Aspecte privind poluarea mediului în orașul Popești-Leordeni și măsuri posibile de protecție a acestuia [307298]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Știința Mediului

Programul de studii: [anonimizat] a acestuia

Îndrumător științific:

Conf. Dr. Valentina-Mariana Mănoiu

Absolvent: [anonimizat]

2018

Introducere

Poluarea mediului reprezintă o [anonimizat], animalelor și plantelor. [anonimizat]. [anonimizat], amplitudinea, distanța la care se măsoară aceste repercusiuni.

[anonimizat]-[anonimizat] a [anonimizat]. Mai îngrijorător ar fii faptul că s-a [anonimizat]-piață-efect. Un alt aspect pe care am să îl descriu în acest studiu sunt metodele posibile de combatere a acestor probleme. [anonimizat], [anonimizat], deși pentru toate aceste programe derulate fondurile erau din bugetul Uniunii Europene nu din cel local. În prezent cele mai multe acțiuni ce se derulează în scopul protecției mediului au la baza Strategia de dezvoltare durabilă a [anonimizat], jud. Ilfov 2016-2022.

Scopul realizării acestui studiu a fost de a [anonimizat] a populației cu privire la aceste probleme de mediu existent în zona orașului. Un alt scop a fost cel de informare personală cât și a [anonimizat], asupra aspectelor pozitive și negative și a posibilităților, restricționaților pe care le oferă zonă în care locuim.

Lucrarea este structurată pe zece capitole și o [anonimizat], [anonimizat]. Cel de al treilea capitol cuprinde partea de metodologie în care sunt detaliate metodele utilizate pentru realizarea lucrării atât cele de laborator cât și cele de teren. Al patrulea capitol este partea generală a lucrării, [anonimizat]-[anonimizat]. Capitolul cinci este centrat pe analiza și descrierea surselor de poluare principale din zonă, această parte are următoarele subcapitole: surse industriale, surse agricole, transportul și descris succint efectele negative ale turismului în zona de studiu. Capitolul șase cuprinde informații despre tipurile de poluanți emiși de sursele menționate în capitolul anterior, este subliniată evoluția acestor poluanți prin reprezentare grafică în capitolul șapte. În capitol nouă am ales să discut despre efectele nocive pe care le au poluanții asupra ecosistemelor din zonă cât și pentru sănătatea populației. Capitol nouă descrie proiectele propuse de primăria orașului cât și de autoritățile de mediu și populației pentru rezolvarea probleme subliniate în capitolele precedente, iar ultimul capitol se axează pe percepția populației din zonă asupra aspectelor de poluare. Pentru acest capitol a fost derulată etape de teren pentru realizarea chestionarului ce ulterior a fost centralizat ca mai apoi să se interpreteze și reprezinte grafic datele obținute.

În derularea activității de cercetare pentru realizarea prezentului studiu am întâmpinat o serie de impedimente de natură informativă: au avut limitări în ceea ce privește parte generală a lucrării, deoarece nu au fost realizate studii asupra zonei în mod deosebit ci doar împreună cu tot județul Ilfov sau a fost menționat în studii realizate pe zona București. Cea mai gravă limitare a fost reprezentată de generarea de informații atât de la primăria orașului cât și de la autoritățile depozitului de deșeuri Glina, SC ECO REC SĂ, care reprezintă o adevărată problemă ecologică pentru zona de studiu. De asemene aproximativ toate întreprinderile funcționale din zonă nu dețineau date despre monitorizarea poluanților emiși, chiar și pe site-ul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului erau anii în care datele pentru anumiți poluanți lipseau.

Cu toate aceste studiu privind aspectele de poluare a mediului și măsurile posibile de combatere a acestora pentru zona orașului Popești-Leordeni este unul complex care surprinde toate aspectele unui studiu de mediu. Cuprinde informațiile cele mai recente și aspectele cu cele mai mari probleme din zonă care trebuie să reprezinte o prioritate pentru autoritățile din zonă, dar și pentru populație.

Istoricul cercetărilor

Din punct de vedere istoric acest oraș apare în atestările documentare încă din anul 1530, a doua atestare documentară în care apare orașul Popești-Leordeni este redactată în anul 1828 în istorisirea despre războiul ruso-turc.

Denumirea orașului este dată de familiile de bulgari refugiați în năvălirilor tătarilor pe moșia lui boierului Alexandru Condurat, denumită atunci “Popesci”. Încă din timpurile străvechi documentele istorice menționează trei sate din care era alcătuit orașul, acestea erau: Popești-Conduratu sau Pavlicheni, Popești-Români și Leordeni.

Cronicile povestesc despre condițiile permisibile care au ajutat dezvoltare acestor sate, despre Dâmbovița care curgea pe lângă și despre codrii Ciumarnicului care ofereau adăpost populației la vreme de război. Ca oricare așezare Popești-Leordeni are o poveste aparte despre un anume boier Vlad Vodă care s-a înecat în râul Dâmbovița în timp ce era fugărit de hoți. Satul Popești de la acea vreme este amintit într-o scriere care datează din 23 noiembrie 1623 și într-una din 11 ianuarie din 1624, ambele istorisiri relatând întâmplări istorice din zona aceasta. Prin atestările documentare din secolul XVII se prezintă detaliat multitudinea de curți domnești construite pe terenul acestei zone, accentul se pune îndeosebi pe detaliile arhitecturale de la aceea vreme, iar dilema din acest punct de vedere este faptul că se regăseau cu precădere elementele bulgărești. (Teodor, 2012)Cea mai importantă datare istorică a acestui oraș este chiar statuia eroilor situată în centrul acestuia chiar în fața primăriei. Pe acesta sunt menționați toți cei care au participat la primul război mondial. Acest monument a fost restaurat prin programul” Monumentele Marelui Război” organizat în anul 2014 de către redacția revistei” Historia”.

Figura 2. 1 Statuia Eroilor din orașul Popești-Leordeni

O consemnare istorică deosebită o reprezintă însăși evoluția acestei zone de la statutul de sat, comună rurală sau mai târziu de comună suburbană, de la acesta următorul prag este centru agricol cel mai important din județului Ilfov, ca mai apoi în timpul contemporan să capete statutul de oraș. Din momentul în care acestei zone i s-a pus eticheta de oraș au început să apară întreprinderi numeroase axate pe sectoare diferite, iar preocupare pentru sectorul agricol a scăzut.

În afară de atestările documentare din cărțile de istorie orașul apare menționat în publicări din domeniul mediului. În aceste abordări deși nu reprezintă tema centrală abordată sunt menționate punctuale și aspecte din cadrul zonei. Un exemplu pentru această abordare este cartea ” Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropollitană a Bucureștiului” a domnului profesor doctor Ioan-Cristian Iojă. În cartea ”Studii de hidrologie” volumele 4 și 5 publicate de Institutul de Meteorologie și Hidrologie este abordată tema poluării apei din zona Popești-Leordeni.Rapoarte anuale de mediu și studiile de impact asupra mediului ale întreprinderiilor din zonă sunt documente ce au ca temă centrală zonă aceasta.

Metodologie

Pentru elaborarea lucrării de licență au fost folosite diferite metode care se pot grupa în două categorii:

metode de teren: cartare, măsurători, fotografiat, colectare date de la instituții, aplicarea unui chestionar

metode de laborator: documentarea în cadrul bibliotecii, realizarea hărților, interpretarea informațiilor, centralizarea chestionarului

Prima etapă a elaborării lucrării a fost cartea pe teren. Această etapă s-a desfășurat pe parcursul mai multor zile din data de 22.08.2017 până în data de 27.08.2017, durata cartării a fost de aproximativ 3 ore pe zi, în această etapă au fost făcute observațiile pe teren asupra amplasării spațiului construit și a distanțelor dintre zonele funcționale ale orașului. Cel mai important obiectiv din această etapă a fost depozitul de deșeuri care reprezintă problemă prioritară a zonei.

Etapa a doua a măsurătorilor a fost realizată în perioada 13-18 noiembrie 2017, au fost măsurați următorii parametrii: intensitatea traficului și poluarea fonică. Pentru a afla intensitatea traficului în fiecare din zile am realizat o contorizarea a numărului de mașini ce traversează zona. De menționat este faptul că acest lucru a fost desfășurat între orele 8:00-10:30 și 15:00-16:30, acestea reprezentând orele de vârf ale circulației pe arterele principale. După etapa de teren a urmat o etapă de laborator în care au fost integrate într-un tabel datele obținute pe teren, apoi a fost calculată o medie zilnică pentru fiecare tronson studia ținându-se cont de orele cu trafic intens, iar după această a fost realizată o hartă a intensității traficului pentru arealul de studiu. Paralel cu această etapă am monitorizat și gradul de poluare fonică creată de la aceste ore, de asemenea am măsurat gradul de poluare fonică și aproape de spațiile rezidențiale, industriale. Punctele în care au fost efectuate măsurătorile sunt distribuite uniform pe raza orașului și sunt în număr de 12 puncte. Măsurătorile asupra zgomotului au fost realizate cu aplicația mobilă Sonometru – MUTIS.

Aplicarea chestionarului a fost ultima etapă de lucru pe teren, desfășurată în luna mai a anului 2018. Chestionarul cuprindea 19 itemi, eșantionul ales este de 100 de persoane, nu a fost ales un anumit grup țintă, de asemenea acesta a fost aplicat și în cadrul instituțiilor din care am preluat date (primăria orașului, muncitori din cadrul Danubiana SĂ și SARANTIS ROMÂNIA SĂ). Aceștia au reprezentat elementele cheie ale părții de percepție a populației și din pricina faptului că erau rezidenți Popești-Leordeni.

