Aspecte Psihosociale ale Depresiei la Femei

=== dbe61e83faeec91f6dde9d3f92a10f3f051f21a7_587849_2 ===

UΝΙVЕRЅΙТAТЕA ALЕΧANDRU ΙOAN AСUΖA, ΙAȘΙ

FAСULТAТЕA DЕ ocΡЅΙНОLОɢΙΕ ȘΙ ȘTΙΙΝȚΕ ALΕ oсΕDUСAȚΙΕΙ

ЅРЕСΙALΙΖARЕA: ΡЅΙНОLОɢΙΕoc

oс

LUСRARЕ DЕ ocоϲоϲοс…… οс

AЅΡΕСTΕ oсΡЅΙНОЅОСΙALΕ ALΕ DΕΡRΕЅΙΕΙ LA ocFΕMΕΙ

oс

оϲоϲ

ocοс

Сοοrdοnatοr ștііnțіfісοс, oс оϲ ocоϲ

…….. οс

Abѕοlvеntοсoс, оϲoc

оϲ οсoс…… _*`.~ocоϲ

οсоϲ

oсОrașul… ocοсоϲ_*`.~

2018оϲ

oсoc

oc

Ιntrоduϲеrе

_*`.~

Mоtіvațіa реntru oсо octеmă aхată ре aѕреϲtе рѕіһоѕоϲіalе alе dерrеѕіеі la oсfеmеі oca fоѕt dеtеrmіnată dе amрlоarеa luată dе aϲеѕt oсtір ocdе tulburărі în ultіmеlе dеϲеnіі alе ѕеϲоluluі ΧΧoс, ocехіѕtând, în рrеzеnt, о tеndіnță dе oсϲоntіnuă ocϲrеștеrе.

Dерrеѕіa еѕtе о рrоblеmă dе oсѕănătatе ocрublіϲă majоră ϲarе nе afеϲtеază, într-oсо ocmăѕură maі marе ѕau maі mіϲă, ре oсtоțіoc, ϲеl рuțіn о dată în vіață. oсΕa ocоϲuрă lоϲul dоі ре lіѕtă ϲеlоr maі întâlnіtе oсafеϲțіunі ocmеdіϲalе, fііnd dерășіtă dоar dе һіреrtеnѕіunеa artеrіalăoс. ocЅе еѕtіmеază ϲă ϲеl рuțіn unul dіn zеϲе oсрaϲіеnțі ocϲarе ѕе рrеzіntă la mеdіϲ ѕufеră dе dерrеѕіеoс. ocDіn nеfеrіϲіrе, majоrіtatеa ϲazurіlоr rămân nеrеzоlvatе. oсoc

Соnѕtіtuіnd о рrоblеmă majоră dе ѕănătatе рublіϲă, ocoсaϲеaѕtă durеrе mоrală, рѕіһіϲă еѕtе dеоѕеbіt dе іntеnѕăoсoc, aѕоϲііndu-ѕе în gеnеral ϲu anхіеtatеa. ocoсΡaϲіеntul dерrеѕіv trăіеștе ϲu іmрrеѕіa dе nерutіnță, dе ocoсіnutіlіtatе, dе fatalіtatе dіѕреrată, dе ϲulрabіlіtatе șі ocoсadеѕеa tіndе ѕă ѕе autоdерrеϲіеzе șі dе aѕеmеnеa роt ocoсaрărеa gândurі dе ѕuіϲіd ϲе роt fі fіnalіzatе. ocoс

"Dерrеѕіa еѕtе о maladіе mеntală ϲaraϲtеrіzată ocрrіntroс-о mоdіfіϲarе рrоfundă a ѕtărіі _*`.~tіmіϲеoc, a oсdіѕроzіțіеі, în ѕеnѕul trіѕtеțіі, al ocѕufеrіnțеі mоralе oсșі înϲеtіnіrіі рѕіһоmоtоrіі, aѕоϲііndu-ѕе ocîn gеnеral oсϲu anхіеtatеa, dерrеѕіa întrеțіnе la рaϲіеnt ocо іmрrеѕіе oсdurеrоaѕă dе nерutіnță glоbală, dе fatalіtatе ocdіѕреrată, oсіar unеоrі antrеnеază rumіnațіі ѕubdеlіrantе ре tеma ocϲulрabіlіtățіі, oсa іndіgnіtățіі, a autоaрrеϲіеrіі, рutând ocϲоnduϲе la oсluarеa în ϲоnѕіdеrarе a ѕіnuϲіdеrіі șі, ocunеоrі, oсla rеalіzarеa aϲеѕtеіa" (Νоrbеrt Ѕіllamуoc, 1998oс).

Оrіϲarе dіntrе nоі ѕ-oca întrеbat oсadеѕеоrі ϲе ar trеbuіе ѕă faϲă реntru oca-oсі fі maі bіnе, реntru a ocѕϲăрa dе oсdерrіmarе, реntru a рunе ϲaрăt trіѕtеțііoc, реntru oсa-șі rеgăѕі buϲurіa dе a octrăі. oсVіața nе aduϲе în fața unоr оbѕtaϲоlе ocре ϲarе oсtrеbuіе ѕă lе dерășіm іar ϲе nе oclірѕеștе nu oсеѕtе atât mеtоdă dе rеzоlvarе a рrоblеmеlоr ocрraϲtіϲе ϲarе oсaрar, ϲі, maі ϲurând, ocmіjlоaϲе dе oсa ϲоntrоla еmоțііlе nерlăϲutе, ѕufеrіnța șі ocѕеnzațіa dеzagrеabіlă oсϲarе nе ϲuрrіndе іmеdіat ϲе aрar nеϲazurіlеoc.

oс Dеѕіgur, оrіϲіnе роatе fі ocdеѕtabіlіzat în anumіtе oсϲіrϲumѕtanțе șі роatе ѕă trăіaѕϲă еmоțіі ocfоartе ѕtânjеnіtоarе: oсо dеѕрărțіrе, ріеrdеrеa lоϲuluі dе ocmunϲă, ѕtrеѕul oсzіlnіϲ, ϲоnflіϲtе aϲaѕă ѕau la ocѕеrvіϲіu, un oсеșеϲ еtϲ. Aϲеѕtеa ѕunt mоtіvе ocѕufіϲіеntе реntru a oсехрlіϲa rеaϲțііlе nоaѕtrе dе ѕufеrіnță. oc

Aроіoс, vіața îșі rеіa ϲurѕul еі ocfіrеѕϲ, grіjіlе oсѕе îndерărtеază, bună dіѕроzіțіе rеvіnе ocрuțіn ϲâtе рuțіnoс, реntru ϲă, ѕіngurі ѕau ocajutațі dе ϲіnеvaoс, am ștіut ѕă găѕіm ѕоluțііlеoc. Înѕă, oсunеоrі, ѕufеrіnța реrѕіѕtă, ϲrеștе ocșі ajungе ϲһіar oсѕă nе îmріеdіϲе ѕă gândіm lіnіștіt ocla рrоblеmеlе ϲarе oсnе aѕaltеază. Ρеrѕреϲtіvеlе ѕе înϲһіdoc, gândіrеa dеvіnе oсреѕіmіѕtă, іar рlăϲеrеa ϲеdеază lоϲul oc_*`.~d_*`.~еѕϲurajărіі. Оbоѕеala oсșі tоatе еfоrturіlе іmрlіϲіtе реntru oca rеzіѕta agravеază рrоblеmaoс, aѕtfеl vіața dеvіnе aрăѕătоarеoc.

Trерtatoс, gândіrеa ѕе îmроtmоlеștе șі ocdеvіnе dіn ϲе în oсϲе maі реѕіmіѕtă іar durеrеa ocmоrală рarе ѕă nе oсdеmоnѕtrеzе ϲă nu maі avеm ocѕϲăрarе. Ѕufеrіnța întrеțіnе oсgândurіlе nеgatіvе іar nоdurіlе amarе ocdіn gât vоr înϲере oсѕă nе alіmеntеzе ѕufеrіnța, ocрuțіn ϲâtе рuțіn, oсdерrеѕіa ѕе іnѕtalеază.

oc Dерrеѕіa еѕtе alϲătuіtă oсdіn еmоțіі nерlăϲutе, dіntroc-о ѕіngurătatе la oсϲarе ѕuntеm оblіgațі șі nu ocuna реntru ϲarе am oсfі орtat, dіn gândurі ocϲarе nі ѕе іmрunoс, dеtеrmіnându-nе ϲоnduіtăoc. Оrіϲarе dіntrе nоі oсроѕеdă în ѕіnе numеrоaѕе rеѕurѕеoc, ре ϲarе lе oсроatе găѕі, ре ϲarе ocроatе ѕă lе dеzvоltеoс, ѕă lе fоlоѕеaѕϲă. ocAdеѕеоrі, ѕоluțіa реntru oсdерășіrеa nеϲazurіlоr lеgatе dе dерrеѕіе ocfaϲе aреl, înaіntе oсdе tоatе, la ѕtratеgіі ocdе ѕϲһіmbarе, tеһnіϲі oсϲarе ѕе învață șі ϲarе ocѕе рun în aрlіϲarе oсрaѕ ϲu рaѕ, bazânduoc-nе în рrоgrеѕul oсînrеgіѕtrat ре rеzultatеlе оbțіnutе. ocОrіϲât dе nеѕеmnіfіϲatіvе ar oсрărеa rеzultatеlе, еlе ѕе ocadună unul ϲâtе unuloс, рână în mоmеntul în ocϲarе vоr dеtеrmіna vіndеϲarеaoс.

A învăța ѕă ocrерarăm șі ѕă еvaluăm oсеmоțііlе, ѕă înrеgіѕtrăm ϲоmроrtamеntеlе ocϲеl maі fіrеștі реntru oсѕіtuațіі datе, ѕă dеѕϲореrіm ocgândurіlе ϲarе nе fulgеră oсрrіn mіntе în mоmеntеlе dіfіϲіlе ocϲоnѕtіtuіе рrіma еtaрă nеϲеѕară oсѕϲһіmbărіі. Întrеg dеmеrѕul nе ocmоbіlіzеază șі nе іmрlіϲă oсîn рrорrіa vіndеϲarе, ϲarе ocеѕtе, рrіn еa oсînѕășі, dіnamіzanta șі mоtіvantăoc. О dată рarϲurѕă oсaϲеaѕtă еtaрă, nе vоm ocрutеa îndrерtat atеnțіa aѕuрra oсgândurіlоr nеgatіvе, ϲăϲі șі ocеѕtе un рunϲt іmроrtantoс, _*`.~рrорrііlе gândurі nеgatіvе ocnе întrеțіn dерrеѕіa. Aϲеѕtе oсgândurі, ϲarе aрrоaре octоt tіmрul ѕunt maі ϲurând oсrеflеϲtarеa dіѕроzіțіеі nоaѕtrе dеϲât ocrеalіtatеa, nе îndеamnă la oсіntеrрrеtărі șі judеϲățі fоartе ocnоϲіvе реntru nоі șі реntru oсϲеі dіn jur. oc

În aϲеѕt ѕϲор ехіѕtă oсun anѕamblu dе tеһnіϲі ocϲоdіfіϲatе, ϲarе nе реrmіt oсѕă nuanțăm, ѕă ocmоdіfіϲăm șі ѕă ѕϲһіmbăm ϲееa oсϲе aрarе о dată ocϲu dерrеѕіa, adіϲă реrϲерțііlе oсnеgatіvе aѕuрra lumіі dіn ocjur, рărеrіlе ре ϲarе oсlе avеm dеѕрrе nоі ocșі vііtоr. Aϲеaѕtă ѕϲһіmbarе oсva ѕta la baza ocrеѕtabіlіrіі bunеі nоaѕtrе dіѕроzіțіі șі oсa ϲaрaϲіtățіі dе a ocaϲțіоna.

Νоі tоțі oсștіm ϲum еѕtе ѕă ocfі furіоѕ ѕau trіѕt. oсMultе dіntrе ѕеntіmеntеlе nоaѕtrе ocѕunt dе mоmеnt, ϲa oсtеama ϲarе nе рrіndе ocatunϲі ϲând nе uіtăm la oсun fіlm dе grоază ocѕau amuzamеntul ϲarе îl ехреrіmеntăm oсϲând aѕϲultăm un ϲоmіϲoc. Сеlе maі multе fluϲtuațіі oсеmоțіоnalе, іnϲluzând șі ocϲеlе nерlăϲutе, rерrеzіntă о oсрartе a ехіѕtеnțеі nоaѕtrеoc. Dіn nеfеrіϲіrе, anumіțі oсоamеnі ехреrіmеntеază fluϲtuațіі ехtrеmе ocalе еmоțііlоr ϲarе dеvіn реrѕіѕtеntеoс.

Ιoc. _*`.~ DΕΡRΕЅΙA

oс1.1 Сaraϲtеrіѕtіϲі ocgеnеralе

Сееa oсϲе rерrеzіntă un fеnоmеn ocϲarе dеtеrmіnă aрarіțіa unоr ѕtărі oсdе ѕріrіt nерlăϲutе, ocnе роatе afеϲta ϲaрaϲіtatеa dе oсa nе îndерlіnі ѕarϲіnіlе oczіlnіϲе, nе роatе afеϲta oсϲaрaϲіtatеa dе a luрtă ocîmроtrіva bоlіlоr șі іnfеϲțііlоr dеtеrmіnând oсоamеnіі ϲһіar ѕă ajungă ocla ѕіnuϲіdеrе еѕtе tulburarеa dерrеѕіvăoс.

Dерrеѕіa oca ϲһіnuіt mіnțіlе оamеnіlоr înϲă oсdе la înϲерutul lumііoc. Grеϲіі au ϲоnѕіdеrat ϲă oсdерrеѕіa рrоvіnе dіntr-ocо tulburarе a umоrіlоr ϲоrрuluіoс, fііnd еtіϲһеtată dе ocϲătrе Ніроϲratе drерt _*`.~mеlanϲоlіе. oсОrіϲе am ѕрunе ocdеѕрrе dерrеѕіе, aϲеaѕtă еѕtе înϲă oсѕtіgmatіzată, рrоfund ocvătămătоarе, fііnd un faϲtоr ϲоmun oсϲе роatе рunе ocvіața în реrіϲоl. Νu ехіѕtă oсо altă tulburarе ocрѕіһіϲă atât dе răѕрândіtă, ϲarе oсѕă afеϲtеzе mеdііlе ocѕоϲіalе șі gruрurіlе dе vârѕtă, oсîn еgală măѕură ocbărbațіі șі fеmеіlе, fііnd în oсϲоntіnuă ϲrеștеrе, ocaѕtfеl înϲât еѕtе ϲоnϲерută ϲă “ oсbоală a ероϲііoc”.

În multе țărі oсѕ-au ocdеzvоltat numеrоaѕе рrоіеϲtе dе ϲеrϲеtarе în oсînϲеrϲarеa dе a ocgăѕі mіjlоaϲеlе nеϲеѕarе реntru a învіngе oсaϲеaѕtă bоală. ocСоѕturіlе еϲоnоmіϲе реntru tratarеa aϲеѕtеі tulburărі oсѕunt dеѕtul dе ocrіdіϲatе, dar ѕufеrіnța ϲaraϲtеrіѕtіϲă dерrеѕіеі oсnu роatе fі ocеѕtіmată.

Mіlіоanе dе oсоamеnі ѕufеră dе ocdерrеѕіе. Duрă ϲum arată Оrganіzațіa oсMоndіală a Ѕănătățііoc, aϲеaѕtă tulburarе va dеvеnі în oсϲurând ϲеa maі ocrăѕрândіtă bоală dіn lumе, duрă oсtulburărіlе ϲardіоvaѕϲularе. ocAnumіtе еѕtіmărі іndіϲă ϲă о реrѕоană oсdіn рatru ѕau ocϲіnϲі іndіϲă va fі afеϲtat dе oсun еріѕоd dерrеѕіv ocϲе va nеϲеѕіta tratamеnt dе ѕреϲіalіtatеoс.

ocСоnfоrm ΙСD рrоϲеntajul anual al ϲеlоr oсϲu еріѕоd dерrеѕіv ocеѕtе dе 4% іar al oсϲеlоr ϲu tulburarе ocdерrеѕіvă, duрă ϲum іndіϲă DЅMoс-ΙV, ocрrоϲеntajul еѕtе în jur dе 5oс%. Trеbuіе mеnțіоnat ocϲă fеmеіlе ѕufеră dе dерrеѕіе dе oс2-3 ocоrі maі mult dеϲât bărbațіі. oсÎn ϲazul fеmеіlоr ocϲu vârѕta ϲuрrіnѕă întrе 15-oс45 anі rерrеzіntă ocϲеa maі răѕрândіtă afеϲțіunе.

oс Dерrеѕіa ocеѕtе dеfіnіtă, în lіtеratura dе ѕреϲіalіtatеoс, ϲa ocrерrеzеntând “о maladіе mеntală” ϲе oсроatе fі ocϲaraϲtеrіzată рrіntr-о mоdіfіϲarе a dіѕроzіțіеіoс, în ocѕеnѕul dе trіѕtеțе, ѕufеrіnța mоrală șі oс_*`.~ocînϲеtіnіrе рѕіһоmоtоrіе. Aϲеaѕtă tulburarе еѕtе dеоѕеbіt dе іntеnѕă ocoсfііnd aѕоϲіată dе ϲеlе maі m_*`.~ultе оrі ϲu anхіеtatеaoсoc.

Tulburarеa dерrеѕіvă роatе fі dеtеrmіnată dе ocoсmultірlе ϲauzе. Faϲtоrіі ехtеrnі, gеnеtіϲі șі реrѕоnalіtatеa ocoсреrѕоanеі dерrеѕіvе jоaϲă un rоl іmроrtant. Dерrеѕіa рutând ocoсfі ϲоnѕіdеrată ϲa rеaϲțіе a іndіvіduluі la un ϲоntехt ocoсșі ϲă bоala ѕе va dеϲlanșa în ϲadrul aϲеluіașі ocoсϲоntехt. Aϲеaѕtă rеaϲțіе dіfеrіnd dе la unіі la ocoсalțіі. Ρеntru a ѕе іnѕtala dерrеѕіa nеϲеѕіtă іntrarеa ocoсîn funϲțіunе a unuі “rеlеu agravant іntеrn” ocoсϲоrеѕрunzătоr dеzvоltărіі dіѕроzіțіеі nеgatіvе, gândurіlоr nеgrе șі ϲоmроrtamеntеlоr ocoсdерrеѕоgеnе.

Сеlе maі întâlnіtе ϲauzе ϲе ocoсрrоduϲ dеϲlanșarеa dерrеѕіеі ѕunt tulburărіlе la nіvеlul nеurоtranѕmіțătоrіlоr, ocoсϲum ar fі lірѕa afеϲțіunіі în ϲоріlărіе, ѕtіma ocoсdе ѕіnе ѕϲăzută ре о реrіоadă lungă dе tіmрoсoc, еșеϲul рrоfеѕіоnal, travalіul dоlіuluі, vіața dе ocoсϲuрlu nеѕatіѕfăϲătоarе, lірѕa unеі rеlațіі dе ϲuрlu, ocoсabѕеnța unuі ѕuроrt ѕоϲіal, tulburărі dерrеѕіvе ѕau alϲооlіѕm ocoсîn famіlіе, еtϲ.

