Aspecte Privind Dezvoltarea Durabila Si Protectia Mediului In Parcul National Muntii Rodnei

BIBLIOGRAFIE

Gr.Posea, C.Moldovan, A. Posea (1980) – Județele patriei – [NUME_REDACTAT].

Xxx AtlasulRomâniei(1989).

X x x Planul de amenajare a teritoriului județului Maramureș (1998).

X x x Legea privind protecția mediului nr. 137/1955.

Chiriță C.D. (1974), Ecogeografie, editura Ceres, București.

[NUME_REDACTAT].,(1980), Valorificarea principalelor resurse naturale ale [NUME_REDACTAT],SCGGG-Geogr., XXVII.2., București.

Mihălecu V.,(1963), Carpații sud-estici. [NUME_REDACTAT], București.

Morariu T.,[NUME_REDACTAT].,Mac L, (1980 a), Regionarea geografică a [NUME_REDACTAT] și
Carpaților de Curbură SCGGG-Geogr. XXVII 1, București.

Mutihac V., lonesi L.,[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], București.

lO.[NUME_REDACTAT].,(1988), Introducere în meteorologie și climatologie. [NUME_REDACTAT] și

Enciclopedică.

1 l.Puiu S., (1980), Pedologie. [NUME_REDACTAT], București.

12.X x x (1968). Harta geologică, Sc. 1:200.000 , foaia Vișeu. Com. Stat al Geol.,Inst.Geol.,București.

13.X x x (1983) [NUME_REDACTAT]. I. Geografia fizică. [NUME_REDACTAT], București. 14.X x x (1984), [NUME_REDACTAT], II, Geografia umană și economică. [NUME_REDACTAT],

București.

15.X x x (1984), geografia RomânieiJII. Carpații românești și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT], București.

16.[NUME_REDACTAT], Lacuri de munte. [NUME_REDACTAT] și Turism.

17.X x x Amenajamentele silvice de la [NUME_REDACTAT] Ruscova și Poienile de sub Munte. 18.Pop 1.(1979): Biogeografie ecologică, vol. I și II, [NUME_REDACTAT], Cluj-Napoca.

19.Coman, A. (1939) – Contribuții la cunoașterea florei [NUME_REDACTAT], Rev.Păd. LI.12

p.1013-1014.

20.Coman, A.,(1971) – [NUME_REDACTAT], Contr. Bot. Buc, p.l39-147.

21.H.Moveian, Hamor et.col. : Monografia rezervației Biosferei din [NUME_REDACTAT]. Ed.

Kiev, 1997.

22.Nădișan, O. Bandula (1980) Maramureș, Ghid turistic (1980), [NUME_REDACTAT]-Turism,

București.

23.Vădineanu A.(19 [NUME_REDACTAT] vol.I – [NUME_REDACTAT] Bucurșeti). 24. Mac I., [NUME_REDACTAT].

CUPRINS

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROTECȚIA MEDIULUI

CAPITOLUL 2. ASPECTE PRIVIND PROTECȚIA MEDIULUI ÎN MUNȚII MARA-

MUREȘULUI

Prezentare generală

Mărimea și structura ariilor protejate

2.2.1. Arii protejate existente în zona de tranziție

CAPITOLUL 3. CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICĂ

3.1 .[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] aerului

Precipitațiile atmosferice

[NUME_REDACTAT] hidrografică

Aspecte biopedogeografice

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] ecologici

CAPITOLUL 5. ACTIVITATEA ANTROPICĂ ȘI EFECTELE NEGATIVE

GENERATE ASUPRA MEDIULUI

Zona golurilor de munte

Zona pădurilor

Zonele populate

Propuneri privind reconstrucția ecologică

CAPITOLUL 6. DEZVOLTAREA DURABILĂ ȘI LEGISLAȚIA ÎN DOMENIU

BIBLIOGRAFIE

ASPECTE PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN PARCUL NAȚIONAL MUNȚII RODNEI

CUPRINS

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROTECȚIA MEDIULUI

CAPITOLUL 2. ASPECTE PRIVIND PROTECȚIA MEDIULUI ÎN MUNȚII MARA-

MUREȘULUI

Prezentare generală

Mărimea și structura ariilor protejate

2.2.1. Arii protejate existente în zona de tranziție

CAPITOLUL 3. CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICĂ

3.1 .[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] aerului

Precipitațiile atmosferice

[NUME_REDACTAT] hidrografică

Aspecte biopedogeografice

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] ecologici

CAPITOLUL 5. ACTIVITATEA ANTROPICĂ ȘI EFECTELE NEGATIVE

GENERATE ASUPRA MEDIULUI

Zona golurilor de munte

Zona pădurilor

Zonele populate

Propuneri privind reconstrucția ecologică

CAPITOLUL 6. DEZVOLTAREA DURABILĂ ȘI LEGISLAȚIA ÎN DOMENIU

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE PRIVIND PROTECȚIA

MEDIULUI

Dezvoltarea societății prin sistemele socio-economice a dus la creșteri economice în detrimentul mediului, respectiv capitalului natural.

Acțiunile distructiv ale activităților umane au creat prejudicii incomensurabile capitalului natural, prin schimbarea peisajului fără a ține seama de echilibrul ecologic între capitalul natural și sistemele socio-economice.

În ultimele trei decenii s-a conștientizat faptul că diversificarea , accelerarea, Globalizarea și cronicizarea sunt caracteristicile dominante ale procesului de deteriorare a capitalului natural". În aceste situații O.N.U., prin programele sale de mediu și dezvoltare, la Conferința de la Rio de Janeiro – Brazilia. Ce a avut loc în 1992, a elaborat și aprobat cele cinci documente de la Rio:

Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea;

Agenda 21 — program privind modul în care dezvoltarea poate fi făcută viabilă din
punct de vedere social, economic și al mediului;

Declarația de principii, referitoare la îndrumarea gospodăririi, conservării și
dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri;

[NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] referitoare la schimbarea climei;

Convenția privind diversitatea biologică.

Aceste documente orientează problemele de protecție și legislație a mediului. dezvoltarea socio-economică durabilă, spre soluționarea problemelor la nivel național și internațional din 179 de țări participante.

Informația despre sistemele ecologice mondiale și naționale trebuie să constituie una din căile prin care populația ia la cunoștință de relațiile care există între capitalul natural și activitățile pe care le desfășoară OMUL în scopul realizării în viitor a unei dezvoltări durabile.

Baza de date constituie o evaluare continuă a elementelor necesare unei arii protejate, care există sau se propune a se crea, relevând multitudinea de elemente ce concursă la sistemele ecologice.

Sistemele ecologice , prin comportamentul antropic și capacitatea productivă (resurse regenerabile) sunt asigurate de modul specific de funcționare a sistemelor biologice. Aceste sistemele ecologice naturale sau semi-naturale, unități productive, sunt sistemele suport ale vieții.

[NUME_REDACTAT] a 19-a a [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] de Conservare a Naturii IUCN – [NUME_REDACTAT] – ianuarie 1997, a definit noțiunea de arie protejată "O zonă terestră și/sau marină, special dedicată protecției diversității biologice cu resurse naturale și culturale, administrată prin mijloace legale sau alte mijloace efective ".

Categoriile administrative ale I.U.C.N. pentru ariile protejate sunt:

– Categoria I – Rezervație naturală strict zonă sălbatică: arie protejată, administrată în
principal pentru cercetări științifice sau pentru protejarea zonei sălbatice.

– Categoria a II-a – Parc național: arie protejată, administrată pentru protecția
ecosistemului și pentru recreare.

– Categoria a III-a – Monument natural: arie protejată , administrată în principal pentru
conservarea trăsăturilor naturale specifice.

Categoria a IV-a – Arie de Gestionare a Habitatelor/Speciilor: arie protejată,
administrată în principal pentru conservarea prin intervenții manageriale.

Categoria a V-a – Peisaj/marin protejat: arie protejată, administrată în principal
pentru conservarea peisajului marin și recreare.

Categoria a VI-a – Arie protejată cu resurse gestionate: arie protejată, administrată în
principal pentru folosirea adecvată a ecosistemelor naturale.

[NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] – IUCN "sprijină [NUME_REDACTAT] de Acțiune pentru [NUME_REDACTAT] în Europa, de a constitui și întări angajamentul autorităților naționale, regionale și locale pentru conservarea biodiversității prin sistemul local de arii protejate"4. Direcțiile principale spre care sunt orientate de către IUCN activitățile pentru ariile protejate de părțile interesate sunt:

– îndemnarea guvernelor și a altor organisme să răspundă constructiv la recomandările
făcute;

cere membrilor IUCN să ajute financiar desăvârșirea Planului și implementarea
proiectelor prioritare;

să se asigure că IUCN promovează și monitorizează implementarea Planului de
acțiune;

solicită Comisiei pentru [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] – CNPPA – să dezvolte
cât se poate de repede un Plan de acțiune similar pentru ariile protejate din părțile estice ale
Europei".

Planul se adresează tuturor celor care pot ajuta la acțiuni și au impact în teren și în special:

organismelor interguvernamentale;

guvernelor;

administrațiilor regionale, județene, locale;

organizațiilor neguvernamentale;

particularilor, care au responsabilitate directă în planificarea și administrarea
ariilor protejate.

[NUME_REDACTAT] Europene pentru dezvoltarea externă: PHARE și TACIS sunt instrumentele prin care se asigură sprijinul financiar și respectiv pentru țările din [NUME_REDACTAT] și de Est (PHARE) și din [NUME_REDACTAT] Independente CIS și Georgia (TACIS).

[NUME_REDACTAT] (UE) este singurul organism supranațional din lume care emite legi, directive și a încheiat mai mult de 200 de statute de mediu. UE încurajează folosirea mai largă a legilor care protejează habitatele specifice .

[NUME_REDACTAT] sunt stabilite pentru a promova și demonstra echilibrul relațiilor dintre oameni și biosferă.

[NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] este guvernată de [NUME_REDACTAT], adoptat de Conferința generală UNESCO din 1995, și prezintă definiții, obiective, criterii, proceduri și recomandări pentru dezvoltarea viitoare, în secolul XXI, sub denumirea de STRATEGIA SEVILLA. Suportul puternic al STRATEGIEI SEVILLA constă în faptul că orice rezervație "trebuie să îndeplinească un set minim de criterii și să adere la un set minim de condiții, înainte de a fi admisă în Rețea. [NUME_REDACTAT] a Biosferei trebuie să îndeplinească trei funcții complementare:

– Funcția de conservare, pentru păstrarea resurselor genetice , speciilor, ecosistemelor și peisajelor.

Funcția de dezvoltare , pentru sprijinirea dezvoltării durabile economice și umane .

Funcția de suport logistic, pentru susținerea proiectelor demonstrative, educaționale și
instruire de mediu, cercetare și monitorizare, referitoare la problemele locale, naționale și
globale ale conservării și dezvoltării durabile".

Funcțiile și direcțiile fundamentale ale strategiei Sevilla se materializează în spațiu prin trei zone ale ariei protejate ca Rezervație a Biosferei, astfel:

-O zonă centrală – nucleu – strict protejată , a ecosistemelor naturale, cu unul sau mai multe nuclee centrale, care sunt amplasamentele cu protecție totală pentru conservarea diversității biologice, monitorizarea tulburărilor ecosistemelor și pentru desfășurarea de cercetări nedistructive și a altor activități cu impact slab. Zona centrală este o rezervație absolută, lăcată în voia dinamicii naturale. Este cercetată de om în scopuri științifice, economice, cât și pentru îngrijirea biotopului. "Natura este lăsată să se autoregleze după legile ei. Omul este acceptat numai ca observator al structurilor și proceselor naturale"1.

