ASPECTE ME TODOLOGICE PRIVIND INVESTIȚIILE STRĂINE ÎN ROM ÂNIA [630047]

Page 1 of 39
CAPITOLUL 1
ASPECTE ME TODOLOGICE PRIVIND INVESTIȚIILE STRĂINE ÎN ROM ÂNIA
2017 -2018
România se situează pe locul 37 în lume pe indicele de ușurință a a ctivității de afaceri,
scăzând o poziție începând din 2017.
Pentru a sprijini antreprenorii, guvernul român a simplificat, de asemenea, procesul de
deschidere a unei afaceri, reducând timpul necesar de la 29 de zile în 2004 la puțin peste o
săptămână în 2016. Mai mult, guvernul se angajează să ajute antreprenorii în curs de dezvoltare
prin mai multe și mai multe stimulente.
Politica de pro -creștere are implicații suplimentare pentru mediul de afaceri din
România, scăderea capitalului minim plătit cu 2,3 puncte procentuale din 2004, atingând o
valoare istorică minimă de 0,6% din venitul pe cap de locuitor.
Numărul plăților pe an necesar pentru a -și îndeplini obligațiile fiscale a scăzut dramatic,
de la 113 în 2012 (maxim istoric) până la 14 în 2017. Cuplată cu o presiune fiscală care este
una dintre cele mai prietenoase din UE (CIT: dividend 16% taxă: 5%, TVA : 19%), un sistem
fiscal mai accesibil reprezintă următorul pas pentru creștere.
Investițiile străine directe în România s -au majorat cu 92,50 milioane de euro în
decembrie 2018. Investițiile străine directe în România au fost în medie de 378,20 milioane d e
euro din 2005 până în 2018, ajungând la o valoare maximă de 2933 milioane euro în octombrie
2006 și un nivel record de -393,80 milioane euro în aprilie 2013.
Investițiile străine directe includ capitalul vărsat și rezervele aferente unui investitor
nerezident care deține cel puțin 10 % din puterea de vot sau din capitalul social subscris al unei
întreprinderi rezidente, împrumuturile între investitor sau grupul căruia investitorul aparține și
întreprinderea rezidentă de investiții directe, precum și v eniturile reinvestite.
Conform metodologiei de elaborare a datelor privind investițiile străine directe,
investițiile străine directe includ, de asemenea, investiții în capitaluri proprii și împrumuturi de
la întreprinderi nerezidente a căror putere de vot sau participare la capitalul propriu în
întreprinderea rezidentă este mai mică de 10%, dar care aparțin aceluiași grup al investitorul ui
străin direct în societatea rezidentă .
Întreprinderile rezidente în care un investitor nerezident are influență indir ectă
semnificativă sunt, de asemenea, considerate investiții străine directe. Acestea includ filialele
rezidente și asociații rezidenți ai unei întreprinderi rezidente în care un investitor nerezident
deține cel puțin 10% din capitalul social subscris (înt reprinderi de investiții directe indirecte).

Page 2 of 39
Investitorul străin direct este o persoană juridică, persoană fizică sau grup de entități
asociate care dețin cel puțin 10% din puterea de vot sau din capitalul social subscris (sau din
capitalul de dotare / de lucru în cazul entităților neincorporate) într -o întreprindere situată în
afara țării de reședință.
Întreprindere a de investiții directe este o întreprindere rezidentă înmatriculată sau
neîncorporată, în care un investitor nerezident deține cel puțin 10% d in puterea de vot sau din
capitalul social subscris sau din capitalul de dotare / de lucru în cazul entităților (sucursalelor)
necombinate. Deținerea a cel puțin 10% din puterea de vot sau din capitalul social subscris sau
din capitalul de dotare / de lucr u este condiția prealabilă pentru stabilirea relației de investiții
directe.
Întreprindere a de investiții directe indirecte este o întreprindere rezidentă încorporată
în care un investitor străin direct deține, prin intermediul unei întreprinderi de plasam ent direct,
cel puțin 10% din puterea de vot sau din capitalul social subscris. Întreprinderile de investiții
directe indirecte sunt filiale sau asociați ai întreprinderilor de investiții directe. Filialele sunt
întreprinderi rezidente în care întreprinder ile de investiții directe dețin mai mult de 50 % din
puterea de vot sau din capitalul social subscris. Asociații le sunt întreprinderi rezidente în care
întreprinderile de investiții directe dețin între 10% și 50% din puterea de vot sau din capitalul
social subscris.
Investiția directă inversă reprezintă relația investițională opusă investiției străine directe
între o întreprindere de investiții directe rezidente și un investitor străin direct, în cazul în care
aceasta deține mai puțin de 10% din puterea de v ot sau din capitalul social al investitorului
străin direct.
Componentele investițiilor străine directe sunt:
Capital propriu: include capitalul subscris și vărsat, atât în numerar, cât și prin
contribuții în natură, deținute de nerezidenți în întreprinder i rezidente, precum și cota parte din
rezerve; în cazul sucursalelor, se ia în considerare dotarea disponibilă / capitalul circulant.
Credit net: împrumuturile întreprinderii de investiții directe de la investitorul străin
direct sau grupul de societăți ne rezidente aparțin investitorului direct, net din împrumuturile
acordate de către întreprinderea de investiții directe fie către investitorul străin direct, fie către
o altă entitate din cadrul grupului de companii. Creditul net include atât creditul financ iar, cât
și creditul comercial, indiferent de maturitate.
Datoria dintre intermediarii financiari afiliați (bănci, instituții financiare nebancare,
fonduri de investiții) nu este considerată investiție directă.

Page 3 of 39
Tipuri le de investiții străine directe (prin contribuția la fluxul de capitaluri proprii în
întreprinderile de investiții directe) includ :
 Greenfield: înființarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori străini ;
 Fuziuni și achiziții: preluarea parțială sau integrală a întreprinderilor de către investitori
străini de la rezidenți;
 Dezvoltare corporatistă: creșterea participațiilor deținute de investitorii străini în
întreprinderile de investiții directe;
 Restructurarea firmelor: investiții în capitaluri proprii ale investitorilor străini în
întreprinderi de investiții directe care au suferit pierderi pentru a le transforma în
rentabilitate.

1.1 Rezultatele investiț iiilor străine directe pentru R omânia (anul 2017)
În anul 2017, fluxul net al investițiilor străine directe a fost de 4,797 m ilioane euro, din
care:
 Capitalul investitorilor străini în întreprinderile de investiții directe în România în
valoare de 3.968 milioane euro. Capitalul a inclus participarea la capitalul social al
întreprinderilor de investiții directe în valoare de 2.23 5 milioane euro, plus câștigurile
reinvestite în valoare de 1.733 milioane euro. Veniturile reinvestite rezultate din profitul
după impozitare al întreprinderilor de investiții directe profitabile, în valoare de 8.068
milioane euro, minus dividendele distr ibuite în valoare de 3.526 milioane euro și
pierderea a 2.809 milioane euro de întreprinderi de investiții străine directe care au
înregistrat pierderi în 2017. Calculele sunt efectuate în conformitate cu metodologia
internațională pentru determinarea câșt igurilor reinvestite ale întreprinderilor de
investiții directe .
 Creditul net al întreprinderilor de investiții directe de la investitori străini direcți :
împrumuturi le acordate de companiile partenere au fost de 829 milioane euro. Creditul
net include cre dite pe termen lung și mediu și credite pe termen scurt.
Analiza acestor date relevă următoarele:
În 2017, fluxul net de de investiții directe a fost destinat în principal industriei
prelucrătoare (1,204 milioane euro). Principalele subsectoare industriale care au beneficiat de
investiții străine directe au fost produse de prelucrare a petrolului, produse chimice, cauciuc și
plastic (434 milioane euro), echipamente de transport (349 milioane euro) și metalurgie (193
milioane euro). Alte activități economice care au beneficiat de intrări mari de investiții străine

Page 4 of 39
directe au fost intermedierea financiară și asigurările (960 milioane euro), construcțiile,
tranzacțiile imobiliare (929 milioane euro) și comerțul (897 milioa ne euro).
Următoarele subsectoare au raportat cea mai mare participare la capital (majorări de
capital): tranzacțiile imobiliare și construcții imobiliare (800 milioane euro), industria
prelucrătoare (471 milioane euro) și activitățile profesionale, științ ifice, tehnice și
administrative și serviciile de sprijin (406 milioane euro).
Cele mai mari valori pentru câștigurile reinvestite au fost înregistrate prin intermediere
financiară și asigurări (665 milioane euro), comerț (620 milioane euro) și industria p relucrătoare
(505 milioane euro).
În anul 2017, la fel ca în anul precedent, creditul net intercompania a înregistrat o
contribuție pozitivă (829 milioane euro față de doar 176 milioane euro în 2016). În funcție de
activitatea economică a întreprinderilor de investiții directe , principalele sectoare care au
beneficiat de finanțare prin împrumuturi intercompane, în valoare de peste 200 milioane euro,
au fost tranzacțiile imobiliare (423 milioane euro), comerțul (324 milioane euro) și industria
prelucrătoare (228 milioane euro) din care cel mai mare subsector destinatar a fost mașini și
echipamente (214 milioane euro).

1.2 Stocul fondurilor pentru investiții străine directe la sfârșitul anului 201 7
La sfârșitul anului 2017, stocul final de de investiții directe a fost de 75 851 milioane
euro. Rezultatul a fost calculat prin adăugarea la stocul final de de investiții directe din anul
precedent a fluxului net de de investiții directe și a celorlalte componente care au condus la
modificări ale stocului, și a nume ajustări pozitive / negative rezultate din reevaluările activelor
în valută străină , ca urmare a modificărilor cursului de schimb, reevaluarea unor prețuri fixe ale
activelor corporale, a modificări i valorii de piață a întreprinderilor de investiții d irecte cotate și
a modific ării contabil e privind stocuril e inițiale și corecțiile de date din rapoartele statistice
anterioare.
Capitalul propriu (inclusiv veniturile reinvestite acumulate) al întreprinderilor de
investiții directe s-a ridicat la 52.746 mi lioane euro (69,5 % din stocul final de de investiții
directe ) la sfârșitul anului 2017, iar creditul net realizat de către investitorii direcți de la
investitori străini direcți, 23,105 milioane euro, adică 30,5% din stocul final de investiții străine
directe.
Distribuția stocurilor de de investiții directe pe principalele activități economice
În funcție de activitatea economică, stocurile de de investiții directe au fost canalizate
în primul rând în industria prelucrătoare (32,0 % din totalul de investiții directe ), dintre care cei

Page 5 of 39
mai mari destinatari au fost: echipamente de transport (7,4 % din stocul de de investiții directe
total), produse din cauciuc și plastic (6,4 %) și metalurgie (4,2 %). O altă activitate industrială,
și anume furniza rea de energie electrică, gaze și apă, a reprezentat 8,5% din stocul total de
investiții directe .
Pe lângă industrie, alte activități care au atras, de asemenea, investiții străine
semnificative au fost tranzacțiile de construcții și imobiliare (15,3% di n stocurile de de investiții
directe ), comerțul (13,8%), intermedierea financiară și asigurările (12,4%).

