Aspecte Privind Pregatirea Gimnastilor Incepatori la Grupa C Sarituri

CAPITOLUL 2

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI

2.1 ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA GIMNAȘTILOR ÎNCEPĂTORI

În acest tip de pregătire pentru gimnastică aerobică , un rol deosebit îl are stabilirea raportului corect între elementele de conținut ale antrenamentului care trebuie să țină seama de particularitățile morfo-functioanle și fizice ale corpului.
În special la această etapă a formării se urmărește în general dezvoltarea calităților și a simțurilor.

– Dezvoltarea fizică armonioasă a copiilor corelată cu dezvoltarea grupelor musculare solicitate în disciplină de gimnastică aerobică , se folosesc atât exerciții analitice cât și cele complexe de exerciții cu influență generală asupra musculaturii corpului.

– Se urmărește dezvoltarea progresivă a capacității motrice a copiilor : baza pregătirii o constituie stăpânirea unui sistem variat de priceperi și deprinderi motrice care să-i permită susținerea fără efor a solicitărilor din gimnastică aerobică.Lucrul acesta se realizaza prin folosirea unor jocuri dinamice în concordanță cu structura conținutului pregătirii.

– Se urmărește dezvoltarea aptitudinilor motrice specifice vârstei și sexului gimnaștilor, în special se va acționa asupra dezvoltării vitezei de reacție și de execuție , însă și coordonarea segmentelor față de corp cât și coordonarea mișcărilor partenerilor în sincron.

– Se urmărește formarea unui comportament civilizat și dornic de afirmare în realizarea obiectivelor .

– Se urmărește inițierea în elementele tehnice de baza , cum ar fi elementele de dificultate mică din cele patru grupe și să se dezvolte simțul de sincronizare al mișcărilor cu ceilalți parteneri.

– Se urmărește pregătirea treptată a micilor gimnasti pentru participarea în concursuri după cum urmează:

– Se face programarea concursurilor în funcție de progresele obținute în procesul instruirii , iar scopul acesta fiind de a obijnuii copii cu disciplină de concurs , cu modul de albitraj cât și cu emoțiile concursului.Aceste concursuri au rol educativ , contribuind la stăpânirea de șină și la stimularea motivației și a încrederi în sine.

Etapa inițială de pregătire în gimnastica sportivă masculină cuprinde grupele de incepatori, copii între 4 si 7 ani.

Școala mișcarii, ținuta corectă, stilul executiei caracterizat prin usurinta, desimvoltura si frumusețe se formează mai ușor la vârsta copilăriei. Actualmente, procesul complex de depistare, pregătire și perfecționare a tinerilor talente în gimnastica sportivă este asigurată de secțiile de gimnastică a cluburilor sportive școlare.

            Pregătirea modernă demonstrează că în gimnastica sportivă bazele performanței trebuie puse la vârsta copilăriei urmând ca pe parcursul instruiri să fie selecționate elementele talentate.

            Pentru copiii  care încep să practice gimnastica de la vârsta de 4-6 ani etapa trebuie să dureze între 1 și 2 ani iar pentru copiii care încep la vârsta de 6-7 ani, un an. În această perioada inițială de pregătire, dezvoltarea motricitați generale constituie obiectivul de bază și are în vedere copilul in perioada de vârstă în care se pot exercita influențe favorabile asupra creșterii si dezvoltări organismului (în egală măsură sfera somatică și functională).

            Proporționalitatea și armonia formelor copilului,ținuta corectă și estetica, formarea unui număr cât mai mare de deprinderi motrice de bază și specifice insușite corect.

            Urmarind în ultimi ani competițile noastre de copii se observă un slab nivel in ceea ce privește dezvoltarea calitatilor motrice.Unii copii dotați la categoria IV-a și a III-a îi  vedem lucrând cu ușurinta,copii care însa pe masura ce cresc raman în urma in ceea ce priveste capacitatea motrica raportata la dezvoltarea lor segmentara. Acest fapt are repercursiuni rapide asupra nivelului,tehnic si al tinutei corporale, ducand la plafonarea copilului sau chiar la dispariția lui din gimnastică.