-O zonă tampon pentru îngrijirea peisajelor și armonizarea impactului asupra zonei centrale, bine identificată, care înconjoară sau este adiacentă zonei centrale, care este folosită pentru activitatea în comun, compatibilă cu practicile ecologice. Ea este delimitată ca o arie protejată de dezvoltare, de îngrijire a biotopului și asociațiilor vegetale, în scopul producției economice, de educație de mediu, recreere, ecoturism , cercetare de bază și aplicată.

– O zonă de tranziție, pentru dezvoltarea activităților economice într-un mod ecologic și durabil. Aceasta este o zonă de cooperare, unde terenurile sunt folosite în formele tradiționale, specifice, care presupune exploatarea estetică a apelor, pădurilor, pășunilor, fânețelor și terenurilor arabile într-o gospodărie eficientă ecologică, combinată cu ecoturismul , creându-se ferme agro-turistice sau pensiuni turistice cu funcții recreative.

CAPITOLUL 2

CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICĂ

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – Rezervație a Biosferei este localizat în sud-estul județului Maramureș și nord-estul județului [NUME_REDACTAT], în zona înaltă a [NUME_REDACTAT], ocupând o suprafață de 46.399 ha.Parte integrantă a grupei nordice a [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] sunt situați între [NUME_REDACTAT] în vest; [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] la est; [NUME_REDACTAT] la nord; [NUME_REDACTAT] la sud; [NUME_REDACTAT] la sud-est. [NUME_REDACTAT] reprezintă cea mai importantă unitate montană din [NUME_REDACTAT]. Astfel, [NUME_REDACTAT] se individualizează atât prin altitudinea cea mai înaltă din zona răsăriteană a Carpaților (vârful Pietrosu 2303 m), dar și prin existența celui mai mare lac glaciar ([NUME_REDACTAT] cu o suprafață de 5637 m2). De asemenea, în arealul [NUME_REDACTAT] se regăsește una dintre cele mai importante stațiuni montane din zona nordică a țării (Borșa), cât și stațiunea balneară de importanță națională, [NUME_REDACTAT].

Localități și puncte de acces

[NUME_REDACTAT] (665 m alt., așezat pe [NUME_REDACTAT], înglobează [NUME_REDACTAT](sau [NUME_REDACTAT]), satele [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Fântâna. Acesta este străjuit în sud de dealurile piemontane ale Borșei (Purcăreț, Gruieți, Brustur) iar în nord de dealurile [NUME_REDACTAT], Custurelor, [NUME_REDACTAT], Bârț.Accesul din interiorul orașului spre crestele [NUME_REDACTAT] se face prin Valea pârâului Pietrosu, pe versantul estic al [NUME_REDACTAT], traseul urcând la [NUME_REDACTAT], stația meteorologică, având ca puncte de maxim interes Vf. Pietrosu și [NUME_REDACTAT]. O altă cale de acces mai este pe [NUME_REDACTAT] spre [NUME_REDACTAT], prin Tarnița „[NUME_REDACTAT]”.

Complex turistic Borșa (845 m alt.) dispune de un minunat peisaj natural. Spre sud se ridică [NUME_REDACTAT], spre vest domină abruptul [NUME_REDACTAT], cu Vf. [NUME_REDACTAT] (1771 m) și Vf. [NUME_REDACTAT] (1663 m), spre est răsare Vf. Știol – 1611 m alt, iar la nord se înalță [NUME_REDACTAT] lui Bârțu (1440 m); [NUME_REDACTAT] (1120 m), prelungiri ale Cearcănului, masiv component al [NUME_REDACTAT]. Complexul turistic este punctul de plecare a unor trasee turistice care escaladează [NUME_REDACTAT], ca de exemplu spre: [NUME_REDACTAT] prin [NUME_REDACTAT] sau pe sub Vf. Știol; cabana Puzdrele, pe sub [NUME_REDACTAT] sau prin [NUME_REDACTAT]; [NUME_REDACTAT] prin [NUME_REDACTAT] etc.[NUME_REDACTAT] Prislop se desprinde către nord un drum ce urcă spre [NUME_REDACTAT] (1763 m), iar spre vest o potecă ce urcă prin [NUME_REDACTAT], coborând prin pârâul Fântâna la [NUME_REDACTAT] Borșa.

[NUME_REDACTAT], comună situată în bazinul omonim la poalele [NUME_REDACTAT], Rodnei, Maramureș și a [NUME_REDACTAT].Din apropierea satului Șesuri pleacă un drum forestier ce urcă pe [NUME_REDACTAT] cca. 7 km până sub [NUME_REDACTAT].[NUME_REDACTAT] Rotunda pleacă un traseu turistic spre [NUME_REDACTAT] și Vf. Ineu.

[NUME_REDACTAT] (595 m alt.) este așezată pe malul drept al [NUME_REDACTAT], la contactul dintre [NUME_REDACTAT] în nord și [NUME_REDACTAT] în sud.

Din centrul comunei se desprinde un drum forestier spre nord care se continuă apoi cu un traseu turistic prin intermediul căruia se ajunge pe Vf. Ineu prin Vf. Cobășel.

[NUME_REDACTAT] (525 m alt.), așezată la confluența [NUME_REDACTAT] cu [NUME_REDACTAT], este străjuită în sud de [NUME_REDACTAT] (1188 m), [NUME_REDACTAT] și Vf. Corlei (1152 m), iar în nord [NUME_REDACTAT] și Vf. Lazului (1001 m).Accesul către [NUME_REDACTAT] se face pe valea râului [NUME_REDACTAT] (Baia), urmând drumul ce ajunge în satul [NUME_REDACTAT], iar de aici se desprind trei trasee turistice: spre Vf. Ineu prin Vf. [NUME_REDACTAT], spre Vf. Ineu prin Vf. Curățel, spre Vf. Cișa.

[NUME_REDACTAT] (449 m alt.) așezată pe ambele maluri ale [NUME_REDACTAT], este străjuită în nord de Vf. Muncelului (1625 m alt.), iar în sud  de [NUME_REDACTAT] (627 m).Din satul Anieș pornește, spre nord, un drum comunal care urmărește cursul râului Anieș, până la confluența cu [NUME_REDACTAT], de unde se continuă cu o potecă până la fosta exploatare de pirite și mai departe în [NUME_REDACTAT], apoi coboară spre cabana Puzdrele și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] – Băi (435 m alt.) așezat în extremitatea sudică a [NUME_REDACTAT], în zona de vărsare a pâraielor Borcut și Cormaia în [NUME_REDACTAT], într-o frumoasă depresiune încătușată între două defilee. Este străjuită în est de Vf. Bucnitori (1032 m alt.); [NUME_REDACTAT] (1232 m alt.), Vf. Porcului (1026 m) în nord-est; Vf. [NUME_REDACTAT] (1368 m) nord-vest; Vf. Frăsiniș (932 m alt.) în sud-vest. De-a lungul [NUME_REDACTAT] urcă un traseu turistic, ce trece pe la [NUME_REDACTAT] Pădurii și ajunge până în Vf. Cormaia, unde se face racord cu traseul principal de creastă.

[NUME_REDACTAT] (370 m alt.) este mărginită la sud de [NUME_REDACTAT] și Corobana, la nord de [NUME_REDACTAT] (653 m alt.) și Pârloagele (631 m alt.).

[NUME_REDACTAT] (328 m alt.) așezată pe malul drept al Someșului, este străjuită la nord de [NUME_REDACTAT] și Colmicului și la sud  de [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] se desprinde spre nord un drum care însoțește [NUME_REDACTAT], prin cele două sate Gersa I și Gersa II și ajunge la complexul carstic Tăușoare – Zalion (22 km de centrul comunei).Un alt drum pleacă de la ieșirea din comună (spre satul Nepos) pe [NUME_REDACTAT] și străbate spre nord comunele Rebra și Parva iar de aici se continuă cu un traseu turistic marcat ce facilitează accesul pe Vf. Pietrosul prin [NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT]”.

[NUME_REDACTAT] este situată în valea râului cu același nume, la nord de comuna Rebrișoara, fiind străjuită de Vf. Pietrișului, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] (450 m alt.), cunoscută în trecut sub denumirea de „[NUME_REDACTAT]”, este situată în [NUME_REDACTAT] este străjuită de culmile [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Vf. Paltin, Vf. Dușului, [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] (331 m alt.) este mărginit la nord de [NUME_REDACTAT], la est de [NUME_REDACTAT], la sud de [NUME_REDACTAT], iar la vest de [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] (311m alt.) este situată la nord de vărsarea Sălăuței în [NUME_REDACTAT], având în sud-est [NUME_REDACTAT] (608 m alt.), în nord-est Vf. Migii (625 m alt.), iar în sud versantul abrupt al “[NUME_REDACTAT]” cu Vf. “[NUME_REDACTAT]” (685 m alt.).

[NUME_REDACTAT] (349 m alt.)  la 8 km nord de Salva, este așezată în [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] (379 m alt.) este străjuită în vest de [NUME_REDACTAT]; în nord de [NUME_REDACTAT] (711 m alt.); în est de [NUME_REDACTAT]. Principala cale de acces din localitate spre [NUME_REDACTAT] este pe [NUME_REDACTAT], iar traseul se continuă până în [NUME_REDACTAT], unde se face racord cu traseul de creastă.

[NUME_REDACTAT] (575 m alt), situată la confluența [NUME_REDACTAT] cu Sălăuța, este străjuită în vest de [NUME_REDACTAT] (1114 m alt.) și în est de culmea [NUME_REDACTAT] (1012 m alt.).Din satul [NUME_REDACTAT], dar și din [NUME_REDACTAT] este accesibil traseul spre culmea principală a [NUME_REDACTAT], care după aproximativ 60 km și aproximativ 28 ore de mers ajunge în [NUME_REDACTAT]. Accesul în cadrul parcului se face și din centrul comunei, pe [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT], iar apoi se unește cu traseul de mai sus.

[NUME_REDACTAT] (555 m alt.), înconjurată de dealurile Zimbrului (801 m), Ursoaiei și Frăsinișului (874 m) la nord; în sud-vest și sud se află [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Vf. Paltinului (859); în sud-est și est este dominată de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] – (936 m).

[NUME_REDACTAT] – (581 m alt.),  situată pe [NUME_REDACTAT], dominată la sud de Vf. Măguricea  (879 m), iar la nord de dealurile [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].De pe [NUME_REDACTAT] se ramifică spre est un drum forestier ce urcă pe [NUME_REDACTAT] până în [NUME_REDACTAT] (la limita parcului) unde se racordează la traseul principal de creastă.

Resurse turistice naturale

Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflectă  puternic structura geologică. Supranumiți și „Făgărașul nordului”, [NUME_REDACTAT] prezintă o configurație asimetrică  cu văi abrupte și scurte spre nord, lungi și sălbatice spre sud, o creastă principală lungă și continuă orientată nord-vest, numeroase circuri glaciare, custuri și vârfuri abrupte, semețe. Toate aceste caracteristici conferă frumusețe și originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de către iubitorii de alpinism și drumeții montane.