Întreprinderi de investiții directe – imobilizări corporale și necorporale
Având în vedere contribuția substanțială a activelor fixe corporale și necorporale la
creșterea economică, împreună cu natura relativă pe termen lung a investițiilor directe , sondajul
statistic a vizat determinarea ponderii acestor categorii de investiții în stocul total de investiții
străine directe la sfârșitul anului 2017 ca distribuție pe principalele activități economice.Trebuie
menționat faptul că activele corporale și necorporale, care au totalizat 34.649 milioane euro și
au deținut 45.7% din totalul stocurilor de de investiții străine directe la sfârșitul anului 2017,
indică o stabilitate considerabilă a investițiilor străine directe.
Investițiile străine directe în active fixe corporale și necorporale au fost acoperite de:
industrie (24,5% din total ul de investiții străine directe ), dintre care cel mai mare beneficiar a
fost industria prelucrătoare (16,7% din totalul de investiții străine directe ), tranzacțiile
imobiliare (7,8%) și comerțul (5,9% ).
Distribuția geografică a stocurilor de investiții s trăine directe din România ( anul 2017)
Din punct de vedere teritorial, investițiile străine directe au fost în principal în regiunea
BUCUREȘTI -ILFOV (60,3%). Alte regiuni de dezvoltare care au atras intrări semnificative ale
investițiilor străine directe a u fost: regiunea central (8,9%), regiunea vestică (8,5%), regiunea
SUD-MUNTENIA (6,3% ) și regiunea NORD -VEST (5,6%).
Tabel nr 1.1
Investițiile străine directe în România pe regiuni de dezvoltare la 31 decembrie 2017

milioane
de euro %
Din totalul
Fondul de
Investiții
Directe
TOTAL din 75,851 100,0

Page 6 of 39
București – Ilfov 45,747 60,3
Centru 6,727 8,9
Vest 6,428 8,5
Sud -Muntenia 4,791 6,3
Nord -Vest 4,258 5,6
Sud – Est 3,800 5,0
Sud- Vest- Oltenia 2,414 3,2
Nord -Est 1,686 2,2
Sursa : http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate -de-presa -view

Tabel nr 1.2
Distribuția stocurilor de investiții străine directe pe județe pentru întreprinderile de
investiții străine directe cu cel puțin 20 de angajați și pentru întreprinderile atipice
(31 decembrie 2017 )

milioane de euro
Total din care : 71,173
Alba 828
Argeș 1,117
Arad 1,216
Bacău 144
Bihor 667
Bistrița -Năsăud 136
Brăila 112
Botoșani 77
Brașov 2,208
Buzău 399
Cluj 1,934
Călărași 353
Sursa : http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate -de-presa -view

1.3 Distribuția stocurilor de investiții străine la nivel european
Defalcarea stocului de investiții străine pe țări de origine a ținut cont de țara de origine
a deținătorului direct de cel puțin 10% din capitalul social al întreprinderilor străine directe în
România (în conformitate cu baza imediată a țării).
Primele cinci țări, pe cota stocului de investiții s trăine la 31 decembrie 2017, au fost:
Țările de Jos (25,9% din stocul de investiții străine la sfârșitul anului 2017), Germania (12,8%),

Page 7 of 39
Austria (12,6%). În ceea ce privește clasamentul primelor cinci țări, Italia a depășit Franța , iar
Cipru a urcat pe poz iția a patra.
milioane
euro %
Din total Fond
de Investiție
Directă
Total din care : 75,851 100,0
Olanda 19,638 25,9
Germania 9,704 12,8
Austria 4,739 6,2
Italia 4,731 6,2
Franța 4,647 6,2
Cipru 3,543 6,1
Luxemborug 3,144 4,7
Suedia 1,723 4,1
Grecia 1,584 2,1
Belgia 1,559 2,1
Spania 1,452 1,9
Regatul Unit 1,431 1,9
Cehia 1,128 1,5
Statele Unite 959 1,3
Ungaria 692 0,9
Polonia 581 0,8
Danemarca 533 0,7
Suedia 519 0,7
Turcia 349 0,5
Coreea de Sud 339 0,4
Norvegia 315 0,4
Japonia 0 0
Irlanda 288 0,4
Insulele Virgine 189 0,2
Gibraltar 286 0,4
Liban 271 0,4
Portugalia 268 0,4
Israel 224 0,3
Bulgaria 174 0,2
Sursa: http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate -de-presa -view

Page 8 of 39
1.3.1 Tipuri de investiții străine directe
Fluxul participării la capitalul propriu în întreprinderile de investiții străine directe , care
face parte din capitalurile proprii, s -a ridicat la 2.235 milioane euro, fiind împărțit în: terenuri,
fuziuni și achiziții, dezvoltare corporativă și restructurare corporativă. În anul 2017, investițiile
și fuziunile și achizițiile, în conformitate cu tendința înregistrată în ultimii ani, au fost la un
nivel foarte scăzut. Astfel, investițiile în terenuri au fost de numai 77 milioane euro din
participarea totală la capitalul propriu al întreprinderilor de investiții străine directe , iar
fuziunile și achizițiile au fost de 213 milioane euro.
Cea mai mare parte a fluxului de capitaluri proprii în întreprinderile de investiții străine
directe a fost deținută prin restructurarea corporativă (1,158 milioane euro, adică 52% din
participația la capital) și dezvoltarea corporativă (787 milioane euro, adică 35% din participația
la capital).
Pentru a evalua impactul pe termen lung al investițiilor de terenuri asupra economiei, a
fost evidențiată acumularea de investiții străine directe (stocuri) în întreprinder i înființate ca
societăți de investiții de tip greenfield, denumite întreprinderi "greenfield". Stocul de investiții
străine directe în întreprinderile greenfield, în valoare de 44,778 milioane euro, a deținut 59,0%
din totalul stocului de investiții străi ne directe .
Defalcarea stocului de investiții străine directe în întreprinderile de tip greenfield pe
principalele activități economice a arătat că producția a fost principalul beneficiar, reprezentând
30,9% din total. Alte subsectoare, care dețin o cotă semnificativă în astfel de investiții, au
reprezentat tranzacții imobiliare (16,5 %), comerț (15,4 %) și activități profesionale, științifice,
tehnice și administrative și servicii de asistență (8,4 %)
Cea mai mare parte a investițiilor străine directe în întreprinderile de tip greenfield a
fost, ca și în cazul investițiilor străine directe, în REGIUNEA BUCUREȘTI -ILFOV (60,1%),
urmată de REGIUNEA CENTRALĂ (11,9%), REGIUNEA DE VEST (10,6%) și REGIUNEA
NORD -VEST care a reprezentat 6,3 % din stocul de investiț ii străine directe în întreprinderile
de la fața locului.
Clasamentul țărilor de origine cu ponderea investițiilor străine directe în întreprinderile
de tip greenfield nu diferă substanțial de clasificarea în funcție de țara de origine a stocului total
de investiții străine directe. Astfel, Țările de Jos dețin cea mai mare pondere a investițiilor
străine directe (22,4%), față de Germania (17,1%), Austria (14,8%) și Italia (6,5% ).
1.3.2 Veniturile rezultate din invetițiile străine directe (anul 2017)
În anul 2017, venitul net al investitorilor străini directe a fost de 5,877 milioane euro.
Venitul net include câștigurile nete din participația la capital și venitul net din dobânzi .

Page 9 of 39
Rezultatul net din participația la capital a fost de 5 259 milioane euro, reprezentând
profitul după impozitare al întreprinderilor de investiții străine directe profitabile, în valoare de
8 068 milioane euro, minus pierderea de 2 809 milioane euro a întreprinderilor de investiții
străine directe care au suferit p ierderi.
După deducerea dividendelor distribuite în anul 2017 în valoare de 3.526 milioane euro
din câștigurile nete din participația la capital, profitul reinvestit al tuturor întreprinderilor de
investiții străine directe a fost de 1.733 milioane euro, calculat conform metodologiei
internaționale de determinare a câștigurilor reinvestite.
Venitul net din dobânzi calculat ca diferenț ă dintre dobânzile primite de investitorii
străini direcți asupra împrumuturilor acordate întreprinderilor lor din România – fie direct, fie
prin intermediul companiilor nerezidente – și dobânzile plătite de investitorii străini direcți
asupra împrumuturilor obținute de la întreprinderile lor în România – fie direct, fie prin
intermediul companiilor nerezidente – a fost de 618 m ilioane euro.

Tabel nr 3
Evoluția cifrei de afaceri a întreprinderilor străine directe (2015 -2017)

Milioane euro
Anul Întreprinderi cu investiții
directe Întreprinderi cu investiții
directe indirecte Total întreprinderi cu
investiții directe
2015 133,076 10,792 143,868
2016 137,832 10,532 147,364
2017 152,217 12,588 164,805
Sursa: http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate -de-presa -view
Tabel nr 1.4
Numărul mediu anual de angajați ai întreprinderilor străine directe (2015 -2017)
mii de persoane
Anul Întreprinderi cu investiții
directe Întreprinderi cu investiții
directe indirecte Total întreprinderi cu
investiții directe
2015 1,165 63 1,228
2016 1,205 59 1,264
2017 1,244 65 1,309
Sursa: http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate -de-presa -view
Față de anul 2016, cifra de afaceri a întreprinderilor străine directe a crescut cu 11,1%,
la peste 164 miliarde euro, iar număru l mediu de salariați a crescut cu aproximativ 3,6%,
ajungând la 1.309 mii persoane.