            Cauza o constituie neînțelegerea problemei pregătirii motrice generale si speciale, se trece cu multa usurință peste pregătirea inițială de bază, dupa o lună sau doua deja se abordeaza elemente globale din gimnastică sportiva din dorinta de a intra cat mai repede in concurs.

            Pentru realizarea obictivelor de pregătire si performanța atat la nivelul începătorilor cât și la grupele de avansați și performanță devine tot mai necesară perfectionarea si modernizarea activitații de instruire în vederea găsirii de noi metode, procedee și mijloace prin care să  se acționeze în timpul antrenamentelor precum și perfectionarea continuă a celor existente, a celor așa zise tradiționale, în baza noilor obiective de performanță ce stau în fața gimnasticii sportive masculine.

            Pentru a aduce o contribuție calitativă la pregătirea copiilor gimnaști, profesori din cadrul secților de gimnastică au datoria de a asigura un nivel calitativ ridicat și eficient în timpul antrenamentelor, perfecționarea conținutului, metodelor și formelor de organizare a activitații de antrenament cu scopul optimizări procesului instructiv-educativ care să dinamizeze dezvoltarea capacități motrice, a dezvoltării calitaților motrice.

            Și antrenamentul din gimnastică este supus perfectionarii modernizării continue, nu prin simple adăugări de cunoștințe sau anumite selectări, ci printr-o restructurare de pe poziții noi, de pe poziția teoriei sistemice si operationale care să-i confere un grad crescut de eficiență.

            Modernizarea nu trebuie sa însemne negarea experienței acumulate de antrenamentul tradițional în practica gimnasticii, nu presupune renunțarea la principiile, metodele folosite cu bune rezultate de-a lungul timpului.

            Modernizarea reprezintă un proces de reevaluare ce sa dovedit și se dovedește în continuare valoros pentru procesul instructiv, precum și de introducerea unor elemente noi solicitate de actuala orientare a gimnasticii.

            Luând în considerare particularitățile individuale și cerintele de pregătire și performanța a gimnasticii se poate adapta principiul pregătirii individualizarii și colective în gradul cel mai înalt și cu perspective optime de eficiență maxima chiar incepand cu pregatirea initiala a copiilor gimnasti. Orice formă de antrenament care nu tine seama de particularitățile individuale și care nu folosește căi și mijloace de individualizare nu poate să ducă spre rezultate optime.

            Pregătirea copiilor este de neconceput făra cunoașterea particularităților de vârstă și a influenței diferitelor regimuri de activitate motrică. Copii gimnaști pot atinge o pregătire sportiva superioară cu condiția ca pregătirea motrică generală și motrică speciala sa fie realizate corespunzator în toate etapele de pregătire prin folosirea unei metodologi noi de predare care să asigure dirijarea operativă a procesului de instruire.

            În pregătirea individualizată a sportivilor începatori căile și mijloacele comune se aleg și se aplică diferențiat (pe grupe și subgrupe de nivel). În ce privește volumul, intensitatea, complexitatea, forma,  succesiunea prin adaptarea lor la particularitățile individuale si in forma de cerințele de performanță actuale a gimnasticii sportive masculine.

2.2. GRUPA C – SĂRITURI

Această grupă de dificultate cuprinde următoarele familii care la rândul lor includ grupe de elemente:

1. Grupa AIR TURN – saritură pe verticală cu trunchiul drept, întoarcere 360, picioarele apropiate și întinse, aterizare în stând

C 103: 1/1 AIR TURN – 0.3

C 104: 1 ½ AIR TURN – 0.4

C 105: 2/1 AIR TURN – 0.5

C 107: 2 ½ AIR TURN – 0.7

C 109: 3/1 AIR TURN – 0.9

C 113: 1/2 AIR TURN TO SPLIT – 0.3

C 114: 1/1 AIR TURN TO SPLIT – 0.4

C 115: 1 ½ AIR TURN TO SPLIT – 0.5

C 116: 2/1 AIR TURN TO SPLIT – 0.6

C 118: 2 ½ AIR TURN TO SPLI – 0.8

C 120: 3/1 AIR TURN TO SPLIT – 1.0

Grupa FREE FALL – săritură de pe ambele picioare cu trunchiul drept din verticală în orizontală cu aterizare în flotare, în aer picioarele apropiate și întinse