Relief glaciar: [NUME_REDACTAT] cu circul glaciar Lala; [NUME_REDACTAT] cu circul glaciar Negoiescu; [NUME_REDACTAT]; [NUME_REDACTAT]; circul glaciar Buhăescu (cel mai mare din [NUME_REDACTAT] care adăpostește [NUME_REDACTAT]); circul glaciar [NUME_REDACTAT]; circul glaciar Puzdrele; [NUME_REDACTAT]; [NUME_REDACTAT].

Relief carstic:

Peșteri:

 Chei și defilee: [NUME_REDACTAT], defileele Strâmba, Rebra, Cormoaia, Anieș, [NUME_REDACTAT] (Baia), [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT]-Sângeorz-Băi-Maieru), ”Ulița de Piatră”.

Forme bizare de relief: „Poarta lui Beneș” ([NUME_REDACTAT]) este situată pe interfluviul dintre văile [NUME_REDACTAT] și Anieș.

Izbucuri: „[NUME_REDACTAT] al Izei”.

Cascade: [NUME_REDACTAT] (cu o cădere de peste 80 m), Gușet, Cormaia, Anieș, cascada Puzdrele (la 1.520 m alt.).

Abrupturi: Abruptul calcaros [NUME_REDACTAT]; creasta [NUME_REDACTAT]; creasta [NUME_REDACTAT].

Domeniu schiabil potențial are o largă extindere către [NUME_REDACTAT] (1550 m alt. parțial amenajat) și sub vârful Puzdrele (între 1500 și 2000 m alt.), unde zăpada se menține până în luna mai.

Rețea hidrografică este bogată, având văi înguste și pâraie repezi, lacuri glaciare de mare altitudine.

Pasuri: [NUME_REDACTAT] (1.416 m. alt.); [NUME_REDACTAT] (1.277 m. alt.); [NUME_REDACTAT] (826 m.alt.).

Puncte pitorești (belvedere): Vf. Pietrosu (2.303 m.alt.); Vf. Ineu (2.279 m. alt.); Vf. Rebra (2.225 m. alt); Vf. Puzdrele (2.188 m. alt.); Vf. Bătrâna (1.710 m. alt.); Vf. [NUME_REDACTAT] (1.857 m. alt.); Vf. Galațului (2048 m. alt.); Vf. Gărgălău (2158 m. alt.); Vf. Omului (2135 m.  alt.), [NUME_REDACTAT] (1550 m alt).

Factori naturali de cură – mofetele (pe [NUME_REDACTAT]), apele minerale sunt grupate astfel: bicarbonate, calcice, magneziene, cu emanații de bioxid de carbon la Sângeorz- Băi, Anieș, Șanț; bicarbonate, sodice, calcice, feruginoase la [NUME_REDACTAT], la sud de [NUME_REDACTAT], Maieru ([NUME_REDACTAT]), Anieș, Romuli ([NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT]); bicarbonate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, cu bioxid de carbon la Parva, [NUME_REDACTAT], Anieș; carbogazoase la [NUME_REDACTAT], Rodna, Șanț; bioclimat tonic – stimulativ cu aeroionizare ridicată. 

Resurse turistice antropice

Sub aspectul elementelor de cultură materială și spirituală, aria limitrofă parcului dispune de o serie de obiective, care prin conținutul lor artistic și istoric sporesc valoarea turistică a acestui teritoriu, permițând o mai largă valorificare a ofertei sale turistice.

Printre obiectivele turistice de natură antropică din zona [NUME_REDACTAT] se impun muzeele și ansamblurile memoriale din localitățile Coșbuc, Moisei, Maieru, bisericile din lemn, de o deosebită bogăție ornamentală din Borșa, Sângeorz-Băi, Salva, monumentele comemorative din Moisei, Borșa, Rebrișoara. Elementele etnografice, manifestările folclorice locale, foarte răspândite, completează valoarea turistică a zonei, acestea putând fi valorificate cu succes în cadrul unor programe turistice.   

Vestigii arheologice

[NUME_REDACTAT], sat Rodna: ruinele cetății medievale, cetate construită în sec. X; ruinele bazilicii dominicane, construită în sec. XIII, din care se mai păstrează un portal și două turnuri.

[NUME_REDACTAT], sat Anieș: ruinele cetății medievale, construită în sec. XVII, având drept scop supravegherea împrejurimilor.

Monumente istorice și de arhitectură religioasă

[NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT] datează din sec. XIV, fiind atestată documentar în anul 1637. În secolele XVII-XVIII, în incinta mânăstirii a funcționat un important centru de pictură bisericească. Ansamblul monahal cuprinde: biserica din lemn “[NUME_REDACTAT] Domnului”, construită în anul 1637, ce păstrează picturi interioare executate pe pânză în anul 1650; biserica din zid, construită în perioada 1910-1928 a fost realizată în stil neoclasic.[NUME_REDACTAT], sat Feldru: biserica ortodoxă,  construită în anul 1783.[NUME_REDACTAT], sat Șanț: biserica ortodoxă, construită în perioada 1903-1906. Pictura murală interioară aparține lui [NUME_REDACTAT] și este remarcabilă prin ținuta îngrijită a desenului și armonia culorilor.[NUME_REDACTAT]: Biserică romano-catolică (sec. XVIII), biserică ortodoxă, în stil neobizantin (1825).

Biserici de lemn

[NUME_REDACTAT]: biserica “Sf. [NUME_REDACTAT] și Gavriil”. Biserica a fost construită în anul 1700 și se remarcă prin decorul sculptat și picturile interioare executate pe lemn în anul 1775.

[NUME_REDACTAT], sat [NUME_REDACTAT]: biserica “Sf. [NUME_REDACTAT] și Pavel” (sec. XVIII), biserica “Sf. [NUME_REDACTAT] și Gavril” (sec. XVIII).

[NUME_REDACTAT], sat Rebrișoara: biserica din lemn “Sf. [NUME_REDACTAT] și Gavril”  construită în anul 1721.

[NUME_REDACTAT]-Băi: biserica ortodoxă “[NUME_REDACTAT]”, realizată în stil maramureșan, construită în anii 1550-1560 și reconstruită în anul 1751, păstrează icoane realizate în anul 1747 de [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT], sat Maieru: biserica din lemn “[NUME_REDACTAT]”, construită în anul 1818, păstrează obiecte de cult și icoane pe lemn cu valoare artistică deosebită.

[NUME_REDACTAT], sat Săcel: biserica de lemn cu hramul „[NUME_REDACTAT] Petru și Pavel” (1728).

Muzee și case memoriale

[NUME_REDACTAT]: Muzeul memorial din localitate a fost amenajat în amintirea românilor uciși de armata horthystă pe 14 octombrie 1944.

[NUME_REDACTAT]-Băi: Muzeul de artă comparată, cu colecții de etnografie și lucrări de artă plastică aparținând artiștilor locali.

[NUME_REDACTAT], sat Coșbuc: Muzeul memorial “[NUME_REDACTAT]”, profil: memorial, istoria literaturii, unde sunt expuse obiecte aparținând poetului, mobilier din casa părinților, cărți, ediții ale operei sale etc.

Muzeul, monument istoric, este amenajat în casa părintească, care a fost construită în sec. XIX. În curtea muzeului se află bustul poetului, realizat de [NUME_REDACTAT]. 

[NUME_REDACTAT], sat Feldru: colecție muzeală, în cadrul căreia sunt expuse obiecte etnografice din zonă, costume populare ș.a.

[NUME_REDACTAT], sat Rodna: Muzeul sătesc în care sunt expuse obiecte etnografice.

[NUME_REDACTAT], sat Maieru: Muzeul sătesc, unde sunt expuse obiecte etnografice (unelte agricole, costume populare), istorice (vase dacice, schițe, hărți, documente) precum și documente ce au aparținut scriitorului [NUME_REDACTAT]. Muzeul deține peste 6000 piese, fiind unul dintre cele mai mari colecții sătești din țară.

[NUME_REDACTAT], sat Șant: Muzeu etnografic.

[NUME_REDACTAT]: Muzeu cu secții de istorie, etnografie artă, științele naturii, adăpostit (din 1946) în clădirea fostei cazărmi Svarda (sec XVIII). În satul [NUME_REDACTAT]: Muzeul memorial [NUME_REDACTAT] – inaugurat la 2 iunie 1957.

Etnografie și folclor

[NUME_REDACTAT]: arhitectură populară (case de lemn din sec. XVIII, prelucrarea artistică a lemnului), artă populară (centru de cojocărit, țesături și cusături populare), instalații tehnice populare (mori de apă), manifestare tradițională (“[NUME_REDACTAT]”, desfășurată în luna iunie, în [NUME_REDACTAT] are loc anual, în a doua jumătate a lunii august vestitul festival „Hora de la Prislop”).

[NUME_REDACTAT]: arhitectură și artă populară, instalații tehnice populare (mori, pive), important centru de ceramică roșie, port popular tradițional, manifestări populare tradiționale (obiceiuri tradiționale calendaristice).

[NUME_REDACTAT]: arhitectură și artă populară (sat cu structură tradițională), instalații tehnice populare (mori, pive), port popular, obiceiuri populare tradiționale calendaristice.   

[NUME_REDACTAT], sat Salva: artă populară (port popular), arhitectură populară (prelucrarea artistică a lemnului), creație populară (obiceiuri populare tradiționale).

[NUME_REDACTAT], sat Rebrișoara: manifestare tradițională (serbarea folclorică “Primăvara rebrișoreană”).

[NUME_REDACTAT], sat Nepos: artă populară (prelucrarea artistică a lemnului – porți de lemn).

[NUME_REDACTAT], sat Șanț: arhitectură populară tradițională (casă cu tindă și încăperi de locuit), interioare tradiționale (covoare, ștergare cu alesături țesute, căpătâie de pernă înflorate etc.), obiceiuri tradiționale (“Bere”- obicei străvechi desfășurat în timpul sărbătorilor de iarnă și în cele șapte duminici care urmează. Este o petrecere a băieților și fetelor din localitate, ocazie cu care sunt etalate frumoasele costume populare).

[NUME_REDACTAT]-Băi: manifestare tradițională (“Festivalul cântecului, jocului și portului someșan”- se desfășoară anual, vara).

[NUME_REDACTAT], sat Maieru: artă populară (obiecte din piele – chimire frumos ornamentate), creația artistică (Ansamblu de cântece și dansuri populare “Cununa”), obiceiuri populare tradiționale calendaristice (“cununa”).

[NUME_REDACTAT], sat Rebra: creație artistică (Ansamblu de cântece și dansuri populare).

[NUME_REDACTAT], sat Coșbuc: manifestare artistică (“Festivalul național de poezie [NUME_REDACTAT]”), creație populară  (dansuri populare).

[NUME_REDACTAT], sat Telciu: arhitectură populară (prelucrarea artistică a lemnului), creație populară (formație corală).     

Monumente comemorative

[NUME_REDACTAT]: monumentul de la “[NUME_REDACTAT]”. Obeliscul sculptat în lemn, este amplasat pe locul în care, localnicii, în anul 1717 au obținut o importantă victorie asupra tătarilor invadatori.

[NUME_REDACTAT]: monument comemorativ închinat celor 29 țărani uciși mișelește de trupele fascisto-horthyste în 14 octombrie 1944. Ansamblul, opera sculptorului [NUME_REDACTAT], realizat în anul 1967 este alcătuit din 12 siluete de bărbați (sculptate în lemn) dispuse în cerc, în jurul unei mese din piatră.

