Aspecte privind competitivitatea si particularitatile contabile in industria [619967]

Aspecte privind competitivitatea si particularitatile contabile in industria
productiei de vinuri
Milica Gabriela
Radu Riana Iren
Lucean Mihalcea
Facultatea de economie și administrarea afacerilor , Universita tea „Dunărea de Jos” din Gala ți

Abstract
În România, agricultura este un sector cu un considerabil poten țial, ocupând, prin tradiție, un loc important în structura
economiei na ționale. Cu toate acestea p;kodgorii au o pondere importantă în agricultura românească , România fiind pe locul pe
poziția 11 în lume și pe locul 5 în Uniunea European ă în ceea ce prive ște suprafața viilor , în timp ce industria vinului este o
contributie importanta la PIB .
Lucrarea prezintă contextul european actual al pie ței vitivinicole la nivel internațional și concentra ndu-se pe sectorul
produc ției de vin din Romania, privit din perspectiva competitivită ții.
Astfel, prin adoptarea reglementarile contabile impuse de Ordinul nr. 1802/ 29 decembrie 2014 s -a realizat alinierea
legislatiei nationale cu cele la nivel europea n, acest cadru legislativ fiind mai aproape de reglementarile impuse de IAS 41. Totusi,
dacă avem însă în vedere suprafe țele mari de p ădure, vie sau de culturi cumpărate de fonduri de investi ții str ăine și numeroas ele
investi ți str ăine în fermele de animal e, este de a șteptat ca în viitorul apropiat și în România să se considere necesară aplicarea
acestui standard.
In concluzie, acest studiu se dore ște a fi un promotor al ideii de schimbare care trebuie s ă se producă în concordan ță cu
situa ția actual ă, sus ținând ideea de armonizare a normelor în vigoare la nivel mondial.

Cuvinte cheie: industria vitivinicolă, active biologice, productie, vita de vie
1. Introducere
Agricultura este un sector important al economiei globale. Cu toate acestea, multă vreme
contabilitatea în domeniul agriculturii nu a reprezentat o prioritate pentru cercetători și pentru
normalizatori, contabilitatea în agricultură având încă multe lipsur i. Prin publicarea standardului
IAS 41 s -a încercat ameliorarea acestei stări de fapt și creșterea comparabilit ății situațiilor
financiare ale entită ților din sectorul agricol.
Deși controversat, IAS 41 „Agricultura”1 reprezintă primul pas al unei tranzi ții consecvente
către evaluarea în valoarea justă în sectorul agricol. Acest standard a fost aprobat abia în
decembrie 2000 fiind singurul standard interna țional dedic at exclusiv domeniului agricol. Chiar
daca este prezentat într -o forma relativ restrânsă standardul IAS 41 ”Agricultura”2 are un impact
semnificativ asupra acelor entită ți din cadrul domeniului s ău de aplicare.
Industria vinului este unul dintre sectoarele economice care a cunoscut o dezvoltare
continuă în perioada contemporană, cu un rol important în procesul de globalizare . În prezent,
industria vinului , nu numai ca se confruntă cu provocările crizei economic e , ci , de asemenea, cu
schimbarile de pe piata , comportamentul consumatorului și tendințe tehnologice .
Industria vinului sa dovedit a fi un sector foarte complex în care schimbarile se produc
rapid; in astfel de circumstan țe afacerile de succes în pi ața vinului depind în mare m ăsură de
calitatea și diversitatea gamei de produse fabricate .
În condi țiile economiei de normale , utilizatorul este pilonul central al tuturor activit ăților
economice care converg spre îndeplinirea depline dorin țele sale . D atorită dezvoltării economice
contemporane, sectorul vitivinicol este în cre ștere în mod constant atat pe plan european cat si

1 TOMA Constantin, – Recunoa șterea și evaluarea activelor biologice și produselor agricole, Analele Științifice ale Universit ății
Alexandru Ioan Cuza din Ia și, Științe economice, 2004/2005
2 FELEAGĂ Liliana, FELEAGĂ Niculae, RĂILEANU Vasile, Considerații teoretice privind implementarea stan dardului IAS 41
în România, Economie teoretică și aplicată Volumul XIX (2012), No. 2(567), pp. 11 -19

mondial , diversificarea fiind dictată de schimbările constante în cerin țele popula ției, nevoile,
nivelul de civiliza ție și cultu ra acesteia .3
2. Repere statistice privind productia, consumul si comertul exterior de vinuri in
perioada 2011 – 2013

Conform datelor publicate de EUROSTAT, Uniunea Europeană (UE – 28) este liderul
mondial în produc ția de vin , cu aproape jumătate din suprafa ța viticolă globala și aproximativ
60% din produc ția de volum . Italia , Franța și Spania sunt cele mai mari țări producătoare de vin
din UE , reprezentând 80% din produc ția total ă , urmate de Germania , Portugalia , România ,
Grecia și Austria. Vin ul reprezinta un sector important , de asemenea, în Ungaria , Bulgaria ,
Croa ția , Slovenia .