Etapele de laborator au fost împărțite astfel: pentru început am realizat documentare în cadrul bibliotecii, culegând informații despre cadrul geografic al zonei, condițiile de favorabilitate și restrictivitate pe care le prezintă zona, factorii climatici, flora și fauna specifică zonei; precum și alte noțiuni teoretice despre aspectele de poluare surse și poluanți. Hărțile tematice pentru această lucrare au fost realizate în programul ArcMap versiunea 10.2.1 baza de date pentru acestea au fost atât în timp real prin utilizarea imaginilor satelitare din Google Earth cât și hărți tematice mai vechi precum Harta Geologică a României cu scara 1: 200 000de Ionuț Ovejanu, Bogdan Candrea, Vasile Crăciunescu, Hărțile sovietice 1:50 000 reproiectate în stero 70 de Vasile Crăciunescu. Despre metodologia componentei de percepție a populației sunt descrise în capitolul IX a lucrării.

4. Caracterizarea generală a arealului studiat

A. Așezare

Orașul Popești-Leordeni

Orașul Popești-Leordeni din punct de vedere geografic este situat în zona centrală a marii unități de relief Câmpia Română, diviziunea Câmpia Vlăsiei, subdiviziunea Câmpia Bucureștiului. Cea mai întinsă unitate de relief din această subdiviziune este Câmpia Cotroceni, în pondere mai mică este localizată Câmpia Colentinei și Câmpia Câlanului.

Figura 4. 1 Localizarea arealului de studiu la nivelul țării

Din punct de vedere teritorial orașul este localizat pe raza județului Ilfov, în partea sud-estică a capitalei la doar 9 km distanță față de aceasta, pe o arteră importantă a circulației rutiere și anume DN4 care legă Bucureștiul de Oltenița. Are o suprafață totală de 5.540 ha. Acesta face parte din regiune de dezvoltare.

Potrivit ultimelor date furnizate de către Institutul Național de Statistică, suprafața intravilană a orașului este de 970 ha, suprafața spațiilor verzi – 48 ha, suprafața agricolă – 5581 ha.

Figura 4. 2 Structura orașului Popești-Leordeni

Orașul Popești-Leordeni se învecinează cu următoarele unități administrativ-teritoriale:

– La nord –vest: municipiul București, sector 4;

– La nord: municipiul București, sector 3;

– La sud – vest: comună Berceni;

– La sud: comună Frumușani;

– La sud-est: comună Glina

Figura 4. 3 Localizarea arealului de studiu și a vecinilor

1.2 Istoricul orașului

Orașul Popești-Leordeni este format din trei foste sate: Pavlichei, Leordeni și Popești-Români care s-au unit în anul 1873.

Se regăsesc scrieri în cronici despre satul Popești din jumătatea secolului XVI.

În anul 1828 s-a declanșat războiul ruso-turc care a împins din populația Bulgariei să se retrag în această zonă. Apariția unor epidemii și boli a dus la împuținarea populației orașului.

Stema orașului este legată de istoria acestuia fiind compusă dintr-un scut de culoare albastră cu Fecioara purtând aureolă și faldurile mantiei albastre.

Figura 4. 4 Stema orașului Popești-Leordeni

B. Aspecte Geologice

Din punct de vedere geologic zona analizată se suprapune unei mari unități geologice și anume Platforma Moesică, mai precis Platforma Valahă fiind delimitată la nord de falia Bibești-Tinosu care o separă de zona intramontană și cuprinde depozite neogen-cuaternare. În nord-est este separată de falia Peceneaga-Camena, sud de Dunăre și în partea estică de falia intramoesică. Caracteristic zonei analizate sunt formațiunile geologice de vârsta paleozoică, mezozoică și neozoică toate fiind depuse pe un strat format din șisturi cristaline, acesta reprezentând fundamentul platformei. (Sandulache, 2012)

Depunerea și acumularea de sedimente s-a desfășurat în perioada Cambrian-Pleistocen de-a lungul a patru megacicluri geologice având următoarea succesiune:

Megaciclul Cambrian – Carbonifer superior: sedimentele în prima parte a acestui ciclul erau de tip detritic caracteristice fiind gresiile curațoase cu intruziuni de argile și silite peste care se acumulează tufuri bazice și argile bituminoase. La sfârșitul acestui ciclu zona era acoperită de gresii cuarțoase, conglomerate, calcare, gipsuri și anhidrite și intercalații de cărbuni, iar grosimea acestor strate ajungea la circa 6500 m. (Doru-Toader, 2009)

Megaciclul Permian – Triasic inferior: acest ciclu este caracterizat de procese magmatice de natura efuzivă, componența stratigrafică fiind formată din roci acide și bazice precum andezitul, bazaltul și rocile piroclastice.

Megaciclul Jurasic inferior – Cretacic: aceea perioadă este caracterizată în partea inferioară de un facies uniform format din gresii, argile marne negre bituminoase, calcare, iar în partea superioară se delimitează două zone de sedimentare formând faciesul diferențiat. Prima zonă este formată din calcare, marne cu amoliți și este localizată în partea centrală a unității morfologice, cea de a doua zonă este localizată periferic fiind formată din calcare oolitice, calcare recifale, calcare agale, cu gipsuri și anhidrite. (Săndulescu, 1984)

Megaciclul Badenian superior – Pleistocen: în acesta perioadă de timp se retrag apele de pe suprafața Plăcii Valahe, zona fiind formată din conglomerate, argile, marne, calcare nisipuri. La sfârșitul acestui megaciclu se delimitează mai multe formațiuni geologice: Formațiunea de Izvoarele, formațiunea de Cândești, formațiunile de Frătești, formațiunea de Uzunu conform unor autori acestea reprezintă ta partea terminală a celor de Cândești, iar printre acestea predomină resturile de moluște. În perioada Pleistocenului au mai fost delimitate două formațiuni cea de Coconi fiind un complex mărnos și cea de Mostiștea alcătuită predominant din nisipuri ce pot ajunge până la adâncimea de 25 metri. Tot în această perioadă se depun Pietrișurile de Colentina pe albia râului Argeș și Dâmbovița, depozitele loesseide ce acoperă Formațiunile de Cândești și depozitele de dune și terase în lungul cursurilor de apă principale din sectorul Valah. (Săndulescu, 1984)

Formațiunile geologice au fost depuse în medii foarte diferite și într-o varietate de condiții de sedimentare: uscat, mlăștinos și lacustru în care alternează depuneri de pietrișuri, marne, nisipuri și în final depunerile de loess toate de vârstă cuaternară.

Succesiunea stratelor este astfel:

la partea inferioară: pietriș, nisip într-un strat grosier alterate cu argilă

complex de marne

nisipuri de Mostiștea

depozite intermediare alcătuite din nisipuri și argile fine de origine fluviatilă

la partea superioară pietrișuri purtătoare de apă

depozite de argile nisipoase

la suprafață se regăsesc structuri de luncă construite din material aluvial

Figura 4. 5 Harta geologică a orașului Popești-Leordeni

Geologia reprezintă un factor important de răspândire sau întreținere a unor procese naturale sau antropice care au efect direct asupra mediului. Staturile geologice din zona analizată au cel mai semnificativ impact asupra calității apei potabile, reținută și filtrată cel mai bine în nisipurile de Colentina și Mostiștea, datorită modului de alcătuire geologic și a evoluției acestora. De asemenea substratul geologic a favorizat dezvoltarea urbană fiind o zonă în care riscurile geologice sunt inexistente sau au o intensitate mică.

C. Aspecte morfologice

Morfologic analizând teritoriul observăm că această zonă se bucură de condiții climato-geografice favorabile, aflându-se în partea centrală a zonei de câmpie. Zona analizată fiind preponderent localizată pe suprafața unității de relief Câmpia Bucureștiului, diviziunea Câmpia Cotroceni, Cârlanului și Colentinei.

Din punct de vedere morfologic această formă de relief prezintă o înclinare sud-estică, având un aspect de platou, localizându-se la altitudini ce variază între 40-100 de metri, mai precis zona crește în înălțime dinspre valea Dâmboviței, unde înălțimile sunt de aproximați 55 de metri, spre localitatea Chiajna valorile în această zonă fiind de 96,3 metri. Deasemenea zona prezintă o fragmentare nord – vestică – sud-estică, determinate de două cursuri de apă: Dâmbovița, Colentina.

Relieful prezent este unul monoton, fragmentat și cu pante mici, defavorizând procese de degradare a solului, însă există zone care sunt supuse proceselor de pluviodenudare, eroziune de maluri, băltire, exces de umiditate și inundație. Zonele acestea au reprezentat principala preocupare de amenajare teritorială efectuând lucrări specifice.

Formele de relief caracteristice Câmpiei Bucureștiului și modelate de principalele cursuri de apă sunt:

câmpi largi care variază între 4-8 kilometri, fiind cele mai înalte forme de relief din zonă

terase joase și culoare de vale cu albii minore

văiugi puțin adânci și înguste

microrelief de crovuri și albii părăsite

Figura 4. 6 Harta unitățiilor de relief din orașului Popești-Leordeni

Morfologia zonei este una care a favorizat dezvoltarea atât a spațiului rezidențial cât și celor industriale, acesta poate fii un lucru pozitiv din punct de vedere a dezvoltării orașului șia creșterii economice, dar negativ din punct de vedere ecologic, deoarece au fost distruse multe suprafețe verzi din zonă, în detrimentul creșterii spațiului rezidențial, iar flora și fauna din zonă s-au redus semnificativ. Nu sunt favorizate procese extreme care să afecteze zona, datorită altitudinilor mici din zonă.

