Aspecte Privind Managementul Serviciilor Sportive. Studiu de Caz Body Exprim

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL SERVICIILOR SPORTIVE. STUDIU DE CAZ BODYEXPRIM

PLANUL LUCRĂRII

Capitolul 1 – INTRODUCERE

Motivația alegerii temei

Capitolul 2 – FUNDAMENTARE TEORETICĂ

2.1. Management: concept, definire, funcții

2.2. Aspecte privind managementul în sport

2.3. Serviciile sportive

Capitolul 3– ORGANIZAREA CERCETARII

3.1. Scopul și obiectivele lucrării

3.2. Ipotezele cercetării

3.3. Sarcinile cercetării

3.4. Metode de cercetare

3.4.1. Studiul documentelor

3.4.2. Ancheta: Convorbirea+ chestionar

3.4.3. PEST

3.4.4. SWOT

3.4.5. Metoda reprezentării grafice

3.5. Subiecții și locul desfășurării cercetării

Capitolul 4 – REZULTATE OBȚINUTE

4.1. BodyExprim ca producător de servicii sportive

4.1.1. Obiective BodyExprim

4.1.2. Bază materială

4.1.3. Servicii sportive

4.1.4. Organigramă

4.2. Rezultate obținute în urma cercetării proprii

4.2.1. Analiză SWOT și PEST

4.2.2. Interpretarea rezultatealor din chestionar

4.2.3. Analiză marketing

4.2.4 Elaborarea planului strategic de dezvoltare

Capitolul 5 – CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Capitolul 1 – INTRODUCERE

Motivația alegerii temei

Tot mai mulți oameni din câmpul muncii, au tot mai puțin timp pentru activități de mișcare. Acestora le lipsește mentalitatea/educația de a avea un stil de viață în care sǎ fie introdus și efortul fizic ca mijloc de petrecere a timpului liber sau de reducere a stresului, chiar dacǎ la nivel teoretic beneficiile acestuia sunt foarte cunoscute și propagate pe toate canalele mass-media.

Se deschid din ce in ce mai multe centre sportive in mediul privat dar cu toate acestea, suntem departe de un nivel la care sa putem spune ca mare parte a populatiei este adepta a acestor servicii.

Noțiunea de „fitness” face referire la capacitatea motrică și psihică a individului de a face față unor eforturi fizice și funcționale rezultate din vița de zi cu zi. Efectele practicării exercițiilor fizice sunt de natură funcțională si profilactică.

Ideea centralǎ a lucrării are ca efect introducerea de noi activitati sportive. Fiind instructor Zumba Fitness de 4 ani, am vazut ce impact pozitiv are această activitatea asupra populației la nivel global, astfel, am ales programul Aqua Zumba deoarece reprezintă o opțiune excelentă pentru anumite segmente de populație care iubesc doar aqua fitness. Acest segment este în continuă creștere și este obiectivul numărul unu al marilor agenții de publicitate din domeniu. Acest lucru înseamnă mai multe oportunități pentru instructorii Zumba de a-și dezvolta cariera.

”Ponderea activităților sportive în modalitățile de petrecere a timpului liber:

În timpul săptămânii principalele modalități de petrecere a timpului liber de către tineri sunt urmărirea programelor TV (77%), ascultatul muzicii (66%) și întâlnirile cu prietenii (58%). Doar 17% din tineri declarǎ cǎ fac sport. La acest procent se pot adăuga însă încă 5% pentru cei care declarǎ cǎ merg cu bicicleta, 4% pentru cei care declarǎ cǎ merg la piscinǎ și 4% pentru cei care declarǎ cǎ fac jogging, Dacǎ biliardul este încadrat în categoria sport, se mai pot adăuga încă 9%.

Participarea la activitǎti sportive în timpul sǎptǎmânii este puternic diferențiatǎ dupǎ sex: 22% din bǎrbati, comparativ cu 12% din femei declarǎ cǎ fac sport, 13% din bǎrbați și 4% din femei joacǎ biliard.

Aplicând segmentarea dupǎ tipul de localitate, s-au obținut urmǎtoarele rezultate: 16% dintre tinerii bucureșteni declarǎ cǎ fac sport, fațǎ de 17% în celelalte orașe, 6% din bucureșteni fac jogging, fațǎ de 3% în celelalte orașe și 6% din bucureșteni merg la piscina fațǎ de 3% în celelalte orașe.

În week-end, deși principala activitate de timp liber rǎmâne urmǎrirea programelor TV (61%), urmatǎ de întâlnirile cu prietenii și colegii (59%) și ascultatul muzicii (50%), sportul ocupǎ locul 12 în topul preferințelor cu un procent de 16%. Frecventarea piscinei se aflǎ pe locul 10 cu un procent de 13 %, la care se adaugǎ 6% pentru mersul cu bicicleta și 5 % pentru mersul în excursii și tabere. Se constatǎ însǎ o creștere a preferinței pentru biliard, care ocupǎ poziția 11 cu 13%. Se menține aceași segmentare puternicǎ în funcție de sex: 11% din femei declarǎ cǎ joacǎ biliard, fațǎ de 26% bǎrbați, 20% din femei declarǎ cǎ fac sport fațǎ de 22 % bǎrbați, 11% din femei merg la piscinǎ fațǎ de 15% bǎrbați. În general viața socialǎ pare sǎ fie mai activǎ în provincie decât în capitalǎ.

Nici în vacanțe tinerii nu fac mai mult sport. Sportul se menține pe locul 12 în clasamentul activitǎților de timp liber, cu 14%, la care se adaugǎ activitǎțile de piscinǎ 12%, biliardul 85 și mersul pe bicicletǎ 5%. Pe primele trei locuri se situeazǎ vacanțele la mare 58% sau la munte 46% și urmǎrirea programelor TV 45%. Participarea la tabere/excursii organizate creste la 22%.

Nivelul declarat de practicare a sportului de cǎtre tineri este de 41% în timpul liber, 12% la orele de educație fizicǎ și sport de la scoala sau facultate, 4% sport de performanțǎ, 43% din tineri declarǎ cǎ nu fac sport.

Principalele motive pentru care tinerii practicǎ sportul sunt legate de:

– intreținere 47% (64% F / 35% B) – performanțǎ 4% (1% F / 6% B)

– hobby 22% (13% F / 28% B) – materie studiu 3% (4% F / 3% B)

– agrement 20 % (13% F / 26% B) – este la moda 2% (3% F / 1% B).”

