Aspecte Metodologice Privind Pruncuciderea
CAPITOLUL I . PRUNCUCIDEREA
INFRACȚIUNE CONTRA VIETII UNEI PERSOANE
PRUNCUCIDEREA
1.1.1 OCROTIREA VIEȚII PRIN MIJLOACE DE DREPT
Dreptul la viata este unul din drepturile fundamentale , esentiale cu un caracter absolut si se situeaza pe linia dezvoltarii unor principii cuprinse in Declaratia Universala a Drepturilor Omului .
Are in vedere necesitatea de a se acorda o protectie speciala copiilor , idee enuntata in numeroase documente internationale , inclusiv in Declaratie Universala a dreptutrilor omului de la Geneva din 1924 cu privire la drepturile copilului . Dintre prevederile cele mai importante consacrate de acest instrument juridic international se cuvine a fi semnalate dreptul inerent al copilor la viata , de a-si pastra identitatea , inclusic cetatenia , numele , relatia de familie , de a nu fi separati de parintii lor , impotriva vointei lor , de a garanta copiilor capabili de discernamint dreptul de a-si exprima opiniile asupra problemelor care ii privesc , obligatia statelor de a asigura protectie copiilor impotriva oricaror forme de violenta , vatamari , abuzuri , efectuarea adoptiunilor in conditiile in care sa asigure posibilitatea unei dezvoltari armonioase , un regim de protectie speciala pentru copii handicapati fizic sau mintal.
Avind in vedere ca omenirea datoreaza copilului tot ce ii poate oferi mai bun Administratia Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1959 proclama Declaratia fericita si sa se bucure de dreptiri si libertati si face apel la parinti barbati si femei individual si la organizatiile voluntare , autoritati locale si guvernele statelor sa recunoasca aceste drepturi si sa depuna eforturi pentru respectarea lor prin masuri legislative si alte masuri luate progresiv.
LUNCAN VICTOR « Garantarea Drepturilor Omului » Editura Lumina Lex , Bucuresti , 1993, pg. 185
CONCEPT . CARACTERIZARE
Infractiunea de pruncucidere reprezinta o varietate a infractiunii de omor savirsita in conditii specifice care justifica incriminarea distincta si atenuarea sanctiunii penale .
Pruncuciderea apare ca infractiunea cea mai absurda si inumana , prin contrastul dintre facilitatea agresiunii si lipsa de aparare , precum si prin faptul ca contrazice instinctul nostru firesc . De aceea in anumite cutume se apreciaza ca “ cine ucide un copil va fi in stare sa ucida si pe mama sa “.
Termenul de pruncucidere are o semnificatie proprie mai restrinsa decat termenul de “ infanticid” . Infanticidul se refera , in general , la uciderea unui copil si este considerat in legislatiile penale moderne ca o forma calificata de omor. Pruncuciderea se refera , nu la suprimarea vietii oricarui copil , ci numai la uciderea de catre mama a copilului sau nou nascut.
Fapta denumita prin termenul “pruncucidere “ este incriminata in legislatiile penale ca o varianta atenuata a omuciderii si constituie , fie o infractiue de sine statatoare cu denumire proprie si cu continut normativ specific propriu , fie o forma sau circumstanta atenuata a infanticidului.
Aceasta atenuare are in vedere in legislatia romaneasca , existenta anumitor stari psiho – fiziologice provocate de nastere , care , fara a echivala cu o stare de inconstienta , fara a exculde capacitatea psihica a faptuitorului , e de natura sa explice intr-o anumita masura uciderea copilului nou nascut , savirsita de catre mama sa . In legislatia penala romana pruncuciderea a avut o reglementare interesanta. Astfel Codul Penal din 1964 , sub denumirea “ pruncuciderea “ incrimina in articolul 230 “ omorul copilului sau nascut de curand “ care se pedepsea , conform articolului 232 alin. 1 , cu munca silnica pe viata , afara de pruncuciderea prevazuta de articolul 232 ain. 2 cind se va savarsi asupra unui copil nelegitim de catre mama sa .
Potrivit art. 177 Cod Penal actual , pruncuciderea consta in uciderea copilului nou-nascut , savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani . In aceasta conceptie sub denumirea de pruncucidere era incriminata nu numai fapta mamei naturale , dar si a mamei care da nastere unui copil in cadrul casatoriei , daca ar fi suprimat viata copilului imediat dupa nastere , ca urmare a unei anumite stari psiho – fizice care ii confera o responsabilitate limitata.
In viziunea legislatiei penale romane , o persoana pentru a fi responsabila de fapta savirsita , trebuie sa posede capacitatea de a hotari in mod liber asupra actiunilor sale . In cazul pruncuciderii, mama aflata prada unei tulburari specifice pricinuite de nastere ( asa numita febra peurperala ) nu are o capacitate deplina de a-si da seama de caracterul actului sau si de a fi stapina pe viata sa.
Solutia legii romane nu este in afara criticii. Sunt numeroase argumente care pledeaza pentru revenirea la reglementarea anterioara , cind regimul atenuator era circumscris numai la mama naturala. Nu se poate tagadui nici in prezent persistenta unei anumite mentalitati de respingere , de aprobiu fata de mamele care nasc un copil in afara casatoriei “ Copilul din flori “ , concept care e considerat abandonat , continua sa ramina o trista realitate.
Tendinta de respingere a mamei care naste un copil in aceste conditii se manifesta indeosebi la nivelul familiei de origine , a grupului de prieteni , a mediului natural in care traieste persoana respectiva.
Un rol rol negativ in aceasta situatie il exercita si egalitatea relatiilor dintre concubini , cel mai adesea intemeiate pe sentimente fragile care nu rezista acelor cerinte de responsabilitate morala si materiala pe care le implica aducerea pe lume a unui copil. Toate aceste elemente conduc la un fenomen de stigmatizare si marginalizare a mamei care naste un copil din afara casatoriei , fenomen ce nu poate fi ignorat , mai ales din punctul de vedere al repercursiunilor asupra starii psihice a femeii insarcinate.
1.BOROI ALEXANDRU , « Infractiuni contra vietii » , Editura ALL BECK , Bucuresti , 1999 , pg 152
CONDIȚII PREEXISTENTE
A. Obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale care privesc apararea persoanei privita sub totalitatea atributelor sale.
B. Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale care ocrotesc dreptul la viata al copilului nou nascut si care sunt vatamate sau puse in pericol prin atingerea adusa valorilor sociale aparate de legea penala prin incriminarea acestei fapte. Sanctionind faptele grave prin care se aduce atingere vietii copilului nou – nascut , legiuitorul ocroteste relatiile sociale care iau nastere si se dezvolta in jurul acestor valori Dreptul la viata exista din momentul in care procesul nasterii luind sfirsit , copilul exte expulzat. Nu intereseaza daca a fost taiat cordonul ombilical si nici daca a fost eliminata sau nu placenta. Odata expulzat copilul are calitatea de nou nascut , oricit de scurt ar fi intervalul de timp in care nou – nascutul a trait. In stiinta medicala existind cotroverse daca trebuie sau nu conditionata de o anumita durata de viata calitatea de copil nou – nascut , aceasta a determinat in unele legislatii stabilirea unui termen in cadrul careia fapta sa fie considerata pruncucidere : acest termen este cel de declarare a nasterii , dupa acest termen uciderea copilului nu mai constituie prucucidere ci omor agravat ( infaticid) . Legiuitorul roman nu a fixat un asemenea termen , insa , a prevazut ca uciderea copilului sa fie savirsita “ imediat dupa nastere “.
Prin aceasta expresie se fixeaza un interval limitat foarte apropiat de momentul nasterii in care trebuie sa se comita fapta ; daca fapta se comite intr-un moment mai indepartat si nu imediat dupa nastere , fapta va constitui omor calificat . Calitatea de nou – nascut o poate avea copilul numai foarte putin dupa nastere , fara ca aceast interval sa fie fix sau dinainte stabilit.
Nu are relevanta daca nou- nascutul este un copil normal sau anormal , dar conteaza ca acesta sa fie nascut viu , nu neaparat viabil , adica inzestrat cu capacitatea de a trai .
C. Obiectul material consta in corpul copilului nou-nascut deoarece asupra acestuia se se exercita activitatea de ucidere . Toate dezvoltarile anterioare referitoare la corpul persoanei umane ca obiect material al infractiunilor contra vietii sunt valabile si in cazul copilului nou – nascut .
D.Subiectul activ al infractiunii de pruncucidere nu poate fi decit mama copilului nou – nascut . Asadar pruncuciderea este o infractiune cu autor unic , calificat. Infractiunea de pruncucidere este , ca si infractiunea de omor , susceptibila de a fi savirsita de mai multe persoane . Intr-adevar mama copilului nou – nascut poate fi instigata sau ajutata la uciderea copilului nou – nascut de catre o alta persoana , straina fata de copilul ucis , sau dimpotriva , ruda apropiata a acestuia ( de exemplul de tatal sau bunica copilului).
De asemenea este posibil ca , la rindul sau , mama copilului nou – nascut sa instige sau sa ajute o alta persoana la uciderea acestui copil , persoana care poate avea sau nu calitatea de ruda apropiata a copilului ucis.
Problema sanctionarii celui care instiga sau ajuta pe mama la uciderea copilului nou – nascut , cit si a sanctionarii mamei , in cazul cind ea este care instiga sau ajuta o alta persoana la uciderea acestui copil , a ridicat si ridica inca dificultati in practica judiciara si literatura de specialitate . Astfel , unele instante au considerat ca cel care ajuta pe mama la uciderea copilului nou – nascut trebuie sanctionat pentru complicitate la infractiunea de pruncucidere , pe caind altele au considerat dimpotriva , ca ca ctrebuie sanctionat pentru complicitate la omor calificat ( art. 175 lit.c si d Cod Penal ) .
In literatura de specialitate parerile in ceea ce priveste sanctionarea participantilor la infractiunea de pruncucidere se diferentiaza , dupa cum pruncuciderea este considerata o infractiune distincta de omor , infractiune cu subiect calificat sau o forma atenuata a omorului .
Potrivit unei prime opinii , pruncuciderea constituie un tip aparte de omucidere , intrucit calitatile pe care trebuie sa le intruneasca atit subiectul activ cit si subiectul pasiv sunt elemente constitutive ale acestei infractiuni si nu circumstante atenuante ale omorului . Pornindu-se de la aceasta premisa se sustine ca incadrarea juridica a faptei perticipantilor in mod distinct de fapta autorului se afla in dezacord cu principiul unitatii de infractiune , precum si cu caracterul dependent al actiunii participantilor de cea a autorului principal .
De asemenea se sustine ca nu se poate admite sanctionarea separata a cparticipantilor pentru infractiunile cu subiect activ calificat , in sensul ca acestia sa raspunda pentru alta infractiune decit autorul.
In literatura de specialitate s-a mai sustinut ca , in materia circumstantelor penale trebuie facute anumite diferentieri . Astfel trebuie sa se faca distinctie intre circumstantele “ personale “ si circumstantele “pur personale “, dupa cum influenteaza sau nu gravitatea faptei si calificarea ei legala. Potrivit acestui punct de vedere , circumstantele personale , deci care influenteaza gravitatea faptei si calificarea ei legala trebuie asimilate , in ceea ce priveste efectele , in caz de participatie , cu circumstantele creale .
De aici concluzia ca , intrucit calitatea de mama influenteaza asupra gravitatii faptei , cit si asupra calificarii legale , aceasta inseamna ca , in cazul in care mama este ajutata de o alta persoana la uciderea copilului ei nou – nascut , acea persoana sa raspunda pentru complicitate la pruncucidere.
In sprijinul aceleiasi idei s-a adus si argumetatal sau bunica copilului).
De asemenea este posibil ca , la rindul sau , mama copilului nou – nascut sa instige sau sa ajute o alta persoana la uciderea acestui copil , persoana care poate avea sau nu calitatea de ruda apropiata a copilului ucis.
Problema sanctionarii celui care instiga sau ajuta pe mama la uciderea copilului nou – nascut , cit si a sanctionarii mamei , in cazul cind ea este care instiga sau ajuta o alta persoana la uciderea acestui copil , a ridicat si ridica inca dificultati in practica judiciara si literatura de specialitate . Astfel , unele instante au considerat ca cel care ajuta pe mama la uciderea copilului nou – nascut trebuie sanctionat pentru complicitate la infractiunea de pruncucidere , pe caind altele au considerat dimpotriva , ca ca ctrebuie sanctionat pentru complicitate la omor calificat ( art. 175 lit.c si d Cod Penal ) .
In literatura de specialitate parerile in ceea ce priveste sanctionarea participantilor la infractiunea de pruncucidere se diferentiaza , dupa cum pruncuciderea este considerata o infractiune distincta de omor , infractiune cu subiect calificat sau o forma atenuata a omorului .
Potrivit unei prime opinii , pruncuciderea constituie un tip aparte de omucidere , intrucit calitatile pe care trebuie sa le intruneasca atit subiectul activ cit si subiectul pasiv sunt elemente constitutive ale acestei infractiuni si nu circumstante atenuante ale omorului . Pornindu-se de la aceasta premisa se sustine ca incadrarea juridica a faptei perticipantilor in mod distinct de fapta autorului se afla in dezacord cu principiul unitatii de infractiune , precum si cu caracterul dependent al actiunii participantilor de cea a autorului principal .
De asemenea se sustine ca nu se poate admite sanctionarea separata a cparticipantilor pentru infractiunile cu subiect activ calificat , in sensul ca acestia sa raspunda pentru alta infractiune decit autorul.
In literatura de specialitate s-a mai sustinut ca , in materia circumstantelor penale trebuie facute anumite diferentieri . Astfel trebuie sa se faca distinctie intre circumstantele “ personale “ si circumstantele “pur personale “, dupa cum influenteaza sau nu gravitatea faptei si calificarea ei legala. Potrivit acestui punct de vedere , circumstantele personale , deci care influenteaza gravitatea faptei si calificarea ei legala trebuie asimilate , in ceea ce priveste efectele , in caz de participatie , cu circumstantele creale .
De aici concluzia ca , intrucit calitatea de mama influenteaza asupra gravitatii faptei , cit si asupra calificarii legale , aceasta inseamna ca , in cazul in care mama este ajutata de o alta persoana la uciderea copilului ei nou – nascut , acea persoana sa raspunda pentru complicitate la pruncucidere.
In sprijinul aceleiasi idei s-a adus si argumentul ca exista fapte prevazute de legea penala al caror autor nu poate fi decit o persoana avind o anumita calitate ( de exemplu cetatean roman sau persoana fara cetatenie care domiciliaza pe teritoriul statului nostru , in cazul tradarii , functionar , in cazul delapidarii etc.) . In cazul acestor infractiuni , calitatea ceruta autorului nu este relevanta ca circumstanta personala , ci ca element constitutiv al continutului infractiunii , astfel incit indeplinirea acestei conditii in ce-l priveste pe autor , opereaza fata de toti ceilalti participanti . In cazul delapidarii , de pilda , acela care il ajuta pe gestionar sa-si insuseasca din bunurile pe care le gestioneaza , raspunde pentru complicitate la delapidare si nu pentru furt , deoarece calitatea subiectului este relevanta in aceasta situatie nu ca circumstanta personala ci ca element al continutului infractiunii. Situatia este aceeasi in cazul infractiunilor cu subiect calificat. In asemenea cazuri , nu poate exista coautorat deciut daca totii coautorii au calitatea ceruta de lege . Pot exista complici , instigatori la infractiunea comisa de autorul calificat . potrivit unei alte opinii , pruncuciderea este , in esenta , o fapta de omor , supusa insa unei sanctiuni atenuante sau , cu alte cuvinte o forma atenuanta a omorului . In consecinta , potrivitacestei opinii , partiucipantii la infractiunea de pruncucidere trebuie sa raspunda , independent de incadrarea juridica a faptei penale savirsita de autorul principal , si anume ei vor raspunde pentru omor.
In cazul pruncuciderii , dimpotriva , exista o fapta de omor care poate fi savirsita de orice persoana care indeplineste conditiile generale cerute de lege pentru a deveni subiectul unei infractiuni. Aceasta fapta este pedepsita de lege insa mai usor ca infractiunea de pruncucidere , atunci cind in persoana faptuitorului sunt indeplinite doua conditii care , in conceptia legiuitorului , fac ca omorul sa fie privilegiat in parte si anume :
-subiectul activ al infractiunii are calitatea de mama a copilului ;
– mama copilului , in momentul savirsirii faptei se afla intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere .
Aceste circumstante sunt personale , ele nu se rasfrig asupra altor persoane , deoarece presupun o anumita stare psihica in care se afla mama ucigasa , stare pe care participantii nu o pot avea in legatura cu copilul nascut de autoarea principala . Ca atare , daca mai multe persoane comit un omor asupra copilului nou – nascut atunci , mama , daca s-a aflat in situatia aratata , beneficiaza de regimul juridic atenuat , ceilalti raspund pentru omor calificat ( art. 175 ,lit.c si d Cod Penal ) , daca sunt rude apropiate cu victima , (art 175 , lit. c ) , daca nu sunt rude apropiate .
E. Subiectul pasiv al infractiunii trebuie sa aiba calitatea de copil nou – nascut indiferent daca a fost nascut din casatorie sau din afara casatoriei ; calitatea de subiect pasiv special si imediat al pruncuciderii nu o poate avea decit victima nemijlocita a actiunii faptuitorului. Calitatea de nou – nascut se obtine din luarea in consideratie a procesului nasterii . Un asemenea proces debuteaza prin contractii uterine specifice , insotite de dureri si apoi de desprinderea treptata a copilului de organismul matern , iar in final expulzarea acestuia. Nasterea nu cuprinde exclusiv evenimentul final , ci ansamblul travaliului , adica si perioada de debut a procesului nasterii , urmata de fazele parcurse de fiinta umana in efortul ei de trecere de la mediul intrauterin la ambianta externa . In fazele respective se pot ivi complicatii , afectiuni congenitale grave , accidente , etc. , de care trebuie sa se tina seama in stabilirea conditiei de nou – nascut viu . De regula , momentul cind se considera ca o fiinta umana a primit calitatea de nou – nascut este momentul declansarii procesului nasterii , in conditii de normalitate , asupra unui fat viu . Timpul cit ar mai fi trait daca nu ar fi fost ucis , adica viabilitatea , nu este determinata in materie de pruncucidere. Durata maxima a starii de nou – nascut este , pentru cazurile nasterilor normale , de 10-14 zile . Avem deci , o modalitate medicala de determinare a perioadei in care suntem indreptatiti sa afirmam ca nou – nascutul pastreaza caracteristicile fiziologice corespunzatoare starii sale .
1.1.4 CONTINUTUL CONSTITUTIV
Latura obiectiva.
Elementul material consta intr-o actiune ( inactiune ) de ucidere
exercitata asupra victimei , prin orice mijloace apte a suprima viata acestuia , rezultat care se constata , de regula , prin acte medico –legale. Infractiunea se poate manifesta prin omisiunea indeplinirii unor acte de importanta vitala pentru copil , cum ar fi nehranirea copilului , lasarea in frig , abandonarea copilului intr-un loc sau mod care-l expune la moarte si pe care mama avea obligatia legala sa le exercite.
O alta cerinta esentiala este aceea ca actiunea sau inactiunea indreptata spre uciderea victimei sa aiba loc “ imediat dupa nastere “ ; se fixeaza astfel timpul de comitere , adica limitele de timp sau perioada de timp in care uciderea copilului nou – nascut atrage calificarea de pruncucidere ; perioada de timp desemnata prin prin aceasta conditie nu trebuie interpretata intr-un sens riguros cronologic , ci trebuie trebuie determinata dupa criterii medicale morfologice .
Astfel , momentul initial al acestei perioade este momentul in care s-a terminat expulzia fatului si acesta dobindeste viata extrauterina ( chiar daca nu a fost separat de mama prin taierea cordonului ombilical siu chiar daca nu s-a eliminat placenta ) , adica momentul terminarii nasterii fiziologice , iar perioada se epuizeaza la scurt timp dupa aceasta , atit timp cit se mentin semnele nasterii recente pe corpul copilului si starea de tulburare a mamei , pricinuita de nastere ; care-I confera o responsabilitate diminuata sau atenuata.
In raport cu determinarea perioadei “imediat dupa nastere “ , decurg citeva consecinte importante din puntul de vedere al incadrarii juridice al faptei de pruncucidere . Astfel , constituie infractiune de pruncucidere numai uciderea de catre mama a copilului sau dupa nastere si perioada imediat urmatoare acesteia , pina la limita aratata . Fapta constituie pruncucidere si in cazul in care actiunea de ucidere a avut loc in interiorul acestei perioade , dar moartea copilului a intervenit ulterior acesteia. Dimpotriva , fapta nu va constitui infractiune de pruncucidere , ci infractiune de omor , daca uciderea copilului a fost comisa nu in intervalulde timp imediat dupa nastere , ci intr-un moment posterior acestuia , chiar daca starea de tulburare psihica postnatala persista. Desigur , actiunile sau omisiunile intentionate trebuiesc deosebite de posibilele accidente care se produc in timpul procesului nasterii , altele dupa nastere. In timpul travaliului , poate interveni compresiunea copilului in filiera pelvigenitala , indeosebi cand extractia se face cu forceps ; exista si leziuni traumatice de autoasistenta , sub forma de leziuni focalizate la cap , fata sau gat ,echimoze , hematoame , rupturi ale partilor cavitatii bucale , fracturi ale mandibulei rezultate din introducerea degetelor mamei in cavitatea bucala a fatului . Dupa nastere , semnificative pentru starile copilului sunt cazurile de arsuri , electrocutari , intoxicatii si caderea copilului din miinile mamei sau altei persoane .
1.NISTOREANU GH., BOROI ALEXANDRU, Drept penal. Partea speciala , Editura ALL BECK , Bucuresti , 2002 , pg. 91
In acest din urma caz medicul legist trebuie sa efectueze un examen foarte atent pentru a stabili , in raport cu locul si forma leziunilor sau altor elemente , daca ele provin din lovirea copilului cu un corp dur sau din caderea acestuia de la inaltime pe un plan dur. Asfixierile se prezinta sub aspecte variate . Pentru a face diferenta intre cele survenite intimplator si cele active provenite de la mama , medicul legist trebuie sa activeze asupra unor date nu lipsite de dificultate daca este vorba de violente savarsite cu mana , perna sau alt corp , ori din contra , de asfixii patologice , neviolente , cum ar fi anexia. Ar fi de discutat daca conditia “imediat dupa nastere “ nu ar trebui modificata , pentru a putea sanctiona si faptele intentionate care s-ar putea comite de mama in procesul nasterii propriu – zise , datorita unor stari de tulburare pricinuita de nastere , fapte care astfel ar trebui considerate omor calificat (art. 175 lit.c ) . Daca sub imperiul tulburarilor princinuite de nastere , mama isi ucide copilul imediat dupa nastere si fapta ei constituie pruncucidere a fortiori ar trebui sa existe pruncucidere daca , sub imperiul acelorasi tulburari , mama isi omoara copilul in procesul nasterii. Spre exemplu , imediat ce s-a degajat capul copilului , acesta este lovit cu corpuri contondente.
Daca o atare fapta se comite datorita unei stari de tulburare pricinuita de nastere , ea ar trebui sa fie considerata pruncucidere . Este chiar verosimil sa se considere ca , intensitatea tulburarilor pe fond patologic este mai mare in procesul nasterii decit dupa terminarea ei si atunci , de ce sa se inlature posibilitatea calificarii ca pruncucidere a faptei savirsite in timpul nasterii.
O asemenea incadrare juridica pentru fapta savirsita in timpul nasterii si datorita unor tulburari pricinuite de nastere pare a fi imposibila in prezent , deoarece este clar ca “ imediat dupa nastere “ nu poate insemna “ in timpul nasterii” . O alta cerinta esentiala pentru existenta pruncuciderii , este starea de tulburare pricinuita de nastere ; interpretarea acestei expresii trebuie facuta prin prisma datelorstiintelor medicale , medicopsihologice si psihologice , data fiind importanta actului biologic al nasterii si al fazei imediat urmatoare acestuia .
Psihologia si stiintele medicale subliniaza ca nasterea nu este un proces pur fiziologic , ci un proces psihosomatic complex care este determinat de factori psihici , in asa fel ca procesele biologice sunt intensificate , sau din contra , inhibate ( pina la oprirea travaliului ) de anumite influente psihice care actioneaza asupra lor ; ca procesul fiziologic al nasterii este acompaniat de un proces psihic , specific , care-l influenteaza.Psihologia nasterii inregistreaza printre cele mai caracteristice manifestari psihice care insotesc procesul nasterii , alaturi de puternicele senzatii de durere specifice acesteia si o serie de emotii , sentimente afecte cum sunt : teama sa frice da nastere , temerea de a nu muri in cursul nasterii , teama de nu naste un copil mort sau cu malformatii monstruoase , teama fata de pericolele reale care ameninta viata femei sau copilului , temeri care izvorasc din alta cauze , cum ar fi perspectivele nefavorabile ale propriei situatii materiale si sociale sau ale copilului , ori sentimentele de rusine si dezonoare in cazul nasterii din afara casatoriei etc. Toate aceste sentimente , emotii , dispozitii , afecte fac parte insa din cadrul proceselor afective normale .In sfera notiunii de “ tulburari pricinuite de nastere “ intrebuintate in art. 177 Cod penal , nu ar putea intra procesele afective normale oricarei nasteri si care inceteaza odata cu nasterea si sunt supuse in cea mai mare parte amneziei si nici manifestarile emotional – afective determinate de starie conflictuale in care se gaseste mama care nu-si doreste copiulul ( mai ales cel din afara casatoriei ) , oricit s-ar exagera pragul afectiv al starilor de temere , frica , groaza , disperare , rusine , ostilitate fata de copilul care se naste , atata timp cat nu au sau nu dobandesc o natura psiho – patologica . Evident nu pot fi excluse unele consecinte juridice legate de reactiile emotive sau afective normale , generate de situatii conflictuale de ordin social sau moral , mai ales in cazul nasterilor din afara casatoriei sub imperiul carora mama isi poate ucide copilul nou – nascut . In cazul in care , sunt dovedite sau deduse in probe concludente , ca imprejurari de fapt certe ale cauzei – ele pot fi retinute de instanta de judecata ca atare si recunoscute in cadrul individualizarii pedepsei , ca circumstante atenuante judiciare , in conditiile art. 74 si 76 Cod Penal. Notiunea de “ tuburare pricinuita de nastere “ nu se refera la starile psihice normale , ci la tulburari de natura psihopatologica , adica la starile psihopatologice consecutive nasterii . Ele pot fi provocate de diversi agenti nocivi , de variate naturi sau origini care actioneaza apoi , prin efectele lor asupra starii de responsabilitate a femeii ( asupra capacitatii de a intelege si voi , adica asupra constiintei si vointei ) pe care o diminueaza sau o restringe , facind sa scada controlul constiintei asupra conduitei personale pina la limita premergatoare iresponsabilitatii . Din punst de vedere medico – psihatic , aceste tulburari psihopatologice apar in perioada urmatoare nasterii , cunoscuta sub denumirea de perioada post – partum , perioada puerperala sau peurperin si , de aceea manifestarile , afectiunile , sau tulburarile psihice care au loc in acesta perioada sunt denumite , in ansamblul lor , psihoze post – partum sau psihoze peurperale . In raport cu aparitia lor , majoritatea autorilor fac distinctie intre psihoze post – partum propriu – zise sau psihoze de lactatie .
Dintre acestea , actioneaza in perioada dupa nastere numai psihozele post – partum propriu – zise ; acestea au o etiologie specifica si forme clinice variate ( de exemplu , psihoza puerperala clasica psihoza maniaco – depresiva , tulburari schizofreniforme ) .
Unele legislatii , cum este ce elvetiana , incrimineaza pruncuciderea , facind referire direct la o astfel de boala : mama care in mod intentionat ucide pe copilul sau in timpul nasterii atunci cind se afla inca sub influenta starii purperale . Sub aspect atiologic , unii autori afirma ca nasterea ca atare , nu duce la psihoza , subliniind ca procesul nasterii nu reprezinta un factor ocazional predispozant pentru psihozele post partum . Psihozele post – partum propriu – zise pot fi generate de factori nocivi de diverse origini ( infectii , autointoxicatii , psihotraumatisme ,anemii , carente endocrino – episodice , teren mutroclistrofic ) care , desi pot fi semnalati in jurul procesului nasterii si in perioada primelor trei luni posterioare nasterii , declanseaza fenomenele sau tulburarile psihice in perioada post partum incepind chiar din primele zile dupa nastere. Dar este posibil , de asemenea , ca unele afectiuni mintale preexistente sau concomitente nasterii ( epilepsia , stari nevrotice ) sa dea loc la psihoze , sub forma unor crize de psihoza maniaco – depresiva sau puseuri de epilepsie sau schizofrenie . Evolutia acestor psihoze poate fi diferita : unele se epuizeaza in citeva zile ( de exemplu , formele rapide ale confuziei mintale simple ) , altele dureaza mai mule luni sau pot devenii cronice . In sfera tulburarilor psiho – patologice post – natale ar putea sa fie cuprinse si alte afectiuni psihice ,. Ca de pilda psihopatiile care , manifestidu-se pe terenul psihofiziologic imediat posterior nasterii , ar putea sa coduca la un comportament aberant , generator de fapte de pericol social , culminind cu uciderea copilului nou – nascut .De aceea , psihiatria medico – legala este solicitata de reglementarea pruncuciderii sa-si aduca contributia la delimitarea , enumerarea si studierea tulburarilor psihopatologice specifice perioadei imediat postnatale si cu influenta asupra starii de responsabilitate a mamei copilului in perioada imediat dupa nastere care ar putea indica sau justifica existenta acestei stari de tulburare pricinuita de nastere pe care o include art.177 Cod penal , vizind incadrarea juridica a faptei de pruncucidere. In cauzele penale referitoare la pruncucidere existenta acestor stari de tulburare psihopatologica post – patum in momentul uciderii copilului nou – nascut , trebuie sa reiasa cu certitudine din imprejurarile concrete de fapt ale cauzei , stabilite pe baza de probe concludente , constatari clinice si medico – legale sau expertize psihiatrice ; ele nu pot fi deduse din discutii cu caracter general privind ipotezele sau posibilitatile teoretice de declansare si manifestare a tulburarilor psiho – patologice post – partum . Totodata , trebuie precizat ca nu este suficient ca prin probe sa se constate existenta psihozei post – partum , ci este necesar in acelasi timp ca expertiza psihiatrica sa verifice si sa conchida , printr-o concluzie categorica , daca o astfel de tulburare a avut o influenta asupra starii de responsabilitate penala a femei si in consecinta , davca a dus la o responsabilitate atenuanta sau restrinsa , in momentul co,iterii faptei .
1.DONGOROZ V. , Codul penal de C. RATESCU , vol 3 , pg 76
De aceea , in conformitate cu art. 177 alin. 1 Cod procedura penals , efectuarea unei expertize psihiatrice in aceste cazuri este obligatorie.
b) Din cele expuse , putem cochide ca cerinta esentiala pentru existenta pruncuciderii este ca subiectul axtiv al infractiunii – mama victimei – sa indeplineasca conditia de a se fi aflat , in momentul comiterii infractiunii , intr-o stare de responsabilitate atenuanta , pricinuita de o astfel de tulburare psihica post natala . Cu privire la o astfel de cerinta esentiala se impun de asemenea , unele perfectionari , tinand seama de faptul ca , desi medici nu admit terretic posibilitatea ca pruncul la nastere sa fie ucis de mama sa datorita unor complicatii de ordin patologic , totusi practica nu inregistreaza decat extrem de rar aceste cazuri , iar atunci cand ele exista , de regula nu permit incidenta legii penale , lipsind vinovatia . Atunci cui ar folosi textul de lege ? Pina in prezent nu a existat nici macar un singur caz , relevat de practica publicata , in care textul art.177 Cod penal sa fi fost aplicat in intreaga lui dimensiune . Acesta este un motiv pentru a semnala nacesitatea perfectionarii lui , a adoptarii unui punct de vedere realist in acest domeniu. Nu este vorba de a lasa nepedepsita o fapta , in esenta ei grava , ci de a da relevanta juridica penala unor realitati incontestabile , caci procesul penal se adreseaza unui faptuitor care este un om , produs al unui mediu concret in mijlocul caruia evolueaza si isi formeaza personalitatea .
Legiuitorul trebuie sa ia in considerare , prin intermediul normei juridice , aceasta situatie. In doctrina s-a exprimat o opinie care chiar daca nu adera nemijlocit la un asemenea punct de vedere , totusi lasa sa se inteleaga ca ar trebui studiata , cel putin pentru justetea sa . Astfel , pe buna dreptate s-a afirmat ca “ ar fi de discutat , daca procesul nasterii si eventualele tulburari fiziologice si psihologice pe care le atrage ar putea fi izolate de intreaga incarcatura afectiva , emotionala pe care o traiesta persoana insarcinata , urmare a conditiilor premergatoare momentului nasterii , si daca , pe fondul unei sensibilitati deosebite , aceasta tensiune nervoasa , ajunsa la maximum in momentul nasterii , n-ar putea provoca o tulburare psihica care sa genereze rezolutia ucigasa , chiar daca nasterea sub aspect medical a decurs normal si fara complicatii obstetricale .
