Aspecte Privind Incasarea Impozitelor la Nivelul Unei Unitati Administrativ Teritoriale
Lucrare de licență
Aspecte privind încasarea impozitelor la nivelul unei unități administrativ-teritoriale
Introducere
Am ales această temă din curiozitatea de a afla mai multe lucruri despre taxele si impozitele existente, dar și datorită faptului că este o problemă de mare actualitate în zilele noastre. Deoarece tema este una importantă si complexă, am încercat să ofer o imagine de ansamblu asupra impozitelor directe.
M-am concentrat în mod special asupra unor impozite directe mai importante cum sunt: Impozitul pe profit,impozitul pe salarii, și pe alte impozite directe aprobate și aplicate în finanțele publice. O problemă mare de mare actualitate rezultă din urma aderării României la Uniunea Europeană. Acest proces de aderare a impus realizarea unei reforme profunde în întregul sistem al administrației publice.
ANAF, fiind principalul mecanism al colectarii veniturilor la bugetul statului, trebuie sa asigure creșterea gradului de colectare al veniturilor la bugetul local, dar și câștigarea încrederii a cetățenilor în sistemul de administrare fiscala prin schimbarea modului de abordare a relațiilor cu contribuabilii și prin creșterea gradului de transparență.
CAPITOLUL 1 OPȚIUNEA JURIDICĂ ÎN DOMENIUL FISCAL
1.1. Delimitarea impozitelor directe de cele indirecte
“ Impozitele înseamna ceea ce plătim pentru o societate civilizată”( Justice Oliver Wendell Holmes)
Impozitul reprezinta acea contribuție bănească, obligatorie și cu titlu nerambursabil, care este datorată – în temeiul legii – la buget de către persoanele fizice și/sau juridice pentru veniturile pe care le obțin, pentru bunurile pe care le posedă, respectiv pentru mărfurile pe care le produc și/sau distribuie ori pentru serviciile și lucrările pe care le prestează sau execută (Anca Mihaela Georgescu, 2006: 80). El este o categorie financiară, cu caracter istoric, a cărei apariție este legată de existența statului și a banilor. Cuvântul impozit își are originea în latinescul “imponere”.
Impozitele in zilele noastre sunt obligații precuniare, pretinse în temeiul legii de către autoritatea publică de la persoanele fizice și juridice, în raport cu capacitatea contributivă a acestora, preluate de buget în mod silit și fără contraprestație imedeată si folosite ca resurse pentru acoperirea cheltuielilor publuce și ca instrumente de influențare a comportamentului plătitorilor, astfel încât interesele acestora să fie armonizate în interesul public (C. Tulai, 2003: 116).
Se mai poate spune că impozitul este o prelevare obligatorie și gratuită efectuată de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivității (în cazul nostru capitalul) și plătită în bani. El constituie o sursă a finanțării cheltuielilor de interes general al statului și al administrației locale, fiind un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putând fi stimulate investițiile și înviorarea conjucturii economice. Impozitul reprezintă izvorul principal al formării veniturilor bugetului de stat și al finanțării cheltuielilor publice. El este o funcție crescătoare a venitului : la o rată de impunere fiscală dată, el sporește cînd venitul crește.
Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie ințeles în sensul că plata acestora către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice și/sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datorează impozit. Dreptul de a introduce impozite îl are statul si el se exercită, de cele mai multe ori, prin intermediul puterii legislative (Parlamentul), iar uneori și, în anumite condiții, prin organele de stat locale. Parlamentul se pronuntă în legatură cu introducerea impozitelor de stat de importanță națională (generală), iar organele de stat locale pot introduce unele impozite în favoarea unităților administrativ-teritoriale. În România, conform Constituției, consiliile locale sau județene stabilesc impozitele și taxele locale, în limitele și condițiile legii. (Văcărel I. & Bistriceanu Gh. D. & Anghelache G., 2003 : 67)
Impozitele au fost clasificate în funcție de mai multe criterii, dar cea rnai importantă clasificare este cea în funcție de trăsăturile de fond și de formă, impozitele sunt:
impozite directe
impozite indirecte
Impozitele directe împreună cu cele indirecte concurează la crearea de resurse necesare statului însă cu ponderi care diferă de la o țară la altă țară, în funcție de gardul de dezvoltare, cu cât o țară este mai dezvoltată, cu atât ponderea impozitelor directe crește în defavoarea celor indirecte, în chimb în țările slab dezvoltate impozitele directe constituiesc principala sursă de creare a veniturilor bugetului statului.
Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat și în orânduirile precapitaliste, însă o extindere și o diversificare mai mare au cunoscut abia în capitalism. Impozitul reprezintă o contribuție obligatorie, întrucât toate persoanele fizice și juridice care beneficiază – intr-o formă sau alta- de acțiunile și obiectivele finanțate din fondurile generale ale societății trebuie să participe, în raport cu veniturile realizate sau cu averea deținută, la formarea acestor fonduri (Anca Mihaela Georgescu, 2006: 83).
Aceste impozitele directe se regăsesc sub diferite forme cum ar fi: impozitul funciar, impozitul pe clădiri, impozitul pe activități economice, impozitul pe capitalul mobiliar, impozitul pe veniturile persoanelor fizice, impozitul pe veniturile societăților, impozitul imobiliar, impozitul pe capital, impozitul pe transferul averii, impozitul pe creșterea averii. În cazul impozitelor directe, suportatorul și subiectul sunt una și aceași persoană, ca urmare, impozitele au o incidență directă asupra subiectului plătitor.
Impozitele indirecte se realizează în principal sub forma impozitelor pe consum, perceptându-se la vânzarea anumitor mărfuri sau la efectuarea anumitor servicii. Ele se realizează de la toți cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, independent de veniturile, averea sau situația financiară a acestora. Cota impozitului indirect la vânzarea unei anumite mărfi este unică indiferent dacă cumpărătorul acesteia este muncitor sau patron. Impozitele indirecte sunt vărsate la bugetul de stat de industriași, comercianți, antreprenori, însă sunt suportate de consumatori deoarece sunt incluse în prețul de vânzare al mărfurilor. Drept urmare, impozitele indirecte nu afectează veniturile nominale, ci numai pe cele reale, micșorând puterea de cumpărare. Constatăm că, impozitele directe se grupează în funcție de forma de manifestare după cum urmează: taxe de consumație, monopoluri fiscale, taxe vamale.
Optiunea juridică se constituie în urma alegerii între impozitele directe cum ar fi impozite asupra veniturilor, impozite asupra averii și cele indirecte cum ar fi impozite asupra consumului. Această opțiune vizează tehnica juridică ce permite stabilirea impozitului.
Există mai multe criterii care trebuie luate în seamă atunci când delimităm impozitele directe de cele indirecte după cum urmează:
Criteriul administrativ, lipsit de bază științifică și mai puțin pertinent, dar folosit în mod obișnuit. După acest criteriu, impozitul direct este perceput pe bază de rol nominativ, iar cel indirect se percepe fără a exista un astfel de rol, cu ocazia unor operațiuni pe care fiscul le constată pe măsura producerii lor, iar cel care le efectuează trebuie să coreleze pe lângă prețul negociat și impozitele indirecte care le însoțesc.
Simplu spus: impozitul direct este un impozit nominativ, ce se stabilește în sarcina fiecărui contribuabil ce deține materie impozabilă identificată și evidențiată de către fisc, pe când impozitul indirect intervine în legătură cu unele operațiuni de vânzare a unor mărfuri și servicii și de import, devenind plătitori cei care efectuează astfel de operațiuni și pe măsură ce le efectuează.
Criteriul economic vizează incidența și repercursiunea impozitelor, pe baza lui facându-se delimitarea între plătitorul legal și suportatorul impozitului. Înseamnă că impozitele directe sunt acelea la care plătitorul este cel care suportă impozitul plătit, pe când în cazul impozitelor indirecte intervine fenomenul de repercursiune a acestora, care se poate sau nu realiza în mai multe trepte, dar în cele din urmă sunt suportate de către consumatorii finali.
Repercursiunea impozitelor este un fenomen complex, dar în fond înseamnă transmiterea poverii fiscale de la plătitor la o altă persoană.
Putem distinge, în acest sens, mai întâi fenomenul de percursiune, în acest caz impozitul fiind suportat direct de către plătitorul legal, fenomenul repercursiune sau translatie care permite plătitorului legal să transmită intermediarilor succesivi povara fiscală și fenomenul de incidență, care permite să determine care este persoana care nu va mai avea posibilitatea de a arunca impozitul asupra altora, fiind nevoită să-l suporte.
Repercursiunea se realizează, de regulă, în aval (înainte), adică de la vânzător către cumpărător, dar poate fi și în amonte (în spate), atunci când se transmite de la cumpărătorul care trebuie de exemplu, să suporte o cotă sporită de TVA și, pentru ca vânzările să nu scadă, vânzătorul acceptă să-și reducă prețul de vânzare negociat (fără TVA), diminuându-se astfel marja profitului său. Ceea ce el pierde însă vânzând mai ieftin, poate compensa cu ceea ce câștigă, vânzând mai mult.
Uneori, transmiterea în aval a sarcinii fiscale este doar parțială, intervenind fenomenul de difuziune (împrăștiere) a impozitului, existând mai multe persoane care suportă în parte povara fiscală. Astfel analizat, fenomenul repercursiunii impozitului servește drept criteriu pentru delimitarea impozitelor directe de cele indirecte. Se spune că impozitul este direct când plătitorul legal îl suportă definitiv. Este cazul, de exemplu, a impozitul asupra veniturilor, care nu poate fi repercutat, plătitorul (taxpayer) fiind și suportatorul impozitului (taxbearer). Se spune că impozitul este indirect ori de câte ori plătitorul legal are posibilitatea să-l repercuteze asupra altora sau, astfel spus, atunci când cel care îl suportă nu sete cel care are obligația să-l verse la buget (Gh. Manolescu, 1997: 85-88 & P. Brezeanu, nr. 1/99: 3-5)
Criteriul fiscal presupune clasificarea impozitelor în raport cu stabilitatea (persistența) materiei impozabile. După acest criteriu, impozitul direct este cel așezat asupra acelui element al bogăției care are un anumit caracter durabil ( proprietățile imobiliare, de exemplu). El este legat astfel de o anumită stare sau de o anumită situație, angajând mai des verbele a fi și a avea.
În schimb, impozitul indirect este cel așezat asupra unor fapte intermitente, accidentate, tranzitorii precum: fabricarea unui bun, transportul lui, tranzacționarea lui pe piață sau consumul său. Departe de a viza o stare sau o situție, impozitul indirect vizează o acțiune. El implică deci verbul a face și nu verbele a fi sau a avaea.
În delimitarea lor pot fi folosite și alte criterii pe baza cărora se pot constata deosebirile dintre impozitele directe și cele indirecte.
Privite în funcție de impactul lor asupra veniturilor contribuabilililor constatăm că impozitele directe afectează veniturile nominale, pe cînd cele indirecte afectează puterea de cumpărare a acestora , adică veniturile reale ale contribuabililor.
Analizate în funcție de gradul lor de transparență constatăm că impozitele directe sunt evidente și provoacă reacții prompte din partea contribuabililor, atunci când devin greu de suportat. În schimb, impozitele indirecte sunt mascate sau deghizate, fiind o modalitate de anesteziere fiscală ( Constantin I. Tulai, 2007: 151-152).
1.2. Caracteristici, avantaje, dezavantaje și locul impozitelor directe în Sistemul Fiscal
“Dacă poți evalua un lucru la care te referi și îl poți exprima în cifre, poți spune că știi ceva despre el, dacă nu îl poți evalua sau exprima în cifre, cunoașterea ta este săracă și nesatisfăcătoare; poate fi începutul, dar ai făcut doar un pas mic, în concepțiile tale către, stadiul de știință.”( Adam Smith “Avutia natiunilor” 1776)
Impozitele directe reprezintă forma ceva mai veche de impunere. Ele s-au practicat și în orânduirile precapitaliste, însă, o extindere și o diversificare mai mare au cunoscut abia în capitalism. Cu deosebire în primele decenii ale secolului al XX- lea, în locul impozitelor așezate pe obiecte materiale sau pe diferite activități, cum sunt cele comerviale și industriale, deci al impozitelor de tip real, și-au făcut apariția impozitele stabilite pe diferite venituri (salarii, profit, renturi) sau pe avere (mobiliară sau inmobiliară), adică impozitele de tip personal, care au condus la extinderea impunerii prin aducerea printer plătitorii de impozite și a marii mase a muncitorilor și funcționarilor.
Impozitul este obligatoriu (cu exceptia unelor scutiri prevazute de lege). Toate persoanele fezice sau juridice, atat timp cât realizează venituri din orice fel de sursă legală au obligația de a achita sumele anuale impuse corespunzător.Tipurile de surse de venit impozabile prevăzute de legislația fiscală românească sunt: salariul obținut de funcționari și muncitori, profitul realizat de agenții econimici, renta încasată de proprietarii de terenuri, veniturile (dividende, dobânzi) produse de titlurile de valoare, veniturile realizate individual de cei ce desfășoară activități independente sau profesii liberale etc. Acest instrument de colectare de resurse aparține doar statului, prin organele sale centrale sau locale. Este plătit cu titlu definitiv. Sumele de bani achitate cu titlu de impozit nu se mai rambursează.