Capitolul 2 – FUNDAMENTARE TEORETICĂ

2.1. MANAGEMENT: CONCEPT, DEFINIRE, FUNCȚII

Cuvântul management împrumutat din limba engleza sub forma verbului “to manage” înseamnă a administra, a conduce. În limba engleză verbul to manage, cu substantivul derivat management a avut inițial sensul de a mânui, de a struni caii. Cu timpul, verbul “to manage” a trecut din sfera sportivă a strunirii cailor în domeniul artei operative și al stiinței militare. În ultimele decenii acest termen a fost foarte des utilizat în activitățile economice, iar astăzi este folosit în toate domeniile – educație, sănătate, sport etc. – cu semnificația de conducere eficientă, rațională, modernă.

Managementul este în acelasi timp și un ansamblu de discipline teoretice, principii, metode specifice (stiință), metode și tehnici care privesc conducerea, gestiunea, administrarea și organizarea instituțiilor (tehnică), cât și arta de a-i face pe oameni să lucreze productiv și eficient, de a comunica, de a asculta fie în calitatea lor de membri ai organizațiilor sau instituțiilor, fie în calitate de clienți, beneficiari, furnizori, actionari etc. (artă). Dar managementul astazi este conceput și practicat și ca organizare a schimbării și inovării, a eficienței și chiar a calității și excelenței.

Managementul are ca obiectiv esențial obținerea excelenței în orice tip de organizație. Ceea ce echivalează cu un model de acțiune, spre care trebuie să tindă și căruia trebuie să i se conformeze orice activitate concretă. Urmărește eficiența, eficacitatea, randamentul oricărei activități din cadrul unei instituții, organizații sau unui domeniu prin aplicarea unor principii și functii manageriale, bazându-se pe competențe și calificări speciale ale managerilor ce urmăresc relaționarea optimă a resurselor umane cu cele materiale, susține Roxana Tudorica Klein Jaque definește managementul drept “ansamblul disciplinelor, metodelor, tehnicilor care înglobeaza sarcinile conducerii, gestiunii, organizării și administrării unităților economice”.

Managementul nu implică numai operații, așa cum se regăsesc spre exemplu în stiințe exacte, ci implică și oameni, ceea ce constituie o adevărată resursă. Resursa umană aduce creativitate și inovare în ceea ce privesc concepțiile, metodele și tehnicile de aplicare a acestora, determină un grad înalt de motivare privind transpunerea strategiilor și îndeplinirea obiectivelor comune.

Managementul este definit drept un proces de coordonare a resurselor umane, informaționale, financiare și fizice, în vederea realizării scopurilor organizației, conform lui Reece și O’Grady.

Funcțiile managementului:

Activitatea de management determină starea viitoare a sistemului (activitate/organizație) și are urmatoarele funcții/caracteristici:

1) Previziune – determină starea viitoare a sistemului. Componente:

a) prognoză – studiu cantitativ și calitativ asupra viitorului

b) strategie – ansamblu de reguli care determină drumul ce va fi urmat

c) planificare – elaborarea unui plan de acțiune

2) Organizare – conduce la crearea unei arhitecturi a sistemului. Componente:

a) structură – un sistem de elemente

b) proces – succesiune de activități

3) Direcționare – reprezintă utilizarea unor mijloace noncoercitive pentru implicarea personalului. Componente:

a) antrenarea – însușirea unor operații specifice

b) motivare – crearea dorinței de acțiune

c) comandă – ordinul ce declanșează acțiunea

4) Coordonare – reprezintă introducerea unor comenzi suplimentare. Componente:

a) armonizare – eliminarea contradicțiilor

b) sincronizare – păstrarea ritmului

c) echilibrare – găsirea unor noi proporții

5) Control – reprezintă stadiul realizării obiectivelor. Componente:

a) preventiv – identificarea unor simptome în cadrul procesului

b) operativ – realizarea obiectivelor

c) audit – un control indirect asupra obiectivelor societății

2.2. ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL ÎN SPORT

Pentru definirea managementului în sport, credem că este important să definim sportul cu toate dimensiunile lui dar mai ales, cea referindu-se la activitati fizice și afaceri asociate lor.

Sportul înseamnă orice activitate, experiență sau afacere concentrată pe fitness, recreere, competiție, relaxare – Pitts, Fielding și Miller (1994).

Într-o accepțiune largă sportul desemnează toate formele de exerciții fizice și jocuri de miscare cu caracter mai mult sau mai puțin spontan și competitiv, cu originea în jocurile tradiționale și în marile mituri fondatoare ale civilizației moderne, iar diversificarea lui se leagă de faptul că vehiculează valori ce provin din modurile de viță contemporană. (Dragnea A. și Teodorescu-Mate S., 2002).

De Sensi, Kelly, Blanton, Beitel (1990), citați de Janet B. Parks și Jerome Quarterman (2002) prezintă managementul în sport ca reprezentand orice combinație de deprinderi legate de planificare, organizare, coordonare, control, execuție bugetară, conducere și evaluare într-un cadru al unei organizații/ departament al cărei principal produs/serviciu este legat de sport și/sau activitate fizică.

Necesitatea unor activități sportive reușite, au determinat și capacitațile necesare unei persoane aflată într-o poziție de manager, pentru a-și exercita atribuțiile. Astfel: să administreze o bază sportivă (teren, bazin, sală etc.); să aibă cunoștiințe privind sportul la nivele diferite; să elaboreze planuri; să conceapă și să încheie contracte; să organizeze; să decidă; să controleze; să evalueze; să vândă.

În continuare vă prezint un model al industriei sportului (prezentat de Grigore V., în Managementul evenimentelor în sport – Curs Master, 2008), din cele existente în literatura de specialitate. Astfel, Hofacre L. și Mahony (2001), au elaborat un model sectorial pentru industria sportului, pe care il prezentăm în schema nr.1. Conform acestui model, doua sectoare – sportul și sectorul productiv – constituie esența industriei sportului. Aceste doua sectoare sunt sprijinite prin alte 6 subsectoare, productive, relaționate între ele. Acest model diferă de celelalte prin faptul că plasează sportul în centru și evidențează dependența subsectoarelor de producția activităților sportive.

Schema nr2.1. MODEL CU DOUĂ SECTOARE PENTRU INDUSTRIA SPORTULUI

(După Hofacre și Mahony – 2001)

2.4. Serviciile sportive

Definiție cuprinzătoare este dată de Christian Gronroos : „un serviciu este o activitate sau un grup de activități mai mult sau mai puțin tangibile, care au de obicei loc în momentul interacțiunii dintre cumpărător și prestator”.

