuta anterior si a primit diferenta de pensie neîncasata pentru luna ianuarie 2011 nu conduce la concluzia ca decizia contestata a fost anulata si nu produce efecte, în conditiile în care nu a fost emisa o alta decizie, asa cum prevad dispozitiile legale.

Cu privire la fondul cauzei, tribunalul a constatat ca s-au pus în discutie aspecte legate atât de anularea deciziei de recalculare a pensiei ca netemeinica si nelegala, ca urmare a discriminarii, a încalcarii dreptului de proprietate, a principiilor neretroactivitatii legii si egalitatii în drepturi, precum si încalcarea principiului drepturilor câstigate, cât si cu privire la cuantumul eronat al pensiei.

Motivele de anulare a deciziei de recalculare a pensiei au fost considerate neîntemeiate deoarece, prin contestatia formulata, nu se contesta modul de calcul al pensiei contributive, ce se suporta din bugetul asigurarilor sociale, ci se contesta faptul ca nu mai este inclusa în pensia recalculata partea care depaseste acest cuantum si care se suporta din bugetul de stat.

Legea nr. 119/2010 a statuat ca "pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii." Astfel, spre deosebire de acestea din urma, pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, pe când partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat (a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004).

Mai mult, in cazul pensiilor militare, intregul cuantum al pensiei speciale se plateste de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001).

Decizia Curtii Constitutionale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata în Monitorul Oficial al României nr. 72 din 18 februarie 2000, a statuat ca pensia de serviciu constituie "o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstreaza, fara drept de tagada, ca, de fapt, acel supliment la care s-a facut vorbire mai sus se constituie în acea compensatie partiala mentionata de Curte, pentru ca diferentierea existenta între o pensie speciala si una strict contributiva, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.

Acordarea acestui supliment, asa cum se poate desprinde si din decizia mai sus amintita, a urmarit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socio-profesionale supuse unui statut special.

Aceasta compensatie, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. În acest sens, trebuie observat ca dispozitiile art. 47 alin. (2) din Constitutie se refera distinct la dreptul la pensie fata de cel la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege, dar pe care legea fundamentala nu le nominalizeaza.

Prin urmare, în ceea ce priveste aceste din urma drepturi de asigurari sociale, legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în functie de politica sociala si fondurile disponibile, asupra acordarii lor, precum si asupra cuantumului si conditiilor de acordare.

Se poate spune ca, fata de acestea, Constitutia instituie mai degraba o obligatie de mijloace, iar nu de rezultat, spre deosebire de dreptul la pensie, care este consacrat în mod expres.

Ca atare, având în vedere conditionarea posibilitatii statului de a acorda pensiile speciale de elemente variabile, asa cum sunt resursele financiare de care dispune, faptul ca acestor prestatii ale statului nu li se opune contributia asiguratului la fondul din care se acorda aceste drepturi, precum si caracterul succesiv al acestor prestatii, dobândirea dreptului la pensie speciala nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câstigat reprezentând doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încalcara dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Relevanta în acest sens este si decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, în care s-a statuat ca "o lege nu este retroactiva atunci când modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci când suprima producerea în viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca în aceste cazuri legea noua nu face altceva decât sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune în timpul urmator intrarii ei în vigoare, adica în domeniul ei propriu de aplicare. Conformându-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor si numai în ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie si vârsta eligibila nu sunt afectate de noile reglementari.

De asemenea, Legea privind instituirea unor masuri în domeniul pensiilor nu se rasfrânge asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

Oricum, având în vedere ca pensiile speciale nu reprezinta un privilegiu, ci au o justificare obiectiva si rationala, acestea pot fi eliminate doar daca exista o ratiune, o cauza suficient de puternica spre a duce în final la diminuarea prestatiilor sociale ale statului sub forma pensiei.

Or, în cazul Legii privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, o atare cauza o reprezinta necesitatea reformarii sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechitatilor existente în sistem si, nu în ultimul rând, situatia de criza economica si financiara cu care se confrunta statul, deci atât bugetul de stat, cât si cel al asigurarilor sociale de stat.

Astfel, aceasta masura nu poate fi considerata ca fiind arbitrara; de asemenea, masura nu impune o sarcina excesiva asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, nu prevede diferentieri procentuale pentru diversele categorii carora i se adreseaza pentru a nu determina ca una sau alta sa suporte mai mult sau mai putin masura de reducere a venitului obtinut dintr-o atare pensie.

Legea nr. 19/2000, lege-cadru în reglementarea drepturilor de asigurari sociale în sistemul public, iar ulterior Legea nr.263/2010 au asezat pe principii si reguli noi întreaga legislatie a pensiilor. Printre modificarile esentiale se numara si integrarea în sistemul public a mai multor sisteme distincte, ceea ce demonstreaza clar ca legiuitorul este îndrituit sa integreze sistemele de pensii speciale în sistemul general.

Criticile pornesc si de la cele statuate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în cauza Buchen contra Republicii Cehe – 2002, în care s-a aratat ca notiunea de "bun" înglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economica, astfel ca dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia unui bun proprietate privata.

Pentru a raspunde acestor critici este necesara reiterarea considerentelor deja retinute cu privire la natura speciala a pensiei de serviciu, a celor doua componente ale sale, contributiva si necontributiva, precum si a faptului ca ultima componenta este supusa practic conditiei ca statul sa dispuna de resursele financiare pentru a putea acorda si alte drepturi de asigurari sociale fata de cele pe care Constitutia le nominalizeaza în mod expres.