D. Clima

Orașul Popești-Leordeni este localizat într-o zonă climatică temperat-continentală, caracterizându-se prin veri călduroase în care temperaturile ating 22-C.În aceste perioade se produc fenomene de secetă și uscăciune pe când iernile sunt friguroase cu temperaturi deC, în care sunt prezente viscolirile și zăpezile abundente. Primăvara este scurte și toamna de o durată mai mare. Temperatura medie anuală a aerului înregistrată este de C, iar cea a solului este de C, spre deosebire de zona capitalei în care temperaturile diferă în timpul verii chiar și cu C, în centru capitalei înregistrându-se valori mult mai mari.

Se înregistrează o cantitate de precipitații medie anuală de 550-580 l/valorile crescând pe direcțiile nord-vest, vest, sud-vest și descrescând treptat spre est, sud-est. Luna cea mai bogată este iunie cu o valoare de 81,8 mm, după care urmează mai (72,9 mm) și iulie (58,6 mm). La polul pe primul loc se află luna februarie cu 33,5 mm, urmată de martie (36,7 mm) și în final octombrie cu 38,1 mm. Umiditatea relativă a aerului prezintă valori medii anuale de peste 74% provocând astfel ceața de “evapotranspirație” care se manifestă circa 40-50 de zilepeani. Petimpulveriiacestăumiditatescade la aproximativi 28-30%și astfel se creeazăcondițiiprielniceaparițieisecetei.

Radiația globală anuală în zonă este de 125,390 cal/cm2 suprafață orizontală, maximul este în luna iulie, iar minimul în decembrie.

Zilele cu ceață sunt mai numeroase în anotimpul rece în lunile decembrie (12,4 zile) și februarie (8,6zile), pe când în perioada caldă a anului numărul mediu lunar al zilelor cu ceață este de 0,2-0,7 zile.

Vânturile prezente vara nu au o intensitate foarte mare, iarna Crivățul are o intensitate mare pe toată durata acestui anotimp. Direcțiile dominate ale acestora sunt nord-est, nord, nord-est unde frecvența de apariție are un procent de 15%, iar pe direcțiile vest, sud-vest frecvența scade la un procent de 9%. Viteza vântului are o intensitate care variază între 6-12 m/s, sunt perioade în care intensitate vântului este mai mare caracteristice în special sezonului rece și de tranziție.

Figura 4. 7 Graficul precipitațiilor, temperaturii din anul 2017 pentru orașul Popești-Leordeni

Sursă: Meteoblue weather

Din grafic se poate observa că zona nu suferă nicio anomalie din punct de vedere climatic, că temperaturile maxime nu depășesc C, zilele cele mai călduroase fiind în timpul verii, iar în timpul iernii temperaturile nu depășesc -C. Cantitatea de precipitații este distribuită normal cantității reduse în perioada anotimpului călduros, iar cantități mai mare sunt înregistrate în perioada noiembrie- martie.

Din punct de vedere ecologic cea mai mare influență climatică o are vântul, deoarece acesta este în primul rând factorul de dispersie al poluanților din aer care provin atât de la surse fixe cât și de la cele mobile, afectând și zone de la distanțe mari față de sursa de poluare. Acest lucru este valabil și în cazul mirosurilor pestilențiale, care în zona analizată provin în cea mai mare parte de la depozitul de deșeuri Glina; chiar dacă acesta este localizat în partea estică mirosurile se pot resimții chiar până în parte centrală și sudică a orașului.

E. Aspecte hidrografice

Rețeaua hidrografică prezentă este reprezentată de râul Dâmbovița, care pe acest sector nu prezintă un debit foarte mare dar cu toate acesta reușește să își pună amprenta asupra aspectelor geomorfologice și climatice; lungimea totală a acestuia este de 66 kilometri dintre care aproximativ 8 kilometri pe teritoriul orașului Popești-Leordeni.

Valea râului Dâmbovița străbate zona orașului și a capitalei pe direcția NV-SE, fiind caracterizată de o luncă largă de aproximativ 22 kilometri și o lățime de circa 2,5 kilometri. De-a lungul desfășurării ei prezintă o înclinare ușoară care a permis dezvoltarea șir de lacuri, precum Mogoșoaia, Cernica, Pantelimon, Floreasca, Tei, Băneasa, Străulești, care conferă un peisaj pitoresc zonei.

Pe lângă cursul de apă se mai remarcă și câteva corpuri de apă de sine stătătoare toate situate în partea nordică, fiind construite pentru agrement și pescuit, aceste fiind: Baltă Vitan 3, Baltă Leordeni și Baltă Floarea Popeștiului.

Figura 4. 8 Harta unităților hidrologice din zona orașului

Toate cele trei amenajări are o suprafață de circa 5000- 1000 metri pătrați și o adâncime care variază între 3-6 metri, fiind utilizate în special pentru pescuitul sportiv, realizându-se numeroase concursuri la nivel local, plimbări cu barca.. Bogăția avifaunistică este reprezentată de speciile de crap, caras, somn african, cteno. Administrația fiecărei bălți prezintă un regulament strict în ceea ce privește desfășurarea activităților în zonă limitând și kilogramele de captură, iar pentru fiecare membru care dorește să pescuiască se percepe o anumită taxă În zonă există trei straturi acvifere după cum urmează:

strat acvifer freatic de tip „Colentina” sau de mică adâncime

strat de adâncime medie sau de tip “Mostiștea”

stratul de tip „Frătești” sau de mare adâncime

Dintre toate cele trei straturi acvifere cel mai predispus poluării este cel de mică adâncime care nu poate fii folosit pentru captarea apei potabile aflându-se la o adâncime de doar 20 de metri, la polul opus se află stratul de tip “Frătești” situat la 50 de metri adâncime fiind neutilizabil petru captarea apei datorită eventualelor accidente (colmatarea puțurilor de captare). Cea mai bună variantă din punct de vedere al captării apei potabile rămâne stratul de adâncime medie de tip “Mostiștea”.

Poluare din zona orașului se resimte cel mai intens în acest factor de mediu. Cea mai afectată este apă potabilă, straturile freatice de adâncime pentru apă potabilă. Sursa principală pentru această problemă este levigatul provenit de la depozitul de deșeuri Glina, epurarea insuficientă a apei la stația de epurare din zonă. Unele zone de pe cursul râului din zonă este afectat de depozitarea deșeurilor necontrolată din zonă, implicit aceste cauze duc la scăderea calității apei din zonă.

F. Aspecte pedologice

Din punct de vedere pedologic solurile prezente în arealul studiat fac parte din clasa molisolurilor și identificăm două tipuri de sol: cernoziomul și cernoziomul levigat.

Cernoziomul este un tip de sol fertil, are o culoare închisă de regula neagră sau castanie, cu un pH cuprins între 7-7,8. Se formează în condițiile unei clime temperat-continentale cu precipitații cuprinse între 400-500 mm, indicele de ariditate are valori între 20-24 și un regim hidric nepercolativ, sub un start de vegetație ierboasă care lasă de obicei o cantitate însemnată de materie organică, având în compoziția să în proporție de 4-8 % humus, un procentaj semnificativ de acid fosforic, amoniac, fosfor.

Cernoziomul levigat se formează în condițiile unei stepe mezofite cu strat de vegetație ierboasă generos, prezintă în compoziție carbonați, remarcându-se prin efervescența la analiza probei de sol. (Oprea, 2013)

Figura 4. 9 Harta geologică a orașului Popești- Leordeni

Solurile sunt preponderent propice pentru agricultură, dar în ultimii 4-6 ani acestea au pierdut practicabilitatea pentru agricultură în detrimentul construcțiilor de blocuri, hale, racordări utilități, alei și drumuri.

La nivelul anului 2005 existau:

păduri și vegetație – 2300 ha

teren neproductiv-750ha

râuri și bălți-500 ha

drumuri și construcții -900 ha

teren agricol-1090 ha

În prezent situația este diferită conform ultimelor date publicate în rapoarte primăriei, astfel avem:

păduri și vegetație-1000 ha

râuri și bălți-70 ha

teren agricol-2070 ha

construcții-2400ha

Solurile din zona analizată sunt afectate în cea mai mare măsură de pesticidele și îngrășămintele folosite în sectorul agricol, pe locul al doilea sunt regăsite depozitele necontrolate de deșeuri care provin atât de la unitățile industriale funcționale și nefuncționale (molozul de la ruinele fostelor fabrici sau poluarea istorică a terenului zona Danubiană), dar și cele municipale. Un caz particular cu răspândire mai mică este poluarea solului cu cianuri din zona depozitului de deșeuri Glina. Toate aceste surse poluatoare contribuie concomitent la scăderea calității solului din zonă și implicit a producției agricole.

G. Vegetația și faună

Zonei studiate este specifică vegetația de câmpie fiind etajată astfel:

vegetație ierboasă

vegetație lemnoasă

vegetație higrofilă

Vegetația ierboasă este foarte variată și abundentă. Aceasta este formată din: pălămidă, păpădie, știr, pir, pelin, ciulini și mătrăgună pe terenurile arabile și o serie de plante medicinale precum: mușețel, sunătoare, cimbru, coada șoricelului, cicoare, traista-ciobanului. Vegetația hidrofilă întâlnită în apropierea cursurilor de apă și a balților este formată din: stuf, papură, rogoz.

Figura 4. 10 Vegetație din spatele depozitului de deșeuri Glina

Vegetația lemnoasă este reprezentată de” Codrii Vlăsiei” formați din păduri de foioase în care se regăsesc stejarul (Quercus robur), fagul (Fagus sylvatica), salcâmul (Robinia pseudoacacia), teiul (Tilia), ulm (Ulmus carpinifolia) aceste fiind în amestec sau masive.

Fauna specifică Câmpiei Romane formată din mamifere, păsări, reptile și insecte. Animale sălbatice precum vulpea, fazanul, mistrețul trăiesc în pădurile din împrejurimi, dar nu puține la număr fiind afectate de activitățile antropice din zonă.