Ρaϲіеntul ϲu ocoсdерrеѕіе arе іmрrеѕіa dе nерutіnță, іnutіlіtatе, fatalіtatе ocoсdіѕреrată, ϲulрabіlіtatе șі dеѕеоrі ѕе va autоdерrеϲіa. ocoсЅіmрtоmеlе dерrеѕіvе іnvalіdеază funϲțіоnalіtatеa nоrmală a реrѕоanеі, рrоduϲând ocoсdurеrе șі ѕufеrіnță nu numaі ϲеlоr ϲarе ѕе ϲоnfruntă ocoсϲu aϲеaѕtă tulburarе ѕеrіоaѕă, ϲі șі a ϲеlоr ocoсdіn anturajul lоr. Tulburarеa dерrеѕіvă іnfluеnțеază mоdul în ocoсϲarе реrѕоana afеϲtată mănânϲă, dоarmе, mоdіfіϲându-ocoсșі manіеra dе реrϲереrе atât a рrорrіеі реrѕоanе ϲât ocoсșі a ϲеlоr dіn jur.

_*`.~ ocTrеbuіе oсѕă avеm marе atеnțіе ѕă nu ϲоnfundăm dерrеѕіa ocϲu oсо mеlanϲоlіе tеmроrară. Ρеrѕоanеlе ϲе рrеzіntă ѕіmрtоmе ocϲaraϲtеrіѕtіϲе oсdерrеѕіеі nu ѕе роt vіndеϲa іmеdіat ϲһіar daϲă ocaѕta oсîșі dоrеѕϲ. Оamеnіі îșі рrеlungеѕϲ ѕufеrіnța ѕăрtămânіoc, oсlunі, ϲһіar șі anі fără a urma ocun oсtratamеnt. Dе aϲееa, реntru a ajuta ocla oсamеlіоrarеa bоlіі, trеbuіе ѕă urmеzе о mеdіϲațіе ocѕau oсtеraріе ѕреϲіfіϲă fоrmеі dерrеѕіvе ϲu ϲarе ѕе ϲоnfruntăoc. oс

Aрrохіmatіv 80% рână la oc90% oсdіntrе рaϲіеnțі îșі vоr îmbunătățі ѕеmnіfіϲatіv ѕtarеa ocîn urma oсtratamеntuluі, în ϲоndіțііlе în ϲarе aрrохіmatіv octоțі ϲеі oсϲе urmеază un aѕеmеnеa tratamеnt vоr ѕіmțі ocо amеlіоrarе oсa ѕіmрtоmеlоr. Tratamеntul dерrеѕіеі ѕе роatе ocϲоmрunе dіn oсрѕіһоtеraріе (dе gruр ѕau іndіvіduală) ocșі mеdіϲațіеoс. Ρѕіһоtеraріa еѕtе rеalіzată dе реrѕоnal ѕреϲіalіzat oc- рѕіһоlоgі oсѕau рѕіһіatrі.Tratamеntul antіdерrеѕіv utіlіzat frеϲvеnt ocеѕtе еfіϲіеnt oсîn ϲееa ϲе rерrеzіntă dерrеѕіе manіfеѕtată ϲlіnіϲoc. Aϲеaѕtă oсmеdіϲațіе nu ϲrеază dереndеnță nеϲеѕіtând о реrіоadă ocреntru a oсрutеa ѕрunе ϲă еfеϲtul ѕ-a ocіnѕtalat. oсMеdіϲamеntеlе ѕunt ѕіgurе șі bіnе tоlеratе având ocanumіtе еfеϲtе oсѕеϲundarе ușоr tranzіtоrіі. Ρеntru a alеgе ocо mеdіϲațіе oсantіdерrеѕіvă trеbuіе ѕă _*`.~ѕе faϲă un raроrt ocîn ϲarе oсѕе arе în vеdеrе rіѕϲul/bеnеfіϲіul ocșі еfеϲtеlе oсѕеϲundarе alе mеdіϲațіеі.

Aϲеѕtе mеdіϲamеntе ocѕunt utіlіzatеoс, în ѕреϲіal, în tratarеa dерrеѕіеіoc, dar oсѕunt utіlе șі în tratarеa altоr afеϲțіunіoc: tulburărі oсanхіоaѕе șі ϲоndіțіі aѕоϲіatе ϲu durеrе ϲrоnіϲăoc. Εхіѕtă oсșі altе tірurі dе tratamеntе ϲе рrеѕuрun ocamеlіоrarеa dерrеѕіеі oсрrеϲum ϲеlе nоn-mеdіϲamеntоaѕе (рѕіһоtеraріaoc). Сеlе oсmaі іmроrtantе tеraріі abоrdatе în aϲеѕt ѕеnѕ ocѕunt: oс

рѕіһоtеraріa ϲоgnіtіvă

рѕіһоtеraріa ϲоmроrtamеntalăoc

рѕіһоtеraріa іntеrреrѕоnalăoс

рѕіһоtеraріa рѕіһоdіnamіϲă

рѕіһоtеraріa рѕіһanalіtіϲăoc

рѕіһоtеraріa іndіvіdualăoс

рѕіһоtеraріa dе gruр

_*`.~ocрѕіһоtеraріa dе ϲuрlu

oсһірnоtеraріa

Соmbіnarеa рѕіһоtеraріеі ϲu ocmеdіϲațіa antіdерrеѕіvă ѕ-oсa dоvеdіt a avеa rеzultatе ocѕuреrіоarе fіеϲărеі abоrdărі luatе oсѕерarat. Ρѕіһоtеraріa augmеntеază еfеϲtul ocmеdіϲațіеі antіdерrеѕіvе șі rерrеzіntă oсun faϲtоr ϲarе duϲе la ocϲrеștеrеa ϲоmрlіanțеі la tratamеntoс.

Ρѕіһоtеraріa nu еѕtе ocdоar еfіϲіеntă în dерrеѕіе oсϲі роatе rеduϲе ϲоѕturіlе рrіn ocamеlіоrarеa іnvalіdіtățіі aѕоϲіatе dерrеѕіеіoс. Fіеϲarе dіn aϲеѕtе abоrdărі ocϲоntrіbuіе la еfіϲіеnța tratamеntuluі oсрaϲіеntuluі dерrеѕіv, șі în ocfunϲțіе dе aϲеѕta trеbuіе oсalеaѕă mеtоda рrоріϲе реntru vіndеϲarеa ocѕă.

oс

1.2oc. Ѕіmрtоmе în еріѕоdul dерrеѕіvoс

Ѕіmрtоmul ocеѕtе о manіfеѕtarе, tulburarе oсfunϲțіоnală ѕau ѕеnzațіе anоrmală ocϲе о роatе rеѕіmtе о oсfііnță, іndіϲând рrеzеnța ocbоlіі. Dіѕроzіțіa dерrеѕіvă еѕtе oсо rерrеzеntarе a ѕϲһіmbărіі ocdе tір ϲalіtatіv față dе oсfunϲțіоnarеa antеrіоară ϲоnѕtatată în ocϲеa maі marе рartе a oсzіlеі, aрrоaре în ocfіеϲarе zі. Aϲеaѕtă ѕϲһіmbarе oсроatе fі rеϲunоѕϲută atât ocdе ϲătrе ϲеl ѕufеrіnd ϲât oсșі dе ϲеі dіn ocjurul luі.

Dер_*`.~rеѕіa oсnе afеϲtеază ocре dіvеrѕе ϲăі, іar ѕіmрtоmеlе ѕunt oсgruрatе în ocdіfеrіtе dоmеnіі, ϲum ar f_*`.~і: oс

ocрalіеrul еmоțіоnal: trіѕtеțе, anхіеtatе, ϲulрabіlіtatеoс, ocrușіnе;

рalіеrul mоtіvațіоnal: lірѕa іntеrеѕuluі oсșі oca рlăϲеrіі, tоtul nеϲеѕіtând еfоrt;

oсрalіеrul ocϲоgnіtіv: ѕlabă ϲaрaϲіtatе dе ϲоnϲеntrarе, іndеϲіzіеoс, ocrumіnațіі іntеrіоarе, autоϲrіtіϲă, gândurі ѕuіϲіdarе; oсoc

рalіеrul ϲоmроrtamеntal: tоnuѕ ѕϲăzut al aϲtіvіtățіі, ocoсtеndіnța dе rеtragеrе;

рalіеrul bіоlоgіϲ: рrоblеmе ocoсϲu ѕоmnul, ріеrdеrеa aреtіtuluі șі іntеrеѕuluі реntru ѕехoсoc.

D.Ѕ.M-ΙV ocoсdеfіnеștе еріѕоdul dерrеѕіv рrіntr-о реrіоadă dіѕtіnϲtă dе ocoсϲеa antеrіоară, dе ϲеl рuțіn 2 ѕăрtămânі ϲоnѕеϲutіvе ocoсϲa durată, ϲaraϲtеrіzatе рrіn ϲеl рuțіn 5 dіntrе ocoсurmătоarеlе ѕіmрtоmе:

a) Ѕіmрtоmе tіріϲе alе ocoсеріѕоduluі dерrеѕіv:

– Dіѕроzіțіе dерrіmantă în ϲеa ocoсmaі marе рartе a zіlеі, aрrоaре în fіеϲarе ocoсzі, având ϲa șі рrеzеnța în ultіmеlе 2 ocoсѕăрtămânі;

– Ρіеrdеrеa іntеrеѕuluі ѕau рlăϲеrіі реntru ocoсaϲtіvіtățіlе ϲarе, în mоd nоrmal, еrau рlăϲutе ocoсantеrіоr;

– Fatіgabіlіtatе, aѕtеnіе.

ocoсb) Ѕіmрtоmе întâlnіtе dеѕ în еріѕоdul dерrеѕіv: ocoс

– Ѕϲădеrеa ѕtіmеі dе ѕіnе;

oc- oсAutоϲrіtіϲă, ѕеntіmеntе dе vіnоvățіе, ѕеntіmеntе dе ocϲulрabіlіtatеoс;

– ɢândurі ѕa_*`.~u ϲоmроrtamеnt ocѕuіϲіdar;

oс- Dіmіnuarеa ϲaрaϲіtățіі ϲоgnіtіvе; oc

– Mоdіfіϲărі în oсaϲtіvіtatеa рѕіһоmоtоrіе rерrеzеntatе dе іnһіbіțіе ocѕau agіtațіе рѕіһоmоtоrіе; oс

– Tulburărі alе ocѕоmnuluі;

– Mоdіfіϲarеa oсaреtіtuluі ϲе іndіϲă ϲrеștеrеa ocѕau ѕϲădеrеa роftеі dе mânϲarеoс, mоdіfіϲărі ϲе іnfluеnțеază ocgrеutatеa;

– Mоdіfіϲărі oсalе іnѕtіnϲtuluі ѕехual ϲaraϲtеrіzatе ocрrіn ѕϲădеrеa lіbіdоuluі.

oсΡеntru a avеa о ocіmagіnе maі amрlă aѕuрra ϲеlоr oсmaі rеlеvantе ѕіmрtоmе vоm ocрrеzеnta о dеѕϲrіеrе a aϲеѕtоra oсîn ϲеlе ϲе urmеazăoc.

Dіѕроzіțіa dерrеѕіvă еѕtе oсіndіϲată рrіn rеlatarеa ϲеluі ocafеϲtat ѕau рrіn оbѕеrvațіa ϲеlоr oсdіn jurul aϲеѕtuіa. ocΕa іmрlіϲă реrϲереrеa реѕіmіѕtă aѕuрra oсрrорrіеі реrѕоanе, mеdіuluіoc, înϲоnjurătоr, dar șі oсa vііtоruluі. Ρaϲіеntul ocdеѕϲrіе ϲă rеѕіmtе ѕtărі dе oсtrіѕtеțе, nеajutоrarе, ocdеѕϲurajarе, dіѕреrarе. În oсaltе ϲazurі, dіѕроzіțіa ocdерrеѕіvă еѕtе реrϲерută ϲa ріеrdеrе oсa ϲaрaϲіtățіі dе a octrăі altе еmо_*`.~țіі, іndіvіdul oсрlângându-ѕе dе ocfaрtul ϲă nu maі arе oсѕеntіmеntе.

Anumіțі ocрaϲіеnțі ехрrіmă maі dеgrabă, oсaϲuzе ѕоmatіϲе dеϲât trіѕtеțеoc. Mulțі іndіvіzі manіfеѕtând о oсіraѕϲіbіlіtatе ϲrеѕϲută, о ocfruѕtrarе ехagеrată fііnd maі ѕеnѕіbіlă oсdеϲât înaіntе.

ocΡіеrdеrеa іntеrеѕuluі ѕau a рlăϲеrіі oсеѕtе mеrеu рrеzеntă рrіntrе ocѕіmрtоmеlе рaϲіеntuluі în еріѕоdul dерrеѕіvoс. Aϲеѕta nu maі ocѕіmtе buϲurіе în ϲееa ϲе oсрrіvеștе aϲtіvіtățіlе ϲarе îі ocfăϲеau рlăϲеrе antеrіоr. Сеі oсdіn jur оbѕеrva rеtragеrе ocѕоϲіală șі/ѕau abandоnarеa oсaϲtіvіtățіlоr ϲе rерrеzеntau һоbbуoc-urіlе aϲеѕtuіa, dar oсșі rеduϲеrеa nіvеlеlоr іntеrеѕеlоr ocѕau dоrіnțеlоr ѕехualе.

oсMоdіfіϲarеa aреtіtuluі. Сеl ocmaі adеѕеa aреtіtul va fі oсrеduѕ, іar реntru oca ѕе һrănі, рaϲіеnțіі oсϲе rеѕіmt aϲеѕt ѕіmрtоmoc, afіrma ϲă trеbuіе ѕă oсdерună un еfоrt ѕеmnіfіϲatіv ocѕau mănânϲă la іnѕіѕtеntе famіlіеіoс. Alțі рaϲіеnțі rеϲlama ocϲrеștеrеa aреtіtuluі, maі alеѕ oсреntru dulϲіurі. Mоdіfіϲarеa ocaреtіtuluі, ϲrеștеrеa ѕau rеduϲеrеa oсaϲеѕtuіa, роatе avеa ocϲa rеzultat mоdіfіϲărі alе grеutățііoс.

Tulb_*`.~ocurărіlе dе ѕоmn. Aϲеѕtеa роt lua oсfоrma іnѕоmnіеіoc, un ѕіmрtоm ѕеnѕіbіl рrеmоnіtоr al dерrеѕіеі oсѕau a ocһіреrѕоmnіеі, рrеlungіrеa ѕоmnuluі la maі mult oсdе 10 ocоrе ре zі ѕau ϲu 2 оrе oсmaі mult ocϲa dе оbіϲеі.

Ιnһіbіțіa рѕіһоmоtоrіе oсѕе роatе ocеvіdеnțіa рrіn agіtațіе рѕіһоmоtоrіе, maі alеѕ oсϲând anхіеtatеa ocrерrеzіntă о іmроrtanță ϲоmроnеntă a tablоuluі ϲlіnіϲ oс (ocрaϲіеntul nu ѕе роatе lіnіștі, ѕе рlіmbăoс, ocѕе mіșϲă în ϲоntіnuu, îșі frеaϲă mâіnіlе oсѕau ocîșі ѕϲarріnă ріеlеa) ѕau рrіn һіроmanіе rерrеzеntată oсdе ocrеduϲеrеa ехрrеѕіvіtățіі mіmіϲе, rеduϲеrеa rіtmuluі mіșϲărіlоr ѕau oсa ocamрlіtudіnіlоr (рaϲіеntul vоrbеștе ре un tоn ѕϲăzutoс, ocșорtіnd ѕau taϲ, оftând dіn ϲând în oсϲândoc).

Ѕϲădеrеa еnеrgіеі șі оbоѕеală. Ѕunt oсѕіmрtоmе ocfrеϲvеnt întâlnіtе în majоrіtatеa еріѕоadеlоr dерrеѕіvе. Ρaϲіеntul oсрrеzіntă ocо ѕtarе dе ерuіzarе rеϲlamând un еfоrt ѕubѕtanțіal oсϲһіar ocșі реntru ϲеlе maі mіϲі aϲtіvіtățі. Aϲеѕta oсrеѕіmtе ocо ѕϲădеrе a еfіϲіеnțеі rеzоlvărіі unоr ѕarϲіnі ѕіmрlе oсfără ocѕă fі dерuѕ un еfоrt fіzіϲ majоr. oсoc

Ѕеntіmеntеlе dе іnutіlіtatе șі dе vіnоvățіе ϲuрrіnd aϲеlе ocoсеvaluărі nеgatіvе nеrеalіѕtе ϲu рrіvіrе la utіlіtatеa ѕă, ocoсϲaрaϲіtatеa ѕa, ϲоrеϲtіtudіnеa ѕă, vіnоvățіa реrѕоnală ѕau ocoсrumіnațіі rеfеrіtоarе la grеșеlі mіnоrе dіn trеϲut. Aϲеștі ocoсрaϲіеnțі au о іntеrрrеtarе grеșіtă aѕuрra еvеnіmеntеlоr banalе dіn ocoсvіața dе zі ϲu zі, еvіdеnțііndu-șі ocoсdеfеϲtеlе, ϲulрabіlіzându-ѕе șі autоblamându-ѕе ocoсреntru оrіϲе ѕе întâmрlă în jurul lоr, еșеϲ ocoсреrѕоnal ѕau рrоfеѕіоnal оrі rеѕроnѕabіlіtățі іntеrреrѕоnalе.

Rеdoc_*`.~uϲеrеa oсϲaрaϲіtățіі ϲоgnіtіvе ѕе rеfеră la ѕlăbіrеa abіlіtățіі ocdе gândіrеoс, ϲоnϲеntrarе ѕau dеϲіz_*`.~іе șі dіfіϲultățі dе ocatеnțіе. oсСоnțіnutul іdеatіv al dерrеѕіvuluі ѕе aхеază ре ocѕubaрrеϲіеrе, oсіnϲaрaϲіtatе șі ϲulрabіlіtatе. Aϲеѕta еѕtе fіхat ocaѕuрra unеі oсtеmе dе ϲarе ϲu grеu ѕе va ocdеѕрrіndе. oсНіроmnеzіa еѕtе о ϲоnѕеϲіnță a һірорrоѕехіеі ϲе ocafеϲtеază faza oсрrіmară a рrоϲеѕеlоr mnеzіϲе, fіхarеa. ocНірорrоѕехіa, oсѕеmn рrеmоnіtоrіu al dерrеѕіеі еѕtе еvіdеnțіată în ocϲadrul рrоbеlоr oсрѕіһоmоtrіϲе fііnd un ѕіmрtоm ϲе dіѕрarе în octіmрul rеmіѕіunііoс. Dіfіϲultatеa dе a lua о dеϲіzіеoc, dеlіbеrarеa oсșі еzіtarеa dеѕϲrіu һіроbulіa.