Schema nr 2.2.

Model de percepție a calității

Sursă : Gronroos, C. (e V., în Managementul evenimentelor în sport – Curs Master, 2008), din cele existente în literatura de specialitate. Astfel, Hofacre L. și Mahony (2001), au elaborat un model sectorial pentru industria sportului, pe care il prezentăm în schema nr.1. Conform acestui model, doua sectoare – sportul și sectorul productiv – constituie esența industriei sportului. Aceste doua sectoare sunt sprijinite prin alte 6 subsectoare, productive, relaționate între ele. Acest model diferă de celelalte prin faptul că plasează sportul în centru și evidențează dependența subsectoarelor de producția activităților sportive.

Schema nr2.1. MODEL CU DOUĂ SECTOARE PENTRU INDUSTRIA SPORTULUI

(După Hofacre și Mahony – 2001)

2.4. Serviciile sportive

Definiție cuprinzătoare este dată de Christian Gronroos : „un serviciu este o activitate sau un grup de activități mai mult sau mai puțin tangibile, care au de obicei loc în momentul interacțiunii dintre cumpărător și prestator”.

Schema nr 2.2.

Model de percepție a calității

Sursă : Gronroos, C. (1991). “Quality Comes to Service,” in The Service Quality Handbook.

Clasificarea serviciilor sportive

Având drept criteriu functiile economice îndeplinite de acestea în circuitul productiei sau sferele reproductiei sociale pot fi identificate:

• serviciile de distributie: transport, comunicatii, stocare, comert cu ridicata și cu amănuntul;

• servicii de productie (de afaceri): finantate, asigurări, cercetare-dezvoltare, contabilitate, publicitate;

• servicii sociale (colective): sănătate, educatie, apărare;

• servicii personale: hoteluri și restaurante, reparatii, sport(pot fi si sociale-sanatate), turism, îngrijire personală, casnice etc.

După participarea la formarea indicatorilor macroeconomici (PIB, VN etc.), serviciile pot fi: servicii productive, si servicii neproductive, sau servicii materiale si servicii nemateriale.

Dupa prezenta si natura relatiilor de piata, acestea pot fi:

• servicii marfă sau comerciale (S.market);

• servicii non-marfă sau non-comerciale (S.non-market).

După forma de proprietate și modul de organizare a prestatorilor de servicii, întâlnim:

• servicii ale sectorului public: tribunale, spitale, cazărmi, poștă, școli, agentii de fortă de muncă;

• servicii ale sectorului asociativ: organisme de ajutor și asistentă, biserici, muzee;

• servicii ale sectorului privat: companii aeriene, organisme financiar-bancare și de asigurări,cluburi sportive, etc.

După beneficiarul (utilizatorul) activitătii prestatoare de servicii, putem avea:

• servicii care privesc bunurile: transport de mărfuri, reparatii și întretinere, curătătorii, pază;

• servicii care privesc persoanele: transport de persoane, medicale, cosmetică, restaurante,sali de sport,stadioane;

• servicii cu influentă mixtă: financiare, de exemplu.

Beneficiarul mai poate fi individual sau colectiv (după natura acestuia), intern sau extern (după localizarea geografică).

De asemenea, tot prin prisma beneficiarului, serviciile se grupează în:

• servicii intermediare, activităti constituite ca parte integrantă, indispensabilă procesului productiei materiale (stocarea și depozitarea, transporturile, asigurările și reasigurările, finantele, activitătile juridice, contabile, pregătirea fortei de muncă, managementul, cercetarea știintifică etc.);

• servicii finale, cele destinate consumului direct al gospodăriilor, colectivitătilor sau persoanelor sau cele care creează conditii pentru desfășurarea normală a acestuia. Ele sunt subdivizate în servicii comerciale (plătite de populatie) și servicii cu titlu gratuit (finantate public).

După posibilitătile de comercializare există:

• servicii transferabile, care pot fi înmagazinate și schimbate la distantă;

• serviciile netransferabile, care trebuie produse la locul de consum.

În același context, pentru realizarea actului vânzării-cumpărării și respectiv consumului,

unele servicii presupun deplasarea ofertantului (a prestatorului), iar în cazul altora deplasarea consumatorului.

Din punctul de vedere al gradului de utilizare a echipamentului și personalului, distingem:

• servicii pe bază de echipament (automat: statii de spălare automată, automat de bilete; manipulat de personal necalificat: mașiniști, taxi; manipulat de personal calificat: personal navigant):

• servicii pe bază de personal (nespecializat: femei de menaj, baby sitter: calificat: mecanici auto, stomatologi; liber profesioniști: avocati, contabili).

Un alt criteriu de clasificare a serviciilor tine seama de gradul de participare a consumului la realizarea prestatiei, respectiv:

• servicii ce exprimă o relatie puternică prestator-consumator (turistice, de sănătate);

• servicii ce exprimă o relatie slabă prestator-consumator (reparatii, financiar-bancare etc.)

Caracteristici distinctive ale serviciilor

Având drept suport cele expuse până acum, punând fată în fată productia bunurilor tangibile și prestatia serviciilor, în concluzie am putea rezuma caracteristicile serviciilor la următoarele:

• Natura intangibilă a serviciilor, considerată de specialiști ca fiind caracteristica esentială a serviciilor. În esentă ea exprimă faptul că serviciile nu pot fi văzute, gustate, auzite, simtite sau mirosite înainte de a fi cumpărate; În cazul unui serviciu, clientul trebuie să se bazeze pe renumele și reputația firmei de servicii. Este motivul pentru care în multe servicii guvernul intervine pentru a garanta performanțe acceptabile a serviciilor: prin înregistrări, acordarea de licențe, regulamente, guvernul asigură clienții că producătorii de servicii se supun unor standarde: de pildă, construcțiile publice trebuie să aibă planuri aprobate și înregistrate de un inginer profesionist, un doctor trebuie să obțină o licență ca să practice medicina, o companie de telefoane de asemenea trebuie să se supună unor reguli.