Tabel 1: Trendul privind productia de vin in UE -28 (1000 hl)
2011/12 2012/13 2013/14
Italia 43,072 40,057 44,900
Spania 33,397 31,123 44,600
Franta 50,890 40,609 44,100
Germania 9,258 9,000 8,500
Portugal ia 5,609 6,140 6,740
Romania 4,700 4,100 5,400
Grecia 2,750 3,150 3,700
Ungaria 2,822 2,243 2,450
Austria 2,814 2,155 2,252
Alte tari UE-28 3,214 2,558 4,911
UE-28 158,527 141,135 167,553
Sursa: Raport EUROSTAT – Wine Annual Report and Statistics 2014

Portugalia este al cincilea producator de vin din UE – 28, cu o produc ție de 6,7 Mhl în 2013 ,
cu 10% mai mult decat in anul precedent , ca urmare a unei perioade de înflorire fără pro bleme
majore , mai ales în Tejo, Lisabona , și Península de Setúbal .
Portugalia este împăr țită în 14 regiuni viticole principale de înaltă calitate: Douro ,
Lisabona , Beira Peninsula de Setubal , și Alentejo sunt zone v iticole lider din Portugalia . După
finalizarea schemei de defrișare’ de 3 ani ", numarul potgoriilor a fost raportată la 177000 ha în
2013. Majoritatea vinurilor pr oduse în Portugalia sunt fie DOC ( 44% ) sau IG ( 23% ) .
In Romania p roduc ția de vin de st ruguri a fost estimata să crească 32% in 2013 . Cre șterea
notabilă se datorează nu numai la condi țiile meteorologice și climatice pozitive, dar , de asemenea,
de intrarea în produc ție a viilor noi " restructu rate " . Din acest motiv, calitatea este estimat a a fi
una foarte bun a . Potrivit datelor oficiale , soiuri albe ocupa circa 85 % din suprafa ța viticol ă totală
, în timp ce soiurile ro șii reprezint ă 15% . Feteasca Alba si Feteasca Regala sunt principalele soiuri
albe , urmate de Riesling , A ligote , Sauvig non , Muscat; ca soiuri ro șii su nt Merlot și Cabernet
Sauvignon .4
Spania are cea mai mare suprafa ță de vie din lume ( 942971 ha în 2012 ) . Principalele zone
viticole din Spania includ Castilla La Mancha , Extremadura , Catalonia, Castilla Leon , r egiunea

3 Dan Topor , Sorinel Căpușneanu , Alina Puțan – EVOLUTION AND PERFORMANCE ANALYSIS FOR WINE ENTITIES
IN ROMANIA, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, 14(2), 2012
4 www.madr.ro

Valencia și Andaluzia . Conform celor mai recente cifre publicate de Ministerul spaniol al
Agriculturii, Alime ntatiei si Mediu ( MAGRAMA ) , in anul 2013 produc ția Spaniei este estimat ă
la 44,6 Mhl , 43 % mai mare dec ât în anul precedent și de 13 % mai mult decât media de zece ani
. Cre șterea no tabilă se datorează nu numai condi țiilor meteorologice și climaterice pozitive, dar ,
de asemenea, de intrarea în plină produc ție de peste 100.000 de hectare de viț ă de vie " restructurate
" ( în special în Castilla La Mancha ) . În conformitate cu Wine Foundation spaniol Cercetare de
piata ( OEMV ) , Spania este estimată a produce 17 Mhl de vinuri DOP ( denumire de origine
protejată ) și 5 Mhl de PGA ( indicație geografic ă protejată ). Produc ția de vin de ca litate , fără
DOP / PGA este estimat la 22,6 Mhl.

In ceea ce priveste consumul la nivelul Europei, in anul 2013 consumului de vin a
continuat prin a inregistra tendin ța curenta de scădere. In UE – 28, consumul de vin pe cap de
locuitor a fost în scădere de zeci de ani în special în țările sud -europene , în cazul în care schimbarea
stilurilor de via ță și gusturile , campanii de baut anti – alcool , și problemele de s ănătate au afect at
cererea globală . Î ntre timp, în partea de Nord , consumul statele membre este neutru sau în cre ștere
ușoară , dar sa concentrat mai mult pe vinurile de marca sau de vinuri d e soi decât vinuri DOC /
IG . O altă evolu ție relevant ă este ce rerea tot mai mare de vinuri vrac , di n cauza costurilor de
transport mai mici .

Figura 1 – Trendul consumului de vin la nivelul Europei – 2000 -2012

Sursa: OIV

Figura 2 – Trendul consumului de vin pe cap de locuitor – 2008 -2012

Sursa: OIV
Consumul de vin spaniol a fost în scădere în ultimii ani și este în prezent la 19, 9 litri pe cap
de locuitor , conform ultimelor date publicate de OIV . Datelor publicate de Ministerul spaniol al
Agriculturii, Alimentatiei si Mediului arată că consumul de v in în gospodării a crescut cu 3% in
timpul anului 2013 , ca urmare a deciziei consumatorilor de a reduce cheltuielile pentru băut și
de mâ ncat , acestia preferând să cumpere cea mai mare parte din vinuri di n supermarket -uri , din
cauza recesiunii economice .\
Consumul anual de vin pe cap de locuitor in Portugalia este a l treilea cel mai mare din
Uniunea Europeană , după Luxemburg și Franța fiind la aproximativ 42,5 litri . Consumul de vin
portughez a fost stabilă în ultimii trei ani la 4,7 Mhl și se așteapt ă să scadă ca urmare desfiintarii
formelor de plă ța pentru alcool – distilare sunt eliminate și produc ătorii redirec ționa producția
pentru a se concentra asupra exporturilor de vinuri .
Consumul de pe cap de locuito r din România a scăzut de la 27l în 2011 la 24.3 litr i in 2012
și este de a șteptat s ă crească condus de cre șterea producției . Aproximativ 60 -70% din consumatori
români p referă în general vinurile albe , în timp ce cele Rose de asemenea, câ știgă teren .