Page 10 of 39
CAPITOLUL 2
EXPORTURILE ȘI IMPORTURILE ÎNTREPRINDERILOR DE INVESTIȚII
DIRECTE
Activitatea întreprinderilor de investiții directe în ansamblu a avut un impact pozitiv asupra
comerțului exterior al României, contribuția acestora la exporturile totale și importurile totale de bunuri
fiind de 73,4%, respectiv 66,0%. În același timp, înt reprinderile de investiții directe reprezintă 53,0 %
din exporturile de servicii și 48,0 % din importurile acestora.
Tabel nr 2.1
Exporturile și importurile de bunuri ale întreprinderilor de investiții directe (2017)

milioane euro
Valoare % din TOTAL
fonduri de
investii străine
directe
TOTAL, din care: 75851 100.0
Industrie, din care: 32666 43.1
Industria extractivă 1965 2.6
Industria prelucrătoare, din care: 24250 32.0
– alimente, băuturi și tutun 2517 3.3
– ciment, sticlă, ceramică 1419 1.9
– fabricare produse din lemn, inclusiv mobilă 1340 1.8
– fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și
electrice 1857 2.4
– mașini, utilaje și echipamente 1715 2.3
– metalurgie 3153 4.2
– mijloace de transport 5626 7.4
– prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice 4884 6.4
– textile, confecții și pielărie 1068 1.4
– alte ramuri ale industriei prelucrătoare 671 0.9
Energie electrică, gaze și apă 6451 8.5
Activități profesionale, științifice, tehnice și administrative și servicii
suport 4088 5.4
Agricultură, silvicultură și pescuit 2272 3.0
Comerț 10446 13.8
Construcții și tranzacții imobiliare 11611 15.3
Hoteluri și restaurante 449 0.6
Intermedieri financiare si asigurări 9398 12.4
Tehnologia informației și comunicații 3150 4.1

Page 11 of 39
Transporturi 1247 1.6
Alte activități 524 0.7
Sursa: http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate -de-presa -view
În ceea ce privește defalcarea soldului balanței comerciale globale a întreprinderilor de
investiții străine directe pe activități economice, industria prelucrătoare este sectorul principal
care a înregistrat un excedent comercial (8,210 milioane euro), da torat în special
echipamentelor de transport (excedent de 4,442 milioane euro), mașinilor și echipamentelor
(surplus de 1,565 milioane euro), metalurgie (excedent de 1,508 milioane euro), produse din
lemn, inclusiv mobilier (excedent de 1,124 milioane euro), textile, îmbrăcăminte și articole din
piele (surplus de 938 milioane euro) și fabricarea de calculatoare, electronice, produse electrice
(excedent de 571 milioane euro).
De fapt, majoritatea sectoarelor și subsectoarelor industriale au înregistrat exced ente
comerciale, în timp ce deficitele comerciale au fost înregistrate în cele mai multe alte activități.
Surplusurile comerciale au fost înregistrate de întreprinderile de investiții străine directe care
operează în sectorul furnizării de energie electric ă, gaze și apă (excedent de 221 milioane euro)
și în sectorul minier (excedent de 42 milioane euro). Deficitul comercial al întreprinderilor de
investiții străine directe care operează în agricultură, silvicultură și pescuit a scăzut la zero.
Din numărul t otal de 39.544 întreprinderi de investiții directe, au fost chestionate 7 902
de entități (fie prin sondaj cuprinzător, fie prin sondaj aleatoriu). Un număr de 6,696 de
întreprinderi de investiții străine directe au făcut obiectul unui sondaj cuprinzător, cuprinzând
întreprinderi cu cel puțin 20 de angajați (5.541 entități), toate instituțiile de credit cu capital
străin (28 de entități), toate societățile de asigurări cu capital străin (36 de entități) ca și
întreprinderile denumite atipice, și anume toate întreprinderile de investiții directe cu mai puțin
de 20 de angajați a căror cifră de afaceri sau capital social era de cel puțin 30 milioane lei sau
care au obținut împrumuturi pe termen lung de cel puțin 15 milioane lei de la investitorii lor
străini di recți sau de la alte companii (1.091 de entități).
Un eșantion de 791 de companii din cele 6.936 întreprinderi de investiții străine directe,
cu 5 până la 19 angajați, a făcut obiectul unui sondaj aleatoriu. În plus, 415 de întreprinderi de
investiții dire cte indirecte au făcut obiectul unei anchete cuprinzătoare.
Rata de răspuns a sondajului referitor la investiții străine directe a fost de 98,3%.
Rezultatele finale ale sondajului pentru de investiții străine directe la nivelul țării noastre, la
sfârșitul anului 2017 (fluxuri și stocuri) au o marjă de eroare de ± 3%, fiind garantat un nivel
de încredere de 95% pentru indicatorii cheie .

Page 12 of 39
Oportunități le pentru export și investiții din România anului 2017, compataiv cu 2016,
relatează:
 o creșter e de 7% a PIB ;
 o creștere de 12,2% a importurilor în România ;
 o creștere a volumului cifrei de afaceri cu 10,7% ;
 o creștere cu 6,8% a vânzărilor cu amănuntul de produse alimentare, băuturi și tutun ;
 o creștere cu 69,7% a volumului lucrărilor de construcții rezidențiale ;
 o creștere de 8,2% a producției industriale ;
 o creștere de 15% a pieței de fuziuni și achiziții ;
 o creștere cu 1,5% a investițiilor străine directe în România (4,586 milioane euro ).

2.1 Sectorul automobilelor – investiții, producători și importuri
Potrivit Asociației Române de Fabricație a Automobilelor, cifra de afaceri generată de
industria auto din România a crescut cu 20% în 2018 față de 2017, estimată la 28 miliarde euro.
Producătorul local de camioane și autobuze Roman și MHS Truck & Bus, unicul
importator al vehiculelor militare Rheinmetall MAN din România, au semnat, în august 2018,
un acord pentru producerea de platforme multifuncționale pentru armata română. Asociația în
comun este așteptată să creeze peste 1.000 de locuri de munc ă în România.
Vânzarile de Automobile Dacia pe piața românească și internațională au ajuns la 655,235 de
unități în 2017, o creștere de 12,2% față de 2016. Cu 43 .262 de mașini vândute în România în
2017 (+ 11,3% față de 2016), Dacia este liderul pieței ro mânești piață. Majoritatea productiei a
fost acoperita de marca Duster cu 236.921 unitati. Producția Dacia Sandero a totalizat 42.146
de unități în 2018, Dacia Logan a avut 33.841 de unități, iar Dacia Logan MCV a avut 22.354
de unități.

Ford, un alt producător de automobile OEM din România, a produs aproape 120.000 de
mașini la fabrica din Craiova în primele zece luni ale anului 2018, ceea ce reprezintă aproape
de trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2017. Această creștere este datorată în
principal noului model EcoSport SUV mic. Ford a achiziționat fabrică din Craiova în 2008 de
la guvernul român și a început producția de autoturisme în septembrie 2009 cu modelul Transit
Connect și mai târziu cu Ford B -Max. În anul 2018, uzina Ford din Craiova a triplat producția
modelului SUV EcoSport.
În total, cei doi producători de mașini auto din România – Dacia și Ford – au ajuns la
aproximativ 500.000 de mașini asamblate în 2018, din care 360.000 pot fi produse de Dacia

Page 13 of 39
Renault și 140.000 de Ford România. Fabricarea componentelor auto este un sector dinamic în
România, beneficiind de investiții străine în curs de desfășurare, o forță de muncă educată și
productivă și o tradiție îndelungată în producția industrială, prelucrarea și turnarea metalelor.

Producția componentelor auto și piese de schimb – investiții, producători și importuri
România este o piață atractivă pentru producătorii străini de componente auto. Piața
internă a componentelor auto este dominată de companiile străine mari, ca re au facilități de
producție în România, cum ar fi: Continental, Michelin, Autoliv, Takata, Schaeffler, Johnson
Controls, Pirelli, Delphi, TRW Automotive, Leoni, Draxlmaier, Yazaki, Daimler etc. .
Principalii producători străini de componente auto au fost atrași în România prin investițiile
fabricanților autohtoni de autoturisme Automobile Dacia și Ford România. Având în vedere
avantajele competitive ale sectorului industrial din România, numeroși producători autohtoni și
furnizori de automobile străini se mută, investesc sau achiziționează companii locale din
România. În august 2018, diferiți producători de componente auto din România au recrutat
oameni pentru a -și dezvolta activitățile. Printre exemple se numără producătorul airbag -urilor
GST Automotive Safety Ro sau producătorul de cabluri auto Leoni.
Producatorul de componente auto Compa, cu sediul in Sibiu, Center Romania, a atins o
cifra de afaceri de aproximativ 85 milioane de euro in primele sase luni ale anului 2018, in
crestere cu aproximativ 8% f ata de perioada similara din 2017. Producătorul de componente
auto VCST Automotive Production Alba, parte a grupului belgian VCST, a atins o cifră de
afaceri de aproape 38 de milioane EUR în 2018, în creștere cu aproximativ 46% față de 2017.
Continental in vestește 4 milioane de euro în fabrica de anvelope din Timișoara,
România de Vest, pentru tratarea emisiilor olfactive. Timp de 18 ani de activitate, Continental
a investit peste 460 de milioane de euro în fabrica de anvelope și a creat peste 2.500 de locu ri
de muncă.
Produc ătorul turc de componente auto din China, Dogu Pres inten ționeaz ă să
investeasc ă 10 milioane de euro în construc ția unei fabrici de piese pentru injectori diesel și
benzin ă în Iași, NE Romania. În a doua etapă a proiectului, compania in tenționează să
investească în producția de diferite tipuri de pompe auto în Iași. Röchling Automotive a finalizat
în iunie 2018 extinderea uzinei sale din Oarja, România de Sud, permițându -i să furnizeze
componente avansate producătorilor mondiali de vehic ule.