În schimbul plății sale, nu se poate solicita o contraprestație directă din partea statului. Serviciile publice prestate de stat prin intermediul organelor sale nu sunt puse la dispoziția contribuabililor în funcție de nivelul contribuțiilor acestuia la strângerea resuurselor publice. De aici decurge ceea ce contribuabilii numesc inechitate fiscală.
Trăsăturile caracteristice ale impozitului sunt următoarele:
Impozitul este – în principiu – o contribuție bănească, necesitatea perceperii lui în această formă fiind determinată de faptul că și cheltuielile publice (care se acoperă din veniturile realizate, primordial, prin încasarea impozitelor) se efectuează în bani.
Impozitul reprezintă o contribuție obligatorie, întrucât toate persoanele fizice și juridice care beneficiază – intr-o formă sau alta- de acțiunile și obiectivele finanțate din fondurile generale ale societății trebuie să participe, în raport cu veniturile realizate sau cu averea deținută, la formarea acestor fonduri.
Impozitul este o prelevare cu titlu nerambursabil, în sensul că sumele achitate de către contribuabili nu au un echivalent direct și imedeat în folosul plătitorilor de impozite, ele contribuind la formarea fondurilor generale ale societății, fonduri utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli ce urmează a se efectua în beneficiul tuturor membrilor societății. Prin urmare impozitul este o prelevare fără un echivalent direct, dar el este – în principiu- caracterizat prin reversibilitate, întrucât sumele concentrate de stat prin încasarea impozitelor (de la toate categoriile de contribuabili) se intorc sub forma unor acțiuni, servicii, gratuități de care beneficiază toți cei care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societății.
Impozitul este datorat la buget în conformitate cu dispozițiile legale, în sensul că orice impozit poate fi stabilit și perceput numai în temeiul legii, conform principiului “nullum impositum sine lege”.
În sfârșit, impozitul se datorează numai pentru veniturile realizate și bunurile deținute, respectiv pentru mărfurile pe care le produc și/sau distribuie ori pentru serviciile și lucrările pe care le prestează sau execută, ceea ce înseamnă că subiectele impozabile (contribuabilii) datorează contribuția numai în cazul când realizează veniturile prevăzute de lege ca impozabile, precum și atunci când dobândesc, dețin ori produc bunuri sau prestează/execută servicii/lucrări care, conform prevederilor legale sunt impozabile (Anca Mihaela Georgescu, 2006: 80).
În practica fiscală cele două tipuri de impozite se folosesc concomitent, locul și importanța lor fiind diferite de la o țară la alta și de la o etapă la alta în cadrul aceleiași țări ( Constantin I. Tulai, 2007: 152).
În cele ce urmează vă voi prezenta o scurtă comparație între avantajele impozitelor directe/indirecte după cum se poate observa în tabelele de mai jos:
(Adrian Mihai Inceu & Dan Tudor Lazăr & Eugenia Ramona Mara, 2008: 246)
În cele ce urmează vă voi prezenta o scurtă comparație între dezavantajele impozitelor directe/indirecte după cum se poate observa în tabelele de mai jos:
(Adrian Mihai Inceu & Dan Tudor Lazăr, 2006: 274)
Cunoscând avantajele și neajunsurile impozitelor directe se poate preciza locul acestora în cadrul sistemului fical.
Se poate spune că:
Avantajele impozitelor directe nu sunt suficiente pentru ca ele să fie singurele impozite folosite, cu atât mai mult cu cât frauda fiscală care le însoțește este greu de eradicat;
Prezența impozitelor directe, care lovesc mai ales pe cei mai bogați, pe celibatari și familiile fără copii este de natură să compenseze oarecum lipsa de echitate a impozitelor indirecte, care apasă mai ales asupra celor săraci și asupra familiilor numeroase.
Cunoscând avantajele și neajunsurile impozitelor indirecte putem spune că ele sunt preferate de către stat din mai multe motive:
Reprezintă o cale de preocupare rapidă a unor venituri abundente pentru buget, fără a provoca reacții adverse din partea contribuabililor;
Asigură un oarecare echilibru în distribuirea sarcinilor fiscale dat fiind faptul că ele sunt suportate mai greu de către cei cu venituri mici și cu familii numeroase, în condițiile în care impozitele directe apasă mai mult asupra celor bogați;
Au un oarecare rol compensator, atenuând exagerările ce pot apărea datorită exonerărilor excesiverealizate prin personalizarea impozitelor (Constantin I. Tulai, 2007: 152-153).
CAPITOLUL 2 FORMELE IMPOZITELOR DIRECTE
2.1. Clasificarea impozitelor directe
“Când statul este just, impozitele sunt puține”( Thomas Paine 1737-1809).
În practica financiară există o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca formă, ci și în ceea ce privesc conținutul lor. Pentru a sesiza mai ușor efectele difetitelor categorii de impozite pe plan economic, financiar, social și politic, este necesară gruparea acestora pe baza unor criterii științifice.
În funcție de criteriile care stau la baza așezării lor, impozitele directe se pot grupa în: impozite reale și impozite personale. Această grupare o putem vedea mai vizibil în Figura 1 (Structura categoriei impozite directe are alcătuirea) de mai jos:
Figura 1: Structura categoriei impozite directe are alcătuirea:
– impozitul funciar
– impozitul pe clădiri
Impozite reale – impozitul pe activități economice
– impozitul pe capitalul mobiliar
– impozite pe
veniturile
– impozite pe venit persoanelor fizice
Impozite directe – impozite pe
veniturile
societăților
– impozitul imobiliar
Impozite personale – impozitul pe capital
– impozitul pe
transferul
– impozite pe avere averii
– impozitul pe
creșterea
averii
Impozitele directe sunt acelea care se stabilesc nominal, în sarcina unor persoane fizice și/sau juridice, în funcție de veniturile sau averea acestora, fiind încasate la anumite termene precizate cu anticipație. La impozitele de acest tip, subiectul și suportatorul impozitului sunt una și aceeași persoană, cel puțin în intenția legiuitorului. Tocmai de aceea, se spune că impozitele de acest timp au incidență directă asupra subiectului plătitor.
Impozitele reale se caracterizează prin aceea că se stabilesc asupra obiectelor materiale, precum pamânt, clădiri, mijloace de transport etc., fără să se țină cont de situația personală a subiectului impozabil.
În evoluția societății omenești, primele impozite care s-au introdus au fost cele pe obiectele materiale, pe ceea ce deținea o persoană sau o familie ca bun material. Cum primul bun material cel mai sigur de identificat pe care l-au deținut oamenii a fost pământul, este ușor de înțeles că și primul impozit care s-a introdus a fost impozitul pe pământ, numit impozit funciar.
Deci impozitul funciar este denumirea arhaică (veche ieșită din uzul curent) a impozitului pe teren.
Este foarte important să nu se facă confuzie între impozitul pe pământ, respectiv impozitul pe teren agricol și impozitul pe venit agricol.
Întrucât la stabilirea impozitelor reale nu se are în vedere nici un fel de criteriu de echitație fiscală, adică nu se ține cont de situația personală a celui care deține aceste bunuri, de posibilitățile reale de plată ale acestuia, ele mai sunt cunoscute și sub denumirea de impozite obiective; altfel spus, caracterul de impozit “obiectiv” provine de la faptul că impozitul se stabilește în corelație directă, nemijlocită, cu produsul, cu materia supusă impozitării, fără a se ține cont de situația materială a deținătorului acestor bunuri, de posibilitățile sale reale de plată. Impozitele reale privesc numai averea materială, nu și veniturile sau cheltuielile sub formă bănească.
Spre exemplu, la o persoană care deține o casă și o anumită suprafață de teren în proprietate, se stabilește impozitul pe clădire și impozitul pe teren, fără a se ține cont de faptul că această persoană este singură, bolnavă, fără nici un fel de venit și fără nici un fel de posibilități de plată a acestor impozite
Impozite reale cuprind:
Impozitul pe teren;
Impozitul pe clădiri;
Impozitul asupra mijloacelor de trasport.
Pentru impunerea persoanelor care se ocupă cu plasarea capitalurilor bănești de care dispuneau în operații speculative, s-a introdus impozitul pe capitaluuri bănești. Unele impozite de tip real se practică și în prezent în diferite țări în curs de dezvoltare, precum și în țările dezvoltate. Dezavantajul lor este că la impunere nu se ia în calcul produsul net real al obiectelor impozitate, ci produsul brut sau cel mediu rezumat, ceea ce este în defavoarea micilor producători și în favoarea marilor producători care au condiții pentru a realiza un venit mai mare decât cel mediu. Treptat, majoritatea impozitelor reale au fost înlocuite cu impozitele de tip personal.
Impozitele personale privesc în mod direct persoana contribuabilului care se impune fie pe baza venitului său global, fie pe diferitele sale surse de venituri grupate în clase, cu luarea în cazul impozitelor personale se face distincția între ceea ce se încasează și ceea ce are de plată ca subiect impozabil.
Trecerea de la impozitele reale la cele personale a fost reclamată de mai multe cauze. Astfel, deoarece muncitorii nu puteau fi supuși la plata impozitelor pentru că nu dețineau funciare, clădiri sau capitaluri mobiliare și pentru că impozitele indirecte erau tot mai apăsătoare pentru cei cu venituri mici, s-a procedat la o anumită diferențiere a sarcinii fiscale, în funcție de mărimea veniturilor sau a averii și de situația personală a fiecărui plătitor.
Impozitele personale se intâlnesc sub forma impozitelor pe venit care cuprind impozitele pe veniturile persoanelor fizice și impozitele pe veniturile societății și/respectiv, a impozitelor pe avere care cuprind: impozitul imobiliar, impozitul pe capital, impozitul pe transferul averii și impozitul pe creșterea averii.
2.2. Impozitul pe venit
Venitul nu este definit întotdeauna explicit în legea fiscală. Dacă legislația franceză se limitează la a defini fiecare dintre veniturile impozabile, fără a da o definiție generală venitului, acesta este prezentat în legislația românească ca fiind "sume încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură".
O analiză minuțioasă a conceptului de venit aparține dividendelor care sunt de asemenea impozabile și includ și sumele încasate, aferente titlurilor de participare la fondurile închise de investiți. (Constantin I. Tulai, 2007: 197).
2.2.1. Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Dată fiind diversitatea reglementărilor în domeniul impozitării veniturilor persoanelor fizice, este greu de intrevăzut o armonizare perfectă la nivel european, cu atât mai mult cu cât aceasta nici nu se constituie într-un deziderat în condițiile în care fiscalitatea directă nu are repercursiuni asupra celor patru libertăți pretinse prin tratatul Comunități Europene.
În sistemul fiscal Român calculul impozitului datorat în fiecare an urmează câteva etape:
Definirea venitului brut;
Calculul venitului net sau venitului brut ajustat (după cum facem referire la sistemul fiscal românesc);
Calculul venitului impozabil;
Aplicarea grilelor de impozitare într-un sistem progresiv (unice sau diferențiate pe categorii de contribuabili) sau cotei unice într-un sistem proporțional;
Scăzăminte: reduceri de impozite, creditul de impozit, creditul fiscal extern;
Regularizări la sfârșit de an – diferențe de plăți sau de restituit.
Categoriile de venit impozitate conform Codului fiscal din România sunt:
Venituri din activități independente;
Venituri din salarii;
Venituri din cedarea folosinței bunurilor;
Venituri din dividende și dobânzi;
Venituri din pensii;
Alte venituri.
1. Veniturile din activități independente
În sistemul fiscal românesc, veniturile din activitățile independente înglobează veniturile comerciale, din profesii libere și din drepturi de proprietate intelectuală, fiind excluse, conform Codului fiscal, veniturile obținute de titularul brevetului prin aplicarea efectivă în țară sau prin cesionarea brevetului.
Deductibile din aceste venituri sunt:
Contribuții la fonduri de pensii facultative;
Primele de asigurare aferente activelor din patrimoniul afacerii, cele pentru boli profesionale, risc profesional, accidente de muncă dar și pentru asigurări private de sănătate;
Contribuții sociale obligatorii;
Dobânzile aferente împrumuturilor angajate (ratele aferente creditelor nu sunt deductibile);
Cheltuielile de sponsorizare, mecenat și protocol în limită a 5%, respectiv 2% din baza de calcul determinată ca diferență între venitul brut și celelalte cheltuieli deductibile;
Contribuțiile profesionale obligatorii datorate organizațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii.
Venituri din salarii
Sunt considerate venituri din salarii, denumite în continuare salarii, toate veniturile în bani sau în natură, obținute de o persoană fizică ce desfașoară o activitate în baza unui contract individual de munca, indiferent pe perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de munca, de maternitate și pentru concediul privind ingrijirea copilului de pana la 2 ani.