In ceea ce priveste comertul exterior , Uniunea Europeana ramane exportatorul si
importatorul cel mai important în 2013, exporturile de 18,8 Mhl evaluate la 10.9 mili arde dolari,
în timp ce importurile de 13,4 Mhl erau evaluate la 3 miliarde dolari. Vinuri îmbuteliate reprezintă
cea mai mare parte a exporturilor UE-28, în timp ce majoritatea importurilor constau in vin vrac
care urmeaza să fie îmbuteliat și apoi comercializate din nou. Conform celor mai recente date a
Comisiei UE , comer țul intra -UE a crescut cu 14% la 43 Mhl în 2007 – 49 Mhl în 2011. O ma re
parte din acest comer ț (42%) impl ica transporturile de vinuri vrac, utilizate în principal în scopuri
de amestecare: din Italia catre Germania (4,9 Mhl) și Franța (0,7 Mhl); și din Spania catre Franța
(2,7 Mhl), Germania (1,5 Mhl), Italia (1,2 Mhl), și Portugalia (0,8 Mhl). Vinuri îmbuteliate pierd
încet teren, fiind în scădere de la 52% in 2007 la 49% in 2011. UE -28 exporturilor de vinuri către
țări ter țe au fost stabile in perioada 2007 -2009, și a înregistrat creșteri importante î n 2010 (+ 23%)
si 2011 (+11% ).
In anul 2013, Statele Unite ale Americii a ramas liderul UE -28 ca piața de exp ort
reprezentând 25,9% din volumul total și 28,7 % din valoarea totală . Acesta a fost , de asemenea,
printre cei mai mari parteneri de export extra – UE pentru Franta (1,3 miliarde de dolari) , Italia

(1,2 miliarde de dolari) , și Spania (0.3 miliarde dolari) . Elveția a fost al doilea cel mai mare
importator de vinuri din UE în termeni de valoare ( 1.1 miliarde dola ri ).

Tabel 2 – Exporturile UE -28 pe categorie de vinuri

000 HL $ Mln
2011 2012 2013
Jan-
Nov 2011 2012 2013
Jan-Nov
Vin imbuteliat 14,991 15,766 13,996 8,509 8,561 8,194
Vin s pumant 2,068 2,139 2,127 2,247 2,327 2,311
Vin vrac 5,464 4,388 2,676 482 467 401
TOTAL 22,523 22,293 18,799 11,238 11,355 10,906
Sursa: Global Trade Atlas (GTA )

Tabel 3 – Exporturile UE -28 pe categorie de parteneri

000 HL $ Mln
2011 2012 2013
Jan-Nov 2011 2012 2013
Jan-Nov
SUA 5,182 5,384 4,868 3,108 3,183 3,132
Elvetia 1,689 1,707 1,452 1,064 1,123 1,089
Canada 1,818 1,887 1,636 958 987 957
Japonia 1,307 1,629 1,439 845 988 911
China 2,365 2,568 1832 964 980 808
Hong Kong 304 287 235 1,091 772 687
Rusia 3,991 2,730 2,132 641 635 655
Norvegia 610 626 590 345 353 363
Singapore 155 164 152 351 361 360
Australia 186 242 237 163 196 203
Total 22,523 22,293 18,799 11,238 11,355 10,906
Sursa: Global Trade Atlas (GTA)

UE -28 nu este doar cel mai mare exportator de vinuri din lume, dar, de asemenea, cel mai
mare importator . P entru UE -28 furnizori principali de vin sunt Chile , Africa de Sud , Australia și
Statele Unite ale Americii . Totalul importurilor UE din țările ter țe a stagnat în 2012 ș i a rămas
plat în timpul 2013. E xporturilor de vinuri SUA în Uniune a crescut în termeni de valoare cu 17
% în 2013 , datorita imbunatatirilor puternice a prețurilor puternice atât pentru vin vrac cat și pentru
vinuri îmbuteliate . Peste 70 la suta din exporturile SUA sunt reprezentate de vin californian vrac
, care este îmbuteliat în Europa pentru consumul local .
Începând cu anul 2004 , acest tip de comer ț în vrac r ămâne competitivă datorită tarifelor
reduse , transport ului , precum și costurile de imbuteliere . Exporturile în vrac c ătre Italia , în 2013,
au fost mai mult de 408015 HL sau 99,4% din totalul exporturilor a mericane către Italia . Odată
imbuteliat , acest produs este comercializat în UE , în speci al pe pie țele din Marea Britanie și
Germania .