Page 14 of 39
2.2 Piața de electricitate și și industria inteligentă din România -– investiții, producători și
importuri
Piața de electricitate din România are aproximativ 9 milioane de clienți, din care circa
8,5 milioane de clienți rezidențiali (gospodării). Piața gazelor din România are aproximativ 3
milioane de clienți, iar piața căldurii are aproximativ 1,6 milioane de clienți.
Industria inteligentă de măsurare din România se află în prezent într -o etapă pilot,
majoritatea proiectelor fiind axate pe sectoru l distribuției energiei electrice. În ultimii ani,
România a înregistrat o accelerare a procesului de digitalizare a proceselor energetice și a
instalării de contorizare inteligentă. Pentru a se conforma cu reglementările și recomandările
UE, Autoritatea R omână de Reglementare a Energiei (ANRE) a lansat în 2013 procesul de
implementare a sistemelor de contorizare inteligente în sectorul de distribuție a energiei
electrice. Aproximativ 270.000 de consumatori din România au fost integrați în sistemul de
conto rizare inteligentă a energiei electrice în 2015 și 2016 prin proiecte pilot aprobate de
ANRE. Conform planului național ANRE, se așteaptă ca cel puțin 30% dintre consumatorii din
România să aibă instalate contoare de energie electrică până la sfârșitul etapei 1 în 2020 . Până
la sfârșitul etapei a 2 -a din 2026 , se așteaptă ca 100% dintre consumatorii români să aibă
instalate contoare inteligente de electricitate.
Producătorii locali de contoare inteligente sunt:
• AEM
• Elster Rometrics
• Electromagnetica
Unele dintre brandurile importate de contoare inteligente disponibile în România includ:
• Iskra – importate și instalate de către Development Consulting Business SRL
• Itron – importate și instalate de Elsaco Electronic SRL
• Powercom – importate și instalate de Efficient Power Technologies SRL
• Apator – importate și distribuite de către Calor SRL, Furnizor de produse de la Marea Neagră,
Arena Instalatiilor SRL, Creativ Tools SRL, Prodimar Instalatii SRL
• ISTA – importate și instalate d e către ISTA România SRL
În prezent, producătorul local AEM are o cotă de piață de 60 -65% din contoarele
inteligente instalate în România. Principalele companii de energie electrică care funcționează
pe piața românească au planuri ambițioase de investiții în sectoarele contorizării inteligente
pentru următorii ani:
• Enel are o strategie pe termen mediu de instalare a contoarelor de energie electrică tuturor
celor 2,8 milioane de clienți din România.

Page 15 of 39
•E.ON intenționează să instaleze aproximativ 600.000 de c ontoare de energie electrică până în
2020. Furnizorul a lansat în 2017 soluția E.ON Easy Life, o soluție personalizată care include
instalarea de dispozitive inteligente în locuințe care permit controlul la distanță, permițând
optimizarea costurile de energie prin tehnologia "Smart Home".
• CEZ are un program de investiții și dezvoltare care include instalarea a peste 400.000 de
contoare inteligente de energie electrică în perioada 2016 -2020 .
Programul Operațional Major de Infrastructură (LIOP) 2014 -2020 , prin Axa prioritară 6
(Promovarea energiei curate și a eficienței ener getice cu scopul de a sprijini o economie cu
emisii reduse de carbon) finanțează instalarea de contoare inteligente în casele din România.

2.3 Construcții rezidențiale – investiții, producători și importuri
Volumul lucrărilor de construcții rezidențiale d in România a crescut cu 69,7% în 2017
față de 2016. Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2017 în România au fost
eliberate 41.603 autorizații de construcție pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 7,6% față de
2016. Creșterea s -a refle ctat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord -Est (+851 permise),
București -Ilfov (+799), Centru (+456), Vest (+350), Sud -Est (+286) Vest Oltenia (+258) și
Sud-Muntenia (+137). O scădere a fost raportată în regiunea Nord -Vest ( -187 autorizații).
Piața m aterialelor de construcții din România este susținută de cererea locală de izolație,
mortare, cărămizi, țigle, armături, vopsele, ciment etc. generate de producătorii locali și de
asemenea importate.
Piața românească de polistiren expandat (EPS) a înregist rat o creștere de 9% în primele
șase luni ale anului 2017, comparativ cu aceeași perioadă din 2016, potrivit estimărilor
Asociației Producătorilor de Polistiren din România (ROMEPS). Evoluția optimă sa datorat, pe
de o parte, menținerii tendinței ușoare de dezvoltare a industriei termoizolante și, pe de altă
parte, creșterii nivelului de calitate al materialelor utilizate pe piața internă, în conformitate cu
recomandări pentru izolarea exterioară .
Există în jur de 35 – 40 de producători de polistiren din Ro mânia, cu o capacitate totală
de producție EPS estimat de 3,5 – 4 milioane de metri cubi pe an. În 2016, aproximativ 3,5
milioane de metri cubi de polistiren au fost produși și vânduți în România, cu un sector de
aproximativ 150 de milioane de euro.
Unii d intre producători care operează pe piața polistirenului românesc includ Arcon,
Austrotherm, Hirsch Porozell, Swisspor, Congips, Firos, Masterplast, Mindo, Onebrand,
Euroconf Impex, Mecatronics, Plastics Europe și Isopor.

Page 16 of 39
La sfârșitul anului 2016, valoarea cumulată a pieței locale de izolații termice a depășit
200 mil euro, din care sectorul polistirenului a fost de aproximativ 150 mil euro, vata minerală
a fost de aproximativ 50 mil euro, restul fiind generat de alte categorii de produse , cum ar fi
polistirenul din grafit, spuma poliuretan etc.
Industria vopselurilor din România a fost estimată la aproximativ 200 de milioane de
euro în 2016, potrivit AIVR (Asociația Română de Paint Industry Association). Există
aproximativ 170 de producători locali c are funcționează pe piață, 100% deținute de investitori
privați și concurează cu succes cu principalii producători internaționali reprezentați de
importatori -distribuitori și birouri comerciale.
Vânzările adezivi lor de polistiren înregistrate de producăto rul de materiale de
constructii Duraziv in primele opt luni ale anului 2017, comparativ cu aceeași perioadă în 2016,
a crescut cu 10%, potrivit datelor companiei. Greutatea adezivilor pentru polistiren din divizia
totală de adezivi Duraziv a fost cantitati v de aproximativ 60% în intervalul analizat, în timp ce
în termeni valorici, cota lor a atins 52% din totalul vânzărilor.
Producătorul elvețian de materiale chimice pentru construcția Sika deține în România
două unități de producție: una pentru aditivi, cu o capacitate de 10.000 de tone pe an în Brașov
(România Centrală) și una în Capusu Mare, județul Cluj (NV România) unde se fabrică mortare
speciale și adezivi pentru construcții, cu o capacitate de aproximativ 50.000 de tone pe an.
Compania a anunțat inte nția de a investi în deschiderea celei de -a treia fabrici, care va fi
construită în zona de sud a României.
AdePlast, principalul producător de materiale de construcții din România, a inregistrat
o creștere a cifrei de afaceri de 17% în primele 9 luni ale anului 2017 față de aceeași perioadă
a anului precedent, din care 37% datorită polistirenului. În primele 9 luni ale anului 2017,
AdePlast a reușit să livreze mai mult de 1.000.000 metri cubi de polistiren, depășind 87.000 de
metri cubi de producție în ace eași perioadă a anului precedent.
Câteva exemple de principal importatori -distribuitori de materiale de construcții în
România sunt:
• Genco '93
• IRCAT -CO
• Marcom RMC'94
• Powertek
• RET Utilaje
• Ascendum Machinery
• Costa Utilaje

Page 17 of 39
• Terra Romania
• Utilben
Importurile de articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mica sau alte materiale similare
din România au înregistrat 533,6 mil euro în 2017, în creștere cu 7,6% față de 2016.
4. Agricultură și Agro -tehnologie
România are o suprafață agricol ă de aproximativ 14,7 milioane de hectare, din care
aproximativ 10 milioane de hectare sunt folosite ca teren arabil. Solul este fertil și climatul este
favorabil agriculturii, zootehniei, legumiculturii, fructelor și horticulturii.
Aproape o treime din to talul terenurilor agricole din UE este deținută de România:
33,5% din totalul fermelor din UE. Principalele produse agricole produse pe plan local în
România sunt:
– cereale: grâu, porumb, orz, rapiță ;
– sfeclă de zahăr ;
– semințe de floarea -soarelui ;
– cartofi ;
– struguri ;
– porc, păsări de curte .

2.4 Situația imp orturilor din sectorul agricol românesc
Importurile din România de mașini agricole, horticole sau forestiere pentru pregătirea
sau cultivarea solului, gazon sau terenuri de sport role au înregi strat aproximativ au înregistrat
în anul 2017 aproximativ 161 mii euro, în creștere cu 24% până în 2016. În anul 2017,
comparativ cu anul 2016, importurile de pluguri din România au crescut cu 18%, în timp ce
importurile de grape cu discuri au crescut cu 40%. De altfel, importurile de cultivatoare, grape,
rotative și altele în România au crescut cu 11% în 2017 față de 2016, în timp ce importurile de
semănători, plantatori și transplanteri din România au înregistrat o creștere de 45% în 2017.
Importurile de aparate mecanice (chiar manuale) pentru proiectarea, dispersia sau pulverizarea
lichidelor sau pulberilor în sectoarele agricol sau horticol au înregistrat o creștere de 35% în
2017 față de 2016, ajungând la aproximativ 27 mil euro.
Factorii cheie din sectorul agrotehni . Mulți investitori importanți din acest sector
investesc și dezvoltă instalații pentru animale – ferme, abatoare, refrigerare etc. – pentru a
răspunde cererii pieței care este în creștere pentru produsele agroalimentare. Îmbunătățirea
rasei și inseminarea artificială, în special la porci și vaci, reprezintă o prioritate atât pentru
fermierii din România, cât și pentru Guvernul României.

Page 18 of 39
Importurile agrotehnologice în Europa 2018
În primele 9 luni ale anului 2018, importurile României d e aparate de irigare agricole și
horticole au atins nivelul de 13,45 m il euro, în creștere cu 12,4% față de aceeași perioadă a
anului 2017.
În ceea ce privește importurile de mașini agricole pentru agricultură, horticultură sau
silvicultură pentru pregătir ea sau cultivarea solului, rulourile pentru pajiști sau pentru terenuri
sportive, acestea au crescut cu 20,6% în perioada ianuarie – sptembrie 2018 față de aceeași
perioadă a anului 2017, confirmând interesul în creștere al cumpărătorilor români pentru o
agrotehnologie de calitate .
În mod similar, importurile din România a mașinilor de recoltat sau treierat (TARIC
8433) au crescut cu 31,6% în primele 9 luni ale anului 2018, comparativ cu aceeași perioadă a
anului 201 7.
Importurile în sectorul de agrotehnol ogie, în primele 9 luni ale anului 2018 față de
aceeași perioadă a anului 2017:
-distribuitori de fertilizatori: + 6,2%
-mașini pentru prepararea furajelor: + 25,3%
-mașini de măcinat și mașini de lapte: + 16,6%

Piața românească de îngrășăminte – investiții
Îngrășăminte le minerale sau chimice care conțin două sau trei elemente fertilizante azot,
fosfor și potasiu au ajuns la aproximativ 91 mil euro în primele 5 luni ale anului 2018, în creștere
cu 5% față de primele 5 luni ale anului 2017.
Comve x Investe ște peste 42 m il euro în construc ția unui terminal de cereale îm portul
Constan ța din Rom ânia. Terminalul va avea o capacitate de 200.000 de tone și se așteaptă să
fie finalizat în prima parte a anului 2019. Acesta va putea încărca nave cu o capac itate totală de
până la 120.000 tdw, legând astfel portul Constanța de cele mai importante piețe de export
pentru cereale. Lucrările de construcție au început în mai 2017.
SIFI TM Agro administrează cel mai mare hub agricol din vestul României –
SilozCaran i. Compania a investit 1 mil euro în 2018 pentru a crește logistica cerealelor și
capacitatea de stocare. Ca urmare a acestei investiții, reprezentanții companiei a estimat o
creștere a cifrei de afaceri de 40% în 2018 față de 2017.