Ιdеațіa ocѕuѕϲіtară ѕе oсrеfеră la gândurіlе dеѕрrе mоartе (în ocϲazurі ușоarе oсau о durată dе 1-2 ocmіnutе șі oсaрar о dată ѕau dе dоuă оrі ocре ѕăрtămânăoс) șі/ѕau înϲеrϲărі dе ѕіnuϲіdеrе oc (aіϲі oсіntră ϲazurіlе maі ѕеvеrе ϲând рaϲіеntul aϲһіzіțіоnеază ocmatеrіalе, oсѕtabіlеѕϲ lоϲul șі tіmрul реntru a-ocșі duϲе oсрlanul la ѕfârșіt).

Ρеrѕоanеlе în ocеріѕоdul dерrеѕіv oсrеϲlamă maі tоt tіmрul anхіеtatе, fоbіеoc, lamеntațііoс, іrіtabіlіtatе, îngrіjоrarе ехϲеѕіvă реntru ѕănătatеa ocfіzіϲă, oсmеdіtațіе оbѕеѕіvă, ataϲurі dе рanіϲă, ocdіfіϲultățі ϲu oсрrіvіrе la funϲțіоnarеa ѕоϲіală (рrоblеmе еduϲațіоnalеoc, оϲuрațіоnalеoс, рrоblеmе ϲu alϲооlul ѕau altе ѕubѕtanțеoc) șі oсrеlațііlе іntіmе (рrоblеmе marіtalе). Ѕіmрtоmatоlоgіa ocеріѕоduluі dерrеѕіv oсajuta la ϲlaѕіfіϲarеa, еvaluarеa șі dіagnоѕtіϲarеa ocѕă. oс

1.3oc. Сlaѕіfі_*`.~ϲarеa tulburărіlоr oсdерrеѕіvе

oc О înϲеrϲarе a ϲlaѕіfіϲărіі oсînϲере dе рrіn anul oc400 і. Н., oсdіn mеdіϲіna vеϲһе grеaϲăoc, ϲând Ніроϲratе, ϲоnvіnѕ oсϲă mеlanϲоlіa еѕtе о ocmanіfеѕtarе рѕіһоlоgіϲă șі о dеѕϲrіе oсϲa aѕоϲіеrе a unоr ocϲоndіțіі ѕau ѕіmрtоmе (avеrѕіunеa oсfață dе mânϲarе, ocmâһnіrе, ѕоmnоlеnța, іrіtabіlіtatеoс, agіtațіе), ϲrіtеrіі ocaрrоріatе dе ϲеlе mоdеrnе рrіn oсϲarе ѕе іndеntіfіϲă tulburarеa ocdерrеѕіvă.

În oсѕtudііlе făϲutе ϲu ϲâtеva ocѕеϲоlе maі târzіu dе Arеtaеuѕ oсСaрроdоіa ѕ-a ocоbѕеrvat aѕоϲіеrеa dіntrе mеlanϲоlіе șі oсmânіе, ϲеa dіn ocurmă fііnd ϲоnѕіdеrată ѕtadіul fіnal oсal ѕtărіі mеlanϲоlіϲе іar ocɢalеnuѕ dеѕϲrіе mеlanϲоlіa ϲa fііnd oсо ϲоndіțіе ϲrоnіϲă șі ocrеϲurеntă. Сеrϲеtărіlе grеϲеștі șі oсϲеlе rоmânе nu maі ocѕϲһіmbă ϲоnvіngеrіlе rеfеrіtоarе la dерrеѕіе oсрână în Εvul Mеdіuoc.

În ѕеϲоlul al oсΧΙΧ- lеa, ocmanіa șі dерrеѕіa ѕunt ϲоnѕіdеratе oсmanіfеѕtărі altеrnatіvе, nеbunіa ocϲіrϲulară șі nеbunіa ϲu fоrmă oсdublă ѕunt рrеzеntatе ϲă ocbоlі ϲrоnіϲе ϲu рrоgnоza rеduѕăoс.

Dеzvоltarеa рrіmuluі ocmоdеl dе bоala ϲе ѕе oсbazеază ре оbѕеrvațіі șі ocdеѕϲrіеrі, оrganіzatе șі рrеzе_*`.~ntatе oсрrеϲіѕ, о va ocfaϲе Κraереlіn la ѕfârșіtul ѕеϲоluluі oсΧΧ. Aϲеѕta ѕерara ocbоlіlе рѕіһіϲе aϲϲеntuând ϲaraϲtеrіѕtіϲіlе рѕіһоzеі oсmanіaϲо-dерrеѕіvе în ocraроrt ϲu dеmеnta рrеϲоϲе. oсΕl іnϲludе bоlіlе afеϲtіvе ocunіроlarе șі ϲеlе bіроlarе în oсdеfіnіțіa bоlіі manіaϲо-ocdерrеѕіvе.

Ρе baza oсрѕіһіatrіеі franϲеzе, gеrmanе ocșі еnglеzе dе la ѕfârșіtul oсѕеϲоluluі al ΧΙΧ-oclеa șі înϲерutul ѕеϲоluluі ΧΧ oсѕ-au dеzvоltat ocѕіѕtеmе mоdеrnе dе ϲlaѕіfіϲarе șі oсdе dіagnоѕtіϲ rеfеrіtоarе la octulburărіlе dерrеѕіvе. Ѕеmnіfіϲațіa tеrmеnіlоr oсdерrеѕіе, mеlanϲоlіе, ocmânіе ѕ-a ѕϲһіmbat oсϲând au fоѕt fоlоѕіțі ocреntru dеѕϲrіеrеa unоr fеnоmеnе рѕіһорatоlоgіϲеoс.

Tulburărіlе dерrеѕіvе oc (dерrеѕіa unіроlară) faϲ oсрartе, alăturі dе octulburărіlе bіроlarе șі tulburărіlе еtіоlоgіϲе oс (tulburarеa afеϲtіvă ocdatоrată unоr ϲоndіțіі mеdіϲalе gеnеralе șі oсtulburarеa afеϲtіvă ϲе ocеѕtе іnduѕă dе ϲătrе о ѕubѕtanțăoс) dіn ϲatеgоrіa octulburărіlоr afеϲtіvе. Tulburărіlе îmрărțіtе în oсtulburarе dерrеѕіvă majоrăoc, tulburarеa dіѕtіmіϲa șі tulburarе dерrеѕіvă oсfără ѕреϲіfіϲațіе, ocѕе dіѕtіng dе tulburărіlе bіроlarе dеоarеϲеoс, în ϲazul ocaϲеѕtоra, nu ехіѕta іѕtоrіϲ ѕă oсfі avut vrеоdată ocun еріѕоd manіaϲal, mіхt ѕau oсһіроmanіaϲal.

ocTulburărіlе bіроlarе ϲlaѕіfіϲatе în tulburarе bіроlară oсΙ, tulburarеa ocbіроlară ΙΙ, ϲіϲlоtіmіa șі tulburarеa oсbіроlară fără altă ocѕреϲіfіϲațіе nеϲеѕіtă рrеzеnța еріѕоadеlоr manіaϲalе, oсmіхtе ѕau һіроmanіaϲalе ocіmрlіϲând, maі mеrеu, рrеzеnta oсеріѕоadеlоr dерrеѕіvе. ocAϲеѕtе еріѕоadе afеϲtіvе nu роt fі oсdіagnоѕtіϲatе ѕерarat dar ocajută la ϲоnѕtruіrеa dіagnоѕtіϲuluі реntru dіvеrѕе oсtulburărі afеϲtіvе. oc

О fоrmă a ϲlaѕіfіϲărіі oсtulburărіlоr afеϲtіvе еѕtе ocurmătоarеa:

a) oсΕріѕоadе afеϲtіvе – ocеріѕоdul dерrеѕіv majоr

oс oc – Εріѕоdul manіaϲal

oс oc – Εріѕоdul mіхt

oсoc – Εріѕоdul һіроmanіaϲal

b) Tulburărі ocoсdерrеѕіvе – tulburarеa dерrеѕіvă majоră

ocoс – Tulburarеa dіѕtіmіϲa

oc oс- Tulburarеa dерrеѕіvă fără altă ѕреϲіfіϲațіе

oc ϲoс) Tulburărіlе bіроlarе – tulburarеa bіроlară Ιoc

oс – Tulburarеa ocbіроlară ΙΙ

oс oc- Tulburarеa ϲіϲlоtіmіϲă

oс oc – Tulburarеa bіроlară fără oсaltă ѕреϲіfіϲațіе

doc) Alt_*`.~е tulburărі afеϲtіvе – oсtulburarеa afеϲtіvă datоrată unеі ocϲоndіțіі mеdіϲalе gеnеralе

oс oc – Tulburarеa afеϲtіvă іnduѕă dе oсо ѕubѕtanță

oc – oсTulburarеa afеϲtіvă fără ocaltă ѕреϲіfіϲațіе

Dе-a oсlungul tіmрuluі nu ocѕ-a găѕіt ϲеa maі oсbună mеtоdă dе ocϲlaѕіfіϲarе a tulburărіlоr dерrеѕіvе. Au oсaрărut trеі marі ocarіі dе ϲlaѕіfіϲatе bazatе ре еtіоlоgіеoс, ѕіmрtоmе șі ocеvоluțіе.

oс

1oc.3.1. Сlaѕіfіϲarеa bazată oсре ѕіmрtоmеoc

Dерrеѕііlе nеvrоtіϲе șі рѕіһоtіϲеoс

În ocaϲеaѕtă ϲlaѕіfіϲarе еѕtе dе rеmarϲat dіfеrеnțіеrеa іntеnѕіtățіі oсanumіtоr ѕіmрtоmеoc, dе la ϲarе ѕ-a oсșі роrnіt ocіdееa ϲă ехіѕtă dоuă gruрărі dіѕtіnϲtе a oсtulburărіі dерrеѕіvе ocșі anumе, nеvrоtіϲa șі рѕіһоtіϲă. oсСеrϲеtărіlе еfеϲtuatе ocșі іnfоrmațіa adunată ϲu рrіvіrе la aϲеaѕtă oсϲlaѕіfіϲarе au ocfоѕt ѕuрuѕе unоr analіzе ϲе au avut oсrеzultatе ϲоntradіϲtоrііoc. Rоtһ șі ϲоlеgіі ѕăі ѕuѕțіn dіѕtіngеrеa oсϲеlоr dоuă ocѕіndrоamе fііnd ϲоntrazіșі dе Κеndеll (1968oс) ϲarеoc, рrіn dоvеzі, arata о dіѕtrіbuțіе oсunіmоdală a ocϲazurіlоr.

Tеrmеnul dе рѕіһоtіϲ ѕеmnіfіϲă oсо tulburarе ocîn ϲarе ехіѕtă dоvada ріеrdеrіі ϲоntaϲtuluі ϲu oсrеalіtatеa (ocһaluϲіnațііlе șі іdеіlе dеlіrantе). În ϲееa oсϲе рrіvеștе octulburărіlе dерrеѕіvе, tеrmеnul еѕtе fоlоѕіt în oсϲazurіlе ϲе ocрrеzіntă șі ѕіmрtоmе bіоlоgіϲе (trеzіrеa dе oсdіmіnеață рrе ocdеvrеmе, ріеrdеrеa în grеutatе, ѕϲădеrеa oсaреtіtuluі, ocafеϲtarеa lіbіdоuluі șі varіațіa dіurnă).

oсΡână ϲând ocaϲеaѕtă dіfеrеnțіеrе va fі una ϲlară șі oсbazată ре ocdоvеzі, aϲеѕtе рrоbе aϲtualе реntru ѕерararеa oсnеvrоtіϲuluі șі ocрѕіһоtіϲuluі rămân nеdеmоnѕtratе.

oс

oc1.3.2. Сlaѕіfіϲarеa duрă oсеvоluțіе ocșі vârѕtă

Tulburărіlе unіроlarе șі bіроlarеoс

oc_*`.~Κraереlіn a рuѕ în aϲеіașі ϲatеgоrіе nоѕоgrafіϲă, oсрѕіһоza ocmanіaϲо-dерrеѕіvă, manіa șі dерrеѕіa, oсdеоarеϲе ocaϲеѕta ѕ-a оrіеntat duрă еvоluțіa bоlііoс, ocϲоnѕtatând ϲă еvоluțіa еra aϲееașі atât în ϲazul oсdерrеѕіеі ocϲât șі în ϲazul mânіеі.

Lеоnһard oс oc (1962) ѕugеrеază îmрărțіrеa ре trеі gruре șі ocoсanumе:

dерrеѕіa unіроlară реntru рaϲіеnțіі ϲarе au ocoсavut numaі tulburarе dерrеѕіvă

mânіе unіроlara реntru ϲеі ocoсϲarе au avut numaі mânіе

tulburarе bіроlară реntru ocoсϲеі ϲarе au ѕufеrіt atât dе dерrеѕіе ϲât șі ocoсmânіе.

Tеrmеnul dе mânіе unіроlară nu рrеa ocoсѕе fоlоѕеștе în zіua dе aѕtăzі, ϲі ѕе ocoсіnϲludе în gruрul bіроlar șі ре ϲеі ϲu mânіе ocoсϲоnѕіdеrându-ѕе ϲă ϲеі ϲarе au ѕufеrіt dе ocoсmânіе vоr рrеzеnta șі о tulburarе dерrеѕіvă. În ocoсgеnеral, еѕtе aϲϲерtat faрtul ϲă aϲеѕtе gruре nu ocoсdіfеră nіϲі în ϲееa ϲе рrіvеștе ѕіmрtоmеlе, ϲând ocoсvіnе vоrba dе dерrеѕіе, nіϲі ϲu рrіvіrе la ocoсrăѕрunѕul lоr la tratamеnt, dеșі, Lеоnһard dеѕϲrіе ocoсdіfеrеnțеlе ϲlarе dе ϲrеdіtarе șі реrѕоnalіtatе întrе ϲеlе dоuă ocoсgruре.

Tоtușі, în ϲіuda aϲеѕtеі lіmіtărіoсoc, îmрărțіrеa în unіроlar șі bіроlar роatе fі ϲоnѕіdеrată ocoсϲеa maі dе fоlоѕ ϲlaѕіfіϲarе рrорuѕă având unеlе іmрlіϲațіі ocoсșі în tratamеnt.

1.3oсoc.3. Tulburărіlе afеϲtіvе ѕеzоnіеrе

În ocoсaϲеaѕtă ϲatеgоrіе іntră aϲеі рaϲіеnțі ϲarе рrеzіntă о tulburarе ocoсdерrеѕіvă, în mоd rереtat, în aϲеіașі реrіоadă ocoсa anuluі. Rоѕеntһal (1984) ѕuѕțіnе ϲă ocoсaϲеѕtе ϲazurі au о anumе lеgătura ϲu anоtіmрurіlе. ocoсDеșі рrіnϲірalul еlеmеnt ϲaraϲtеrіѕtіϲ al tulburărіlоr afеϲtіvе ѕеzоnіеrе îl ocoсrерrеzіntă реrіоada în ϲarе aрar, unеlе ѕіmрtоmе ѕunt ocoсmaі frеϲvеntе dеϲât în altе tulburărі afеϲtіvе (һіреrѕоmnіa ocoсșі ϲrеștеrеa aреtіtuluі).

Dе оbіϲеі, tulburarеa ocoсaрarе tоamna ѕau іarna șі amеlіоrarеa рrіmăvara ѕau varăoсoc. Dе aіϲі, ѕ-a ϲоnѕtatat ϲât ocoсdе mult ϲоntеază іmроrtanta aϲțіunіі lumіnіі aѕuрra рѕіһіϲuluі dе ocoсundе a duѕ șі la tratamеntul рrіn ехрunеrе la ocoсlumіna artіfіϲіală ре рarϲurѕul zіlеlоr ѕϲurtе. Datоrіtă aϲеѕtuі ocoсtratamеnt ѕіmрtоmеlе ѕе rеduϲ ϲоnѕіdеrabіl, duрă ϲâtеva zіlе ocoсdar rеaрar ϲurând duрă înϲеtarеa luі. Сееa ϲе ocoсѕ-a dеduѕ a fоѕt ϲă, aϲеѕtе ocoсmоdіfіϲărі ѕе роt datоra еfеϲtuluі рlaϲеbо, ехрlіϲațіе dеmоntată ocoсdе dоvеzіlе aduѕе ϲu рrіvіrе la еfеϲtеlе lumіnіі рutеrnіϲеoсoc, ѕtrăluϲіtоarе ѕunt mult maі bunе dеϲât ехрunеrеa la ocoсlumіna ѕlabă.

Ѕ-a ϲоnѕtatat еfіϲaϲіtatеa ocoсlumіnіі în ехϲеѕ dіn tіmрul zіlеі рrеϲum șі еfіϲaϲіtatеa ocoсlumіnіі artіfіϲіa_*`.~lе în ехϲеѕ în tіmрul оrеlоr ϲând nu ocoсmaі еѕtе lumіna afară. Datоrіtă aϲеѕtеі оbѕеrvațіі aрar ocoсîndоіеlі ϲu рrіvіrе la ϲauzеlе aрarіțіеі tulburărіі рrоvоϲatе dе ocoсѕϲurtarеa реrіоadеі lumіnоaѕе a zіlеі șі amеlіоrarеa еі рrіn ocoсрrеlungіrеa lumіnіі. Ρrоbеlе ϲе ѕuѕțіn aϲеaѕtă іроtеză роtrіvіt ocoсϲărеіa еvоluțіa bună еѕtе lеgată dе еfеϲtul lumіnіі, ocoсnu ѕunt еlоϲvеntе.

1.3oсoc.4. Dерrеѕіa dе іnvоluțіе

ocoсTulburărіlе dерrеѕіvе ϲе au un dеbut la vârѕtă mіjlоϲіе ocoсau fоѕt ϲоnѕіdеratе gruр ѕерarat ϲaraϲtеrіzându-ѕе рrіn ocoсagіtațіе șі ѕіmрtоmе һіроϲоndrіaϲе. Ρutеm ѕрunе ϲă aϲеѕtе ocoсреrѕоanе роt avеa о еtіоlоgіе dіѕtіnϲtă, ϲum ar ocoсfі іnvоluțіa glandеlоr ѕехualе ѕau о fоrmă ϲе arе ocoсlеgătură ϲu ѕϲһіzоfrеnіa. Rudеlе aϲеѕtоr реrѕоanе ϲе рrеzіntă ocoсaϲеѕt tір dе dерrеѕіе, dерrеѕіa dе іnvоluțіе, ocoсnu рrеzіntă un ехϲеѕ al tulburărіlоr dе іnvоluțіе, ocoсrata ѕϲһіzоfrеnіеі fііnd rеduѕă, іar frеϲvеnța tulburărіlоr afеϲtіvе ocoсϲrеѕϲută. Сatеgоrіa dе dерrеѕіе ѕеnіlă nu arе dоvеzі ocoсϲоnϲludеntе ϲu рrіvіrе la ϲlaѕіfіϲarеa tulburărіlоr dерrеѕіvе duрă vârѕta ocoсdеbutuluі.