[NUME_REDACTAT], sat Rebrișoara: monumentul fraților Mureșanu, realizat de sculptorul [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT]: bustul lui [NUME_REDACTAT] (operă a sculptorului [NUME_REDACTAT]).

Natura protejată

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – este situat în zona centrală a [NUME_REDACTAT]. Importanța acestui parc se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare. A fost organizat în anul 1990 atunci când [NUME_REDACTAT], Pădurilor și [NUME_REDACTAT] a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui număr de 13 parcuri naționale printre care și [NUME_REDACTAT] Rodna. Acest ordin a provocat o oarecare confuzie deoarece se refera doar la suprafețele de fond forestier din parcurile naționale, nu și la suprafețele ce conțin goluri alpine. Suprafața actuală este cea stabilită în anul 2002 de către [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. Din suprafața totală de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervație a Biosferei în anul 1979.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Rodnei se află câteva arii naturale de un interes deosebit:

Rezervația științifică „[NUME_REDACTAT]”, 3300 ha – categoria I-a IUCN, se află în partea nord-vestică a [NUME_REDACTAT]. Aceasta se desfășoară de la circa 750 m alt. la 2303 m alt. incluzând în arealul ei reliefuri aparținând diferitelor cicluri de modelare (în special glaciar și periglaciar), precum și porțiuni din principalele etaje de vegetație ale [NUME_REDACTAT]. A fost înființată în anul 1932 și are și o zonă științifică de protecție absolută. În rezervație sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme  carpatice sau rodnene.

Rezervația naturală [NUME_REDACTAT], 50 ha, categoria I-a IUCN, protejată în special pentru abundența exemplarelor de floare de colț (Leontopodium alpinum).

Rezervația mixtă „Peștera și [NUME_REDACTAT] Albastru al Izei”, 100 ha, categoria a III-a IUCN, situată în partea estică a [NUME_REDACTAT], pe versantul sudic al [NUME_REDACTAT], a fost declarată rezervație în anul 1977. Denumirea acestei arii protejate geologice și peisagistice provine de la nuanța verzui-albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenții de obârșie al râului Iza.

Rezervația botanică Poiana cu narcise din [NUME_REDACTAT], 5 ha, categoria a III-a IUCN.

Rezervația speologică [NUME_REDACTAT], 1 ha, categoria a III-a IUCN.

Rezervația mixtă „Ineu – Lala”, 2568 ha, categoria a III-a IUCN, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice deosebit de pitorești (cascade, lacuri glaciare) și elemente ale florei și faunei caracteristice acestor munți: tisa, zâmbrul și cocoșul de mesteacăn.

Rezervația naturală „Peștera de la [NUME_REDACTAT]” a fost declarată  monument al naturii în principal datorită prezenței cristalelor de gips și a unor fosile cu importanță științifică descoperite în cadrul ei (insecte, crustacei, lilieci).    

 Rezervația naturală [NUME_REDACTAT], 0,5 ha, categoria a III-a IUCN, este situată în zona estică a [NUME_REDACTAT] și este constituită pentru protejarea izbucului din care izvorăște valea Bătrânei.

Rezervația mixtă [NUME_REDACTAT], 50 ha, categoria a III-a IUCN.

Plante ocrotite – tisa (Taxus baccata), zada (Larix decidua), smârdarul (Rhododendron kotshyi), zâmbrul (Pinus cembra), floarea de colț (Leontopodium alpinum), angelica (Angelica archangelica), narcisa (Narcissus stellaris), bulbuci de munte (Trollius europaeus), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), ghințură galbenă (Gentiana lutea), laleaua pestriță (Fritillaria meleagris) etc.

Animale ocrotite – capra neagră (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota), ursul carpatin (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), acvila de stâncă (Aquila chrysaetos), acvila mică (Hieratus penatus), ciuful pitic (Otus scops), buha (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua), barza albă (Ciconia ciconia), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), corbul (Corvus corax), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix).

3.5.3. [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT] s-au format sub influența unui climat caracterizat prin precipitații, din ce în ce mai abundente și mai reci pe măsură ce altitudinea crește. Aceste soluri au evoluat la adăpostul pădurilor de fag, conifere și a pajiștilor alpine. Substratul petrografic îl constituie rocile dure: metamorfice, eruptive, sedimentare.

Factorul climatic intervine în procesul pedogenetic prin: insolație puternică în timpul zilei, urmată de o răcire puternică în timpul nopții;alternarea repetată a fenomenelor de

îngheț și dezgheț din anumite perioade ale anului favorizează dezagregarea rocilor: temperaturile joase frânează procesul de argilare și favorizează fenomenele de distrucție a mineralelor primare; precipitațiile abundente creează un puternic curent descendent de apă care înlătură o bună parte din compușii rezultați. Clima rece și umedă face ca materialul organic să fie numai parțial descompus de microorganisme, circuitul biologic fiind foarte lent din cauza blocării prelungite a substanțelor în microorizonturile superficiale de humus brut. în aceste condiții, acidifierea este intensă , rezultând soluri eu-mezobazice.

Factorul biologic exercită o influență pedoclimatică, în primul rând cu caracter zonal, în cadrul marilor formațiuni vegetale din țară. Sub pădurile de rășinoase , cantitățile de materie organică sunt mari (din cauza densității accentuate a acestor păduri), iar resturile lor organice sărace în baze, dau forme de humus puternic acide. In pădurile de foioase, pătrunderea ericaceelor și a mușchilor determină o puternică podzolire și acidifiere a solurilor, dând de asemenea forme de humus puternic acide.

[NUME_REDACTAT] Rodnei, domină tipul de scoarță de alterare autohtonă de mică grosime, din cauza faptului că fragmentarea pronunțată și înclinarea mare a versanților favorizează deplasarea produselor dezagregate și alterate. Ca urmare, profilul solurilor are o mică dezvoltare și prezintă caractere scheletice pronunțate, deoarece rămân pe loc mai ales fragmentele grosiere. Numai în depresiuni scoarța de alterare este acumulativă ([NUME_REDACTAT], 1983).

Extinderea mare a pădurilor, cu prioritate a celor de rășinoase, explică predominarea solurilor brune acide și a solurilor brune feriiluviale (podzolice).

a. Rendzine și soluri brune eu-mezobazice, local litosoluri. Dintre condițiile pedologice, caracteristice sunt cele de rocă parentală reprezentate prin: dolomite, cuarțite și șisturi sericito-cloritoase. Condițiile de climă, umedă și rece, cu media anuală a precipitațiilor de peste 1400 mm și a temperaturii de 4-2° C; vegetație, păduri de molid. Pajiști montane secundare de păiuș roșu, iarba vântului și țepoșică (Agrosti-Festucetum montanum). Solurile sunt folosite pentru păduri, pășuni și fânețe .

b. Solurile brune luvice (podzolice), soluri brune (eu-mezobazice), soluri brune
acide. Acest sol s-a format pe un relief versant de la 500 la 950
m, iar roca parentală este reprezentată prin gresii, marne, șisturi bituminoase, conglomerate
calcaroase; vegetație de pajiște secundară, de păiuș roșu, iarba vântului, țepoșică ,pajiști
colinare secundare de iarba vântului și păiuș roșu (Festuco-Agrostietum) și soluri agricole.

Clima se caracterizează prin mediile anuale ale precipitațiilor de 830-1000 mm, ale temperaturilor de 7-4°C. Sunt folosite ca pășuni și fânețe. Culturi agricole (cartofi, ovăz, secară).

c. Solurile brune acide.

Aceste soluri domină regiunea muntoasă în [NUME_REDACTAT]. S-au format pe roci metamorfice, eruptive, conglomerate, gresii ,marne, calcare, șisturi bituminoase- roci cu caracter acid. Clima umedă și mai rece, cu media anuală a precipitațiilor de 800 la peste 1200 mm și temperaturi de 6-2°C.

Vegetația acoperă șapte unități zonale pe altitudine (Atlas R.S.R., 1974-1978): pajiști și tufișuri subalpine; păduri de fag, brad (molid), pajiști montane secundare; păduri montane de fag; păduri de fag și carpen: Carpino; pajiști colinare secundare cu iarba vântului și păiuș roșu și terenuri agricole; păduri de stejar. Aceste soluri sunt folosite pentru păduri, pășuni, fânețe și culturi agricole .

d. Soluri brune și soluri brune feriiluviale (podzolice). Ocupă în general treimea
superioară a masivelor muntoase, începând cu zona fagului și până la zona pajiștilor montane,
ocupând un interval de altitudine cuprins între 1000 și 1600 m.

Condițiile de formare sunt asemănătoare solurilor brune acide. Ele au evoluata pe un substrat parental, constituite din roci cu caracter acid, uneori cu rocă dură la zi. Clima umedă și rece (reacție puternic acidă), cu media anuală a precipitațiilor de 1000-1400 mm și temperaturi de 4-2°C; vegetația mai ales de păduri de molid; pădure de fag, brad (molid) pajiști montane secundare de păiuș roșu, iarba vântului și țepoșică.

Podzolurile au o textură , de cele mai multe ori, mijlociu-grosieră sau mijlocie, nediferențiată pe profil. Sunt nestructurate sau cel mult prezintă agregate slab dezvoltate. Sunt folosite pentru păduri și pășuni.

3.5.4. Factorii ecologici

Relațiile dintre organisme, plante, animale om și mediu de viață în care trăiesc sunt determinate în mod favorabil sau nefavorabil de o serie de factori, numiți factori de mediu sau factori ecologici. Explicația factorilor ecologici nu este simplă și de aceea se poartă discuții asupra terminologiei și conținutului acestora.

In mod tradițional ecologia clasifică factorii ce determină evoluția vieții în factori biotici și factori abiotici. Factorul de mediu sau factorul ecologic are un sens energetic care schimbă ceva în mediul înconjurător, nu este unul substanțial static. Componentele mediului pot fi considerate abiotice si biotice. Factori de mediu sunt numai abiotici și biotici, adică dependenți de abiotic sau biotic.

Influența complexului de factori reprezintă o realitate polimorfa care cuprinde în ansamblu entități biotice, obiective create de om, și factori constructivi, care formează structuri relativ stabile în raport cu timpul.

Modificările, dereglările, epuizarea resurselor și creșterea unui dezechilibru între capitalul natural, resurse și consum este o consecință a activității umane și prin așa zise revoluții științifice și tehnologice de dezvoltare a societății, în general, și schimbarea naturii, a avut drept rezultat POLUAREA. Omul nu trebuie să piardă controlul cauzelor și efectelor vătămătoare ale acestor fenomene, din păcate unor agenți agresivi cu activități majore și gospodărești dezechilibre ecologice în mediu înconjurător.

Mediul în care trăim față de cel natural se află în una din următoarele forme:

mediul uman, punctul central este format din populația umană;

mediul modificat, sub impactul unor acțiuni naturale dar la bază unele au și
activități umane, alunecări de teren, cutremure, inundații etc.;

mediul amenajat, creat prin activitățile umane pentru hrană, materii prime etc.;

mediul construit, efect al activităților socio-economice și culturale.

Mediul abiotic cuprinde atât mediul natural cât și cel construit (I.Mac, Știința mediului, 2002).

Activitățile umane se desfășoară de asemenea într-un mediu social și care reflectă indirect calitatea vieții.

Dar nici un factor al mediului nu poate fi exclusiv biogen sau abiogen. Fiecare factor biogen suferă influența factorilor abiogeni. La rândul lor, factorii abiogeni sunt uneori profund afectați de factorii biogeni, astfel încât delimitarea celor două categorii de factori rămâne pur relativă.