Sunt asimilate salariilor în vederea impunerii:
Indemnizațiile din activități de desfășurare ca urmare a unei funcții de
demnitate publică, stabilitate potrivit legii;
Drepturile de soldă lunară, indemnizații, prime, sporuri și alte drepturi ale
cadrelor militare, acordate potrivit legii;
Indemnizația lunară brută, precumși suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau
autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile
autonome;
Sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;
Veniturile realizate din încadrarea în muncă ca urmare a încheierii unei
convenții civile de prestări de servicii;
Sumele primite de reprezentanți în adunarea generală a acționarilor, în
conssiliul administrației și în comisia de cenzori;
Sumele primite de reprezentanți în organisme tripărțite, conform legii;
Alte drepturi și indemnizații de natură salarială.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii se face respectându-se următoarele reguli:
Impozitul pe veniturile salariale (care este un impozit final) se datorează lunar, fiind calculat și reținut la sursă de către plătitorii de venituri;
Impozitul lunar datorat se determină prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul stabilită ca diferență între venitul brut lunar obținut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare;
Plătitorul salariilor este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil în parte (Anca Mihaela Geogescu 2006: 104-105).
Venituri din cedarea folosinței bunurilor
Conform legislației fiscale românești în vigoare, venitul brut din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile se determină pe baza chiriei sau arendei și se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad în sarcina proprietarilor, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. Venitul net rezultă prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor ocazionate de obținerea acestor venituri, fie în cotă forfetară (25%), fie în sistem real, conform opțiunii contribuabilului.
Veniturile din cedarea folosinței bunurilor se stabilesc pe baza contractului încheiat între părți, în formă scrisă și înregistrat la organul fiscal component în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia.
4. Venituri din dividende și dobânzi
În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 31/1990, dividendul reprezintă cota-parte din beneficiul real ce se va plăti fiecărui asociat al unei societăți comerciale în raport direct proporțonal cu participarea sa la constituirea capitalului social (deci proporțional cu aportul său social). Prin urmare, dividendele sunt venituri curente ale persoanelor fizice și juridice care au calitatea de asociați în societățile comerciale, venituri care sunt supuse și ele impozitării.
Potrivit definiției cuprinsă intr-o reglementare anterioară, termenul “dividend” include orice distribuire, în bani sau natiură, în favoarea acționarilor sau asociațiilor, din profitul stabilit pe baza bilanțului contabil anual și a contului de profit și pierderi, proporțional cu cota de participare la capitalul social.
Dacă dividendele se distribuie în natură, legea stabilește că evaluarea produselor acordate se va face la prețul de vânzare practicat de unitate pentru produsele din producția proprie sau la prețul de achiziție pentru alte produse, iar în cazul serviciilor, pe baza tarifelor stabilite pentru aceste servicii.
Subiectele impozabile ale acestui venit bugetar sunt așadar asociații sau, după caz, acționarii societăților comerciale, iar obiectul sau materia impozabilă este reprezentată
de dividendele plătite de societate și cuvenite asociațiilor. În categoria acestei materii
impozabile intră dividendele corespunzătoare tuturor societăților comerciale, indiferent dacă acestea s-au constituit și funcționează cu capital social integral de stat sau majoritar de stat, mixt ori privat, ceea ce înseamnă că beneficiarii dividendelor –deci subiectele impozabile- sunt fie statul, fie diferite persoane juridice ori persoane fizice.
Prin reglementarea legală în vigoare se stabilește că asupra dividendelor cuvenite acționarilor sau asociațiilor, după caz, indiferent de natura capitalului social, se percepe un impozit de 10%, care constituie venit al bugetului de stat. Impozitul pe dividende se stabilește asupra valorii brute a dividendului plătit către o persoană juridică română.
Întrucât dividendele se stabilesc anual, impozitul pe aceste venituri se calculează după calculul dividendelor cuvenite ascociațiilor și pentru că asociațile comerciale sunt îndreptățite să calculeze dividendele și impozitul corespunzător acestora, tot lor le revine obligația de a reține și a plăti acest impozit, la bugetul de stat, cel mai târziu până la data de 25 a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.
Veniturile sub forma dobânzii sunt venituri obținute din titluri de creanțe de orice natură și orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor imprumutați, precum și din titluri de participare la fonduri deschise de investiții, pentru care prețul de răscumpărare este mai mare decât prețul de cumpărare. Este asimilată dobânzii și acea parte a sumelor care este mai mare decât prețul de cumpărare. Este asimilată dobânzii și acea parte a sumelor asigurate obținute din asigurări de viață prin produsele care au la bază principiul economisirii pure.
Sunt scutite de impozit, dobânzile aferente titlurilor de stat, depozitelor la vedere, precum și obligațiunilor Agențiilor Naționale pentru locuințe.
5. Venituri din pensii
Conform art. 68 din Codul Fiscal, veniturile din pensii prezintă sume primite ca pensii de la fondurile inființate din contribuțiile sociale făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat.
Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei și a contribuțiilor calculate, reținute si suportate de persoane fizice.
Orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul aferent acestiu venit, de a-l reține și de a-l vira la bugetul de stat.
Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii. Impozitul calculat se reține la data efectuării plății pensiei și se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reținut se stabilește prin împărțirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensiei.
6. Alte venituri
În această categorie se cuprind veniturile obținute din jocuri de noroc, din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale, din premii și prime în bani sau în natură, altele decât cele acordate angajaților sau elevilor și studenților la concursuri interne și internaționale, precum și diverse venituri care nu se regăsesc, în mod expres, menționate în prezenta Ordonanță.
Veniturile obținute din jocuri de noroc, din premii și prime în bani sau în natură, prevăzute mai sus, se impun prin reținerea la sursă cu o cotă de 10%, aplicată la venitul brut.
Obligația calculării, reținerii și virării impozitului revine plătitorului de venituri, impozitul fiind final.
În cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale, impozitul se calculează prin reținerea la sursă, aplicându-se cota de 1% la valoarea tranzacției. Pentru tranzacțiile derulate prin intermediari, cota de 1% se aplică asupra diferenței dintre valoarea tranzacției și comisionul reținut de intermediari. Impozitul astfel calculat, reținut și varsat de plătitorul de venit este final.
Impozitul calculat și reținut de plătitorii de venituri în momentul plății venitului se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Pentru veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare și părților sociale, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra caștigului de capital din vânzarea valorilor mobiliare, precum și asupra caștigului din vânzarea părților sociale.
Veniturile care nu se regăsesc în mod expres menționate în prezenta Ordonanță se supun impunerii cu o cotă de 10% aplicată asupra veniturilor brute, impozitul fiind final.
Impozitul se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri și se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare realizării venitului. În funcție de natura venitului care se incadrează în această categorie, Ministerul Finanțelor, poate stabili alte termene de plata.
2.2.2. Impozitul pe venitul persoanelor juridice
Impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Întreprinderile mici și mijlocii (cunoscute sub prescurtarea de I.M.M.-uri) au fost consacrate legal și definite –inițial- prin Legea nr. 133/1999, în prezent ele fiind grupate pe 3 categorii, în funcție de numărul mediu anual de personal, după cum urmează:
Microîntreprinderi – acelea care au de la 1 până la 9 salariați;
Întreprinderi mici – cele care au între 10 și 49 salariați;
Întreprinderi mijlocii – entitățile care au între 50 și 249 salariați.
Microîntreprinderile sunt acele persoane juridice române care îndeplinesc cumulativ – la sfârșitul anului fiscal precedent – următoarele condiții:
Au ca obiect de activitate producția de bunuri materiale, prestate de servicii și/sau comerțul;
Au de la 1 până la 9 salariați inclusiv;
Au realizat venituri care nu au depășit – într-un an fiscal – echivalentul în lei a 100.000 Euro inclusiv;
Capitalul lor social este deținut de persoane, altele decât statul, autoritățile locale și instituțiile publice.
Așadar, orice persoană juridică cu capital integral privat, care are ca domeniu de activitate producția, prestările de servicii și comerțul, care nu are mai mulți de 9 salariați și care are cifra de afaceri sub limita prevăzută de lege pot opta între a plăti impozit pe profit sau impozit pe veniturile brute realizate.
Nu intră sub incidența acestui sistem de impunere societățile comerciale la capitalul cărora participă statul sau cele cu capital integral de stat. Pe lângă acestea, legea exceptează de la plata acestui impozit societățile bancare, societățile de asigurare și reasigurare, societățile care acționează pe piața de capital și entitățile colective ale căror capital social este deținut de un acționar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajați.
Baza de impunere, adică suma veniturilor asupra cărora urmează a se aplica cota legală în vederea stabilirii impozitului datorat de contribuabili este venitul brut anual, format din totalitatea veniturilor – indiferent din ce sursă provin – care sunt înscrise în contul de profit și pierderi. Pentru a se asigura corecta înregistrare a veniturilor, contribuabili sunt obligați să țină o evidență financiar – contabilă în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al Mibistrului finanțelor publice, iar cei care în activitatea pe care o efectuează nu emit facturi, vor fi obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.
Perioada impozabilă este de un an și coincide cu anul calendaristic, dar impozitul se stabilește și se plătește trimestrial.
La impozitul pe venitul persoanelor fizice tariful de impunere este alcătuit dintr-o cotă procentuală proporțională de 3% – care nu se modifică indiferent de cuantumul materiei impozabile și care se aplică asupra totalității veniturilor realizate la nivelul fiecărui trimestru.
Plata impozitului pe veniturile realizate de către microîntreprinderi se face trimestrial, până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor. Microîntreprinderile au obligația de a depune – până la termenul de plată a impozitului – declarația de impozit pe venit.
2.3. Impozitul pe profit
În România, prima reglementare care răspundea necesității menționate a fost Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, prin care s-a realizat o simplificare legislativă, în sensul că s-a instituit un sistem unic de participare a agenților economici la formarea veniturilor publice, în raport cu mărimea profitului obținut, fără diferențieri determinate de forma proprietății, de forma de organizare a contribuabilului etc. Aplicarea în timp a dispozițiilor Legii nr. 12/1991 a scos la iveală o serie de neajunsuri pe care le prezenta respectivul act normativ, cum ar fi imposibilitatea realizării la buget a veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor publice. Pentru asemenea motive, de la 1 ianuarie 1995 în țara noastră a fost pusă în aplicare o nouă reglementare: Ordonanța Guvernului României nr. 70/1994 privind impozitul pe profit care modificată, completată și republicată a fost în vigoare până în anul 2002, când a fost înlocuită cu Legea nr 414/2002 privind impozitul pe profit, act normativ care – la rândul său – a fost abrogat de noul Cod fiscal care reglementează în prezent, între altele, impozitarea profitului.
Baza de impunere, adică suma asupra căreia urmează a se aplica cota legală în vederea stabilirii impozitului datorat de contribuabil o reprezintă profitul anual impozabil.
Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile obținute din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
Contribuabilii și sfera de cuprindere a impozitului. În conformitate cu reglementarea actuală în România subiectele de drept debitorare ale impozitului pe profit generic denumite "contribuabili" sunt grupate în cinci categorii și anume:
Persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obținut din orice sursă, atât din România cât și din străinătate;
Persoanele juridice străine cre desfășoară activități printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent (atribuit) acestui sediu;
Persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități în România, în baza unei asocieri (care nu dă naștere unei noi persoane juridice), pentru partea din profitul impozabil al asocierii atribuită fiecărei persoane;
Persoanele juridice străine care realizează venituri din (sau în legătură cu) proprietăți imobiliare situate în România ori din vânzarea/cesionarea titlurilor de particpare deținute la o persoană juridică română, pentru profitul impozabil aferent acestor venituri;
Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri care nu dau naștere unei noi persoane juridice. În acest caz, impozitul datorat (reprezentând partea din profitul impozabil al ascocierii atribuibile persoanei fizice rezidente) se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.
Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:
Trezoreria statului;
Institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitațile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel;
Persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV;
Fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;
Abrogat;
Cultele religioase, pentru: venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, venituri obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice, venituri din despagubiri în forma băneasca, obținute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru invățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
Instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii invățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior, cu modificările ulterioare;
Asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatări recunoscute ca asociații de proprietari, potrivit Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile obținute din activități economice și care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune;
Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii.
Banca Națională a României;
Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii.(Codul Fiscal, 2009, Art. 15. – (1))
La impozitele pe profit tariful de impunere este alcătuit în prezent dintr-o cotă procentuală proporțională de 16%, care reprezintă regula și de la care sunt limitativ reglementate următoarele excepții:
Contribuabilii care desfășoară activități specifice barurilor și cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive (inclusiv persoanelor juridice care realizează astfel de venituri în baza unor contracte de asociere, la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile menționate ar fi mai mic de 5% din veniturile respective) datorează un impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri;
Persoanele juridice române și străine care vând/cesionează proprietăți imobiliare situate în România sau titluri de participare deținute la o persoană juridică română.
Unele categorii de persoane juridice (care au investit în zone defavorabile ori au desfășurat activități în zone libere, au fost implicate în producția de filme cinematografice etc.)
Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea tarifului de impunere asupra bazei impozabile. Sarcina calculării, reținerii și vărsării sumei de bani reprezentând impozitul pe profit care revine contribuabilului care (realizând profit) îl datorează. Contribuabilii răspund potrivit legii de modul cum au calculat impozitul pe profit.
Impozitul pe profit se varsă – în principiu – în contul bugetului de stat; de la această regulă a fost instituită în mod expres prin lege o singură excepție, potrivit căreia impozitul pe profit, dobânzile/majorările de întârziere și amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale și consiliilor județene, precum și cele datorate de societățile aomerciale în care consiliile locale și/sau județene sunt acționari majoritari se fac venit la bugetele locale respective.
În ceea ce privește plata impozitului pe profit, aceasta trebuie efectuată – potrivit legii – în principiu, trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor aceluia pentru care se face plata. De la această regulă fac excepție: societățile comerciale bancare (persoane juridice române) și sucursalele din România ale băncilor (persoane juridice străine) care trebuie să verse în contul bugetului de stat lunar sumele reprezentând impozitul pe profit legal datorat, plata putând fi făcută până la data de 25 a luni inclusiv a lunii următoare aceleia pentru care s-a calculat impozitul; organizațiile nonprofit, precum și contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor și plantelor tehnice, pomicultură și vitivultură au obligația de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusivă anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
2.4. Impozitul pe avere
Institurea acestor impozite a fost facută din cauză că diferite persoane fizice și juridice au drept de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile.
In practica fiscală din diferite țări, impozitele pe avere se intâlnesc sub următoarele forme:
impozite asupra averii propriu-zise;
impozite pe circulația averii;
impozite pe sporul de avere sau pe creșterea valorii averii.
Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intâlnite atât ca impozite stabilite asupra averii, dar plătite din venitul obținut de pe urma averii respective, cât și ca impozite instituite pe substanța averii. Impozitele asupra averii propriu-zise care se intâlnesc mai frecvent sunt:
impozitele pe proprietățile imobiliare;
impozitele asupra activului net.
Impozitele pe proprietățile imobiliare se intâlnesc cel mai adesea sub forma impozitelor asupra terenurilor și clădirilor. Aceste impozite au ca bază de impunere fie valoarea de înlocuire sau valoarea declarată de proprietar, fie veniturile capitalizate privind bunurile respective. Cotele de impunere sunt în general scăzute și sunt diferențiate atât în funcție de categoria de folosință a terenului, cât și de amplasamentul acestuia.
Impozitele asupra activului net au ca obiect întreaga avere mobilă și imobilă pe care o deține un contribuabil. La plata acestui impozit în unele țări sunt supuse atât persoanele fizice cât și cele juridice, iar în altele fie numai persoanele fizice, fie numai societățile de capital.
Impozitele pe circulația averii se instituie în legătură cu trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile și imobile de la o persoană la alta. În această categorie de impozite, se află:
impozitele pe succesiuni;
impozitele pe donații;
impozitele pe actele de vânzare-cumparare a unor bunuri imobile;
impozitele pe hârtiile de valoare (acțiuni, obligațiuni, etc.);
impozitele pe circulația capitalurilor și a efectelor comerciale.
Impozitele pe succesiuni au ca obiect al impunerii averea primită drept moștenire de la o persoană fizică și vizează numai circulația bunurilor între persoanele fizice. Impozitul poate fi stabilit fie global pentru toata averea lăsată moștenire, fie separat pentru partea de avere ce revine fiecărui moștenitor. Calcularea impozitului se face pe baza unor cote progresive, iar nivelul acestora este diferențiat atât în funcție de valoarea averii care face obiectul succesiunii, cât și în funcție de gradul de rudenie existent între persoana decedată (decujus) și moștenitorii acesteia (impozitul este mult mai mare cu cât succesorul este rudă mai îndepartată cu persoana decedată).
Impozitele pe donații au fost introduse pentru a preveni ocolirea plății impozitului pe succesiuni, în cazul în care are loc efectuarea de donații de avere în timpul vieții. Impozitul cade în sarcina persoanei care primește donația (donatar) și se calculează pe baza unor cote progresive. Nivelul progresivității este influențat de valoarea averii donate și de gradul de rudenie dintre donator și donatar.
Impozitele pe actele de vânzare-cumpărare a unor bunuri imobile cad în sarcina cumpărătorilor. În unele țări pentru calcularea impozitului se utilizează cote proporționale, iar în altele cote progresive.
Impozitele pe sporul de avere sau pe creșterea valorii averii au ca obiect sporul de valoare pe care l-au înregstrat unele bunuri în cursul unei perioade de timp.
Ca impozite de acest gen putem menționa:
impozitul pe surplusul de valoare imobiliară;
impozitul pe sporul de avere realizat în timp de razboi.
Impozitul pe surplusul de valoare imobiliară a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare înregistrat de anumite bunuri imobiliare în intervalul de timp de la cumparare și până la vânzare, fără ca proprietarul să fi efectuat o cheltuială în acest scop.
Impozitul pe sporul de avere realizat în timp de razboi are ca obiect averea dobândită în timpul sau ca urmare a războiului. Cu toate că impozitul se calcula în cote progresive, el n-a avut un randament prea ridicat, deoarece existau numeroase căi de subtragere de la impunere și se plătea în moneda depreciată în urma inflației.
CAPITOLUL 3 IMPLICAȚIILE IMPOZITELOR DIRECTE PE PLAN ECONOMIC
3.1. Impactul impozitului pe salarii
Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri.
Opțiunea de impunere a venitului brut cu cota de 16% se exercită în scris, în momentul încheierii fiecărei convenții civile și este aplicabilă numai asupra veniturilor realizate pe bază de concenții civile, încheiate în baza Codului Civil. (Revista lunară editată de Tribuna Economică, 2009 : 7)
Impozitul lunar prevăzut se determină astfel:
la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferentă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele: deducerea personală acordată pentru luna respectivă; cotizația sindicală platită în luna respectivă; contribuțiile la fondurile de pensii facultative, astfel încat la nivelul anului sa nu se depașească echivalentul în lei a 400 euro;
pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora; (Codul Fiscal, 2009, Art. 57-(2))
În cazul veniturilor din salarii sți/sau al diferențelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcției de bază la data plății, și se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.
Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit, pentru susținerea entităților nonprofit care se inființează și funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii.
Obligația calculării, reținerii și virării acestei sume prevăzute mai sus revine organului fiscal competent.
Procedura de aplicare a prevederilor de mai sus se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor publice.( Codul Fiscal,2009, Art. 57.).
Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.( Codul Fiscal,2009, Art. 58.).
Exemplu:
Veniturile lunare a unei persoane angajate cu carte de muncă la o societate comercială, în anul 2009, presupunând că salariuatul are un venit brut lunar de 1500 lei.
A ) Presupunem că nu au persoane în întreținere deci deducerea e de 187,5
Formula de calcul: 250 *[ 1-(VBL-1000)/2000]
Calculul deducerii: 250*[1-(1500-1000)/2000] = 187,5 lei
Pentru a determina impozitul pe salarii se scade din Venitul brut lunar contribuțiile angajatului și deducerea astfel: 1500 – 247,5 – 187,5 = 1065 lei.
Impozitul pe salar se calculeaza astfel: 1065 * 16% = 170,4 lei
Venitul net al salariatului este de 1065 – 170.4 = 894,6 lei
B) Presupunem că este o persoană în întreținere
Formula de calcul : 350 *[ 1-(VBL-1000)/2000]
Calculul deducerii: 350*[1-(1500-1000)/2000] = 262,5 lei
Deducerea de bază : 262,5 lei
Impozit pe salar : 168,35 lei
Venit net : 1084,15 lei
C) presupunerm ca sunt 2 persdoane in intretinere …avem deducere de 337,5
Formula de calcul: 450 *[ 1-(VBL-1000)/2000]
Calculul deducerii : 450 *[ 1-(1500-1000)/2000] = 337,5lei
Deducerea de bază : 337,5 lei
Impozit pe salar : 146,4 lei
Venit net : 1106,1 lei
Obs : Pentru un venit lunar brut mai mare de 3000 = deducerea este 0.
Fracțiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei.
3.2. Impactul impozitului pe profit
Impozitul pe profit este un impozit personal iar în cadrul reformei fiscale din România, impozitul pe profit ocupă un rol imortant atât în prisma contribuției sale la formarea veniturilor bugetare cât și prin influențarea activităților generatoare de profit.
Plătitorii impozitului pe profit impozabil sunt incluse următoarele categorii:
Persoane juridice române pentru profitul impozabil obținut atât în România cât și în străinătate.
Persoane juridice străine ce-și desfășoară activitatea într-un sediu permanent în România.
Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare (Codul Fiscal, 2009, Art. 19.- (1)).
Impozitul pe profit se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotelor de impozit stabilite legal, asupra profitului impozabil determinat pe baza cotelor înscrise lunar în contabilitate. Calculul se face lunar, cumulat de la începutul anului calendaristic. Tariful de impunere la impozitele pe profit este alcătuit în prezent dintr-o cotă procentuală proporțională de 16%.
Exemplu:
Se dau următoarele date referitoare la situația societății X la sfârșitul lunii martie:
Se v-a determina: impozitul pe profit, impozitul pe profit datorat bugetului la sfârșitul lunii martie și impozitul pe profit datorat pentru luna martie.
Profitul impozabil se determină potrivit formulei: =VT – CT + Cnd,
În care: – profitul impozabil;
VT – venituri totale;
CT – cheltuieli totale;
Cnd – cheltuieli nedeductibile.
= 155.000.000 – 105.000.000 + 15.000.000 = 65.000.000 lei
Profitul impozabil cumulat de la începutul anului este de 65.000.000 lei
Până la sfârșitul lunii martie, societatea datorează la bugetul statului un impozit de:
I = Π ∙ cota%.
În care I – impozit pe profit calculat pentru profitul impotabil cumulat.
I = 65.000.000 ∙ 16% = 10.400.000 lei
Impozitul datorat la sfârșitul lunii martie este de 10.400.000 lei.
Impozitul pe profit datorat pentru luna curentă (martie) se determină:
Ilc = I – Ilp
În care: Ilc – impozitul pe profit din luna curentă (martie);
Ilp – impozitul pe profit datorat pentru lunile precedente.
Ilc = 10.400.000 – 12.545.000 = 11.505.000.
Cu alte cuvinte impozitul pe profit datorat statului pentru luna martie este de 11.505.000 lei.
3.3. Impactul impozitului forfetar/minim
Noua grilă de impozitare minimă se aplică și în cazul microîntreprinderilor care opteaza pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. În prezent, cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%.
Efectul așteptat al acestei măsuri este acela de „curățire a pieței”. Efectul real este însă pervers: dispar încă aproximativ 200.000 de locuri de muncă. Efectele negative pot fi mai mari deoarece tendința este de scădere a veniturilor în buget corespunzătoare impozitului pe profit cu 13,4% în luna februarie 2009 față de februarie 2008, pe fondul general al scăderii veniturilor bugetare (cu 6,8% pentru aceeași perioadă).
In opinia mea, o astfel de măsură ar putea fi aplicată cu bune rezultate, atât în ceea ce privește “curățirea pieței”, cât și majorarea veniturilor bugetare, în condițiile relansării economiei, probabil începând cu 2011.
Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligați la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate (Codul Fiscal, 2009, Art. 18 alin. (1)).
Contribuabilii cu excepția celor prevăzuți la alin. (1), la art. 13 lit. c)-e), art. 15 și 38, în cazul cărora impozitul pe profit este mai mic decât suma impozitului minim pentru tranșa de venituri totale corespunzătoare, prevăzute la alin. (3), sunt obligați la platte impozitului la nivelul acestei sume (Codul Fiscal, 2009, Art. 18 alin. (2)).
Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzătoare impozitului minim, stabilite în funcție de veniturile totale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt următoarele :
MONITORUL OFICIAL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 249/14.IV.2009
Impozitul forfetar ajunge să omoare peste 40.000 de firme, din această cauză paronatele nu sunt de acord cu măsura care ar falimenta atâtea firme, și anunță că vor ataca noul bir în justiție “Impozitul forfetar nu este forfetar”. (Jurnalul Național, 2009)
Exemplu:
O Societate Comercială a determinat la sfârșitul trimestrului al II-lea impozit pe profit în sumă de 430 lei.
Pentru încadrarea în prevederile art. 18 alin. (2) din OUG nr. 39/2009 contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 4.300 lei, corespunzător tranșei de venituri în totale anuale în suma de 54.000. Pentru perioada 1 mai 2009 din trimestrul al II-lea, impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărțirea impozitului minim anual la 12 luni și înmulțirea cu 2 (lunile mai și iunie), astfel :(4.300/12) x 2 = 717 lei
Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 430 lei, iar impozitul minim calculat pentru aceeași perioadă este de 717 lei, contribuabilul are obligația de plată a impozitului minim în suma de 717 lei.
CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLUTIA IMPOZITELOR DIRECTE LA NIVELUL JUDEȚULUI CLUJ
4.1. Prezentarea generală a județului Cluj
Județul Cluj este situat in partea centrală- vestică a României, între paralele de 47°28'44" în nord și 46°24'47" în sud, respectiv meridianele 23„39„22„ in vest și 24„13`46„ în est, în inima provinciei istorice Transilvania, desfașurandu-se în zona de contact a 3 unitați naturale reprezentative: Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. Este un ținut asociat mitului faimosului Dracula.
Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificația de „închis ” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»)
Ca așezare umană, orașul are o origine veche și cunoaște, sub numele de Napoca, o deosebită înflorire în epoca daco-romană. O dată cu extinderea stăpanirii maghiare în Transilvania (sec XI-XII), are loc o suprapunere a organizării militare maghiare peste formele de organizare economică, socială și politică a populației locale romano-slave. In aceste condiții a fost construit la Cluj, un centru militar, castrum Clus, atestat sub acest nume pentru prima oara in 1213, care a devenit centrul militar-administrativ al comitatului cu acelasi nume. Numele de astazi al orasului păstreaza forma atestată in sec. al XIII-lea, Cluz, căreia în limba maghiară îi corespunde Kolozsvar, iar în limba germană Klausenburg. În decursul sec. al XIII-lea Cluj s-a dezvoltat mai mult ca o așezare cu caracter agricol, populatia indeletnicindu-se cu meștesugurile. Procesul de constituire a Clujului ca centru economic a fost favorizat de asezarea sa la incrucisarea unor importante căi comerciale. Orașul a primit de la regii Ungariei o serie de privilegii, pe care le-a pierdut temporar dupa răscoala din 1437, cand a trecut de partea taranilor răsculati. Acestea i-au fost însa reconfirmate mai tarziu de Iancu de Hunedoara. Începand din sec. al XV-lea, se poate constata existenta în Cluj a unor puternice bresle de cojocar-blanari, curelari, fierari, croitori, macelari etc. Matei Corvin, regele Ungariei, le-a acordat numeroase privilegii, care au constituit un puternic impuls pentru dezvoltarea orașului. După constituirea principatului autonom al Transilvaniei (1541), Cluj a devenit cel mai important centru economic, politic si cultural al acestuia. Mihai Viteazul, ajuns domn al Țarii Românești, al Transilvaniei si al Moldovei, a confirmat Clujului toate privilegiile date de regii Ungariei și principii Transilvaniei. În anii 1790-1848 și 1861-1867, Cluj a fost capitala principatului Transivaniei sub stapanirea Austriei. După unirea Transivaniei cu Romania 1918, Clujul a continuat sa fie centrul vietii politice și culturale a Transilvaniei. În 1940 în urma dictatului de la Viena Clujul a ajuns sub stapanirea Ungariei hortiste. În octombrie 1944, orașul Cluj a fost eliberat.
În acest județ predomină relieful deluros în proporție de aproximativ 2/3 din suprafața județului, restul de 1/3 fiind constituit din relief muntos. CÎmpiile lipsesc în totalitate, acestea fiind suplinite de luncile râurilor Someș și Aries. Munții, situati în partea de sud-vest a județului, fac parte din grupa Munților Apuseni având o mare complexitate din punct de vedere geologic. Munții Apuseni ocupă mai puțin de o treime din suprafața județului, fiind reprezentați de masivele Vlădeasa (1842 m) și Muntele Mare (1826 m) ,precum și de munții Gilăului, respectiv extremitatea nordică a Munților Trascăului. Zona deluroasă cuprinde partea sud-estică a Podișului Someșan, pe cea nord- vestică a Câmpiei Transilvaniei, precum și masivul Feleacului, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825. Cluj reprezintă o mare varietate de peisaje, de resurse naturale și de terenuri cu multiple posibilități economice. Județul Cluj este cunoscut prin peisajele absolut unice, printr-o lunga tradiție istorică și culturală.
Județul Cluj se invecineaza la nord –est cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud, la est cu județul Mureș, la sud cu județul Alba, iar la vest cu județele Bihor și Sălaj. Judetul Cluj are o suprafață de 6.674 kmp reprezentănd 2,8% din teritoriul Romîniei. Privind harta județului se remarca prezența unui relief foarte variat, alcătuit din munți, podișuri, piemonturi și depresiuni.
Rețeaua hidrografică este reprezentată de rîurile: Someșul Mic inlus aproape integral in cuprinsul județului, Crișul Repede și Arieșul inferior, lacuri naturale și iazuri ( Cătina Popii I și Popii II, Geaca, Țaga etc.) și de lacurile de interes hidroenergetic : Beliș-Fîntînele, Tarnița și Gilău. Apele de adâncimi sunt mai slab reprezentate și se caractererizeaza prin mineralizarea ridicată. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia, Someșeni, Turda etc.
Prin pozitia sa, județul Cluj beneficiaza de un climat continental modern. Județul Cluj beneficiază de situarea sa la intersecția unor importante magistrale feroviare și rutiere care-i asigură legaturi lesnicioase cu toate zonele țării. De asemenea, aeroportul din municipiul Cluj-Napoca conferă legături curente și rapide cu capitala țării atât pentru cerințele județului cât și pentru ale unor localități limitrofe. Județul Cluj dispune de bogte si variate resurse naturale.
Minereurile de fier au intrat in circuitul economic din anul 1962, prin exploatările de la Căpușul Mic și Băișoara, fiind efectuate pe parcurs și o serie de prospecțiuni geologice la Vlaha, Săvădisla și Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentați prin cărbunii bruni exploatați în zona Ticu-Dîncu-Băgara și turbă, exploatată în sectorul Călațele și Căpățîna. Există, de asemenea, un dom gazeifer la Puini în Cîmpia Transilvaniei. Pe langa minereurile de fier și combustibili minerali, exista în județ, o gamă variată de minerale utile și roci.
Județul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din Romînia, pe raza județului regăsindu-se o paletă largă de activități economice cum ar fi: industria alimentară, farmaceutică, producție de mobilier, celuloză și hârtie, aparatură electronică, servicii în domeniul financiar bancar, etc. Investițiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din Romania.
La data de 31.12.2008 participarea capitalului străin era prezentat de 79 de țări cu un număr de 6322 firme și un capital social de 567,56 mil. $.În prezent conviețuiesc romîni, maghiari, germani, țigani si alte naționalități. La data de 31.12.2008 totalul populatiei era de 792.322 din care in mediul rural 297.939, iar in mediul urban 494383.
Județul Cluj cuprinde 5 municipii: Cluj- Napoca care este reședința județului, Turda, Dej, Câmpia Turzii, Gherla, un oraș care este Huedin, 75 de commune si 344 de sate.
Ca formă juridică de organizare cei mai mulți dintre agenții economici sunt organizați ca persoane fizice autorizate 23.566, apoi societați cu Răspundere Limitată 13.166, Societăți în Nume Colectiv 866, Asociații Familiale 7.632, Instituții Publice 566, Societăți pe Acțiuni 845, Organizații cooperatiste meșteșugărești, de credit și de consum, Regii Autonome 60, Societăți de închirieri 23. La sfârșitul anului 2008 șn județul Cluj erau înregistrați peste 35.788 de agenți economici din care 30.222 erau agenți economici cu capital privat.
4.2. Analiza structurală a impozitelor directe la nivelul județului Cluj
Pentru a pune în practică subiectele abordate în prima parte a acestei lucrări și anume elementele teoretice referitoare la impozitele directe în cele ce urmează vă voi prezenta un studiu de caz cu referire la evoluția acestora pe perioada 2004 – 2008 la nivelul județului Cluj. În ultima parte a studiului de caz am realizat o scurtă prezentare comparativă a impozitelor directe la nivelul județului Cluj cu România.
Impozitele directe pe care vi le voi prezenta în acest studiu de caz sunt: impozitul pe profit, impozitul pe venit și impozitul pe salarii, precum și alte impozite directe la nivelul județului Cluj.
Direcția generală a Finanțelor Publice a județului Cluj se organizează și funcționează în structura organizatorică prevazută de OMFP nr. 268/19.02.2007, privind regulamentul de organizare și funcționare a direcțiilor generale a finanțelor publice județene și a HG nr. 208/2005, privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Conform regulamentului de organizare și funcționare, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Cluj își desfașoară activitatea în următoarea structura:
Activitatea de Metodologie și Administrarea Veniturilor Statului;
Activitatea de Inspecție Fiscală;
Activitatea de Trezorerie și Contabilitate publică;
19 Servicii Independente;
1 Administrație a finanțelor publice pentru contribuabili mijlocii;
5 Administrații a finanțelor publice municipale ( Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia-Turzii și Gherla)
1 Administrație a finanțelor publice orășenească ( Huedin)
3 Administrații a finanțelor publice comunale (Gilău, Baciu și Apahida)
O simplă analiză a sistemului de organizare globală ne arată că lumea se constituie din multe națiuni diferite, populate de oameni diferiți. Dar toate națiunile au cel puțin un lucru în comun: Administrația Fiscală.
Agenția Națională de Administrare Fiscală, principalul mecanism al colectării veniturilor la bugetul de stat, trebuie să asigure pe lângă creșterea gradului de colectare al veniturilor bugetare și creșterea gradului de încredere publică în sistemul de administrare fiscală prin schimbarea modului de abordare a relațiilor cu contribuabilii și prin creșterea gradului de transparență, fără a atinge interesele personale ale contribuabililor. Măsura colectării și monitorizării unitare a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale trebuie să aibă un efect pozitiv pentru disciplinarea fiscală a contribuabililor. Agenția va urmări realizarea schimbărilor necesare în managementul administației fiscale prin stabilirea unor criterii de evaluare a performanței obținute de personalul din cadrul administrațiilor fiscale.
Principalele direcții de acțiune și în același timp prioritare ale întregului colectiv sunt următoarele:
îmbunătățirea substanțială a colectării veniturilor la bugetul general consolidat prin utilizarea modalităților de stingere a obligațiilor bugetare inclusiv a tuturor modalităților de executare silită, punându-se un accent deosebit pe conformarea voluntară la plată a agenților economici și a celorlalte categorii de contribuabili;
combaterea evaziunii fiscale prin intensificarea controlului la agenții economici, persoane juridice/persoane fizice, asupra modului de calcul, înregistrare și virare a obligațiilor față de bugetul statului;
activitatea de administrare a contribuabililor, mijlocii și mici din județ;
metodologie și asistență la contribuabilii persoane juridice și fizice prin care se urmărește îmbunătățirea informării și educării contribuabililor pe linie de legislație fiscală, îmbunătățirea activității de administrare (declarații, deconturi,etc.) a veniturilor statului;
desfășurarea activităților referitoare la impozitul pe venit;
execuția de casă a contului curent general al trezoreriei statului;
sprijinul și îndrumarea consiliilor locale pe linia întocmirii și executării bugetelor acestora;
reprezintă interesele statului în fața instanțelor de judecată în litigiile legate de activitatea pe care o desfășoară, participă potrivit actelor normative în vigoare sau a mandatului primit din partea Ministerului Finanțelor Publice ca reprezentant a acestuia;
analiza/soluționarea potrivit competențelor legale a contestațiilor formulate de contribuabili;
liber acces la informațiile de interes public conform reglementărilor legale;
soluționarea petițiilor depuse de cetățeni sau asociații legal constituite;
misiuni de audit conform tematicilor anuale/soluționări reclamații;
înfăptuiește activitatea de management a personalului, de perfecționare a pregătirii profesionale și de stimulare a acestuia;
propuneri de îmbunătățire/inițiative legislative precum și informări la M.F.P.asupra unor deficiențe/nereguli, în vederea soluționării acestora.
În cele ce urmează vă voi prezenta în cadrul tabelului de mai jos valorile absolute cu privire la veniturile bugetare și la impozitele directe la nivelul județului Cluj. Putem observa că atât veniturile bugetare cât și impozitele directe se află intr-o continuă creștere pe toată perioada analizată 2004-2008.
Tabelul 1: Situația privind veniturile bugetare și impozitele directe la nivelul județului Cluj pe perioada 2004-2008 -SUME ABSOLUTE.
– lei –
(Sursa:D.G.F.P. Cluj)
În cadrul bugetului de stat principalele impozite directe sunt: impozitul pe profit, impozitul pe venit și pe salarii.
În următorul tabel vă voi prezenta sumele absolute ale impozitelor directe, care sunt: impozitul pe profit, impozitul pe venit și impozitul pe salarii și alte impozite directe la nivelul județului Cluj pe perioada 2004 – 2008.
Tabelul 2: Situația privind impozitele directe la nivelul județului Cluj pe perioada 2004-2008 -SUME ABSOLUTE.
– lei –
(Sursa:D.G.F.P. Cluj)
În tabelul de mai sus putem observa că analizându-se principalele impozite directe prin prisma sumelor absolute se constată un trend crescător a tuturor tipurilor de impozite la nivelul județului Cluj pe parcursul celor 4 ani studiați.