Tabel 4 – Importurile UE-28 pe categorie de vinuri

000 HL $ Mln
2011 2012 2013
Jan-
Nov 2011 2012 2013
Jan-Nov
Vin imbuteliat 5,624 5,103 4,651 2,341 2,130 2,003
Vin spumant 129 117 80 68 64 49
Vin vrac 7,992 8,520 8,629 941 1,014 958
TOTAL 13,745 13,740 13,360 3,350 3,208 3,010
Sursa: Global Trade Atlas (GTA)

Tabel 5 – Importurile UE -28 pe categorie de furnizori

000 HL $ Mln
2011 2012 2013
Jan-Nov 2011 2012 2013
Jan-Nov
Chile 2,795 3,022 3,790 790 765 783
Africa de Sud 2,709 2,700 3,301 545 500 526
Australia 3,509 3,317 2,327 764 704 523
SUA 2,532 2,299 1,791 508 490 445
Noua Zeelanda 659 659 517 332 354 323
Argentina 558 563 629 191 184 195
Elvetia 17 12 12 85 75 78
Macedonia 529 676 550 34 42 41
Moldova 132 157 175 20 21 25
Georgia 23 26 27 8 9 10
Israel 12 13 14 8 9 9
TOTAL 13,745 13,740 13,360 3,350 3,208 3,010
Sursa: Global Trade Atlas (GTA)

Spani a este un exportator net de vin . Exporturile Spania au inregistrat o scadere de la
14,85% la 16,85 Mhl în 2013 intrucat exporturile în vrac către Fran ța , Germania , China , și Rusia
pierd cota de piata pentru vinuri îmbuteliate . În termeni de valoare , Germania ( 491 dolari ) Mln
, Regatul Unit ( 426 dolari Mln ) , Fran ța ( 300 dolari Mln ) , și Statele Unite ale Americii (297
dolari Mln ) sunt principalele destina ții pentru vinurile spaniole . Imp orturile d e vin din Spania au
inregistrat o crestere cu 150 la suta in 2013 , fapt datorat produc ție mai mici în 2012, la 1,5 – Mhl ,
datorită cre șterii importurilor din Chile , Africa de Sud , și Argentina .
In ceea ce priveste Portugalia s unt de a șteptat ca exportu rile de vinuri să crească cu 7,4
procente la 890 dolari Mln în 2013. Fran ța ( 137 dolari Mln ) , Angola ( 117 dolari Mln ) , Regatul
Unit ( 88 dolari Mln ) , și Statele Unite ale Americii ( 69 dolari Mln ) sunt cele mai importante

destinatii . La fel ca si in cazul Spaniei, i mporturile de vin Portugalia au inreigstrat o crestere cu
47% la 142 dolari Mln în 2013 , în principal datorită ofertei crescut e din partea Spaniei ( 66.5%) .
Importurile din România sunt de a șteptat s ă scadă cu 7,5 la sută la 44.8 dolar i Mln în 2013
, în principal din cauza ofertei reduse din Spania ( -59.7 la sută ) . Exporturile României au
inregistrat o crestere cu 10,3 la sută la 19.6 dolari Mln în 2013 , în principal datorită exporturilor
care au crescut pentru Regatul Unit ( 57.8% ) . Regatul Unit ( 5.4 dolari Mln ) , Germania ( 2.7
dolari Mln ) , China ( 2.6 dolari Mln ) , Italia ($ 1,3 milioane ) , și Statele Unite ale Americii ( 1.1
dolari Mln ) sunt primele destinatii de vinuri române ști .

3. Literatura de specialitate
Multi academicieni și institute din str ăinătate au dedicat timp studiind contabilitatea în
industria produc ției de vin. Amat și Anzizu (1996), Amat și Blake (1995), Hill and Juchau (2000),
Juchau (1996), Lee și Jacobs (1993), Rodriguez și Ocejo (2002), Booth și Walker (2003), AECA
(1999) și Instituto de Contabilidad de Madrid (2002), sunt exemple bune.
În România, putem spune că exista un gol în ceea ce priveste studiile în acest domeniu.
Dintre scriitorii care s -au dedicat studierii particularită ților sectorulu i specializat pe cre șterea vitei
de vie și producerea vinului amintim: Mihai Nitu(2003), Feleag ă (2012)5 și Macici (1996) etc.

4. Norme contabile aplicabile industriei vitivinicole in Europa si Romania
Există întreprinderi care desfășoară activități de producție integrată și care efectuează atât
activități de agricultură, cât și activități de procesare a produselor agricole. Privind prin prisma
legislatiei existente la nivel European, la elaborarea politicilor contabile, întreprinderea trebuie să
țină co nt de aria de aplicare a IAS 41 "Agricultura", IAS 2 "Stocuri", IAS 16 "Imobilizări
corporale" și IAS 36 "Deprecierea activelor". Politicile contabile aplicate vor fi conforme cu
prevederile IAS 41, pentru contabilizarea activelor biologice și a producției agricole la punctul de
recoltare, și conforme cu prevederile altor standarde, cum este IAS 2, pentru stocurile care intră î n
operațiunile de procesare.

În ceea ce prive ște Spania, tara care se afla în top 5 atât la produc ția de vin cât și la
suprafa ță cu ltivată, în 2001, comisia spaniola care se ocupă de conceperea standardelor de
contabilitate a emis un plan sectorial de contabilitate aplicabil industriei vinului. Acest plan
sectorial a fost conceput ca urmare a specifica țiilor operaționale ale industri ei vinului și având în
vedere importan ța acestei industrii în economia spaniol ă. Conform declara țiilor lui Rodriguez și
Ocejo (2002), acest plan a fost o cerere a industriei de foarte mult timp. Acest plan sectorial a fost
emis ca urmare a specifica țiilor opera ționale ale industriei vinului și având în vedere importanța
acestei industrii în economia spaniolă.
Planul este împăr țit în cinci p ărți: Principii de contabilitate, Conturi, Definiții și Relații de
contabilitate, Situa țiile financiare și Criterii de măsurare. În ceea ce prive ște principiile contabile
nu există nicio diferen ță fata de planul general de contabilitate. „Conturile” sunt un ghid pentru
companii, în ceea ce prive ște denumirea și num ărul; ele nu sunt obligatorii. A treia parte (Defini ții
și Rela ții de contabilitate), nu este obligatorie cu excepția cazului când ne confrunt ăm cu criterii
de măsurare sau de interpretare. Companiile sunt obligate să adopte cadrul situa țiilor financiare,
inclusiv modele ale bilan țului, contului de profit și not elor la situa țiile financiare. Ultima parte,