C 143: FREE FALL AIRBORNE – 0.3

C 144: FREE FALL ½ TWIST AIRBORNE – 0.4

C 145: FREE FALL 1/1 TWIST AIRBORNE – 0.5

C 146: FREE FALL 1 ½ TWIST AIRBORNE – 0.6

C 147: FREE FALL 2/1 TWIST AIRBORNE – 0.7

C 149: FREE FALL 2 ½ TWIST AIRBORNE – 0.9

C 150: FREE FALL 3/1 TWIST AIRBORNE – 1.0

C 154: FREE FALL AIRBORNE TO 1 ARM PUSH UP – 0.4

C 155: FREE FALL ½ TWIST AIRBORNE TO 1 ARM PUSH UP – 0.5

C 156: FREE FALL 1/1 TWIST AIRBORNE TO 1 ARM PUSH UP – 0.6

C 157: FREE FALL 1½ TWIST AIRBORNE TO 1 ARM PUSH UP – 0.7

C 158: FREE FALL 2/1 TWIST AIRBORNE TO 1 ARM PUSH UP – 0.8

HORIZONTAL JUMP FAMILY cuprinde:

Grupa GAINER – de pe un picior, cu celălalt picior aruncat în orizontală, trunchiul drept, săritură din verticală în orizontală cu întoarcere, aterizare în flotare, în aer picioarele apropiate și întinse

C 184: GAINER ½ TWIST – 0.4

C 186: GAINER 1 ½ TWIST – 0.6

C 189: GAINER 2 ½ TWIST – 0.9

C 194: GAINER ½ TWIST TO FRONTAL SPLIT OR PRONE SPLIT – 0.4

C 196: GAINER 1 ½ TWIST TO FRONTAL SPLIT OR PRONE SPLIT – 0.6

C 205: GAINER ½ TWIST TO 1 ARM PUSH UP – 0.5

C 207: GAINER 1 ½ TWIST TO 1 ARM PUSH UP – 0.7

Grupa TAMARO – de pe un picior, cu trunchiul și celălalt picior în orizontală, săritură cu aterizare în flotare, în aer picioarele apropiate și întinse

C 222: SAGITTAL SCALE AIRBORNE TO PUSH UP – 0.2

C 223: SAGITTAL SCALE AIRBORNE TO 1 ARM PUSH UP – 0.3

C 224: SAGITTAL SCALE 1/1 TWIST AIRBORNE TO PUSH UP (TAMARO) – 0.4

C 225: SAGITTAL SCALE 1/1 TWIST AIRBORNE TO 1 ARM PUSH UP (TAMARO TO 1 ARM PUSH UP) – 0.5

C 234: SAGITTAL SCALE 1/1 TWIST AIRBORNE TO SPLIT – 0.4

BENT LEG(S) JUMP FAMILY cuprinde:

Grupa TUCK – săritură pe verticală, în aer ridicarea picioarelor cu genunchii îndoiți apropiați de piept, aterizare în stând

C 262: TUCK JUMP – 0.2

C 263: ½ TURN TUCK JUMP – 0.3

C 264: 1/1 TURN TUCK JUMP – 0.4

C 265: 1 ½ TURN TUCK JUMP – 0.5

C 266: 2/1 TURN TUCK JUMP – 0.6

C 273: TUCK JUMP TO SPLIT – 0.3

C 274: ½ TURN TUCK JUMP TO SPLIT – 0.4

C 275: 1/1 TURN TUCK JUMP TO SPLIT – 0.5

C 304: TUCK JUMP TO PUSH UP – 0.4

C 305: ½ TURN TUCK JUMP TO PUSH UP – 0.5

C 306: ½ TURN TUCK JUMP ½ TWIST TO PUSH UP – 0.6

C 315; TUCK JUMP TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 0.5

C 316: TUCK JUMP ½ TWIST TO PUSH UP OR TO WENSON – 0.6

C 317: ½ TURN TUCK JUMP ½ TWIST TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 0.7

Grupa COSSACK – săritură pe verticală cu picioarele ridicate în aer în poziția echer apropiat paralele cu solul sau mai sus, picioarele apropiate cu unul întins și unul îndoit. Unghiul dintre trunchi și picioare nu trebuie să fie mai mare de 60.