Pentru o mai bună vizualizare a impozitelor directe la nivelul județului Cluj am construit graficul de mai jos, cât și pentru a pune în evidență trendul criteriilor analizate mai sus. După cum se observă în graficul de mai jos impozitul pe venit și impozitul pe salarii înregistrează cea mai mare creștere semnificativă în totalul impozitelor directe, urmată de impozitul pe profit și în final de alte impozite directe.
Graficul 1: Analiza impozitelor directe la nivelul județului Cluj pe perioada 2004 – 2008 –SUME ABSOLUTE
(Sursa:D.G.F.P. Cluj)
Pentru a putea observa și a realiza analiza structurală a impozitelor directe la nivelul judetului Cluj pe perioada 2004 – 2008, am calculat o serie de ponderi. De asemenea pentru o mai bună vizualizare a ponderilor am realizat/construit grafice care să pună în evidență trendul criteriilor analizate.
În ceea ce privește ponderea impozitelor directe în raport cu totalul veniturilor bugetului județului Cluj pe perioada 2004 – 2008, se poate observa că aceste ponderi se află intr-o continuă creștere și descreștere pe parcursul perioadei menționate mai sus, ajungând de la o creștere de 21,29% inregistrată în anul 2005 până la o creștere de 30,98% înregistrată în anul 2008. Toate aceste înregistrări vi le voi prezenta în tabelul de mai jos.
Tabelul 3: Ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor bugetului județului Cluj pe perioada 2004-2008.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj)
Graficul 2: Ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor bugetului județului Cluj pe perioada 2004-2008.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj)
Pentru o vizualezare mai mai amplă a ponderii impozitelor directe în totalul veniturilor bugetului județului Cluj am realizat graficul de mai sus. Unde se poate observa că ponderea cea mai mare a impozitelor directe se înregistrează în anul 2008 ajungând până la aproximativ 35%, iar cea mai mică pondere se înregistrează în anul 2005 ajungând până la aproximativ 21%.
În cele ce urmează, vă voi prezenta în Tabelul 4 și în Graficul 4 ponderea impozitului pe profit, impozitului pe venit, impozitului pe salarii și a altor impozite directe în totalul impozitelor directe la nivelul județului Cluj pe perioada 2004-2008.
Tabelul 4: Ponderea impozitului pe profit, impozitului pe venit și salarii și a altor impozite directe în totalul impozitelor directe la nivelul județului Cluj pe perioada 2004-2008.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj)
După cum se observă în tabelul de mai sus impozitele pe venit și impozitele pe salarii dețin ponderea semnificativă în totalul impozitelor directe la nivelul județului Cluj pe perioada 2004-2008, iar cea mai mare pondere a acetor impozite fiind înregistrată în anul 2004 ajungând până la 54,52%, iar cea mai mică pondere fiind înregistrată în anul 2006 ajungând până la 36,94%. Urmată de impozitul pe profit care înregistrează mici creșteri și descreșteri de aproximativ 2,13% pe tot parcursul perioadei 2004-2008.
Tot în tabelul de mai sus se mai poate observă că cea mai mică pondere în totalul impozitelor directe este reprezentată de alte impozite directe pe parcursul anilor 2004-2008.
Graficul 3: Ponderea impozitului pe profit, impozitului pe venit și salarii și a altor impozite directe în totalul impozitelor directe la nivelul județului Cluj pe perioada2004-2008.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj)
Analizând graficul de mai sus se poate observa că impozitul pe venit și salarii reprezintă cea mai mare pondere în totalul impozitelor directe, în anul 2004 atingând cea mai mare crestere, iar în anul 2006 acestea suferă o usoară ascădere.
Se mai poate observa că impozitele pe profit se afla imt-o mică creștere pe perioada 2004-2006, după care se observă o mică scădere în anul 2007, iar în anul 2008 se inregistrează din nou o creștere.Mai putem observa că ponderea altor impozite directe se află intr-o continuă creștere de la an la an.
4.3. Analiza evoluției impozitelor directe la nivelul județului Cluj
Pentru a putea observa și a realiza analiza evoluției a impozitelor directe la nivelul județului Cluj pe prioada 2004 – 2008, am calculat o serie de indici cu bază fixă, având ca bază fixă pe parcursul acestei perioade anul 2004 și o serie de indici cu bază în lanț. De asemenea pentru o mai bună vizualizare a indicilor cu bază fixă și a indicilor cu bază în lanț am realizat/construit grafice care să pună în evidență trendul criteriilor analizate.
În următorul tabel vă voi prezenta analiza evoluției a impozitelor directe cum ar fi impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe salarii și a altor impozite directe la nivelul județului Cluj pe perioada 2004-2008 cu ajutorul formulei de calcul a indicilor cu bază fixă, având ca bază fiză anul 2004.
Tabelul 5: Indici cu bază fixă, având ca bază fixă anul 2004 aferenți impozitelor directe la nivelul județului Cluj pe perioada 2004 – 2008.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj)
Din tabelul prezentat mai sus se poate observa că evoluția impozitelor directe față de anul 2004 se fală intr-o continuă creștere, în anul 2005 față de 2004 ele cresc cu 32,78%, în anul 2006 față de 2004 cresc cu 70,04%, în anul 2007 față de 2004 cresc cu 128,42%, iar în anul 2008 față de 2004 cresc cu aproximativ 181,69%.
Impozitului pe profit față de anul 2004 înregistrează valorili care cresc de la un an la altul. În anul 2005 față de 2004 impozitul pe profit crește cu aproximativ 43,11%, în anul 2006 față de 2004 crește cu aproximativ 107,19%, în anul 2007 față de 2004 crește cu aproximativ 155,26%, iar în anul 2008 față de 2004 se înregistrează o creștere de aproximativ 238,62%.
Impozitul pe venit și impozitul pe salarii înregistrează un trend ascendent pe toată perioada analizată: în anul 2005 față de anul 2004 crește cu 18,94%, în anul 2006 față de anul 2004 crește cu 15,20%, în anul 2007 față de anul 2004 crește cu 75,40%, iar în anul 2008 față de 2004 crește cu 106,60%.
Alte impozite directe înregistrează valori care cresc pe toată perioada analizată: în anul 2005 față de 2004 cresc cu 57,76%, în 2006 față de 2004 cresc cu 174,20%, în 2007 față de 2004 cresc cu 241,31%, iar în anul 2008 față de 2004 cresc cu aproximativ 316,18%.
Pentru o mai bună vizualizare a evoluției impozitelor directe la nivelul județului Cluj pe perioada 2004-2008 am construit un grafic, pentru a pune în evidență trendul criteriilor analizate mai sus.
Graficul 4: Analiza evoluției impozitelor directe pe perioada 2004-2008 – Indici cu bază fixă, având ca bază fixă anul 2004.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj)
Tabelul 6: Indici cu bază în lanț aferenți impozitelor directe la nivelul județului Cluj pe perioada 2004 – 2008.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj)
Din tabelul prezentat mai sus se poate observa că evoluția în timp a impozitelor directe pe perioada 2004-2008 înregistrează atât creșteri cât și descreșteri după cum urmează : în anul 2006 scade cu 4,72% față de anul 2005, în anul 2007 crește cu 6,27% față de anul 2006, iar în anul 2008 scade cu 11,01% față de anul 2007.
Impozitului pe profit înregistrează următoarele creșteri și scăderi in timp pe parcursul perioadei 2004-2008 după cum urmează : în anul 2006 crește cu 1,67% față de anul 2005, în anul 2007 suferă o mică scădere cu aproximativ 21,58% fațăde anul 2006, iar în anul 2008 crește cu 9,46% față de 2007.
Impozitelul pe venit si impozitul pe salarii înregistrează în timp un trend descendent pe toată perioada analizată după cum se observă în Tabelul 6 de mai sus. În anul 2006 scade cu 22,09 față de anul 2005, în anul 2007 crește cu aproximativ 55% față de anul 2006, iar în anul 2008 scade cu 34,48% față de anul 2007.
Alte impozite directe înregistrează următoarele creșteri și scăderi in timp pe parcursul perioadei 2004-2008 după cum urmează : în anul 2006 crește cu 16,5% față de anul 2005, în anul 2007 scade cu 49,34% față de anul 2006, în anul 2008 scade cu aproximativ 2,53 față de anul 2007.
Graficul 5: Analiza evoluției impozitelor directe – Indici cu bază în lanț pe perioada 2004 – 2008.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj)
Analizând graficul de mai sus se poate observa evoluția în timp a impozitelor directe pe perioada analizată, care înregistrează atât creșteri cât și descreșteri. Cea mai mare creștere este înregistrată de alte impozite directe în anul 2006 față de anul 2005 de aproximativ 16,5%, iar în anul în anul 2007 acestea scad cu aproximativ 49,34% față de anul 2006.
4.4. Analiza comparativă a impozitelor directe Cluj cu România
Impozitele directe în România, după ianuarie 1990 au avut o evoluție sinuasă, înscriindu-se în coordonatele unei economii aflate în tranzacția de la un sistem centralizat spre o economie de piață. Această tranzacție a impus adaptarea sistemului fiscal la necesitățile conjuncturii economice. În această perioadă s-au înregistrat mai multe modificări: unele impozite au fost desființate fiind incompatibile cu economia de piață, altele au fost înlocuite cu impozite adaptate noului sistem.
Pentru a putea observa și a realiza analiza comparativă a impozitelor directe care sunt impozitul pe profit, impozitul pe venit și pe salarii și alte impozite directe la nivelul județului Cluj și al României pe prioada 2004 – 2008, am calculat o serie de ponderi, o serie de indici cu bază fixă, având ca bază fixă pe parcursul acestei perioade anul 2004 și o serie de indici cu bază în lanț. De asemenea pentru o mai bună vizualizare a ponderilor, a indicilor cu bază fixă și a indicilor cu bază în lanț am realizat/construit grafice care să pună în evidență imaginea mai clară asupra evoluției a acestor impozite directe.
4.4.1. Analiza globală a impozitelor directe
Tabelul 7: Situația privind impozitele directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România –SUME ABSOLUTE
– lei –
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul de mai sus în care ne este prezentată situația impozitele directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România cu privire la sumele absolute pe perioada 2004-2008, se poate observa că atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României impozitele directe se află intr-o continuă creștere.
Tabelul 8: Ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor bugetului județului Cluj în comparație cu ponderea lor la nivelul României pe perioada 2004-2008.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul redactat mai sus se poate observa că pe toată perioada analizata ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor bugetare atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României se află intr-o continuă creștere.
Graficul 6: Ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor bugetului județului Cluj în comparație cu ponderea lor la nivelul României pe perioada
2004-2008.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Tabelul 9: Situația impozitelor directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008-Indici cu bază fixă (%) , având ca bază fixă anul 2004.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul prezentat mai sus se poate observa că impozitele directe se află intr-o continuă creștere pe tot parcursul celor 4 ani( 2005-2008) studiați față de anul 2004 atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României după cum urmează:
La nivelul județului Cluj impozitele directe în 2005 față de 2004 cresc cu 32,78%, iar la nivelul României acestea cresc cu 25,39%. Putem observa că impozitele directe înregistrează cele mai mici creșteri pe această perioada analizată atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României.
Impozitele directe în anul 2006 față de 2004 cresc cu 70,04% la nivelul județului Cluj, iar la nivelul României se înregistrează tot o creștere de aproximativ 73,36%.
În perioada 2007 față de 2004 ritmul de creștere al impozitelor directe la nivelul județului Cluj este de 206,55%, pe când la nivelul României este doar de 127,62%.
Se poate observa că în 2008 față de 2004 impozitele directe înregistrează cea mai mare creștere atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României. La nivelul județului Cluj impozitele directe cresc cu aproximativ 181,69% , iar la nivelul României acestea cresc cu 206,55%.
Graficu 7 : Analiza evoluției impozitelor directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008– Indici cu bază fixă (%), având ca bază fixă anul 2004.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Tabelul 10 : Situația impozitelor directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008-Indici cu bază în lanț (%).
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul prezentat de mai sus se poate observa evoluția în timp a impozitelor directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioda 2004-2008 dupa cum urmează:
Impozitele directe în anul 2006 față de 2005 înregistrează următoarele modificări: la nivelul județului Cluj se observă o diminuare a scăderii a impozitelor directe cu 4,72% în timp ce la nivelul României impozitele directe cresc cu 12,86%.
Putem observa în 2007 față de 2006 o diferență mare între ritmul de creștere al impozitelor directe la nivelul județului Cluj și cel de la nivelul României. În timp ce la nivelul județului Cluj impozitele directe cresc cu 6,27 la nivelul României acestea scad cu 6,95%.
Atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României impozitele directe în anul 2008 față de 2007 înregistrează următoarele modificări: la nivelul județului Cluj se observă o ușoară scădere a impozitelor directe de aproximativ 11,01% în timp ce la nivelul României se poate observa o ușoară creștere de aproximativ 3,38%.
Pentru o mai bună viziualizare a impozitelor directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România am realizat graficul de mai jos.
Graficul 8 : Analiza evoluției a impozitelor directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008– Indici cu bază în lanț (%).