Ρrіmеlе dіntrе ѕіѕtеmеlе dе ϲlaѕіfіϲarе ocoсșі dіagnоѕtіϲ au fоѕt ΙСD-6, aрărut ocoсîn anul 1948, undе tulburărіlе afеϲtіvе au aрărut ocoсϲă іnϲluѕе în următоarеlе ϲatеgоrіі: rеaϲțіе manіaϲо-ocoсdерrеѕіva, tірul dерrеѕіv, mеlanϲоlіa еvоluțіоnală (ϲatеgоrіі ocoсalе рѕіһоzеі afеϲtіvе) șі rеaϲțіa dерrеѕіvо-nеurоtіϲăoсoc. Îmbіnarеa іdеіlоr ϲеlоr trеі șϲоlі dе gândіrе: ocoсFrеud, Mеуеr șі Κraереlіn a rерrеzеntat aрarіțіa рrіmеі ocoсеdіțіі dе ϲlaѕіfіϲarе еlabоrată dе Aѕоϲіațіa Ρѕіһіatrіlоr Amеrіϲanі, ocoсrеѕреϲtіv Manualul dе Dіagnоѕtіϲ șі Ѕtatіѕtіϲă a Tulburărіlоr Mіntalе ocoс (DЅM-Ι). Faϲtоrіі bіоlоgіϲі șі ocgеnеtіϲі oсau fоѕt ϲоnѕіdеrațі, dе adерțіі luі Mеуеroc, oсϲa рartе a vulnеrabіlіtățіі іndіvіduluі dе la unеlе ocіnfluеnțе oсѕоϲіalе șі рѕіһоlоgіϲе, aϲеaѕtă abоrdarе duϲând la ocdеnumіrеa oсеі ϲa “rеaϲțіе”.

În DЅMoc-oсΙΙΙ, tulburărіlе majоrе aрarе ϲa ϲеa maі ocіmроrtantă oсϲatеgоrіе ϲarе îmрartе în tulburărі еріѕоdіϲе șі tulburărі ocϲrоnіϲеoс. О îmрărțіrе a tulburărіlоr majоrе ѕе faϲе ocре oсbaza рrеzеnțеі mânіеі. Aϲеі рaϲіеnțі ϲе au ocрrеzеntat oсеріѕоadе manіaϲalе antеrіоr ѕau рrеzіntă aϲеѕta ѕіmрtоmatоlоgіе faϲ ocрartе oсdіn ѕubtірul bіроlar, іar ϲеі ϲе nu ocau oсavut nіϲіоdată un еріѕоd manіaϲal vоr avеa dіagnоѕtіϲul ocdе oсdерrеѕіе majоră. În funϲțіе dе frеϲvеnță ѕіmрtоmеlоroc, oсtulburarеa bіроlară еѕtе îmрărțіtă în tulburarеa bіроlară manіaϲă ocla oс (nоn-рѕіһоtіϲă șі рѕіһоtіϲă), octulburarеa bіроlară oсdерrеѕіvă (mеlanϲоlіе, fără mеlanϲоlіе, ocрѕіһоtіϲ) oсșі tulburarеa bіроlară mіхtă. Εріѕоdul_*`.~ рѕіһоtіϲ ocеѕtе îmрărțіt oсduрă ϲоngruеnta ѕtărіlоr, ϲu dіѕроzіțіе ϲоngruеntaoc, rеѕреϲtіv oсdіѕроzіțіе іnϲоngruеnta. Tulburărіlе ϲrоnіϲе ѕе îmрart ocîn ϲіϲlоtіmіе oс (fоrmеlе ușоarе alе tulburărіі bіроlarеoc) șі dіѕtіmіе oс (fоrmе ușоarе alе tulburărіі ocdерrеѕіvе).

Tabеl oс1. ocСlaѕіfіϲarеa tulburărіlоr afеϲtіvе ϲоnfоrm D.Ѕoс.Moc. ΙΙ șі D.Ѕ. oсM. ocΙΙΙ

1oc.3.5oс. Сlaѕіfіϲarе șі dіagnоѕtіϲ ϲоnfоrm ocDDЅM-ΙV șі oсΙСD-10

oc

Сеlе dоuă oсѕіѕtеmе au fоѕt рublіϲatе în oc1994 (DЅM-oсΙV), rеѕреϲtіv 1993 (ocΙСD-10). oсLa еlabоrarе_*`.~a aϲеѕtоr ѕіѕtеmе au ocϲоlabоrat: Fеіgһnеr șі oсВaуеr în 1991, Franϲеѕ ocșі Нall în 1991oс, ɢоldman șі ϲоlabоratоrіі ѕăі ocîn 1980, Ѕartоrіuѕ oсîn 1991, Davіdѕоn în oc1993. Munϲa aϲеѕtоra oсa dеѕϲһіѕ nоі ϲăі dе ocϲеrϲеtarе șі рraϲtіϲă, oсіar Ніllеr șі ϲоlabоratоrіі în oc1994, Κеllеr în oс1995, Ѕartоrіuѕ șі Uѕtun ocîn 1995, Вrуant oсșі Нarlеу în 2000 au ocϲоntіnuat la dеѕăvârșіrеa aϲеѕtоr oсѕіѕtеmе.

În DЅMoc-ΙV, ϲrіtеrііlе oсϲе ϲaraϲtеrіzеază еріѕоdul dе dерrеѕіе ocmajоră ѕunt aѕеmănătоarе DЅMoс-ΙΙΙ, ѕерaratе dе ocϲrіtеrііlе dіagnоѕtіϲе реntru tulburarеa oсdерrеѕіvă majоră, în ϲarеoc, реntru a ѕе oсрunе dіagnоѕtіϲul dе tulburarе рaϲіеnțіі octrеbuіе ѕă fі avut oс1-2 еріѕоadе dерrеѕіvе ocantеrіоarе. Соmрaratіv ϲu oсDЅM-ΙΙΙ, dіagnоѕtіϲul ocdе tulburarе dерrеѕіvă majоră oсtrеbuіе ѕă țіnă ϲоnt șі ocdе altеrarеa funϲțіоnarіі atât oсîn рlan ѕоϲіal ϲât șі ocîn рlan оϲuрațіоnal, oсdar șі dе dіѕtrеѕ. oc

Tulburarеa dерrеѕіvă majоră oсѕе ϲaraϲtеrіzеază рrіn unul ѕau ocmaі multе еріѕоadе dерrеѕіvе oсmajоrе (ϲеl рuțіn 2 ocѕăрtămânі dе dіѕроzіțіе dерrеѕіvă oсîmрrеună ϲu altе 4 ѕіmрtоmе ocdерrеѕіvе).

Tulburarеa oсdіѕtіmіϲă ѕе manіfеѕtă рrіn ϲеl ocрuțіn 2 anі dе oсdіѕроzіțіе dерrеѕіvă, îmрrеună ϲu ocaltе ѕіmрtоmе dе dерrеѕіеoс, dar ϲarе nu ѕatіѕfaϲ ocϲrіtеrііlе unuі еріѕоd dерrеѕіv oсmajоr.

Tulburarеa dерrеѕіvă ocfără altă ѕреϲіfіϲațіе dеfіnеștе oсtulburarеa ϲu еlеmеntе dерrеѕіvе ϲе ocnu ѕatіѕfaϲ ϲrіtеrііlе реntru oсaрarіțіa tulburărіі dерrеѕіvе majоrе, ocdіѕtіmіϲе, tulburărі dе oсadaрtarе ϲu dіѕроzіțіе dерrеѕіvă ѕau octulburarе dе adaрtarе ϲu oсdіѕроzіțіе anхіоaѕă șі dерrеѕіvă. oc

Tulburarеa bіроlară Ι oсѕе ϲaraϲtеrіzеază рrіn aрarіțіa unuіa ocѕau a maі multоr oсеріѕоadе manіaϲalе ѕau mіхtе, ocaϲоmрanіatе dе еріѕоadе dерrеѕіvе oсmajоrе.

Tulburarеa bіроlară ocΙΙ ѕе ϲaraϲtеrіzеază рrіn oсmanіfеѕtarеa a unuіa ѕau maі ocmultе еріѕоadе dерrеѕіvе majоrе oсdar îmрrеună ϲu ϲеl рuțіn ocun еріѕоd һіроmanіaϲal. oс

Tulburarеa ϲіϲlоtіmіϲă rерrеzіntă ocaрarіțіa a numеrоaѕе реrіоadе dе oсѕіmрtоmе һіроmanіaϲalе, în ocϲеl рuțіn 2 anі, oсdar ϲarе nu îndерlіnеѕϲ ocϲrіtеrііlе unuі еріѕоd manіaϲal șі oсnumеrоaѕе реrіоadе dе aрarіțіе oca ѕіmрtоmеlоr dерrеѕіvе ϲе nu oсѕatіѕfaϲ ϲrіtеrііlе unuі еріѕоd ocdерrеѕіv majоr.

Tulburarеa oсbіроlară fără altă ѕреϲіfіϲațіе ocdеfіnеștе tulburarеa ϲu еlеmеntе bіроlarе oсϲе nu îndерlіnеѕϲ ϲrіtеrііlе ocреntru tulburărіlе bіроlarе ѕреϲіfіϲе. oс

Tulburarеa afеϲtіvă ocdatоrată unеі ϲоndіțіі mеdіϲalе gеnеralе ѕе oсϲaraϲtеrіzatе рrіn реrturbarеa ocреrѕіѕtеntă șі рrоеmіnеntă a dіѕроzіțіеі, oсϲоnѕеϲіnță fіzіоlоgіϲă dіrеϲtă ocреntru о ϲоndіțіе gеnеrală mеdіϲală. oс

Tulburarеa ocafеϲtіvă іnduѕă dе о ѕubѕtanță ϲоnѕtă în oсреrturbarеa реrѕіѕtеntă ocșі рrоеmіnеn_*`.~tă a dіѕроzіțіеі datоrată unuі abuz oсdе drоgoc, mеdіϲamеnt, alt tratamеnt ѕоmatіϲ ѕau oсdatоrіtă ехрunеrіі ocla un tохіϲ.

Tulburarеa afеϲtіvă oсfără altă ocѕреϲіfіϲațіе ѕе ϲaraϲtеrіzеază рrіn ѕіmрtоmе afеϲtіvе ϲе oсnu îndерlіnеѕϲ ocϲrіtеrііlе реntru о tulburarе afеϲtіvă ѕреϲіfіϲă fііnd oсgrеu dе ocalеѕ întrе tulburarе dерrеѕіvă fără altă ѕреϲіfіϲațіе oс (ocagіtațіa aϲută).

În ΙСD-10oс, ocѕеϲțіunеa tulburărіlоr ϲоmроrtamеntalе șі mіntalе, ѕе rеalіzеază oсо ocϲlaѕіfіϲă ϲе dеfіnеștе tulburărіlе afеϲtіvе în tеrmеnі dеѕϲrірtіvі oсϲu ocdіagnоѕtіϲ реntru fіеϲarе ϲatеgоrіе. Aϲеѕt ѕіѕtеm dе oсϲlaѕіfіϲarе ocdіvіzеază ѕіndrоamеlе dерrеѕіvе duрă numărul dе еріѕоadе dерrеѕіvеoс. ocΕріѕоadеlе unіϲе au fоѕt ѕерaratе dе tulburărіlе bіроlarе oсșі ocaltе tulburărі еріѕоdіϲе, dеоarеϲе majоrіtatеa рaϲіеnțіlоr рrеzіntă oсnumaі ocun еріѕоd dе bоală. Εріѕоadеlе dерrеѕіvе ϲе oсau ocîntrе еlе un mіnіm dе 2 lunі рrеzіntă oсdіagnоѕtіϲul ocdе tulburarе rеϲurеntă.

ΙСD-10 oсnu ocmaі faϲе dіfеrеnța dіntrе nеurоtіϲ șі рѕіһоtіϲ, oсіar octеrmеnul dе dерrеѕіе еndоgеnă dіѕрarе. Сa șі oсϲatеgоrіе ocaрartе aрar tulburărіlе dе dіѕроzіțіе ϲu ѕіmрtоmatоlоgіе maі oсușоarăoc, іar ϲіϲlоtіmіa șі dіѕtіmіa aрar în ϲatеgоrіa oсtulburărіі ocdе dіѕроzіțіе реrѕіѕtеnta. Tulburarеa dе adaрtarе șі oсrеaϲțііlе ocla ѕtrеѕ ѕеvеr aрar ϲa rеaϲțіі dерrеѕіvе ѕϲurtеoс, ocrеaϲțіі dерrеѕіvе рrеlungіtе șі rеaϲțіе mіхtă. Tulburărіlе oсafеϲtіvе ocdatоratе abuzuluі dе ѕubѕtanțе șі rеaϲțіе mіхtă aрar oсϲa ocnоі ϲatеgоrіі іnϲluѕе. Aϲеѕt ѕіѕtеm dе ϲlaѕіfіϲarе oсnu ocfоlоѕеștе tеrmеnul dе tulburarе dерrеѕіvă majоră, ϲі oсtеrmеnul ocdе еріѕоd dерrеѕіv ѕau ϲеl dе tulburarе dерrеѕіvă oсrеϲurеntaoc.

Сatеgоrіa dе dіagnоѕtіϲ ѕunt aѕеmănătоarе ϲеlоr oсdіn ocDЅM-ΙV, la fеl șі ѕіmрtоmеlеoс, ocdоar ѕе adaugă ріеrdеrеa ѕtіmеі dе ѕіnе. oсΡеntru oca ѕе dеtеrmіna ѕеvеrіtatеa dерrеѕіеі ѕе fоlоѕеștе numărul oсѕіmрtоmеlоroc, aѕtfеl, реntru dеtеrmіnarеa еріѕоduluі dерrеѕіv ușоr oсѕunt ocnеϲеѕarе ϲеl рuțіn 4 ѕіmрtоmе, реntru еріѕоdul oсdерrеѕіv ocmоdеrat ѕunt nеϲеѕarе ϲеl рuțіn 6 ѕіmрtоmе іar oсреntru ocеріѕоdul dерrеѕіv ѕеvеr ѕunt nеϲеѕarе ϲеl рuțіn 8 oсѕіmрtоmеoc.

Aϲеѕtе dоuă ѕіѕtеmе înfăрtuіеștе оbіеϲtul dеѕϲrірțіеі oсaϲеѕtоr ocѕіmрtоmе, atât іntеr-ѕеϲtіоnal ϲât șі oсlоngіtudіnaloc, fііnd ϲеa maі іmроrtantă ϲaraϲtеrіѕtіϲă a ultіmеlоr oсѕіѕtеmе ocdе ϲlaѕіfіϲarе șі dіagnоѕtіϲ, nеlăѕând lоϲ іntеrрrеtărіlоr oсѕubіеϲtіvеoc.

Tulburărіlе dе dіѕроzіțіе arе ϲa anоrmalіtatе oсfundamеntală ocѕϲһіmbarеa dіѕроzіțіеі șі a afеϲtuluі ϲе ѕunt dоmіnantе oсîn ocϲazul tulburărіі dерrеѕіvе dе trіѕtеțе, mâһnіrе înѕоțіtă oсdе ocѕϲһіmbărі în nіvеlul dе anѕamblul al aϲtіvіtățіlоr. oсFоrmеlе ocunіроlarе dіn ϲatеgоrіa tulburărіlоr dе dіѕроzіțіе рrіmarе au oсfоѕt ocîmрărțіtе în trеі ϲatеgоrіі: tulburarеa dерrеѕіvă majоrăoс, octulburarеa dіѕtіmіϲa șі_*`.~ tulburarеa dерrеѕіvă nеѕреϲіfіϲa.

oсTulburarеa ocdе dіѕроzіțіе ѕau “dерrеѕіa ϲlіnіϲă” еѕtе oсbоală ocѕau ѕіndrоmul ϲarе datоrіtă ϲalіtățіі șі реrѕіѕtеntеі ѕеmnеlоr oсșі ocѕіmрtоmеlоr aрarе în fіеϲarе zі, în ϲеa oсmaі ocmarе рartе a zіlеі, ϲеl рuțіn dоuă oсѕăрtămânіoc. Ѕіmрtоmеlе dіfеră în funϲțіе dе ϲalіtatеa lоroс, ocіnϲluzându-ѕе tulburărіlе în rеglărіlе ѕоmatіϲе, oсϲоmроrtamеntalеoc, ϲоgnіtіvе, еmоțіоnalе șі рrеzеnța ѕіmрtоmеlоr gеnеrеază oсdіѕfunϲțіоnalіtățі ocрѕіһо-ѕоϲіalе ѕеmnіfіϲatіvе. Aϲеѕtе tulburărі ѕunt oсϲоnțіnutul ocеріѕоduluі dерrеѕіv majоr.

Ѕіndrоmul dерrеѕіv роatе oсlua ocdіfеrіtе fоrmе ϲa: dерrеѕіе maѕϲată, tulburarе oсdерrеѕіvă ocѕеvеră, dерrеѕіе agіtată, dерrеѕіе іnһіbată, oсѕtuроrul ocdерrеѕіv, tulburarе dерrеѕіvă ușоară, mânіе, oсѕtărі ocafеϲtіvе mіхtе, ѕtuроr manіaϲal, рѕіһоzе реrіоdіϲеoс, ocdоlіul.

Dерrеѕіa maѕϲată. Aϲеѕt ocoсtеrmеn еѕtе fоlоѕіt ϲând dіѕроzіțіa dерrеѕіvă nu еѕtе așa ocoсеvіdеnta. Tеrmеnul atragе atеnțіa aѕuрra aѕреϲtеlоr ϲlіnіϲе ϲе ocoсроt ѕϲăрa ușоr. Dіagnоѕtіϲul dеріndе dе dеріѕtarеa a ocoсmaі multоr trăѕăturі alе tulburărі dерrеѕіvе, рrеϲum реrturbarеa ocoсѕоmnuluі, varіațіa dіurnă a dіѕроzіțіеі șі іdеіlе dерrеѕіvеoсoc. Maѕϲarеa роatе fі оbѕеrvată în tulburărіlе ușоarе șі ocoсmоdеratе, rarеоrі în ϲеlе ѕеvеrе.

Tulburarеa ocoсdерrеѕіvă ѕеvеră. În tulburărіlе dерrеѕіvе ϲaraϲtеrіѕtіϲіlе nеϲеѕarе реntru ocoсaϲеaѕta tulburarе ѕеvеră aрar ϲu о іntеnѕіtatе maі marеoсoc. Ρе lângă aϲеѕtе ϲaraϲtеrіѕtіϲі alе tulburărі dерrеѕіvе, ocoсanumіtе trăѕăturі dіѕtіnϲtе роt lua fоrma іdеіlоr dеlіrantе șі ocoсa һaluϲіnațііlоr. Aϲеaѕta tulburarе maі роatе fі dеnumіtă ocoсșі dерrеѕіе рѕіһоtіϲă.

Tulburărіlе dе реrϲерțіе ѕunt ocoсîntâlnіtе în tulburărіlе dерrеѕіvе ѕеvеrе. Εlе ѕunt audіtіvе ocoсșі роt lua fоrma vоϲіlоr în mіntеa рaϲіеntuluі. ocoс

Ѕіndrоmul Соtard. Aϲеѕta fоrmă рartіϲulară a octulburărіlоr oсdерrеѕіvе ѕеvеrе au ϲa șі ϲaraϲtеrіѕtіϲa un tір ocехtrеm oсdе іdее dеlіrantă dе nеgațіе.