C 343: COSSACK JUMP – 0.3

C 344: ½TURN COSSACK JUMP – 0.4

C 345: 1/1 TURN COSSACK JUMP – 0.5

C 346: 1½TURN COSSACK JUMP – 0.6

C 347: 2/1 TURN COSSACK JUMP – 0.7

C 354: COSSACK JUMP TO SPLIT – 0.4

C 355: ½TURN COSSACK JUMP TO SPLIT – 0.5

C 356: 1/1 TURN COSSACK JUMP TO SPLIT – 0.6

C 357: 1 ½ TURN COSSACK JUMP TO SPLIT – 0.7

C 358: 2/1 TURN COSSACK JUMP TO SPLIT – 0.8

C 385: COSSACK JUMP TO PUSH UP – 0.5

C 386: COSSACK JUMP ½TWIST TO PUSH UP – 0.6

C 387: ½ TURN COSSACK JUMP ½TWIST TO PUSH UP – 0.7

C 389: 1/1 TURN COSSACK JUMP ½TWIST TO PUSH UP (JULIEN) – 0.9

C 390: 1½ TURN COSSACK JUMP ½TWIST TO PUSH UP (ALCAN) – 1.0

C 396: COSSACK JUMP TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 0.6

C 397: COSSACK JUMP ½ TWIST TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 0.7

C 398: ½TURN COSSACK JUMP ½TWIST TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 0.8

C 400:1/1 TURN COSSACK JUMP ½TWIST TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 1.0

PIKE JUMP FAMILY cuprinde:

Grupa PIKE – săritură pe verticală cu picioarele ridicate în aer în poziția echer apropiat paralele cu solul sau mai sus. Picioarele trebuie să fie apropiate și întinse. Unghiul dintre trunchi și picioare nu trebuie să fie mai mare de 60.

C 433: PIKE JUMP – 0.3

C 434: ½ TURN PIKE JUMP – 0.4

C 435: 1/1 TURN PIKE JUMP – 0.5

C 436: 1 ½ TURN PIKE JUMP – 0.6

C 444: PIKE JUMP TO SPLIT – 0.4

C 445: ½ TURN PIKE JUMP TO SPLIT – 0.5

C 446: 1/1 TURN PIKE JUMP TO SPLIT – 0.6

C 475: PIKE JUMP TO PUSH UP – 0.5

C 476: PIKE JUMP ½ TWIST TO PUSH UP – 0.6

C 477: ½ TURN PIKE JUMP ½ TWIST TO PUSH UP – 0.7

C 479.1: 1/1 TURN PIKE JUMP ½ TWIST TO PUSH UP – 0.9

C 480: 1 ½ TURN PIKE JUMP ½ TWIST TO PUSH UP – 1.0

C 487: PIKE JUMP ½ TWIST TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 0.7

C 488: ½ TURN PIKE JUMP ½ TWIST TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 0.8

C 490: 1/1 TURN PIKE JUMP ½ TWIST TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 1.0

STRADDLE JUMP FAMILY cuprinde:

Grupa STRADDLE LEAP ȘI STRADDLE JUMP – săritură pe verticală (cu bătaie pe un picior sau ambele picioare) cu picioarele ridicate în aer în poziția echer depărtat (unghi minim de 90) paralele cu solul sau mai sus, cu brațele și trunchiul înclinate catre picioare. Unghiul dintre trunchi și picioare nu trebuie să fie mai mare de 60.