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
4.4.2. Analiza globală a impozitului pe profit
Tabelul 11: Situația privind impozitul pe profit la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008 –SUME ABSOLUTE
– lei –
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul de mai sus în care ne este prezentată situația impozitului pe profit la nivelul județului Cluj în comparație cu România cu privire la sumele absolute pe perioada 2004-2008, se poate observa că atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României impozitele directe se află intr-o continuă creștere.
Tabelul 12: Ponderea impozitului pe profit în totalul impozitelor directe la nivelul județului Cluj în comparație cu ponderea lor la nivelul României
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul prezentat mai sus se poate observa că pe toată perioada analizata ponderea impozitului pe profit atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României se află intr-o continuă creștere.
Cea mai mare creștere a ponderii impozitului pe profit în impozitele directe se înregistrează la nivelul județului Cluj în anul 2008 de aproximativ 31,35% în comparație cu România la nivelul căruia ponderea cea mai mare înregistrată se efectuează în anul 2007 de aproximativ 43,46%.
Cea mai mică creștere a ponderii impozitului pe profit în impozitele directe se înregistrează la nivelul județului Cluj în anul 2004 de aproximativ 26,08% în comparație cu România la nivelul căruia ponderea cea mai mică înregistrată se înregistrează în anul 2005 de aproximativ 24,64%.
Graficul 9 : Ponderea impozitului pe profit în totalul impozitelor directe la nivelul județului Cluj în comparație cu ponderea lor la nivelul României.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Tabelul 13: Situația impozitului pe profit la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008-Indici cu bază fixă(%)
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul realizat mai sus se poate observa evoluția în timp a impozitului pe profit la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioda 2004-2008 dupa cum urmează:
Pe perioada 2005 față de 2004 impozitul pe profit înregistrează creșteri atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României. La nivelul județului Cluj impozitul pe profit crește cu 43,11%, pe când la nivelul României acesta crește doar cu 21,50%. Putem observa că la nivelul județului Cluj se înregistrează o creștere mai mare a impozitului pe profit de aproximativ 21,61% față de cel înregistrat la nivelul României.
Impozitul pe profit în anul 2006 față de 2004 crește cu 107,19% la nivelul județului Cluj, respectiv cu 178,96% la nivelul României. Se observă că la nivelul României se înregistrează o creștere mult mai mare a impozitului pe profit de aproximativ 71,77% față de cel înregistrat la nivelul județului Cluj.
Se poate observa că în 2007 față de 2004 ritmul de creștere al impozitului pe profit la nivelul județului Cluj este de 155,26%, pe când la nivelul României acesta este de 288,95%. Putem observa că la nivelul României impozitul pe profit înregistrează un ritm de creștere mult mai mare decât la nivelul județului Cluj de aproximativ 133,69%
Putem observa că în 2008 față de 2004 impozitul pe profit înregistrează cea mai mare creștere atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României. La nivelul județului Cluj impozitul pe profit crește cu aproximativ 238,62%, iar la nivelul României acesta crește cu cu aproximativ 380,34%. La nivelul României se înregistrează o creștere mult mai mare a impozitului pe profit de aproximativ 141,72% față de cel înregistrat la nivelul județului Cluj.
Graficul 10 : Analiza evoluției impozitului pe profit la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008– Indici cu bază fixă(%) , având ca bază fixă anul 2004.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Tabelul 14: Situația impozitului pe profit la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008-Indici cu bază în lanț (%).
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul de mai sus se poate observa evoluția în timp a impozitului pe profit la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioda 2004-2008 dupa cum urmează:
Se observă o diferență mare între ritmul de creștere al impozitului pe profit la nivelul județului Cluj și cel de la nivelul României în anul 2006 față de 2005. În timp ce la nivelul județului Cluj impozitul pe profit crește cu doar 1,67%, la nivelul României acesta crește cu 108,1%.
Se poate observa o ușoară scădere a impozitelor directe atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României în anul 2007 față de 2006. La nivelul județului Cluj impozitul pe profit scade cu 21,58%, iar la nivelul României scade cu 90,17%.
Se poate obsera că pe perioada 2008 față de 2007 atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României sunt înregistrate cele mai mici creșteri ale impozitului pe profit. La nivelul județului Cluj se observă o ușoară creștere a impozitului pe profit de aproximativ 9,46% în timp ce la nivelul României se poate observa o ușoară scădere de aproximativ 15,93%.
Graficul 11 : Analiza evoluției a impozitului pe profit la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008– Indici cu bază în lanț (%).
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Analizând graficul de mai sus putem observa că impozitul pe profit înregistrează atât creșteri cât și descreșteri pe toată perioada analizată atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României. Cea mai mare creștere a impozitului pe profit este înregistrată la nivelul României în anul 2006 față de 2005 cu aproximativ 98%, pe când la nivelul județului Cluj acestea înregistrează cea mai mică scadere cu aproximativ 1,67%.
4.4.3. Analiza globală a impozitului pe venit și pe salarii
Tabelul 15: Situația privind impozitul pe venit și impozitul pe salarii la nivelul județului Cluj în comparație cu România –SUME ABSOLUTE
– lei –
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul de mai sus în care ne este prezentată situația impozitului pe venit și pe salarii la nivelul județului Cluj în comparație cu România cu privire la sumele absolute pe perioada 2004-2008, se poate observa că atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României impozitul pe profit și pe salarii se află intr-o continuă creștere.
Tabelul 16: Ponderea impozitului pe venit și pe salarii în totalul impozitelor directe la nivelul județului Cluj în comparație cu ponderea lor la nivelul României pe perioada 2004-2008.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Graficul 12: Ponderea impozitului pe venit și pe salarii în totalul impozitelor directe la nivelul județului Cluj în comparație cu ponderea lor la nivelul României pe perioada 2004-2008.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Tabelul 17 : Situația impozitului pe venit și pe salarii la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008-Indici cu bază fixă(%) , având ca bază fixă anul 2004.
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul de mai sus se poate observa evoluția în timp a impozitului pe venit și pe salarii la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioda 2004-2008 dupa cum urmează:
Impozitul pe venit și pe salarii se află intr-o continuă creștere atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României în anul 2005 față de 2004. La nivelul județului Cluj impozitul pe venit și pe salarii crește cu aproximativ 18,94%, pe când la nivelul României se înregistrează o creștere mai mare de aproximativ 27.95%.
Putem observa că pe perioada 2006 față de 2004 ritmul de creștere al impozitului pe venit și pe salarii la nivelul județului Cluj este de 15,20%, iar la nivelul României este de 37,31%. Ritmul de creștere al impozitului pe venit și pe salarii la nivelul României este mult mai mare în comparație cu România.
Se poate observa că la nivelul județului Cluj ritmul de creștere al impozitului pe venit și pe salarii este de aproximativ 75,40%, iar la nivelul României acesta este de 72,57% pe perioada 2007 față de 2004.
Impozitul pe venit și pe salarii înregistrează cea mai mare creștere atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României pe perioada 2008 față de 2004. La nivelul județului Cluj impozitul pe profit crește cu aproximativ 106,60% , iar la nivelul României acesta crește cu cu aproximativ 146,39%.
Graficul 13 : Analiza evoluției impozitului pe venit și pe salarii la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008– Indici cu bază fixă, având ca bază fixă anul 2004.
Sursa:(D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Tabelul 18 : Situația impozitului pe venit și a pe salarii la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008-Indici cu bază în lanț (%).
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul de mai sus se poate observa evoluția în timp a impozitului pe venit și pe salarii la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioda 2004-2008 dupa cum urmează:
Se poate observa o ușoară scădere a impozitului pe venit și salarii atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României în 2006 față de 2005. La nivelul județului Cluj impozitul pe profit scade cu 22,09%, iar la nivelul României scade cu 20,63%.
Putem preciza că în 2007 față de 2006 ritmul de creștere al impozitului pe venit și pe salrii este mult mai mare la nivelul județului Cluj cu aproximativ 37,05% față de cel de la nivelul României. La nivelul județului Cluj se observă o ușoară creștere a impozitului pe venit și salarii cu 55,41%, iar la nivelul României crește cu 18,36%.
La nivelul județului Cluj se observă o diminuare a scăderii impozitului pe venit și pe salarii în timp ce la nivelul României acesta crește cu doar 17,09%, în anul 2008 față de 2007.
Graficul 14 : Analiza evoluției a impozitului pe venit și pe salarii la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008– Indici cu bază în lanț (%).
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Analizând graficul de mai sus se poate observa că impozitul pe venit și pe salarii atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României înregistrează atât creșteri cât și descreșteri pe toată perioada analizata.
Cea mai mare creștere a impozitului pe venit și pe salarii fiind înregistrată în anul 2007 față de anul 2006 la nivelul județului Cluj, o creștere a acestui impozit d aproximativ 60%.
4.4.4. Analiza globală a altor impozite directe
Tabelul 19 : Situația altor impozite directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România –SUME ABSOLUTE
-lei-
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul de mai sus în care ne este prezentată situația altor impozite directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România cu privire la sumele absolute pe perioada 2004-2008, se poate observa că atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României impozitele directe se află intr-o continuă creștere.
Tabelul 20 : Ponderea altor impozite directe în totalul impozitelor directe la nivelul județului Cluj în comparație cu ponderea lor la nivelul României
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din Tabelul 20 de mai sus se poate observa că pe toată perioada analizata ponderea altor impozite directe în totalul impozitelor directe la nivelul județului Cluj se află intr-o continuă creștere în comparație cu România la nivelul căruia ponderea acestora se află intr-o continuă creștere și descreștere de la an la an.
La nivelul României alte impozite directe înregistrează un ritm de creștere a ponderilor altor impozite directe în totalul impozitelor directe mult mai mare decât la nivelul județului Cluj pe toată perioada analizată.
Graficul 15 : Ponderea altor impozite directe în totalul impozitelor directe la nivelul județului Cluj în comparație cu ponderea lor la nivelul României
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Tabelul 21: Situația altor impozite directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008 – Indici cu bază fixă
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul de mai sus se poate observa evoluția în timp a altor impozite directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioda 2004-2008 dupa cum urmează:
Pe perioada 2005 față de 2004 alte impozite directe înregistrează creșteri atât la nivelul județului Cluj, iar la nivelul României acesta înregistrează scăderi. La nivelul județului Cluj alte impozite directe cres cu aproximativ 57,76%, pe când la nivelul României acestea scad cu aproximativ 9,13%.
Alte impozite directe pe perioada 2006 față de 2004 cresc cu 174,24% la nivelul județului Cluj, respectiv cu 38% la nivelul României. Se observă că la nivelul județului Cluj se înregistrează o creștere mult mai mare a altor impozite directe de aproximativ 136,24% față de cel înregistrat la nivelul României.
Putem observa că ritmul de creștere al altor impozite directe în 2007 față de 2004 înregistrează următoarele modificări: la nivelul județului Cluj este de 241,31%, pe când la nivelul României acestea sunt de 72,91%. Putem observa că la nivelul județului Cluj alte impozite directe înregistrează un ritm de creștere mult mai mare față de cele înregistrate la nivelul României de aproximativ 168,4%.
Pe perioada 2008 față de 2004 se observă că alte impozite directe înregistrează cea mai mare creștere atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României.La nivelul județului Cluj alte impozite directe cresc cu aproximativ 316,18% , iar la nivelul României acesta cresc cu cu aproximativ 172,87%.
Graficul 16 : Analiza evoluției a altor impozite directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008– Indici cu bază fixă, având ca bază fixă anul 2004.
Sursa:(D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Tabelul 22 : Situația altor impozite directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008-Indici cu bază în lanț (%).
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Din tabelul prezentat mai sus se poate observa evoluția în timp a altor impozite directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioda 2004-2008 dupa cum urmează:
Se poate observa că nivelul altor impozite directe în anul 2006 față de 2005 se află într-o creștere atât la nivelul județul Cluj cât și la nivelul României deși nu în aceeași proporție. La nivelul județului Cluj acestea cresc cu 16,5%, iar la nivelul României cresc cu un procent mai semnificativ de aproximativ 60,99%.
Pe perioada 2007 față de 2006 putem observa că la nivelul județului Cluj valorile alor impozite directe suferă o scădere cu 49,34%, iar la nivelul României acestea scad cu 26,56%.
Pe baza tabelului de mai sus se mai poate preciza că în anul 2008 față de 2007 la nivelul județului Cluj se observă o diminuare a scăderii a valori altor impozite directe în timp ce la nivelul României acestea cresc cu doar 32,51%.
Graficul 17 : Analiza evoluției altor impozite directe la nivelul județului Cluj în comparație cu România pe perioada 2004-2008– Indici cu bază în lanț (%).
(Sursa:D.G.F.P. Cluj, mfinanțe)
Analizând graficul de mai sus se poate observa că alte impozite directe atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României se află intr-o continuă creștere și descreștere pe toată perioada analizată de la an la an.
CAPITOLUL 5 CONCLUZII GENERALE AFERENTE LUCRĂRII
Lucrarea de față a avut ca problematică “Analiza impozitelor directe la nivelul județului Cluj”, pe care am abordat-o în temeiul legislației actuale și a bibliografiei prezentate.