In concluzie , se propune modificarea textului de lege si cu privire la aceasta cerinta esentiala , in sensul ca in loc de expresia “ stare de tulburare pricinuita de nastere “ sa se prevada “ stare de tulburare in legatura cu nasterea “ , dandu-se astfel relevanta si unor tulburari pe fondul unor conflicte de ordin social in centrul carora s-ar situa mama victimei .
c) Specific infractiunii de pruncucidere este ca actiunea sau omisiunea socialmente periculoasa sa aiba ca rezultat moartea copilului nou – nascut .
Moartea victimei trebuie sa fie consecinta actiunii faptuitorului asupra copilului nou – nascut . Daca se produce un alt rezultat , cum ar fi vatamarea grava a sanatatii ori infirmitatea copilului , nu prezinta interes pentru pruncucidere , deoarece tentativa nu este incriminata.
In cazul in care activitatea de ucidere a fost in intregime efectuata , dar rezultatul , constand in moartea copilului nu s-a produs din motive independente de vointa faptuitorului , acesta raspunde pentru infractiunea de vatamare corporala , in raport cu numarul de zile de ingrijire medicale necesare pentru vindecare.
d) De asemenea , este necesar ca , intre actul de agresiune comis da mama asupra propriului copil si rezultatul , constand din moartea copilului sa se stabileasca legatura de la cauza la efect.
Latura subiectiva .
Tinand seama de corelatia dintre obiect si subiect se impune a semnala ca
si sub aspectul laturii subiective este necesar ca , intentia de a ucide , care prezideaza savarsirea faptei , sa se fi nascut sau sa se fi format ca urmare si sub impulsul starii de tulburare psihica consecutiv nasterii , in conditiile unei responsabilitati afectate de aceasta stare. Intentia de a ucide s-ar putea manifesta , in acest caz ca intentie spontana , repeutina sau impetuoasa caracterizata prin aceea ca , se naste si se executa , sub influenta acestei tulburari psihice simultansau in intervalul de timp cat aceasta persista , fiind incompatibila cu premeditarea. Pentru a afirma ca este o forma de boala aflata la granita de manifestare a omului normal si responsabil si a celui lipsit de raspundere penala. In situatia in care , elementul perturbator este iesit din comun , avand repercursiuni asupra intelectului si vointei intr-o asemenea masura incat mama nu intelege semnificatia actelor sale sau nu mai poate fi stapana pe ele , intervine cauza de iresponsabilitate prevazuta de art.48 Cod penal , care inlatura caracterul penal al faptei.Astfel , o bolnava in varsta de 22 de ani , primipara inainte de a naste este inscrisa la dispensarul medical local , unde I se face controlul periodic . Intr-o dimineata , este gasita in stare de obnubilare confuza , arata la toata lumea ca s-a “subtiat “ , iar cadavrul copilului a fost gasit in curtea casei . Diagnostic : contuzie pe fond oligofren , hipotiroidic . In acest caz nu exista raspunderea penala , nici macar atenuata. Etiologia neurologica a leuzelor este deosebit de complicata , unele alterari sunt imprecise sau nesemnificativa in determinarea starii de tulburare pricinuita de nastere si chiar in cazul aceluiasi tip de boala . Manifestarile sunt variabile in raport de particularitatea fiziologica a bolnavilor . Stiinta medicala nu a realizat inca o determinare a cazurilor clinice si nu este in masura intotdeauna sa ofere medicului posibilitatea sa emita un aviz sigur intr-un caz concret . Mai exista dificultati legate de momentul stabilirii starii de sanatate a mamei . Se cere expres un aviz care sa exprime conditia mamei in momentul savarsiri faptei. Ori , in cele mai mute cazuri , faptuitoarea este examinata mai tarziu , in momentul descoperirii faptei, cand anumiti indicii au disparut prin efectul modificarilor in timp ale organismului. Deoarece instantele de judecata sunt obligate sa lucreze cu date precise si nu le este permis , cand este vorba de libertatea persoanelor sa introduca in solutii elemente de nesiguranta , consideram ca ele trebuie sa recurga , in asemenea situatii , la date suplimentare de informare , eventual la o expertiza psihologica .
1.BOROI ALEXANDRU , op.cit. , pg. 160
2.STOICA O. , op.cit. , pg.41
De exemplu , intr-o speta inculpata dupa ce a nascut singura a aplicat copilului mai multe intepaturi cu efect mortal . Primul examen medical constata la mama o ruptura de perineu , fara alte semne clinice deosebite . Medicul legist este ,insa , de parere ca inculpata a avut o nastere laborioasa cu ruptura de perineu si s-a aflat in stare de tulburare neuropsihica . Medicii de la Institutul “ Mina Minovoci “ nu au confirmat raportul medicului legist , aratand ca “ nu exista elemente obiective de tulburari psihice , dar propune sa se ceara si avizul unei comisii de psihiatrie “ ; comisia de psihiatrie constata existenta unui traseu iritativ difuz , relevat encefalografic pentru care inculpata “ a putut “ sa prezinte o stare psihica deosebita . In urma acestui ultim aviz si urmare a altor date rezultate din probe , fapta a fost incadrata in pruncucidere. Solutia instantei este realista .Atata vreme cat o ampla investigare medicala nu a reusit sa depisteze clinic sursa tulburarii , dar nici n-a infirmat-o , caci a utilizat expresia ‘ poate “ , devine justificat procedeul instantei de a lua in considerare factori adiacenti , corespunzator conditiilor in care mama a nascut ( ruptura de perineu care implica dureri mari , conditii improprii de nastere ) si care unire cu potentialitatea starii patologice , au constituit elemente suficiente pentru retinerea starii de tulburare pricinuita de nastere. In cazul in care , hotararea de a ucide copilul este anterioara , preexistenta aparitiei tulburarii consecutive nasterii nu mai poate fi vorba de o de o intentie de a ucide formata ca efect si sub imperiul respectivelor stari de tulburare psiho-patologica si in consecinta nici de incadrarea faptei cainfractiune de prucucidere prevazuta in art. 177 Cod penal . In aceste cazuri , hotararea de a ucide copilul ce se naste este luata , de regula , cu mult btimp inainte . Astfel , intr-o cauza penala , inculpata s-a casatorit cu un barbat caruia i-a ascuns ca este gravida dintr-o legatura anterioara de concubinaj . Intr-o noapte au aparut durerile nasterii si prfitind ca sotul dormea , inculpata s-a dus in gradina casei , unde a nascut un copil de sex masculin. Observand ca fatul este bine dezvoltat , ceea ce exclude ipoteza unei nasteri premature si deci , paternitatea sotului sau , a luat hotatarea de a omori copilul . caruia i-a produs o asfixie mecanica prin comprimarea cailor respiratorii superioare . Fapta savarsita in conditiile mentionate se incadreaza in infractiunea de omor , nu de pruncucidere , deoarece inculpata luase hotarirea , anterior nasterii de a ucide copilul , imprejurare care rezulta din faptul ca a asigurat , atat pe sotul sau , cat si pe parintii acestuia , ca nu era in stare de gravitate anterior casatoriei. Aceasta temere de reactia sotului , precum si a socrilor si parintilor sai si de oprobiul celor din jur , dupa aflarea adevarului , nu constituie decat explicatii lamuritoare ale actului de ucidere , mobiluri ale savarsirii faptei , carora nu li se poate da efect juridic in intelesul de “ tulburare pricinuita de nastere “ , astfel cum prevede art.177 Cod penal . Aceste imprejurari cat si reactia depresiva anterioara actului comis , pot constitui insa circumstante atenuante susceptibile sa conduca la micsorarea pedepsei aplicate inculpatei pentru infractiunea de omor.
Infractiunea de prucucidere se comite , prin urmare , cu intentie directa sau indirecta . Daca se admite ca starea de tulburare pe fond patogen “ face sa scada controlul constiintei pana la limita iresponsabilitatii “ inseamna o recunoastere a faptului ca ne aflam in fata unei intentiiinfractionale puternic viciate , situata la limita dintre responsabilitate si iresponsabilitate . Datorita fortei cu care starea de tulburare se manifesta , aducand subiectul pana la limita dincolo de care se trece in domeniul iresponsabilitatii , intentia directa vedem ca se poate manifesta in cazuri foarte rare.. In cazul pruncuciderii , prevederea si urmarirea rezultatului caracteristice intantiei directe nu se manifesta pe un fond de luciditate necesar si suficient pentru constituirea de catre agent a unei strategii orcat de simple si prin intermediul unei vointe care mobilizeaza efectiv si concomitent resursele psiho – fizice ale faptuitorului la comiterea urmaririi immediate a infractiunii. Nu mai putin existenta intentiei indirecte pare sa fie incompatibila cu tulburarea vecina cu iresponsabilitatea . Faptuitorul are in vedere doua urmarii , si anume una imediata , intermediara si una finala .
Pentru producerea acesteia din urma , el accepta constient producerea unei urmari prevazute de legea penala. Este atat de impotant pentru el scopul final , incat accepta riscul savarsirii unei infractiuni .Acceptarea constienta a unei situatii pare sa fie mai aproape de conditiile intentiei indirecte . Ni se pare ca in prezenta starii patologice de tulburare , intentia nu poate fi desprinsa decat cu mare greutate si n-ar putea fi , de regula , decat o intentie indirecta.
Pe de alta parte , sunt examinate efectele pe care le au asupra raspunderii penale a mamei accidentale care survin cu ocazia nasterii , de natura sa provoace moartea copilului .In acest caz lipseste intentia autoarei , fiind exclusa raspunderea acesteia . Este , insa posibil ca moartea sa survina imediat dupa nastere , ca urmare a unor malformatii congenitale incompatibile cu viata ( afectiuni grave ) , contracte intrauterine , pneumonie , bronho – pneumonie , menigo – encefalita sau orice alta cauza de neviabilitate ) .
Faptuitoarea , in cele mai multe situatii de acest gen , nu cunoaste maladia copilului , ci actioneaza in vederea suprimarii vietii , fie concomitet cu natura , fie posterior producerii efectului respectiv , fiind in eroare asupra realitatii . In aceste cazuri , inviabilitatea copilului nu constitue un impediment pentru raspunderea penala a mamei , in situatia in care copilul s-a nascut viu si mama i-a suprimat viata , deoarece , este indiferenta orice cauza preexistenta care ar putea sa duca , mai curand sau mai tarziu , la acelasi rezultat.
Daca insa , moartea copilului survine dupa nastere , ca urmare a unor factori independenti de actiunea sau inactiunea ulterioara a mamai , care se afla in eroare cu privire la acei factori , se intelege ca subiectul pasiv , neavand calitatea de fiinta vie in momentul interventiei delictoase , nu va exista prucucidere. In cazul , insa , a unor defecte congenitale ale copilului care evolueaza spre un rezultat sigur , constand in moartea copilului , daca mama aflata in stare puternica de tulburare pricinuita de nastere , actioneaza si ii suprima viata , credem ca , desi raspunderea penala nu poate fi inlaturata , se impune aplicarea de circumstante atenuante .
1.TERBANCEA M. , Introducere in teoria si practica medico-legala , Editura DACIA , Cluj-Napoca , 2000 , pg.182
Actele involuntare ale faptuitoarei nu intra sub incidenta infractiunii de prucucidere ; aceste acte ar putea atrage raspunderea penala pentru culpa ( de exemplu , atunci cand mama ucide copilul din motentie sau neglijenta , fara prezenta elementului “ tulburare pricinuita de nastere “ ) . Astfel , tanara fata gravida , la termen este cuprinsa in timpul nasterii de dureri abdominale . Crezand ca a racit , se duce sa-si faca un ceai , dar acolo cade jos si este gasita dimineata in nesimtire de mama sa , iar copilul nou nascut asfixiat . Transportata la maternitate , se constata o stare de colaps grav cu anemie , in urma unei hemoragii puternice . Este un caz tipic de asfixiere involuntara , mama afladu-se imposibilitatea de a da asistenta nou – nascutului.
Forme . Modalitați . Sancțiuni
Pruncuciderea , fiind ca si omorul o infractiune materiala care are ca urmare imediata producerea unui rezultat , este susceptibila de desfasurare in timp si deci , de efectuarea unor forme imperfecte ; acte pregatitoare ( preparatori ) si tentativa . Cele doua forme nu sunt pedepsite in cazul infractiunii de pruncucidere . Aceste acte pot capata insa relevanta penala in situatia in care fapta a fost savarsita si s-a produs uciderea copilului , ele fiind in acest caz absorbite in continutul infractiunii de pruncucidere.
Infractiunea se consuma in momentul in care actiunea de ucidere a produs moartea copilului . Daca nu se produce rezultatul , violentele exercitate se vor putea incadra in unul din textele care incrimineaza loviturile sau vatamarile corporale ( art. 180 – 182 Cod penal ) . pruncuciderea poate prezenta diferite modalitati faptice , determinate de imprejurarile in care s-au comis faptele ;
de aceste modalitati se va tine seama la stabilirea pedepsei , in masura in care ele s-au rasfrant asupra starii de tulburare . Infractiunea de pruncucidere este sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani .Dupa cum se observa , limitele de pedeapsa sunt substantial reduse fata de cele in care se aplica pedeapsa pentru omor calificat. Infractiunea de pruncucidere nu se asimileaza cu omorul , in ceea ce priveste aplicarea unor agravante speciale ; daca o inculpata , care a savarsit o infractiune de pruncucidere , savarseste un omor , nu se face pentru acest omor agravantei privind pluralitatea de crime , in cazul Decretelor de gratiere excepteaza de la gratiere pe infractorii vinovati de omor , nu se extinde exceptia si la pruncucidere. Toate acestea dovedesc ca legiuitorul nostru a avut in vedere starea neuropsihica specifica si contributia ei la savarsirea faptei . Tratamentul penal care se aplica infractoarei nu are rolul de a o intimida pentru ca in viitor sa nu mai savarseasca fapte penale si de altfel , in raport de caracterul episodic tulburarilor pricinuite de nasterea copilului, o asemenea intimidare nici nu ar avea sens . Se pretinde de la infractoare – urmare a executarii pedepsei moderate care i se aplica – ca in viitor sa se mobilizeze intr-o mare masura , sa elimine contradictiile psihice care o inconjoara si sa de dovada de o forta mai mare de stapanire pe sine , asfel incat sa nu mai savarseasca acte infractionale .Se considera ca acest tratament penal poate fi si mai mult imbunatatit prin axarea lui nu mpe un regim de privare de libertate , ci pe un regim semideschis de executare a pedepsei , care sa permita condamnatei sa pastreze legaturile de grup social in timpul executarii pedepsei si sa-i formeze un un alt orizont asupra demnitatii ei de femeie si a indatoririlor pe care le are in societate.
Paralela intre omorul calificat si pruncucidere.
Infractiunea de pruncucidere este susceptibila de a fi savarsita si in participatie . Din acest considerent , organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca activitatea ilicita desfasurata de fiecare participant , contributia fiecaruia la consumarea activitatii ilicite si , pe aceasta baza , sa administreze probatoriile necesare in vederea dovedirii vinovatiei . Nu se pune problema incadrarii juridice a faptei atunci cand mama si-a ucis copilul , imediat dupa nastere si s-a dovedit ca in acel moment se afla intr-o stare tulburare pricinuita de nastere . Dupa cum , nu ridica probleme incadrarea juridica atunci cand faptei ii liseste una din conditiile ce determina existenta infractiunii de pruncucidere – stare a de nou – nascut , moartea sa fi survenit imediat dupa nastere si sa fi fost provocata de mama aflata intr-o stare de tulburare psihica pricinuita de nastere.Inraport cu actiunile comise sau omisive voluntare , fapta imbraca aspectul infractiunii de omor calificat.Problemele privind gradul de participatie si incadrare juridica a faptei se pun atunci cand la uciderea copilului nou nascut au contribuit si alte persoane – fie singure , fie alaturi de mama . Practica juridica a statuat ca fapta mamei de a consimti , imediat dupa nastere , ca viata copilului sa fie suprimata de o alta persoana constituie complicitate la infractiunea de omor calificat. De asemenea , daca uciderea copilului nou – nascut a fost comisa de o alta persoana , activitatea infractionala a mamei urmeaza sa fie incadrata , dupa caz , ca instigare , , complicitate , sau coautorat la omor calificat – omor savarsit cu premeditare , asupra unei rude apropiate , ori profitind de starea de neputiinta a victimei de a se apara . Pe de alta parte , in lipsa unor elemente circumstantiale care sa justifice incadrarea faptei ca infractiune de pruncucidere , activitatea mamei de a fi suprimat viata copilului nou – nascut constituie infractiune de omor calificat . Intr-o atare situatie in sarcina celorlalti participanti urmeaza a se retine savarsirea infractiunii de omor calificat – profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara – si in raport cu alte elemente – premeditarea , rude apropiate – si omor cu premeditare ori asupra unei rude apropiate . Activitatea complicelui sau instigatorului la suprimarea vietii copilului nou – nascut , imediat dupa nastere , de catre mama care s-a aflat intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere , se considera complicitate ori instigare la omor calificat , si nu la infractiunea de pruncucidere.