În aceste conditii, partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de "bun", ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii.

Contestatoarea considera ca eliminarea pensiilor speciale aduce atingere "principiului protectiei asteptarilor legitime a cetatenilor cu privire la un anumit nivel al protectiei si securitatii". Acest principiu nu este însa consacrat constitutional, iar drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, si anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentara) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, si anume optica legiuitorului si resursele financiare ale statului care pot fi alocate în aceasta directie.

În sfârsit, analizând criticile raportate la dreptul la pensie si dreptul la un nivel de trai decent, prin prisma celor statuate mai sus, s-a apreciat ca acestea sunt lipsite de relevanta, întrucât dreptul la pensie vizeaza pensia obtinuta în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat.

Prin urmare, nu pot fi retinute nici criticile ca actele normative care prevedeau acordarea pensiilor speciale anterior intrarii în vigoare a noii legi nu au fost abrogate si, în consecinta, ar exista un paralelism legislativ. Aceasta critica are un oarecare grad de pertinenta întrucât legiuitorul a mentinut, într-adevar, în vigoare reglementarile referitoare la stabilirea pensiei de serviciu, însa, prin art. 12 al legii criticate, a stabilit ca "persoanele ale caror drepturi la pensie sunt stabilite, în conditiile legii, ulterior datei intrarii în vigoare a prezentei legi, vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege". Aceasta reglementare are semnificatia faptului ca legile care stabilesc pensii speciale trebuie interpretate coroborat cu aceasta noua si ultima lege.

Actele normative în cauza cuprind si alte referiri cu privire la conditiile specifice pe care trebuie sa le îndeplineasca persoana în cauza pentru a dobândi calitatea de pensionar potrivit statutelor speciale pe care le au; practic, conditiile de pensionare specifice pensiilor speciale ramân în vigoare, fiind mai favorabile decât cele prevazute de dreptul comun, iar noua lege reglementeaza numai cuantumul pensiei la care beneficiarii acesteia sunt îndrituiti.

În sfârsit, pentru toate cele aratate, tribunalul a apreciat ca nu poate fi retinuta nicio încalcare a tratatelor internationale invocate.

Cu privire la prevederile invocate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, act distinct ca natura juridica de celelalte tratate internationale invocate, tribunalul a retinut ca acestea, de principiu, sunt aplicabile în masura în care asigura, garanteaza si dezvolta prevederile constitutionale în materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, în masura în care nivelul lor de protectie este cel putin la nivelul normelor constitutionale în domeniul drepturilor omului.

În consecinta, cu privire la speta de fata, tribunalul a constatat ca prevederile cuprinse în Carta nu sunt cu nimic afectate pentru toate considerentele sus-mentionate.

Din considerentele expuse mai sus rezulta ca motivele de anulare a deciziei de recalculare a pensiei ca urmare a discriminarii, a încalcarii dreptului de proprietate, a principiilor neretroactivitatii legii si egalitatii în drepturi, precum si încalcarea principiului drepturilor câstigate sunt neîntemeiate.

Cererea contestatoarei a fost considerata întemeiata însa pentru motive de nulitate si pentru motive ce privesc recalcularea eronata a cuantumului pensiei.

Astfel, instanta suprema a decis definitiv, în 7 ianuarie 2011, suspendarea aplicarii HG nr. 735/2010 privind recalcularea pensiilor militare de stat, ale politistilor si ale functionarilor din penitenciare, confirmând astfel o sentinta a Curtii de Apel Cluj din septembrie 2010. Instanta a apreciat, în motivarea deciziei, ca HG nr. 735 discrimineaza beneficiarii pensiilor care nu au depus cereri de recalculare. ICCJ a precizat ca HG nr.735/2010 – act administrativ unilateral cu caracter normativ – produce efecte erga omnes, ca si sentinta contestata cu recurs. Suspendarea aplicarii HG nr.735/2010 s-a dispus pâna la o hotarâre definitiva privind anularea actului normativ.

Legea nr.119/2010, ale carei norme de aplicare erau incluse în HG nr.735/2010, a ramas însa valabila, fiind necesara însa o noua ordonanta de urgenta, cu o noua metodologie de recalculare a pensiilor militare.

Guvernul a aprobat, la finalul lunii ianuarie, OUG nr.1/2011 care reglementeaza noua metodologie de recalculare a pensiilor militare. Potrivit acesteia, procesul de recalculare a pensiilor calculate pe baza salariului mediu brut pe economie, nu pe baza veniturilor individuale, va fi prelungit pâna la sfârsitul acestui an, iar institutiile din sistemul de aparare vor fi cele obligate ca, pâna cel târziu la 31 octombrie 2011, sa identifice si sa transmita adeverintele privind veniturile obtinute de militari.

Decizia de recalculare a pensiei de urmas a contestatoarei a fost emisa la data de 27 decembrie 2010.

Legea nr.263/2010 prevede ca, începând cu data de 23 decembrie 2010, se înfiinteaza în subordinea MAPN, MAI si SRI o noua structura organizatorica responsabila cu pensiile, respectivele case de pensii sectoriale fiind succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din institutiile mentionate, însa nu stipuleaza si desfiintarea acestora din urma. Desfiintarea acestor structuri este prevazuta abia în hotarârea de guvern privind atributiile, organizarea si functionarea caselor de pensii sectoriale, adoptata pe 16 martie si publicata pe 24 martie 2011.