5 FELEAGĂ Liliana, FELEAGĂ Niculae, RĂILEANU Vasile, Considerați i teoretice privind implementarea
standardului IAS 41 în România, Economie teoretică și aplicată Volumul XIX (2012), No. 2(567), pp. 1 1-19

Criteriile de măsurare, este obligatorie și aceste norme se ocupa de operațiunile de m ăsurare și
recunoa șterea precum și de efectele lor economice.

În cazul Portugaliei6, nu există niciun tratament contabil special pentru industria vinurilor
de Porto cu excep ția formulei costurilor "cea tradițional ă ". Această formulă de cost este o regula
de taxare , emisa de autorită ți, care este acceptat ă ca o regulă de contabilitate în industria viticola
din Portugalia . Toate companiile producătoare de vin sunt autorizate legal , în scop fiscal , să
adopte acesta formula de cost specificând cazul în care doresc acest lucru. Din moment ce această
formulsă de cost este foarte veche fii nd utilizată înainte de conceperea standardele de contabilitate,
a fost acceptat de către auditori și de reglement ările industriei .
Industria vinurilor de Porto se confruntă cu o nouă provocare însă, datorită procesului de
armonizare din 2005 – renun țarea la formula tradi ționala de calcul a costului, odat ă ce nu este
permis în conformitate cu IAS 2 – Stocurile. Această industrie va fi nevoită să folosească o
adaptare a ceea ce reprezintă standardul general IAS 2 care a fost creat pentru companiile listate
pe pie țele financiare.
În planul general de contabilitate portugheză, companiile pot adopta ca o formula de cost:
costurile specifice, costul mediu ponderat, FIFO, LIFO și cost standard. Sub incidenta IAS 2 –
Stocuri, LIFO nu este permis ca o formulă alternativă de cost, se folosesc FIFO și costul mediu
ponderat în cazul în care costu l specific nu este determinabil

Prin comparatie, in Romania nu exista un anume standard na țional care sa reglementeze
această activitate. In tara noastra contabilitatea f inanciară este orientată în două direc ții diferite. O
serie de grupuri și societ ăți aplic ă Standardele interna ționale de raportare financiar ă (IFRS),
inclusiv IAS 41. Cele mai multe societă ți aplic ă însă prevederile contabile locale. Pana la sfarsitul
anului 2014 Ordinului Ministrului Finan țelor Publice nr. 3055/2009 a reprezentat cadrul legislativ
dupa care era condusa contabilitatea atat in domeniul agricol cat si in celelalte domenii de acvitia te.
Incepand insa cu ianuarie 2015 ordinul nr. 3055/2009 a fo st inlocuit cu Ordinul nr. 1802
din 29 decembrie 2014. Acest nou cadru legislativ propune o reglementare mai riguroasa in ceea
ce priveste activele biologice introducand o serie de conturi noi care vin in ajutorul profesionisti lor
contabili. Totodată, regl ementările contabile din România sunt convergente, pentru o serie de
aspecte, cu referen țialul IFRS7.
Conform Ordinului Ministrului Finan țelor Publice nr. 3055/2009, podgoriile deținute de
către companiile producătoare de vin, se regăseau în categoria imobilizărilor corporale. În planul
de conturi 8, fie că sunt vii altoite(nobile) fie planta ție de vie hib rida, acestea erau încadrate în
grupa nr.2 – Instala ții tehnice, mijloace de transport, animale și plantații care dezvoltat pe analitice
cuprinse 2.1.3.4.1 – vii altoite (nobile) și portaltoi vie și 2.1.3.4.2 – vii indigene, vii hibride,
producători dire cți.
Totodata, produc ția proprie de vin nu se înregistra separat în funcție de perioada de
maturare. Acestea erau considerate stocuri și înregistrate cu ajutorul contului „Produse finite”.
Incepand cu 1 ianuarie 2015, Ordinului Ministrului Finan țelor Publ ice nr. 3055/2009 a fost
abrogat prin publicarea Ordinul nr. 1802 din 29 decembrie 2014. Ordinul pentru aprobarea

6 Rui Couto VIANA, Lúcia Lima RODRIGUES , A special accounting treatment for special industries. Evidence
from Port Wi ne Industry accounting practices, University of Porto, February 2004
7 IAS 41 Agricultura
8 Ordinului Ministrului Finan țelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglement ărilor contabile conforme cu
directivele europene

Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară,
aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață
reglementată introduce în contabilitatea o nouă categorie de active imobilizate, cea a activelor
biologice, și o nouă categorie de active curente, în categoria stocurilor, cea a produsele agricole.
Aplicabil domeniului agricol, in categoria imobilizărilor corporale se urmăresc distinct
activele biologice productive.
Activele biologice productive9 sunt orice active, altele decât activele biologice de natura
stocurilor; de exemplu, animalele de lapte, vița -de-vie, pomii fructiferi și copacii din care se obține
lemn de foc, dar care nu sunt tăiați. Activele biologice productive nu sunt produse agricole ci, mai
degrabă, sunt active autoregeneratoare. Un activ biologic este un animal viu sau o plantă vie.
Ordinul precizează că activele biologice productive se evaluează potrivit regulilor generale de
evaluare aplicabile imobilizărilor corporale.
Implicit, in noul plan de conturi vom regasi in clasa 2 conturile specifice imobilizarilor
corporale respectiv „Activ e biologice productive” ( 217 ) , „Active biologice productive în curs de
aprovizionare” (227) . Aceste conturi au inlocuit contul „Animale si plantatii ” din Ordinul nr.
3055/2009.
In categoria stocuri insa, noul ordin introduce notiunea de activele biologice de natura
stocurilor . Aceste active sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse agricole sau vândute
ca active biologice. Exemple de active biologice de natura stocurilor sunt animalele destinate
producției de carne, animalele deținute în vederea vânzării, peștii din fermele piscicole, culturile,
cum ar fi cele de porumb și grâu, și copacii crescuți pentru cherestea .
Produsele agricole sunt cele rezultate la momentul recoltării de la activele biologice ale
entității, de exemplu, struguri, lână, copaci tăiați, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc.
Dacă entitatea raportoare prelucrează produsele agricole, rezultă produse finite, cum ar fi,
vin, îmbrăcăminte, covoare, cherestea, brânză, zahăr, fructe prelucrate etc.10
Astfel, in noul plan de conturi in clasa 3 au fost introduse dar si redenumite o serie de
conturi intrucat denumirea contului 361 – Animale si pasari a fost inlocuita cu Active biologice de
natura stocurilor ceea ce a determinat ca toate conturile asociate sa isi schimbe de numirea
initiala.
In aceasta categorie regasim: Produse agricole (347) , Active biologice de natura stocurilor
in curs de aprovizionare (326) , Active biologice de natur a stocurilor aflate la terti (356) , Active
biologice de natura stocurilor (361), Difer ente de pret la active biol ogice de natura stocurilor (368) ,
Ajustari pentru dep recierea produselor agricole (3947) , Ajustari pentru deprecierea produse lor
agricole aflate la terti (3955) , Ajustari pentru deprecierea activelor bio logice de natura stocurilo r
(396).
In concluzie, o abordare corecta prin prisma noilor reglementari contabile aplicabile ar fi
aceea contabilizare a vitei de vie in categoria activele biologice productive generând produc ție de
struguri pe o perioada mai mare de timp, care la matu ritate trebuie considera ți ca fiind produs
agricol.
Cultura de vita de vie trebuie sa fie recunoscuta ca si imobilizare abia in momentul la care
aceastra intra pe rod. De la momentul plantarii panala momentul devenirii vitei de vie productive,
cheltuielile inregistrate sunt recunoscute ca imobilizari corpor ale in curs.

9 Ordinul Ministrului Finan țelor Publice Nr. 1802/ 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situa țiile financiare anuale consolidate
10 http://www.ceccarbh.ro/noi -reglementari -contabile -aplicabile -de-la-1-ianuarie -2015/

Potrivit HG nr. 909/1997, plantatiile tinere precum si plantatiile de protectie, sunt scutite
de la calculul amortizarii si de introducerea acesteia in cheltuielile de exploatare astfel: pana la
trecerea pe rod, pentru platatiile tinere, primii 5 ani, pent ru plantatiile de protectie.
Atat din puct de vedere contabil, cat si fiscal, amortizarea se calculeaza incepand cu luna
urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune. Avand in vedere ca , prin
natura sa, plantatia nu genereaza un venit imediat, punerea in functiune a plantatiei de vita de vie
are loc la trecerea pe rod a acesteia, cand se creaza posibilitatea generarii venitului.
În ceea ce prive ște vinurile care se produc în urma unei perioade de maturare, acestea nu
trebuie cons iderate ca fiind active biologice. Acest proces de transformare a strugurilor în vin este
analog celui de transformare a materiilor prime în produs finit. Astfel, productia de vin va fi insa
in continuare in categoria ‚Produselor finite’ neexistant o difer entiere intre vinurile care au o
perioada de ma turare mare si vinurile de masa.

5. Contabilitatea cultivarii vitei de vie si obtinerea productiei de vin

Din cauza termenului lung al bunurilor acestei industriei, regulile de recunoa ștere sunt
diferite de cadrul contabil tradi țional. Companiile produc ătoare de vin recunosc stocurile cu durata
lunga de via ța și stocuri curente. Acest alt activ trebuie s ă fie vândute în timpul ciclul normale de
funcționare a companiei. Un vin de lung ă durată, este disponibi l pentru vânzare în ciclul normale
de func ționare a societ ății, astfel încât ar trebui s ă fie încadrat în categoria stocuri.
Figura de mai jos reprezinta o prezentare mai succinta a ceea ce reprezinta reglementarile
contabile aplicabile in tarile cu traditie din Europa.
Cultivarea vitei de vie si obtinerea vinului este o activitate ce imbina atat aspecte specifice
activitati i de productie cat si aspecte a ctivitatii agricole.
Pentru activitatea de productie, conform prevederilor legii contabilitatii nr, 82/1991,
republicata, cu mod ificarile si completarile ul terioare, societatile comerciale, asociatiile si celelalte
persoane jur idice cu sau fara scop patrimonial precum si persoanele fizice care desfasoara activitati
producatoare de venituri au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate proprie, respectiv
contabilitatea financiara si dupa caz, contabilitatea de gestiune .
In cadrul activitatii de crestere a vitei de vie, productia in sine cuprinde trei etape:
1. Cultivarea si inregistrarea costurilor pana la obtinerea rodului vitei de vie
2. Obtinerea productiei de strugururi
3. Transferul productie de struguri ca materie prima pentru activitatea de obtinere a
vinului.
Astfel c ostul de productie a unui bun cuprinde costul de achizitie a meteriilor prime si
materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
Costul de productie sau de prelucrare a str ocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente
productiei, costul proiectarii produselor precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocat e
in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora .
Pentru determinarea costului de productie, atat a l productiei intermediare de struguri cat si al
productiei finale de vin este necesara gruparea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea financi ara
in :
a) Cheltuieli directe: – atribuite direct purtatorului de cost – CA butasi, materiale direct
consumat e, ingrasaminte, pesticide, energie, salatii, alte cheltuieli
b) Cheltuieli indirecte – materii prime, materiale indirecte pt irigatii, pesticide, ch indirecte
cu forta de munca, amortizarea utilajelor, alte cheltuieli