1.ROȘCA A. , Psihologia generala , Editura DIDACTICA ȘI PEDAGOGICĂ , București , 1966 , pg.375
2.COLECTIV , Tratat de metodica criminalistica , Editura CARPATI ,Craiova ,1989 , pg.85
CAPITOLUL II
Probleme pe care trebuie să le lamurească cercetarea criminalistică
2.1 Natura si cauza morții.
Lamurirea acestei probleme are o importanta deosebita daca tinem seama de faptul ca natura si cauza mortii reprezinta una din conditiile indispensabile pentru existenta infractiunii de pruncucidere . Un copil poate fi nascut la termen sau inainte , mort sau nu , moartea survenind imediat dupa nastere , la cateva ore sau cateva zile . De asemenea , la nastere , femeia beneficia sau nu de asistenta medicala de specialitate . Deci , moartea noului – nascut poate avea loc inainte de nastere , in timpul nasterii sau dupa nastere , formele acesteia – patologica , accidentala ori violenta putand fi intalnite atat inainte , cat si postnatal. Trebuie precizat ca nu orice moarte violenta poate face obiectul infractiunii de pruncucidere , ci in cauza ar putea fi vorba de un accident . Moartea accidentala se poate datora accidentelor sarcinii sau nasterii – asfixia intrauterina , dezlipirea prematura a placentei , torsiunea puternica a cordonului ombilical , respectiv intreruperii premature a circulatiei placentare ori a traumelor obstuticale . Literatura de specialitate evidentiaza cazuri de moarte violenta accidentala cum ar fi : nasterea sau epulzarea precipitata a fatului , cadarea copilului din mainile celor care asista nasterea , lasarea involuntara a membranelor peste fata opilului , expunerea neintentionata a acestuia la actiunea nefavorabila a factorilor de mediu . Sub aspectul infractiunii de pruncucidere , organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca daca moartea noului nascut a fost violenta si daca acesta s-a datorat actiunilor sau inactiunilor mamei. Practica juduciara si literatura medico –legala scot in evidenta diverse metode de savarsire a infractiunii prin prin acte comise : asfixia mecanica sub mutiplele ei forme , – sufocarea prin astuparea orificiilor respiratorii externe , compresia toraco – abdominala , obstruarea faringelui , introducerea noului – nascut in saci de plastic , frigider si alte locuri lipsite de aer : strangularea cu mana sau cu latul si inecarea ; lovirea capului noului nascut cu obiecte contondente sau cu obiecte de acest fel ; producerea de plagi cu instrumente ascutite , taietoare sau depicatoare . Totodata cercetarea trebuie sa lamureasca daca este vorba de moarte accidentala sau de prucucidere prin omisiune voluntara – de exemplu ,expunerea voita a nou – nascutuluidezbracat la temperaturi de 8-10 grade C si daca leziunile existente pe corpul victmei se datoreaza unor factori de ordin accidental sau au fost generate de actiuni specifice prucuciderii. Diferentele dintre moartea patologica si cea violenta comisiva este de natura sa duca la stabilirea existentei sau inexistentei infractiunii
2.2 Starea de nou – născut
O alta problema pe care trebuie sa o lamureasca cercetarea este aceea a starii de nou – nascut , respectiv daca este realizata si cea de a doua conditie pentru existenta situatiei permise . Lamurirea starii de nou – nascut – coroborata cu cea a viabilitatii fatului si a duratei vietii intrauterine – este absolut indispensabila – sub aspectul delimitarii infractiunii de pruncucidere de infractiunea de omor .
In acelasi sens , nasterea unui copil mort exclude exclude posibilitatea existentei infractiunii de pruncucidere si cu atat mai mult pe cea de omor . Prin urmare lamurirea starii de nou – nascut prezinta importanta majora , atat sub aspectul incadrarrii juridice a faptei cat si din punct de vedere al activitatilor ce vor fi executate pentru administrarea probelor si alegerii celei mai adecvate tactici de cercetare. In mod obisnuit , starea de nou – nascut este evidentiata de particularitati morfologice ale fatului , adica prin dimensiuni , pornindu-se de la criteriul cantitativ al greutatii si proportiilor .
Astfel , obstetrica socoteste noul – nascut normal in greutate de 3000 –4000 g , cu diferentieri pe sexe – de regula 3000-3500 g pentru baieti si 2900 –3200 g pentru fetite – intre 2500-3000g acesta fiind considerat subponderatl iar intre 1000 –2500 g imatur . De asemenea , nou – nascutul prezinta diferente profunde de ordin calitativ privind compozitia , structura si functia diferitelor tesuturi si sisteme morfo – fuctionale . De exemplu , lungimea unui nou – nascut la termen se situeaza intre 50 – 57 cm la baieti si 49 – 51 cm la fetite , craniul este relativ mare , avand perimetrul de 34 – 35 cm , toracele se prezinta sub forma de trunchi de con cu baza mare in jos – avand perimetrulde 34 cm – iar abdomenul este mare si masoara in in jur de 32 – 34 cm . Descoperirea cadavrului cu dimensiunile mentionate asociata cu alte urme atesta starea de nou –m nascut si existenta leziunilor specifice uciderii operative de identificare a autoarei si pentru ridicarea altor urme si mijloace materiale de proba .
2.3 Gradul de rudenie dintre faptuitor si victima
Potrivit legii , subiect activ al infractiunii de prucucidere nu poate fi decat mama noului – nascut . De aceea , cercetarea trebuie sa lamureasca daca moartea s-a produs datorita actiunilor comise sau omise voluntar ale celei care i-a dat nastere ori ale altor persoane . Daca la savarsirea infractiunii au participat alte persoane este absolut obligatoriu – pe langa stabilirea gradului de participatie – lamurirea legaturilor si a gradului de rudenie dintre victima si faptuitor cunoscand ca in raport cu acestea si cu imprejurarile in care a fost savarsita , fapta poate constitui omor calificat .
1.BELIȘ V. , Medicină legală in practica judiciara , Editura JURIDICA , Bucuresti , 1966 , pg.261-267
2.COLECTIV , Tratat de metodica criminalistica , op.cit. pg 77-104
2.4 Locul si timpul săvarșirii infracțiunii
Notiunea de « loc al faptei « in cazul infractiunii de pruncucidere cuprinde o arie destul de mare si de diversificata , generata , in principal , de actiunile faptuitoarei din momentul nasterii si pana in momentul ascunderii ori abandonarii cadavrului . Prin urmare , « loc al faptei « ar putea fi :
locul unde s-a produs nasterea ;
locul unde s-a savarsit infractiunea ;
locul unde s-a descoperit cadavrul noului – nascut , parti din acesta ori urme din care sa rezulte ca a fost incinerat , macerat , devorat de animale ;
intinerariul parcurs de autoarea infractiunii ori de alte persoane de la locul nasterii si pana la locul in care a fost abandonat cadavrul ;
locul unde au fost descvoperite instrumente , obiecte , recipiente ce au servit la nastere , transportarea cadavrului sau suprimarea vietii noului – nascut .
Stabilirea locului unde a fost savarsita infractiunea prezinta importanta din mai multe considerente . In primul rand , in locurile mentionate pot fi gasite urme si mijloace materiale de proba care – valorificate stiintific – pot conduce la identificarea autoarei faptei si la dovedirea vinovatiei acesteia . De asemenea , urmele descoperite la fata locului demonstreaza – prin evidentierea leziunilor si modalitatilor de comitere a faptei – daca in cauza este vorba de pruncucidere sau de infractiunea de omor si deci , contribuie la o incadrare jurudica corespunzatoare . In al mdoilea rand , cunoasterea locului unde s-a savarsit infractiunea constituie punctul de plecare in formarea cercului de persoane vbanuite si – lucru deosebit de important – in identificarea martorilor , atat a celor care au participat direct ,imprejurarile ori anumite episoade ale activitatii infractionale , cat si a celor care au aflat despre savarsirea faptei din surse intermediare. Referitor la timpul cand s-a savarsit infractiunea , stabilirea acestuia constituie inca una din cerintele esentiale pentru existenta infractiunii de pruncucidere si implicit a vinovatiei. Legea statueaza expres ca pentru aceasta infractiune de pruncucidere , moartea noului – nascut – datorata actiunilor mamei ori inactiunilor intentionate ale acesteia – sa se fi produs imediat dupa nastere. Atat in literatura de specialitate si practica judiciara , cat si in cea medico – legala s-au purtat discutii in legatura cu stabilirea unor criterii specifice si a unui limbaj unitar in ceea ce priveste intelesul notiunii de « imediat dupa nastere « . Opiniile diferite pornesc de la faptul ca in literatura de specialitate si practica medico – legala , unii autori considera nou –nascut copilul in primele 20 de zile de viata , perioada in care aceasta se adapteaza mediului extern , se elimina cordonul ombilical , apar tulburarile digestive si de nutritie si sunt necesare ingrijirii deosebite . Alti autori plaseaza perioada monotala intr-un interval de 30 de zile , in timp ce altii considera ca regresiunea modificarilor produse de catre nastere – involutia cordonului ombilical , depasirea crizei fiziologice – cuprinde 14 –15 zile . Toate acestea tin de aspectele de ordin strict medical , legate de impartirea copilariei in anumite perioade si de nivelul de dezvoltare fizica si psihica corespunzatoare fiecarei etape . Din punct de vedere al existentei sau inexistentei infractiunii de pruncucidere , moartea noului – nascut trebuie sa fi survenit la un moment cat mai apropiat de cel al nasterii si copilul a capatat o existenta biologica independenta , urmarea vietii fiind strans legata de starea mamei , survenita imediat dupa nastere . Stabilirea elementului timp si includerea lui in notiunea de « imediat dupa nastere « implica lamurirea fatului daca pe cadavrul noului – nascut exista sau nu semne ale nasterii recente . In afara particularitatilor morfologice ale fatului , semnele unei nasteri recente sunt date si de alte urme descoperite pe cadavru . Dintre acestea amintim :
urme de sange si vernix caseosa – substanta grasa , de culoare alb – galbuie , continind glicogen si colesterol , produsa fie de glandele sebacee ale fatului , fie de epiteliul amniotic -pe tegumente .
prezenta bazei sero – sanguine , care dispar in 2 – 3 zile de la nastere ;
pielea de culoare rosie – eritemul fiziologic sau eritemul noului – nascut ;
caderea cordonului ombilical , ceea ce demonstreaza o viata extrauterina de cel putin 3 zile ; pergamutarea – nmumifierea – acestuia se produce in primele 2 – 6 zile de la nastere si uneori , chiar mai repede ;
parul din zona capului lung de 1 – 3 cm ;
descuamarea – furfuracee sau in lambouri – in regiunea abdominala – care incepe dupa 24 ore – baza toracelui , axile , regiunile inghinale ; descuamarea maxima se observa intre a-3-a si a-5-a zi ;
unghiile de la maini depasesc pulpa degetului , texticolele sunt coborite in scrot , iar lobiile mari acopera pe cele mici .
La toate cele expuse – constatate cu ocazia cercetarii la fata locului si a
examenului extern al cadavrului – se vor aduga , ulterior examinarile medico – legale care vor stabili cu certitudine starea de nou – nascut , varsta intrauterina , viabilitatea fatului si dovezile de instalare a vietii extrauterine . datele furnizate de medicul legist in prima faza a cercetarilor sunt un ajutor nepretuit pentru organul de urmarire penala , functie de acestea putand fi elaborate versiunile privitoare la natura faptei , faptuitorii , mobilul infractiunii , imprejurarile in care a fost comisa si dipunerea operativa a masurilor de verificare a lor . Trebuie retinut , in contextul celor aratate , ca pentru existenta infractiunii de pruncucidere , cercetarea trebuie sa lamureasca faptul ca noul – nascut se afla in viata in momentul comiterii faptei , fiind irelevanta din punct de vedere al incadrarii juridice constitutia fizica a acestuia , care sa-i prezume viabilitatea .
Cu toate acestea , evidentierea caracteristicilor morfo – fiziologice sunt absolut necesare , atat pentru a demonstra starea de nou – nascut , cat si pentru retinerea eventualelor circumstante atenuante , in cazul in care , copilul , desi nascut viu , era neviabil . Pentru diferentierea infractiunii de prucucidere de cea de omor , cercetarea trebuie sa lamureasca daca mama ce si-a ucis imediat copilul nou – nascut se afla sau nu intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere. Starea de tulburare – de ordin psihic – cauzata de nastere si raportul de cauzabilitate ce exista intre aceasta stare si uciderea noului – nascut se constituie intr-o alta conditie indispensabila pentru existenta infractiunii de pruncucidere . Tulburarea pricinuita de nastere poate fi de natura psihica , dar ea poate fi provocata si de anumiti factori fizici , concretizata in tulburari psihoemotionale , hemoragii in timpul nasterii , soc obstretical. De exemplu , asa numita febra puerperala poate da o stare de tulburare psihica patrunderii in uter a unui agent patogen . Unii nautori sustin ca , de regula , starea psihica a mamei , imediat dupa nastere , nu se datoreaza in mod direct unor psihoze provocate de sarcina sau de nastere , ci agravarii unor psihoze preexistente sarcinii . Din acest considerent , in lamurirea acestei probleme trebuie sa se tina seama , printre altele , si de antecedentele patologice ale mamei , constitutia psiho –sonatica , evolutia sarcinii , conditiile in care a avut loc nasterea . Din punct de vedere al cercetarii trebuie retinut ca aceste stari , desi pot explica conduita discernamantului pentru fapta comisa . Altfel spus , starile psihofiziologice anormale – pricinuite de nastere – nu produc modificarea comportamentului mamei , nu-i altereaza vointa , si in nici un caz , nu duc la iresponsabilitatea celei in cauza . In acest sens s-a pronuntat si practica judiciara . Astfel , ceea ce determina incadrarea faptei ca infractiune de pruncucidere nu este o tulburare determinata de imprejurari laturalnice procesului fiziologic al nasterii – imprejurarea ca inculpata era necasatorita , ca a nascut pe ascuns , ca dupa savarsirea faptei a avut o reactie psihogena depresiva – ci tulburarea cauzata de o stare psihologica anormala a mamei se poate produce in timpul nasterii. Complexul de situatii conflictuale premegatoare si exterioare nasterii , ca si consecintele acestora asupra psihicului femeii – de pilda , teama de reactia parintilor sau de aprobiul celor din jur – nu sunt decat mobiluri ale savarsirii faptei , neputadu-li-se da efect juridic , in intelesul de « tulburare pricinuita de nastere » . Uciderea noului – nascut , savarsita de mama imediat dupa nastere , constituie infractiune de pruncucidere numai in cazul cand din actele dosarului rezulta cu certitudine ca anterior nasterii mama nu a avut intentia de a-si omori copilul si ca uciderea a fost determinata de o stare reactiva nevrotica psihopatologica pricinuita de nastere. Pentru dovedirea imprejurarii ca suprimarea vietii copilului a avut loc imediat dupa nastere precum si faptului ca mama si-a ucis copilulin timp ce se afla intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere , pe langa alte mijloace de proba , este necesara si efectuarea unei expertize medico –legale , prin care sa se ateste ca , in imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta , mama a actionat in conditiile mentionate . Starea cde tulburare pricinuita de nastere poate fi stabilita , exactitatea concluziei specialistului fiind influentata decisiv de apropierea momentului examinarii de cel al nasterii si savarsirii infractiunii.
2.6 Cauzele , condițiile și imprejurările care au determinat , favorizat sau inlesnit săvirșirea infracțiunii
Evidentierea , pe parcursul cercetariilor , a cauzelor , conditiilor si imprejurarilor ce au generat si favorizat savarsirea infractiunii de prucucidere este de natura sa duca la luarea unor masuri corespunzatoare de prevenire.