Mai mult, desi Legea nr.263/2010 prevede ca atributiile, organizarea si functionarea caselor de pensii sectoriale trebuiau stabilite prin hotarâre a Guvernului adoptata în termen de 30 de zile de la data publicarii Legii (20 decembrie 2010), respectiva hotarâre de Guvern a fost adoptata doar pe data de 16 martie 2011, fiind publicata în Monitorul Oficial pe 24 martie 2011.

Directia Financiar-Contabila a MAI a continuat sa emita decizii de recalculare a pensiilor si dupa aceasta data, fara sa existe nici o dispozitie tranzitorie prin care sa se arate ca, pâna la înfiintarea efectiva a caselor de pensii sectoriale prin hotarâre de Guvern, atributiile referitoare la pensii se exercita tot de vechile structuri organizatorice responsabile cu pensiile. Desi legea a prevazut aceasta în mod imperativ, decizia de recalculare a pensiei a fost emisa tot de catre Directia Financiar-Contabila a MAI.

Fiind emisa dupa data de 27 decembrie 2010 decizia de recalculare a pensiei militare este nula.

Cererea privind modalitatea si datele de calcul avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei recalculate nu a mai fost analizata de instanta, dat fiind ca contestatoarea a renuntat la judecata ei.

Împotriva sentintei sus-mentionate, au declarat recurs, motivat în termenul legal, intimatii C.P.S a M.A.I si M.A.I, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-intimata C.P.S a M.A.I a aratat ca solutia instantei de judecata este gresita, fiind în neconcordanta cu dispozitiile legale aplicabile în cauza dedusa judecatii.

Astfel, odata cu intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si a H.G. nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare lor (act normativ în vigoare în perioada de referinta), Casa de Pensii Sectoriala a M.A.I. a procedat la recalcularea pensiilor membrilor de sindicat în numele carora a fost formulata actiunea, conform reglementarilor din cuprinsul actelor normative incidente.

În aceste conditii, în considerarea dispozitiilor art. 6 din H.G. nr. 735/2010 (act normativ în vigoare în perioada de referinta), pensiile au fost recalculate, iar la data de 27.12.2010 a fost emisa decizia de recalculare a pensiei prin care a fost stabilit noul cuantum al acesteia, începând cu data de 01.01.2011.

Potrivit prevederilor art. 10 din O.U.G. nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, publicata în Monitorul Oficial al României nr. 81 din 31.01.2011 si intrata în vigoare la data de 31.01.2011 "pe data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga Hotarârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare/or, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, nr. 527 din 28 iulie 2010".

Precizeaza faptul ca Guvernul României a adoptat, în temeiul act. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicata, O.U.G. nr.1/2011, întrucât, în termenul prevazut de Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, nu au fost identificate documentele necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare pentru aproximativ 140.000 de persoane, lucru care a avut un impact negativ asupra valorificarii dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi.

Astfel, art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2011 reglementeaza faptul ca: "Pensiile prevazute la art. 1 lit. a si b din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. 4 din aceeasi lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu pâna la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari".

Întrucât s-a considerat necesara instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivitatii, scopul fiind acela de a nu sanctiona persoanele care, fara a avea vreo culpa, nu au reusit în intervalul initial pus la dispozitie de legiuitor prin Legea nr. 119/2010 sa identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere, la art. 6 din O.U.G. nr. 1/2011 s-a reglementat ca: ,,(1) Pensiile recalculate pe baza documentelor care atesta veniturile realizate si a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si ale caror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plata în luna decembrie 2010 se mentin în plata în cuantumurile avute în luna decembrie 2010 începând cu luna ianuarie 2011 pâna la data emiterii deciziei de revizuire. (2) Diferentele aferente lunii ianuarie 2011 se achita pâna la sfârsitul lunii februarie 2011".

Având în vedere aspectele prezentate, întrucât în sarcina Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Administratiei si Internelor a fost stabilita o obligatie legala de a achita sumele de bani reprezentând diferenta dintre cuantumul pensiei încasate în luna decembrie 2010 si cel al pensiei încasate în luna ianuarie 2011, obligatie ce a fost îndeplinita în totalitate (achitându-i-se contestatoarei si diferentele solicitate prin actiune), apreciaza ca nu se justifica obligatia instituita prin hotarârea recurata, în acelasi sens în care dispune si actul normativ mentionat.

Aceste prevederi lipsesc de efecte hotarârea instantei de fond. Sau, altfel spus, prevederile invocate lipsesc total de efecte deciziile emise în temeiul H.G. nr. 735/2010 care stabilesc cuantumuri mai mici ale pensiei decât cele aflate în plata în luna decembrie 2010.

În concluzie, solicita instantei de recurs sa constate faptul ca repunerea în situatia anterioara emiterii deciziei având ca temei prevederile H.G. nr. 735/2010 a operat prin efectul prevederilor O.U.G. nr. 1/2011, astfel încât pronuntarea unei hotarâri judecatoresti în acelasi sens în care dispune si actul normativ mai sus mentionat nu se justifica.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul M.A.I a aratat ca hotarârea recurata este nelegala si netemeinica, având în vedere urmatoarele aspecte:

Hotarârea a fost pronuntata în contradictoriu cu o persoana juridica fara calitate procesuala pasiva, motiv pentru care se reitereaza exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Administratiei si Internelor.