Page 19 of 39
2.5 Importuri și exporturi în industria de mobilă din România
România a exportat mobilier în valoare de 987 milioane EUR în primele cinci luni ale
anului 2018, în creștere cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului 2017. Cinci luni din 2018, au
predominant exporturile în Germania, Franța, Italia, Republica Cehă și Țările de Jos.
Sectorul de mobilier din România contează pe personalul calificat și experimentat, pe
noile tehnologii, pe desig nul inovator și pe lemn de calitate.
Atitudinea românilor pentru mobilier și amenajăr i interioare este în creștere, susținută
și de creșterea lucrărilor de construcții rezidențiale de 69,7% în 2017 față de 2016.
Importurile de mobilier, lenjerie de pat, saltele, suporturi p entru saltele, perne , lămpi și
accesorii de iluminat , plăcuț e lumin oase și clădiri prefabricate din România au a înregistrat 1.78
miliarde euro în 2017, în creștere cu 8,5% față de 2016.
În anul 2017, vânzările de mobilier și decorațiuni interioare au crescut cu 12%, iar
valoarea totală este estimată a depășit 1 miliard de euro. Piața din România este estimată la 2 –
3 miliarde euro pe an.
Pentru a ține pasul cu cererea în creștere de mobilier de calitate și de amenajări
interioare, retailerul austriac Kika și -a deschis cel de -al doilea magazin la București la sfârșitul
anului 2017. Investiția în noul ma gazin a fost de peste 14 mii euro și acoperă o suprafață de
12.000 mp.
În 2018, Ikea își propune să finalizeze o investiție de 86 de milioane EUR pentru a -și
deschide cel de -al doilea magazin în România. Până în 2025 , Ikea a anunțat intenția de a
deschide un total de 9 magazine, pentru a face față cererii locale de mobilier și decorațiuni
interioare. În perioada septembrie 2016 – august 2017, magazinul Ikea din România deschis în
2007 a înregistrat vânzări de 586.594.326 RON fără TVA, cu 14% mai mult față de septembrie
2015 – august 2016. În perioada septembrie 2016 – august 2017, magazinul Ikea din România a
fost vizitat de 3,323,181 de persoane și a vândut 18,3 milioane de produse, din care mobilierul
a reprezentat 23%, iar accesorii și decorațiuni 77%.
JYSK a deschis primul său magazin în România în 2007. În prezent numără 51 de
magazine în România, JYSK a inaugurat 15 magazine noi în 2018 și pentru a -și crește cota de
piață atât în ceea ce privește produsele de dormit,cât și produsele de mobilier.
Diferite lanțuri de mobilier local de magazine și showroom -uri au, de asemenea, s -au
extins în 2018, după ce au înregistrat creșteri de vânzări cu două cifre în 2016 și 2017. Unele
dintre ele sunt Elvila, Mobila Casa Rusu, Lem, Mobexpert etc. Principalii jucatori din Romania
sunt: Dedeman, Hornbach, Brico Depot, Leroy Merlin, Arabesque, Praktiker sau Mr. Bricolage.

Page 20 of 39
Dedeman este liderul pieței românești de bricolaj. În ultimii ani, compania și -a continuat
procesul de extindere pri n deschiderea de noi magazine.

2.6 Producția industrială din ianuarie 2019 în România

În luna ianuarie 2019 , producția industrială a crescut față de luna precedentă cu 3,0%
ca serie brută și a scăzut ca serie ajustată în funcție de numărul de zile luc rătoare și de
sezonalitate cu 1,6%.
Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a crescut atât
ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate,
cu 0,7%, respectiv cu 0,8%.
În luna ianuarie 2019, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă
cu 3,0%, susținută de creșterea industriei prelucrătoare (+4,8%). Industria extractivă și
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă ș i aer condiționat au
scăzut cu 5,9%, respectiv cu 2,2%.
Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de
sezonalitate , a fost mai mică față de luna precedentă cu 1,6% din cauza scăderii producției și
furnizării de energ ie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat ( -3,4%). Industria
extractivă și industria prelucrătoare au crescut cu 1,7%, respectiv cu 0,9%.
Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a
crescut cu 0 ,7%, datorită creșterilor înregistrate în toate cele trei sectoare industriale: producția
și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+3,2%), industria
extractivă (+1,2%) și industria prelucrătoare (+0,1%).
Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de
sezonalitate , a crescut cu 0,8%, susținută de producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+3,7%), industria extractivă (+1 ,4%) și industria
prelucrătoare (+0,2%).

Tabel nr 2.2
Indicii producției industriale, pe total și secțiuni ale industriei (2019)

Activități (diviziuni) Ianuarie 2019
fata de:
Decembrie 2018 Ianuarie 2018
INDUSTRIE – TOTAL 103.0 100.7

Page 21 of 39
INDUSTRIE EXTRACTIVĂ 94.1 101.2
Extracția cărbunelui superior și inferior 80.6 71.2
Extracția petrolului brut și a gazelor naturale 101.8 103.0
Extracția minereurilor metalifere 255.2 116.1
Alte activități extractive 81.6 107.5
Activități de servicii anexe extracției 75.8 94.1
INDUSTRIE PRELUCRĂTOARE 104.8 100.1
Industria alimentară 94.6 102.8
Fabricarea băuturilor 85.3 95.1
Fabricarea produselor din tutun 108.2 91.5
Fabricarea produselor textile 118.6 86.6
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 107.3 82.8
Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și
marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și
vopsirea blănurilor 119.7 82.4
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu
excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale
vegetale împletite 108.9 99.9
Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie 96.0 102.5
Tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor 87.2 93.7
Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din
prelucrarea țițeiului 103.9 102.6
Fabricarea substanțelor și a produselor chimice 107.0 104.8
Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor
farmaceutice 118.3 93.4
Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice 111.6 100.5
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 75.8 110.6
Industria metalurgică 102.6 102.1
Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv
mașini, utilaje și instalații 86.3 97.6
Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice 94.4 97.9
Fabricarea echipamentelor electrice 122.5 107.9
Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. 98.2 98.9
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și
semiremorcilor 128.6 108.6
Fabricarea altor mijloace de transport 88.6 95.1
Fabricarea de mobilă 115.2 86.7
Alte activități industriale n.c.a. 113.0 97.7
Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor 56.8 84.1
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze,
apă caldă și aer condiționat 97.8 103.2
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă
caldă și aer condiționat 97.8 103.2
Industria bunurilor intermediare 102.2 103.2
Industria bunurilor de capital 106.4 102.3
Industria bunurilor de folosință îndelungată 119.0 94.1
Industria bunurilor de uz curent 100.6 93.4
Industria energetică 98.6 102.9
B= serie brută; S= serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate
SURSA: http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate -de-presa -view

 Indicele producției industriale (IPI) este un indice de volum și măsoară evoluția
rezultatelor activităților cu caracter industrial dintr -o perioadă față de alta.

Page 22 of 39
 Indicii producției industriale descriu evoluția industriei pe total, secțiuni (industria
extractivă, prelucrătoare și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze,
apă caldă și aer condiționat), diviziuni CAEN Re v.2, precum și pe marile grupe
industriale.
 Calcul indicilor are la bază un eșantion de produse reprezentative grupate în 718
subclase elementare CPSA 2012, pentru care se înregistrează date cantitative privind
producția realizată. Agregarea indicilor pri mari se realizează printr -un sistem de
ponderări succesive; primii indici agregați sunt cei la nivelul subclasei CAEN Rev.2,
următoarele nivele fiind determinate ca o medie aritmetică ponderată a indicilor
nivelului imediat inferior.
 Pe lângă indicii bruți ai producției industriale, se calculează lunar și indici ajustați cu
numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, prin metoda regresivă, folosind pachetul
de programe JDEMETRA+ v2.0 (metoda TRAMO/SEATS).

2.7 Investițiile nete realizate în economia naț ională în anul 2018
Investițiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării,
modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de
transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe ex istente și al terenurilor preluate cu plată
de la alte unități sau de la populație (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de
manipulare etc.).
În anul 2018 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 84004,6
milioane lei, fi ind în creștere cu 0,8%, comparativ cu anul 2017.
Investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 0,8%, creștere înregistrată
la elementul de structură utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 15,6%. Scăderi s -au
înregistrat la lucrările de construcții noi cu 8,7% și la alte cheltuieli cu 5,8 %.

Page 23 of 39
Figura nr 1
Ponderea investițiilor nete pe elemente de structură, în trimestrul IV 2018
comparativ cu trimestrul IV 2017

Tabelul nr 2.3
Investițiile nete realizate în economia națională

În anul 2018, comparativ cu anul 2017, investițiile nete realizate în economia
națională au crescut cu 0,8%, creștere înregistrată la următoarele elemente de structură:
alte cheltuieli cu 11,7% și la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 8,4%. Investițiile
în lucrări de construcții noi au scăzut cu 8,4%.

Page 24 of 39
Figura nr 2
Ponderea investițiilor nete pe elemente de structură în anul 2018,
comparativ cu anul 2017

Pentru graficul de mai jos, datele sunt:
Structura investitiilor pe activitati ale economiei
nationale, în anul
%
2017 2018
Agricultura 5,0 5,4
Industrie 33,4 34,3
Constructii 25,0 20,1
Comert si servicii 24,0 25,0
Alte ramuri 12,6 15,2
Figura nr 3
Structura investițiilor nete pe activități ale economiei naționale, în anul 2018
comparativ cu anul 2017

Page 25 of 39

2.8 Tendințe în evoluția activității economice în perioada martie – mai 2019
Industrie prelucrătoare
Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creștere
moderată a volumului producției (sold conjunctural +15%). Dintre activitățile care vor
înregistra tendință de creștere, cea de fabricare a băuturilor va avea tendința de creștere cea mai
mare (sold conjunctural +40%), urmată de activitatea de fabricare a produselor din tutun (sold
conjunctural +36%). Referitor la numărul de salariați se estimează relativă stabilitate, soldul
conjunctural fiind de +2% pe total industrie prelucrătoare. Pentru prețurile produselor
industr iale se prognozează creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +13%).