Viața publică a unui județ sau a unui oraș depinde într-o foarte mare măsură de Agenția Națională de Administrare Fiscală fiind principalul mecanism al colectării veniturilor la bugetul de stat, care asigură pe lângă creșterea gradului de colectare al veniturilor bugetare și creșterea gradului de încredere publică în sistemul de administrare fiscală prin schimbarea modului de abordare a relațiilor cu contribuabilii și prin creșterea gradului de transparență, fără a atinge interesele personale ale contribuabililor. Măsura colectării și mecanizării unitare a impozitelor, taxelor si contribuțiilor sociale are un efect pozitiv pentru disciplinarea fiscală a contribuabililor. Agenția urmărește realizarea schimbărilor necesare în managementul administației fiscale prin stabilirea unor criterii de evaluare a performanței obținute de personalul din cadrul administrațiilor fiscale.
O administrație democratică și eficientă este una dintre cerințele definitorii pentru o economie europeană. Prin rolul pe care îl îndeplinește, administrația publică este cea care poate să imprime societății un anumit ritm de dezvoltare. Cadrul legal și instituțional este un element principal pe care îl implică descentralizarea. O măsură a reformei administrației publice a fost descentralizarea care impune întărirea puterii și rolului administrației publice în gestionarea serviciilor publice.
Impozitele au conceptul de impozit general consolidat. Impozitele directe reprezentând forma cea mai veche de impunere, fiind o contribuție bănească datorată în temeiul legii la buget de către persoanele fizice și/sau juridice pentru veniturile care le obțin. Pe când impozitele indirecte se realizează în principal sub forma impozitelor pe consum, percepându-se la vânzarea anumitor mărfuri sau la efectuarea anumitor servicii. Ele se realizează de la toți cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, independent de veniturile, averea sau situația financiară a acestora.
Problema impozitelor directe este o problemă pe cât de complexă, pe atât de greu de rezolvat în parctică, deoarece principalele principii de echitate fiscală impun ca stabilirea impozitelor să se facă în funcție de capacitatea contributivă a fiecăruia, adică în funcție de veniturile și de averea obținută.
Impozitele directe aduc câștig mare relativ la cost, prin impunere de plată a unor tipuri de impozite pe diferite tipuri de entități cum ar fi impozitul funciar, impozitul pe clădiri, impozitul pe activități economice, impozitul pe capitalul imobiliar, impozitul pe venitul persoanelor fizice, impozitul pe venitul societăților, impozitul imobiliar, impozitul pe capital, impozitul pe transferul averii, impozitul pe creșterea averii.
Impozitele directe sunt rezonabil de sigure în aplicarea lor și echitabile deoarece apasă mai puternic asupra acelora ce își pot permite să plătească.
Datorită implicațitei impozitelor directe pe plan economic se realizează o mai bună funcționare a pieței unice comunitare.
În urma tratării problematicii impactului impozitul pe salarii pe plan economic constatăm că acesta joacă un rol importatnt în economie, beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri. Tariful de impunere este alcătuit în prezent dintr-o cotă procentuală de 16%.
Impozitul pe profit este calculat de către contribuabil prin aplicarea cotelor de impozit stabilit legal, asupra profitului impozabil determinat pe baza cotelor înscrise lunar în contabilitate. Calcularea acestui impozit se face lunar și este acumulat de la începutul anului calendaristic. Tariful de impunere la impozitul pe profit în prezent este alcătuit dintr-o cotă procentuală proporțională de 16%. În concluzie cota de impunere la impozitul pe salarii este egală cu cota de impunere la impozitul pe profit, atingînd procentajul de 16%.
Impozitul minim sau forfetar este o nouă grilă de impozitare care se aplică în cazul microîntreprinderilor care optează pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Acesta ajunge să omoare peste 40.000 de firme, din această cauză patronatele nu sunt de acord cu măsura care ar falimenta atâtea firme, și anunță că vor ataca noul bir în justiție “Impozitul forfetar nu este forfetar”. Efectul așteptat al acestei măsuri este acela de ”curățire a pieței”. În luna februarie a anului 2009 se înregistrează o scădere a veniturilor în buget corespunzătoare impozitului pe profit cu 13,4%, față de februarie 2008, pe fondul general al scăderii veniturilor bugetare (cu 6,8% pentru aceeași perioadă).
In opinia mea, impozitul forfetar-minim ar putea fi aplicată cu bune rezultate, atât în ceea ce privește “curățirea pieței”, cât și majorarea veniturilor bugetare, în condițiile relansării economiei, probabil începând cu anul 2011.
Din analiza structurală a impozitelor directe la nivelul județului Cluj în anul 2008 față de 2004 se remarcă o creștere substanțială a acestora de peste 3 ori, dacă în anul 2004 acestea înregistrau suma de 14.561,9 în anul 2008 acestea înregistrau suma de 41.019,7. Această creștere a impozitelor directe este datorată faptului că pe piața economică au apărut mai multe microîntreprinderi, venitul microîntreprinderilor fiind tot mai mare, apar mai mulți salariați, profitul persoanelor juridice fiind tot mai mare, contribuțiile la fondurile de pensii facultative cresc, dobînzile cresc.
Se poate observa că cea mai mare pondere înregistrată în totalul impozitelor directe la nivelul județului Cluj pe perioada anilor 2004-2008 este reprezentată de impozitul pe venit și impozitul pe salarii. În perioada analizată impozitul pe venit și impozitul pe salarii inregistrează cea mai mare pondere în anul 2004 de aproximativ 54,52% în totalul impozitelor directe, iar cea mai mică pondere fiind înregistrată în anul 2006 de aproximativ 36,94% în totalul impozitelor directe. Totodată cea mai mică pondere înregistrată în toatalul impozitelor directe pe perioada anilor 2004-2008 este reprezentată de alte impozite directe. În perioada analizată alte impozite directe înregistrează cea mai mare pondere în anul 2006 de aproximativ 31,28% în totalul impozitelor directe, iar cea mică pondere în anul 2004 de aproximativ 19,40% în totalul impozitelor directe.
Pin analiza evoluției a impozitelor directe la nivelul județului Cluj se constată că acestea se află intr-o continuă creștere pe parcursul anilor 2005-2008 față de anul 2004, o creștere înregistrată de aproximativ 143,69% pe toată perioada analizată. În anul 2008 față de 2004 alte impozite directe înregistrează o creștere substanțială de peste 2 ori, de aproximativ 260%. Impozitul pe profit înregistrează și el o creștere în anul 2008 față de anul 2004 cu aproximativ 170%.
De asemenea prin analizarea impozitelor directe în timp pe perioada 2004-2008 se remarcă atât creșteri cât și descreșteri ale acestora, cea mai mare creștere find înregistrată în anul 2007 față de 2006 cu aproximativ 70%, iar cea mai mică creștere fiind înregsitrată în anul 2006 față de 2007 cu aproximativ 25%. Impozitul pe venit și pe salarii înregistrează în anul 2006 față de 2005 o ușoară scădere de aproximativ 36%. Alte impozite directe înregistrează cea mai mare creștere în anul 2006 cu aproximativ 56% față de anul 2005.
Impozitele directe în România, după ianuarie 1990 au avut o evoluție sinuasă, înscriindu-se în coordonatele unei economii aflate în tranzacția de la un sistem centralizat spre o economie de piață. Această tranzacție a impus adaptarea sistemului fiscal la necesitățile conjuncturii economice. În această perioadă s-au înregistrat mai multe modificări: unele impozite au fost desființate fiind incompatibile cu economia de piață, altele au fost înlocuite cu impozite adaptate noului sistem.
Din analiza comparativă a impozitelor directe la nivelul județului Cluj cu cele de la nivelul României pe perioada 2004-2008 constatăm că acestea se află într-o continuă creștere atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României, de peste 45% în fiecare an. Pe toată perioada analizată putem observa că ponderea impozitelor directe la nivelul Județului Cluj este mai mică în comparție cu ponderea acestora la nivelul României, cu aproximativ 23%, deoarce fiecare județ din România înregistrează o pondere în totalul impozitelor directe.
Atât la nivelul județului Cluj cât și la nivelul României impozitul pe venit și pe salarii înregistrează în anul 2004 cea mai mare pondere în totalul impozitelor directe, pe când la nivelul județului Cluj acestea înregistrează o pondere de aproximativ 54,52% in totalul impozitelor directe, la nivelul României acestea înregistrează o pondere de 72,11% în totalul impozitelor directe. La nivelul României acestea cresc cu 18,12% față de cele de la nivelul județului Cluj.
Constatăm că la nivelul județului Cluj ponderea altor impozite directe în totalul impozitelor directe este foarte mică de aproximativ 2,19 în anul 2008, pe când la nivelul României această pondere fiind de 28,66% în anul 2008.
În opinia mea impozitele directe joacă un rol importatnt pe plan economic realizând o mai bună funcționare a pieței unice comunitare, aducând câștig mare la cost. Impozitele directe sunt rezonabil de sigure în aplicarea lor și echitabile deoarece apasă mai puternic asupra acelora ce își pot permite să plătească.
BIBLIOGRAFIE
Adam Smith, (1962-1965), Avuția națiunilor, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucuresti
Adrian Mihai Inceu & Dan Tudor Lazăr & Eugenia Ramona Mara, (2008), Finanțe și Bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Adrian Mihai Inceu & Dan Tudor Lazăr, (2006), Finanțe și Bugete publice, Editura Accent Cluj- Napoca
Anca Mihaela Georgescu, (2006), Dreptul finanțelor publice, Editura Accent, Cluj Napoca
Constantin I. Tulai, (2007), Finanțe, Editura Casa Cărți, Cluj Napoca
Codul Fiscal Român, (2009), privind impozitele directe
C. Tulai,(2003), Finanțe publice și fiscalitate, Editura Casa Cărți de știință Cluj Napoca
Inceu, A. M.., Lazăr, D. T., (2006), Finanțe și bugete publice, Editura Accent, Cluj Napoca
Jurnalul Național, (2009), ”Impozitul forfetar omoară 40.000 de firme”, available on-line at http://www.jurnalul.ro/stire-economic/impozitul-forfetar-omoara-40-000-de-firme-504720.html
L.Trotabas, I. N. Cottoret (1969), Finances publiques, Daloz, Paris
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice
Legea 571/2003, colaborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare. Text valabil pentru anul 2009, ultima actualizare conform OUG 155/2007, HG 1579/2007 și Legea 372/2007
Maurice Duverger,(1971), Finances publiques, Coll Themis
Monitorul Oficial al României, (2009), Partea 1 Nr. 249
Ministerul Finanțelor Publice, available on-line at http://www.mfinante.ro/buget/ index.jsp?selected=5
Ordonanța Guvernului României, Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit
Revista lunară editată de Tribuna Economică, (2009), Impozite și taxe, Cluj-Napoca
Văcărel, I. Bistriceanu, Gh. D., Anghelache, G., (2003), Finanțe Publice, Editura didactică și pedagogică, București
BIBLIOGRAFIE
Adam Smith, (1962-1965), Avuția națiunilor, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucuresti
Adrian Mihai Inceu & Dan Tudor Lazăr & Eugenia Ramona Mara, (2008), Finanțe și Bugete publice, Editura Accent, Cluj-Napoca
Adrian Mihai Inceu & Dan Tudor Lazăr, (2006), Finanțe și Bugete publice, Editura Accent Cluj- Napoca
Anca Mihaela Georgescu, (2006), Dreptul finanțelor publice, Editura Accent, Cluj Napoca
Constantin I. Tulai, (2007), Finanțe, Editura Casa Cărți, Cluj Napoca
Codul Fiscal Român, (2009), privind impozitele directe
C. Tulai,(2003), Finanțe publice și fiscalitate, Editura Casa Cărți de știință Cluj Napoca
Inceu, A. M.., Lazăr, D. T., (2006), Finanțe și bugete publice, Editura Accent, Cluj Napoca
Jurnalul Național, (2009), ”Impozitul forfetar omoară 40.000 de firme”, available on-line at http://www.jurnalul.ro/stire-economic/impozitul-forfetar-omoara-40-000-de-firme-504720.html
L.Trotabas, I. N. Cottoret (1969), Finances publiques, Daloz, Paris
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice
Legea 571/2003, colaborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare. Text valabil pentru anul 2009, ultima actualizare conform OUG 155/2007, HG 1579/2007 și Legea 372/2007
Maurice Duverger,(1971), Finances publiques, Coll Themis
Monitorul Oficial al României, (2009), Partea 1 Nr. 249
Ministerul Finanțelor Publice, available on-line at http://www.mfinante.ro/buget/ index.jsp?selected=5
Ordonanța Guvernului României, Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit
Revista lunară editată de Tribuna Economică, (2009), Impozite și taxe, Cluj-Napoca
Văcărel, I. Bistriceanu, Gh. D., Anghelache, G., (2003), Finanțe Publice, Editura didactică și pedagogică, București
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Aspecte Privind Incasarea Impozitelor la Nivelul Unei Unitati Administrativ Teritoriale (ID: 136787)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.