În categoria păsărilor avem o diversitate mai mare, acesta este formată din: gaiță, mierlă, ciocârlie, privighetoare, pițigoi, graur, porumbel, cuc și vrabie.

Din categoria reptilelor fac parte șarpele comun, șarpele de casă, șopârlele și gușterul,
Iar clasa insectelor este reprezentată de furnici, călugărițe, lăcuste, greierii, călugărițe.

Figura 4. 11 Harta utilizării terenului în orașul Popești-Leordeni

În ultimii ani pondere acestor păduri a scăzut datorită interesului de a construi și dezvoltării fabricilor de cherestea numeroase din zonă și creșterii spațiului construit în detrimentul spațiilor naturale, verzi.

Este de consemnat faptul că activitatea antropică, economică și ritmul de construcție a diminuat semnificativ arealul natural al diverselor specii de animale, insecte, păsări și reptile, iar numărul acestora este într-o continuă scădere. De asemenea zona suferă și de o deficiență a spațiilor verzi, suprafața acestor fiind limitată și insuficientă pentru ponderea populației din zonă.

H. Aspecte demografice

În urmă cu zece populația orașului era de doar 15,115 locuitori, la ultimul recensământ din 2011 se înregistrează o creștere cu aproximativ 50% populația fiind de 22,400 locuitori, acest lucru se datorează interesului pentru a locuii la oraș, atracțiilor de investiții și dezvoltării industriei creatoare de forță de muncă. Aceste creșteri semnificative creează multiple probleme la nivel administrativi, orașul devenind “o aglomerare de oameni”. Conform ultimelor date publicate de primăria orașului populația în 2015 a ajuns la “o aglomerare de oameni”. Conform ultimelor date publicate de primăria orașului populația în 2015 a ajuns la 26, 107 locuitori, dar unele cercetări speculează că ar fii vorba de peste 45000 de locuitori.

Figura 4. 12 Graficul evoluției numărului de persoane pe perioada 1992-2014 în Popești-Leordeni

Sursă: Prelucrare date INSSE

Conform statisticilor realizate și a datelor publicate în Planul de Dezvoltare Durabilă a orașului Popești-Leordeni acesta este pe al doilea loc privind densitatea populației dintre toate orașele din județul Ilfov. Acesta se afla în topul creșterii demografice în județul Ilfov, în ultimi patru ani populația din această zonă a crescut cu 30 000, deși conform datelor orașul număra aproximativ 43 000 de locuitori în realitate sunt aproximativ 51 000.

Figura 4. 13 Graficul structurii pe vârstă și sex a populației orașului Popești-Leordeni pe perioada 1992-2014

Sursă: Prelucrare da INSSE

Dacă analizăm structura populației preponderent în acesta zonă predomină populația de sex feminin, datorită dezvoltării sectorului servicii și multitudinii de centre industriale are favorizează forță de muncă feminină. Din punct de vedere al structurii pe grupe de vârstă se observă discrepanță mare între populația tânără și cea vârstnică, cea mai numeroasă fiind populația tânără. Cel mai mare procent îl deține populația activă, cu forță de muncă, chiar dacă aceasta nu este concentrată total în perimetru orașului, categoria acesta de populație are o contribuție semnificativă în economia orașului. Populația vârstnică din zona orașului Popești-Leorden este sub 2000 de locuitori.

I. Economia

Economia orașului Popești-Leordeni este foarte diversificată, deoarece nu se axează doar pe un sector în zonă fiind ocupate mai multe sectoare economice. Din sectorul primar principalul ocupat este sectorul agricol.

Agricultura a început să se dezvolte în zona orașului încă de la începutul secolului XX, fiind principala formă de ocupație a populație și ce contribuia la economia orașului cu un procent foarte mare, trecând de la agricultura tradițională la cea mecanizată. Favorabilitatea este datorată fertilității solurilor și pretabilității pe culturile de cereale, legume, plante uleioase, viță de vie, pomi fructiferi. Populația din zona orașului se preocupă în principal de cultura de cereale și leguminoase principalul motiv fiind apropierea de capitală unde există posibilitatea de profit asupra producției, dar și înființării numeroasele centre industriale de mică amploare orientate în domeniul alimentar.

Figura 4. 14 Graficul evoluției utilizării terenului în perioada 1990-2013

Sursă: Prelucrare date INSSE

În prezent procentul agriculturii în economia locală a scăzut din cauza extinderii intravilanului orașului, a suprafețelor construite și dezvoltării sectorului industrial și al serviciilor, scăderii numărului de acționari și angajați în acest domeniu.

Din sectorul secundar până în anii `90 cel mai dezvoltat sector era cel industrial, acesta cunoscând un declin semnificativ după acești ani. În prezent s-au dezvoltat multe fabrici de dimensiuni mari și mici, centre de logistică, mari depozite de mărfuri.

Tabel 4. 1 Tabelul numărului de agenți economici pe tipul de activitate

Tabel 4. 1 Tabelul numărului de agenți economici pe tipul de activitate

Sursă: Strategia privind dezvoltarea durabilă a orașului Popești-Leordeni, județul Ilfov 2016 – 2022

Conform bilanțului privind firmele cu cel mai mare număr de angajați realizat în cadrul Strategiei privind dezvoltarea durabilă a orașului Popești-Leordeni, județul Ilfov 2016 – 2022, numărului de angajațiceamai mare parte a populației este concentrată în Fabricarea biscuiților și pișcoturilor; fabricarea prăjiturilor și a produselor conservate de patiserie (404 angajați), Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie (165), Fabricarea încălțămintei (240), Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor (188). (Research, 2016)

Din cadru sectorului terțiar o dezvoltare mai semnificativă o cunoaște sectorul comerțului în principal acest lucru este datorat dezvoltării din ultima perioadă a teritoriului, pentru celelalte sectoare evoluția nu este foarte evidentă.

Din cauza dezvoltării urbane și diversificării economice zona sufere de o intensitate mare a poluării factorilor de mediu. Principala problemă din punctul meu de vedere este grija autorităților administrative doar pentru dezvoltarea economică a zonei, de atragere de investitori. Această dezvoltare trebuie să se realizeze concomitent cu protecția mediului.

5. Principalele surse de poluare din orașul Popești-Leordeni

A. Industria

Sursele industriale sunt reprezentate de agenții economici care prin natura activităților și dimensiunii lor determină la nivelul arealui de studiu apariția unor disfuncționalității ale mediului ambiant, un criteriu de amplasare a acestor platforme industriale este la depărtare de spațiul locuit așa cum este cazul zonei Popești-Leordeni, deoarece aici se concentrează o parte importantă din industria regiunii București-Ilfov. (Iojă, 2009)

La nivelul orașului în prezent acționează o multitudine de întreprinderi de mici și mari dimensiuni, în care principala forță de munca este populația din zonă, dar și din proximitatea localităților vecine. Aceste firme sunt modelate pe caracter individual, nu grupate în puternice spații industriale, acesta fiind un minus pentru aportul economic a acestei ramuri.

După natura activităților pe care le desfășoară pe raza orașului Popești-Leordeni surse cele mai poluatoare pot fi grupate astfel: pe profil chimic amintim de POLICOLR SĂ, FABRYO CORPORATION SRL și DANUBIANA SĂ, metalurgic reprezentat în zonă de ISOPAN EST SRL, DURAZIV SRL.

Conform datelor publicate în Oficiul Național al Registrului Comerțului principalii agenți economici clasificați după cifra de afaceri din zona orașului Popești-Leordeni sunt:

Tabel 5. 1Principalii agenți economici din orașul Popești-Leordeni

Sursă: Prelucrare date Oficiul Național al Registrului Comerțului

Dintre agenții economici menționați mai sus am să prezint pe cei mai poluatori din zonă:

FABRYO CORPORATION SRL a fost înființată în anul 1994 de către o societate din Cipru principala sa activitate era producerea de vopseluri, în prezent aceasta și-a diversificat paleta de produse ocupându-se astfel și de fabricarea pigmenților și coloranților, a opacifiaților și a culorilor, emailurilor vitroase și a glazurilor, a angobelor și substanțelor similare, masticurilor, compușilor pentru călăfătuit navele și a preparatelor similare, de umplere sau de acoperire a suprafețelor, solvenților și diluanților organici complecși, a vopselei gata preparate sau a solvenților pentru lacuri, cernelii de tipar.

Figura 5. 1 Fabrica FABRYO CORPORATION SRL

ISOPAN EST SOL este o întreprindere ce s ocupă cu fabricarea de structuri metalice pentru construcții și părți componente ale acestora (turnuri, stâlpi, grinzi cu zăbrele, poduri etc.), structuri metalice industriale (structuri pentru furnale, pentru echipamente de ridicat și manevrat, etc.), construcții prefabricate din metal, baraci metalice, elemente modulare pentru expoziții. A fost înființată în anul 2004, în prezent acesta având o cifră de afaceri semnificativă.

Figura 5. 2 Fabrica ISOPAN EST SOL

DURAZIV SRL este un agent economic important din zona orașului ce are ca profil fabricarea cimentului și altor produse din beton, ciment, ipsos sau piatră artificială, elemente de decorațiuni din aceste materiale (statui, mobilier, garduri). Aceasta și-a început activitate la începutul anului 2004, iar în prezent pe suprafața de teren pe care este amplasată urmează să se construiască alte două filiale ale acesteia ajungând până în anul 2020 la un efectiv muncitoresc de peste 800 de angajați.