Astfel, temperatura și lumina sunt factori abiogeni. Temperatura este o formă fizică de manifestare a căldurii; lumina este o manifestare fizică a energiei radiante a Soarelui. Dar, în suprafața terestră, atât temperatura cât și lumina sunt modificate prin acțiunea ființelor vii. Este știut faptul că vegetația modifică temperaturile de la nivelul solului, cât și cantitatea de lumină ce cade pe un punct definit de pe suprafața solului.

În mod artificial, factorii ecologici sunt clasificați în climatici, orografici, edafici și biotici.

Factorii ecologici constituie o unitate funcțională împreună cu organismul individual.

Fragmentul de spațiu fizic în care trăiește în mod nemijlocit un organism și, respectiv, spectrul sau sistemul de factori ecologici care-l influențează constituie HABITATUL.

 Trasee turistice

o       Marcaj: bandă roșie

o       Distanță: circa 54  km

o       Timp de parcurs: 24-25 ore

o       Caracteristici: nerecomandat iarna

o       Marcaj: bandă roșie

o       Distanță: 6  km

o       Timp de parcurs: 2 1/2 ore; drum forestier: 3 km

o       Caracteristici: traseu accesibil pentru schiori și  iarna

o       Marcaj: triunghi roșu până sub vf. Bătrâna

o       Distanță: circa 23,5  km; 14 km drum forestier

o       Timp de parcurs: 7 1/2 ore

o       Caracteristici: traseu greu accesibil iarna

o       Marcaj: punct roșu

o       Distanță: circa 24  km; drum forestier 12 km

o       Timp de parcurs: 7-8 ore

o       Caracteristici: traseu greu accesibil iarna

o       Marcaj: bandă roșie

o       Distanță: circa 58,5  km; traseu carosabil 40 km

o       Timp de parcurs: 24 ore

o       Caracteristici: traseu accesibil  iarna până la [NUME_REDACTAT]

o       Marcaj: triunghi roșu până la Tarnița la Cruce

o       Distanță: circa 35 km; drum carosabil 26 km

o       Timp de parcurs: circa 14-16 ore

o       Caracteristici: traseu parțial accesibil iarna

o       Marcaj: triunghi roșu

o       Distanță: circa 16,5 km.

o       Timp de parcurs: 6 1/2 ore

o       Caracteristici: traseu greu accesibil iarna

o       Marcaj: bandă albastră

o       Distanță: circa 40 km; drum accesibil 13 km

o       Timp de parcurs: 15 ore

o       Caracteristici: traseu accesibil iarna doar pentru schiori antrenați

o       Marcaj: bandă galbenă

o       Distanță: 12 km

o       Timp de parcurs: circa 4-5 ore

o       Caracteristici: traseu inaccesibil iarna

o       Marcaj: triunghi roșu

o       Distanță: 17 km; drum carosabil 11 km

o       Timp de parcurs: 6-7 ore

o       Caracteristici: traseu accesibil iarna numai pentru schiorii antrenați

o       Marcaj: triunghi albastru până în Tarnița lui Putredu

o       Distanță: 20 km; drum carosabil 3,5 km

o       Timp de parcurs: circa 8-9 ore

o       Caracteristici: traseu accesibil numai vara

o       Marcaj: punct albastru

o       Distanță: 28 km; drum forestier 5 km

o       Timp de parcurs: circa 10-12 ore

o       Caracteristici: traseu accesibil iarna numai pentru schiori antrenați

o       Marcaj: cruce albastră

o       Distanță:  18 km; drum carosabil 11 km

o       Timp de parcurs: 7 ore

o       Caracteristici: traseu accesibil iarna până la [NUME_REDACTAT], iar în continuare doar pentru schiorii antrenați

o       Marcaj: triunghi roșu

o       Distanță: 12 km

o       Timp de parcurs: 4-5 ore

o       Caracteristici: traseu accesibil iarna

o       Marcaj: punct albastru

o       Distanță: 9 km

o       Timp de parcurs: 4 ore

o       Caracteristici: traseu  accesibil iarnadoar pentru turiștii antrenați

o       Marcaj: triunghi albastru

o       Distanță: 8 km; drum carosabil 2 km

o       Timp de parcurs: 3-4 ore

o       Caracteristici: traseu accesibil iarna

o       Marcaj: nemarcat

o       Distanță: 22 km

o       Timp de parcurs: 7 ore

Caracteristici: traseu  accesibil numai iarna

Forme de turism practicabile

Resursele turistice existente în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și în zona limitrofă acestuia au determinat ca de-a lungul timpului în teritoriu să se canalizeze numeroase fluxuri turistice având motivații diferite. În prezent în arealul [NUME_REDACTAT] se desfășoară o serie de forme de turism cu motivații dintre cele mai diverse. Printre acestea se pot număra:

Turismul de recreere valorifica însușirile cadrului natural, astfel cei interesați pot să parcurgă trasee montane de o frumusețe inedită, să observe flora bogată cu multe specii rare sau endemice, să se bucure de priveliștea lacurilor și căldărilor glaciare, să remarce elemente de faună deosebite.

Acest tip de turism antrenează în zonă cel mai mare număr de persoane, fiind practicat de toate categoriile de vârste, stabilind puntea între om și natură, oferindu-i acestuia posibilitatea de înlăturare a stresului cotidian, de regăsire a simțurilor umane.

Drumeția montană reprezintă una dintre formele de turism cele mai importante care se desfășară în [NUME_REDACTAT]. Drumeția montană se desfășoară în special în zona înaltă (creasta principală sau cele secundare) sau pe traseele de acces către aceasta. În prezent în masiv există mai multe trasee turistice marcate.

Turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă reprezintă una din principalele forme de turism desfășurate în masiv în perioada hivernală. Astfel, stațiunea turistică Borșa ([NUME_REDACTAT]) oferă condiții optime de desfășurare datorită existenței în zonă a două pârtii de schi de dificultate medie și a două instalații de transport pe cablu care deservesc aceste pârtii. Pe latura sudică oferta pentru practicarea sporturilor de iarnă este mai redusă, singura pârtie de schi existentă la [NUME_REDACTAT] (Șanț) fiind deservită de un baby schi.

Existența în [NUME_REDACTAT] a unor rezerve semnificative de ape minerale, dar și a altor tipuri de factori terapeutici, face ca zona să beneficieze de condiții deosebite pentru practicarea turismului balnear. Principala destinație turistică balneară din [NUME_REDACTAT] este reprezentată de stațiunea balneară [NUME_REDACTAT]. Alături de aceasta Complexul turistic Borșa reprezintă o a doua destinație pentru turismul balnear. Alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase se găsesc și în localitățile: Rodna, Romuli, Parva, Maieru, Șanț.

Tranzitul turistic este generat de existența în jurul masivului a numeroase căi de comunicație, care fac legătura între unele dintre cele mai importante provincii ale țării: DN 18 între Maramureș și Bucovina, DN 17 C între Transilvania și Maramureș și DN 17 D între Transilvania și Bucovina. Totuși, datorită unor sectoare de drum nemodernizate – DN 17 D între [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] – tranzitul turistic în aceste zone este sensibil afectat datorită opțiunii turiștilor pentru alte trasee de legătură între cele două provincii (E 586).

Turismul rural a căpătat o deosebită amploare în ultimii ani în țara noastră. [NUME_REDACTAT] Rodnei întrunește condiții deosebite pentru desfășurarea acestei forme de turism. Din păcate până în prezent în circuitul turistic rural au intrat numai localitățile Moisei pe rama nordică și Șanț, Rodna, Parva și Maieru în zona sudică.

Turismul de aventură este mai puțin dezvoltat în această zonă și se manifestă, în special, prin speoturism, alpinism, mountain-bike, dar se pot practica și alte sporturi precum parapantă etc. Peșterile existente în masiv pot deveni atracții turistice pentru practicanții speoturismului. Totuși, accesibilitatea dificilă și lipsa de amenajări a acestora le fac disponibile numai turiștilor bine antrenanți. Alpinismul este mai puțin dezvoltat și se desfășoară în special în zona vârfului Pietrosu. Cicloturismul montan găsește condiții bune de desfășurare în zona [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] – Vf. Gajei, Șanț – [NUME_REDACTAT], Șanț – [NUME_REDACTAT], Rodna – [NUME_REDACTAT] și pe creastă, între [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. Pentru sărituri cu parapanta au fost identificate următoarele locuri Vf. Pietrosul, [NUME_REDACTAT], Vf. Gărgalău, Vf. Cormaia, Vf. Bătrâna și [NUME_REDACTAT].

Turismul ecvestru – pe raza [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] se poate practica acest tip de turism, în urma înființării Centrului de [NUME_REDACTAT] în cadrul [NUME_REDACTAT], administrat de RNP- Romsilva – [NUME_REDACTAT] Bistrița.

Programele se desfășoară prin parcurgerea călare pe drumuri forestiere și pășune, pe parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turiștii pot admira frumusețea [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Ineuț și Roșu, de asemenea se oferă și alte servicii cum ar fi: prânz organizat la stâni, observații asupra faunei și florei specifice [NUME_REDACTAT]. Grupurile de turiști sunt insoțite de ghizi autorizați de [NUME_REDACTAT]. Perioada optimă de desfășurare sunt lunile iulie – august.

Turismul științific reprezintă o formă de turism cu potențial deosebit de dezvoltare datorat, în special, biodiversității deosebite existente în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – Rezervație a Biosferei.

Turismul pentru reuniuni și congrese este o formă de turism mai puțin desfășurată datorită lipsei dotărilor specifice pentru acesta. În prezent, cu totul izolat, se desfășoară întruniri în stațiunile din zona masivului (Borșa și [NUME_REDACTAT]).

Reguli de vizitare

1. Accesul în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] se face prin: [NUME_REDACTAT] al Izei, Borșa-Pietroasa, Negoiescu, Fântâna, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT],  [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Blaznei, Rodna, [NUME_REDACTAT],  Anieș, Cormaia, Parva, Telcișor, Romuli – Strâmba.

2.  Nu sunt permise activități de turism în rezervațiile științifice ([NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]), în afara traseului Borșa – Vf. Pietrosu – Vf. Rebra (interzicându-se orice abatere de la traseul marcat).

3. Accesul în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] este permis numai pentru cercetători, biologi sau specialiști în domenii legate de conservare/mediu, studenți de la secții cu specializări în domeniile respective, grupuri care desfășoară excursii de studii/practică în aceste domenii.

4. Accesul/vizitarea [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] se face doar în baza biletului de vizitare eliberat la punctele de acces și control: sediul APNMR, Punctul de lucru Borșa, [NUME_REDACTAT] al Izei, Fântâna, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Blaznei, Anieș, Cormaia, Parva, [NUME_REDACTAT] sau pe teritoriul Parcului de către persoane autorizate cu legitimație eliberată de APNMR ori alte puncte stabilite de APNMR.

5. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Rodnei este permisă numai pe traseele turistice marcate cu semne convenționale (marcaje vopsite, cu bandă, triunghi, cruce sau punct de culori diferite în funcție de traseu și încadrate pe fond alb) și pe traseele de alpinism marcate și pitonate, stabilite ca fiind accesibile în lista avizată anual de autoritatea de specialitate în domeniu, cu acordul APNMR.

6. Întreținerea și completarea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee și amplasarea panourilor indicatoare și informative se fac numai cu aprobarea APNMR, iar în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale.