• Inseparabilitatea serviciilor, prestarea fiind simultană cu consumul lor. Dacă bunurile tangibile sunt fabricate, depozitate, vândute și consumate separat, serviciile necesită ca în același timp să fie prestate, vândute și consumate. Ca urmare, serviciul nu poate exista separat de prestatorul său, fie el persoană sau echipament;

• Variabilitatea serviciilor Această caracteristică mai este denumită și eterogenitate, și semnifică imposibilitatea repetării serviciului, în mod identic, de la o prestație la alta, întrucât acesta depinde de persoana care furnizează serviciul, de locul și momentul prestației etc. Variabilitatea are influențe deosebite asupra calității serviciului și face dificilă standardizarea lor.

• Perisabilitatea sau non-durabilitatea, capacitatea serviciilor de a nu fi stocate sau inventariate. Este caracteristica care creează unele probleme în privinta folosirii capacitătilor de prestatie, când cererea este fluctuantă (transportul de persoane sau domeniul hotelier, de exemplu). Evitarea unor asemenea probleme este conditionată de modalităti concrete prin care o întreprindere de servicii va reuși să-și sincronizeze oferta cu cererea ce poate fluctua zilnic, săptămânal sau anual; De exemplu, un loc neocupat într-un avion, un spital fără bolnavi sau o cameră de hotel neocupată, o oră lipsită de pacienți într-o zi de muncă a unui dentist etc. În fiecare din aceste situații a avut loc o pierdere a unei ocazii, a unei oportunități, a unui serviciu. Și pentru că un serviciu nu poate fi „înmagazinat”, „stocat”, este pierdut definitiv atunci când nu este folosit. Folosirea completă a capacității de servire devine o problemă importantă și provocatoare (dificilă) pentru managementul serviciilor, datorită faptului că cererea consumatorilor prezintă variații considerabile.

In aceste condiții, de cerere fluctuantă și capacitate de servire perisabilă, managerul organizației de servicii are în principal trei posibilități:

Nivelarea cererii:

prin folosirea rezervărilor sau programărilor

prin folosirea avantajelor de preț (de exemplu acordarea de reduceri de taxe telefonice pentru convorbirile de seară sau la sfârșit de săptămână)

„demarketing-ul” perioadelor de vârf ( de exemplu îndrumarea prin publicitate a clienților să facă cumpărături mai devreme, pentru a evita goana și aglomerările din ajunul sărbătorilor de iarnă)

Ajustarea capacității de servire:

folosirea unor angajați cu jumătate de normă pentru a acoperi necesarul din orele de vârf

programarea muncii în schimburi pentru a corela nevoia de forță de muncă cu cererea (de pildă, companiile de telefoane angajează operatorii în funcție de cererea de convorbiri)

creșterea componentei de auto-servire a serviciilor.

Permite clienților să aștepte.

Această ultimă opțiune este considerată o contribuție pasivă la procesul de servire, care prezintă riscul de a pierde un client în favoarea competitorilor. Prin așteptare, clientul permite o utilizare mai bună a capacității de servire. Liniile aeriene recunosc în mod explicit acest lucru, oferind pasagerilor nevoiți să aștepte o reducere de preț pentru bilete.

• Absenta proprietătii, în sensul că în momentul cumpărării unui serviciu clientii pot beneficia de anumite facilităti pentru a-și satisface interesul (loc într-un mijloc de transport, cameră de hotel, etc.), fără a avea loc însă un transfer de proprietate, spre deosebire de situatia ce apare în cazul cumpărării unui bun tangibil, când toate atributele proprietătii (dispozitia, posesia, utilizarea și uzufructul) fată de bunul-obiect al relatiei observate apartin noului subiect activ și nominalizat al dreptului de proprietate.

• Dificultatea măsurării output-ului Numărarea clienților serviți este rareori folositoare pentru că nu scoate în evidență calitatea serviciilor livrate. Problema măsurării se complică și mai mult datorită faptului că sistemele de servicii non-profit (spitale, universități, guverne) nu au un singur criteriu ( ca maximizarea profitului de exemplu), pe baza căruia să-și evalueze performanțele.

O evaluare corectă a unui serviciu este măsurarea schimbării provenite în fiecare client în trecerea lui de la input la output, proces cunoscut sub denumirea de analiză tranzacțională.

Capitolul 3– ORGANIZAREA CERCETĂRII

3.1. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRĂRII

Prin această lucrare ne-am propus să contribuim la dezvoltarea cunoașterii în acest domeniu de activitate, legat de wellness – fitness, și de asemenea, să aflăm ce activități sportive desfășurate în cadrul acestui club sunt atractive pentru a fi practicate, în cazul eșantionului cercetat, cu aplicații practice privind structura ofertei de servicii în viitor din cadrul BodyExprim.

Scopul cercetării constă în elaborarea și optimizarea unui nou produs, dedicat activităților de tip aerobic și verificarea capacității o organizatorice a centrului de Wellness și Fitness BodyExprim

Obiectivele:

Evaluarea impactului activităților sportive propuse pentru a fi desfășurate în cadrul clubului.

Evaluarea nivelului de cunoștințe al consumatorilor de sport.

Identificarea activităților care pot fi folosite pentru activități sportive de indoor.

Educarea consumatorilor de sport asupra beneficiilor asupra organismului.

Studiul de piață în vederea conceperii unui nou produs.

3.2. IPOTEZE

Centrul de Wellness și Fitness BodyExprim poate desfășura o multitudine de activități sportive obținând aprecieri pozitive de la participanți.

Presupunem că serviciile oferite de BodyExprim influențează pozitiv starea de bine la nivel individual și activitățile sportive propuse pot fi practicate de persoane de toate vârstele.

3.3. SARCINI

Pentru realizarea obiectivelor s-a impus realizarea urmatoarelor sarcini:

Informare bibliografică de specialitate: au fost studiate cărți, cursuri, site-uri web legate de tema aleasă și BodyExprim.

Analiza BodyExprim folosind metodele specifice de cercetare PEST și SWOT

Elaborarea planului de activitate și a instrumentelor de cercetare.

Elaborarea planului de cercetare și stabilirea etapelor

Elaborarea chestionarului

Organizarea activității și aplicarea chestionarului.

Aplicarea chest

Prelucrarea și interpretarea datelor culese prin intermendiul cercetării

Verificarea, ordonarea și codarea rezultatelor în funcție de 3 criterii: a) identificarea nivelului de organizare a activității și calitatea acesteia; b) gradul de efort, distracție și utilitate al activitații sportive; c) cunoștințe despre stilil de viață al participanților.

Elaborarea planului strategic

Activitatea proprie – lansarea în ofertă

Prelucrarea datelor și redactarea disertației

Introducerea datelor în calculator – formarea bazei de date și prelucrarea statistico-matematică.