c) Cheltuieli de desfacere – cuprind chrltu ielile aferente comercializarii activelor
d) Cheltuieli generale de administratie – nu sunt incluse in costul activelor, fiind considerate
cheltuieli ale perioadei
Etapele care urmeaza sunt cele prezentate in cadrul contabilitatii de gestiune cum ar fi:
determinarea costului de productie (prin colecatarea cheltuielilor de productie si repartizarea
cheltuielilor indirecte), determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs, calcularea cost ului
efectil al productiei finite, inregistrarea productiei finite la cost standard prestabilit etc.
Pentru a intelege mai usor intreg procesul, de la cultivarea suprafetei cu vita de vie pana la
realizarea productia de vin, am ales urmatoarul studiu de caz.
Astfel :
O societate desfasoara in anul 2015 activitatea de plantare si intretinere vita de vie, urmand
ca la obtinerea productiei de struguri sa valorifice o parte din acestia prin vanzare, iar o alta pa rte
sa fie utilizati ca materie prima pentru obtinerea vinului.
Conform etapelor prezentate anterior avem:

In luna martie 2015 se efectueaza urmatoarele lucrari : – pregatirea terenului, plantarea vitei
de vie (butasi), utilizare ingrasamant, amortizare utilaje .
In lunile aprilie 2015 – mai 2016 se inregistreaza cheltuieli efectuate cu lucrari asupra
solului, salarii personal, amortizare utilaje si ingrasaminte, conform documentelor justificative.
In luna mai 2016 se considera ca plantatie de vita de vie indeplineste conditiile pentru
recunoasterea acesteia ca imobilizare corporala. Astfel, soldul contului 231 va fi debitat cu 217 –
Active biologice productive .
Martie 2015
– pregatirea terenului
– plantarea vitei de vie (butasi)
– utilizare ingrasamant
– amortizare utilaje
––––––––––––––
TOTAL ( se inregistreaza ca
imobilizatre in curs)

Mai 2016
Plantatia indeplineste conditiil e
pentru recunoastere ca
imobilizare corporala

Etapa 1
– Apa si energie irigatii
– Salarii
– Amortizare utilaje
– Ingrasaminte
– Motorina
––––––––––-
TOTAL ( se inregistreaza ca imobilizare in curs)
Aprilie 2015 – Mai 2016

Odata cu recunoasterea plantatiei ca imobilizare corporala, incepand cu luna iunie 2015 se
va inregistra in contabilitate, amortizarea lunara calculata in functie de durata de viata stabilita .

In perioada iunie 2016 – octombrie 2016 se inregistreaza chelt uieli aferente productiei de
struguri . Astfel, lunar se vor repeta:
– Reluarea inregistrarii productiei neterminate la inceputul lunii urmatoare, la
nivelul sumelor inregistrate la finele lunii precedente pana la finalizarea
procesului de productie si obti nerea produsului finit
– Colectarea cheltuielilor aferente lunii in curs in conturile corespunzatoare de
cheltuieli
– Inregistrarea productiei neterminate in contul 331 – productie in curs de
executie in corespondenta cu contul 711 – venituri aferente costuril or stocurilor
de produse, la nivelul chesltuielilor cumulate de la inceputul lucrarilor pana la
finele lunii respective.

Iunie 2016
– Inregistrare cheltuieli aferente lunii
– inregistrare productie in curs la
finele lunii iunie, la nivelul
cheltuielilor colectate
– Inchiderea conturilor de venituri si
cheltuieli

Octombrie 2016
– Reluarea productiei in curs
inregistrata la sf lui septembrie

– Inregistrarea productie finite
de struguri la cost ( determinat
prin insumarea tuturo r
cheltuielil or aferente etapei 2)
Etapa 2
– reluare productie in curs inr egistrata la
finele lunii
– inregistrare cheltuieli ( Apa si energie irigatii,
Salarii, Amortizare utilaje, Amortizare
plantatie , Motorina )
– Inregistrare productie in curs la finele lunii ,
cumulata de la inceputul productiei

Iulie 2016 – Octombrie 2016

Pentru obtinerea vinului, strugurii devin materie prima. Transferul i ntre gestiuni se face pe
baza avizului de insotire a marfii intocmit.
Astfel, se trece pe materii prime cantitatea de struguri convenita, inregistrandu -se pentru
luna octombrie , pe baza documentelor justificative, cheltuielile aferente .