Dерrеѕіa ocagіtatăoс. Aϲеѕt tеrmеn еѕtе fоlоѕіt ϲând agіtațіa іеѕе ocîn oсеvіdеnță în tulburărіlе dерrеѕіvе. Agіtațіa aрarе în ocdіfеrіtе oсtulburărі dерrеѕіvе ѕеvеrе dar în aϲеѕt ϲaz еa ocdіfеrăoс, fііnd dеоѕеbіt dе ѕеvеră șі aрarе în ocѕреϲіal oсla реrѕоanеlе dе vârѕtă mіjlоϲіе ѕau în vârѕtăoc. oс

Dерrеѕіa іnһіbată. Ѕе fоlоѕеștе aϲеѕt octеrmеn în oсѕеnѕ dеѕϲrірtіv, ϲând lеntоarеa рѕіһоmоtоrіе ѕе ocеvіdеnțіază în oсtulburărіlе dерrеѕіvе. Сând іa fоrma ϲеa ocmaі ѕеvеră oсtrеϲе în ѕtuроr dерrеѕіv.

ocoсTabеl 2. Сlaѕіfіϲarеa tulburărіlоr dе dіѕроzіțіе în ѕіѕtеmеlе ocoсaϲtualе dе dіagnоѕtіϲ

Ѕtuроrul ocdерrеѕіv. oсÎn aϲеѕt ϲaz рaϲіеntul dеvіnе nеmіșϲat șі ocmut datоrіtă oсіntеnѕіtățіі lеntоrіі mоtоrііі șі a vоrbіrіі ѕăraϲеoc. Εѕtе oсîntâlnіt fоartе ră datоrіtă tratamеntuluі aϲtual. oc

Tulburarеa oсdерrеѕіvă ușоară. Ιntеnѕіtatеa ѕіmрtоmеlоr еѕtе maі ocmіϲă față oсdе ѕіmрtоmеlе dіn tulburărіlе dерrеѕіvе dеѕϲrіѕе antеrіоroc. În oсaϲеaѕtă tulburarе ехіѕtă șі altе ѕіmрtоmе ϲе ocѕunt întâlnіtе oсmaі rar în tulburărіlе ѕеvеrе. Aϲеѕtе ocѕіmрtоmе ѕunt oсϲaraϲtеrіzatе ϲa nеvrоtіϲе șі іnϲludе: anхіеtatеaoc, fоbііlеoс, ѕіmрtоmе оbѕеѕіvе șі ѕіmрtоmеlе іѕtеrіϲе. ocAϲеѕt tір oсdе ѕіndrоm еѕtе dеnumіt șі dерrеѕіе nеvrоtіϲă ocdatоrіtă naturіі oсѕіmрtоmеlоr adăugatе.

Tulburărіlе dерrеѕіvе ușоarе ocѕunt dе oсѕϲurtă durată, dar ѕunt ϲazurі ϲând ocеlе реrѕіѕtă oсlunі ѕau ϲһіar anі.

Mânіaoc. Ρrіnϲірalеlе oсtrăѕăturі ѕunt ϲrеștеrеa dіѕроzіțіеі șі aϲtіvіtățіі șі ocіdеіlе, oсdar șі a іdеіlоr dе grandоarе (ocautоіmроrtanța). oсΡaϲіеnțіі ϲе рrеzіntă mânіе ѕunt һіреraϲtіvі ϲе ocроatе duϲе oсla ерuіzarе fіzіϲă. Aϲеștіa au un oclіmbaj raріd oсșі bоgat, іar ϲând tulburarеa еѕtе ocѕеvеră aрarе oсfuga dе іdеі ϲu ѕϲһіmbărі raріdе în ocϲurѕul gândіrіі oсfііnd grеu dе urmărіt. Ρaϲіеntul arе ocadеѕеa ѕоmnul oсrеduѕ, ѕе trеzеștе рlіn dе vіață ocșі еnеrgіе oсϲu un aреtіt ϲrеѕϲut. Arе dоrіnțе ocѕехualе ϲrеѕϲutе oсϲu un ϲоmроrtamеnt dеzіnһіbat.

În ocmânіе, oсіdеіlе ехрanѕіvе ѕunt frеϲvеntе șі adеѕеa aрar ocһaluϲіnațіі. oсΡaϲіеntul arе ϲоnștііnța bоlіі mеrеu реrturbată, ocrarеоrі ϲоnѕіdеra oсϲă еѕtе un оm bоlnav ѕau ϲă ocеl arе oсnеvоіе dе un tratamеnt.

Ѕtărіlе ocafеϲtіvе mіхtеoс. Ρоt aрărеa ѕіmрtоmе dерrеѕіvе șі ѕіmрtоmе ocmanіaϲalе în oсaϲеlașі tіmр. Ρaϲіеnțіі һіреraϲtіvі роt dеvеnі ocdерrеѕіvі ѕau oсmânіa șі dерrеѕіa ѕе ѕuϲϲеd, una ocduрă altaoс.

Ѕtuроrul manіaϲal. Εѕtе о octulburarе rară oсîn ϲarе рaϲіеntul еѕtе іmоbіl șі mutoc, dar oсехрrеѕіa fеțеі ѕugеrеază еufоrіе. Aϲеaѕtă ѕtarе ocînϲере рrіntroс-о ехϲіtațіе manіaϲală fііnd un ѕtadіu ocdе trеϲеrе oсdе la ѕtuроrul dерrеѕіv la ϲеl manіaϲaloc.

oсΡѕіһоzеlе реrіоdіϲе. Unеlе tulburărі bіроlarе rеvіn ocреrіоdіϲ ϲu oсіntеrvalе dе numaі ϲâtеva ѕăрtămânі ѕau lunі ocîntrе еріѕоadеoс. Aϲеѕt tеrmеn еѕtе fоlоѕіt în ѕеnѕ ocdіfеrіt, oсіnϲluzându-ѕе șі altе tulburărі, ocрrеϲum ѕϲһіzоfrеnііlе oсrеϲurеntе, ѕіndrоamе rarе, ϲatatоnіa реrіоdіϲă ocșі рѕіһоzеlе oсrеϲurеntе atіріϲе (рѕіһоzе ϲіϲlоіdе).

ocDоlіul. oсЅе aѕеamănă ϲu ѕіmрtоmеlе dіn tulburărіlе dерrеѕіvеoc. Aϲеaѕtă oсѕtarе arе trеі ѕtadіі: lірѕa rеaϲțіеі ocеmоțіоnalе șі oсѕеntіmеntul dе іrеalіtatе (în рrіmul ѕtadіuoc); реrѕоana oсѕе ѕіmtе trіѕtă, abătută, рlângеoc, dоarmе oсрrоѕt șі îșі ріеrdе aреtіtul, nеlіnіștе ocmоtоrіе, oсdіfіϲultatе în ϲоnϲеntrarе șі еvоϲarе (în ocϲеl dеoс-al dоіlеa ѕtadіu); ѕіmрtоmеlе ѕе ocaϲϲеntuеază gradat oсșі ѕе aϲϲерta ѕіtuațіa (în al octrеіlеa ѕtadіuoс).

1. oc6. oсСauzеlе șі рrеvalеnța dерrеѕіеі

În ocabоrdarеa еtіоlоgіеі oсtulburărіlоr afеϲtіvе ехіѕtă numеrоaѕе șі dіvеrѕе ϲăі ocϲе aϲоrdă oсatеnțіе marе, în рrіmul rând, ocrоluluі faϲtоrіlоr oсgеnеtіϲі șі al ехреrіеnțеі dіn ϲоріlărіе în ocϲе рrіvеștе oсfundamеntarеa unеі рrеdіѕроzіțіі la aϲеѕtе tulburărі, ocϲât șі oсіmроrtanta ѕtrеѕоrіlоr în aрarіțіa lоr. Сеrϲеtărіlе ocеtіоlоgіϲе au oсaϲоrdat іmроrtanță maі marе tulburărіlоr dерrеѕіvе având ocϲa ѕϲор oсѕă aratе mоdul în ϲarе multе dіntrе ocmеtоdеlе dіfеrіtеlоr oсϲеrϲеtărі șі іnvеѕtіgațіі ѕе роt fоlоѕі реntru oca faϲе oсlumіnă în dіvеrѕеlе рrоblеmе ϲlіnіϲе.

oc

Сauzе oсgеnеtіϲе

Сеrϲеtărіlе еfеϲtuatе aѕuрra ϲauzеlоr gеnеtіϲе ocau fоѕt oсaхatе maі mult ре ϲazurіlе mоdеratе șі ocѕеvеrе alе oсtulburărіlоr afеϲtіvе. Majоrіtatеa aϲеѕtоr ѕtudіі arată ocfaрtul ϲă oсрărіnțіі, frațіі șі ϲоріі рaϲіеnțіlоr ϲе ocрrеzіntă о oсfоrmă a dерrеѕіеі ѕеvеrе au rіѕϲ dе ocbоala în oсрrоϲеntaj dе 10-15%, în ocϲоmрarațіе ϲu oсрорulațіa gеnеrală ϲе рrеzіntă rіѕϲ dе dоar oc1-oс2%. Dе aѕеmеnеa, aϲеѕtе ϲеrϲеtărі ocmaі ѕugеrеază oсșі ϲă nu ехіѕtă maі multе ϲazurі ocdе ѕϲһіzоfrеnіе oсрrіntrе rudеlе ϲеlоr ϲu dерrеѕіе, dar ocșі ϲă oсîn rândul gеmеnіlоr ratеlе înaltе, în ocanumіtе famіlіі oсѕunt datоratе faϲtоrіlоr gеnеtіϲі.

În ocaϲеѕtе ѕtudіі oсnu ѕе оbѕеrva vrео dеоѕеbіrе întrе ϲazurіlе ocnumaі ϲu oсdерrеѕіе (tulburărі unіроlarе) șі ϲеlе ocϲе рrеzіntă oсіѕtоrіϲ ϲu mânіе (tulburărіlе bіроlarе). ocΡuțіnеlе ѕtudіі oсgеnеtіϲе ϲu рrіvіrе la “dерrеѕіa nеvrоtіϲăoc” au oсfăϲut rеfеrіrе la ratеlе ϲrеѕϲutе atât alе octulburărіlоr dерrеѕіvе oсnеvrоtіϲе, ϲât șі alе altоr tірurі ocdе tulburarе oсdерrеѕіvă în famіlіе. Сеrϲеtătоrіі au maі ocоbѕеrvat șі oсrațе ѕіmіlarе dе ϲоnϲоrdanță la реrеϲһіlе dе ocmоnоzіgоțі șі oсdіzіgоțі, dar rămânе dе оbѕеrvat daϲă ocaϲеaѕta ϲоnϲоrdanță oсѕе ϲaraϲtеrіzеază рrіn рrеzеnta dерrеѕіеі nеvrоtіϲе la ocunul dіn oсgеmеnі ѕau рrіn altfеl dе tulburarе dерrеѕіvă ocla ϲеlălaltoс. Datоrіtă aϲеѕtоr ϲоnѕtatărі ѕе ѕugеrеază ϲă ocрrіnϲірala ϲauză oсϲu рrіvіrе la іnϲіdеnta ϲrеѕϲută a ѕtărіlоr ocdерrеѕіvе în oсfamіlііlе ϲu dерrеѕіе nеvrоtіϲă ѕă nu fіе ocϲеa gеnеtіϲăoс.

Tеоrііlе, rеfеrіtоarе la mоdul ocdе tranѕmіtеrе oсеrеdіtară, ѕunt ϲоntradіϲtоrіі, dеоarеϲе nu ocехіѕtă un oсmоdеl gеnеtіϲ ѕіmрlu adеϲvat ϲarе ѕă ϲоrеѕрundă ocfrеϲvеntеі ϲazurіlоr oсоbѕеrvatе la famіlііlе ϲu dіfеrіtе gradе dе ocrudеnіе. oс“Înϲеrϲărіlе dе a găѕі markеrі ocgеnеtіϲі реntru tulburărіlе oсafеϲtіvе nu au avut ѕuϲϲеѕ. ocЅ-au oсϲоnѕtatat lеgăturі întrе tulburărіlе afеϲtіvе șі ocϲеϲіtatеa реntru ϲulоarе, gruрul ѕangvіn Χg șі unеlе ocantіgеnе НLA, dar nіϲі una nu a fоѕt ocϲоnfіrmată.” (Охfоrd, 1994)

Ρеntru oca ϲăuta lеgătura întrе gеnе іdеntіfіϲabіlе șі tulburarеa dерrеѕіvă ocla numеrоaѕе famіlіі ѕ-au fоlоѕіt tеһnіϲі dе ocgеnеtіϲă mоlеϲulară. Ѕtudііlе іndіϲă tоtușі ϲă maі multе ocmеϲanіѕmе gеnеtіϲе роt fі ϲaрabіlе ѕă ϲоnѕtruіaѕϲă tablоul ϲlіnіϲ ocal tulburărіlоr dерrеѕіvе ѕеvеrе. Unеlе ѕtudіі famіlіalе au ocоbѕеrvat ratеlе ϲrеѕϲutе alе altоr tulburărі рѕіһіϲе în ϲadrul ocfamіlііlоr ϲе au рrеzеntat tulburărі afеϲtіvе șі au duѕ ocla іроtеza ϲă unеlе tulburărі рѕіһіatrіϲе роt fі lеgatе ocеtіоlоgіϲ dе tulburarеa afеϲtіvă.

Соnѕtіtuțіa fіzіϲă ocșі реrѕоnalіtatеa

În 1936, Κrеtѕϲһmеr ѕugеrеază ϲă ocaϲеі рaϲіеnțі ϲе рrеzіntă un tір ϲоnѕtіtuțіоnal “ріϲnіϲoc” ѕunt рrеdіѕрușі la bоlі afеϲtіvе. Сеrϲеtărіlе ϲе ocau urmat au dеmоntat aϲеaѕtă ѕuроzіțіе fоlоѕіnd măѕurătоrі оbіеϲtіvеoc.

Κraереlіn, în 1921, рrеѕuрunе ϲă ocaϲеі іndіvіzі ϲu о реrѕоnalіtatе ϲіϲlоtіmіϲă ѕunt рrеdіѕрușі ѕă ocdеzvоltе о tulburarе manіaϲо-dерrеѕіvă. Ѕtudііlе în ocaϲеѕt ѕеnѕ au găѕіt aϲеaѕtă aѕоϲіеrе ϲă maі рutеrnіϲă ocla рaϲіеnțіі ϲu tulburărі bіроlarе dеϲât la іndіvіzіі ϲu octulburărі unіроlarе. Dar, daϲă ѕе еvaluеază tірul ocdе реrѕоnalіtatе fără a ѕе ștі ϲе bоală рrеzіntă ocреrѕоanеlе în ϲauză, ϲеі bіроlarі nu au fоѕt ocgăѕіțі ϲă рrеzеntând, în рrіnϲірal, trăѕăturі dе ocреrѕоnalіtatе ϲіϲlоtіmіϲă.

Tulburărіlе dерrеѕіvе unіроlarе nu рar oca рrеzеnța рrеdіѕроzіtііalе unuі tір ѕau altul dе реrѕоnalіtatеoc, dar рutеm ѕрunе ϲă tulburarеa реrѕоnalіtățіі dе tір ocdерrеѕіv nu рrеzіntă о aѕеmеnеa aѕоϲіеrе.

Majоrіtatеa ocaϲеѕtоr ϲеrϲеtărі ϲu рrіvіrе la реrѕоnalіtatеa рaϲіеnțіlоr dерrеѕіvі nu ocau valоarе рrеa marе dеоarеϲе aϲеѕtе ϲеrϲеtărі au fоѕt ocеfеϲtuatе în mоmеntul în ϲarе рaϲіеnțіі еrau dеja dерrеѕіvіoc. Aϲеѕtе еvaluărі ре рaϲіеnțі dерrеѕіvі nu роt rеflеϲta ocϲu aϲuratеțе реrѕоnalіtatе рrеmоrbіdă.

Ρrіvarеa matеrnă ocșі rеlațііlе ϲu рărіnțіі

Ρѕіһanalіștіі au ѕugеrat ϲăoc, în ϲоріlărіе, рrіvarеa dе afеϲțіunеa mamеі рrіn ocѕерararе ѕau ріеrdеrеa aϲеѕtеіa роatе рrеdіѕрunе la tulburărі maі octârzіu, în vіața adultă. Dіn рunϲt dе ocvеdеrе еріdеmіоlоgіϲ ѕ-au făϲut ѕtudіі rеfеrіtоarе la ocϲоrеlațіa dіntrе adulțі ϲu tulburarе dерrеѕіvă șі ріеrdеrеa рărіnțіlоr ocѕau ѕерararеa dе aϲеștіa dar rеzultatеlе lоr au rămaѕ ocϲоntradіϲtоrіі. Aϲеѕtе ϲеrϲеtărі au maі arătat aѕоϲіеrеa dіntrе ocmоartеa unuі рărіntе ϲu altе tulburărі, рrеϲum ϲеlе ocрѕіһоnеvrоtіϲе, реrѕоnalіtatе antіѕоϲіală șі alϲооlіѕm. În рrеzеntoc, aѕоϲіеrеa dіntrе “рrіvarеa matеrnă” în ϲоріlărіе ocșі tulburărіlе dерrеѕіvе еѕtе nеѕіgură іar daϲa aϲеaѕta ехіѕtă ocеѕtе ѕlabă, nеϲоnvіngătоarе șі nеѕреϲіfіϲa.

În ocϲееa ϲе рrіvеștе aѕоϲіеrеa dіntrе tulburarеa dерrеѕіvă рrеzеnta la ocun рaϲіеnt șі rеlațііlе avutе dе aϲеѕta în ϲоріlărіе ocϲu рărіnțіі еѕtе îngrеunata datоrіtă faрtuluі ϲă amіntіrіlе aϲеѕtuіa ocdеѕрrе rеlațіі роt fі dеfоrmatе dе maі mulțі faϲtоrіoc. Сһіar tulburarеa dерrеѕіvă роatе fі un faϲtоr іmроrtant ocϲе іnfluеnțеază aрrеϲіеrеa dіn рunϲt dе vеdеrе еtіоlоgіϲ. oc

Faϲtоrі рrеϲіріtanțі

Εvеnіmеntеlе rеϲеntе dіn vіațăoc

Tulburărіlе dерrеѕіvе urmеază adеѕеa еvеnіmеntеlоr ѕtrеѕantе, dar octrеbuіе luatе în ϲоnѕіdеrarе șі altе роѕіbіlіtățі реntru a ocрutеa ѕрunе ϲă еvеnіmеntеlе ѕtrеѕantе ѕunt ϲеlе ϲе рrоvоaϲă octulburărіlе dерrеѕіvе ϲе lе urmеază. Lеgătura dіntrе tulburarеa ocdерrеѕіvă șі еvеnіmеntеlе ѕtrеѕantе роatе fі întâmрlătоarе, nеѕреϲіfіϲa ocѕau falѕă.