Prelucrarea, analizarea, corelarea și interpretarea datelor rezultate din chestionare și convorbiri.

Realizarea tabelelor și graficelor, pentru a prezenta datele într-o formă cât mai clară și concisă.

Elaborarea concluziilor și redactarea lucrării

3.4. METODE DE CERCETARE

Metodele de cercetare folosite sunt reprezentate de ancheta pe bază de convorbire dirijată și chestionarul.

3.4.1. Convorbirea

S-a desfășurat după finalizarea activitații sportive, având în vedere următoarele repere de urmărit și clarificat:

Aprecieri asupra felului cum s-au simțit în timpul desfășurării activității sportive

Aprecieri asupra instructorului

Aprecieri legate de modul de desfășurare

Sugestii pentru viitor

Convorbirile s-au realizat prin discuții libere cu participanții.

3.4.2. Ancheta pe bază de chestionar

Chestionarul, prin specificul său ca instrument de investigație constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise, ordonate logic ce determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează să fie înregistrate în scris, constituie cel mai eficient procedeu de investigare a obiectivelor de cercetat. Cu ajutorul chestionarului s-au putut evidenția și măsura 3 direcții: importanța fiecărei activități sportive dar și diferențele dintre ele (din punct de vedere al dificultății efortului, utilității și distracției), nivelul de organizare și gradul de informare al participanțiilor la eveniment cu privire la stilul de viață.

Chestionarul a fost conceput cu un set de 14 întrebări din care 13 cu răspunsuri pe o scală de evaluare în 6 trepte începând cu foarte puțin până la foarte mult, iar întrebarea 14 a fost o întrebare deschisă răspunsurilor libere.

CHESTIONAR

Vă rugăm să citiți cu atenție cele de mai jos și să răspundeți prin încercuirea numărului care se potrivește cel mai mult cu situația dvs. Vă rugăm să fiți sinceri deoarece aceasta evaluare este confidențială și ne ajută să evaluăm cât mai corect activitatea la care ați participat.

Scopul acestui chestionar este de a afla care este opinia dvs. cu privire la participarea la acest act sportiv.

1. Așteptările dvs înainte de participarea la Aqua Zumba au fost:

1. foarte mici; 2. mici; 3. destul de mici; 4. destul de mari; 5. mari; 6. foarte mari

2. În timpul desfășurării activității v-ati simtit:

1. foarte rău; 2. rău; 3 destul de rău; 4. destul de bine; 5. bine; 6. foarte bine

3. Din punct de vedere al efortului considerați că această activitate sportivă a fost:

1. foarte dificilă; 2. dificilă; 3. destul de dificilă; 4. destul de accesibilă; 5. accesibilă; 6. foarte accesibilă

4. În ce măsură considerați că activitatea sportivă a fost distractivă:

1. foarte puțin; 2. puțin; 3. destul de puțin; 4. destul de mult; 5. mult; 6. foarte mult

5. Cât de utilă și eficientă vi s-a părut activitatea:

1. foarte puțin; 2. puțin; 3. destul de puțin; 4. destul de mult; 5. mult; 6. foarte mult

6. Evaluați instructorul pentru activitatea depusă pe parcursul orei:

1. foarte slab; 2. slab; 3 destul de slab; 4. destul de bine; 5. bine; 6. foarte bine

7. Informațiile transmise, explicate au fost înțelese de dvs. într-un mod:

1. foarte neclar; 2. neclar; 3. destul de neclar; 4. destul de clar; 5. clar; 6. foarte clar

8. Pe ansamblu activitatea sportivă a fost organizată:

1. foarte rău; 2. rău; 3 destul de rău; 4. destul de bine; 5. bine; 6. foarte bine

9. Sunteți hotărât în cazul în care aveți un stil de viață sedentar să schimbați ceva după participarea la această oră? Doresc să schimb stilul de viață:

1. foarte puțin; 2. puțin; 3. destul de puțin; 4. destul de mult; 5. mult; 6. foarte mult

10. Mi-ar plăcea să particip și în viitor la Aqua Zumba:

1. foarte puțin; 2. puțin; 3. destul de puțin; 4. destul de mult; 5. mult; 6. foarte mult

11 Alte comentarii și sugestii: _________________________________________

__________________________________________________________________.

3.4.3. PEST

Instrument de analiză managerială pentru preveizionarea potențialului și/sau a perspectivelor unei afaceri. Am urmărit punctarea factorilor politici, economici, sociali si tehnologici specifici arealului in care funcționeaza BodyExprim.

3.4.4. SWOT

Instrument de analiză managerială folosită pentru identificarea punctelor forte, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor implicate intr-un proiect afacere.

3.4.5. Metoda grafică

Reprezentarea grafică ne-a permis exprimarea datelor prelucrate și a rezultatelor constatate. Am folosit reprezentările grafice și ca modalități de analiză a rezultatelor cercetării.

3.5. SUBIECȚII ȘI LOCUL DESFĂȘURĂRII CERCETĂRII

Grupul țintă supus cercetării a cuprins un numar de 20 de subiecți, clienți ai clubului sportiv BodyExprim. Chestionarele au fost administrate la sfarșitul activității sportive. Completarea lor s-a facut în Sala de Aerobic, după un instructaj prealabil, iar timpul necesar a fost de 10-15 minute.

Capitolul 4 – REZULTATE OBȚINUTE

4.1. BODYEXPRIM CA PRODUCĂTOR DE SERVICII SPORTIVE

BodyExprim a fost înființat în anul 2009, luna ianuarie având un debut puternic în domeniul în care activează. Pentru serviciile de bună calitate, clubul a fost recompensat prin diverse premii, primind în anul 2010 o diplomă de excelență în estetică în cadrul Congresului Interațional de Estetica Aplicată, ediția a VIII-a organizat de Les Nouvelles Esthetiques, de asemenea participă anual ca partener în cadrul târgurilor din domeniul wellness și fitness, la cursurile autorizate de instructori aerobic- fitness organizate de FITNESS SCANDINAVIA, și la diferite evenimente sportive fie pentru promovarea unui stil de viață sănătos fie pentru diferite cauze umanitare.

Deși s-a lansat în domeniu cu activități sportive adresate adulților si cu un număr redus de săli, în fiecare an s-a dezvoltat din ce în ce mai mult ajungând în cel de-al patrulea an de existență să aibă numeroase activități sportive adresate tuturor vârstelor și o bază materială semnificativă.