C 516: ½ TURN STRADDLE LEAP TO PUSH UP (KALOYANOV) – 0.6

C 517: ½ TURN STRADDLE LEAP ½ TWIST TO PUSH UP – 0.7

C 518: 1/1 TURN STRADDLE LEAP TO PUSH UP – 0.8

C 519: 1/1 TURN STRADDLE LEAP ½ TWIST TO PUSH UP – 0.9

C 537: ½ TURN STRADDLE LEAP TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 0.7

C 539: 1/1 TURN STRADDLE LEAP TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 0.9

C 553: STRADDLE JUMP – 0.3

C 554: ½ TURN STRADDLE JUMP – 0.4

C 555: 1/1 TURN STRADDLE JUMP – 0.5

C 556: 1 ½ TURN STRADDLE JUMP – 0.6

C 564: STRADDLE JUMP TO SPLIT – 0.4

C 565: ½ TURN STRADDLE JUMP TO SPLIT – 0.5

C 566: 1/1TURN STRADDLE JUMP TO SPLIT – 0.6

C 595: STRADDLE JUMP TO PUSH UP – 0.5

C 596: ½ TURN STRADDLE JUMP TO PUSH UP – 0.6

C 598: 1/1 TURN STRADDLE JUMP TO PUSH UP – 0.8

C 606: STRADDLE JUMP ½ TWIST TO PUSH UP – 0.6

C 607: ½ TURN STRADDLE JUMP ½ TWIST TO PUSH UP – 0.7

C 616: STRADDLE JUMP TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 0.6

C 617: ½ STRADDLE JUMP TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 0.7

C 618: ½ TURN STRADDLE JUMP ½ TWIST TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON – 0.8

C 619: 1/1 TURN STRADDLE JUMP TO 1 ARM PUSH UP OR TO WENSON (MARCHENKOV) – 0.9

Grupa FRONTAL SPLIT- săritură pe verticală cu trunchiul drept și picioarele ridicate lateral în sfoară frontală (180)

C 663: FRONTAL SPLIT JUMP – 0.3

C 634: ½ TURN FRONTAL SPLIT JUMP – 0.4

C 644: FRONTAL SPLIT JUMP TO FRONTAL SPLIT – 0.4

C 645: ½ TURN FRONTAL SPLIT JUMP TO FRONTAL SPLIT – 0.5

C 646: 1/1 TURN FRONTAL SPLIT JUMP TO FRONTAL SPLIT – 0.6

C 655: FRONTAL SPLIT JUMP TO PUSH UP (SHUSHUNOVA) – 0.5

C 656: FRONTAL SPLIT JUMP ½ TWIST TO PUSH UP – 0.6

C 657: ½ TURN FRONTAL SPLIT JUMP 1/2 TWIST TO PU – 0.7

SPLIT JUMP FAMILY cuprinde:

Grupa SPLIT – săritură pe verticală, în aer picioarele deschise în sfoară sagitală (180) cu trunchiul drept

SPLIT LEAP

C 673: SPLIT LEAP – 0.3

C 674: SPLIT LEAP ½ TURN – 0.4

C 685: SPLIT LEAP ½ TURN TO SPLIT – 0.5

C 695: SPLIT LEAP TO PUSH UP – 0.5

C 698: 1/1 TURN SPLIT LEAP TO PUSH UP – 0.8

KICK SPLIT LEAP

C 705: KICK SPLIT LEAP TO PUSH UP – 0.5

C 706: ½ TURN KICK SPLIT LEAP TO PUSH UP – 0.6

C 707: ½ TURN KICK SPLIT LEAP ½ TWIST TO PUSH UP – 0.7

SPLIT JUMP

C 713: SPLIT JUMP – 0.3

C 714: SPLIT JUMP ½ TURN OR ½ TURN SPLIT JUMP – 0.4

C 715: 1/1 TURN SPLIT JUMP – 0.5

C 716: 1 ½ TURN SPLIT JUMP TURN – 0.6

C 724: SPLIT JUMP TO SPLIT – 0.4

C 725: ½ TURN SPLIT JUMP TO SPLIT – 0.5

C 726: 1/1 SPLIT JUMP TO SPLIT – 0.6

C 735: SPLIT JUMP SWITCH TO SPLIT – 0.5

C 737: 1/1 TURN SPLIT JUMP SWITCH TO SPLIT – 0.7

C 745: SPLIT JUMP TO PUSH UP – 0.5

C 746: ½ TURN SPLIT JUMP TO PUSH UP – 0.6

C 748: 1/1 TURN SPLIT JUMP TO PUSH UP – 0.8

Grupa SWITCH SPLIT – săritură în verticală cu împingere de pe un picior, celălalt picior efectuează o forfecare față-spate până se ajunge în sfoară sagitală, se aterizează pe un picior