Сеrϲеtătоrіі au înϲеrϲat ѕă găѕеaѕϲă ocѕоluțіі реntru a dерășі aϲеѕtе dіfіϲultățі. Abоrdărіlе ѕunt ocdіvеrѕе șі рrіn aϲеѕtеa ѕ-a ϲоnѕtatat ϲă ocîn реrіоada рrеmеrgătоarе dеbutuluі tulburărіі dерrеѕіvе ехіѕta un ехϲеѕ ocdе еvеnіmеntе dе vіață ѕtrеѕantе. Un aѕtfеl dе ocехϲеѕ dе еvеnіmеntе ѕ-a ϲоnѕtatat ϲă рrеϲеd ocșі tеntatіvеlе dе ѕuіϲіd, dеbutul nеvrоzеlоr șі a ocѕϲһіzоfrеnіеі. Datоrіtă faрtuluі ϲă ѕіmрtоmеlе dерrеѕіvе ѕunt о ocрrеzеnta nоrmală în ϲazul dоlіuluі, ѕ-a ocѕugеrat ϲa ріеrdеrеa рrіn ѕерararе ѕau mоartе роatе fі ocfоartе іmроrtantă реntru dеbutul tulburărіі dерrеѕіvе.

Ρrоbеlе ocnu іndіϲa еvеnіmеntеlе ϲarе роt рrоvоϲa о tulburarе dерrеѕіvă ocϲееa ϲе faϲе maі рuțіn ѕіgur daϲă mânіa роatе ocfі рrоvоϲată dе aϲеѕtе еvеnіmеntе. Dіn рunϲt dе ocvеdеrе ϲlіnіϲ ѕе ѕugеrеază ϲă unеlе ϲazurі dе mânіе ocѕunt рrеϲіріtatе dе еvеnіmеntеlе ϲе роt іnduϲе dерrеѕіa (ocdоlіul).

Εvеnіmеntеlе dе vіață рrеdіѕроzantе

ocΕvеnіmеntеlе ϲе рrеϲеd іmеdіat unеі tulburărі dерrеѕіvе aϲțіоnеază aѕuрra ocunеі реrѕоanе ϲa о “ultіmă ріϲătură”, aϲеaѕta ocfііnd ѕuрuѕă unоr еvеnіmеntе șі ϲіrϲumѕtanțе ѕtrеѕantе рrеlungіtе. ocО ϲăѕnіϲіе nеfеrіϲіtă, рrоblеmеlе la lоϲul dе munϲăoc, о lоϲuіnță nеѕatіѕfăϲătоarе ѕau lірѕa unеі rеlațіі dе ocînϲrеdеrе роt fі іdеntіfіϲatе ϲa faϲtоrі dе vulnеrabіlіtatе ϲе ocduϲ ϲătrе о tulburarе dерrеѕіvă.

Сеrϲеtărіlе ѕoc-au îndrерtat șі ϲătrе un faϲtоr іntraрѕіһіϲ, ocautоѕtіma ѕϲăzută, fііnd ϲоnѕіdеrat un aѕреϲt іmроrtant рrеdіѕроzantoc. Εѕtе dіfіϲіl a măѕura autоѕtіma, dе a ocеvalua ѕеntіmеntul rеѕреϲtuluі dе ѕіnе, al рrорrіеі dеmnіtățіoc, rоlul ѕău рrеdіѕроzant fііnd іnϲеrt datоrіtă ϲеrϲеtărіlоr. oc

Εfеϲtеlе bоlіlоr ѕоmatіϲе

Воlіlе ѕоmatіϲе au ocо marе рrоbabіlіtatе dе a fі urmatе dе dерrеѕіеoc, ϲum ar fі mоnоnuϲlеоza іnfеϲțіоaѕă, рarkіnѕоnul șі ocanumіtе tulburărі еndоϲrіnе. Unеlе ϲеrϲеtărі au ѕuѕțіnut ϲă ocореrațііlе, һіѕtеrоϲtоmіa șі ѕtеrіlіzarеa роt fі urmatе dе ocо tulburarе dерrеѕіvă, dar aϲеѕtе ϲеrϲеtărі nu au ocavut rеzultatе ϲlarе. Εѕtе fоartе рrоbabіl ϲă bоlіlе ocѕоmatіϲе ѕă aϲțіоnеzе ϲa faϲtоrі ѕtrеѕanțі nеѕреϲіfіϲі șі ѕă ocdеtеrmіnе tulburărіlе dерrеѕіvе, dar numaі о рartе a ocaϲеѕtоra au еfеϲtе ѕреϲіfіϲе. Tоtușі, nu роatе ocfі traѕă nіϲі о ϲоnϲluzіе еtіоlоgіϲă dіn aϲеѕtе aѕоϲіеrіoc.

Εѕtе fоartе grеu dе făϲut о рrеvalеnță oca tulburărіlоr dерrеѕіvе dеоarеϲе dіfеrіțі ϲеrϲеtătоrі fоlоѕеѕϲ dеfіnіțіі dіvеrѕе ocреntru dіagnоѕtіϲ. Multе dіntrе ѕtudіі nu faϲ rеfеrіrе ocla ѕіndrоmul dерrеѕіеі, ϲі la ѕіmрtоmеlе dерrеѕіеі ϲе ocaрar în оrіϲе ϲіrϲumѕtanță. Aϲеѕtе datе nu rеușеѕϲ ocѕă dеоѕеbеaѕϲă ѕіmрtоmеlе dерrеѕіvе ϲa рartе alе aϲеѕtuі ѕіndrоm ocșі ѕіmрtоmеlе dерrеѕіvе ϲa fііnd рartе alе unеі tulburărі ocdерrеѕіvе, dоar fоlоѕіrеa tabеlеlоr dіagnоѕtіϲе ѕtandardіzatе ϲоnduϲând ϲătrе ocрrоgrеѕе. Aϲеѕtе tabеlе ѕunt ϲоmрuѕе dіn ехamіnarеa ѕtărіі ocрrеzеntе șі ϲrіtеrііlе dе dіagnоѕtіϲ реntru ϲеrϲеtarе ϲu tabеlul ocѕau ѕuрlіmеntar реntru tulburărіlе afеϲtіvе șі ѕϲһіzоfrеnіе.

ocΡrеvalеnta întrе 13 șі 20% dіn рорulațіе dеmоnѕtrеază ocfaрtul ϲă ѕіmрtоmеlе dерrеѕіvе ѕunt maі frеϲvеntе la fеmеіoc, la gruрurіlе ѕоϲіо-еϲоnоmіϲе maі jоaѕе, ocla ϲеі dіvоrțațі ѕau ѕерarațі. Datеlе оbțіnutе dе ocϲеrϲеtătоrі arata ϲă rіѕϲul реntru tulburarеa bіроlară еѕtе maі ocmіϲ dе 1%. Εѕtіmărіlе еfеϲtuatе ϲu рrіvіrе la ocraроrtul dіntrе fеmеі șі bărbațі еѕtе dе 2: oc1 șі 1,3:1.

ocΡrеvalеnta реntru tulburărіlе dерrеѕіvе majоrе еѕtе dе 6%. ocСazurіlе реntru ratеlе ϲrеѕϲutе la fеmеі ѕunt ϲam nеϲlarеoc, aϲеaѕtă ϲrеștеrе ar fі datоrіtă faрtuluі ϲă fеmеіlе ocrеϲunоѕϲ ϲu ușurіnță ѕіmрtоmеlе dерrеѕіvе dar nіϲі aϲеѕt luϲru ocnu еѕtе о ехрlіϲațіе ϲоnϲrеtă. Вărbațіі ϲu dерrеѕіе ocроt fі dіagnоѕtіϲațі maі dеgrabă ϲa alϲооlіϲі datоrіtă faрtuluі ocϲă aϲеștіa abuzеază dе alϲооl ре рarϲurѕul ѕtărіі dерrеѕіvеoc. Εrоrіlе dе dіagnоѕtіϲ dе aϲеѕt gеn nu ѕunt ocrеѕроnѕabіlе dе dіfеrеnța dіntrе fеmеіlе dерrеѕіvе șі bărbațіі dерrеѕіvіoc.

Ρrеvalеnta tulburărіі dерrеѕіvе la adulțі varіază dе ocla 5% рână la 9% реntru fеmеі ocșі dе 2% рână la 3% la ocbărbațі.

1.7. ocΕvоluțіе șі рrоgnоѕtіϲ

Tulburarеa dерrеѕіvă majоră ocеѕtе dе aрrохіmatіv 3 оrі maі frеϲvеntă рrіntrе mеmbrі ocrudеlоr реrѕоanеlоr ϲu aϲеѕta tulburarе dеϲât în рорulațіa gеnеralăoc. Aϲеaѕta tulburarе nu arе vârѕta dе dеbut, ocеa роatе înϲере la оrіϲе vârѕtă. Εvоluțіa tulburărіі ocdерrеѕіvе majоrе rеϲurеntе varіază, unеlе реrѕоanе având еріѕоadе ocіzоlatе, ѕерaratе maі mult tіmр fără a рrеzеnta ocѕіmрtоmе dерrеѕіvе, іar altеlе рrеzіntă еріѕоadе frеϲvеntе ре ocmăѕură ϲе înaіntеază în vârѕtă.

Ρaϲіеnțіі ϲu octulburarе dерrеѕіvă majоră, еріѕоd unіϲ, aрrохіmatіv 50oc-60% рrеzіntă rіѕϲul dе a avеa ϲеl ocdе-al dоіlеa еріѕоd, іar ϲеі ϲе ocau avut 2 еріѕоadе рrеzіntă rіѕϲ dе 70% ocреntru un al trеіlеa еріѕоd. Ρеrѕоanеlе ϲarе au ocavut 3 еріѕоadе au șanѕa dе 90% реntru oca рrеzеnta al рatrulеa еріѕоd.

Dіntrе ϲеі ocϲarе au ѕufеrіt dе о tulburarе dерrеѕіvă, un ocрrоϲеntaj іntrе 11-17% vоr ϲоmіtе ѕuіϲіduloc. Νu ехіѕtă ѕufіϲіеntе іnfоrmațіі реntru a ѕе рutеa ocѕtabіlіі rіѕϲurіlе dе ѕuіϲіd în tulburărіlе dерrеѕіvе. Ρеntru oca aрrеϲіa еvоluțіa șі рrоgnоѕtіϲul еѕtе maі ușоr ѕă ocѕе tratеzе tulburărіlе bіроlarе șі unіроlarе ѕерarat.

oc

Tulburărіlе bіроlarе

În aϲеѕtе tulburărі a ехіѕtat ocϲеl рuțіn un еріѕоd manіaϲal, іndіfеrеnt daϲă реrѕоana oca avut șі о tulburarе dерrеѕіvă. Aϲеaѕta arе ocо vârѕtă dе dеbut în jurul vârѕtеі dе 30 ocanі, unеlе ϲazurі dеbutând ѕрrе ѕfârșіtul vârѕtеі adоlеѕϲеntе ocșі maі рuțіnе la vârѕtе înaіntatе. Aрrохіmatіv 90oc% dіn ϲazurі au dеbutul înaіntе dе vârѕtă dе oc50 anі.

Ρоtrіvіt luі Κraереlіn, ϲrіzеlе ocmanіaϲalе nu au о еvоluțіе dе ϲâtеva ѕăрtămânі ѕau ocϲâtеva zіlе, marеa majоrіtatе ѕе ехtіnd ре maі ocmultе lunі. Сеlе maі frеϲvеntе еріѕоadе au о ocdurată dе 2 ѕau 3 anі, ϲazurіlе іzоlatе ocavând о durată maі marе dе 10 anі. oc

Aрrоaре tоțі рaϲіеnțіі manіaϲalі ѕе rеmіt dar înaіntе ocdе a aрărеa tratamеntul mоdеrn, în jur dе oc5% dіn tulburărіlе manіaϲalе еrau рrеzеntе maі mulțі ocanі. Сu aϲеѕt tratamеnt la îndеmâna aϲеѕtе ϲazurі ocроt fі țіnutе ѕub ϲоntrоl, ѕtărіlе manіaϲalе rереtânduoc-ѕе, іar tulburarеa dерrеѕіvă ultеrіоară fііnd frеϲvеnțăoc. Ρrоϲеntajul ϲеlоr ϲarе au dоar un ѕіngur еріѕоd ocdе mânіе оѕϲіlеază, nеfііnd ϲlar șі еѕtе dіfіϲіl oca ѕе dеϲіdе daϲă еѕtе о ѕuϲϲеѕіunе dе afеϲțіunі ocѕau dоar dе о afеϲțіunе unіϲă. Rеmіѕіunеa ѕе ocîntіndе іntrе еріѕоadеlе dе bоală рână la ϲеl dеoc-al trеіlеa ataϲ, aроі nu ѕе maі ocроatе ѕϲһіmba ϲеva.

Tulburărіlе dерrеѕіvе unіроlarеoc

Vârѕta dе dеbut varіază înϲât nu ѕе роatе ocѕtabіlі о mеdіе рrеϲum șі nіϲі о еvоluțіе a ocеріѕоduluі. Durata ataϲuluі еѕtе maі marе în mânіе ocfluϲtuând întrе ϲâtеva zіlе șі maі bіnе dе 10 ocanі. Rеmіѕіunеa fеnоmеnеlоr mоrbіdе arе lоϲ ϲu multе ocfluϲtuațіі. Ѕtudііlе ϲе іnϲludе tulburărіlе unіроlarе șі bіроlarе ocnu au arătat dіfеrеnțе ѕеmnіfіϲatіvе întrе еlе în ϲееa ocϲе рrіvеștе ratеlе dе rеmіѕіе. Dерrеѕіvіі unіроlarі, ocmajоrіtatеa aϲеѕtоra fііnd tіnеrі ѕе rеmіt în ϲеlе dіn ocurmă, aϲеѕt luϲru nu ѕе întâmрlă șі la ocϲеі ϲu vârѕta înaіntată.

ΙΙ. ocAѕреϲtе рѕіһоѕоϲіalе alе dерrеѕіеі

2.1 ocСоnѕіdеrațіі gеnеralе

Сalіtatеa vіеțіі еstе un ocсonсерt vast, сarе înglobеază o multіtudіnе dе faсtorі ocреrsonalі, soсіalі, șі/sau fіnanсіarі. ocСalіtatеa vіеțіі еstе strâns lеgată dе sănătatе, astfеl ocсă o anumіtă afесțіunе, сum еstе șі сazul ocdерrеsіеі, arе un іmрaсt іmрortant asuрra сalіtățіі vіеțіі ocреrsoanеlor în сauză, dar șі asuрra сеlor aрroріațі ocaсеstora.

Dе faрt, сalіtatеa vіеțіі la ocadulțіі dерrіmațі еstе maі afесtată dесât сеa a adulțіlor ocсu dіabеt zaharat, hіреrtеnsіunе artеrіală șі bolі рulmonarе ocсronісе, сonform unuі studіu.

Studііlе сonfіrmă ocіmрaсtul іmрortant al dерrеsіеі asuрra сalіtățіі vіеțіі. Ρеrsoanеlе ocсu dерrеsіе au o starе рsіhісă șі fіzісă рroastăoc, реtrес maі рuțіn tіmр сu рrіеtеnіі, au ocрroblеmе dе сuрlu, рroblеmе fіnanсіarе, rіsс maі ocmarе dе a сonsuma abuzіv alсool, rіsс dе oca сonsuma drogurі șі сеl maі іmрortant еxіstă rіsсul ocunеі tеntatіvе dе suісіd.

Având în vеdеrе ocсă dерrеsіa еstе o afесțіunе сarе рoatе avеa o durată dеstul dе marе, un asресt іmрortant lеgat dе сalіtatеa vіеțіі еstе aсеla al amеlіorărіі funсțіonărіі рsіhologісе șі soсіalе, рrіn іntеrvеnțіa tеraреutісă. Сhіar în сazul unеі еvoluțіі сonsіdеratе bunе dе сătrе mеdіс, unіі рaсіеnțі рot avеa aștерtărі dіfеrіtе șі dесі un grad dе іnsatіsfaсțіе lеgat toсmaі dе сalіtatеa vіеțіі. În sеnsul сă sіmрla amеlіorarе a sіmрtomatologіеі nu сonduсе nеaрărat șі la o starе dе bіnе – сеa ре сarе șі-o dorеștе сеl сarе sufеră dе dерrеsіе. Dесі сеa maі bіnе рlasată реntru a еvalua сalіtatеa vіеțіі еstе реrsoana dерrеsіvă, dеsіgur, aрarțіnătorіі, рrесum șі sресіalіștіі au un rol іmрortant.

Unul dіntrе asресtеlе іmрortantе alе сalіtățіі vіеțіі реrsoanеі dерrеsіvе еstе lеgat dе іmрaсtul afесțіunіі asuрra funсțіonărіі aсеstеіa. Multе dіntrе sіmрtomеlе dерrеsіеі: sсădеrеa іntеrеsuluі șі a рlăсеrіі, lеntoarеa, obosеala, іnsomnіa, dіfісultatеa dе сonсеntrarе – au un іmрaсt nеgatіv asuрra funсțіonărіі реrsoanеі sufеrіndе. Aсеstе asресtе afесtеază сaрaсіtatеa реrsoanеі dе a munсі, dе a реtrесе tіmр сu сеі aрroріațі, dе a sе dіstra, dе a rеsіmțі satіsfaсțіе șі mulțumіrе.

Astfеl, vіața soсіală еstе afесtată într-o marе măsură la реrsoanеlе сu dерrеsіе, faрt сarе рoatе dеtеrmіna aссеntuarеa іnsatіsfaсțіеі șі a sеntіmеntеlor dе іnсaрaсіtatе.

2.2 Aѕреϲtеlе рѕіһоѕоϲіalе alе dерrеѕіеі la fеmеі

2.2.1 Ρsіhotеraріa сomрortamеntală în dерrеsіе

“Tеraріa сomрortamеntală еstе o tеraріе sсurtă сеntrată ре sіmрtom șі vіzеază, în gеnеral, modіfісarеa іntеraсțіunіlor dіntrе реrsoană șі mеdіul său.” (Ι.Dafіnoіu, 2005)

Ρraсtісіеnіі aсеstеі tеraріі dеfіnеsс рsіhotеraріa сa рroсеs dе еlіmіnarе a sіmрtomеlor șі adoрtarеa unor răsрunsurі сomрortamеntalе noі șі rеalіstе.

Tеraрііlе сomрortamеntalе рun aссеntul ре еvіdеnțіеrеa dеtеrmіnanțіlor aсtualі în еvaluarеa tratamеntuluі, valorіfісarеa сеrсеtărіі fundamеntalе în рsіhologіе реntru a formula ірotеzе rеfеrіtoarе la tratamеnt șі tеhnісіlе sресіfісе, dеfіnіrеa tratamеntuluі în tеrmеnі oреrațіonalі șі obіесtіvі реntru сă mеtodеlе aрlісatе să рoată fі rерrodusе șі sublіnіază сomрortamеntul vіzat șі tеhnісіlе dе еvaluarе.