4.1. Autodefinirea clubului (print screen www.bodyexprim.ro – 13 decembrie 2013)

De funcționarea în condiții optime a clubului se ocupă 32 de angajați și colaboratori repartizați în departamente bine stabilite în asa fel încât cei 1000 de membrii să aibă parte de cele mai bune servicii din domeniu.

4.1.1. Obiective BodyExprim

Obiectivele BodyEprim pe termen scurt au fost atinse de la an la an în ceea ce privește creșterea numărului de clinți, fidelizarea acestora, creșterea numărului de activități sportive, servicii oferite și extinderea bazei materiale

Obiectivele pe termen lung ale clubului constau în deschiderea unui nou centru BodyExprim într-o altă locație din București și dezvoltarea acestuia la nivelul celui existent

4.1.2. Bază materială

Piscină

Adâncime 1,40 m, lungime 17 m, lățime 5 m dotat cu sisteme moderne ce respectă standarde europene de igienizare: sisteme de recirculare și filtrare permanentă a apei. Menținerea unei temperaturi constante optime pentru desfășurarea activităților este asigurată de o instalație de climatizare și dezumidificare automatăƒ. Temperatura apei este de 28-30A°.

Sală fitness cu echipamente: zonă cardio (benzi, bicilete, steppere) , zonă de aparate multifuncționale și zonă de greutăți.

4 săli aerobic

1 sală de dans și activități coregrafice

1 sală de aerobic

1 studio de cycling

1 sală de kombat, arte marțiale

8 vestiare ( adulți și copii ) – dușuri, dulapuri, prosoape, uscătoare de mâini și păr (4 vestiare pentru adulți și 4 vestiare pentru copii, viu colorate utilate cu mobilier special).

1 sauna

Saună pentru momente de ralaxare. Ideală pentru eliminarea toxinelor din organism.

1 solar Turbo vertical

2 cabinete de masaj

În cabinetele de masaj clienții se pot răsfăța cu momente de relaxare sau pot opta pentru pachete de remodelare corporală: masaj anticelulitic și termocuverta.

1 cabinet psihoterapie ( consiliere psihologică, dezvoltare personală )

Se adresează tuturor persoanelor care doresc să se dezvolte din punct de vedere psihologic, persoanelor care trec prin situații de viață cărora nu le mai fac față la un moment dat. Lunar au loc workshop- uri pentru părinții care întâmpină dificultăți în educația celor mici “ Atelier părinți eficace “.

recepție

Recepția este spațioasă dotată cu Fitness bar, vitrină vânzare produse și vitrină echipament sportiv.

2 birouri de consulanță

La departamentul de consultanța clienții primesc îndrumare și informații cu privire la abonamente.

2 spații de așteptare

4.1.3. Servicii sportive

Clubul dispune de o gamă larga de servicii sportive, de relaxare, de înfrumusețare și sănătate psihică.

Activități sportive adulți

Aerial yoga

Aqua gym

Aerobic dance

But&abs

Circuit fitness

Cycling

Fitball

Functional training

Hidrokinetoterape

Interval Training

Înot

Kangoo jumps

Passion dance

Pilates

Rebound AAS

Step aerobic

Strenght cardio

Stretching

Tae- bo

TRX

Zumba Fitness

Xtreme fitnes

Fitness și bodybuilding

Fitness și bodybuilding

Personal training

Ashihara karate

Aikido

Psihoterapie

Dezvoltare emoțională și cognitivă îm lima engleză

Psihoterapie individuală copii

Psihoterapie adulți

Activități sportive copii

Înot copii

Dans copii

Acrodance/ Majorete

Street dance

Baby gym

Balet

Masaj

Reflexoterapie

Termocuvertă

Masaj anticelulitic

Masaj de relaxare

Masaj terapeutic

Masaj facial

4.1.4. Organigramă

4.2. REZULTATE OBȚINUTE ÎN URMA CERCETĂRII PROPRII

4.2.1. Analiză SWOT și PEST

Analiza mediului intern

Analiza mediului extern

4.2.2 Interpretarea rezultatelor din chestionar

Aqua Zumba este activitatea nou introdusă în programul BodyExprim în urma rezultatelor obținute în cadrul primei ore desfășurate la data de 30.05. 2014.

Aqua Zumba urmărește formula clasică Zumba Fitness și reprezintă un curs de dans- fitness inspirat din cultura latino ce încorporează muzică latino și internațională, formând un sistem dinamic, captivant, distractiv și eficient reușind să atragă la nivel global numeroși practicanți. Diferența dintre acestea constă în adaptarea mișcărilor pentru a putea fi realizate în apă.

Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului sunt următoarele:

Întrebarea 1

In urma acestei întrebari reise că nivelul de așteptări al participanților în legatură cu această activitate a fost foarte mic la 1 dintre participanți, adică 6.66%, așteptări destul de mici pentru 2 participanți adică 13.33%, 3 participanți au avut asteptări mici, adică 20%, 3 persoane cu așteptări destul de mari, 20% 5 persoane, așteptări mari, adica 33.33%, si o persoană a avut așteptări foarte mari, 6.66%.

Întrebarea 2

Rezultă că 3 persoane s-au simțit destul de bine, adică 20% dintre participanți, 5 dintre participanti s-au simțit bine, 33.33% si restul de 7 persoane s-au simțit foarte bine, 46.66%. Putem spune că participanții s-au simțit bine si vor participa în continuare la această activitate.

Intrebarea 3

Cercetarea arată că pentru 1 persoană activitatea a fost la un nivel dificil, 6.66%, 2 persoane consideră că a fost de un nivel destul de dificil, 13.33%, 3 participanți destul de dificilă, 20%, pentru 6 persoane a fost o activitate accesibilă ca nivel de dificultate, 40% si pentru 3 persoane foarte accesibilă, 20%.

Intrebarea 4

Din punct de vedere al distracției, 3 persoane s-au distrat destul de mult, 20%, 6 foarte mult, 40% si 6 persoane consideră că este o activitate foarte distractivă, 40%.

Intrebarea 5

Din această întrebare reiese că 1 persoană s-a distrat puțin, 6.66%, 2 participanți destul de puțin, 13.33%, 3 persoane destul de mult, 20%, 5 persoane s-au distrat mult, 33.33% si 4 persoane s-au distrat foarte mult, 26.66%.