6. Concluzii

Agricultura reprezintă o parte importantă a economiei mondiale. Având în vedere golul
existent în literatura de specialitate, a problemelor privind legisla ția în vigoare (și în special a lipsei
ei), a controverselor legate de standardul IAS 41, am consider at necesară analiza problemelor și a
modului de eviden țiere în contabilitate a procesului producției vinurilor.
Structura podgoriilor romane ști prezint ă o mare diversitate, conferind industriei vinului
șansa de a produce o mare gama de vinuri. Potrivit spe cialiștilor, România poate oferi pan ă la 402
tipuri diferite de vinuri, din care 11 tipuri pentru consumul curent, respectiv vinuri de masa (VM),
42 tipuri de vinuri superioare (VS) și 349 tipuri de vinuri cu denumiri de origine controlata (DOC).
11
Există întreprinderi care desfășoară activități de producție integrată și care efectuează atât
activități de agricultură, cât și activități de procesare a produselor agricole . In cazul acestor
companii, este foarte important ca sa aiba loc o diferentiere clara a tuturor activitatilor incluse in
proces, cheltuielilor aferente putand fi incadrate astfel in etapa corecta.

11 www.wineromania.com – APEV R omania – “Romania, tara vinului”, 2003
Octombrie 2016
– Inregistrare cheltuieli aferente lunii
-Materii prime
-Alte material (zahar)
-Energie
-Salarii + contributii
-Amortizare mijloace fixe

– inregistrare productie in curs la
finele lunii octombrie , la nivelul
cheltuielilor colectate de la
inceputul productiei de vinuri

Noiembrie 2016

– Reluarea productiei in curs
inregistrata la sf lui octombrie
– achiz itie sticle pentru
imbuteliere

– Inregistrarea productie finite
cu valoare totala a costurilor
aferente obtinerii acesteia
inclusive costurile cu
ambalajele aferente
imbutelierii
Etapa 3

Se poate asuma că în cazul în care reglementările na ționale nu ating aspecte din IFRS,
standardele IFRS pot fi utilizate ca referin ță. Considerăm însă că de și în România exist ă entită ți
mari care desfă șoară activită ți agricole acestea nu sunt interesate, deocamdat ă, să aplice voluntar
prevederile din IAS 41. Această atitudine poate fi explicată prin considerente de ordin fiscal (Vu ță
et al., 2009, p . 164), prin numărul mic de speciali ști pe contabilitate internațional ă în sectorul
agricol și prin lipsa unor ghiduri privind tehnicile de evaluare.

7. Bibliografie

 BLAKE John, AMAT Oriol, MOYA Soledad, The drive for quality – the impact on
accounting in the wine industry
 Dan Topor, Sorinel Căpușneanu, Alina Puțan – EVOLUTION AND PERFORMANCE
ANALYSIS FOR WINE ENTITIES IN ROMANIA, Annales Universitatis Apulensis Series
Oeconomica, 14(2), 2012
 EUROSTAT Report – Global agriculture information network report – EU-28 Wine
annual report and statistics 2014
 EUROSTAT Report – Global agriculture information network report – Romanian Wine
Production poised to contract in 2014, January 2015
 FELEAGĂ Liliana, FELEAGĂ Niculae, RĂILEANU Vasile , Considerații teoret ice
privind implementarea standardului IAS 41 în România , Economie teoretică și aplicată
Volumul XIX (2012), No. 2(567), pp. 11 -19
 FISCHER Mary, Treba Marsh, Biological Assets: Financial Recognition and Reporting
Using US and International Accounting Guida nce, Journal of Accounting and Finance
vol. 13(2) 2013
 IAS 41 – Agricultura
 INTERNATIONAL FEDERATION OF ACCOUNTANTS (IFAC IPSASB) Meeting ,
Agenda Paper 7.0 , Zurich, Switzerland, October 2008
 Jaroslav SEDLÁČEK, The methods of valuation in agricultural accounting , Faculty of
Economics and Administration, Masaryk University, Brno, Czech Republic
 MACICI Mihai, Vinurile Romaniei, Editura Vremea, 1996
 MATEȘ Dorel, GROSU Veronica, Evaluating and recognising biological assets and
agricultural activities accord ing to IAS 41 , Lucrări Științifice – vol. 51, seria Agronomie,
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași
 Ordinului Ministrului Finan țelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglement ărilor
contabile conforme cu directivele europene
 Ordinul Ministrului Finan țelor Publice Nr. 1802/ 2014 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situa țiile financiare anuale individuale și situa țiile financiare anuale
consolidate
 Rentrop& Straton – Marea carte verde a monografiilor contabile 2015
 TOMA Constantin, Recunoa șterea și evaluarea activelor biologice și produselor
agricole, Analele Științifice ale Universit ății Alexandru Ioan Cuza din Iași, Științe
economice, 2004/2005

 VIANA Rui Couto, RODRIGUES Lúcia Lima, A special accounting trea tment for special
industries. Evidence from Port Wine Industry accounting practices, University of Porto,
February 2004
 www.contabilul.ro
 www.legestart.ro
 www.madr.ro
 www.romvintec.ro/podgoria
 www.pwc.com/ifrs – PricewaterhouseCoopers, A practical guide to accounting for
agricultural ass ets, November 2009
 www.wineromania.com – APEV Romania – “Romania, tara vinului”, 2003