Construcții
Potrivit estimărilor din luna martie 2019, în activitatea de construcții se va înregistra
pentru următoarele trei luni, creștere a volumului producției ( sold conjunctural +28%).
Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +11%). În
ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții se preconizează creștere a acestora (sold
conjunctural +26%).
Comerț cu amănuntul
În sectorul comerț cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni,
tendință de creștere a activității economice (sold conjunctural +18%). Volumul comenzilor
adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale va înregistra creștere (sold
conjunctural +16%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a
numărului de salariați (sold conjunctural +12%). Pentru următoarea perioadă, managerii
societăților comerciale estimează creștere a prețurilor de vânzare cu amănuntul (sold
conjunctural +29%).
Servicii
Conform estimărilor din luna martie 2019, cererea de servicii (cifra de afaceri) va
cunoaște creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%). În sectorul de
servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +5%).
Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea
tendință de creștere moderată (sold conjunctural +10%)

Page 26 of 39
Comenzile noi din industria prelucrătoare în luna februarie 2019
În luna februarie 2019, comenzile noi din industria prelucrătoare, pe total (piața
internă și piața externă), în termeni nominali, au crescut atât față de luna precedentă cu 3,2%
cât și față de luna corespunzătoare din anul precedent c u 6,8%.
În perioada 1.I -28.II.2019, comparativ cu perioada 1.I -28.II.2018, comenzile noi din
industria prelucrătoare au crescut în termeni nominali cu 7,5%.

Februarie 2019 comparativ cu ianuarie 2019
Comenzile noi din industria prelucrătoare, în luna februarie 2019, comparativ cu luna
precedentă, au crecut cu 3,2%, datorită creșterilor înregistrate în industria bunurilor de uz
curent (+10,3%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+4,2%), indu stria bunurilor
intermediare (+2,7%) și în industria bunurilor de capital (+2,5%).
Februarie 2019 comparativ cu februarie 2018
Comenzile noi din industria prelucrătoare, în luna februarie 2019, comparativ cu luna
corespunzătoare din anul precedent, au cr escut cu 6,8%, datorită creșterilor înregistrate în
industria bunurilor de capital (+10,1%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+9,0%),
industria bunurilor de uz curent (+8,3 %) și în industria bunurilor intermediare (+0,1%).
Perioada 1.I -28.II. 2019 comparativ cu perioada 1.I -28.II.2018
Comenzile noi din industria prelucrătoare, în perioada 1.I -28.II.2019, comparativ cu
perioada 1.I -28.II.2018 au crescut pe ansamblu cu 7,5%, datorită creșterilor înregistrate în
industria bunurilor de folosință î ndelungată (+12,5%), industria bunurilor de capital (+9,3%),
industria bunurilor intermediare (+4,4%) și industria bunurilor de uz curent (+3,5%).

Page 27 of 39
CAPITOLUL 3
STUDII DE CAZ – INVESTIȚII ȘI RELAȚII ECONOMICE – ESTONIA,
GRECIA, CHINA, SPANIA ȘI TURCIA

3.1 ROMÂNIA -ESTONIA
3.1.1 Investițiile estoniene în Româ nia
La 31 iulie 2016, conform statisticii ONRC, erau înregistrate în România 57 societăți cu
capital estonian, locul 92 în topul investitorilor străini, cu un capital total subscris de 941 mii
dolari SUA.
Structura pe domenii a capitalului Estonian investit i n Romania:
– Tranzactii imobiliare 81,21%.
– Constructii 11,75%.
– Comert cu ridicata si amanuntul 3,38%.
– Transport, depozitare 2,53%
Principalele investiții estoniene în România, evidențiate sub forma contribuțiilor la
capitalul social al firmelor c reate de către investitorii estonieni, s -au realizat în următoarele
domenii:
– imobiliar (IPC Investment Group, Waldrop Investments, Bonaprix, Wellman);
– prestări de servicii -cazinouri (Olympic Entertainment Group);
– fabricarea aparatelor de distribuț ie și control al electricității (Tavrida Electric la Cluj); –
materiale de construcții (Eastham la Bucuresti pentru extracția pietrișului, nisipului, argilei și
caolinului);
– IT și telecomunicații.
Potrivit statisticii estoniene, România se situează pe locul 10 în topul investițiilor
estoniene în străinătate, cu 47 milioane de euro reprezentând 1,2 % din totalul acestora.

3.1.2 Relațiile economice româno -estoniene
Schimburile comerciale ale Romaniei cu Repubilica Estonia se derulează, în principal,
în baza Tratatului de Aderare, semnat la 25 aprilie 2005, cu respectarea principiilor instituite de
regulile pieței interne comunitare și cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene.
În ultimii 10 ani, cu exceptia anului 2009, schimburile come rciale romano -estoniene au
evoluat pe o curba constant ascendenta.

Page 28 of 39
La exporturile românești în Estonia predomină: mașini, aparate, echipamente electrice
(63,8%); materii textile și art. din acestea (6,7%); mobilă și produse diverse (4,9%); produse
aliment are, băuturi, tutun (4,4%); vehicule, aeronave și echip. de transport (4,3%). La
importurile din Estonia, predominante sunt: mașini, aparate si echipamente electrice (46,3%);
animale vii și produse ale regnului animal (15,9%); metale comune (13,4%); produs e ale
industriei chimice și conexe (7,5%); materii textile (6,5%).

3.2 ROMÂNIA – GRECIA
3.2.1 Relatiile economice dintre România și Republica Elenă
Cadrul juridic î n domeniul cooperării economice
 Tratatul de prietenie, cooperare si bună vecinatate (semnat in noiembrie 1991, intr at în
vigoare în aprilie 1993).
 Acordul de colaborare in domeniul cercetar ii si tehnologiei (14.12.1993).
 Acordul cu privire la colaborarea în d omeniul turismului (9.06.1993);
 Protocol pentru combaterea crimei organizate (6 .09.1994) ;
 Acordul privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii
asupra instalat iilor nucleare ( 10.03.1995 ) ;
 Acordul de cooperare in domeniul invatamantului, stiintei si culturii (3.11.1995) ;
 Memorandum privind promovar ea cooperarii între Guvernul Romaniei și Guvernul
Republicii Elene (22 mai 1997) .
Cooperarea in domeniul energiei
La data de 7 februarie 2008 a fost semnat, de catre ministrul roman al economiei si
ministrul elen al dezvoltarii economice, Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul
Republicii Elene privind cooperarea in domeniul energiei, cadru important pentru dezvol tarea
in continuare a relatiilor bilaterale in sectorul energetic si facilitarea investitiilor bilaterale in
acest sector. Acordul a intrat in vigoare la 3 martie 2009.
Roma ânia si Grecia sunt tari active pe piata regionala de energie in zona de sud -est a
Europei. Prezintă interes promovarea unui cadru de colaborare bilaterală între entitățile din cele
două țări implicate în acest proces (ministere, autorități de reglementare, operatori de sistem și
transport și operatorul de piață OPCOM) în vederea conjug ării eforturilor pentru pregătirea și
implementarea mecanismelor și instrumentelor aferente pieței regionale de energie electr ică din
zona sud -est europeană.

Page 29 of 39
Compania Transgaz SA si DESFA, operatorul sistemului national de gaze naturale din
Grecia, au semn at, in luna septembrie 2016, Memorandum de intelegere, avand ca scop
abordarea in comun a proiectelor existente si viitoare privind transportul gazelor naturale.
În luna august 2017, Transgaz SA si -a exprimat interesul de a participa, impreuna cu
GRTgaz d in Franta, la privatizarea DESFA. Consortiul format de Transgaz si GRTgaz a depus
o scrisoare de intentie pentru achizitia a 66% din actiunile DESFA care fac obiectul privatizarii
organizate de Fondul Republicii Elene pentru Dezvoltarea Activelor (TAIPED).
Vanzarea pachetului majoritar de actiuni al DESFA face parte din masurile convenite
de autoritatile de la Atena cu Comisia Europeana si cu creditorii internationali, in cadrul
programului mai amplu de redresare a economiei elene, fiind confirmata ca un e lement cheie al
pachetului de reforme in cuprinsul celei de a doua revizii a Raportului de conformare intocmit
de Comisia Europeana.
Cadrul juridic în domeniul schimburilor comerciale
Principalele documente care definesc cadrul juridic al relațiilor bila terale în acest
domeniu: Acor dul de aderare a Romaniei la UE. Convenția pentru evitarea dublei impuneri cu
privire la impozitele pe venit și pe avere, ratificată la 12.03.1992 ( legea nr.25) și in trată în
vigoare la 07.04.1995. Acord pentru promovarea și p rotejarea reciprocă a investițiilor, ratificat
la 22.10.1997 (legea nr.166 ) și intrat în vigoare la 11.06.1998.

3.2.2 Schimburile comerciale ale României cu Republica Elenă
Schimburile comerciale ale României cu Republica Elenă se derulează în baza
principiilor instituite de regulile pieței interne comunitare și de cele ale politicii comerciale
comune a Uniunii Europene. Exportul de produse din România în Republica Elenă și volumul
schimburilor comerciale bilaterale înregistrează în anul 2017, p otrivit estimărilor, cel mai
ridicat nivel anual din istoria relațiilor româno -elene. România este a 9 -a piață pentru
exporturile de bunuri ale Greciei și a 6 -a la nivelul statelor membre UE. România se situează
pe locul 9 în clasamentul exporturilor de bu nuri ale SM UE pe piața elenă.
Volumul schimburile comerciale dintre România și Republica Elenă au însumat 1,285
miliarde euro, la 30.09.2017, în creștere cu 13% comparativ cu perioada similară din anul 2016,
cu o pondere de 1,26% în comerțul exterior al R omâniei. Exporturile românești de bunuri au
înregistrat 645 milioane euro, ceea ce reprezintă o creștere de 17% față de 2016.
Grecia este pe locul 18 in topul statelor de destinatie a produselor livrate din România,
cu o pondere de 1,26% in totalul export urilor Romaniei, respectiv locul 14 intre statele membre
UE.