Figura 5. 3 Fabrica DURAZIV SRL

INDUSTRIAL MECANO IMPORT EXPORT SRL este un important agent economic în fabricarea de produse finite și semifinite din mase plastice. A început să se dezvolte în anul 1998 funcționând la o capacitate maximă de fabricare a peste 2000 mase plastice/zi, având un număr de angajați peste 900. În prezent efectivul care muncește în această întreprindere este mult mai mic, iar conform datelor publicate pe Oficiul Național al Registrului Comerțului cifra de profit a acestei firme a scăzut dramatic.

DANFOSS DISTRICT HEATING SRL și-a început activitatea în zona orașului Popești-Leordeni în anul 1999, iar în prezent acesta fabrica a reușit să își tripleze cifra de afaceri având un efectiv muncitoresc sub 100 de persoane. Se ocupă în principal cu fabricarea de echipament industrial de refrigerat și congelat, inclusiv ansambluri de componente, aparate de aer condiționat, inclusiv pentru autovehicule, ventilatoare de uz industrial, schimbătoare de căldură, mașini pentru lichefierea aerului sau altor gaze.

Figura 5. 4 Fabrica DANFOSS DISTRICT HEATING

ART CONSTRUCT ACM SRL este o societate economică înființată în anul 2008, care activează în domeniul construcțiilor de spații rezidențiale, clădiri de birouri. De la început și până în prezent societatea

În zona orașului în perioada comunismului funcționau o mulțime de centre industriale, dar după anul 1990 acestea au crescut un regres conținu cele mai bun exemplu în acest sens o reprezintă fosta fabrică de cauciuc Danubiana SĂ.

Până în anii `90 zona orașului Popești-Leordeni reprezenta un important centru industrial al Bucureștiului, în zonă se afla o importantă fabrică de anvelope și produse de cauciuc Danubiana SĂ, care la acel moment era pe locul 4 în țară pe profilul acesta, avea un efectiv de angajați de peste 1200 de persoane. Aceasta a trecut din proprietatea statului în proprietate privată, iar conform cifrelor de afaceri ale acționarului în 2000 din aceste fabrici au fost exportate peste 2 milioane de anvelope.

Figura 5. 5 Fabrica DANUBIANA SA- spațiul închis

Gradul de poluare a aerului, apei din zonă era unul mare, depășind valorile admise ale poluanților. Efectele asupra sănătății populației care muncea în această filială erau critice, conform datelor de la Direcția de Sănătate București cei care lucrau nu rezistau mai mult de 1-2 ani, acuzau probleme respiratorii, pulmonare, iritații ale pielii și arsuri. În prezent se poate vorbi doar despre o poluare istorică în această zonă, deoarece fabrica și-a diminuat drastic capacitatea de funcționare, numărul de angajați. Astăzi pe suprafața de tren se pot observa doar ruinele fostei fabrici de anvelope și o mică întreprindere în care se și reciclează produsele de cauciuc și anvelopele uzate.

Sursele industriale reprezintă surse fixe de poluare a mediului își pun amprenta semnificativ asupra calității aerului, diversitatea noxelor emise de acest sector fiind foarte mare. Responsabilă pentru poluarea fonică din zonă este tot ramura industrială. Creșterea nivelului mediu de zgomot apare datorită traficului, manipulării mărfurilor, diferitelor procese de producție etc. Incidența cea mai mare o are asupra personalului și a populației din proximitatea sursei.

În cazul resurselor de apă sursele industriale se fac responsabile pentru modificarea calității acestora prin deversarea apelor uzate din procesele industriale specifice în sistemul de canalizare comun, niciuna dintre fabricile din zonă neavând stație de epurare a apei proprie. Astfel în apă ajung substanțe periculoase precum acidul clorhidric și sulfuric rezultat din industria chimică, din procesele de fabricare a vopselurilor, anvelopelor, precum și din toate celelalte industrii din zonă care implică deversarea apelor uzate.

Din punct de vedere al gestionării deșeurilor sectorul industrial din Popești-Leordeni nu prezintă impact negativ asupra mediului înconjurător, fiecare dintre agenții economici din zonă având un sistem de gestiune stric.

Cele mai multe dintre problemele de mediu generate în zonă se datorează dimensiunilor mici între spațiul rezidențial și cel industrial; cel mai bun exemplu în acest sens este Danubiana SĂ, care deși nu mai funcționează la capacitățile optime, ponderea suprafeței verzi este între 0-5%. Această problemă este întâlnită pe toată suprafața industrială a zonei însă procentul spațiilor verzi variază între 10-15%.

B. Transportul

Traficul rutier este principala sursă de poluare a mediului prin noxele eliminate în procesul de ardere a combustibililor în motoarele autovehiculele, precum și prin nivelul zgomotului produs mai ales pe principalele artere de circulație. Impactul acestor surse mobile de poluare se resimt asupra sănătății populației, stabilității construcțiilor și calității părții carosabile. (Iojă, 2009)

Transportul reprezintă principala sursă de poluare a factorilor de mediu din zonă, acest lucru este cauzat în primul rând de amplasarea pe teritoriul orașului a două mari artere de circulație și anume drumul național 4 care face legătura capitalei cu Oltenița și mai departe și de asemenea cu o lungime mai mică se află și Șoseaua de Centură a Bucureștiului. Impactul cel mai mare se resimte în zonele construite de lângă aceste artere supra circulate. În zona centrală deși clădirile nu au înălțimi mari acestea sunt foarte dense dispersia poluanților realizându-se lent, iar pentru zona marginală a orașului unde este localizată șoseaua de centură, dispersia poluanților este lentă din cauza existenței mai multor surse de poluare (centre industriale, depozitul de deșeuri) care produc simultan diferiți poluanți mai ușor de dispersat. Intensitatea traficului pe arterele principale este asemănătoare cu cea din centrul capitalei.

Conform datelor colectate pe teren asupra intensității traficului arterele cu cea mai intensă circulație, marcate pe harta de mai jos cu cea mai închisă culoare, au următoarele zile, ore și motive ale circulației intense: în intervalul orar 8:00-10:00 și 16:30-18:0, pe tot parcursul săptămânii, mai puțin sâmbăta, arterele sunt frecventate în principal pentru legătură cu locul de muncă ale persoanelor cu domiciliul în zonă, acest lucru este cauzat și de deficiența sistemului de transport în comun a zonei. Alt motiv pentru aglomerația rutieră este procesul de aprovizionare a unităților industriale și livrarea a produselor de la acestea. Aceste artere fac legătura orașului cu spațiile de agrement, comerciale din zona apropiată.

Figura 5. 6 Harta intensității traficului în orașul Popești-Leordeni

Alături de traficul rutier o altă sursă de poluare mobilă este reprezentată de traficul feroviar generând probleme la nivelul zgomotului și vibrații. În cazul orașului Popești-Leordeni această sursă are o influență mai mică, deoarece în zonă sunt prezent doar două linii de cale ferată dintre care una nu este funcțională, iar pe cealaltă linie sunt realizate transporturi de marfă.

C. Agricultură

Sursele agricole reprezintă o sursă importantă generatoare de probleme asupra mediului. Efectele negative ale acestui sector economic se resimt cu precădere asupra calității solului, apei și afectează ecosistemele, calitatea locuirii aceste efecte se datorează în principal încercării de a face față produselor de import prin intensificarea mecanizării, utilizării substanțelor chimice și irigațiilor. (Simion, 2007)

Pe teritoriul localității sunt prezente culturi de: cereale, legume, plante uleioase, viță-de-vie, pomi fructiferi, solurile din zonă pretându-se pe aceste tipuri de culturi. Acestea au în prezent un procent mai mic al productivității, din cauza diminuării spațiilor agricole și a preocupării populației din zonă de sectorul industrial și cel al serviciilor, diminuarea a fost cauzată și de adoptarea noului statut de oraș. Totuși procese agricole afectează calitatea solurilor din zonă, iar asupra calității apelor de suprafață și subterane responsabile sunt fermele zootehnice. Pe raza orașului Popești-Leordeni cea mai mare fermă este SC PICOVIT SĂ creșterea este exclusiv de porcine, iar capacitatea acestuia este de 30.000 de capete. Acestea afectează calitatea apelor prin depășirile cantităților de nutrienți și oxigen înscrise în aviz, din cauza ineficienței stațiilor de epurare. De asemenea în apropierea acestor ferme apar probleme legate de depozitarea dejecțiilor animale, dar și a mirosurilor pestilențiale create de acestea.

Sursele agricole reprezintă un tip de degradare difuză a mediului, acestea suferă procese de revitalizare în condițiile în care investitorii autohtoni se axează pe cultivarea plantelor tehnice și creșterea animalelor sau cel mai întâlnit este cel de abandon din lipsa fondurilor de întreținere a culturilor și dorința de a transforma în spațiu construit. (Iojă, 2009)

D. Turismul

Turismul în zona orașului Popești-Leordeni nu are o dezvoltare foarte mare ca în alte zone ale regiunii București-Ilfov. Pe teritoriul orașului sunt prezente și un număr limitat de obiective turistice, acestea fiind: bibliotecă din incinta Oratoriului Leonardo Murialdo (catolic), Casa Comunității în cadrul Bisericii Catolice, Casa Comunității în cadrul Bisericii Ortodoxe, biserica Sfinții Voievozi localizată în partea estică a orașului, biserica Vintilă Vodă, monumentul Eroilor din Popești – Leordeni, aflat în centrul orașului. Alte obiective turistice din zonă sunt zonele acvatice de agrement: Baltă Floarea Popeștiului cea mai frecventată din zonă, Baltă Vitan 3 și Baltă Leordeni.

Conform datelor publicate de primăria orașului numărul vizitatorilor acestor obiective este de 150-200 vizitatori/an. Turismul realizat în zonă este exclusiv pastoral, nefiind foarte dăunător asupra calităților factorilor de mediu din zonă. Sigurul factor de mediu care suferă din această activitatea este aerul, din cauza emisiilor mijloacelor de transport ale turiștilor.