Aceste infractiuni , cu un pericol social ridicat , prin urmarile lor – de ordin demografic , social , economic – isi au sorgintea in multiple cauze : familii dezorganizate , intretinerea de relatii adulterine , neintelegerea rolului pe care trebuie sa-l joace familia – la nivel micro si macrosocial – si de aici rapoturi sexuale intamplatoare ori relatii de concubinaj , lipsa de comunicare si intelegere intre parinti si tinerele ajunse la varsta adolescentei , frecventarea unor locuri de moralitate indoielnica , consum de alcool , droguri . Cauzele si conditiile sunt multiple , in raport cu mediul de viata , sistemul educational ,posibilitatea de a intelege responsabilitatea ce si-o masuma femeia de a pastra sarcina , reactia celor din jur . Depistadu-le , organele de urmarire penala au posibilitatea sa intreprinda actiuni specifice cu caracter preventiv .
2.7 Depistarea mamei
Depistarea mamei prin mijloace medicale , constituie o modalitate de identificare a autoarelor infractionale de pruncucidere , intrucat deseori cadavrul este abandonat si transportat la mari distante de apa raurilor , de animale , fara a se pute cunaste locul de unde provine . Depistarea mamei se poate face intr-o colectivitate mai mare sau mai restransa dupa anumiti indici de ancheta si de cand costatarea semnelor de sarcina si mai ales de nastere , fara posibilitatea justificarii copilului , constituie un element principal de diagnostic . Secretia glandelor mamare , cautata in aceste imprejurari ca semn de sarcina , alaturi de celelalte semne externe de sarcina constituie un semn relativ , deoarece sunt cunoscute secretiile mamare in afara sarcinilor ( amenoreea si galactoreea ) precum si cele din diferita stari patologice ( momela secretanta din tulburarile hormonale , tumori , tratamente cu rezerpina , lorgaotil ) O valoare mai mare de diagnostic o are cercetarea microscopica a colastrului in secretia mamara ( citologia gladei mamare descrisa de Kernback ) , in care se vor gasi globule de grasime , celule epiteliale degradate , leucocite si corpi de colastru. Semne de certitudine in sprijinul nasterii le aduce insa constatarea involutiei uterului si a aspectului lohilor ( sangvinolente , serosangvinolente si seroase ) in nasterile recente . Constatarea unor rupturi de perineu in nasterile indepartate in antecedent constituie semne certe de nastere daca se elimina oroducerea lor ca exceptie in cadrul violentelor sexuale si mai ales a traumatimelor abortive .
1.TERBANCEA M. ,Patologie medico-legala , Editura DACIA , Cluj-Napoca , 2000 , pg. 75
CAPITOLUL III
Activitățile care se intreprind pentru administrarea probelor.
3.1 Cercetarea la fața locului.
Cercetarea la fata locului se inscrie printre activitatile de baza ce contribuie in mod substantial la aflarea adevarului in cauza , de ea depinzand lamurirea problemelor referitoare la faptele si imprejurarule acestuia , inclusiv cu privire la persoana faptuitorului. Nu de putine ori , aceasta activitate se constituie in unica modalitate de obtinere a probelor si mijloacelor materiale de proba , cel putin in prima faza a cercetarilor . In generral , prin notiunea de ‘ loc al faptei « se inteleg urmatoarele :
portiunea de teren , parti din cadavru , schelet ;
locul unde s-a consumat episodul principal al faptei ;
locul unde a fost abandonat corpul ;
caile de acces folosite si locul unde l-a parasit .
Despre savarsirea unor infractiuni indreptate impotriva vietii , mai exact
descoperirea unor cadavre putand semne de moarte violenta , organele de cercetare penala sunt sesizate fie prin denunt fie din oficiu . Dupa sosirea echipei de cercetare la fata locului – inainte de a se trece la examinarea criminalistica propriu – zisa – seful echipei trebuie sa ia o serie de masuri urgente si sa le aduca la cunostiinta celorlalti membri . In raport cu particularitatile fiecvarui caz in parte , cu urmarile activitatii ilicite desfasurate , natura si configuratia locului ce urmeaza a fi cercetat , aceste masuri constau in :
-delimitarea coresta a locului de cercetat ;
-identificarea martorilor oculari si a persoanelor suspecte ce nu-si justifica
prezenta in zona sau nu pot da o explicatie p[lauzibila in legatura cu
actiunile intreprinse dupa producerea evenimentului ;
-organizarea sau suplimentarea masurilor de paza a locului faptei.
Cercetarea la fata locului este o activitate complexa , de durata , care solicita exactitate , calm , perseverenta , prudenta , eforturi si uneori , chiar sacrificii , pentru realizarea scopului pe care – l urmareste . Pe plan teoretic , cercetarea la fata locului parcurge doua faze si anume : faza statica si faza dinamica .
Aceasta dinstinctie intre cele doua faze ale cercetarii are un caracter conventional , in sensul ca nu trebuie privita ca ceva rigid . In raport cu multitudinea si diversitatea situatiilor legate de imprejurarile comiterii faptei pot apare cazuri cand unele activitati din faza statica se executa dinamic si invers .
Activitatea criminalistica desfasurata in faza statica se limiteaza doar la cercetarea starii de fapt , a urmelor si mijloacelor materiale de proba – fara atingerea oti schimbarea pozitiei acestora – in faza dinamica se procedeaza la examinarea detaliata si in miscare a fiecarei urme si mijloc material de proba descoperite.
3.1.1 Faza statica a cercetarii la fata locului .
Aceasta faza debuteaza cu observarea locului faptei prin parcurgerea acestuia ,cu precizarea ca , in cazul interioarelor , ea se executa dintr-un singur loc , cu aceasta ocazie , organele de urmarire penala , au posibilitatea sa verifice daca locul de examinat a fost concret delimitat . O alta activitate specifica fazei statice este orientarea locului faptei care are in vedere orientarea topografica si orientarea criminalistica care presupune orientarea in interiorul perimetrului cercetat . Stabilirea cailor de acces si a celor folosite de catre faptuitori pentru parasirea locului infractiunii prezinta o importanta deosebita , contribuind atat la prezicerea , in detaliu , a perimetrului de cercetat , cat si a metodelor concrete de examinare . Marcarea drumului de acces in perimetrul cercetat este atributul specialistului criminalist , fiind abilitat de profesia ce o desfasoara , de ordine si instructiuni de uz intern .
1.COLECTIV , Tratat de tactica criminalistica , Editura CARPATI , Craiova , 1989 , pg 30
Parcurgand locul de cercetat , trebuie sa procedeze la marcarea si protejarea locurilor unde se gasesc urme ori mijloace materiale de proba , notandu-se in agenda dispunerea topografica a acestora , in relatie cu reperele si urmele invacinate . In perimetrul cercetat , dupa marcarea locurilor unde se gasesc urme sau obiecte despre care se presupune ca au legatura cu fapta , se pot stabili locurile unde trebuie cautate microurmele si natura acestora .
Fixarea locului faptei in faza statica se face prin fotografii de orientare si fotografii schita , ale obiectelor principale si ale urmelor . In faza statica echipa de cercetare ia contact cu locul faptei , ceea ce permite formarea unei imagini generale asupra lui si a evenimentului petrecut .
3.1.2 Faza dinamica a cercetarii la fata locului .
Faza dinamica incepe dupa epuizarea activitatilor specifice primei faze si se caracterizeaza prin examinarea minutioasa a tuturor obiectelor , mijloacelor materiale de proba aflate in campul infractiunii , echipa avand posibilitatea miscarii obiectelor purtatoarede urme in fuctie de posibilitatile tehnice in dotare . Cercetarea la fata locului in faza dinamica consta inexaminarea complexa si multilaterala a fiecarei urme identificate si marcate in prima faza , fixand-o topografic si criminalistic prin masuratori , in raport cu alte urme , cadavru sau reperele din ambianta locului faptei .Fiecare urma va fi fotografiata , descrisa sub aspectul naturii , culorii , formei , mirosului si in raport obiectul purtator , se stabilesc modalitatile si tehnicile de ridicare . O parte din urme se pot fixa si ridica prin fotografiere cu etalon la marime naturala , altele cu ajutorul materialelor adezive de tip folio , iar cele aflate pe obiecte ce pot fi transportate , care necesita tehnici de prelucrare in laborator vor fi ridicate impreuna cu suporturile pe care se gasesc. S-a afirmat , ca cercetarea la fata locului nu este o inventariere a urmelor si a obiectelor care se gasesc in ambianta locului de examinat Si in aceasta faza , seful echipei continua elaborarea in planul mental , functie de rezultatele cercetarii , a strategiei dupa care s-a condus autorul . Cu privire la categoriile de urme ce trebuie cautate , acestea difera in raport de natura faptei savarsite : la infractiunile comise prin violenta intotdeauna vor fi cautate urme biologice , microurme , obiecte folosite de autori pentru realizarea rezolutiunii infractionale . Tot in aceasta faza se continua determinarea drumului parcurs de autori , unde se pot intalni , urme de incaltaminte , urme plantare .
O atentie deosebita trebuie acordata examinarii locului unde s-a consumat episodul principal al faptei pentru ca aici pot ramane o mutitudine de urme . Examinarea cadavrului ofera multiple posibilitati de descoperire a urmelor infractiunii . Aceasta operatiune o executa medicul legist la fata locului care descrie tabloul lezional si obiectele folosite de autori .
Microurmele au importanta probatorie , deoarece aparitia lor nu poate fi evitata. Dupa ce s-aaminat locul faptei initial , echipa de cercetare in baza convingerii sale poate sa extinda limitele perimetrului de cercetat atat in locuri inchise , cat si in cele deschise .
La fiecare eveniment , echipa de cercetare trebuie sa incerce determinarea personalitatii autorului in desfasurarea actului ilicit . O problema aparte , care se ridica in cursul cercetarii la fata locului o constituie interpretarea urmelor si a mijloacelor de proba descoperite . Prin aceasta activitate se urmareste stabilirea relatiei care existe intre acesta si fapta savarsita , provenienta lor , mecanismul de formare a diferitelor categorii de urme .
3.1.3 Fixarea rezultatelor cercetării la fața locului
Pentu ca elementele de fapt sa poata dobandi valoarea de proba , constatarile facute cu ocazia cercetarii la cfata locului trebuie sa fie consemnate in mijloacele de proba prevazute de legea procesului penal . Principalul mijloc de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului il constituie procesul – verbal , caruia i se pot anexa fotografii , schite , desene , filme ori inregistrari pe banda magnetica sau videomagnetica .
1.Codul de procedura penala al Romaniei , art. 131
3.1.3.1 Procesul -verbal de cercetare la fața locului
Procesul –verbal de cercetare la fata locului are un dublu caracter.In primul rind , el se numara printre mijloacele de proba cu semnificatie majora in solutionarea cauzei , in masura in care prin continutul sau sunt evidentiate elementele de fapt ce pot contribui la aflarea adevarului. Sub un alt aspect acesta se constituie intr-o dovada procedurala , de natura a demonstra indeplinirea dispozitiilor legale cu ocazi efectuarii cercetarii locului faptei. Din acest considerent , procesul-verbal trebuie incheiat imediat dupa terminarea activitatii la locul faptei.In conformitate cu dispozitiile legii procesuale penale , procesul-verbal de cercetare la fata locului trebuie sa cuprinda urmatoarele :
-data si locul efectuarii cercetarii la fata locului ;
-numele , prenumele , calitatea si organul de urmarire penala din care fac parte membrii echipei de cercetare ;
-numele , prenumele expertilor , specialistilor participanti la cercetare precum si unitatea din care provin ;
-datele de identificare ale martorilor asistenti ;
-descrierea locului unde sa comis fapta ;
-persoanele gasite la fata locului ;
-modificarile survenite in aspectul initial al locului faptei , cu indicarea persoanelor care le-au facut si motivele ce au determinat schimbarile respective ;
-urmele si mijloacele materiale de proba descoperite , relevate , fixate si ridicate ;
-ora inceperii si ora terminarii cercetarii la fata locului , evidentiindu-se conditiile atmosferice si de vizibilitate existente atat in momentul sosirii echipei de cercetare cit si pe durata activitatii ;
-fotografiile judiciare efectuate la fata locului cu indicarea marcii aparatului de fotografiat , a filmului ;
1.STANCU E. , op cit . , pg 45
-mentiuni despre executare schitei locului faptei ;
-observatiile martorilor asistenti ;
-numarul de exemplare in care sa intocmit procesul-verbal si destinatia acestora ;
In procesul-verbal este interzis sa se faca presupuneri , sa se emita pareri ori sa se traga concluzii pe marginea celor constatate cu ocazia cercetarii la fata locului.
Modul in care este redactat procesul-verbal « …este piatra de incercare pentru judecatorul de instructie .In nici o imprejurare el nu isi manifesta mai bine indeminarea limpezimea vederii logica rationamentul , energia metodica si constioenta a scopului pe care il urmareste … ».
3.1.3.2 Schita locului faptei
Schita locului savarsirii infractiunii constituie o modalitate de reprezentare grafica a situatiei de la fata locului . Prin aceasta se redau in sistem ortogonal – realizareazunor proiectii obtinute prin trasarea unei perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiectie – elementele esentiale din campul infractiunii , marite sau micsorate la scara. In literatura de specialitate , schita locului faptei mai este denumita pla – schita sau desen – schita , delimitarea facandu-se tinand cont de faptul daca transpunerea in plan respecta sau nu proportiile reale ale obiectelor sau suprafetelor reprezentate . Oricare ar fi modalitatile de reprezentare grafica , schita locului faptei ajuta la intelegerea mai exacta a tabloului real al locului savarsirii infractiuniii , avand menirea de a ilustra constatarile din procesul – verbal si de a intregii celelalte mijloace de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului . Pentru ca schita locului faptei sa formeze o imagine completa si veridica a situatiei de la loculsavarsirii infractiuniii , la intocmirea ei trebuie respectate unele reguli printre care :
1.SANDU ION-EUGEN , Intocmirea schitei la fata locului , in Tratat practic de criminalistica , vol. 1 , Ministerul de Interne , Editura 1976 , pg. 84
Exactitatea schitei
Executarea corecta a schitei impune fixarea exacta a dimensiunilor
obiectelor ce se reprezinta , precum si a distantelor si unghiurilor . Aceasta , deoarece fiecare dimensiune le influenteaza pe celelalte , orice abatere afectand redarea exacta a situatiei.
Cotarea schitei
Aceasta inseamna notarea pe schita a dimensiunilor obiectelor
reprezentate .Este recomandabil ca la alcatuirea unei schite sa se foloseasca un singur fel de cotare si sa se utilizeze aceeasi unitate demasura .Trebuie retinut ca liniile de contur , liniile ajutatoare de cota si axele nu pot fi folosite ca linii de cota .Pentru acuratetea desnului si redarea cat mai fidela a imaginii obiectului reprezentata trebuie sa se evite – pe cat posibil – incrucisarea acestor linii de cota cu alte linii ori patrunderea liniilor exterioare in interiorul desenului
Intocmirea la scara a schitei
La intocmirea schitei locului faptei trebuie sa se tina seama atat de rezultatele
masuratorilor efectuate , cat si de intinderea si complexitatea locului cercetat . In functie de acestea se va determina scara schitei , respectiv raportuldintre marimea obiectelor si distantelor in schita si dimensiunilor lor reale . Astef , schita incaperilor poate fi realizata la scara 1 :100 sau 1 :50 . In cazul halelor industriale si a locurilor deschise proportional cu suprafata acestora , scara schitei poate fi de 1 :200 , 1 :500 sau 1 :1000.
1.Dictionar enciclopedic roman , Academia Romaniei , vol.1 , Editura POLITICA , Bucuresti , 1962 , pg.816
Orientarea schitei
Cu ocazia intocmirii schitei locului faptei si in special , a locurilor deschise ,
aceasta trebuie orientata dupa punctele cardinale , fie cu ajutorul busolei , fiea altor metode , cum ar fi : dupa pozitia soarelui , dupa soare si ceas . dupa steua polara s,a . Intotdeauna latura din dreapta a schitei trebuie sa fie orientata pe directia Nord – Sud .
Claritatatea schitei
Pentru a indeplini aceasta cerinta , o schita trebuie sa cuprinda numai acele
elemente ce ilustreaza constatarile mentionate in procesul – verbal , respectiv elementele esentiale , absolut necesare intelegerii situatiei existente interen . In nici un caz , aceasta nu trebuie sa cuprinda detalii ce nu au nici o legatura cu fapta .