Page 30 of 39
Structura exporturilor românești pe piața elenă este următoarea:
 produse agroalimentare: 26,58%;
 produse minerale: 17,5%;
 metale comune si art icole din metale comune: 17,2%;
 mașini și aparate, e chipamente electric e și părți ale acestora: 11,1%;
 produse ale indu striei chimice si conexe: 5,6%;
 materiale plastice, cauciuc si articole din acestea: 4,9%.
În comparație cu perioada similară din 2016, s -au înregistrat creșteri importante la
export pe pi ața elenă, pentru următoarele categorii: produse ale industriei chimice (49%),
metale comune și articole din metale comune (22,65%), produse minerale (17,05%), mașini,
aparate și echipamente electrice (14,64%), încălțăminte (10,24%) și produse alimentare
(7,69%).
Importurile Romaniei din Grecia au înregistrat 640 milioane euro, având o creștere de
9%. Grecia se situează pe locul 19 in clasamentul statelor furnizoare de produse pe piața
României, deținând o pondere de 1,15% in totalul importurilor românești și locul 12 între statele
membre UE.
Importurile s -au axat în anul 2017, pe urmatoarele grupe de produse: produse
agroalimentare (25,3%), metale comune și articole din metale comune (24,7%), materiale
plastice, cauciuc si produse din acestea (13,9%), produse ale industriei chimice (10,5%), mașini,
aparate și echipamente electrice (8,1%) și marfuri și produse div erse, îndeosebi jucării (5,6%).
Balanța comercială este pozitivă României, înregistrându -se un excedent comercial de
peste 5 milioane euro, în condițiile î n care, în același interval din 2016, se înregistra un deficit
de 37 milioane euro.
3.2.3 Evoluția investițiilor elene în România
Principalele domenii in care au fost efectuate investițiile de capital elen în România sunt
următoarele: serviciile de telecomunicații (Romtelecom, Cosmorom), sectorul bancar,
principalele 4 bănci elene (National Bank of Greece, Alpha Bank, Eurobank, Piraeus Bank,
respectiv principalele 4 banci elene), societăți de asigurări (Interamerican, Garanta Ethniki
Insurance), s ocietăți de investiții financiare (Alpha Finance, Global Finance), industria
producătoare de echipamente electronice și de telecomunicații (Intrarom, ICME -ECAB),
industria alimentară (morărit -panificație Moara Loulis, Titan SA București, Mopan Targu
Mureș, Chipita, Best Foods, Star Foods); industria laptelui (Tyrom Baraolt, Delta Dairy,
Parametru); prelucrarea cărnii (Ifantis); ape minerale si băuturi răcoritoare (Coca Cola Hellenic

Page 31 of 39
Bottling Co), metalurgia neferoasă (Sometra Copsa Mica), producția de echip amente de
refrigerare (Frigorex Timișoara), construcții (Diekat, AEGEK, Proodeftiki, Mochlos), industria
mobilei (Neoset), industria de mase plastice (Petzetakis), industria ambalajelor (Maillis),
industria tutunului (Papastratos), comerț general (Germanos , Elgeka, Romsar Cosmetics,
Pescarul, Genko, Elmec Sport etc.), alimentație publică (Gregory’s, Everest) consultanta
juridica (Rokas) etc. In varianta prezentată de autoritațile elene, investițiile companiilor elene
în România depașesc valoarea de 4 miliar de euro, diferența fiind făcută de capitalul pe care
cetațenii greci l -ar fi depus prin intermediul unor firme înregistrate în Cipru, Luxemburg,
Olanda și în alte țări europene.
3.2.4 Societăți comerciale cu capital elen in România
În clasament ul pe tari de rezidenta a investitorilor in societati comerciale cu participare
straina la capitalul social, la 31 decembrie 2017, Grecia ocupa locul 7 cu o valoare a capitalului
social subscris de cca. 2,15 miliarde Euro, in cadrul a 6988 de societati inr egistrate cu
participarea capitalului elen. In anul 2017, au fost înființate 326 de companii cu capital elen în
Romania (cel mai mare numpăr din anul 2008), în creștere cu 40% comparativ cu anul
precedent.
Structura pe domenii de activitate a capitalului s ocial subscris de societatile comerciale
cu participare din Grecia, inregistrate în anul 2017, este urmatoarea (principalele):
 intermedieri fin anciare și asigurări: 60,79%;
 transport, depoz itare si comunicatii: 16,75%;
 industria extrac tiva si prelucratoa re: 9,67%;
 comert cu ri dicata si cu amanuntul: 6,88%;
 constructii: 3,74%.

3.3 ROMÂNIA -REPUBLICA CHINEZĂ
3.3.1 Cadrul juridic
Uniunea Europeană și R.P. Chineză se consideră, reciproc, parteneri strategici, cadrul
general de derulare al evenimentelor de natură politico -economică dintre cele două entități fiind
caracterizat de o componentă suplimentară de diplomație. În pofida mult iplelor disfuncții de
natură comercială, relația dintre Uniunea Europeană și R. P. Chineză are continuitate și
consistență.
Întrucât „Tratatul de Cooperare Economică și Comercială” din anul 1985 nu mai
corespunde situației actuale, cele două părți au conv enit să negocieze un nou Acord mai amplu
care să cuprindă atât aspectele cooperării economice cât și pe cele politice, respectiv „Acordul

Page 32 of 39
Cadru Uniunea Europeană – China pentru Parteneriat și Cooperare” (PCA). Negocierea acestui
nou acord a început în anul 2008 și, până în prezent, au avut loc mai multe runde de consultări
și negocieri.
Între România și R.P. Chineză au fost semnate și sunt în vigoare o serie de acorduri,
protocoale și convenții de cooperare în numeroase alte domenii economice care sprijină
dezvoltarea unor sectoare economice de interes pentru ambele părți, între care: Acordul de
cooperare economică, Acordul de evitare a dublei impuneri, Acordul de promovare și protejare
a investițiilor, Acordul de cooperare în domeniul Agriculturii, Memoran dumul de înțelegere
privind promovarea schimburilor și cooperării în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii,
Memorandumul de înțelegere privind dezvoltarea cooperării în domeniul comunicațiilor și
tehnologiei informației, Acordul cu privire la consolid area colaborării în domeniul
infrastructurii, Memorandumul de Înțelegere privind sănătatea animală și siguranța alimentelor,
Memorandumul de Înțelegere privind promovarea cooperării investiționale, Acordul de
Cooperare Financiară între Eximbank România și China Eximbank cu privire la promovarea
investițiilor companiilor chineze în România, altele.
3.3.2 Mediul de afaceri
România înregistrează o creștere a vizibilității pe piața asiatică în general și chineză în
special, atrăgând interesul companiilor locale prin avantajele oferite de mediul investițional și
de elementele rezultate din calitatea de membru al Uniunii Europen e. Firmele românești care
accesează piața chineză găsesc cu mult mai multă ușurință parteneri formați în economia liberă
chineză, în care statul are din ce în ce mai puține intervenții. Recomandăm deosebită precauție
în stabilirea partenerului de afaceri, în ultimul timp existând cazuri de firme a căror activitate
este concentrată pe operațiuni ilegale, prejudiciind în mai multe rânduri agenți economici străini
și români.
Pentru protejarea intereselor firmelor românești, este necesar ca la negocierea
contr actului cu partenerul extern să fie prevăzute clauze asiguratorii (folosirea de instrumente
bancare și semnarea unui contract cu clauze ferme privind specificația tehnică a produsului,
condițiile de livrare și plată, penalizări, precum și arbitrajul).
Înregistrarea legală a unei companii chineze poate fi verificată în baza de date a
Administrației Naționale pentru Industrie și Comerț (SAIC) a Republicii Populare Chineze.

Page 33 of 39
3.4 ROMÂNIA – SPANIA
3.4.1 Evoluția schimburilor comerciale între ROMÂNIA ȘI SPANIA
Schimburile comerciale ale României cu Regatul Spaniei se derulează în baza Tratatului
de Aderare, semnat la Luxemburg în data de 25 aprilie 2005, cu respectarea principiilor
instituite de regulile pieței interne comunitare și cele ale politicii comerciale comune a Uniunii
Europene.
Începând cu 1 ianuarie 2007, România aplică politica comercială comună a UE,
respectiv:
– Tariful vamal comun;
– Schema de preferințe generalizate (SGP) a UE;
– Măsurile de apărare comercială;
– Acordurile preferențiale com erciale și de cooperare încheiate cu țările terțe; –
Angajamentele comerciale din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Acorduri bilaterale importante:
 Acord de cooperare economică și industrială între România și Spania, semnat la 18
aprilie 1 990, intrat în vigoare la 3 octombrie 1991 (M.O. 114/22.10.1990);
 Acord privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la 25 ianuarie
1995, intrat în vigoare la 7 decembrie 1995 (M.O. 128/27.06.1995).
 Convenție între România și Regatul Spaniei pentru eliminarea dublei impuneri cu
privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor
(octombrie 2017);
 Convenție de cooperare științifică și tehnică, intrată în vigoare în 1980 inițial pentru o
perio adă de 5 ani, extinsă în mod automat pe perioade de 5 ani;
 Convenție pe termen lung cu privire la schimburile comerciale, navigație, transport și
cooperare, intrată în vigoare inițial pe o perioadă de 5 ani, ulterior extins automat în
fiecare an;
 Convenți e cu privire la jurisdicția legală, recunoașterea și executarea rezoluțiilor
juridice în materia civilă și comercială, București, 17 noiembrie 1997.

La 31 decembrie 2017, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Spania
a fost de 3.918,21 milioane euro, în creștere cu 10% față de anul 2016, având o pondere de
2,83% în totalul comerțului exterior al României.
Exporturile românești au tot alizat 1.877,83 milioane euro, înregistrând o creștere de
9,08% față de anul 2016.

Page 34 of 39
Importurile de produse spaniole în România au atins 2.040,38 milioane euro,
înregistrând o creștere de 10,97% față de anul anterior.
Balanța comercială a înregistrat un sold de 162,56 milioane euro favorabil părții
spaniole, față de 117,16 milioane euro în anul anterior.
Principalele sectoare exportatoare: vehicule și mijloace de transport (24,64%), mașini,
aparate și echipamente electrice (17,42%), produse ale regnului vege tal (15,19%), materiale
plastice și cauciuc (7,85%), materiale textile și articole din acestea 7,76%). Primele 5 sectoare
asigură peste 70% din totalul exporturilor românești către Spania.
Principalele sectoare importatoare: aparate și echipamente electri ce (24,48%), vehicule
și mijloace de transport (18,94%), materiale textile și articole din acestea (12,98%), metale
comune și articole metalice (7,62%), animale vii si produse ale regnului animal (7,56%),
produse ale industriei chimice (6,95%). Aceste 6 se ctoare totalizează cca. 78,7% din totalul
importurilor din Spania în România.