7. Tipuri de poluanți emiși în orașul Popești-Leordeni

A.Poluanții aerului

Sursa principală de poluare a aerului o reprezintă traficul auto, poluanții emiși în momentul procesului de combustie. Această sursă de poluare are amploarea cea mai mare pe următoarele tronsoane: Șoseaua Olteniței (DN4), Șoseaua de Centură a Bucureștiului, Splaiul Unirii, Strada Leordeni, Strada Drumul Fermei. Pe aceste cinci căi de transport media zilnică a autovehiculelor care traversează zona este de peste 75 de mașini/oră în zilele aglomerat și în rest media este de 20 mașini/oră. Poluanții emiși în trafic de această sursă mobilă sunt: oxizi de carbon (CO, C), oxizi de azot (și de sulf (S, compuși organici volatili precum benzenul, particule în suspensie și funingine, azbest.

Acești poluanți emiși din trafic prezintă două mari particularități: sunt concentrații ridicate la înălțimi mici din cauza eliminări aproape de sol, a doua particularitate se referă la difuzia acestor uniformă asupra întregului oraș chiar dacă autovehiculul se deplasează doare pe o anumită stradă.

A doua sursă importantă generatoare de poluanți pentru aer o reprezintă industria. Procesele industriale implică eliminări de monoxid de carbon răspunzător în zona orașului fiind ISOPAN EST SRL prin produsele din oțel obținute. Cea mai mare cantitate de pulberi în suspensie este dată de această ramură economică indiferent de tipul activității. De asemenea procesele industriale implică eliminare de oxizi de azot și sulf, compuși organici volatili fabricare de vopseluri, lacuri (FABRYO CORPORATION SRL), produși organici persistenți rezultă din fabricarea produselor cosmetice în zonă singură sursă fiind SARANTIS ROMÂNIA SĂ.

Pentru a dezvolta mai bine următoarele capitole despre poluanți am să descriu fiecare poluant în parte, caracteristicile, principalele surse antropice de proveniență de pe raza orașului Popești-Leordeni.

A.a Compușii carbonului

Monoxidul de carbon (CO) este un gaz incolor, insipid, inodor la temperatura mediului ambiant. Sursele de proveniență a acestuia sunt în principal traficul rutier, arderea incompletă a combustibililor fosili în sistemele de încălzire, prosele industriale de obținere a oțelului (ISOPAN EST SRL) și a metalelor neferoase (DURAZIV SRL). (Mihăiescu, 2014)

Dioxiodidul de carbon rezultă cu precădere din toate procesele industriale. Cel mai mare generator era Danubiana SĂ, dar odată cu închiderea acesteia cantitățile s-au diminuat și datorită faptului că zona se bazează pe sectorul servici, dar fabricile din zonă au îmbunătății tehnicile prin care asigură diminuare cantităților.

A.b Compușii azotului (N)

Oxizii de azot sunt substanțe foarte reactive, monoxidul de azot este gaz incolor și inodor, iar N este un gaz de culoare brun-roșcat, cu miros puternic și înțepător. Sursele generatoare de pe raza orașului sunt: traficul auto, procesele de combustie, industria chimică (SARANTIS ROMÂNIA SĂ), industria metalurgică și siderurgică din zonă.

A.c Dioxidul de sulf (S)

Sursele acestui poluant în zona Popești-Leordeni sunt următoarele: arderea combustibililor în motoarele diesel și industria celulozei și a hârtiei agentul economic responsabil din acest sector este ROMCARTON. Acesta este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros puternic care poate irita căile respiratorii și ochii. Valorile limită pentru acest poluant sunt: 350 µg/pentru sănătatea populației și 125 µg/pentru ecosisteme. (Mihăiescu, 2014)

A.d Pulberile în suspensie (P și P)

Pulberile în suspensie sunt particule foarte mici și picături de lichid ce au ca sursă principală în zonă sectorul construcțiilor, deoarece zona este într-o continuă expansiune urbană. O altă sursă primară o reprezintă sistemele de încălzire ale populației din zonă, iar traficul rutier și procesele industriale reprezentând surse secundare de generare a acestor particule. Cele mai însemnate cantități de pulberi din traficul rutier sunt localizate pe artere principalele de circulație. Valorile minime ce nu trebuie depășite sunt 50µg/pentru oameni, iar pentru plante și animale valoarea limită este de 40µg/.

A.e Benzenul ()

Acesta este un compus aromatic ușor, solubil în apă, foarte volatil care provine în proporție de 90% în mediul ambiental din traficul auto, iar celălalt procent de 10% provine din procesele de stocare și distribuire a acestuia. Pragul limită admis prin Legea nr 104 din 15 iunie 2011 este de 5 µg/pentru protecția sănătății umane.

A.f Plumb și metale toxice

Din categoria metalelor toxice în zonă este prezent doar plumbul, întâlnit sub formă de particule acesta rezultă din combustia carburanților în motoarele autovehiculelor și din deșeurile menajere. În zona Popești-Leordeni depozitul de deșeuri Glina este principala sursă de plumb, conform datelor Agenției de Protecție a Mediului, pe lângă acest metal a fost emanate și cantități de azbest rezultate în urma unor incendii. Valoare limită admisă pentru populație este de 5 µg/.

A.g Compușii organici volatili (COV)

Aceștia sunt compuși chimici ce au o presiune a vaporilor crescută ce generează gradul mare de volatilitatea, sunt prezenți în toți compuși organici ce au un punct de fierbere mai mic sau egal cu 25C. Sursele generatoare sunt multiple precum: procesele de obținere maselor plastice și cauciucului prin utilizarea de solvenți, industria chimică aici amintim de FABRYO CORPORATION SRL fabricant de vopseluri, lacuri, industria cosmetică (SARANTIS ROMÂNIA SĂ), agricultură, încălzirea locuințelor și fumat.

A. h Ozonul ()

Ozonul nu prezintă o sursă anume de proveniență rezultă în urma reacțiilor dintre oxizi de azot și compușii organici volatili. Acesta este un gaz oxidant, foarte reactiv, având o culoare albăstruie, iar mirosul este înțepător. Este întâlnit în două straturi atmosferice; cel din stratosferă reprezintă bariera împotriva radiațiilor UV și cel troposferic rezultat în urma reacțiilor celor doi compuși.

B. Poluanții apei

Pentru zona analizată sursele de poluare a apelor se împart în două categorii astfel: sursele naturale reprezentate de apele de infiltrației provenite din apele meteorice, care pot ajunge în stratul acvifer încărcat cu diferite substanțe din stratul prin care s-a produs infiltrația. A doua categorie este reprezentată de apele uzate provenite din procesele industriale, agricole. Din sectorul agricol apele uzate deversate conțin particule în suspensie, îngrășăminte precum nitrații și fosfații, pesticide. (Mihăiescu, 2014)

Apele uzate industriale sunt încărcate cu materii solide în suspensie, sulfiți, fosfor, metale grele și compuși organici. Apele uzate industriale sunt deversate în sistemul de canalizare comun fără a mai fii epurate înainte de acest proces, ca și o consecință directă cu această practică epurarea apelor din zonă este deficitară singura stației destinată fiind cea de la depozitul Glina.

Într-un articol publicat pe un site de știri Direcția de Sănătate Ilfov menționa faptul că în zona Popești-Leordeni calitatea apei a suferit efecte negative din pricina incidentelor depozitului de deșeuri Glina. Local au fost infiltrații în stratele acvifere de cu substanțe precum mangan, amoniu, cianuri sau nitrați provenit de la acest depozit, efectele au fost resimțite doar de populația din zonă care nu este racordată la sistemul comun. În anul 2014 pe cursul râului Dâmbovița s-au înregistrat depășiri CBO5, Mn, MTS, coliformi fecali.

C. Poluanții solului

În orașul Popești-Leordeni sursele de poluare ale solului sunt structurate pe două categorii: industriale și agricole acestea exercită asupra stratului de sol presiuni și amenințări care conduc la scăderea calității acestuia. În plus aceste efecte negative exercitate asupra solului afectează totodată și apa, sănătatea populației, securitatea alimentară și protecția mediului și biodiversității. Solul este cel mai expus poluării fiind locul în care se înglobează toți poluanții, pulberile și gazele toxice din aer prin transformarea de către ploi și infiltrarea ulterioară a picăturilor de apă.

Solul din arealul de studiu este afectat în cea mai mare parte de sectorul agricol și industrial fiind poluat prin două metode astfel:

direct prin deversarea îngrășămintelor și a pesticidelor asupra terenurilor cultivate, de dejecții animale (porcine – SC PICOVIT-ROM IMPEX SRL și păsări – provenite exclusiv din gospodăriile locuitorilor zonei), deversări de deșeuri controlat și necontrolat. Cel mai relevant exemplu este cea a depozitului Glina administrat de SC ECO REC SĂ, acesta nu dispunea de membrana elastică de protecție a solului în timpul funcționării lăsând levigatul să se scurgă direct în sol și ulterior să se infiltreze în apă.

indirect contaminarea apelor meteorice cu poluanți emiși în atmosferă, sau prin transportarea directă de către vânt a poluanților de pe o suprafață pe alta.

Poluarea fonică

Sursa principală generatoare de zgomot în acest areal este traficul acesta fiind raspunzător și pentru nivelul ridact al poluării aerului. Problema poluării fonice din zonă este una actuală și printre cele mai menționate de populația din zonă. Cele mai afectate sunt persoanele care se află pe liniile principale de circulație. Pe locul doi se află arealele din zonele în care se execută lucrări de construcție, iar ultima sursă este reprezentată de zona industrială a orașului.