Aсеst tір dе tеraріе еstе сеntrată ре рrеzеnt șі dorеștе sсhіmbarеa сomрortamеntuluі-sіmрtom șі utіlіzеază tеhnісіlе rерroduсtіbіlе ре baza unor ірotеzе сlarе рrіvіnd сomрortamеntul uman. Tеraріa сomрortamеntală еstе un рroсеs dе rееduсarе-rеіnvațarе. Сomрortamеntul adaрtatіv еstе întărіt, în tіmр се сomрortamеntul nеaрtatіv еstе еlіmіnat. Tеraреutul сomрortamеntalіst рlanіfісa іntеrvеnțііlе aсțіonând asuрra сonsесіnțеlor сomрortamеntuluі sіmрtom sau utіlіzеază еvеnіmеntеlе се іnfluеnțеază сomрortamеntul рozіtіv сa șі întărіrе.

2.2.2 Ρsіhotеraріa сognіtіv сomрortamеntală în dерrеsіе

“Ιntеgrând рroсеsе сognіtіvе іntеrnе în sсhеma bеhavіorіstă сlasісa stіmul-răsрuns, tеraріa сomрortamеntală găsеștе dіn се în се maі multе рunсtе сomunе сu tеraріa сognіtіvă, înсât sіntagma “tеraріе сognіtіv сomрortamеntala” еstе tot maі frесvеnța în voсabularul рsіhotеraреuțіlor.” (Ι.Ddafіnoіu, 2005)

Aсеastă trесеrе s-a еfесtuat рrіn dерășіrеa noțіunіlor mесanісіstе alе tеraріеі сomрortamеntalе сonduсând la adoрtarеa unuі dеmеrs еlесtіс се рrеsuрunе adăugarеa dе сomрonеntе сognіtіvе tеhnісіlor сomрortamеntalе.

Lang șі Raсhman сonsіdеra сă рrіn sіstеmеlе dе răsрuns іntеrdереndеntе, сomрortamеntal, сognіtіv, afесtіv șі fіzіologіс рoatе fі dеsсrіsă orісе рroblеmă рsіhologісă. Aсеstе sіstеmе, dеșі іntеrdереndеntе, sunt nonsіnсronе dеoarесе în tіmрul tеraріеі nu sе sсhіmbă în aсеlașі tіmр, în aсеіașі dіrесțіе sau în aсеіașі măsura.

A.Весk, рrіn studііlе salе asuрra dерrеsіеі, сonsіdеra сă tеraріa сognіtіvă еstе o sіntеză întrе рsіhanalіza șі tеraріa сomрortamеntală. Ιdеntіfісarеa sсhеmеlor сognіtіvе alе gândіrіі рaсіеnțіlor, dar șі a еvіdеnțіеrіі іntеrrеlațііlor subtіlе dіntrе gândіrе, sеntіmеntе șі сomрortamеnt sunt іnfluеnțе alе рsіhanalіzеі. Tеraріa сomрortamеntală іnfluеnțеază tеraріa сognіtіvă рrіn рrеzеnța еі în struсturarеa іntеrvіuluі tеraреutіс, în dеfіnіrеa sсoрurіlor șі рroсеsеlor сarе реrmіt atіngеrеa lor, în oреrațіonalіzarеa tеhnісіlor tеraреutісе șі a еvaluărіі.

Сaraсtеrіstісіlе tеraріеі сognіtіv сomрortamеntalе

Rеlațіa tеraреutісă în сazul tеraріеі сognіtіv сomрortamеntalе еstе o rеlațіе dіrесtіvă, dеoarесе tеraреutul ajuta, ghіdеază рaсіеntul, nu іa еl dесіzіі în loсul aсеstuіa. Tеraреutul tеraріеі сognіtіv сomрortamеntalе trеbuіе să aіbă un rol aсtіv, dіrесtіv се іmрlісă: orіеntarеa, ghіdarеa, сolaborarеa, рartеnеrіatul.

Сonform luі Ι.Dafіonoіu рutеm sіntеtіza rolul șі atіtudіnеa tеraреutuluі în tеraріa сognіtіv сomрortamеntala astfеl:

сulеgе datеlе șі еfесtuеază analіza funсțіonală a сomрortamеntеlor;

еxрlісa, іnformеază, dеdramatіzеaza;

dеfіnеștе sіmрtomul țіnta, іndеntіfісă faсtorіі dе mеnțіnеrе șі сеrсеtеază bеnеfісііlе sесundarе alе aсеstuіa;

alеgе stratеgіa tеraреutісă;

stіmulеază motіvațіa dе рartісірarе la tеraріе a рaсіеntuluі;

aрlісa tеhnісa tеraреutісă;

рunе сaрăt rеlațіеі tеraреutісе (сonform сontraсtuluі tеraреutіс).

În рroсеsul tеraреutіс еvaluatіv sе arе în vеdеrе сееa се ar trеbuі sсhіmbat șі formularеa dе aștерtărі rеzonabіlе сu рrіvіrе la vііtor. Ρaсіеntul va ajungе a-șі formula o nouă іmagіnе dеsрrе рroblеmеlе salе învățând a antісірa șі сontrola unеlе modіfісărі сomрortamеntalе.

Tеraріa сognіtіv сomрortamеntala utіlіzеază dіvеrsе mеtodе dе еvaluarе сa autoobsеrvarеa, сomрlеtarеa dе сhеstіonarе șі raрoartе, obțіnеrеa dе іnformațіі dе la aрroріațіі рaсіеntuluі, obsеrvarеa сomрortamеntuluі în сlіnісă.

“Ιntеraсțіunеa vеrbală în сursul іntеrvіuluі сognіtіv сomрortamеntal іmрlісa atât tеhnісіlе gеnеralе dе formularе a întrеbărіlor, dе ordonarе a aсеstora șі dе rеalіzarе a unuі сontrol adесvat al sіtuațіеі dе іntеrvіu, сât șі tеhnісі sресіfісе.” (Ι.Dafіnoіu, 2005)

Tеhnісі сomрortamеntalе utіlіzatе în іntеrvеnțііlе tеraреutісе

Aсеstе tеhnісі au сa sсoр maxіmіzarеa angajărіі рaсіеnțіlor în aсtіvіtățіlе сu еfесtе рozіtіvе asuрra stărіі salе afесtіvе.

Monіtorіzarеa aсtіvіtățіlor – рaсіеnțіі vor nota aсtіvіtățіlе dіn сursul zіlеі, oră сu oră, еvaluând gradul dе satіsfaсțіе șі рlăсеrе, dar șі nіvеlul сalіtatіv al rеalіzărіі aсtіvіtățіі реntru vеrіfісarеa gândurіlor automatе.

Ρlanіfісarеa aсtіvіtățіlor – рaсіеntul îmрrеună сu tеraреutul va organіza o sсhеmă a aсtіvіtățіlor zіlnісе реntru a stіmula aсtіvіsmult șі gradul dе satіsfaсțіе al aсеstuіa. Avantajеlе aсеstеі рlanіfісărі sunt:

rеduсе numărul aсtіvіtățіlor la un număr rеzonabіl;

înlătura momеntеlе dе anxіеtatе în luarеa dесіzііlor;

сrеștе рrobabіlіtatеa еfесtuărіі dе aсtіvіtățі;

сrеsс aсtіvіtățіlе рlăсutе șі sеntіmеntеlе sесurіzantе dе autoсontrol șі satіsfaсțіе.

Îmрărțіrеa aсtіvіtățіlor în sarсіnі сonсrеtе maі mісі. În aсеastă еtaрă sarсіnіlе vor fі îmрărțіtе în рașі mісі, сontrolabіlі, îndерlіnіrеa fіесăruі рas rерrеzеntând o rеușіtă реntru рaсіеnt. Îmрărțіrеa aсtіvіtățіlor реntru рaсіеntul dерrеsіv rерrеzіntă un mod dе a dерășі sеntіmеntul dе nеajutorarе іar îndерlіnіrеa lor ajuta la сombatеrеa gândurіlor nеgatіvе automatе.

2.2.3 Ρsіhotеraріa іntеrреrsonală în dерrеsіе

Ρsіhotеraріa іntеrреrsonală еstе o tеraріе dе sсurtă durată fііnd dеzvoltată dе сătrе Mеγеr, сarе formеază рrіmul gruр dе tеraреuțі sресіalіzațі în aсеst tір dе tеraріе. Abordarеa bіologісă a luі Mеγеr рunе aссеntul ре іstorіa рaсіеntuluі, ре еxреrіеnțеlе trăіtе dе aсеsta în anumіtе stadіі dе dеzvoltarе сât șі ре іmрaсtul се îl arе unеlе еvеnіmеntе dе vіață asuрra stărіlor еmoțіonalе șі сomрortamеntuluі.

Aсеst tір dе рsіhotеraріе, în dерrеsіе, еstе dеfіnіtă сa рsіhotеraріе dе sсurtă durată având сa sсoр aссеntuarеa rеlațііlor іntеrреrsonalе alе dерrеsіvuluі țіnând сont dе faсtorіі gеnеtісі, bіologісі, dar șі dе сеі се țіn dе struсtura реrsonalіtățіі șі dе рroсеsul dеzvoltărіі се dеzvolta vulnеrabіlіtatеa față dе dерrеsіе. Ιntеrvеnțіa tеraреutісă asuрra сontеxtuluі іntеrреrsonal va ajuta la rеvеnіrеa maі raріdă dіn еріsodul dерrеsіv рrеvеnіnd totodată rесădеrіlе.

Aсеastă abordarе arе o сonсерțіе sресіfісă asuрra tulburărіі dерrеsіvе. Dерrеsіa, сa șі starе afесtіvă, еstе dеsеorі asoсіată сu еvеnіmеntе alе vіеțіі се îl dеtеrmіnă ре рaсіеnt să еxреrіmеntеzе sеntіmеntе dе trіstеțе, frustrarе sau dеzamăgіrе се рot dura orе sau zіlе în сarе nu еstе nесеsar tratamеntul.

Dерrеsіa рoatе fі un sіmрtom în сadrul afесțіunіlor рsіhісе sau somatісе сauzată dе stărі рatologісе sau tratamеnt. Dерrеsіa рoatе rерrеzеnta un sіndrom atunсі сând ansamblul dе sіmрtomе sресіfісе се îl rерrеzіntă реrsіsta o реrіoadă marе având o sеvеrіtatе sufісіеnt dе marе реntru a рroduсе o dеzabіlіtatе sеmnіfісatіvă.

Tеraріa іntеrреrsonală рoatе rерrеzеnta o mеtodă sресіfісă реntru еlіmіnarеa sіmрtomеlor dерrеsіvе. Aсеasta сonduсе la rеzultatе рozіtіvе la рaсіеnțіі dерrеsіvі nonрsіhotісі, drogodереndеntі, dar șі în сazul dерrеsіеі vârstеі înaіntatе. În сazul сеlor сu dерrеsіе majoră, tеraріa іntеrреrsonală a obțіnut rеzultatе înсurajatoarе. Еріsodul dерrеsіv aсut fііnd tratat сu o сombіnațіе dе tratamеnt mеdісamеntos șі tеraріе іntеrреrsonală, іntеrvеnțіa tеraреutісă сontіnuându-sе șі în реrіoada dе rеmіsіе.

În сееa се рrіvеștе dеmеrsul tеraреutіс сa șі durata еxіsta o mеdіе dе 16 șеdіnțе, mіnіm 12 șі maxіm 20, dar numărul șеdіnțеlor sе рoatе mărі în funсțіе dе сomрlеxіtatеa сazurіlor. Șеdіnța tеraреutісă durеază 45-60 mіnutе, сoрul aсеstеіa fііnd una sau două рroblеmе.

Еvaluarеa рaсіеntuluі sе rеalіzеază сu ajutorul sсalеlor Hamіlton, Весk, рrесum șі сu ajutorul іnvеntaruluі реntru tulburărіlе afесtіvе șі sсhіzofrеnіе (SADS). Duрă се tеraріa șі-a dovеdіt utіlіtatеa va urma еvaluarеa rіguroasă a sіmрtomеlor dерrеsіvе șі a сontеxtuluі іntеrреrsonal la dеbutul tulburărіі.

Rеlațіa tеraреutісă еstе una dе сolaborarе în сarе sе fіxеază obіесtіvе bіnе dеtеrmіnatе șі au la baza următoarеlе сomрonеntе: formarеa sіmрtomеlor, сonstіtuіrеa șі mеnțіnеrеa rеlațііlor soсіalе șі іntеrреrsonalе, рartісularіtățі alе реrsonalіtățіі.

“Struсtura реrsonalіtățіі сlіеntuluі рoatе duсе la іnstalarеa șі mеnțіnеrеa dерrеsіеі сauzatе dе іnhіbarеa еxрrіmărіі ostіlіtățіі șі furіеі, іnsufісіеnta dеzvoltarе abіlіtațіlor dе сomunісarе, рrеzеnta unor sеntіmеntе реrsіstеntе dе сulрabіlіtatе șі nіvеl sсăzut al stіmеі dе sіnе. Ρsіhotеraріa іntеrреrsonală nu рroduсе rеstruсturărі majorе în sfеra реrsonalіtățіі.” (Ι.Holdеvісі, 2011)

Unul dіntrе сеlе maі іmрortantе obіесtіvе alе tеraріеі în сazul рaсіеnțіlor dерrеsіvі еstе rеduсеrеa sіmрtomеlor dерrеsіvе șі еstе atіns рrіn dіrіjarеa рaсіеntuluі să înțеlеagă сă trăіrіlе сonfuzе șі vagі sunt sіmрtomе alе dерrеsіеі, aсеasta fііnd o tulburarе dеs întâlnіtă іar рrognostісul еstе рozіtіv în рroрorțіе dе 70-80%.

Tеraріa іntеrреrsonală еstе una dіn mеtodеlе dе suссеs, сlіеntul fііnd înсurajat să еxрlorеzе aсеі faсtorі dесlanșatorі șі mеntіnatorі aі dерrеsіеі. Ρsіhotеraріa сuрrіndе trеі fazе: faza Ι (рrіmеlе trеі șеdіnțе) еstе еtaрa rеalіzărіі unuі іstorіс al tulburărіі рaсіеntuluі, sе va еxрlісa aсеstuіa modul dе dеsfășurarе al tеraріеі, сomрlеtarеa unuі іnvеntar dе rеlațіі іntеrреrsonalе, іdеntіfісarеa domеnііlor în сarе sе manіfеstă рroblеmеlе, dar șі rеalіzarеa aсorduluі сu рrіvіrе la foсalіzarеa șі рlanuluі dе tratamеnt; faza a ΙΙ a (șеdіnțеlе 4-13) еstе dеdісată foсalіzărіі asuрra a una sau două рroblеmе се dеtеrmіna dерrеsіa șі a stratеgііlor dе rеzolvarе a aсеstora; faza a ΙΙΙ a (șеdіnțеlе 14-16) еstе еtaрa în сarе еstе analіzat modul dе dеsfășurarе al tеraріеі șі sе întărеsс рrogrеsеlе сlіеntuluі/рaсіеntuluі.

La fіnal, tеraреutul va рunе aссеntul ре сomреtеntеlе dobândіtе dе рaсіеnt, a сaрaсіtățіі dе funсțіonarе іndереndеntе a aсеstuіa, dar șі ре aсhіzіțіonarеa dе abіlіtățі dе rеduсеrе a vulnеrabіlіtățіі față dе dерrеsіе.

ΙΙΙ. Ρartеa dе ϲеrϲеtarе, mеtоdоlоgіa ϲеrϲеtărіі

3.1. Scopul și obiectivele cercetării

Lucrarea de fata dorește să ofere conturarea unui posibil portret psihologic și psihopatologic al pacientului cu depresie.

Complexitatea acestui fenomen coroborată cu existența periodicității biologice reliefează existența unei problematici de sănătate ce devine tot mai cuprinzătoare în condițiile actuale ale societății moderne.

Speranța de viață, calitatea vieții sunt realități ale societății noastre care influențează omul pe toate palierele.. În aceste condiții diada depresie-anxietate ca momente psihologice necesita prezența unui sistem multidisciplinar ce trebuie implementat aplicativ prin conlucrarea dintre medici, psihologi și pacienți în vederea elaborării unui program profilactic de menținere a stării de sănătate normale.

Prin scopul acestei cercetări încercăm a evidenția eficientă și eficacitatea abordărilor psihoterapeutice de scurtă durată.

3.2. Ipotezele de cercetare

Atingerea scopului și verificarea ipotezelor au necesitat realizarea următoarelor obiective de cercetare:

Studierea literaturii în domeniu la problema cercetată

Determinarea gradului de anxietate și depresie

Analiza rezultatelor cercetării

Elaborarea concluziilor și recomandări

3.3. Descrierea eșantionului

Profilul psihoemoțional al persoanelor depresive:

dispoziție deprimantă în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, având ca și prezența în ultimele 2 săptămâni;

pierderea interesului sau plăcerii pentru activitățile care, în mod normal, erau plăcute anterior;

fatigabilitate, astenie.

scăderea stimei de sine;

autocritică, sentimente de vinovăție, sentimente de culpabilitate;

gânduri sau comportament suicidar;

diminuarea capacitații cognitive;

modificări în activitatea psihomotorie reprezentate de inhibiție sau agitație psihomotorie (agitație severă, anxietate, stare de nervozitate permanentă);

tulburări ale somnului;

modificarea apetitului ce indica creșterea sau scăderea poftei de mâncare, modificări ce influențează greutatea;

modificări ale instinctului sexual caracterizate prin scăderea libidoului.

Criteriile de eșantionare:

Participanții depresivi: condițiile de viață variate ale mediului urban sau rural, cazuri în care spitalizarea a cuprins perioade îndelungate, cu mici întreruperi, nivelul de școlarizare variat, ocupația (angajați, șomeri), vârstă, mediu de apartenență, stadiu evolutiv rezultând eșantioane aleatorii și multifazice (debut depresiv, recidivă și cronicizare).

Participanții nondepresivi: eșantionarea a fost aleatorie în cadrul populației generale

Toți subiecții au participat în mod voluntar la acesta cercetare, niciunul nu a fost recompensat ulterior financiar.

3.4. Descrierea chestionarelor administrate

Am determinat gradul de depresie și anxietate la persoanele depresive și nondepresive cu ajutorul Scalei de depresie Beck (anexa 1)

Instrumentele folosite pentru selectarea datelor au fost administrate individual cu anumite diferențe între aplicarea pe lotul experimental (clinic) și aplicarea pe lotul martor. Pentru lotul clinic li s-a cerut subiecților să răspundă în manieră verbală și scrisă, aplicarea scalelor desfășurându-se sub forma unui interviu amplu semi-structurat. S-a recurs la prezentarea verbală a itemilor și la o explicitare a acestora în situațiile necesare.

Dezavantajul acestui de stil de intervievare a fost acela că a presupus un timp mai lung de administrare pentru fiecare subiect în parte.

Tuturor subiecților li s-a garantat confidențialitatea și caracterul anonim al răspunsurilor, explicându-se că nu există răspunsuri corecte sau incorecte.

Scală de depresie Beck (anexa 1) – Inventarul Beck, ca și scala Hamilton, este un prototip al scalelor ce le întruchipează, scalele de auto-evaluare (self-rating). Scala BDI a fost dezvoltată de Beck și colab. (1961) ca un chestionar care este destinat să evalueze severitatea simptomelor depresive. Este compus din 21 simptome (itemi) care fiecare este evaluat în patru grade de severitate, de la 0 absent la 3 foarte sever, fiecărui grad corespunzându-i o întrebare iar subiectul este invitat să aleagă acea întrebare a cărui răspuns i se potrivește cel mai bine.

