Aspecte Privind Edentatia Totală la Pacientii cu Grad Mare de Dificultate

Universitatea de Medicină și Farmacie

,,Carol Davila“ București

Facultatea de Medicină Dentară

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,

Asist. Univ. Dr. Meghea Daniela

Absolvent,

Drăgan Ioana- Raluca

2017

Universitatea de Medicină și Farmacie

,,Carol Davila“ București

Facultatea de Medicină Dentară

LUCRARE DE LICENȚĂ

„ Aspecte privind edentația totală la pacienții cu grad mare de dificultate”

Coordonator științific,

Asist. Univ. Dr. Meghea Daniela

Absolvent,

Drăgan Ioana- Raluca

2017

Introducere

Edentația totală este starea clinică cu cea mai profundă afectare a statusului oral, cu implicații asupra funcțiilor ADM, esteticii faciale, sănătății generale și calității vieții.

Conduita terapeutică a edentației totale încă ridică pentru medici dificultăți în practica medicală deoarece aceștia trebuie să trateze pacienți cu vârstă înaintată, cu aspect clinic local nefavorabil, dar și din cauza afecțiunilor generale si medicației asociate în cele mai multe cazuri.

Numeroasele situații clinice favorabile sau mai putin avantajoase au obligat cercetătorii de specialitate să elaboreze o clasificare a gradului de dificultate a protezării pacientului edentat total. Această apreciere făcută de ei a venit din necesitatea individualizării procedurii de tratament utilă pentru a restabili funcțiile aparatului dento-maxilar.

Din perspectiva creșterii speranței și a nivelului de viață al populației prin tehnicile și tratamentele pentru numeroase boli sistemice și locale, a crescut atât vârsta edentaților total, cât și gradul de dificultate a protezării câmpului protetic.

Obiectivul acestei lucrări este prezentarea aspectelor clinice și terapeutice în edentația totală la pacienții cu grad mare de dificultate. Acest studiu este făcut pentru reușita tratamentului cu proteză convențională și în cazul în care afecțiunie loco-regionale și generale sunt evaluate într-o notă defavorabilă.

Statusul oral modificat rezultă dintr-o serie de afecțiuni ale formațiunilor anatomice care vin în contact direct sau indirect cu proteza. Fiecare tip de modificare trebuie detaliată și tratată corespunzător pentru a obține echilibrul piesei protetice.

În consecință, lucrarea de față dezvăluie cele necesare pentru încadrarea pacienților într-o clasă de dificultate, dar și reușita terapiei de restaurare protetică a celor care au fost evaluați ca fiind cu grad mare de dificultate. De asemenea, mulțumesc cadrelor didactice care m-au susținut la realizarea acestei teze.

Capitolul I. Noțiuni generale privind edentația totală și statusul oral

I.1. Definiție. Epidemiologie. Etiologie

Edentația totală este expresia clinică cu cea mai profundă afectare a statusului oral ce se caracterizează prin absența tuturor unităților dento-parodontale, de pe unul sau ambele maxilare, însoțită de perturbarea funcțiilor esențiale ale sistemului oro-facial.

Atunci când absența dinților se regăsește la ambele arcade este vorba de edentație totală bimaxilară, respectiv unimaxilară, când este interesat un singur maxilar.

Entitatea clinică este caracteristică persoanelor în vârstă. Numărul de pacienți edentați total crește cu vârsta. Procentul de interes este favorabil sexului feminin și referitor la dinamica socială frecvența mai mare se găsește în mediul urban.

Instalarea edentației totale este un proces complex și este influențat de o mulțime de factori. Absența dinților de pe arcadă prin lipsa congenitală a tuturor mugurilor dentari poartă numele de anodonție totală, situație nefavorabilă protezării și prin o dezvoltare insuficientă a arcadelor. În etiologia formei dobândite sunt incriminați factori determinanți și factori favorizanți. Cei determinanți sunt caria și complicațiile ei, afecțiuni parodontale, tumorile cavității bucale, traume ocluzale, traumatisme dento-maxilare și iatrogenii. Cauzele favorizante sunt modificările fiziologice, menopauza și înaintarea în vârstă, afecțiuni generale însoțite de medicația lor și o igienă orală deficitară.

I.2. Câmpul protetic edentat total

Succesul protezării unei edentații totale depinde de cunoaștere în amănunt a teritoriului biologic pe care trebuie să se așeze proteza convențională. În plus, în situațiile în care caracteristicile loco-regionale ale subiectului sunt neprielnice acest deziderat devine și mai important.

Câmpul protetic este reprezentat de ansamblul structurilor biologice care vin în contact direct și indirect cu piesele protetice și care contribuie la echilibrul lor. Astfel, câmpul protetic edentat este alcătuit din două zone caracteristice: zona de sprijin și zona de succiune.

Zona de sprijin este formată dintr-un substrat osos acoperit de o fibromucoasă fixă, componenta dură cuprinzând crestele alveolare reziduale și tuberozitățile maxilare, bolta palatină și crestele edentate mandibulare. Această zonă preia majoritatea presiunilor ocluzale din cursul funcțiilor și parafuncțiilor sistemului stomatognat.