Instanta de fond a respins aceasta exceptie, considerând ca pâna la data de 24.03.2011 Casa de Pensii Sectoriala a M.A.I. a fost nefunctionala, aceasta fiind data la care s-a publicat în Monitorul Oficial hotarârea Guvernului care reglementeaza atributiile, organizarea si functionarea acestei persoane juridice; Directia Financiar-Contabila a M.A.I. a continuat sa emita decizii de recalculare a pensiilor si dupa aceasta data; desfiintarea structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din M.Ap.N., M.A.I. si S.R.I. este prevazuta abia în hotarârea Guvernului privind atributiile, organizarea si functionarea Caselor de Pensii Sectoriale.

Considera recurentul ca aspectele retinute de instanta de fond în motivarea solutiei de respingere a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a M.A.I. fie sunt eronate, fie au la baza rationamente care vin în totala contradictie cu prevederile legale incidente.

Astfel, atributiile institutiei sunt strict reglementate în cuprinsul O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, cu modificarile si completarile ulterioare, fara însa ca printre acestea sa se numere activitati legate de stabilirea si plata drepturilor de pensie.

Totodata, potrivit prevederilor art.139 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, colectarea si virarea contributiilor de asigurari sociale, precum si stabilirea si plata drepturilor de pensie reprezinta atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale.

Se poate observa astfel ca legea nu conditioneaza nasterea noii persoane juridice de emiterea hotarârii Guvernului si chiar si daca s-ar interpreta prin absurd prevederile legii în sensul dat de instanta de fond, la momentul pronuntarii hotarârii recurate H.G. nr. 233/2011 privind atributiile, organizarea si functionarea caselor de pensii sectoriale era deja publicata în Monitorul Oficial nr. 205 din 24 martie 2011.

Sustinerea instantei de fond conform careia desfiintarea structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din M.Ap.N., M.A.I. si S.R.I. este prevazuta abia în hotarârea Guvernului privind atributiile, organizarea si functionarea Caselor de Pensii Sectoriale este deci eronata atât în considerarea prevederilor art. 132 din Legea nr. 263/2010, cât si a prevederilor art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 233/2011 conform carora "Casele de pensii sectoriale sunt structuri de specialitate, cu personalitate juridica, înfiintate prin lege … ".

În consecinta, tribunalul, admitând actiunea si în contradictoriu cu Ministerul Administratiei si Internelor, a stabilit în sarcina acestei institutii o obligatie pe care nu are competenta de a o îndeplini.

Participarea institutiei în acest litigiu nu se justifica nici prin prisma faptului ca Casa de pensii sectoriala a M.A.I. se afla în subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, întrucât, în ceea ce priveste stabilirea, plata, precum si recalcularea drepturilor de pensie ale intimatei, institutia în cauza beneficiaza de competenta deplina, nefiind necesara aprobarea sau avizarea acestor operatiuni de catre Ministerul Administratiei si Internelor (cu atât mai mult cu cât activitatea Casei de pensii sectoriale a M.A.I. este "coordonata metodologie de CNPP", potrivit art. 132 alin. 3).

Mai mult decât atât, raportat la situatia de fata, capacitatea de a sta în nume propriu în instanta în calitate de pârât a unei institutii publice nu este conditionata de faptul ca aceasta se afla sau nu într-un raport de subordonare sau coordonare cu alte autoritati, aceasta calitate putând fi apreciata doar în raport cu capacitatea administrativa a institutiei, respectiv cu atributul acesteia de a efectua operatiuni administrative în regim de putere publica.

Cu privire la fondul cauzei, se arata ca, odata cu intrarea în vigoare a Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si a H.G. nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor (act normativ în vigoare în perioada de referinta), Casa de Pensii Sectoriala a M.A.I. a procedat la recalcularea pensiei intimatei, conform reglementarilor din actele normative incidente.

În aceste conditii, în considerarea dispozitiilor art. 6 din H.G. nr. 735/2010 (act normativ în vigoare în perioada de referinta), pensiile au fost recalculate, iar la data de 27.12.2010 a fost emisa decizia de recalculare a pensiei prin care a fost stabilit noul cuantum al acesteia, începând cu data de 01.01.2011.

Potrivit prevederilor art. 10 din O.U.G. nr. 1/2011 intrata în vigoare la data de 31.01.2011 "pe data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga Hotarârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare/or, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, nr. 527 din 28 iulie 2010".

Sustine ca dispozitiile art. 6 din O.U.G. nr. 1/2011 lipsesc de efecte hotarârea instantei de fond. Sau, altfel spus, prevederile invocate lipsesc total de efecte deciziile emise în temeiul H.G. nr. 735/2010 care stabilesc cuantumuri mai mici ale pensiei decât cele aflate în plata în luna decembrie 2010.

În concluzie, a solicitat ca instanta de recurs sa constate faptul ca repunerea în situatia anterioara emiterii deciziilor având ca temei prevederile H.G. nr. 735/2010 a operat prin efectul prevederilor O.U.G. nr.1/2011, astfel încât pronuntarea unei hotarâri judecatoresti în acelasi sens în care dispune si actul normativ mai sus mentionat nu se justifica.

Analizând hotarârea pronuntata de prima instanta, , Curtea în opinie majoritara a considerat fondate recursurile pentru urmatoarele considerente:

Recurentii au supus analizei instantei de recurs legalitatea hotarârii pronuntate de tribunal din perspectiva modului de interpretare si aplicare a legilor incidente în materia recalcularii pensiei militare de serviciu dupa principiile legii privind sistemul unitar de pensii publice, atât sub aspectul fondului cauzei, adica a motivelor de nulitate a deciziei de recalculare, cât si sub aspectul calitatii procesual pasive. În atare situatie, Curtea a avut în vedere motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila.