Intrebarea 6

2 persoane consideră că activitatea depusă de instructor este la un nivel destul de bun, 13.33%, 5 participanți sunt de parere că este un instructor bun si 8 persoane evaluează că instructorul ca fiind unul foarte bun, 53.33%.

Intrebarea 7

Cercetarea scoate în evidență că 2 participanți consideră că informația a fost transmisă de caăre instructor într-un mod destul de clar, 13.33%, 5 persoane clar si 8 persoane consideră că informația a fost transmisă într-un mod foarte clar, 53.33%.

Intrebarea 8

În urma aceste intrebări reiese că 5 persoane consideră că activitatea a fost organizată destul de bine, 33.33%, 5 participanți au spus că activitatea a fost organizată bine, 33.33% și 5 că activitatea a fost organizată foarte bine, 33.33%.

Intrebarea 9

Cercetarea scoate în evidență că 2 dintre persoanele participante la activitate doresc destul de puțin să-și schimbe stilul de viață din unul sedentar în unul activ, 13, 33%, 6 persoane destul de mult, 40%, 5 persoane mult, 33.33% si 2 persoane doresc foarte mult să-și scimbe stilul de viață în unul activ, 13.33%.

Intrebarea 10

Din această întrebare reiese că 1 persoane dorește destul de puțin să mai participe în viitor la activitățile Aqua Zumba, 6.66%, 4 persoane iși doresc destul de mult, 5 persoane mult, 33.33% si 5 persoane iși doresc foarte mult să mai participe la activitățile Aqua Zumba, 33.33% dintre participanți.

Intrebarea 11 este o întrebare ce conține alte comentarii și sugestii, doar cateva persoane au completat aceasta intrebare. Raspunsurile lor sunt:

Totul a fost ok, nu am nimic de comentat.

Mi-aș dori ca această activitate să țină mai mult.

Sper sa introduceti această activitate cât mai mult în orar.

4.2.3. Analiză marketing

Sinteza situației

BodyExprim deține informații foarte bune despre piață, cunoaște foarte bine cacteristicile clienților și tenditele activităților aerobic comerciale. Aceste informații vor fi exploatate pentru a înțelege mai bine cine sunt clienții serviți, care sunt nevoile lor concrete și cum ar putea BodyExprim să comunice mai bine cu ei.

Piețe țintă: Recreere, Fitness, Sporturi de masă

Factori comportamentali

Utilizatorii stau foarte mult la birou și au nevoie de mișcare

Dorința părinților de a-și dezvolta armonios copiii

Socializare

Nevoile pieței

activități aerobice variate

instructori de renume

confortul sălilor

Relațiile cu clienții

Construirea unei relații pe un termen îndelungat cu clienții reprezintă un alt obiectiv principal pentru departamentul de vânzări, acest lucru reflectându-se în situația încasărilor. Clienții vor avea o comunicare permanentă cu departamentul de vânzări dar vor primi informtii referitoare la activitățile clubului, promoții și reduceri prin e-mail și/sau telefon.

Tendințele de pe piață

Sportul de masă este în plină dezvoltare iar cerințele clienților sunt foarte variate. De aceea, la intervale scurte de timp apar activități noi care satisfac fie alt segment de populație fie îl satisfac mult mai bine pe cel existent. În acest sens, clubul BodyExprim a introdus în program cele mai noi și atractive clase și va lansa de fieacare dată când este necesar activități care satisfac nevoiele și dorințele clienților.

Creșterea pieței

Sportul rămâne în continuare pe plan secund pentru populația din România. La o mică îmbunătățire a consumului de servicii sportive au contribuit companiile mari, care folosesc pentru stimularea angajaților reduceri la abonamentele la săli de sport sau a companiilor care oferă contra cost carduri cu reduceri pentru diverse produse sau servicii.

BodyExprim are parteneriate cu următoarele companii:

Romtelecom

BRD

Carrefour România

ISIC România

Benefit 7 – Carduri pentru angajații companiilor Vodafone, Bancpost, Ikea, Delloit, BCR, Adobe

Concurența

Concurența este reprezentată de mulți participanți mici pe piața sportului de masă dar și de 2 companii multinaționale “Pure Fitness” și “WorldClass Plaza” situate în apropiere, în mall-uri. Printre micii concurenți care împreună adună un număr semnificativ de clienți potențiali, se enumeră:

Arena Sport a localizat în apropiere, clase variate, prețuri concurențiale

Genesse- locație mai bună decât a clubului BodyExprim

Matrix

Școala de StreetDance CRBL- locație nedotată dar care poate reprezenta o amenințare pe domeniul StereetDance-ului datorită renumelui cântărețului și dansatorului CRBL

IDM Club- situat destul de aproape de locația clubului BodyExprim și care pune la dispoziția consumatorului o gamă largă de servicii sportive.

Condiții cheie ale succesului

Condițiile cheie ale succesului sunt proiectarea și realizarea unor servicii care să satisfacă cererea pieței. În plus, BodyExprim trebuie să asigure o satisfacție totală a clientului. Dacă sunt îndeplinite aceste condiții cheie ale succesului, BodyExprim va deveni o companie viabilă și profitabilă.

Obiective de marketing

Înregistrarea unei creșteri a încasărilor clare și semnificative la sfârșitul ficarei luni (indiferent de tiparele sezoniere ale vânzărilor)

Realizarea unei creșteri constante a penetrării pieței

Piețe vizate

Serviciile clubului BodyExprim se adresează atât copiilor cât și adulților, atât femeilor cât și bărbaților. Pupulatia zonei reprezintă segmentul țintă.

Strategiile

Obiectivul unic constă în poziționarea clubului BodyExprim ca furnizor de servicii sportive de calitate, variate și pentru toate vârstele. Mesajele clubului BodyExprim vor fi comunicate atât prin mediul online cât și prin cel offline.

Comunicarea online

prin site-ul web: banner publicitar, articole, pagină de noutăți

rețele sociale: Facebook, Twitter, Netlog, Hi5

Newsletter

Comunicate de presă

Banner Exchange prin bursă de reclamă

Google AdWords

Pagini special create pentru a apărea în primele rezultate ale căutării Google

Articole în paginile web ale partenerilor

Apariția în cât mai multe portaluri cu prezentare Săli wellness

Comunicare offline

Demonstrații la evenimente

Parteneriate la evenimente publice

Participarea la târguri, convenții

Bannere stradale

Flyere

Reclamă pe plasmele de la metrou, restaurante tip fast food din zonă, super marketuri din zonă

Apariția în reviste de specialitate

Comunicarea directă- relațiile cu clienții

Departamentul de consultată este disponibil de luni până vineri între orele 9.00 și 21.00 iar sâmbătă între orele 10.00 și 14.00. Rolul departamentului este să mențină relația cu clienții clubului și să elimine eventualele nemulțumiri. Astfel, fidelizarea va avea loc mult mai ușor și într-un procent ridicat.