7. Camparea pe teritoriul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] se reglementează astfel:

– Instalarea corturilor este permisă în următoarele puncte: lângă [NUME_REDACTAT], Tarnița la Cruce, [NUME_REDACTAT]. Repedea, Puzdrele, între [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] (la Izvoare), [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], precum și în locurile amenajate de deținătorii de terenuri cu avizul APNMR. În cazuri de urgență se permite și înnoptarea în bivuac, fără aprinderea focului.

– Săparea de șanțuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală (cetină, ferigi, mușchi) sub corturi este interzisă;

– La locurile de campare se poate încasa tarif de campare de către administratorii terenului sau partenerii/împuterniciții acestora, în cazul în care se asigură condiții minime de campare. Acest tarif se aduce la cunoștința APNMR și se afișează obligatoriu în apropierea locului de campare de către cei care îl încasează.

8. Aprinderea focului pe teritoriul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] se reglementează astfel:

a. facerea focului este permisă doar pe vetrele special amenajate în acest scop la locurile de campare din zonele: Puzdrele, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], cu lemn de foc asigurat de administratorii locului de campare, respectându-se normele de prevenire și stingere a incendiilor;

b. sunt strict interzise defrișarea sau adunatul  vegetației lemnoase de orice fel pentru facerea focului;

c. este interzisă aprinderea focului în golul alpin și în fondul forestier, cu excepția locurilor special amenajate de către administratorii terenului, iar în locurile de campare din golul alpin sau cele din alte zone, în care nu se asigură lemn de foc de către proprietari, se permite doar utilizarea primusului.

9. Regimul deșeurilor pe teritoriul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] se reglementează astfel:

a. este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], turiștii având obligația de a evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării parcului în afara acestuia, și a le depune în locurile special amenajate pentru colectare;

b. gestionarii cabanelor și ai locurilor de campare pentru care se percepe taxă au responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor cu respectarea condițiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces la acestea pentru câini și animale sălbatice;

c. responsabilitatea evacuării in afara parcului a deșeurilor menajere provenite de la cabane și locurile de campare revine administratorilor acestora;

d. pentru punctele de colectare a deșeurilor provenite de la mai multe cabane și clădiri, APNMR împreună cu proprietarii/gestionarii, vor stabili un program de evacuare comuna  a  acestora.

10. Se interzice tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jneapănului și a zâmbrului.

11. Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor, precum și însușirea celor rupți sau doborâți de fenomene naturale sau de către alte persoane.

12. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în orice scop, fără acordul APNMR, a ciupercilor, fructelor de pădure, plantelor, animalelor, rocilor și a oricăror eșantioane de origine naturală de orice fel din [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].

13. Colectarea de specii de floră, faună, roci și a oricăror eșantioane de origine naturală se poate face doar cu scop științific și numai cu acordul scris al APNMR.

14. Accesul câinilor în PNMR este interzis, cu excepția câinilor utilitari folosiți la patrulele organizate de către [NUME_REDACTAT].

15. Perturbarea liniștii în parc prin orice fel de mijloace (strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, etc.) pe trasee, la locurile de campare sau în jurul cabanelor este strict interzisă.

16. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare,  precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.

17. Este strict interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podețelor sau a oricărei alte construcții sau amenajări  care servesc interesele de management ale Parcului.

18. Folosirea ambarcațiunilor de orice tip pe lacurile alpine, cu excepția celor destinate pentru colectarea de probe pentru cercetări științifice, este interzisă.

19. Turismul ecvestru este permis în Parc, dar numai pe drumurile forestiere și potecile turistice marcate, desemnate în acest scop.

20. Scăldatul și utilizarea de detergenți pentru spălare în apele curgătoare și în lacurile alpine sunt interzise.

21. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare, nu este permisă în PNMR. Cei interesați pot obține permis de la APNMR, contra plății tarifului aprobat.

22. Aterizarea elicopterelor în PNMR fără autorizație prealabilă scrisă, nu este permisă decât în cazuri de extremă urgență.

23. APNMR monitorizează turismul pe teritoriul PNMR, în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei, faunei, solului și rocilor din parc, ca și a măsurilor de protecție ce se impun, inclusiv a celor de restricționare a accesului turiștilor, dacă acest lucru este necesar pentru conservare.

24. Accesul public cu mijloace motorizate sau cu biciclete se reglementează de către APNMR în colaborare cu deținătorii/administratorii drumurilor aflate pe teritoriul PNMR.

25. Excursiile organizate  de către persoane juridice în PNMR se desfășoară numai cu ghizi autorizați de către [NUME_REDACTAT] pentru Turism și abilitați de către [NUME_REDACTAT], cu informarea prealabilă a Administrației.

26. Pe teritoriul PNMR acționează formații Salvamont care asigură permanență în puncte fixe, patrulează pe traseele turistice și intervin în caz de accidentare a turiștilor aflați în  [NUME_REDACTAT].

27. Punctele de permanență Salvamont din [NUME_REDACTAT] sunt stabilite la: Știol, [NUME_REDACTAT],  Curățel, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Parva.

28. APNMR colaborează cu membrii echipelor Salvamont din [NUME_REDACTAT] în acțiunile de pază și de coordonare a voluntarilor pe diverse activități, organizate pe teritoriul Parcului.

29. APNMR sprijină logistic echipele Salvamont în limita posibilităților și în cazuri de forță majoră (accidente grave).

30. Competițiile, manifestările de grup, cursurile de orice fel care presupun accesul pe teren în zona Parcului precum și taberele, se organizează doar cu acordul serviciilor publice Salvamont și cu avizul APNMR.

31. Pe teritoriul PNMR cursurile de alpinism sau de ghizi sunt permise doar cu acordul serviciilor publice Salvamont și cu avizul APNMR, dacă acestea sunt organizate și conduse de instructori autorizați de [NUME_REDACTAT] de Alpinism – Escaladă, pentru alpinism sau de instituțiile abilitate pentru ghizi. Autorizația va fi prezentată odată cu cererea de organizare a acțiunii.

32. Pescuitul se poate practica pe raza PNMR cu respectarea legislației în vigoare, cu excepția lacurilor alpine.

33. Pe raza parcurilor naționale nu se constituie fonduri de vânătoare. Pentru situații de excepție (pagube produse de vânat), APNMR poate solicita derogări în conformitate cu legislația în vigoare

Posibilități de dezvoltare

A. Propuneri de amenajări turistice în cadrul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

a) Construirea de refugii alpine: în căldarea Lala, în zona lacului [NUME_REDACTAT] (Știol), în [NUME_REDACTAT] (lângă vârful Ineu) și renovarea refugiului de lângă [NUME_REDACTAT].

Refugiile vor fi construite în zone ferite de vânt, din materiale locale (lemn și piatră), având acoperiș cu pantă mare prelungit aproape de sol, cu înălțime relativ mică.

Refugiile vor fi diferite ca dimensiune în funcție de circulația turistică și de depărtarea față de cel mai apropiat loc de adăpost, cuprinzând o singură încăpere ce va putea adăposti maxim 20 de persoane.

Ele vor fi dotate cu mobilier simplu din lemn (priciuri, mese, bănci) și sobă cu plită amplasată și izolată astfel încât să fie evitată incendierea construcției.

 b) Refacerea și extinderea cabanei Puzdrele prin executarea unui etaj mansardat. La parter cabana va cuprinde o sală de mese cu o capacitate de 50 locuri, o terasă parțial acoperită cu 20 locuri la mese, un grup sanitar separat pe sexe, bucătărie cu spații anexe și două camere + o baie pentru personalul de deservire.

Etajul mansardat va cuprinde 4 camere cu o capacitate totală de cazare de 20 locuri (două camere de 4 locuri și două de 6 locuri), un grup sanitar comun separat pe sexe.

Sub terasă va fi amenajat un beci pentru alimente, iar alăturat cabanei se va construi o anexă cu două încăperi, una pentru depozitarea lemnului de foc și cealaltă pentru diverse materiale și unelte.

Vor fi prevăzute instalații interioare electrice, sanitare și termice (calorifere racordate la o microcentrală termică pe combustibil solid).

Alimentarea cu apă se va face prin captarea unui izvor apropiat.

Evacuarea apelor menajere uzate se va face în cel mai apropiat emisar, trecând în prealabil printr-o fosă septică cu trei compartimente și un platou bacterian.

 c) Amenajarea și dotarea locurilor de campare stabilite prin [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] rezervate pentru campare vor fi doar delimitate prin împrejmuire pentru a evita camparea în alte locuri decât cele stabilite și vizitele nepoftite ale animalelor sălbatice.

În incintă vor fi amenajate:

–          vetre de foc din zidărie de piatră, aprovizionate periodic cu lemne;

–          cel puțin două cabine WC (tip latrină) din lemn – a căror amplasament va fi schimbat cel mult la doi ani, iar vechile gropi vor fi acoperite;

–          o zonă de depozitare temporară a gunoiului prevăzută cu împrejmuire pentru a evita pătrunderea animalelor;

–          rigole din piatră în jurul incintei (unde este cazul) pentru a evita pătrunderea unei cantități de apă din precipitații.

       d) Întreținerea traseelor turistice

–    refacerea sau completarea marcajelor turistice;

–    montarea de panouri indicatoare și panouri informative – în special la intrările în parc;

–    executarea de podețe din lemn peste pâraiele mai dificil de trecut;

–    montarea unor cabluri (lanțuri) ajutătoare în punctele dificile ale traseelor;

–    curățarea potecilor de doborâturile de vânt și de căderile de stânci sau chiar refacerea lor în cazul unor alunecări de teren sau viituri;

–    amenajarea punctelor de belvedere de odihnă și fumat prin montarea de balustrade, bănci și mese din lemn.

e) Amenajarea unor platforme de lansare cu parapanta – în zone înalte, fără vegetație forestieră și având curenți de aer favorabili. Ele vor fi marcate cu panouri informative pentru e evita lansarea cu parapanta din alte locuri decât cele indicate.

Punctele recomandate pentru lansarea cu parapanta sunt următoarele: Vf. Pietrosul, [NUME_REDACTAT], Vf. Gărgalău, Vf. Cormaia, Vf. Bătrâna și [NUME_REDACTAT].

B. Propuneri de amenajări turistice în zona tampon a [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

În zona celor mai importante puncte de intrare în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] se impune înființarea unor Puncte de [NUME_REDACTAT] dotate corespunzător, capabile să informeze turiștii ce vor să viziteze Parcul și totodată să monitorizeze turismul desfășurat în Parc. Ele vor putea funcționa în clădiri independente, dar și în cadrul unor spații ale celor mai cunoscute unități de primire turistică din zonă.

Se propun următoarele locații: Borșa oraș, Complexul turistic Borșa, Rodna, Șanț, Romuli, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Anieș, Parva.

În prezent capacitatea structurilor de primire existente satisface circulația turistică din zonă, unitățile de tip pensiune fiind tot mai numeroase, însă structurile de agrement sunt insuficient dezvoltate.

În general structurile turistice existente necesită un amplu proces de modernizare pentru aducerea lor la nivelul cerințelor europene (grad de confort ridicat, creșterea calității serviciilor).

În domeniul structurilor de cazare și alimentație hotelurile Stibina, Cascada și Brădet din complexul turistic Borșa, Hebe și Someșul din stațiunea balneară [NUME_REDACTAT] și motelul [NUME_REDACTAT] din Borșa necesită lucrări importante de modernizare și retehnologizare.