Prin actiunea introductiva, contestatoarea a solicitat instantei anularea deciziei de recalculare a pensiei sale emisa în baza Legii nr.164/2001 pentru mai multe motive, respectiv producerea unei discriminari, încalcarea dreptului de proprietate al contestatoarei, precum si încalcarea principiilor neretroactivitatii legii, a egalitatii în drepturi si a drepturilor câstigate. În subsidiar, a criticat si cuantumul pensiei rezultate în urma recalcularii, însa ulterior a renuntat la sustinerea acestui aspect.

Prima instanta a înlaturat aceste motive de nelegalitate a deciziei de recalculare, constatând însa ca recalcularea a fost facuta de o casa de pensii subordonata MAI, ramasa fara calitate acordata de lege în acest sens, precum si faptul ca întreaga procedura de recalculare, finalizata prin decizia emisa la 27.12.2010, s-a desfasurat în baza unor norme metodologice de aplicare a legii ce fusesera suspendate în contencios administrativ prin hotarâre judecatoreasca. Aceste doua aspecte au fost considerate de natura a afecta validitatea deciziei de recalculare a pensiei.

În opinia majoritara a Curtii, aceste motive de nelegalitate nu subzista.

Astfel, aspectul referitor la emitentul legal al deciziei de recalculare implica analiza, pe de o parte, a calitatii procesual pasive a institutiilor abilitate a proceda la recalcularea pensiilor militare de serviciu, înteleasa în sens material, iar nu procesual, dar si calitatea procesuala pasiva a MAI ca parte chemata în judecata.

S-a aratat în mod corect faptul ca, anterior modificarilor legislative intervenite la nivelul anului 2010, activitatea legata de pensiile militare de serviciu acordate politistilor era în competenta casei de pensii a Ministerului Administratiei si Internelor, entitate lipsita de personalitate juridica, dar subordonata ministerului.

Prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor se dispune recalcularea pensiilor militare de stat, acestea devenind pensii în întelesul Legii nr.19/2000, urmând ca metodologia de calcul sa fie aprobata prin hotarâre a Guvernului în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii (art. 3 alin. 3). Conform art. 4, recalcularea pensiilor se realizeaza într-o perioada de 5 luni de la intrarea în vigoare a hotarârii Guvernului, de catre institutiile în evidenta carora se afla persoanele beneficiare.

Legiuitorul nu a respectat termenul pe care l-a fixat prin actul normativ mentionat care a fost publicat în Monitorul Oficial la 30.06.2010 si a intrat în vigoare la 03.07.2010. Astfel, normele metodologice de recalculare au fost aprobate prin HG nr. 735/21.07.2010, publicata la data de 28.07.2010, cu depasirea termenului de 15 zile.

Cât priveste termenul de 5 luni acesta trebuia respectat de "institutiile în evidenta carora se afla persoanele beneficiare", în cazul de fata Casa de pensii a MAI. Ori, tocmai pentru respectarea acestuia, a fost emisa decizia de recalculare a pensiei nr. 134573 din data de 27.12.2010 de catre Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor.

Aspectul litigios este determinat de împrejurarea ca la data de 23.12.2010 a intrat în vigoare art. 132 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (alaturi de altele câteva articole, restul legii intrând în vigoare la 01.01.2011), text prin care se dispune înfiintarea caselor de pensii sectoriale în subordinea MAN, MAI si SRI, ca structuri cu personalitate juridica si succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din institutiile mentionate. Concret însa, organizarea si functionarea acestor case de pensii sectoriale a fost posibila numai dupa intrarea în vigoare la data de 24.03.2011 a HG nr. 233/16.03.2011, Guvernul nerespectând nici de data aceasta termenul de 30 de zile de la publicarea legii fixat prin art. 135 din Legea nr. 263/2010 pentru emiterea hotarârii (si acest articol a intrat în vigoare la 23.12.2010).

Din întreaga reglementare sintetizata anterior, Curtea a retinut ca legiuitorul a modificat atât sistemul public de pensii, dispunând recalcularea pensiilor de serviciu, cât si structurile organizatorice cu atributii în acest sens, prin acte normative care nu au fost suficient de corelate din punct de vedere al intrarii lor în vigoare, însa aceasta nu poate permite concluzia ca ar fi devenit inaplicabile datorita unui vid legislativ.

Câta vreme termenul de 5 luni pentru recalcularea pensiilor militare se împlinea la 28.12.2010, nu se poate sustine ca norma de drept care impune începând cu data de 23.12.2010 înfiintarea unei case de pensii sectoriale, pentru care organizarea si functionarea nu ar fi fost posibila anterior datei de 19.01.2011 (30 de zile de la publicarea Legii nr. 263/2010 la 20.12.2010), desi real a fost 24.03.2011, ar fi înlaturat orice atributie a fostei Case de pensii a MAI. Din contra, intentia legiuitorului a fost aceea de a pastra continuitatea structurii cu atributii în pensiile militare supuse recalcularii, declarând casa de pensii sectoriala ca fiind succesoare de drept a fostei case de pensii care nu avea personalitate juridica.

În concluzie, emiterea la data de 27.12.2010 a deciziei analizate în cauza de fata nu poate fi sanctionata cu nulitatea pe motiv ca emitent este MAI prin Casa de Pensii în vechea structura, câta vreme nici de drept si nici în fapt noua persoana juridica, casa de pensii sectoriala, nu era înfiintata. A accepta argumentul instantei de fond înseamna a accepta ideea ca, anterior împlinirii unui termen fixat prin lege, se suspenda practic executarea legii pâna la emiterea unui act normativ în executarea legii, desi exista posibilitatea punerii lui în practica.