Pârghiile de control

Planul de marketing al Clubului BodyExprim este menit să servească drept document călăuzitor al întregii organizații. Pentru evaluarea performanței realizate, vor fi monitorizați următorii indicatori:

Veniturile: lunare și anuale

Cheltuielile: lunare și anuale

Satisfacția clientului

Dezvoltarea noilor servicii

Implementarea

PLANIFICARE CAMPANII, PROMOTII SI EVENIMENTE 2013

4.2.4. Elaborarea planului strategic de dezvoltare

Capitolul 5 – CONCLUZII

Prin această lucrare ne-am propus să contribuim la dezvoltarea cunoașterii în acest domeniu de activitate, legat de wellness – fitness, și de asemenea, să aflăm ce activități sportive desfășurate în cadrul acestui club sunt atractive pentru a fi practicate.

Scopul lucrării în care s- a urmărit elaborarea și optimizarea unui nou produs, dedicat activităților de tip aerobic și verificarea capacității organizatorice a centrului de Wellness și Fitness BodyExprim a fost atins și a reprezentat un succes neașteptat, astfel Aqua Zumba a fost introdusă în orarul centrului începând cu data de 7.06.2014.

Ipotezele conform cărora “Centrul de Wellness și Fitness BodyExprim poate desfășura o multitudine de activități sportive obținând aprecieri pozitive de la participanți “ și “serviciile oferite de BodyExprim influențează pozitiv starea de bine la nivel individual și activitățile sportive propuse pot fi practicate de persoane de toate vârstele” au fost confirmate ținând cont de aprecierile pozitive ale participanților la activitatea nou lansată în cadrul clubului BodyEprim cât și la activitățile deja existente precum și de faptul că serviciile sportive oferite sunt destinate tuturor vârstelor.

Obiectivele lucrării au fost îndeplinite. În cadrul cercetării, activitățile sportive propuse pentru a fi desfasurate în cadrul clubului au fost evaluate, s-a dovedit că nivelul de cunoștințe al consumatorilor de sport este unul mediu. În cadrul cercetării au fost identificate activități care pot fi introduse în gama variată de servicii sportive și s- a dovedit că practicanții sunt conștienți de beneficiile sportului asupra organismului.

Prin intermediul instrumentelor de analiză managerială SWOT și PEST am elaborat un plan strategic de dezvoltare cu ajutorul căruia, în viitor, clubul îsi poate îmbunătăți și eficientiza serviciile oferite prin creșterea calității acetsora.

Conducerea clubul BodyExprim si- a exprimat mulțumirea față de activitatea propusa și de rezultatele în urma defășurării acesteia.

BIBLIOGRAFIE

Christian Gronroos 1984 "A Service Quality Model and its Marketing Implications ", publicat de MCB UP

Dragnea A. și Teodorescu-Mate S., 2002 „Teoria sportului. Editura”, FEST

Dragnea, Adrian,Teodorescu,S., Stanescu, M., 2006 „Educatie fizica și sport – teorie și didactica”, Bucuresti, FEST

Dumitrescu L. 1998 “Marketingul serviciilor”, Editura IMAGO, Sibiu.

Dumitrescu, L., 2009 “Marketingul și calitatea serviciilorEditura Expert, București

Li, M., Hofacre, S., & Mahony, D., 2001 Economics of Sport,

Matei Lucica, 2001, “Management public”, Editura Economică,

Olteanu Valerică, 2006 “ Marketingul serviciilor” Editura Ecomar, Bucrești

Oprea Laurențiu 2014, “Managementul serviciilor” suport curs master

Roxana Tudorica, 2007,” Managementul Educatiei în context European”, Meronia

Sabina Macovei, Alice Vișan, 2003, “Gimnastică aerobică de întreținere”, București

Virginia Oprișan, 2001, “Marketing și comunicare în sport”, ed Uranus

Voicu A.V. Legislatie, 2005, Management și marketing în Educație Fizică și Sport, ANEFS

Zumba fitness basic 1 instructor training manual 2010

Aqua Zumba instructor training manual 2013

Janet B. Parks și Jerome Quarterman, 2002, Contemporary sport management,www.humankinetics.com

www.bodyexprim.ro

www.seekwellness.com

www.zumbafitness.com

www.insport.ro

ANEXA nr. 1

FOTOGRAFII AQUA ZUMBA

BIBLIOGRAFIE

Christian Gronroos 1984 "A Service Quality Model and its Marketing Implications ", publicat de MCB UP

Dragnea A. și Teodorescu-Mate S., 2002 „Teoria sportului. Editura”, FEST

Dragnea, Adrian,Teodorescu,S., Stanescu, M., 2006 „Educatie fizica și sport – teorie și didactica”, Bucuresti, FEST

Dumitrescu L. 1998 “Marketingul serviciilor”, Editura IMAGO, Sibiu.

Dumitrescu, L., 2009 “Marketingul și calitatea serviciilorEditura Expert, București

Li, M., Hofacre, S., & Mahony, D., 2001 Economics of Sport,

Matei Lucica, 2001, “Management public”, Editura Economică,

Olteanu Valerică, 2006 “ Marketingul serviciilor” Editura Ecomar, Bucrești

Oprea Laurențiu 2014, “Managementul serviciilor” suport curs master

Roxana Tudorica, 2007,” Managementul Educatiei în context European”, Meronia

Sabina Macovei, Alice Vișan, 2003, “Gimnastică aerobică de întreținere”, București

Virginia Oprișan, 2001, “Marketing și comunicare în sport”, ed Uranus

Voicu A.V. Legislatie, 2005, Management și marketing în Educație Fizică și Sport, ANEFS

Zumba fitness basic 1 instructor training manual 2010

Aqua Zumba instructor training manual 2013

Janet B. Parks și Jerome Quarterman, 2002, Contemporary sport management,www.humankinetics.com

www.bodyexprim.ro

www.seekwellness.com

www.zumbafitness.com

www.insport.ro

ANEXA nr. 1

FOTOGRAFII AQUA ZUMBA