Posibilități de realizare a unor noi structuri de cazare și alimentație se mai află:

–    pe raza comunei Moisei

·        în punctul denumit „[NUME_REDACTAT]” (la baza [NUME_REDACTAT]) unde se poate realiza un sat de vacanță (cu bungalow-uri, platforme de campare, pavilion multifuncțional), pensiuni și case de vacanță, pentru care ar fi necesare următoarele lucrări: modernizarea drumului forestier existent (circa 4 km – care ar deservi și un cătun cu circa 1600 locuitori), realizarea unei rețele de canalizare și prelungirea rețelelor de alimentare cu apă potabilă  și cu energie electrică.

·        în apropierea [NUME_REDACTAT] (pe valea pârâului [NUME_REDACTAT]), unde există drum modernizat, rețea de alimentare cu apă și energie electrică, se poate amenaja un sat de vacanță, pentru care ar fi necesară realizarea unei rețele de canalizare (ce ar putea deservi și Mânăstirea).

–    pe raza comunei Romuli

·        pe valea [NUME_REDACTAT], în preajma fostei cabane forestiere – la baza  [NUME_REDACTAT] se poate amenaja un sat de vacanță pentru care ar fi necesar modernizarea drumului forestier (8 km) și construirea rețelelor de utilități, în apropierea se află un izvor de apă minerală și se poate ajunge cu ușurință la peșterile Bătrâna și [NUME_REDACTAT].

–    pe raza comunei Telciu

·        pe [NUME_REDACTAT] în cătunul [NUME_REDACTAT] – se pot amenaja pensiuni; din această zonă se pot vizita peșterile: Jgheabul lui Zalion, [NUME_REDACTAT] și Peștera lui Măglei.

Oferta de agrement există în arealul [NUME_REDACTAT] este redusă. Este cunoscut faptul că natura și calitatea agrementului sunt hotărâtoare în alegerea unei oferte (aspect ce este foarte bine „exploatat” pe piața internațională).

Pentru practicarea sporturilor de iarnă sunt oportunități deosebite de desfășurare; totuși domeniul schiabil existent nu este suficient exploatat.

Pentru remedierea acestei situații în procesul de dezvoltare a ofertelor turistice se are în vedere elaborarea unei strategii de dezvoltare la nivelul internațional a structurilor de practicare a sporturilor de iarnă și acelor conexe, care să urmărească:

·        amenajarea și întreținerea pârtiilor de schi conform normativelor tehnice, deduse în baza prevederilor FIS;

·        securitatea maximă pentru schiori și asistență medicală adecvată și rapidă;

·        asigurarea tuturor mijloacelor și utilajelor pentru întreținerea pârtiilor, inclusiv pentru fabricarea zăpezii artificiale;

·        asigurarea iluminării pârtiilor și crearea, astfel a unei oferte de schi pe timp de noapte;

·        crearea celorlalte amenajări pentru: schi fond, schi bob, săniuș, schi acrobatic, snowboard, patinaj etc.;

·        modernizarea trambulinelor de sărituri cu schiurile din Borșa și aducerea acestora  la cerințele impuse de federația internațională de profil;

·        completarea parcului cu instalații de transport pe cablu și corelarea funcțională a acestora cu domeniul schiabil și capacitatea de primire;

·        construirea unor unități de alimentație publică de mici dimensiuni în preajma domeniului schiabil;

·        amplasarea de parcaje la baza pârtiilor în concordanță cu capacitatea de primire a zonei.

În prezent este în derulare un proiect cu finanțare PHARE pentru amenajarea unei pârtii de schi alpin la nivel olimpic în zona Fântâna – [NUME_REDACTAT] – Puzdrele.

Pentru revigorarea activității de turism în teritoriu, cu precădere în principalele stațiuni și puncte turistice, se are în vedere:

·        amenajarea unor facilități pentru înot, saună, masaj (la hotelurile Cerbu din Borșa și Hebe și Someșul din [NUME_REDACTAT]);

·        amenajarea unor săli de biliard (hotelurile Cerbu, [NUME_REDACTAT], Hebe, Someșul);

·        popicărie și club incintă (în stațiunile Borșa și [NUME_REDACTAT]);

·        agrement complex de incintă, în cadrul hotelurilor Hebe și Someșul;

·        programe de varietăți (restaurantul [NUME_REDACTAT], parcul din stațiunea [NUME_REDACTAT];

·        excursii în Maramureșului istoric, zona Bârgăului etc.;

·        plimbări cu sania, în stațiuni și în localitățile rurale;

·        amenajarea unui patinoar și a unei discoteci în complexul turistic Borșa;

·        amenajarea unor centre de echitație;

·        amenajarea unor trasee de cicloturism, cum ar fi: [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT]; [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT]; Rotunda – [NUME_REDACTAT]; Șanț – [NUME_REDACTAT]; Șanț – [NUME_REDACTAT]; Rodna – [NUME_REDACTAT]; Anieș – [NUME_REDACTAT]; Cormaia – [NUME_REDACTAT]; Parva – [NUME_REDACTAT]; Romului – [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT];

·        organizarea unor excursii cu un tren de epocă pe liniile CF din jurul masivului muntos, prevăzute cu tuneluri și viaducte.

Pentru asigurarea siguranței turiștilor și a intervenției medicale adecvate și rapide în caz de accident este necesară dezvoltarea activității de SALVAMONT.

Sunt necesare următoarele:

–    construirea unor centre independente sau cuplate cu punctele de informare turistică în zonele cu cel mai mare flux de turiști, care să cuprindă cabinet medical, sală de intervenții pentru urgență, salon de așteptare, magazie pentru dotări, grup sanitar și două garsoniere (la mansardă) pentru asigurarea  permanenței.

–    procurarea dotărilor strict necesare și a unor mijloace rapide de transport (mașini de teren, snowmobil-uri) eventual chiar a unui elicopter pentru care se vor amenaja platforme de aterizare (heliporturi) în Borșa și Rodna.

CAPITOLUL 5

ACTIVITATEA ANTROPICĂ ȘI EFECTELE NEGATIVE GENERATE ASUPRA MEDIULUI

Consecințele practice ale dezvoltării sistemelor socio-economice au dus la deteriorarea capitalului natural prin:

– transformarea și substituirea sistemelor ecologice în regim natural și seminatural a
resurselor regenerabile;

substituirea componentelor capitalului natural prin schimbarea destinației unor
suprafețe din păduri în pășuni, introduceri de specii exotice etc.;

suprasolicitarea resurselor naturale regenerabile și neregenerabile asociate cu un
management empiric;

lipsa unor reglementări legale de administrare a resurselor biologice importante
pentru a se asigura conservarea și dezvoltarea durabilă.

Formele de impact asupra zonei se poate rezuma la:

modificarea covorului vegetal prin defrișarea pădurilor, suprasolicitarea pășunilor
prin crearea de terenuri degradate;

dereglarea circuitului biologic prin eliminarea vegetației alpine și sub-alpine;

– degradarea solului, prin eroziuni, alunecări de teren, dispariția stratului fertil și
apariția stâncilor la suprafață;

efecte negative asupra biodiversității, flora, fauna terestră și acvatică;

diminuarea severă a resurselor regenerabile și neregenerabile;

poluarea de la exploatările miniere, instalațiile de debitare și prelucrare a lemnului,
deșeurile menajere etc.

Toate aceste forme de impact asupra mediului în unele perioade de timp s-au

manifestat cu inundații catastrofale care au distrus:

căi de comunicații (drumuri auto, forestiere, comunale, județene, căi ferate);

locuințe și anexe gospodărești ale populației;

diguri de protecție a terenurilor arabile și micșorarea suprafețelor agricole devenind

neproductive;

5.1 .ZONA GOLURILOR DE MUNTE -cuprinde etajul sub-alpin la altitudinea de peste 1000 m, care a suferit modificări sub impactul omului. Pe suprafețe mari a fost defrișat jneapănul (Pinus mugo) și ienupărul scund (Jenuperis communis sub specia nana) cu scopul de a mări suprafața de pășunat. Prin aceste defrișări la această altitudine ridicată (peste 1400-1500 m), unde precipitațiile sunt abundente de 1500-1600 mm și solul este scheletic, au fost provocate daune ecologice astfel:

Acțiunea de defrișare a jneapănului (Pinus mungo) și a ienupărului (Jenuperis
communis) a început după 1960 și s-a accentuat după 1970 urmare a politicii
nefaste de extindere a suprafețelor agricole după plenara CC al [NUME_REDACTAT] Român din 8-9 iulie 1970, când suprafețe imense din Carpați au fost
distruse. Aceste acțiuni de defrișare au dus la procesul de distrugere și eroziune a
solului, reducerea activității microorganismelor în prelucrarea humusului,
modificarea bruscă a regimului apelor, declanșarea avalanșelor , perturbări
asupra biotopului soldate cu consecințe grave în distrugerea solului superficial și
a vegetației erbacee.

Sub stratul de mușchi de sub jnepănișuri s-a uscat, solul scheletic a fost spălat,
iar aceste suprafețe s-au transformat în grohotișuri lipite de un strat vegetal pe
versanții alpini. Drept rezultat a lipsei jnepănișurilor stratul de zăpadă uneori
până la 250-350 cm nu a mai fost reținut. S-au format avalanșe și spălarea
masivă a solului prin crearea de ravene, conuri de dejecție, creându-se
formațiuni torențiale , concomitent cu mărimea debitului de aluviuni ale
cursurilor de apă.

– Pășunatul excesiv pe anumite suprafețe au întrerupt covorul vegetal prin
călcarea plantelor și trasarea solului. Stratul vegetal util de sol extrem de
superficial, sub 15 cm grosime, cu caracter scheletic format din fragmente de
rocă dură sub 2 mm diametru și fără aderență – lipsește argila – a fost antrenat
sub acțiunea șiroaielor de apă provocând mici ravene , alunecări de teren,
soliflucțiune .

Efecte negative a pășunatului pe terenuri abrupte au avut influențe asupra transformării covorului vegetal prin apariția unei vegetații inferioare ca: tăpoșica (Nardus stricta) și apariția runderale iar pe soluri superficiale prin tasare se zdrobesc sub copitele bovinelor și cabalinelor bulbii unor plante.

Recoltarea unor plante ocrotite de lege fie ca plante medicinale sau pentru
raritatea și frumusețea lor – floarea de colț (Leontopodium alpinum), gențiana
galbenă(Gentiana lutea).

Haldele de steril grafitoase din zona Rodna -[NUME_REDACTAT], neprotejate sunt antrenate de viiturile cauzate de ploile torențiale.

5.2. ZONA PADURILOR – a fost supusă în permanență acțiunilor supra-exploatare și substituirea ecosistemelor forestiere care au avut ca suport progresul tehnologic și exploatarea masei lemnoase pentru a asigura materia prima în industria lemnului și a hârtiei și celulozei.

– Lipsa investițiilor pentru crearea accesibilității de punere în valoare a
arboretelor exploatabile – respectiv construcția de căi de transport – căi ferate și
drumuri auto forestiere a produs un dezechilibru în structura claselor, vârsta a
pădurii pe anumite bazinete. Densitatea rețelei căilor de transport fiind mică s-au

pus în valoare și s-au exploatat arboretele accesibile aplicându-se tratamentul tăierilor rase și succesive.

– Tăierile concentrate și tratamentele aplicate au produs efecte negative asupra
mediului și de aceea este necesară modificarea concepției de aplicare a

tratamentelor silvice.