Prin urmare, Ministerul Administratiei si Internelor are calitate procesuala pasiva, întrucât emitentul deciziei contestate este o structura organizatorica din subordinea sa, motiv pentru care o reprezinta pe plan procesual, sub acest aspect fiind respinse criticile recurentei si mentinuta solutia primei instante de respingere a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Administratiei si Internelor. Totodata, pentru considerentele mentionate, au fost înlaturate aprecierile primei instante referitoare la nelegalitatea deciziei emisa de vechea structura a MAI ce a continuat sa existe pâna la înfiintarea Casei de Pensii Sectoriale.

Cât priveste cel de-al doilea motiv pentru care instanta de fond a constatat nelegalitatea deciziei de recalculare, nici acesta nu a fost retinut de Curte, fiind înlaturat.

Prin HG nr. 735/21.07.2010 s-a reglementat metodologia de recalculare a mai multor categorii de pensii speciale, printre care si pensiile militare.

Prin sentinta nr. 338/28.09.2010 pronuntata de Curtea de Apel Cluj – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal în dosarul nr. 1371/33/2010, s-a dispus suspendarea executarii HG nr. 735/21.07.2010, pâna la pronuntarea instantei de fond. În esenta, instanta de contencios administrativ a apreciat ca sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, republicata, respectiv cazul bine justificat si paguba iminenta.

Cât priveste fondul cauzei, acesta a facut obiectul dosarului nr. 1510/33/2010 pe rolul Curtii de Apel Cluj – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal care a pronuntat sentinta civila nr.443/23.11.2010 prin care s-a dispus anularea dispozitiilor art. 2 alin. 2, 3, 4, 6, 7, art. 6 alin. 1, 2, 4 si art. 10 alin. 2 din HG nr. 735/21.07.2010. În considerentele hotarârii s-a aratat ca se adauga la legea prin reglementarea care obliga pensionarii sistemelor speciale de pensii a depune cereri de recalculare, documente doveditoare a veniturilor realizate, cu instituirea de sanctiuni în cazul nedepunerii acestor documente.

Din cele doua hotarâri mentionate, Curtea a constat ca suspendarea executarii HG nr.735/2010 s-a dispus numai pâna la data judecarii actiunii de anulare a aceluiasi act normativ, adica pâna la data pronuntarii hotarârii definitive 443 din 23.11.2010. Asadar, la data emiterii deciziei de recalculare din 27.12.2010, nu se mai punea problema suspendarii executarii hotarârii de Guvern, ci problema definitiv stabilita a aplicarii sale, însa mai putin a dispozitiilor cuprinse în articolele anulate de instanta de contencios administrativ.

Cât priveste continutul textelor anulate, acesta nu priveste obligatia de recalculare a pensiilor militare, ci numai obligatia pensionarilor respectivi de a face demersuri pentru a dovedi veniturile obtinute pe perioada de stagiu de cotizare, astfel ca decizia de recalculare a fost corect emisa în baza normelor de drept substantial, pe deplin aplicabile în toata aceasta perioada.

În acest rationament nu are relevanta faptul ca ÎCCJ a respins recursurile declarate împotriva sentintei nr. 338/28.09.2010 prin decizia nr.38 din 07.01.2011 si nici faptul ca pâna la data pronuntarii deciziei de fata, recursul declarat împotriva sentintei civile nr. 443/23.11.2010 nu fusese înca judecat, întrucât dispozitiile Legii 119/2010, în baza carora a fost emisa decizia si nu ale HG 735/2010, cum a sustinut instanta de fond, se complineau cu dreptul comun în materie, respectiv cu principiile reglementate de Legea nr.19/2000.

Pe de alta parte, Curtea a mai retinut ca adoptarea OUG nr.1/2011 a modificat efectul pe care decizia contestata urma sa îl produca în viitor asupra drepturilor de pensie ale contestatoarei, aceasta fiind repusa în situatia anterioara prin revenirea la cuantumul anterior al pensiei si restituirea diferentelor retinute pentru luna ianuarie 2011. Întrucât decizia contestata a fost lipsita de efectele urmarite la momentul emiterii sale prin interventia unui act normativ nou, devenind practic caduca, a nu mai prodice nici un efect juridic asupra drepturilor de pensie aflate în plata ale contestatoarei.

Fata de toate aceste considerente, Curtea cu opinie majoritara, a admis recursulrile în baza art. 304 pct. 9 cod proc. civila, a modificat în parte sentinta recurata în sensul ca a respins, în baza art. 312 alin. 1 cod proc. civila, actiunea ca neîntemeiata, mentinând dispozitiile sentintei privind solutionarea exceptiei.

– Pagină albă –

CAPITOLUL III

CONSIDERATII CU PRIVIRE LA MENTINEREA SISTEMULUI PENSIILOR MILITARE DE STAT

I. CU PRIVIRE LA ÎNCADRAREA PENSIILOR MILITARE DE STAT ȘI A PENSIILOR DE STAT ALE POLIȚIȘTILOR ÎN SCHEMELE OCUPAȚIONALE (PROFESIONALE)

Prin dobândirea calității de stat membru al Uniunii Europene, România și-a asumat, de la data de 1 ianuarie 2007, obligația de a transpune acquis-ul comunitar, inclusiv în ceea ce privește sistemul pensiilor militare de stat. În acest sens, pe baza recomandărilor experților Uniunii Europene formulate în cadrul întâlnirilor bilaterale din ianuarie 2007, de la Bruxelles, ambele acte normative în discuție au fost modificate și completate prin ordonanțe de urgență ale Guvernului.