Reprezentarea prin semne conventionale criminalistice
Claritatea unei schite presupune ca reprezentarea in plan a obiectelor aflate la
fata locului sa se faca prin anumite semne conventionale – cu aceeasi semnificatie pentru toate organele judiciare . Daca pentru anumite obiecte , elemente sau detalii nu sunt prevazute semne conventionale criminalistice , acestea vor fi reprezentate , dupa caz , fie prin semne conventionale topografice standardizate , fie prin semne sau simboluri utilizate in alte domenii de activitate , cu explicarea lor prin legenda .
g) Individualizarea schitei
Schita se individualizeaza prin mentinerea urmatoarelor date : titlul , scara lacare s-a intocmit , data , locul si cauza in care s-a procedat la cercetarea locului faptei si intocmirea schitei , numele . prenumele , calitatea si organul din care fac parte membrii echipei de cercetare – inclusiv a celui ce a executat schita – , semnaturile participantilor la cercetarea la fata locului. Schita locului faptei nu poate fi , nu trebuie sa fie inlocuita cu fotografia . In timp ce fotografia prezinta imaginea locului in perspectiva , schita reda aceeasi imagine in plan . Pentru a putea reprezenta cat mai complet situatia de la locul faptei , este necesar ca unele portiuni sau obiecte sa fie reprezentate in unul din cele trei planiri , folosindu-se urmatoarele procedee :
schita executata in proiectie orizontala ;
schita executata in proiectie verticala ;
rabatarea planurilor de proiectie ;
schita in sectiune
Schita executata in proiectie orizontala , denumita si desen in plan orizontal este utilizata cel mai frecvent in activitatea organelor de urmarire penala . Prin acest procedeu , obiectele si celelalte elemente ale locului faptei sunt reprezentate vazute de sus . Avantajul folosirii acestui procedeu consta in aceea ca reda fidel pozitia cladirilor , a obiectelor si urmelor din campul infractiunii , precum si a cailor de acces spre locul faptei , intinerariul parcurs de faptuitor s.a . In unele cazuri , respectiv cand cercetarea la fata locului se face in incaperi , aeronave , vagoane de cale ferata etc. , schita in proiectie orizontala este singura modalitate de redare a situtiei locului infractiunii in toata complexitatea sa .
Schita executata in proiectie verticala , fie ca este vorba de proiectie verticala frontala – obiectele sunt redate in plan vertical din fata – fie proiectie verticala laterala – obiectele vazute in plan vertical din lateral – se foloseste pentru a reda elementele de constructie , pereti interiori , fatade , instalatii industriale unde au fost descoperite urme sau mijloace materiale de proba .
Schita in sectiune Se executa atunci cand este necesara redarea detaliilor aflate in componenta unor elemente de constructie , in special a celor industriale, a vehiculelor etc. ce nu se pot vedea in planuri nesectionate . Prin acest procedeu se utilizeaza planuri paralele cu celelalte trei planuri de proiectie , rezultand atat sectiuni orizontale ,.cat si sectiuni transversale si longotudinale .
Pentru a nu scapa din vedere anumite elemente din teren . atat practica judiciara , cat si literatura de specialitate recomanda folosirea unor tehnici ajutatoare cum ar fi :
tehnica punctelor extreme ;
tehnica coroiajului imaginar ;
tehnica axelor principale .
3.1.3.3 Fotografia judiciara operativa
Fotografia judiciara executata la fata locului se numara printre cele mai
importante mijloace de fixare a rezultatelor cercetarii . Ea se impune prin multiplele avantaje pe care le ofera , concretizate in : rapiditatea inregistrarii imaginii , fidelitatea , exactitatea si prezentarea sugestiva a celor mai semnifivative momente ale cercetarii locului faptei . Pentru a se asigura fixarea imaginii locului faptei este necesar sa se efectueze urmatoarele genuri de fotografii :
fotografia de orientare ;
fotografia schita ;
fotografia obiectelor principale . a cadavrelor , a urmelor etc.
fotografia de detaliu – a micro si macroreliefului urmelor sau obiectelor izolate .
In activitatea organelor de urmarire penala se intilnesc destul de frecvent , cazuri cand spatiul ce trebuie fotografiat nu poate fi cuprins intr-o singura imagine . In astfel de situatii se aplica metoda fotografierii panoramice – liniare sau circulare . Prin fotografia de orientare panoramica liniara , locul faptei este fotografiat succesiv – pe portiuni mai mari sau mai mici – aparatul instalat pe trepied fiind deplasat pe o linie paralela cu latura cea mai lunga a locului faptei , aleasa imaginar .
Fotografia schita are rolul de a fixa in mod fidel locul infractiunii , excluzand imprejurimile . De asemenea , va reda o parte din locul infractiunii in caresunt amplasate instrumentele folosite la comiterea faptei , obiecte despre care se presupune ca au legatura cu activitatea ilicita. Ca moduri de executare a fotografiei schita retinem :
fotografia schita de pe pozitii contrare ;
fotografia schita de pe pozitii incrucisate ;
fotografia schita unitara ;
fotografia schita panoramica .
Fotografia de detaliu
Spre de celelalte genuri de fotografii , fotografia de detaliu se executa in faza dinamica .Acest gen de fotografie se refera la micro si macro relieful urmelor sau obiectelor izolate .Pentru evidentierea mai bine a detaliilor este indicat ca fotografierea sa se execute la o scara cit mai mare .
Concluzionand cu privire la aceasta modalitate de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului putem despride cateva reguli :
daca locul faptei a suferit modificari fata de aspectul sau initial , fotografiile vor reda aspevtul locului savarsirii infractiunii asa cum a fost gasit in momentul sisirii echipei de cercetare ; in acest sens , nu impartasim ideea exprimata de unii autori , dupa care , in baza informatiilor obtinute trebuie sa se reconstituie aspectul acestuia si apoi sa se execute fotografierea .
cu ocazia efectuarii fotografiilor judiciare operative , trebuie evitata redarea in imagini a unor persoane , mijloace de transport , obiecte erc. ce nu au legatura cu infractiunea si care au patruns in locul faptei ulterior consumarii evenimentului ;
cand cercetarea la fata locului se executa in spatii inchise – laboratoare , incaperi , abataje , etc. – in care se afla , s-a lucrat ori s-au infiltrat substante explozive , este interzisa utilizarea surselor de
lumina artificiala ;
3.2 Ascultarea persoanelor ce au descoperit cadavrul
Aceasta activitate se executa fie cu ocazia cercetarii la fata locului , fie imediat dupa examinarea acestuia . Din declaratiile acestor martori trebuie rezulte printre altele :
imprejurarile in care au descoperit cadavrul noului – nascut ori s-au sesizat despre existenta unor colete cu un continut suspect ;
persoana ori persoanele ce au abandonat coletul , semnalmentele si caracteristicile imbracamintei si incaltamintei acestora ;
directia din care au venit , activitatile desfasurate in locul unde au abandonat cadavrul , intinerariul folosit pentru a parasii acel loc ;
modul in care au transportat victima si posibilitatile de a recunoaste gentile , valizele , gemantanele ;
mijlocul de transport folosit – marca , tip , culoare , eventual numar de imatriculare ;
daca au mai vazut persoanele respective in locul abandonarii cadavrului noului – nascut – cand activitatile desfasurate , modul in care si-au prezenta in zona ;
care sunt proprietarii terenurilor din jurul locului abandonarii ;
modificarile locului fata de aspectul initial – cine le-a facut , cand , in ce scop .
3.3 Identificarea si ascultarea altor categorii de martori
Persoane care pot furniza relatii cu privire la fapta si imprejurarile comiterii ei pot fi identificate si din randul altor categorii de persoanev , cum ar fii :
membrii de familie , vecini , colegi de seviciu ;
personalul unitatilor medico – sanitare unde cea in cauza a efectuat tratament medical ori a fost luata in evidenta ;
persoane din cercul de prieteni , cunostiinte , etc.
persoane ce locuiesc pe traseul parcurs de faptuitoare din locul nasterii pana la locul abandonarii cadavrului ;
salariati ai statiilor CFR si personalul de intretinere al trenurilor de calatori , in situatia in care fapta s-a comis in tren ori in napropierea garilor , haltelor sau viaductelor ;
cadre didactice sau colegi de scoala , daca autoarea infractiunii a frecventat cursurile vreunei unitatii de invatamant ;
Problematica de lamurit cu aceste categorii de martori difera de la cauza la cauza , in functie de specificul acesteia , imprejurarile concrete in care s-a savarsit infractiunea , mobilul , participanti , etc . Oricum , din depozitiile acestora trebuie sa rezulte , in principal , urmatoarele :
natura relatiilor cu cei din jur ;
domiciliul faptuitoarei in momentul savarsiri infractiunii , precum si domiciliile si resedintele anterioare ;
comportamentul manifesta in familie , la locul de munca si societate ;
motivul schimbarii domiciliului sau resedintei ;
daca a lipsit de la domiciliu ori de la locul de munca , perioada si motivele invocate ;
particularitati in comportamentul autoarei , anterior comiterii faptei si dupa aceea ;
daca au sesizat la aceasta modificarile specifice starii de graviditate ;
daca faptuitoarea a manifestat anumite starii depresive ori si-a exprimat dorinta de a parasi domiciliul ori de a se sinucide si cum si-a motivat atitudinea ;pregatirile facute inainte de nastere si cum a motivat fata de cunoscuti lipsa copilului – a nascut in alta localitate , copilul este la parinti , a murit in timpul nasterii sau s-a nascut mort ;
starea psihica si fizica a femeii vazuta in tren , statia CFR , ori in apropierea acesteia ;
ingrijirile medicale solicitate si acordate la unitatile medico – sanitare , diagnosticul si tratamentul prescris ;
situatia scolara a celei in cauza , motivul invocat pentru absente sau intreruperea cursurilor .
Datele oferite de martori , coroborate cu rezultatul celorlalte activitati de urmarire penala sunt de natura sa clarifice existenta ori inexistenta infractiunii de prucucidere . Astfel , daca femeia a ascuns sarcina , a parasit precipitat locuinta si s-a deplasat sa nasca intr-un loc ferit , fara asistenta , nu a dat ingrijire copilului dupa nastere , coroborate cu rezultatul constatarii medico – legale din care rezulta ca moartea noului – nascut – la termen si viabil – a fost violenta , conduc spre concluzia ca in cauza nu este vorba de pruncucidere , ci de omor calificat .
Ascultarea invinuitei sau inculpatei precum si a celorlalti faptuitori.
In raport cu particularitatile fiecarei cauze , cu materialul probator
administrat pana la acea data si forta probanta a acestuia , ascultarea invinuitei sau inculpatei trebuie sa vizeze lamurirea urmatoarelor probleme principale :
existenta starii de graviditate si motivele care au determinat – osa duca sarcina pana la termen ;
cine este tatal copilului si relatiile in care se afla cu acesta ;
cine a avut initiativa uciderii noului nascut si imprejurarile in care a avut luat hotararea suprimarii vietii acestuia ;
actiunile intreprinse pentru a ascude sarcina fata de membrii de familie , rude , cunoscuti , colegi de serviciu ;
locul unde a nascut si motivele alegerii acestuia ;
persoanele care au asistat-o la nastere si in ce a constat ajutorul acestora ;
ingrijirile acordate noului – nascut ;
modul in care a suprimat viata noului – nascut obiectele sau instrumentele de care s-a folosit , provenienta acestora , locul unde le-a ascuns ori abandonat , dupa comiterea faptei ;
activitatile desfasurate in vederea ascunderii infractiunii savarsite – modul de transportare a cadavrului , osvedele in care a fost transportat , cine a facut coletele , nodurile si legaturile , cand si cine a incinerat fatul , vasele sau recipientele folosite , produsele de combustie folosite , traseul parcurs de la locul comiterii prucuciderii pana la locul ascunderii , conbsiderentele pentru care a ales locul respectiv pentru ascunderea sau ingroparea victimei ;
persoanele ce au ajutat-o in activitatea infractionala si contributia fiecareia la pregatirea , punerea in executare si ascunderea urmarilor faptei ;
cum a motivat absenta de la domiciliu , locul de munca , fata de familie , colegii , prieteni ori , dupa caz , lipsa copilului ;
daca dupa nastere au survenit complicatii , natura acestora si daca s-a adresat vreunei unitatii medicale .
Din declaratiile celorlalti coinvinuiti sau coinculpati trebuie sa rezulte : gradul de rudenie fata de mama si noul – nascut , data cand au luat la cunostiinta despre starea de graviditate a femeii si iminenta nasterii , modul in care au organizat suprimarea vietii fatului si actiunile desfasurate pentru atingerea scopului propus , conditiile in care a avut loc nasterea , metodele si mijloacele folosite pentru comiterea faptei si pentru ascunderea ei , obiectele , instrumentele ori substantele de care s-au folosit , locul ascunderii cadavrului . De fapt , aceste persoane fiind participanti la infractiunea de omor calificat , ascultarea lor se face dupa regulile cunoscute .
Efectuarea perchezitiei si ridicarea de inscrisuri
Scopul principal al perchezitiei efectuate la autoarea sau persoana banuita de savarsirea infractiunii de prucucidere il constituie descoperirea obiectelor sau instrumentelor ce au servit la suprimarea vietii noului –nascut , a obiectelor care poarta urmele nasterii sau sau au fost bfolosite la nastere , a obiectelor de imbracaminte , lenjerie – de corp si de pat – substante purtatoare a urmelor infractiunii. Totodata , cu acesta ocazie trebuie cautate inscrisuri – scrisori , retete , fise medicale – din care sa rezulte starea de graviditate , unitatile spitalicesti care i-au acordat asistenta medicala , diagnosticul la internare si externare ,tratamentul medicamentos prescris . Nu trebuie omisa nici cautarea unor acte care atesta starea psihica a celei in cauza inainte de savarsirea infractiunii –maladia de care a suferit , perioada , tratamentul urmat , diagnosticul la externare – elemente de natura sa contribuie la lamurirea si sa explice starea psihica a mamei , pricinuita de nastere . De un real folos in elucidarea tuturor imprejurarilor cauzei este descoperirea si ridicarea altor inscrisuri – fise , analize de laborator ori certificate – pentru concediul medical sau reducerea timpului de lucru. In acelasi scop , de la unitatile sanitare se vor ridica – in original sau copie – registrele de luare in evidenta a femeilor gravide , foile de observatie clinica , biletele de iesire din spital , certificatele pentru concediu medical .
1.6 Dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice sau expertizelor criminalistice
In raport cu natura urmelor descoperite cu ocazia cercetarii la fata locului si in cazul infractiunii de pruncucidere pot fi dispuse diverse genuri de constaari tehnoco – stiintifice sau expertize : dactiloscopice , traseologice , grafoscopice , chimice , biocriminalistice . Marea majoritate a acestora sunt dipuse in vederea indentificarii autoarei infractiunii si a eventualilor participanti . Constatarile tehnico – stiintifice sau expertizele biocriminalistice se dipun in special pentru examinarea uemelor de sange , solicitandu-se determinarea grupei si subbgrupei sanguine si atunci cand este posibil , al fracturilor Rh.
La constatarea tehnico –stiintifica dactiloscopica este specific faptul ca prin studiul dermatoglifelor (Belis ) se poate stabili daca amprentele cadavrului nou – nascut si ale presupusei mame contin dermatoglife caracteristice care sa confirme rudenia . Acest lucru e posibil datorita faptului ca dermatoglifele sunt structuri transmisibile ereditar – bazate pe aspectul specififc al relatiilor dintre mama si copil – si in structura dermatoglifelor noului – nascut se regasesc si elemente provenite de la mama . Examinarea odontologica judiciara ofera raspuns cu privire la maturitatea noului – nascut , durata vietii intrauterine si viabilitatea sa
1.COLECTIV , Tratat de metodica criminalistica , Editura CARPATI , Craiova , 1992 , pg. 40
CAPITOLUL IV
CONSTATAREA SI EXPERTIZA MEDICO – LEGALĂ A CADAVRULUI NOULUI – NĂSCUT
4.1 Dispunerea constatării medico – legale a cadavrului in perioada perinatală
Precizarea stării de nou – născut
Precizarea starii de nou – nascut se face cu ajutorul unor parametri caracteristici . Nou – nascutul la termen are lungumea intre 48-54 cm , iar greutatea in jurul limitelor de 2800-3500 g .Pe tegumente pot fi prezente urme de sange ce urmeaza a fi recoltate pentru examen bioserologic . Vernix Caseosa , se afla sub forma de depozite in plicele gatului , dorsal la insertia pavilionului urechii , in plicile axilare si inghinale , uneori in strat subtire pe torace , interscopular , pe abdomen si la nivel lombar .Baza sero – sanguinolenta este localizata in fuctie de prezentatie in tesutul epicranian , nu respecta seiturle si dispare in aproximativ 2-3 zile Cefalhematomul este de obicei consecinta traumatismului obstretical , poate apare in cadrul hetero – asistarii sau / si autoasitarii nasterii . Se prezinta sub forma de revarsat sanguin situat intre tesutul osos si periost . Se descrie si asa zisul cefalhematom intern ( hemoragie epidurala ) care de asemnea poate fi consecinta trumei obstreticale . Cefalhematomul extern nu depaseste suturile si se resoarbe in aproximativ 40 zile . In primele ore dupa nastere cordonul ombilical este lucios , turgescent , fara inel de demarcatie la limita de implantare . Dupa o supravietuire de 24 ore se contureaza macroscopic un inel rosietic la nivel de implantare in tegumentul abdominal , cordonul devine flasc prin desicare . Recoltarea unui fragment cu portiune de tegument abdominal este foarte importanta intrucat examenul histopatologic poate certifica o supravietuire de ordinul orelor.