3.4.2 Investiții directe spaniole în România
Anul 2017 s -a caracterizat prin menținerea interesului companiilor spaniole pentru
investițiile în România, atât prin extind erea unor proiecte anterioare cât și prin inițierea unor
noi proiecte de investiții. La data de 31 decembrie 2017:
– erau înregistrate în România 5.841 companii cu participare de capital spaniol;
– ponderea investițiilor spaniole în totalul investițiilor stră ine în România este de
3,93%, situându -se pe locul 8 în clasamentul capitalului străin investit în România
(1,706 miliarde euro).

3.5 ROMÂNIA – TURCIA
3.5.1 Relațiile comerciale ale României cu Republica Turcia
Relațiile comerciale ale României cu Republica Turcia sunt reglementate prin Acordul
de Asociere și Uniune Vamală UE -Turcia (semnat în 1963) în baza căruia ulterior a fost
instituită Uniunea Vamală prin Decizia nr.1/95 a Consiliului de Asociere Turcia – UE.
Scopul Uniunii Vamale, bazat pe libera circulație a mărfurilor, este limitat la alte
produse decât cele agricole și la cărbune și oțel, cărora li se aplică un regim preferențial bazat
pe statutul de origine.
Produsele industriale de origine turcă, incl usiv produsele agricole procesate, produsele
din carbune și oțel beneficiază de sistemul pan -european de cumulare a originii. Prin Decizia
1/2001 a Comitetului pentru cooperare vamală UE -Turcia se stabilește prevederile vamale ale

Page 35 of 39
Deciziei 1/95 aplicabile comerțului cu bunuri între cele două părți ale Uniunii Vamale cu terțe
țări. Decizia 1/98 a Consiliului de Asociere Turcia – UE (amendată în 2006) se referă la
schimburile cu produse agricole.
Uniunea Vamală stabilește:
 libera circulație (eliminarea taxelor vamale și a restricțiilor cantitative) între cele două
părți pentru produse manufacturate în întregime sau puse în circulație liberă după importul din
terțe țări. Condiții speciale sunt menționate pentru produsele agr icole procesate;
 alinierea Turciei la tariful vamal comun al UE, inclusiv la aranjamentele preferențiale
și măsurile de armonizare a politicilor comerciale;
 aproximarea legii vamale și asistența mutuală în chestiuni vamale;
 aproximarea altor legi (proprietatea intelectuala, competiție, taxare)

La data de 31 decembrie 2017, valoarea schimburilor comerciale româno -turcești a
depășit pentru prima oară pragul de 5 mld euro, însumând 5.109,7 milioane euro, în creștere
cu 16,6%, față de anul 2016. Expo rtul a însumat 2.091,77 milioane euro, în creștere cu 15 %,
iar importul a fost de 3.028,94 milioane euro, cu 18,2% mai mare decât în anul 2016. Soldul
balanței comerciale a fost în favoarea Turciei cu 927,17 milioane euro. În 2017, Turcia a fost
principal ul partener comercial extracomunitar al României, cu o pondere de 13,9% și al doilea
la import (după R.P.Chineză) cu o pondere de 16,9%.
Structura exportului: produse metalurgice (458 mil euro), echipamente, mașini și
aparate mecanice (213 mil euro), autov ehicole, P/S (342 mil euro), mase plastice (180 mil euro),
produse vegetale (160 mil euro), echipamente, mașini și aparate electrotehnice (142 mil euro),
produse chimice (121 mil euro), lemn și produse din lemn (73 mil euro), animale vii (65 mil
euro).
Structura importului: produse din metale comune (714 mil euro), echipamente, mașini
și aparate mecanice (465 mil euro), autovehicule, P/S (369 mil euro), mase plastice (265 mil
euro), produse vegetale (155 mil euro), mașini și aparate electrotehnice (143 mil euro), produse
chimice (127 mil euro), produse alimentare (89 mil euro).
Potrivit statisticii turce, în anul 2017 România a exportat marfuri în valoare de 2,48 mld
USD în timp ce Turcia a exportat produse în valoare de 3,14 mld USD, ajungând la un volum
total de 5,62 mld USD, România înregistrând o balanță deficitară de 660 mil USD.
Investiții turcești în România La 31 septembrie 2017 erau înregistrate în România
15.023 societăți comerciale cu capital turc, valoarea capitalului social subscris fiind

Page 36 of 39
echivalentul a 542,9 milioane EUR, reprezentând 1,27% din totalul capitalului subscris de
investitorii străini.
După valoarea capitalului social, Turcia ocupă locul 15 în clasamentul pe țări de
rezidență a investitorilor în societăți comerciale cu participare străină, în perioada 1991 – iulie
2017, respectiv locul 3 in clasamentul pe țări de rezidență după numărul de societăți înregistrate
în România.

Page 37 of 39
CONCLUZII

1. Investițiile străine directe în România s -au majorat cu 92,50 milioane de euro în
decembrie 2018.
2. Conform metodologiei de elaborare a datelor privind investițiile străine directe,
investițiile străine directe includ, de asemenea, investiții în capitaluri proprii și
împrumuturi de la întreprinderi nerezidente
3. Capitalul investitorilor străini în întreprinderile de investiții directe în România în
valoare de 3.968 milioane euro.
4. În 2017, fluxul net de de investiții directe a fost destinat în principal industriei
prelucrătoare (1,204 milioane euro). Principalele subsectoare industriale care au
beneficiat de investiții străine directe au fost produse de prelucrare a petrolului,
produse chimice, cauciuc și plastic (434 milioane euro), echipamente de transport (349
milioane euro) și metalurgie (193 milioane euro).
5. Din punct de vedere teritorial, investițiile străine directe au fost în principal în regiunea
BUCUREȘTI -ILFOV (60,3%). Alte regiuni de dezvoltare care au atras intrări
semnificative ale investițiilor străine directe au fost: regiunea central (8,9%), regiunea
vestică (8 ,5%), regiunea SUD -MUNTENIA (6,3%) și regiunea NORD -VEST (5,6%).
6. Fluxul participării la capitalul propriu în întreprinderile de investiții străine directe, care
face parte din capitalurile proprii, s -a ridicat la 2.235 milioane euro, fiind împărțit în:
terenuri, fuziuni și achiziții, dezvoltare corporativă și restructurare corporativă.
7. Un eșantion de 791 de companii din cele 6.936 întreprinderi de investiții străine directe,
cu 5 până la 19 angajați, a făcut obiectul unui sondaj aleatoriu. În plus, 415 de
întreprinderi de investiții directe indirecte au făcut obiectul unei anchete cuprinzătoare.
8. Importurile din România de mașini agricole, horticole sau forestiere pentru pregătirea
sau cultivarea solului, gazon sau terenuri de sport role au înregistrat aproxi mativ au
înregistrat în anul 2017 aproximativ 161 mii euro, în creștere cu 24% până în 2016.
9. În anul 2018, comparativ cu anul 2017, investițiile nete realizate în economia națională
au crescut cu 0,8%, creștere înregistrată la următoarele elemente de struc tură: alte
cheltuieli cu 11,7% și la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 8,4%. Investițiile în
lucrări de construcții noi au scăzut cu 8,4%.

Page 38 of 39
10. România -Estonia. La exporturile românești în Estonia predomină: mașini, aparate,
echipamente electrice (63, 8%); materii textile și art. din acestea (6,7%); mobilă și
produse diverse (4,9%); produse alimentare, băuturi, tutun (4,4%); vehicule, aeronave
și echip. de transport (4,3%).
11. România – Grecia. Volumul schimburile comerciale dintre România și Republica Ele nă
au însumat 1,285 miliarde euro, la 30.09.2017, în creștere cu 13% comparativ cu
perioada similară din anul 2016, cu o pondere de 1,26% în comerțul exterior al
României. Exporturile românești de bunuri au înregistrat 645 milioane euro. Investițiile
compa niilor elene în România depașesc valoarea de 4 miliarde euro, diferența fiind
făcută de capitalul pe care cetațenii greci l -ar fi depus prin intermediul unor firme
înregistrate în Cipru, Luxemburg, Olanda și în alte țări europene.
12. România – Spania. La data de 31 decembrie 2017: erau înregistrate în România 5.841
companii cu participare de capital spaniel, iar ponderea investițiilor spaniole în totalul
investițiilor străine în România este de 3,93%, situându -se pe locul 8 în clasamentul
capitalului străin in vestit în România (1,706 miliarde euro).
13. România – Turcia. Exportul a însumat 2.091,77 milioane euro, în creștere cu 15 %, iar
importul a fost de 3.028,94 milioane euro, cu 18,2% mai mare decât în anul 2016. Soldul
balanței comerciale a fost în favoarea Tur ciei cu 927,17 milioane euro. În 2017, Turcia
a fost principalul partener comercial extracomunitar al României, cu o pondere de
13,9% și al doilea la import (după R.P.Chineză) cu o pondere de 16,9%.

Page 39 of 39
BIBLIOGRAFIE

1. FRD Center Market Entry Services, Automotive sector developments in CE AND SE
EUROPE – H1 2018, www.market -entry.ro
2. FRD Center Market Entry Services , Industrial manufacturing in emerging Europe, 2019,
www.frdcenter.ro
3. FRD Center Market Entry Services, Romanian Chemical and Organic Fertilisers Market,
2018.
4. FRD Center Market Entry Services, The furniture manufacturing sector in CE EUROPE,
EASTERN EUROPE and SE EUROPE , 2018.
5. Romania, The Strategic Choice the foreign investor’s guide 2017 ,
www.investromania.gov.ro
6. Banca Nationala a Romaniei, FOREIGN DIRECT INVESTMENT IN ROMANIA, 2017 –
2018
7. https://ec.europa.eu/eurostat/web/main
8. http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate -de-presa -view
9. Biroul de Relatii Economice din Estonia
http://www.imm.gov.ro
10. Biroul de Relatii Economice din Grecia
https://www.mfa.gr/en/the -ministry/structure/hellenic -aid.html
11. Biroul de Relatii Economice din China
https://www.fmprc.gov.cn/mfa_eng/
12. Biroul de Relatii Economice din Spania
http://www.exteriores.gob.es/Portal/en/Paginas/inicio.aspx
13. Biroul de Relatii Economice din Turcia
http://www.mfa.gov.tr/default.en.mfa