Actualul sistem de pensii instituit prin Legea nr. 263/2010 privind pensiile militare de stat nu este un element de noutate, are caracter tradițional, acesta fiind reglementat în timp, în mod permanent, într-o manieră distinctă față de sistemul public de pensii.

Privațiunile serviciului militar și polițienesc, care în timp de război sau de campanie înseamnă sacrificiul suprem, au fost recunoscute de societate de peste 175 de ani.

În acest sens, izvoarele istorice menționează existența sistemului de pensii militare reglementat încă din anii 1829-1830, când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia, cât și în Moldova (primul regulament ostășesc cuprindea principii pentru organizarea armatei și în legătură cu "drepturile bănești ale ofițerilor, pensii și socoteli bugetare").

CARACTERISTICI – PARTICULARITÃȚI

– este un sistem ocupațional care se încadrează în pilonul al II-lea privind schemele ocupaționale (profesionale), guvernate de Directiva 86/378/EEC privind aplicarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați în schemele ocupaționale de securitate socială, amendată prin Directiva 97/96/EC, respectiv acele regimuri care nu sunt reglementate de Directiva 79/7/EEC privind aplicarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați în schemele de securitate socială, care guvernează schemele generale de securitate socială. (Potrivit art.2 alin. (1) din Directiva 97/96/EC, prin regimuri profesionale de securitate socială se înțeleg "regimurile care nu sunt reglementate de Directiva 79/7/CEE și al căror scop este de a asigura lucrătorilor, care desfășoară activități salariale sau independente, dintr-o întreprindere sau un grup de întreprinderi, dintr-un domeniu de activitate economică, sector profesional sau grup de sectoare, prestații menite să suplimenteze prestațiile prevăzute de regimurile legale de securitate socială sau să le înlocuiască, indiferent dacă apartenența la aceste regimuri este obligatorie sau opțională").

– îndeplinește criteriile specifice de bază prevăzute de reglementările comunitare, pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupațional, respectiv:

▪ acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului;

▪ pensia este calculată prin raportare la ultima soldă (salariu) al lucrătorului sau media ultimelor 6 luni.

– respectă legislația comunitară și asigură aplicarea principiului egalității de șanse în cadrul schemelor ocupaționale de securitate socială;

– asigură, potrivit directivelor Comunității Europene, lucrătorilor (în speță, militarilor și polițiștilor) drepturi menite să înlocuiască prestațiile prevăzute de regimurile legale, generale de securitate socială;

– este un sistem necontributiv care se regăsește și în statele membre NATO și ale Uniunii Europene, fondurile pentru plata pensiilor militare de stat și ale polițiștilor asigurându-se de la bugetul de stat;

– impune respectarea principiilor imprescriptibilității și incesibilității care se regăsesc și în noul proiect de lege privind sistemul unitar de pensii publice;

– respectă principiul egalității cetățenilor în fața legii (jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la aplicarea principiului egalității în fața Legii, a stabilit în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că pentru situații diferite poate exista un tratament juridic diferit – de exemplu Decizia nr.20/2000). În același sens, sunt și prevederile Cartei Sociale Europene, revizuite, ratificată de România prin Legea nr. 74/1999, potrivit cărora "o diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie";
– reflectă recunoașterea și recompensa acordată de statul român cadrelor militare și polițiștilor, la sfârșit de carieră, pentru activitatea specială desfășurată în slujba poporului român sub jurământ, destinată apărării suveranității și independenței statului român și, mai nou, a securității europene și euro-atlantice, o activitate plină de riscuri și responsabilități însemnate, grevată de o serie întreagă de privațiuni specifice acestor categorii profesionale;

– recunoaște și respectă principiile generale care guvernează sistemul public de pensii;

– se caracterizează prin:

▪ separarea față de sistemul public de pensii;

▪ recunoașterea de către stat a particularităților și restricțiilor specifice profesiei militare (potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, statutul special adoptat pentru această categorie (militari) este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au, astfel că reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferențele pe care această pensie le prezintă față de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, principiu prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituție, ci reprezintă o recunoaștere a interdicțiilor severe și a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supusă – Decizia nr.20/2000);
▪ compensarea limitării exercitării drepturilor constituționale și a altor restricții prevăzute de lege prin stabilirea unui cuantum al pensiei care să asigure un trai decent la momentul trecerii în rezervă (pensionării).

II. CU PRIVIRE LA SISTEMUL DE PENSIONARE A CADRELOR MILITARE DIN ARMATELE STATELOR MEMBRE UE/NATO SAU NON-MEMBRE UE/NATO

Belgia

– Ofițeri inferiori: vârsta: 51-52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.

– Ofițeri superiori: vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.

– Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.

Franța
– Ofițeri inferiori: vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referință (bază ultimele 6 salarii);

– Ofițeri superiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referință (bază ultimele 6 salarii);

– Generali: vârsta: 57-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 75% din salariul de referință (bază ultimele 6 salarii);

Germania
– Ofițeri inferiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcție;

– Ofițeri superiori: vârsta: 54-56; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcție;

– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcție;

Italia

– Ofițeri inferiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 25-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;

– Ofițeri superiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;

– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80% din ultimul salariu brut.