4.1.2 Durata vieții intrauterine
Durata vietii intrauterine poate fi apreciata in luni lunare , adica 10 luni a
douazeci si opt de zile corespunzand la noua luni calendaristice . Pentru estimarea varstei intrauterine si extrauterine a fatului variabilitatea indicilor impune investigarea si corelarea unui numar cat mai mare de parametrii .
Pornind de la cest deziderat a fost intocmit un TABEL MONOGRAMA
pentru perioada perinatala prelungita , cuprinzand luna a- VI –a lunara de viata intrauterina si prima luna dupa nasterea la termen ( 28 zile post natale ) .
Tabelul este destinat cercetarii stiintifice a perioadei perinatale , scop in care vor fi investigati toti parametrii . Pentru activitatea de rutina se aleg parametrii cei mai importanti . Pe tabel , in dreptul parametrilor investigati se face semnul « X « dupa care se contureaza un grafic vertical . ( Anexa nr.1) .
Parametrii necifrici doin anexa 2 . se noteaza cu plus sau minus . Parametrul cu variatiile cele mai reduse il reprezinta talia fatului care permite , cu ajutorul unor formule , stabilirea unor formule , stabilirea varstei intrauterine . Formula lui Haase se aplica astfel : daca lungimea fatului nu depaseste 25 cm , se extrage radacina patrata din lungime obtinandu-se varsta in luni lunare . Peste talia de 25 cm impartim lungimea fatului cu 5 . Varsta intrauterina in zile se poate calcula dupa formula lui Balthazard – Dervieux , inmultind talia cu 5,6 .
Punctele de osificare constituie de asemenea , un indiciu pentru varsta perinatala . Dupa Vipert acestea apar dupa cum urmeaza : la sfarsitul lunii a –V-a incep sa se contureze in stern , in luna a-VII-a sunt relativ bine conturate 3 puncte de osificare in stern . La sfarsitul lunii a-VIII-a sunt prezente punctele de osificare in vertebrele sacrate . In luna a-IX-a se contureaza punctul de osificare al epifizei distale a femurului si punctul de osificare al epifizei proximale a tibiei ( nucleul Tapon ) care este bine conturat si mai constant . In aproximativ sase saptamani dupa nastere sunt prezente si punctele de osificare de la nivelul metacarpienelor proximale . Mugurii dentari primitivi constituie , de asemenea , un reper pentru aprecierea varstei intrauterine . Incep sa se dezvolte din luna a doua , iar doazonarea alveolara demareaza in luna a-VI-a pentru incisivi , inluna a-VII-a pentru primii molari , iar in luna a-VIII-a pentru molarii secunzi . In paralel progreseaza si procesul de adamantino- geneza care poate fi observat prin prelucrarea microscopica a mugurilor . Pentru evidentierea mugurilor primitivi si a cloazonarii se practica in gingia arcului mandibular o sectiune orinzontala de 3-5 mm de la marginea libera . Diametrele craniului la fatul nascut la termen sunt pentru cel fronto – occipital 10,5 –12 cmm , cel biparietal 8,5 –10 cm iar circumferinta in jur de 35 cm . La prematurul de 7 luni , diametrul fronto – occipital variaza intre 8-10,5 cmm , cel biparietal 6-8 cm , iar circumferinta in jur de 25 cm . Dupa unii autori pentru aprecierea varstei intrauterine poate fi utilizat si diametrul bihumeral 12,5 cm sau /si cel bioliac care este in jur de 8 cm la nou – nascutul la termen . Practic insa , ele au o valoare foarte relativa , lungimea cordonului ombilical ( reconstituit daca a fost rupt ) , variaza intre 40 cm in luna a-VII-a de viata intrauterina si 50 cm in luna a- IX-a , deci la nou-nascutul la termen . Greutatea placentei care de obicei este gasita odata cu cadavrul fatului are in luna a-VII-a de viata intrauterina aproximativ 275 – 300 g , iar in luna a-IX-a in jur de 500 g. Parul de pe capul nou – nascutului are lungimea in jur de 1-3 cm iar marginea libera a unghiilor depaseste usor lungimea degetelor . Printre semnele organo – genezei la termen se considera si prezenta texticolelor in scrot precum si faptul ca la fetite lobiile mari acopera lobiile mici .
Nou –nascutul la termen care nu a suferit un proces hiproxic intrauterin prezinta in intestinul gros meconiu , iar in anus dopul lui Cramer .
1.BELIS V. , Tratat de medicina legala , vol. 2 , Editura MEDICALA , Bucuresti , pg. 390-436
Aprecierea viabilitații la nou – născut
In conditii speciale de asistenta medicala unfat poate fi considerat viabil din jumataea a doua a lunii a-VI-a de viata intrauterina si peste greutatea de 1000 g . Baremul medico – legal largeste aceasta limita , considerand viabil nou – nascutul care are talia de 38 cm si greutatea peste 1400 g . Un fat poate fi considerat ca neviabil cand are parametrii sub limitele amintite , cand prezinta malformatii congenitale incompatibile cu supravietuirea sau cand se naste cu o afectiune grava contractata intrauterin . De asemenea , pot fi declarati neviabili nou – nascutii cu hemoragii masive , meningo-cerebrale consecutive , traumele obstreticale .
4.1.4 Probe de viață extrauterină
Administrarea mijlocului de proba medico – legal pentru afirmarea vietii extrauterine , constituie cel mai relevant exemplu . Desi exista posibilitatea comiterii faptei de pruncucidere inaintea primei respiratii , imposibilitatea demonstrarii prin mijloace stiintifice a vietii extrauterine inainte de instalarea procesului respirator , ne obliga a ne rezuma la afirmarea vietii extrauterine numai in masura in care constatarile morfologice certifica respiratia extrauterina a fatului . Durata apneei dupa nastere poate fi , in conditii obisnuite , in jur de 2 minute . Mina Minovici , descrie lezarea extremitatii cefalice in faza de prezentatie vulvara precum si sectiuni pe otrganele gatului cu caracter vital .
Prucuciderea « ipso – parti « constituie o realitate la care constatarea medico – legala nu are posibilitatea sa o sustina ca produsa in timpul vietii extrauterine , limitandu-se doar la aprecieri privind gravitatea leziunilor si caracterul lor vital . Respiratia extrauterina dupa nastere determina modificari pulmonare foarte evidente , care pot fi observate dupa perioade foarte scurte de suprvietuire la cadavrul proaspat , iar in anumite limite cu ajutorul examenelor complementare se constata si la nou – nascutul putrefiat .
Macroscopic plamanul nerespirat este mic , nedestins , ocupand 1/3 din cavitatea toracica , situat in sinusurile casto – vertebrale . Are suprafata neteda , culoare ciocolatie inchisa sau intens rosietica . La palpare este de consistenta dura , fara elasticitate . Unii autori il asemuiesc ca aspect si densitate cu parenchinul hepatic . Pe sectiune are acelasi aspect , la presiune se scurge putin lichid rosietic fara bule de aer . Macroscopic si stereoscopic plamanul respirat este expansionat , umple aproape in intregime cavitatea pleurala depasind usor prin marginea anterioara inima . Culoarea este rozat albicioasa , de aspect marcuorat , cu suprafata neregulata , perlat stralucitoare , prin distensie alveolara , , net evidentiabila cu lupa . Parenchinul este buretos , elastic , cu crepitatii la palpare , iar pe sectiune spontan sau /si la presiune se prelinge o secretie rosietica microaerata cu aspect spumos .Constatarea instalarii respiratiei extrauterine se face cu ajutorul probelor docimozei care permite diferentierea plamanului respirat de cel nerespirat . Proba decimozei optice consta in examinarea stereoscopica , permitand evidentierea perlogului alveolar si a limitelor lobulilor pulmonari . Docimozia hidrostatica pulmonara , se bazeaza pe diferenta de greutate specifica dintre plamanul respirat , nerespirat si greutatea specifica a apei . Plamanul respirat are densitatea de 450 – 800 plutind la suprafata apei , spre deosebire de cel nerespirat care densitatea de 1040 si nu pluteste la suprafata apei. Proba docimozei hidrostatice se efectueaza prin aruncarea intr-un vas cu apa a intregii piese buco – cervico – toracice urmata si de decuparea unor fragmente foarte mici din diferite zone pulmonare pentru observarea diferentelor de densitate la plamanii partial respirati cu zone atelectatice cu aeratie artificiala , procese pneumonice . Greutatea ambilor plamani nerespirati la noul – nascut la termen este in jur de 40 g reprezentand aproximativ 1/70 din greutatea corporala . Plamanul respirat , prin incarcarea cu sange consecutiva distensiei vasculare , atinge la termen la o greutate de aproximativ 80 g reprezentand 1/35 din greutatea corporala , iar prin aeratie densitatea scade progresiv de la 800 pana la 450 . Intr-un studiu statistic pe circa 565 cadavre de nou – nascuti au fost efectuate aprecieri statistice privind proba docimozei hidrostatice ajungand la concluzia ca in procent de 70% din cazuri a fost pozitiva permitand afirmarea vietii extrauterine . Plamanii respirati pot prezenta docimozie negativa in procese de condensare pneumonica in atelectazii partiale la imaturi si prematuri insuficiente in atelectazii secundare prin resorbtia aerului . Supraincalzirea , arderea , oparirea in apa fierbinte , maceratia prelungita in alcool , in apa , elimina aerul din plamani si docimozia devine negativa . Plamanul nerespirat poate prezenta o docimozie fals pozitiva , la cadavrele inghetate , in aspirarea masiva de vermix caseosa si desigur in cazurile de putrefactie consecutiv acumularii de gaze . Bulele de putrefactie se pot distinge de suprafata plamanului fiind de marimi diferite cu distributie neregulata . Prin intepare si comprimarea gazelor pot fi expulzate , astfel incat fragmentele coboara la fundul apei . Stoarcerea si malaxarea in apa a fragmentelor de plamani produc evacuarea gazelor de putrefactie dar nu expulzeaza aerul rezidual fapt ce diferentiaza probele fals pozitive de cele datorate procesului respirator . Respiratia artificiala in cadrul inocuvrelor de reanimare produce distensia inegala sau / si aeratia partiala , probele docimoziei fiind incerte , cu mici fragmente care plutesc si altele care cad la fundul vasului cu apa sau/si plutesc intre doua ape .
Docimozia histo-patologică pulmonară
Pentru efectuarea examenului hitologic de rutina al plamanului la nou-nascut se vor recolta , in formol 10% sau in lichid Bonin , patru fragmente din fiecare plaman de la nivelul varfurilor , periferiei , parovertebral si bazal , pentru observarea aeratiei progresive fiziologice . Pentru evitarea putrfactiei volumul fixatorului trebuie sa depaseasca de 3 ori volumul pieselor recoltate . Fragmentele se incluzioneaza in blocuri de citoparafina numerotate . Plamanul nerespirat are aspect compact cu alveolele colorate , fara lumen , peretii fiind marginiti de celule cubice cu nucleul rotund . Capilarele au lumenul mic , au pereti plicatenati . Plamanul respirat are alveolele deplisate , celulele sunt aplatizate , fuziforme , cu nucleul ovalar . Capilarele lumenului largit si contin hematii . Plamanii cu respiratie partiala sau distelectatici prezinta ambele aspecte de plaman respirat si nerespirat , spre deosebire de plamanul cu aeratie artificiala consecutiv manevrelor de reanimare , la care repartizarea aerului este inegala si neprogresiva determinand prezenta de zone cu alveole destinse si zone cu alveole colabate , celulele alveolare putand fi atat cubice cat si aplatizate , iar fibrele elastice raman in mare parte ondulate . La cadavrele de nou – nascut i cu diferite grade de putrefactie , la plamanul respirat microorganismele patrund prin respiratie in profunzime , bulele de putrefactie apar mai intai in alveole , rupand peretii alveolari . Fibrele elastice rezista la putrfactie fiind intinse uniform si difuz in toate ariile pulmonare . La plamanul nerespirat putrefactia incepe de la suprafata si in spatiile peri-bronho-vasculare , la nivelul vaselor limfatice , unde raspandirea florei microbiene este mai abundenta . Fibrele elastice sunt ondulate iar intinderea prin bule de putrefactie este inegala cu deplasarea si descentrarea. Supravietuirea nou-nascutului in apneea fiziologica poate dura 2 minute , rastimp in care persista bataile cordului si circulatia fetala . Imediat dupa instalarea respiratiei presiunea negativa creata prin distensia pulmonului produce modificari hemodinamice . Aceste modificari hemo-dinamice se exprima prin modificari morfologice care constau in egalizarea grosimii peretilor ventriculari , urmata de hipertrofia progresiva , fiziologica a ventricolului stang . Declansarea miscarilor respiratori intrauterine permite patrunderea aerului in cavitatea uterina putand fi aspirat . In aceasta situatie nou – nascutul desi a respirat se poate naste mort.Aspiratul amiotic poate fi masiv si in eventualitatea practicarii unor manopere de versiune interna sau mai putin abundent in prezentatiile faciale in care patrund mai mult aer si mai putin lichid amiotic . In acest caz de aspirat amniotic in bronsii si alveole se pot identifica scuame epiteliale poliedrice , unele rasucite , bazofile , lipsite de nucleu ,fibre de lamego fara medulara , granule grasoase de sebum.
Docimozia gastro – intestinala
Decimozia gastro – intestinala este mai putin investigata in perioada in care limita de supravietuire trebuie apreciata pana la 15 zile dupa nastere , revin in actualitate ca si histologia santului amniocutanat , intucat permite estimarea supravietuirii de ordinul minutelor sau/si orelor dupa nastere.Decimozia gastro – intestinala evidentiaza patrunderea aerului in tubul digestiv dupa nastere , prin instalarea respiratiei si deglutitiei. Stomacul la nou – nascut nerespirat contine putin mucus vascos amestecat cu flocoane albicioase . Dupa 5-10 minute de viata extrauterina aerul a patruns in stomac , in urmatoarele 10-15 minute patrunde in ausele jejunale si in cel mult 6 ore umple complect intestinul subtire . In urmatoarele 6 ore patrunde in colon iar la aproximativ 24 ore se gaseste pe toata intinderea colonului. Extragerea tubului digestiv se face dupa efectuarea unor legaturi la nivelul cardiei , pilonului , intestinului subtire inaintea ampulei iho-cecale si in portiunea terminala a colonului. Itreaga piesa se scufunda in bloc intr-un recipient cu apa dupa care prin intepare se evidentiaza segmentele din care apar bule de aer.
4.1.5 Aprecierea vietii extrauterine
Ca urmare a unei noi reglementari prin care se cere estimarea mai restransa a duratei vietii extrauterine este utila impartirea posibilitatilor de apreciere indoua categorii :
4.1.5.1. Supravietuirea pana la 24 ore
1. Cercetarea microscopica a inelului amnio-cutonat este obligatoriu , intrucat aparitia infiltratiei leucocitare permite estimarea supravietuirii de cateva ore , daca lizereul rosietic de demarcatie nu se contureaza microscopic si stereoscopic . Cordonul ombilical prezinta la nastere un invelis extern format de amnios si are o culoare alba sidefie se contunua cu pielea peretelui abdominal , constituind linia amnio-cutanata. Arterele sunt mai lungi decat vena ceea ce face sa formeze spire in jurul acesteia , au peretii grosi , lumen mic , prevazut cu valvule . Vena are pereti subtiri , lumen mai mare , valvule mai putine sicare nu inchid complet acest lumen . Valvulele au rolul de a usura travaliul inimii fetale si de a mentine o tensiune echilibrata in circulatia fetala . Cordonul nu are vase limfatice proprii , gelatina Wharton este avacsulara , afara de o portiune de aproximativ 1 cm de la peretele abdominal , unde se ridica ramificatii ale vaselor cutanate . Terminatiile nervoaseinsotesc venele si arterele si provin din plexul hepatic si hipogastric . Grosimea cordonului este in jur de 1.5 –2 cm . Involutia cordonului incepe dupa instalarea respiratiei pulmonare si a circulatiei extrauterine . In momentul sectionarii cordonului are loc retractia peretilor arteriali , iar din lumenul venei care ramane deschis sangele este aspirat prin presiune negativa in torace , prin instalarea circulatiei pulmonare .Gelatina Wharton si membrana amniotica , lipsite de irigatie , se dezhidrateaza si se usuca . La nivelul liniei amnio-cutanate are loc un proces de necroza aseptica , cu aparitia sautului care duce la sectionarea arterelor si venei ombilicale si a tesuturilor din jur , urmata de caderea boutului ombilical intre a-5-a si a-10-a zi .