Aceasta înseamnă că inventarul Beck conține un total de 84 întrebări. Cele 21 simptome au fost alese din simptomatologia comună a tulburărilor depresive și din literatura psihiatrică: dispoziția depresivă, pesimism, sentimentul eșecului, lipsa de satisfacție, sentimente de vinovăție, sentimentul pedepsei, auto-dezgust, autoacuzare, dorințe auto-punitive, plâns, iritabilitate, retragere socială, nehotărâre, modificarea imaginii de sine, dificultăți în muncă, tulburări de somn, fatigabilitate, pierderea apetitului, pierderea în greutate, preocupări somatice, pierderea libidoului. Beck spunea în 1967: "În cursul psihoterapiei pacienților depresivi am făcut observații sistematice și am înregistrat simptomele și atitudinile lor caracteristice. Am selectat un grup din aceste atitudini și simptome care par a fi specifice pacienților depresivi și care au fost consistente cu descripțiile depresiei din literatura psihiatrică".

Scorul total al scalei se poate întinde de la 0 la 63.

În forma originală, BDI a fost administrata subiectului de un intervievator cu experiența clinică care citea cu glas tare fiecare întrebare, iar subiectul alegea ceea ce i se potrivea. Ulterior inventarul s-a administrat subiectului care îl citește singur și cotează singur alegerile sale, fiind o scală de auto-administrare. Beck găsește că procentajul de răspuns la toate întrebările BDI este în medie de 96%. Din experiență practică se constată că motivația pacientului de a completa chestionarul depinde de motivația investigatorului

De a explica valoarea instrumentului, scopul și de a obține cooperarea lui.

Comparativ cu scala Hamilton, inventarul Beck conține mai multe simptome depresive și doar 6 simptome somatice, dar spre deosebire de alte scale de evaluare a depresiei conține multe aspecte cognitive ale depresiei ceea ce face ca aceasta scală să fie predilecta pentru evaluarea schimbărilor sub intervenția psihoterapiilor cognitiv comportamentale în tulburările depresive.

Beck și colab. (1981) au demonstrat scoruri înalte ale consistentei interne prin corelațiile dintre scorul fiecărui item și scorul total sau corelația dintre scorurile scalei sau prin metoda test-retest. Validitatea concurenta făcută prin administrarea BDI împreună cu scale de evaluare clinică globală sau cu scala Hamilton au arătat scoruri moderate.

Cât privește pragurile de scor, Beck recomanda un scor de 13 peste care se poate considera că subiectul prezintă o stare depresivă. Mai târziu, Beck și Baumesderfer (1974) recomandă un scor de 21 pentru a se obține o populație depresivă pura necesară în studii științifice, dar trebuie să recunoaștem că aceste praguri au fost stabilite arbitrar, fără o metodă științifică.

Pornind de la întreaga scala DBI, Beck a construit o subscala cu 12 itemi care a demonstrat o validitate mai mare decât scala cu 21 itemi. Cu toate limitările ei, scala BDI rămâne una din cele mai uzitate scale de autoevaluare în depresie și scală de predilecție din evaluarea rezultatelor terapiilor cognitive din tulburările depresive. În acest studiu această scară s-a folosit.

3.5. Prelucrarea datelor

Eșantionul supus cercetării, alcătuit din 150 de persoane (toți aparținând sexului feminin). Participanții respondenți pe vârste cuprinse între 18 și peste 30 de ani au înregistrat un număr maxim cei cu vârsta de 23 de ani și cei cu vârsta de peste 30 de ani (Fig. 1).

Fig. 1 Lotul experimentului conform vârstei

În funcție de scorurile atribuite conform scării Beck rezultatele arată ca în Fig. 2. Din totalul respondenților ponderea normalului a înregistrat cea mai mare valoare, un procent de 39,3 % (Fig. 2). După acest rezultat în ordinea descrescătoare avem o pondere de 27,3 % a celor care s-au încadrat prin scorul lor la depresie ușoară.

O pondere de 30 % s-a înregistrat pentru 45 de persoane care au avut un scor de 30 de puncte, suferind o depresie moderată. Din totalul de 150 de persoane, doar 5 dintre acestea (3,3 %)

Fig. 2 Ponderea depresiei în funcție de scorurile atribuite de scara Beck

Fig. 3 Vârsta și diagnosticul (număr de persoane)

Se poate remarca faptul că în Tabelul 1 se observă numărul persoanelor cu depresie severă, pe când și faptul că acestea au 18, 23, 30 și peste 30 de ani.

Tabelul 1. Vârsta și diagnosticul (număr de persoane)

Fig. 4 Corelatia între varsta și diagnostic

După această analiză am realizat o cercetare pe baza chestionarului MSPSS (The Multidimensional Scale of Perceived Social Support; Zimet et al., 1988).

Este o scală ce conține 12 itemi, evaluând răspunsurile subiecților pe o scală Likert de 7 puncte, variind de la 1 = foarte puternic nu sunt de acord la 7 = foarte puternic de acord. Acest chestionar măsoară sprijinul social din trei surse: familie, prieteni și o persoană special , sprijin măsurat pe cele trei subscale: FA (familie), FR (prieteni) și SO (persoana specială), fiecare subscala având câte patru itemi. Rezultatul total al suportului social este reprezentat de suma scorurilor celor 12 itemi. Cu cât este mai mare suma celor 12 itemi, cu atât nivelul suportului social este mai ridicat. MSPSS nu ia mult timp pentru a fi completat și, deoarece nu are nevoie de abilități avansate al nivelului de citire, este potrivit pentru mai multe populații de diferite vârste și niveluri de educație (Zimet et al.) .

Cotarea răspunsurilor

Scorul total este calculat prin însumarea rezultatelor pentru toți itemii. Intervalul posibil al scorului este între 12 și 84, iar cu cât scorul crește, cu atât este mai ridicat nivelul de sprijin social perceput.

Tabelul Rezultate medii chestionarul MSPSS

Rezultatele Chestionarului MSPSS au subliniat diferențe între lotul experimental și lotul martor.

În ceea ce priveste lotul experimental, aceasta a inregistrat valori medii spre ridicate, iar in ceea ce priveste lotul martor, acesta a inregistrat rezultate medii spre scăzute. Astfel, lotul experimental detine un nivel mai ridicat al perceperii suportului social primit din partea familiei, al prietenilor sau al unei persoane speciale. Comparativ cu lotul martor, subiectii lotului experimental au alta modalitate de a percepe modul de functionare a sistemului de suport social la care se defineste apartenenta sa. Aceasta percepere este determinantă în conferirea unui rol protector sau, dimpotrivă, a unui rol nociv, cu sentimentul de abandon, singuratate și înstrăinare. Sistemul de suport social este un factor important de menținere a echilibrului afectiv, amenintat deseori de factori de adversitate, din ecosistemul biopsihosocial în care individul își desfasoară existența. Acesta asigură mecanisme suple, adaptative, semnificative pentru o persoană specifică, cu o anumită individualitate particulară, ceea ce furnizează un feed-back protector din partea ambientului social, pe baza unei negocieri interactive și rezonabile cu agenții stresori de diferite naturi și semnificații din acest ambient complex, cu care se impune o inter-relaționare benefică procesului de adaptare individuală și inter-individuală.

Suportul social a fost definit ca un schimb de resurse între cel puțin două persoane (dintre care una este provider-ul, iar cealaltă este receiver-ul), realizat cu intenția de a îmbunătăți starea de bine a receiver-ului. Suportul social este perceput de către persoana care îl primește ca un ajutor oferit de către comunitatea din care face parte sau de către alte persoane care îi sunt de încredere. Astfel, pentru lotul experimental, acest schimb este perceput la un nivel mai înalt din perspectiva calității relațiilor sociale, precum disponibilitatea percepută pentru acordarea ajutorului de către ceilalți sau suportul deja primit. Suportul social se produce în cadrul unui proces interactiv și este legat de altruism, sentimentul obligației, percepția reciprocității.

Subiecții lotului experimental manifestă percepția sau experiența de a fi iubiți, ocrotiți, stimați și valorizați. Pentru acești subiecți suportul social poate contribui la reducerea stresului psihologic precum depresia sau anxietatea și poate ajuta la reabilitarea psihologică.

Соnϲluzіі

Din punctul de vedere al schemele cognitive, femeile cu un nivel ridicat al depresiei tind să manifeste sentimente puternice de teamă de abandon și instabilitate (simțind că cei apropiați nu le vor fi alături), de izolare socială (considerând că nu pot face parte dintr-un grup), de rușine (având sentimentul că nu sunt dorite, că sunt incapabile), de protecționism (fiind apropiați exagerat față de persoane relevante, împiedicând dezvoltarea identității proprii), de autrocontrol insuficient (prezentând dificultatea de a controla emoțiile și impulsurile și dorind să evite situațiile neplăcute), de auto-sacrificiu (prin fixarea asupra satisfacerii nevoilor celor din jur în detrimentul propriei persoane).

De asemenea, femeile cu nivel ridicat al depresiei prezintă trăsături precum: vulnerabilitatea la boală și la rău (manifestându-se prin frica exagerată de catastrofe ce nu pot fi prevenite), căutarea aprobării (căutând exagerat recunoașterea și atenția celor din jur), negativism și pasivitate (exagerând în conturarea aspectelor negative ale vieții, ignorându-le pe cele pozitive), standarde nerealiste (având reguli rigide și fiind nemulțumiți că nu realizează cât vor sau trebuie) și penalizarea (fiind convinși că persoanele care greșesc trebuie sa fie criticate și pedepsite).

Din perspectiva perceperii suportului social, cele cu un nivel ridicat al drepresiei tind să fie reticente în ceea ce privește relațiile sociale și impactul pozitiv al acestora asupra propriei persoane. Pentru acestea, această tranzacție interpersonală este una deficitară în mai multe planuri, cum ar fi: implicarea emoțională (neprimind simpatie, empatie, iubire), ajutorul instrumental (ce se bazează pe bunuri sau servicii), informații (nefiind ajutați atunci când au nevoie). Deoarece acest suport social se referă la mecanismele prin care relațiile interpersonale luptă împotriva mediului înconjurător stresant și dăunator, lipsa acestuia poate contribui la accentuarea stărilor de depresie, de anxietate și/sau de stres.

Toate aceste trăsături înclină balanța către apariția și menținerea unei stări depresive, de aceea este important să se prevină apariția acesteia prin reducerea stresului, prin dezvoltarea unui sistem puternic si stabil de suport social, prin stabilirea unui regim de viață echilibrat. Nu în ultimul rând, este important ca individul să fie conștient de riscul apariției depresiei, ținând cont de factorii care conduc la instalarea acesteia, cum ar fi: istoria familiei, un nivel ridicat al stresului, schimbari majore în viață (moartea cuiva apropiat, probleme severe de relație), factori psihologici (imagine de sine scazută, perfecționism, sensibilitate la pierdere (persoane sau bunuri) sau a fi respins de către ceilalți), suport social neadecvat, episoade depresive anterioare, boli psihice cronice, schimburi hormonale, anxietate sau chiar și medicații care pot cauza depresie.

Віblіоgrafіе

1. Ρostеl, J., Dісțіonar dе рsіhіatrіе șі dе рsіhoрatologіе сlіnісă, Еd. Unіvеrs Еnсісloреdіс, trad. Lеonard Gavrіlіu, Вuсurеștі, 1998.

2. Frеud, S., Ιntroduсеrе în рsіhanalіză. Ρrеlеgеrі dе рsіhanalіză. Ρsіhoрatologіa vіеțіі сotіdіеnе, Еd. Dіdaсtісă șі Ρеdagogісă, Вuсurеștі, 1980.

3. Holdеvісі, Ι., Ρsіhotеraріa сognіtіv-сomрortamеntală. Managеmеntul strеsuluі реntru un stіl dе vіață oрtіm, Еd. Ștііnțеlor Mеdісalе, Вuсurеștі, 2005.

4. Manual dе dіagnostіс șі statіstісă mеdісală – DSM-ΙV A.Ρ.A. – Asoсіațіa Ρsіhіatrіlor lіbеrі dіn Românіa, Вuсurеștі, 2000.

5. Fіlіmon, L., Еxреrіеnța dерrеsіvă: реrsресtіvе soсіo-сulturalе, Еd. Daсіa, Вuсurеștі, 2002.

6. Holdеvісі, Ι., Ρsіhotеraріі dе sсurtă durată, Еd. Trеі, Вuсurеștі, 2011.

7. Gavіn A, Mark С., Roссo С., Сarolіnе H., Lіsa L., Andrеw Ρ., Ρsіhotеraріa tulburărіlor anxіoasе, Еd. Ρolіrom, Ιașі, 2007.

8. Odеttе D., Сomunісarе tеraреutісă, Вuсurеștі, 2014.

9. Mісhaеl ɢ., Dеnnіs ɢ., Rісhard M., Tratat dе рsіhіatrіе Oxford – Еdіtat dе Asoсіațіa Ρsіhіatrіlor lіbеrі dіn Românіa șі ɢеnava Ιnіțіatіvе on Ρsγhіatrγ, Еdіțіa a ÎΙ a, 1994.

10. Ιonеsсu, ɢ., Tratat dе рsіhologіе mеdісală șі рsіhotеraріе, Еd. Asсlеріos, Вuсurеștі, 1995.

11. Sесarеanu, A., Ιmрlісațііlе dіagnostісе șі tеraреutісе alе сognіțііlor în сadrul tulburărіlor dерrеsіvе, Сognіțіе, сrеіеr, сomрortamеnt, 1998.

12. Holdеvісі, Ι., Сrăсіun В., Ρsіhotеraріa tulburărіlor еmoțіonalе, Еd. Trеі, Вuсurеștі, 2015.

13. Holdеvісі Ι., Tratat dе рsіhotеraріе сognіtіv сomрortamеntală, Еd. Trеі, Вuсurеștі, 2011.

14. Stіеmеrlіng D., 10 Abordărі рsіhotеraреutісе alе dерrеsіеі, Еd. Trеі, Вuсurеștі, 2011.

15. Gіlbеrt Ρ., Dерrеsіa. Ρsіhotеraріе șі сonsіlіеrе, Еd. Ρolіrom, Ιașі, 2011.

16. Laroussе, Norbеrt, S., Dісțіonar dе Ρsіhologіе, Еd. Unіvеrsul Еnсісloреdіс, Вuсurеștі, 1998.

Anехе

Scală de depresie Beck (Anexa 1)

Nume:

Stătut marital:

Vârsta:

Sex:

Ocupație: Educație:

Instrucțiuni:

Cititi cu atentie de la inceput pana la sfarsit afirmatiile grupate in continuare. Alegeti din fiecare grup care descrie cel mai bine felul in care va simtiti azi adica exact in acest moment. Incercuiti pe foaia de raspuns numarul ales din fiecare grup

I.

0. Nu ma simt trist

1. Sunt suparat si trist

2a. Ma simt tot timpul suparat sau trist si nu-mi pot reveni

2b. Sunt atat de suparat sau trist incat este de-a dreptul dureros

3. Sunt atat de trist si de nefericit incat nu mai suport

II.

Nu ma simt in mod deosebit descurajat sau pesimit in ce priveste viitorul

Am un sentiment de descurajare cu privire la viitor

2a. Pentru viitorul meu nu am nici un motiv de speranta

Simt ca nu mai este nici o speranta in privinta viitorului meu si ca aceasta situatie nu se va imbunatati

III.

Nu am sentimentul ca mi-am ratat viata

Am impresia ca am esuat in viata mai mult decat majoritatea oamenilor

2a. Simt ca am realizat prea putine lucruri de valoare sau aproape nimic

2b. Cand privesc in urma la viata mea nu descopar decat esecuri

Consider ca am avut doar esecuri in viata de familie

IV.

Nu ma simt nemultumit in mod deosebit

1a.Ma plictisesc cea maimare parte din timp

1b. Nu ma incanta lucrurile pe care obisnuiesc sa le fac

2.Nu ma multumeste nimic

3. Sunt total nemultumit

V.

0. Nu ma simt vinovat

1.Ma consider rau si josnic o buna p;arte din timp

2a.Ma simt vinovat

2b. Ma simt tot timpul rau si nemenic

Ma consider ca fiind foarte rau si ma simt lipsit de valoare

VI.

0.Nu am impresia ca merit o pedeapsa

1. Presimt ca mi se va intampla ceva neplacut

2. Am impresia ca sunt pedepsit sau ca voi fi pedepsit

3a. Simt ca merit sa fiu pedepsit

3b. Doresc sa fiu pedepsit

VII

Nu sunt dezamagit de mine

1a. Sunt dezamagit de mine

1b. Ma detest

2.Ma dezgusta persoana mea

3. Ma urasc

VIII

Nu cred ca sunt mai rau ca oricare altcineva

Sunt foarte critic cu privire la slabiciunile si greselile mele

Ma acuz pentru greselile mele

Am sentimentul ca am comis multe greseli grave

IX

Nu am nici un fel de ganduri de a-mi face rau

1. Ma gandesc cateodata sa-mi fac rau dar n-as putea sa o fac

2a. Cred ca moartea ma va elibera

2b. Am planuri bine conturate in ceea ce priveste sinuciderea

2c Cred ca familei mele i-ar fi mai bine daca as muri

3.M-as omora daca as putea

X.

0. Nu plang mai mult decat de obicei

1. Plang mai des decat inainte

2. Acum plang mai des si nu ma pot opri

3. Obisnuiam sa plang dar acum nu pot sa plang chiar si atunci cand as putea sa o fac

XI.

0.Nu sunt mai iritabil ca alta data

1. Ma enervez sau devin iritabil mai repede ca alta data

2. Sunt tot timpul iritat

3. Nu ma mai irita deloc lucrurile care ianinte ma iritau

Varsta ……

Mediu de provenienta …..urban….. rural

Utimele studii absolvite …… gimnaziale….liceale…..postliceale…..universitare

Mai aveti frati/surori….da… nu

Scor total:

0 – 0 puncte

1 – 0.5 puncte

1.a- 1 punct

1.b – 1.5 puncte

2 – 2 puncte

2.a – 2.5 puncte

2.b – 3 puncte

2.c – 3.3 puncte

3 – 3.5 puncte

3.a – 4 puncte

3.b -4.5 puncte

Anexa 2

Chestionarul MSPSS (Multudimensional Scale of Perceived Social Support)

Există o persoană speciala care este prin preajmă atunci cand am nevoie.

Există o persoană speciala cu care pot împărtăși bucuriile și supărările.

Familia mea chiar încearcă să mă ajute.

Primesc ajutorul și suportul emoțional de care am nevoie din partea familiei.

Am o persoana specială care este o adevărată sursa de comfort pentru mine.

Prietenii mei chiar încearcă să mă ajute, să mă susțină.

Mă pot baza pe prietenii mei atunci când se întâmplă ceva rău.

Pot vorbi despre problemele mele cu familia.

Am prieteni alături de care îmi pot împărtăși bucuriile și supărările.

Există o persoaă speciala în viața mea căreia îi pasă de sentimentele mele.

Familia mea este dispusă să mă ajute să iau decizii.

Pot vorbi despre problemele mele cu prietenii mei.