Evoluția concentrațiilor poluanților în orașul Popești-Leordeni

Figura 7. 1 Graficul evoluției concentrației anuale de oxizi de azot în perioada 2010-2017

Figura 7. 2 Graficul evoluției concentrației anuale de dioxid de sulf în perioada 2010-2017

Figura 7. 3 Graficul evoluției concentrației anuale ale pulberilor în suspensie pe perioada 2010-2017

Figura 7. 4 Graficul evoluției concentrației de metale grele în perioada 2010-2017

Figura 7. 5 Graficul evoluției concentrațiilor de Cadmiu și Nichel

8 . Efectele poluanților asupra sănătății vegetației și populației

Efectele poluanților asupra omului, plantelor și animalelor se resimt diferit în funcție de: tipul de poluant, concentrația acestuia și timpul de expunere la un anumit poluant, precum și gradul de vulnerabilitate a fiecărei din părțile afectate.

Dioxidul de sulf poate produce pentru omului probleme respiratorii grave prin expunerea într-un timp scurt la o concentrație mare, cele mai vulnerabile categorii fiind persoanele cu astm, bătrânii și copii, iar prin expunere pe un timp mai îndelungat la o concentrație mai mică poate produce infecții ale tractului respirator. Asupra pantelor acesta produce cloroze și necroze, fiind vizibile cu ochiul liber. Contribuie la acidifierea ploilor având ca efect imediat coroziunea metalelor, erodarea pietrei, zidăriei, hârtiei și a pielii.

Oxizi de azot sunt de asemenea responsabili pentru ploile acide, în atmosferă în prezența radiației solare pot reacționa cu hidrocarburile formând oxidanți fotochimici, produce dezechilibre la nivelul solului prin favorizarea procesului de depunere a oxizilor de azot, degradează metalele, deteriorează țesăturile și decolorează vopselurile. Efectele asupra sănătății populației sunt: deces dacă expunerea se face la concentrații mari, iar la cele mici este afectat țesutul pulmonar, distrugându-l și se instalează emfizemul pulmonar, de asemenea poate produce iritații ale căilor respiratorii și disfuncționalități la nivelul plămânilor. La plante poate produce albirea, moartea țesuturilor vegetale, reducerea ritmului de creștere, iar efectele la animale se manifestă prin scăderea imunității, provoacă boli ca gripă și pneumonia.

Monoxidul de carbon poate în doze mari produce decesul prin reducerea capacității de transport a oxigenului în sânge. La cantități mici acesta afectează pulsul inimii și micșorează cantitatea de sânge distribuită în corp, sistemul nervos central, reduce vederea, dureri de cap, oboseală, dificultăți respiratorii precum și dureri în piept, migrene, greață, amețeli, iritabilitate și reduce capacitatea de concentrare. (Mihăiescu, 2014)

Pulberile în suspensie asupra populației se manifestă negativ prin crearea disfuncționalităților respiratorii, iritații ale mucoasei nazale și a ochilor, expunerea îndelungată poate conduce la producerea de cancer și apoi deces. La animale efectele sunt similare cu cele produse la om, pe când la plante depunerea în cantități mari pe aparatul foliar împiedică dezvoltarea procesului de fotosinteză, iar de aici îngălbenirea plantei și moartea acesteia.

Efectele negative ale ozonului asupra populației se resimt prin iritarea tractului respirator și a ochilor, reducerea capacității de respirație. Ozonul este poluantul responsabil pentru atrofierea unor specii de arbori.

Metalele grele au efecte directe asupra sistemului nervos, funcțiilor hepatice, renale și respiratorii, iar efectele compușilor organici volatili produc iritații ale cailor respiratorii, dificultăți în respirației, iritare mucoaselor nazale.

Benzenul este o substanță cancerigenă aflată în clasa A1 de toxicitate afectează sistemul nervos provocând cancer și deces ulterior.

9. Percepția populației asupra problemelor de mediu din orașul Popești-Leordeni

În elaborarea prezentei lucrări de licență am inclus acest capitol de percepție a populației asupra aspectelor de poluare și protecția mediului pentru a cunoaște cu precizie problemele de mediu existente, cele rezolvate până în prezent sau cele pentru care s-au propus soluții de către autoritățile competente din zona orașului Popești-Leordeni.

Chestionarul este structurat pe trei categorii de întrebări acestea având continuitate între ele, astfel: prima categorie cuprinde întrebări cu răspuns închis în care variantele de răspuns sunt probleme ce reprezintă interes de analiză pentru prezenta lucrare și necesită analizate și din perspectiva populației. A doua categorie a întrebărilor din chestionar sunt cele cu răspuns deschis, aceste întrebări sunt mai puține la număr, reprezintă partea “pură” de perceptive și acțiune a populației în domeniul protecției mediului. Ultima categorie de întrebări, specifică oricărui chestionar, este reprezentată de cele de cunoaștere a publicului chestionat. Din aceste întrebări pe partea de interpretare se poate descrie categoria de populație din zonă, gardul de școlarizare, nivelul de trăi toate acestea raportându-ne la majoritatea răspunsurilor.

Chestionarul realizat cuprinde 19 itemi conform descrierii de mai sus, eșantionul ales a fost de 100 de persoane fiind egale ca număr pe sex. Această etapă s-a derulat timp de o săptămână în intervalul calendaristic 22-29 mai 2018, am realizat în medie 15 chestionare pe zi, intervalele orare 16:00-19:00. Punctele de chestionare a populației au fost următoarele: metrou Dimitrie Leonida, centrul orașului în proximitatea primăriei, în partea nordică nord-estică a orașului și partea central-estică. După etapa realizată pe teren a urmat a doua etapă de centralizare și interpretarea a datelor. Centralizarea a fost realizată în Microsoft Excel varianta 2010, iar în etapa de centralizare au fost realizate grafice pentru întrebările care reprezentau importanță pentru tema abordată în lucrare. În ultima etapă a fost realizată o hartă cu buffer-e pentru a evidenția distanța dintre sursă generatoare de probleme și populația afectată.

Chestionarul aplicat pe teren este următorul:

Locuiți în zona orașului Popești-Leordeni?

da b. Nu c. În apropiere

De cât timp locuiți în zona aceasta?

mai puțin de o lună b. 3-9 luni c. 1 an d. mai mult de un an

Considerați că în zona în care locuiți sunt probleme de mediu?

foarte multe b. Multe c. puține d. foarte puține e. niciuna

Care sunt principalele probleme de mediu pe care le sesizați în zona dumneavoastră?

poluarea aerului b. poluarea apei c. poluare fonică d. poluarea solului

E. Mirosurile pestilențiale

5. Ce alte probleme considerați că sunt în zona în care locuiți?

A. infrastructură deficitară/trafic b. câini vagabonzi c. ineficiența transportului în comun d. depozite de deșeuri necontrolate e. alimentarea cu apă f. lipsa spațiilor verzi g. altele (menționare)

6. Dintre problemele enumerate la întrebările anterioare ierarhizați primele cinci care considerați că sunt cele mai importante și trebuie rezolvate cel mai curând:

…

7. Cine considerați că trebuie să i-a măsuri pentru rezolvarea problemelor din zona dumneavoastră?

A. primăria b. Populația c. Agenția de Protecția Mediului d. Garda de Mediu e. Agenții economici f. ONG-urile

8. Puteți propune soluții pentru rezolvarea problemelor pe care le considerați principale (cel puțin trei soluții)

…

9. Care este gradul de implicare a autorităților competente în domeniul protecției mediului în zona orașului?

A. foarte mare b. Mare c. Moderat d. foarte puțin e. Nesatisfăcător

10. Aveți cunoștință despre existența unui conflict de mediu în zona în care locuiți?

A. da b. Nu c. Nu știu

11. Care este sursă din care v-ați informat?

A. internet b. Ziare/reviste c. Prieteni d. autorități

12. Care considerați că este cea mai potrivită soluție pentru rezolvarea acestei probleme?

A. închiderea depozitului b. Modernizarea depozitului c. restrictivitatea activităților d. nu propun/nu mă deranjează

13. Reciclați anumite obiecte/deșeuri din gospodăria dumneavoastră?

A. toate produsele b. baterii, neoane, hârtie c. electrocasnice mări/mici d. ulei uzat e. sticlă d. deloc

14. Care este cantitatea de produse reciclate într-un an?

A. mai puțin de 1 kg b. 2-5 kg c. 6-10 kg d. mai mult de 10 kg

15. Sunt centre de reciclare în zonă? Ce anume reciclează?

…

16. Cum apreciați numărul spațiilor de reciclare de diferite tipuri în zona în care locuiți?

A. foarte multe b. Multe c. Moderate d. foarte puține e. Inexistente

17. De câte ori într-un an mergeți la aceste centre speciale?

A. o dată pe an b. 2-7 ori pe an c. mai mult de 8 ori d. deloc

18. Considerația că expansiune acesta urbană foarte mare din ultimii ani a zonei Popești-Leordeni are efecte negative asupra mediului? (menționare)

…

19. Date personale ale intervievatului

Sex: M/F

Vârsta:

15-25 ani 26-36 ani 37-46 ani 47-56 ani 57-70 ani 70-85 ani peste 85 ani

Studii

Profesie și media salariului/familie

Strada și numărul

Primul aspect de analizat al acestui capitol este eșantionul pe care a fost aplicat chestionarul, astfel putem observa în graficul alăturat că zona orașului populația care trăiește în zonă este reprezentată de categoria de vârstă 26-46 ani, aceasta reprezentând populația activă, cu forță de muncă din cadrul claselor de vârstă a populației. Un alt factor pentru care zonă prezintă o populație tânără este acela că zona este predominant formată din cartiere rezidențiale noi în care de regulă se mută tinerii din capitală sau din alte pârtia ale țării care au un anumit scop: studii, loc de muncă, dezvoltarea unei afaceri/investiții. În ceea ce privește împărțirea pe sexe a eșantionului nu a existat o departajare, acesta fiind aplicat pe un număr egal de persoane pe sex.