C 754: SWITCH SPLIT LEAP – 0.4

C 755: SWITCH SPLIT LEAP ½ TURN – 0.5

C 765: SWITCH SPLIT LEAP TO SPLIT – 0.5

C 766: SWITCH SPLIT LEAP ½ TURN TO SPLIT – 0.6

C 776: SWITCH SPLIT LEAP TO PUSH UP – 0.6

Grupa SCISSORS LEAP

C 795: SCISSORS LEAP – 0.5

C 796: SCISSORS LEAP ½ TURN – 0.6

C 797: SCISSORS LEAP 1/1 TURN – 0.7

C 806: SCISSORS LEAP TO SPLIT – 0.6

C 807: SCISSORS LEAP ½ TURN TO SPLIT – 0.7

C 808: SCISSORS LEAP 1/1TURN TO SPLIT – 0.8

C 817: SCISSORS LEAP SWITCH TO SPLIT (MARCHENKOV) – 0.7

C 827: SCISSORS LEAP TO PUSH UP – 0.7

C 828: SCISSORS LEAP ½ TWIST TO PUSH UP – 0.8

C 829: SCISSORS LEAP 1/1 TWIST TO PUSH UP (NEZEZON) – 0.9

KICK JUMP FAMILY cuprinde:

Grupa SCISSORS KICK – săritură în verticala de pe un picior, piciorul conducător se foarfecă înainte, aterizare pe un picior

C 832: SCISSORS KICK – 0.2

C 835: SCISSORS KICK ½ TWIST TO PUSH UP – 0.5

C 836: ½ TURN SCISSORS KICK ½ TWIST TO PUSH UP – 0.6

BUTTERFLY JUMP FAMILY cuprinde:

C 914: BUTTERFLY – 0,4

C 916: BUTTERFLY 1/1 TWIST – 0,6

C 918: BUTTERFLY 2/1 TWIST – 0,8

2.3.MOTRICITATEA COPIILOR DE VÂRSTA ȘCOLARĂ MICĂ

Vârstă elevilor este cuprinsă între 6-10/11 ani, această perioada este una foarte importantă întrucât este perioada de începere a dezvoltării motrice și va impacta într-un mod vizibil pe viitor.

La aceasta varsta copilul desfasoara o activitate motrica sustinuta;

Deprinderile motrice incep sa se contureze, atat cele de baza cat si cele aplicativ-utilitare;

–        mersul este leganat, cu pasi inegali, se pastreaza greu directia;

–        la alergare, faza de zbor este neclara, alergarea este tropotita;

–        saritura prezinta dificultati in insusire: se desprind greu de pe un picior, nu pot sari peste obstacole sau in adancime;

–        aruncarea ai prinderea sunt slab formate;

La 5-6 ani se imbunatateste coordonarea; preciza la nivelul mainii este inca slaba datorita muschilor mici ai mainii slabi dezvoltati;

La 6-8 ani creste tonusul muscular; creste capacitatea de rezistenta la eforturi mai mari si prelungite; se corecteaza mersul iar la alergare se contureaza faza de zbor;

se urmareste permanent formarea unei tinute corecte, evitarea instalarii unor deformari ale coloanei vertebrale;

se urmareste realizarea unei tinute estetice in mers si alergare.

se urmareste cresterea capacitatii pulmonare;

se urmareste observarea progreselor in  formarea deprinderilor motrice de baza, pe fondul acestora insusindu-se si celelalte tipuri de deprinderi;

se urmareste actionarea prin mijloace specifice in dezvoltarea aptitudinilor motrice coordinative in mod special, dar si asupra celor conditionale; indicii de indemanare, viteza si rezistenta aeroba cresc rapid, asupra mobilitatii trebuie actionat permanent; exercitiile de forta trebuie executate cu intensitate medie si submaximala pentru a nu afecta aparatul locomotor, inca neconsolidat