– Arboretele bătrâne rețin precipitațiile prin dispersia de frunze (30%) ,prin
grosimea litierei și a vegetației ierboase (30%) care încetinește scurgerea,
infiltrarea în sol, iar restul se scurge . În ultimii ani se aplică tratamentul de
CODRU GRĂDINĂRIT – arboret în care trebuie să existe exemplare în toate
stadiile de dezvoltare de la puiet până la arborete ajuns la vârsta exploatării
(peste 100-120 ani).

Arboreții pe care se aplică tratamentul codru grădinărit se asigură un habitat ecologic , la nivelul cel mai înalt unde funcțiile socio-economice sunt realizate integral (hidrologică, anti-erozională, climaterică, sanitară, recreativă și estetică). Habitatul asigură prin scorburile din arbori cuibărirea, instalarea multor specii de păsări rare și foarte utile în circuitul trofit al zonei, ca bufnițele, ciocănitoarele, pițigoii etc., la fel asigură adăpost și baza trofică la mai multe animale cu interes științific și cinegetic deosebit ca râsul, cerbul, ursul etc.

Accesibilitatea este necorespunzătoare în suprafețele acoperite cu vegetație
forestieră, precum și în pășuni datorită întreținerii necorespunzătoare a
drumurilor.

Drumurile forestiere și mai ales cele de tractor nu sunt întreținute, nu an
șanțuri, scurgeri laterale, iar apa curge pe drum, astfel drumul se transformă în
ravene, în „canale artificiale" pe care torenții le adâncesc la fiecare ploaie, în loc
să curgă prin pădure pe suprafețe mari, încet, parțial reținută de liziera pădurii
parțial infiltrată în sol.

Drumurile de căruțe și potecile nu sunt conduse bine și la fel nu sunt întreținute
corespunzător, provocând efecte similare, la o altitudine mai redusă.

Depozitarea materialului lemnos este făcută necorespunzător cu albia majoră a
cursurilor de apă, iar resturile de exploatare (crengi, capete de bușteni etc.) nu

sunt strânse și depozitate în mod corespunzător și care cu ocazia apelor au mai format baraje la poduri, producând pagube asupra drumurilor și podurilor.

Braconajul vânatului este răspândit în zonă, el se practica mai puțin cu arma și
mai mult cu diferite tipuri de capcane, lanțuri cu care se prind de la iepuri până
la mamifere mari: căpriori, mistreți și chiar urși.

Braconajul la pești mai ales la păstrăv, cu diferite metode: lanterna și furca,
devierea râului, unde este posibil, chiar și manual.

5.3. ZONELE POPULATE prin activitățile socio- economice creează cele mai mari probleme cu tendința cu clasele I-VIII de creștere a fenomenului de populare în detrimentul mediului înconjurător. [NUME_REDACTAT] 21 de la RIO jalonează direcțiile în care trebuie să se îndrepte omenirea în secolul 21, în aceste zone suntem departe de a se aplica.

Creșterea numărului de locuitori în localitățile rurale și urbane din zonă, lipsa activităților economice de valorificare ecologică a resurselor, existența poluării prin haldele de steril de la exploatările miniere, poluarea chimică și biologică, activitățile gospodărești, și altele au influențe nefaste asupra ecosistemelor existente.

Educația ecologică a capitalului natural intră în contradicție cu nivelul de trai foarte scăzut al populației care are un spor natural ridicat, cu tendințe de emigrare din zonă, din cauza condițiilor socio-economice. Această zonă de tranziție fiind una din cele mai puțin influențată de „dezvoltarea multilaterală a socialismului" și de aceea a constituit rezerve de forță de muncă pentru toată România în exploatările forestiere agricultura și creșterea animalelor.

Activitățile gospodărești în urma cărora rezultă însemnate cantități de deșeuri menajere și de la creșterea animalelor (bălegar) nu sunt gospodărite ecologice. De asemenea în localitățile din mediul urban numai parțial este asigurată alimentarea cu apă și canalizare , iar în mediul rural alimentarea cu apa parțială iar canalizarea inexistentă. Lipsește cu desăvârșire stațiile de epurare, depozitele de deșeuri menajere, depozite de dejecție de la animale, cimitire pentru animale moarte. Toate deșeurile de orice fel sunt aruncate pe malul apelor. După 1990 a apărut un nou poluator: rumegușul de la instalațiile de debitare a lemnului care de asemenea se aruncă în albia majoră a apelor.

Nu sunt organizate servicii de colectare și valorificare a deșeurilor menajere și

industriale.

5,4. PROPUNERI PRIVIND – RECONSTRUCȚIA ECOLOGICA de a reduce unele ecosisteme la starea lor naturală sau semi -naturală și reducerea gradului de poluare care se va

putea realiza prin:

– reconstrucția ecologică prin corecții de torenți în zona alpină și pâraiele respective
și împădurirea tuturor ravenelor create în pădurile alpine;

– protejarea jnepenișurilor și interzicerea oricăror tăieri la limita superioară a zonei

forestiere și alpine;

– în pădurile din zonele nucleu ale rezervației interzicerea oricărei activități umane;

în pădurile din grupa I-a de protecție, recoltarea numai a produselor lemnoase
accidentale și de igienă;

în pădurile din grupa a II-a de producție, scoaterea cantităților de masă lemnoasă
prevăzută cu amenajamentele silvice, și aplicarea regimului codru cu tratamentul codru
grădinărit;

Amenajarea pâraielor și râurilor prin construirea de cascade (praguri de fund) pentru
protejarea peștilor și oxigenarea apei;

Refacerea și construirea de diguri de protecție și apărarea terenurilor agricole și a 1
localităților;

Redarea în circuitul agricol a suprafețelor din albiile majore a râurilor acoperite de
aluviuni;

întărirea pazei și protecției pentru înlăturarea braconajului la vânat și pescuit;

Organizarea de către primari a colectării, transportului și depozitării a deșeurilor
menajere și industriale;

– Asigurarea în perspectivă a dezvoltării rețelei stradale de alimentare cu apă,
canalizare și stații de epurare în fiecare localitate;

– Extinderea rețelei de turism prin crearea de pensiuni turistice și ferme agroturistice

la cei mai buni gospodari ai localităților;

Reorganizarea rețelei de poteci cu marcaje turistice;

Educație ecologică pentru protecția florei și faunei din zona de tranziție.

CAPITOLUL 6

DEZVOLTAREA DURABILĂ ȘI LEGISLAȚIA ÎN DOMENIU

[NUME_REDACTAT] nr.18/1991, a fondului funciar , toate ariile protejate sunt administrate ca domeniu public. Lipsește însă o lege specială – cea a ariilor protejate. Singura arie protejată pentru care există infrastructură și plan de management este rezervația [NUME_REDACTAT] Dunării.

Tocmai de aceea sunt necesare următoarele acțiuni pentru a asigura o dezvoltare

durabilă a societății românești:

– dezvoltarea unei strategii naționale pentru conservarea biodiversității și a habita-

telor naturale;

o nouă evaluare a ariilor protejate, ținând seama și de necesitățile dezvoltării
economice;

includerea celor mai reprezentative dar și vulnerabile ecosistem cum sunt zonele
umede;

pregătirea personalului în realizarea și dezvoltarea planurilor de management
pentru ariile protejate;

creșterea conștientizării publicului valorificarea ariilor protejate;

inventarierea tuturor resurselor care privesc biodiversitatea;

colaborarea cu O.N.G.-urile de mediu, și în general cu toate organizațiile negu-
vernamentale, pentru protecția ariilor protejate, afectate de transformările care
au loc în structura de proprietate a pământului;

[NUME_REDACTAT] trebuie sensibilizat asupra conturării în mai mare măsură a
ariilor protejate, acest sistem neincluzând multe situri de conservare. Nu există
personal adecvat, administrație proprie, ariile protejate suferă din cauza lipsei de

coordonare dintre departamentele guvernamentale. Trebuie făcut mult mai mult pentru informarea publicului privind relația arii protejate – mediu înconjurător , pentru educația populației, de cele mai multe ori suspicioasă față de măsurile luate de administrațiile locale.

Comparativ cu alte țări, România are puține arii protejate. Tocmai de aceea, se impune crearea de arii protejate și extinderea parcurilor naționale, a rezervațiilor naturale

Există două metode de a încuraja îndeplinirea lor: acordarea de subvenții și constrângerea. UE poate acorda subvenții pentru implementarea Directivelor, dar dacă un stat membru nu implementează o directivă, [NUME_REDACTAT] poate aduce acel stat în fața [NUME_REDACTAT] de Justiție. Directivele UE au un avantaj mare în fața tratativelor internaționale referitoare la mediu și reprezintă un transfer adecvat de luare de decizii.

Aria protejată poate constitui un model pentru dezvoltarea durabilă, pornind de la conviețuirea în armonie a omului cu natura.

BIBLIOGRAFIE

Gr.Posea, C.Moldovan, A. Posea (1980) – Județele patriei – [NUME_REDACTAT].

Xxx AtlasulRomâniei(1989).

X x x Planul de amenajare a teritoriului județului Maramureș (1998).

X x x Legea privind protecția mediului nr. 137/1955.

Chiriță C.D. (1974), Ecogeografie, editura Ceres, București.

[NUME_REDACTAT].,(1980), Valorificarea principalelor resurse naturale ale [NUME_REDACTAT],SCGGG-Geogr., XXVII.2., București.

Mihălecu V.,(1963), Carpații sud-estici. [NUME_REDACTAT], București.

Morariu T.,[NUME_REDACTAT].,Mac L, (1980 a), Regionarea geografică a [NUME_REDACTAT] și
Carpaților de Curbură SCGGG-Geogr. XXVII 1, București.

Mutihac V., lonesi L.,[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], București.

lO.[NUME_REDACTAT].,(1988), Introducere în meteorologie și climatologie. [NUME_REDACTAT] și

Enciclopedică.

1 l.Puiu S., (1980), Pedologie. [NUME_REDACTAT], București.

12.X x x (1968). Harta geologică, Sc. 1:200.000 , foaia Vișeu. Com. Stat al Geol.,Inst.Geol.,București.

13.X x x (1983) [NUME_REDACTAT]. I. Geografia fizică. [NUME_REDACTAT], București. 14.X x x (1984), [NUME_REDACTAT], II, Geografia umană și economică. [NUME_REDACTAT],

București.

15.X x x (1984), geografia RomânieiJII. Carpații românești și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT], București.

16.[NUME_REDACTAT], Lacuri de munte. [NUME_REDACTAT] și Turism.

17.X x x Amenajamentele silvice de la [NUME_REDACTAT] Ruscova și Poienile de sub Munte. 18.Pop 1.(1979): Biogeografie ecologică, vol. I și II, [NUME_REDACTAT], Cluj-Napoca.

19.Coman, A. (1939) – Contribuții la cunoașterea florei [NUME_REDACTAT], Rev.Păd. LI.12

p.1013-1014.

20.Coman, A.,(1971) – [NUME_REDACTAT], Contr. Bot. Buc, p.l39-147.

21.H.Moveian, Hamor et.col. : Monografia rezervației Biosferei din [NUME_REDACTAT]. Ed.

Kiev, 1997.

22.Nădișan, O. Bandula (1980) Maramureș, Ghid turistic (1980), [NUME_REDACTAT]-Turism,

București.

23.Vădineanu A.(19 [NUME_REDACTAT] vol.I – [NUME_REDACTAT] Bucurșeti). 24. Mac I., [NUME_REDACTAT].