Cicatrizarea suprafetei , urmata de infundarea acestei zone , se face de la periferie spre centru , prin retractia vaselor ombilicale fibrozate . Cicatrizarea este terminata in 3-4 saptamani .
2. Prezenta sangelui de corp si a semnelor nasterii recente constituie indici orientativi .
3.Proba Breslau (docimozia gastro –intestinala ) riguros prscticata ofera
posibilitatea supravietuirii de ordinul minutelor , al orelor ai pana la 24 ore.
Prezenta unor zone intinse de atelectazie fiziologica la baza plamanilor si
paravertebral , la un nou – nascut cu maturatie completa denota o supravietuire de pana la o zi . Persistenta atelectaziei fiziologice se datoreaza aeratiei progresive , treptate , care intereseaza initial varfurile pulmonare si periferia lobilor .Zonele de atelectazie se reduc foarte repede dupa prima zi de viata astfel incat , la 3 zile nu se mai depisteaza . Fortarea respiratiei prin reanimare accelereaza intinderea deplisarii alveolare , reducand intervalul de persistenta a atelectaziei fiziologice.
4.1.5.2 Supravietuirea peste 24 de ore dupa nastere .
Prezenta inelului de demarcatie amnio-cutanat sub forma de surelet rosu denota supravietuirea de peste 24 de ore .Mumifierea si desprinderea cordonului poate intervanii dupa 4-5 zile iar plaga ombilicala se videca in 3 saptamani .
Baza sero – sanguina se resoarbe in 2-3 zile .
Cateva zile dupa nastere pielea este rosie dupa care se produce o descuamare furfuracee.
Orificiul Botal se inchide in 2 saptamani .
In cateva zile , noi apreciem de altfel , ca la 2 saptamani , ventricolul stang depaseste in grosime pe cel drept .
Ductul arterial se inchide complet in aproximativ 4-6 saptamani
Eliminarea completa a meconiului se produce in 2-3 zile .
1.MINOVICI M. , Tratat complet de medicina legala , vol .1 , Editura SOCEC, Bucuresti, 1928 , pg 417-421
Ingrijirea copilului dupa nastere
Ingrijirea copilui dupa nastere , intereseaza in faptele de prucucidere prin omisiune sau /si in situatiile in care se dovedeste ca mama a fost in imposibilitatea de a acorda primul ajutor nou-nascutlui. Rezistenta nou-nascutului in regimul termic este foarte scazut . Hipotermia la 32O C timp de 24 ore poate fi fatala , deci neinfasurarea chiar in sezonul mai cald denota lipsa de ingrijire . Nou – nascutul neingrijit are corpul manjit de sange , Verenix – caseosa la plici , cordonul rupt neligaturat , lipsa alimentelor in stomac .
Moartea violenta in perioada prenatală
Decesul intrauterin se poate datora unor factori de violenta sau unor factori patologici .
Moartea violenta este consecutiva actiunii unor factori externi mecanici , fizici , chimici care pot actiona asupra orgasnismului matern in ultima perioada a graviditatii , in timpul nasterii precum si direct asupra nou – nascutului.
In ultima perioada a graviditatii , dupa luna a-VII-a , traumatismele abdominale puternice pot precipita nasterea prin starile de soc traumatic sau/si hemoragic pe care le genereaza . Aceste vatamari pot fi intentionate sau/si din culpa in cadrul unor accidente de circulatie , de munca , casnice . Decesul se poate produce intrauterin prin hipoxie consecutiva unei dezlipiri traumatice de placenta , hematom , cu diminuarea sau/si suspendarea perfuziei sanguine a fatului , rupturi traumatice uterine . Otravirile intentionate sau/si accidentale ale gravidei pot determina decesul intrauterin al fatului. Nasterea unui fat mort ca urmare a actiunii directe a acestor factori constituie o problema medico – legala dificila , fiind necesar de realizat diagnosticul diferentiat cu cauzele patologice ale decesului intrauterin . Este necesara diferentierea traumatismelor active de cele intempestiv- obstreticale cum ar fi – punctii intrauterine , introducerea unui histerometun. Autopsia nou – nscutului decedat intrauterin poate evidentia leziuni traumatice Moartea violenta a fatului in lunile VII-IX de viata in cavitatea uterina , indiferent ca se datoreaza unui act intentionat sau din culpa , nu beneficiaza de o incadrare juridica speciala , se poate face prin asimilare cu prevederile privind intreruperea sarcinii . Retentia fatului mort intrauterin in lunile mari de sarcina cu membrane intacte obisnuit dureaza 15 zile , uneori si 2 luni . In aceste cazuri este pusa in pericol viata femeii.
Moartea fătului in timpul nașterii
Procesele hipoxice prelungite ale fatului in timpul nasterii constituie principalul mecanism tanatogenerator . Circulatia oxigenului in sangele fetal coboara pana la 50-60% in timpul travaliului , petru ca dupa instalarea respiratiei extrauterine sa urce treptat pana la 90-94% . Pentru decolarea alveolelor pulmonare presiunea aerului inspirat trebuie sa atiga 25-40 cm3 de apa.
Acest mecanism se declanseaza numai in cazul dezvoltarii si maturarii centrilor nervosi superiori si a aparatului pulmonar . Nou – nascutul matur prezinta o aritmie respiratorie fiziologica precum si o amplitutide inegala a miscarilor respiratorii . Retentia supraliminala a fatului in timpul unui travaliu prelungit poate declansa miscari respiratoriisi aspiratia masiva de lichid amniotic cu instalarea unor respiratii ineficiente extrauterin si implicit risc letal . Starile patologice ale cordonului ombilical , cordonul lung peste 60-65 cm , persistenta unor strangulari prin circulare sau noduri adevarate , procidenta de cordon , hematoame intramurale ale cordonului , determina in timpul travaliului manifestari hipoxice care pot atinge pragul letal . Hematomul ombilical este un revarsat de sange in gelatina Wharton , sub teaca amniotica . Poate sa apara strangulare torsiuni exagerate , laterocidente , cordon scurt , circulare de cordon sau/si insertie velamentara . Hematoamele cordonului ombilical determina moartea fatului prin obstructia lumenelor vaslor ombilicale , prin oprirea circulatiei consecutiv formarii trombusului , prin hemoragie . Moartea fatului poate fi determinata si de distociile de cauza materna cum sunt : viciile de bazin , osteomalocia , daformarile articulare pelvine , cele coxofemurale , anomaliile contractiei uterinev sau de vecinatate , malformatii ale uterului sau vaginului , rigiditatea colului , infectiil ;e , rupturile uterine . Tulburarile vasomotorii de origine centrala inn timpul travaliului determina starea de asfixie « alba « sau/si « asfixie albastra « dupa expulzie . In « asfixia alba « nou – nascutul este palid iar riscul vital este foarte mare .
Traumatismele obstetricale intranatale
Expertul medico-legal trebuie sa cunoasca si consecintele traumatismului obstretical care pot fi confundate cu leziunile de violenta produse intentionat in scop de prucucidere , dar si pentru eventualitatea in care se invoca deficiente in asistenta la nastere . Unii autori incadreaza traumatismele obstreticale in categoria incidentelor intranatale , a riscului medical la nastere . Altii apreciaza ca in anumite situatii aceste incidente pot fi culpabile , in ncazul asistentei necalificate , al autoasistarii nasterii sau/si in cadrul asistentei calificate.
Traumatismul obstetrical al nou –nascutului poate fi clasificat in trei categorii de leziuni :
1.Leziuni cranio-cerebrale si ale sistemului nervos periferic cum sunt baza serosanguina , cefalhematomul extern , hematomul epidural , leziuni ale oaselor craniene , hemoragie subdurala , ruptura cortului cerebelos cu hemoragie supra si infratentoriala , hemoragii intracerebrale , ruptura de plex brahial .
2.Leziuni ale sistemului osteomuscular :ruptura cu hemoragie sterno – cleidomastoidiana , fractura coastei , fractura claviculei , decolare epifizara de humerus , fracturi oase lungi , decolare epifizara femur si tibie .
3. Leziuni organe interne : hematom subcapsular hepatic , ruptura splina , hematom suprarenalian .
Profesor V. Belis si profesor M. Terbancea abordeaza problematica traumatismului obstetrical al nou-nascutului aratand ca principalele mecanisme sunt :
a) comprimarea capului in timpul traversarii filierei pelvi – genitale
b) interventii obstreticale in scop de extragere
c) leziuni produse prin autoasistenta
d)traumatisme accidentale in nasterea precipitata sau in cursul manevrelor de reanimare .
Profesorul Moraru si Derobert arata ca leziunile traumatice cranio-cerebrale ale nou-nascutului din cadrul traumatismului obstretical pot fi confundate cu leziunile de violenta produse in prucucidere. Autorul face urmatoarea clasificare :
factori prenatali – primiparitatea ,placentapracvia , toxemia , traumatismele si alte afectiunii materne ;
factori paranatali : forceps , versiuni , nastere prematura , cezariana , administrarea de substante expulzive , violextractie ;
factori postnatali : asfixie , convulsiile , icterul monatal , prematuritatea
Traumatismele cranio – cerebrale obstreticale survin dupa modalitati si mecanisme simple si complexe atat in cursul travaliului normal , cat si travaliul lobocios in care se folosesc diferite metode manuale , instrumentale , chirurgicale .
Nastere autoasitată
Lezarea extremitatii cefalice de catre mama care se autoasita este insuficient tratata in literatura , fapt care a generat erori in intrerpretarea medico – legala .
Pentru intelegera mecanismului de producere a leziunilr fetale prin nastere autoasistata , este necesara compararea manevrelor manuale executate de mama , cu cele care se executa in mod obisnuit de catre o persoana calificata . In cadrul autoasitarii nasterii in prezentatia pelvianamama are tendinta de a ridica initial fatul prin priza pe membrele inferioare . Pe masura ce progreseaza expuzia , priza se exercita si la nivelul abdomenului , iar in final rastoarna fatul pe abdomen producand hiperextensia coloanei vertebrale la nivel cervical .
Moartea patologica in perioada perinatală prelungită
4.2.1 Aspecte fiziopatologice
Din punct de vedere fiziopatologic intre suferintele intrauterine , intranatale si din perioada monatala exista in majoritatea cazurilor o legatura intrinseca . O buna parte din suferintele intrauterine patologice sau/si numai disfunctionale , cum ar fi cele consecutive incidentelor nasterii , se continua sau se si declanseaza abia dupa nastere. Aceste considerente motiveaza tratarea subiectului incepand cu luna a-VII-a – 28 saptamani – de varsta intrauterina si pana la 28 (30) zile dupa nastere. Sistematizarea principalelor mecanisme fiziopatologice ale patologiei perinatale este nscesara pentru intelegerea cauzalitatii care poate fi directa – singulara , cauze indirecte – secundare , cauze polifactoriale , concuratorii cu efect de factori determinanti , favorizati sau/si declansatori ai mortii.
4.2.2Aspecte morfopatologice
Aspecte morfopatologice – in marile malformatii congenitale , malformatii cardiace incompatibile cu supravietuirea , decesul intervine , de obicei, intrauterin.Printre anomaliile care dupa nastere nu permit supravietuirea decat un timp relativ scurt , notam , fistula traho –esofagiana , herniile diafragmatice , eventratia ombilicala , stenoza si astrexia esofagiana , ocluziile atrezice intestinale . Malformatiile aparatului respirator , prin ocluzie si aspirate de alimente sau suprainfectii determina moartea in perioada monatala . Dintre acestea retinem : imperforatia coanelor, hipoplozia mandibului , compresiunea traheei prin anomalii de pozitie ale vaselor mari , agenezia unilaterala pulmonara , emfizermul lobar gigant .
4.3 Moartea violenta accidentală a nou-născutului
Cauzele de moarte violenta accidentala dupa nastere se pot imparti in urmatoarele categorii :
traumatisme prin accidente diverse ;
accidente asfixice
accidente hemoragice ;
intoxicatii accidentale .
Nasterea precipitata , consecutiva unui travaliu scurt cu expulzia brusca a fatului , la femeia aflata in ortostatism se poate solda cu caderea fatului. In general aceasta cadere este camortizata de frecarea de fetele interne ale coapselor , ca si de intinderea cordonului ombilical , care se rupe mai frecvent la nivelul insertieri fetale . In nasterea precipitata moartea intervine mai frecvent prin submersie si asfixie ca urmare a caderii fatului in closet , intr-un lighian cu lichide de facere. Un incident mai rar , datorat nasterii in decubit , este sufocarea in asternut prin ocluzie cu membranele fetale sau/si aspirarea de sange si lichid amniotic . Accidentele traumatice se pot datora si asistentei necalificate sau/si calificate , prin scaparea din maini a nou-nascutului , datorita stratului gros de protectie . Ruperea accidentala a cordonului ombilical , de obicei la insertia fetala si inainte de instalarea primei respiratii poate fi insotita de hemoragie , la fel si nelegarea cordonului ombilical , alunecarea legaturii. In momentul sectionarii cordonului are loc retractia peretilor arteriali , iar din lumenul venei care ramane deschis , sangele este aspirat prin presiunea negativa creata de instalarea respiratiei pulmonare si marirea patului vascular la acest nivel. Neonatologii recomanda ,totusi , supravegherea cordonului ombilical cel putin 12 ore dupa nastere.
PLANȘĂ FOTOGRAFICĂ
Cu aspecte de la cercetarea la fata locului privind infractiunea de pruncucidere , comisa in data de 04 07 2000 in localitatea Timisoara.
FIG. NR 1 . Fotografie de orientare a locului faptei .
FIG.NR .2 . Fotografie schita a pubelei.
FIG. NR. 3 .Fotografie de detaliu – pubela in cauza.
FIG. NR. 4. Fotografie de detaliu , interiorul pubelei.
FIG. NR. 5 .Fotografie de detaliu a cadavrului .
FIG . NR .6 .Fotografie de detaliu , partea superioara a cadavrului .
FIG . NR . 7.Aspecte de la autopsia cadavrului , detaliu al creierului victimei
FIG . NR .8.Aspecte de la autopsia cadavrului (verificarea existentei sau inexistentei aerului in plamini-docimazia.
FIG . NR .9 Aspecte de la autopsia cadavrului prin sectionarea plamanilor.
PLANȘĂ FOTOGRAFICĂ
Cu aspecte de la cercetarea la fata locului privind infractiunea de pruncucidere , comisa in data de 12 09 1997 , in localitatea Timisoara.
FIG . NR .1 .Fotografie de orientare a locului faptei (pozitie din fata-cu aparitia pubelei).
FIG . NR . 2 . Fotografie de orientare a locului faptei (cadru opus).
FIG . NR .3 .Fotografie schita a cadavrului.
FIG . NR . 4. Fotografie schita a cadavrului.Se observa starea de putrefactie a cadavrului.
FIG . NR . 5 . Fotografie de detaliu a interiorului pubelei.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
CODUL PENAL AL ROMÂNIEI
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ
DICȚIONAR ENCICLOPEDIC ROMÂN , Academia Română , vol. 1 Editura POLITICĂ , București , 1962
BOROI ALEXANDRU – Infracțiuni contra vieții , Editura ALL BECK , București , 1999
NISTOREANU GH. , BOROI ALEXANDRU – Drept penal.Partea specială , Editura ALL BECK , București , 2002
DONGOROZ VASILE – Codul penal de C. Rătescu , vol . 3.
TERBANCEA M . , MARGINEANU V . , POPA L . – Introducere in teoria și practica medico-legală , Editura DACIA , Cluj-Napoca , 2000
ROȘCA A. –Psihologia generală ,Editura DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ ,București , 1966
DRAGOMIRESCU V. – Problematica și metodologia medico-legală , Editura MEDICALĂ , București , 1980
COLECTIV – Tratat de metodică criminalistică , Ministerul de Interne , Editura CARPAȚI , Craiova , 1992
BELIȘ V. – Medicină legală in practica juridică , Editura JURIDICĂ , București , 1985
TERBANCEA M. – Patologie medico-legală , Editura DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ , București , 1983
COLECTIV – Tratat de tactică criminalistică , Editura CARPAȚI , Craiova , 1992
MINOVICI M. – Tratat complet de medicină legală , vol . 1 , Editura SOCEC , București , 1928
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Aspecte Metodologice Privind Pruncuciderea (ID: 125034)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.