Zona de succiune, numită și zona de închidere marginală este localizată la periferia zonei de spijin și este constituită din mucoasa care vine în contact cu marginile protezei. Aceasta este reprezentată de mucoasa pasiv-mobilă care face trecerea dintre mucoasa fixă ce acoperă crestele alveolare edentate și cea mobilă care căptușește fundurile de sac, dar și de o parte a mucoasei mobile ce se aplică pe fata externă a protezei.

l.2.1. Câmpul protetic maxilar

A. Zona de sprijin

SUBSTRATUL OSOS al zonei de sprijin este reprezentat din crestele alveolare edentate, tuberozitățile maxilare, aflate în prelungirea crestelor și bolta palatină.

Creasta edentată

Tuberozitatea maxilară

Bolta palatină

SUBSTRATUL MUCOS

B. Zona de succiune

ZONELE FUNCȚIONALE

l.2.2. Câmpul protetic mandibular

A. Zona de sprijin

SUBSTRATUL OSOS

SUBSTRATUL MUCOS

B. Zona de succiune

ZONELE FUNCȚIONALE

l.2.3. Importanța musculaturii din vecinătatea câmpului protetic

I.3. Evoluție și complicații

Capitolul II. Modificările morfofuncționale ale ADM

Capitolul III. Clasificarea pacienților edentați total

III.2. Sistemul de clasificare ACP la edentatul total

Colegiul american de protetică a dezvoltat un sistem de clasificare pentru subiecții edentați complet pe baza criteriilor din diagnostic. Aceste informații pot completa planul de tratament adecvat pentru fiecare pacient. Sunt definite patru categorii, variind de la clasa l până la clasa a lV-a , cu clasa l care reprezintă o situație clinică fără complicații, iar un pacient din clasa a lV-a are un caz complex și cu un risc mai mare.

Avantajele sistemului conceput pentru profesioniștii din domeniul stomatologiei includ o mai bună ingrijire a persoanelor în vârstă, îmbunătățirea comunicări profesionale și nu în ultimul rând evaluarea rezultatelor se poate face mai ușor datorită criteriilor standardizate. Mai mult, pentru restabilirea funcțiilor ADM cu succes trebuie luate în seamă nivelurile diferite de pierdere a structurilor de susținere pentru proteza dentară.

Capitolul IV. Aspecte practice în protezarea pacienților cu grad mărit de dificultate

Capitolul V. Studiu clinic și observații pe un lot de pacienți

Capitolul VI. Analiza elementelor ce determină gradul de dificultate în cazuri clinice

Discuții și concluzii

Lista abrevierilor utilizate în text

ADM = aparatul dento-maxilar

ATM = articulația temporo-mandibulară

C = canin

DVO = dimensiune verticală de ocluzie

DVR = dimensiune vertical de repaus

F = frontal

IC = incisiv central

IL= incisiv lateral

IM = intercuspidare maxima

IPP = închidere palatinală posterioară

L = lateral

LOI = linia oblică internă

LOE = linia oblică externă

M = molar

ORC = ocluzie în raport centric

PM = premolar

RIM = relații intermaxilare

SIF = spațiu de inocluzie fiziologică

SMV = spațiu minim de vorbire

V = vestibular

Bibliografie

Huțu E., Păuna Mihaela, Bodnar V., Constantinescu M.V., Țâncu Ana Maria –Edentația totală. Ed. Național, București 2005

Păuna Mihaela, Preoteasa Elena – Aspecte practice în protezarea edentației totale, Ed. Cerma, București, 2005

N. Forna(coordonator), C. De Baat, Lascu L., Păuna M.- Protetica Dentară Vol. ll, Ed. Enciclopedica, București, 2011

Preoteasa Elena –Aspecte clinice și terapeutice în edentația totală cu modificări ale statusului oral, Ed. Universitară „Carol Davila”, București, 2005

Thomas J., McGarry, Arthur Nimmo, James F. Skiba, Robert H. Ahlstrom, Christopher R. Smith, Jack H. Koumjian- Classification System for Complete Edentulism- Journal of Prosthodontics, Volume 8, Number I, March 1999

Referință bibliografică fotografică

Dr. Nawaf Albaloul, Dr. Faraj A.Sedeqi, Dr. Bader Alawadhi, Dr. Abdulelah M. Binmahfooz – Treatment of an Edentulous Patient with CAD/CAM Technology: A Clinical Report- Dental News Volume XX, Number I, March, 2013

DECLARAȚIE

Subsemnatul /a Drăgan V. Ioana- Raluca absolvent/ă a Universității de Medicină și Farmacie ,, CAROL DAVILA’’ BUCUREȘTI, specializarea Medicină Dentară , înscris/ ă la examenul de licență sesiunea Septembrie 2017, declar pe proprie răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie.

Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca acestora și că nici o parte din lucrare nu încalcă drepturile intelectuale ale altcuiva, persoană fizică sau juridică. Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

Data: 30.07. 2017 Semnătura,

_____________