Marea Britanie

– Personalul militar beneficiază de o legislație proprie privind pensiile diferită de cea care reglementează pensiile personalului civil; 

– Militarii beneficiază de pensii militare de stat;

– Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani;

– Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu.

Olanda

– Nu există legislație separată față de civili

– Valoarea pensiei reprezintă ultimul salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu.

Polonia
– Ofițeri inferiori: vârsta:50; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

– Ofițeri superiori: vârsta: 55; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

– Generali: vârsta: 60; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

S.U.A.
– legislația privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile;

– pensia se calculează în funcție de anii și lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forțe, modul de executare al serviciului militar și baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar;

– nu există o pensie minimă garantată și nici valori minime sau maxime ale pensiei;
– pensia media fost în anul 2008 de 4.632 USD/lună.

Turcia
– Ofițeri inferiori: vârsta: 41-48; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Ofițeri superiori: vârsta: 41-52; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;

Ungaria

– Ofițeri inferiori: vârsta: 45; ani de serviciu: 37; pensia: 60% din ultimul salariu brut;

– Ofițeri superiori: vârsta: 50; ani de serviciu: 37; pensia: 60% din ultimul salariu brut;

– Generali: vârsta: 55; ani de serviciu: 37; pensia: 60% din ultimul salariu brut.

S O L U Ț I I

Menținerea actualului sistem de pensii pentru militari și polițiști

– fie în mod distinct prin aplicarea în continuare a prevederilor Legii nr.263/2010 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările cu modificările și completările ulterioare;
– fie prin inițierea unui proiect de lege care să reglementeze unitar pensiile militare de stat și pensiile de stat ale polițiștilor;

Notă: În Decizia nr. 20/2000, Curtea Constituțională reține că " … instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare … nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii … Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor … obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au".

– fie prin introducerea unui capitol distinct privind pensiile militare de stat, precum și pensiile de stat ale polițiștilor în actualul proiect de act normativ.

BIBLIOGRAFIE

I. Tratate, cursuri, monografii

Alexandru Athanasiu Dreptul securitatii sociale, Editura Actami, Bucuresti, 1995 ;

Elena Zamfir, Catalin Zamfir, Politici sociale.Romania in Contex European, Editura Alternative, Bucuresti 1995 ;

Sanda Ghimpu, Alexandru Ticlea, Constantin Tufan – Dreptul securitatii sociale, Editura ALL Beck, Bucuresti, 1998 ;

A. Popescu, N. Voiculescu, Dreptul social comunitar, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2003;

C. Barsan, Conventia europeana drepturilor omului. Comentarii pe articole. Vol. I – Drepturi si libertatii, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2005;

Nicolae Popa, Mihail-Constantin Eremia, Simona Cristea, Teoria generala a dreptului, Editia a 2-a, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2005 ;

Alexandru Ticlea, Constantin Tufan – Dreptul securitatii sociale, Editura Global Lex, București, 2005 ;

N. Godeanu, D.D. Raiciu, Relatii colective de munca, Editura Fundatia Romania de maine, Bucuresti, 2007;

Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010;

Ion Traian Stefnaescu, Tratat teoretic si practic de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010;

D.D.Raiciu, Raporturile juridice de muncă ale cadrelor militare în activitate. Reglementări specifice privind securitatea socială a acestora. Editura Universul Juridic.București, 2011 ;

Dimitrie-Dan Raiciu, Dreptul securitatii sociale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2014;

Alexandru Ticlea – Dreptul securitatii sociale, Editia a -V-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014 ;

II. Legislație

Legea nr. 263/2010, actualizata 2014, privind sistemul unitar de pensii publice

Legea 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, in vigoare din 1 februarie 2014
Legea 340/2013 bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2014, in vigoare din 15 decembrie 2013

BIBLIOGRAFIE

I. Tratate, cursuri, monografii

Alexandru Athanasiu Dreptul securitatii sociale, Editura Actami, Bucuresti, 1995 ;

Elena Zamfir, Catalin Zamfir, Politici sociale.Romania in Contex European, Editura Alternative, Bucuresti 1995 ;

Sanda Ghimpu, Alexandru Ticlea, Constantin Tufan – Dreptul securitatii sociale, Editura ALL Beck, Bucuresti, 1998 ;

A. Popescu, N. Voiculescu, Dreptul social comunitar, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2003;

C. Barsan, Conventia europeana drepturilor omului. Comentarii pe articole. Vol. I – Drepturi si libertatii, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2005;

Nicolae Popa, Mihail-Constantin Eremia, Simona Cristea, Teoria generala a dreptului, Editia a 2-a, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2005 ;

Alexandru Ticlea, Constantin Tufan – Dreptul securitatii sociale, Editura Global Lex, București, 2005 ;

N. Godeanu, D.D. Raiciu, Relatii colective de munca, Editura Fundatia Romania de maine, Bucuresti, 2007;

Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010;

Ion Traian Stefnaescu, Tratat teoretic si practic de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010;

D.D.Raiciu, Raporturile juridice de muncă ale cadrelor militare în activitate. Reglementări specifice privind securitatea socială a acestora. Editura Universul Juridic.București, 2011 ;

Dimitrie-Dan Raiciu, Dreptul securitatii sociale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2014;

Alexandru Ticlea – Dreptul securitatii sociale, Editia a -V-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014 ;

II. Legislație

Legea nr. 263/2010, actualizata 2014, privind sistemul unitar de pensii publice

Legea 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, in vigoare din 1 februarie 2014
Legea 340/2013 bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2014, in vigoare din 15 decembrie 2013