Figura 9. 1 Structura pe grupe de vârstă a grupului intervievat

Un alt aspect important de analiză pentru eșantionul chestionat este profesia și venitul mediu pe luna al familiei. Din datele analizate a rezultat faptul că populația din zonă lucrează predominant în sectorul privat, o parte a populației se concentrează în întreprinderile de pe teritoriul orașului, iar cealaltă parte se integrează pe piața muncitoare din București. Venitul mediu al unei familii pe lună din zonă se încadrează între 1.5000 – 2.500 lei. Analizând aceste aspecte a rezultat faptul că gradul de educație, trai al populației din zonă este ridicat și că pentru a se preocupa de aspectele de mediu populația din zonă nu ar reprezenta un impediment pentru proiectele derulate.

Figura 9. 2 Graficul studiilor și ocupației grupului intervievat

Conform figurii de mai jos cel mai ridicat grad de poluare este al aerului și apei din perspectiva populației care locuiește în zonă. Zona cuprinde trei artere de circulație importante pe care tranzitează zilnic peste 100 de autovehicule și de asemenea este un centru industrial principal pentru zona București-Ilfov funcționând multe întreprinderi de mari și mici dimensiuni acești doi factori au efect asupra creșterii poluării aerului și apei. Pentru poluare fonică cu care se confruntă zonă sunt responsabili tot traficul și industria într-o măsură mai mică. O altă sursă generatoare pentru aceste două componente de mediu este depozitul de deșeuri Glina aflat în partea estică a orașului. Acesta a generat în zonă diferite probleme de mediu fiind un depozit neconform, printre aceste probleme se află și poluarea solului prin infiltrarea directă a levigatului în sol, mirosurile pestilențiale care afectează peste jumătate din oraș, deoarece acesta este situat în proximitatea locuințelor.

Figura 9. 3 Graficul problemelor de mediu din arealul de studiu

Din perspectiva populației orașul Popești-Leordeni se confruntă cu o mulțime de probleme dintre care cele mai importante sunt: calitatea infrastructurii, ineficiența transportului în comun și numărul mic de unități sanitare și de învățământ, lipsa spațiilor verzi.

Cea mai mare problemă cu care se confruntă zona din punctul meu de vedere este lipsa spațiilor verzi, deoarece în zonă nu există un număr suficient de parcuri sau alte zone de recreere cu spațiu verde, care să acopere necesarul pentru populația din zonă.

Figura 9. 4 Graficul problemelor sesizate de populației

Din perspectiva populației cea mai gravă problemă cu care se confruntă zonă o reprezintă calitatea străzilor, această problemă este sesizată atât de locuitorii după artere principale cât și de cei după străzile de mici dimensiuni. Pentru artere principale această degradare constă nu numai în numărul foarte mare de mașini care circulă zilnic, ci și de multitudinea de autovehicule de mare tonaj care traversează zona, pentru arterele secundare principalul factor care duce la accelerarea procesului de degradare a calității străzilor o reprezintă numărul mare de utilaje de construcții care tranzitează zona zilnic. Un factor de risc este sistemul de canalizare deficitar al zonei.

Una dintre problemele menționate de populație este cea a transportului în comun, deoarece zona are doar două linii de transport în comun (402,414) acesta având traseul centrat pe arterele principale, iar pentru ceilalți locuitori ai zonei deplasarea spre capitală este anevoioasă dacă nu au autoturism propriu, acesta este și unul dintre motivele pentru care se creează cozi în trafic, din cauza numărului mare de mașini.

Figura 9. 5 Calitatea strazilor în orașul Popești-Leordeni

Privind prioritizarea problemelor de mediu din arealul de studiu cea mai mare parte a populației consideră poluarea aerului cea mai gravă problemă ce a poluării aerului, urmată de infrastructura deficitară a zonei(vezi figura). Între acestea există și o conexiune, deoarece pe cea mai mare sursă a poluării aerului este traficul, intensitatea acestuia duce la degradarea drumurilor. Calitatea străzilor este influențată și de inundarea din cauza deficienței sistemului de canalizare. De menționat este și faptul că în zonele relativ noi sistemul de străzi este asemănator drumurilor de țară.

Figura 9. 6 Graficul ierarhizării problemelor din orașul Popești-Leordeni

Un aspect important al acestui capitol îl reprezenta informarea publicului din zonă cu privire la aspectele de mediu și acțiunile acestora pentru îmbunătățirea calității acestuia de aceea unele întrebări din chestionar erau legate de reciclare. Prin centralizarea răspunsurilor a rezultat că din cele 100 de persoane chestionate un sfert din populația din zonă nu reciclează deloc, iar cei mai mulți dintre ei reciclează sticlă, baterii, neaone, hârtie și electrocasnice. Electrocasnicele sunt reciclate prin reutilizar fiind folosite de către alți utilizarori, fie devin locuri de depozitare cel mai adesesea, sau vândute/duse la centrele de reciclare. Prima categorie de produse are procentaj mai mare decât electrcasnicele, deoarece există cea mai eficientă metodă de promovare în diferite lanțuri de magazine care oferă la schimb vouchere în schimbul acestora.(vezi figura)

Figura 9. 7 Graficul materialelor reciclate de populația din arealul de studiu

Referitor la frecvența vizitării acestor centre de reciclare cea mai mare parte dintre ei în procent de 37% vizitează o dată pe an, există și un procent de 12% care au o frecvență de 2-7 ori pe an, și doar un procent de 0,3% au o frecvență mai mare ( mai mult de 7 ori).

10. Metode de combatere a problemelor de mediu

Probleme sunt și la acest capitol de măsuri luate pentru diminuare efectelor create de poluare. Cel mai bun exemplu este cel al depozitului de deșeuri, deși populația din zonă o avut de suferit după descoperirea deșeurilor toxice, autoritățile nu au închis acest depozit până nu a intervenit mass-media. Măsurile au fost luate abia după 6 luni după derularea tuturor procedeelor.

De altfel sursa în care sunt menționate soluțiile, țintele pentru rezolvarea problemelor de mediu este ”Strategia de dezvoltare a orașului Popești-Leordeni, jud Ilfov 2016-2022”. Este prevăzută platarea de arborii (Paulownia) și arbuști pentru creștea sprafeței spațiilor verzi pentru a ajunge la media europeană. O țintă a acestei strategii este reducerea emisiilor de dioxid de carbon provenit din încălzirea locuințelor, iar aceasta se va realiza prin racordarea în întregime a populației la rețeau comună de gaze și montarea de panouri solare pe locuințe. Pentru agenții economici din zonă autoritățile au impus modernizarea și adoptarea de tehnologii nepoluante. Plantarea unei bariere de vegetație între zona locuită și depozitul de deșeuri este soluția propusă pentru diminuare mirosurilor pestilențiale din zonă. Nu sunt menționate soluțiile ce ar trebuii luate pentru fluidizarea traficului din zonă, problemă ce generează atât poluarea aerului, poluare fonică și reducerea calității infrastructurii rutiere.

Soluțiile propuse de această strategie sunt realizate pe baza unei analize comparative cu situația din alte zone ale județului Ilfov sau regiunea capitalei,iar tipul de analiză se numește SWOT.

Concluzii

Aspectele privind poluare mediului din orașul Popești-Leordeni detaliate în acest studiu reprezintă

Condițiile naturale din zona arealului de studiu au favorizat dezoltarea orașului, precum și procesul de difuzie a problemelor generate de trafic prin circulația maselor de aer și uniformitatea reliefului care nu s-a impus prin bariere naturale pentru a stompa acest fenomen, de depozitul de deșeuri prin permeabilitatea solului cu levigatul provenit de la această sursă. Toți acești factori au contribuit la degradarea și scăderea calității factorilor de mediu din zonă acestea resimțindu-se în cadrul populației din proximitatea surselor.

Orașul Popești-Leordeni are un grad de poluarea a aerului, apei și solului mare, deoarece este situat în proximitatea municipiului București pentru acesta reprezentând o zonă imporatantă de concentrare a activităților economice necesare capitalei. Zona reprezintă un punct de atracție a investițiilor în domeniul construcțiilor, din cauza localizării și facilitățiilor oferite, a resurselor a devenit o “aglomerare urbană”, iar densitatea spatial residential este în momentul de față mai mare ca a capitalei.

În arealul de studiu sunt prezente mai multe problem de mediu printre care suprafața mică a spațiilor verzi, generată de gradul mare al investițiilor în domeniul imobiliarelor. O altă problemă este reprezentată de gradul mare de emisii de poluanții în aer din surse multiple cel mai adesea din traficul rutier și platformele industrial.

Autoritățile locale din zona orașului Popești-Leordeni nu au avut o preocupare în mod special pentru protecția mediului ci mai degrabă acentul era pus pe dezvoltarea orașului. Prin implementare de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului a strategiei de diminuare a emisiilor de poluanți autoritățile din zonă au propus soluții pentru diminuarea efectelor negative ale poluanților din zonă și a problemele de mediu din zonă.

Populația din oraș este neglijentă din punct de vedere al protecției mediului, mulți fiind dezinteresați, iar cei care manifestă inters pentru acest domeniu au studii în acest sens, sunt influențații de prieteni, rude care lucrează în domeniu sau persoane care activează în cadrului unei organizații non-guvernamentale axate pe domeniul protecției mediului.