– La această perioada se dezvoltă sensibilitatea tactilă a mâinii cât și cele auditive și vizuale. 
– La perioada de aproximativ 8 ani elevul poate realiza imaginea vizuală a mișcărilor. 
– Se intensifica gusturile și mirosurile 
– Spiritul de observație devine deliberat, sistematic și analitic 
– Înregistrează o bună percepție a mărimii și greutății, a spațiului și timpului dar și a direcției de desfășurare a mișcării 
– Reprezentările sporesc în volum 
Iar pe plan intelectual : 
– Predomină memoria mecanică, cea involuntară și cea de scurtă durata. 
– Limbajul este influențat de intrarea copilului în școală, vocabularul se dublează, progrese se realizează și în ceea ce privește debitul verbal oral și cel scris. 
– La această vârstă se instalează gândirea operatorie concretă 
– La 7-8 ani , este capabil numai de conservarea cantității, la 9-10 ani apare capacitatea de conservare a greutății, iar pe la 11-12 ani apare capacitatea de conservare a volumului 
– Micul elev prezintă o vie curiozitate intelectuală 
– Crește capacitatea de mobilizare voluntară a atenției, fluctuațiile ei sunt frecvente; 

– Intrarea în școală modifică și universul afectiv al copilului, viață emoțională devine mai echilibrată 
– Se pun bazele convingerilor morale fundamentale 

2.4.CERINȚELE CODULUI DE PUNCTAJ

Grupa C-grupa săriturilor cuprinde 161 elemente, sistematizate pe criterii structurale în 9 familii. O mare parte din ele sunt preluate din gimnastica artistică sau din gimnastica ritmică. Deosebirile particulare în gimnastica aerobică apar în sfera elanului și a modalităților de aterizare. Elanul trebuie să fie specific, iar aterizările în flotare sunt unice în gimnastica aerobică.

Săritura, în gimnastica aerobică, prezintă următoarele faze:

a. – pregătirea pentru impuls sau elanul;

b. – impulsul;

c. – zborul;

d. – aterizarea.

Elanul poate fi specific, prin legarea săriturilor direct din pașii de bază specifici sau prin executarea a 2 pași de mers sau alergare. Săriturile se mai pot executa de pe loc fără elan.

Impulsul se poate realiza de pe un picior sau de pe ambele. El trebuie să fie energic, scurt, puternic și să asigure înălțimea zborului.

În timpul zborului se pot executa forfecări ale picioarelor, deschideri energice în sfoară, întoarceri ale corpului în jurul axelor principale, longitudinală și transversală, mișcări combinate.

Săriturile în gimnastica aerobică se pot finaliza (ateriza) în:

stând pe un picior

stând

push-up (flotare)

în sfoară (sagitală sau frontală)

Când se aterizează în sfoară se permite ca mâinile să atingă solul. În sfoară sagitală, piciorul din față este întins cu genunchiul orientat în sus, iar cel din spate orientat în jos, spre sol, iar la aterizare în sfoară frontală trunchiul poate fi lipit de sol sau în poziție verticală. Când se aterizează în flotare, amortizarea este făcută pe brațe simultan cu picioarele, capul este în linie dreaptă cu corpul.

În zbor trebuie să se mențină diversele poziții ale corpului, bine definite cu brațele fixate în poziții opționale. Fiecare fază a săriturii are o importanță deosebită.

Conform Codului de punctaj al F.I.G orice săritură trebuie să demonstreze detentă, viteză de reacție explozivă, o mare amplitudine în zbor și o aterizare cât mai precisă.

Săriturile în echer depărtat sau apropiat trebuie să fie cu picioarele la orizontală sau peste, iar unghiul picioarelor față de trunchi să fie de 90 sau mai puțin. La săriturile în sfoară picioarele trebuie să aibă cel puțin 170 deschidere. Toate întoarcerile și rotațiile trebuie să fie complete.

În funcție de poziția corpului în aer se disting 3 categorii de sărituri:

în verticală

din verticală în orizontală

în orizontală