ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND APLICAREA LEGII FONDULU I FUNCIAR IN [602943]

ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND APLICAREA LEGII FONDULU I FUNCIAR IN
CAZUL EXPLOATARILOR MINIERE LA ZI
Tivig Dumitru Filip
Cirbesti, ROMANIA
[anonimizat]

– Rezumat
Exploatarea z ăcămintelor de substan țe minerale utile s-a f ăcut din cele mai vechi timpuri in
exploat ări de suprafa ță si in subteran. In ultima suta de ani exploat ările miniere la suprafa ță au
ob ținut un randament si o productivitate ridicata odat ă cu dezvoltarea tehnologica si progresul
metodelor de exploatare. Exploat ările la suprafa ță sunt mult mai avantajoase decât cele din subteran
solicitând resurse mai mici pentru capacit ăți de produc ție comparabile, acestea producând peste
75% din produc ția mondiala de substan țe minerale utile.
– Introducere
La noi in tara multe din exploat ările miniere de suprafa ță si-au început activitatea înainte de
1990, începându-si activitatea in perioada in care Statul Roman era o republica comunista.
Suprafe țele de teren pe care multe din exploat ările miniere le ocupa erau in proprietatea Statului
Roman, dup ă 1990 a fost adoptata o noua legisla ție in domeniul funciar care sa respecte dreptul la
proprietate, prin care multe din terenurile preluat e de Statul Roman prin legi abuzive (colectivizare
si na ționalizare) au fost retrocedate vechilor proprietar i.
– Scurta prezentare a legisla ției privind fondul funciar
In decursul ultimilor 25 de ani au fost emise mai multe legi prin care s-au retrocedat
propriet ățile de țin ătorilor (sau urma șilor acestora) de la data in care au fost preluate de Statul
Roman, acestea formând un pachet de legislativ car e a fost emis succesiv si care au tratat par țial
problematica funciara, rezultând in final un sistem stufos si cu multe prevederi contradictorii.
Dintre aceste prevederi legale, enumeram:
a) Legea fondului funciar nr. 18/1991 privind terenurile de orice fel, indiferent de de stina ție,
de titlul pe baza c ăruia sunt de ținute sau de domeniul public ori privat din care fa c parte,
constituie fondul funciar al României.
b) Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
c) Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asu pra terenurilor agricole și
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii
nr. 169/1997
d) Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile propriet ăț ii și justi ției, precum și unele
măsuri adiacente

e) Regulamentul privind procedura de constituire, atri bu țiile și func ționarea comisiilor pentru
stabilirea dreptului de proprietate privat ă asupra terenurilor, a modelului și modului de
atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin
H.G. nr. 890/2005
f) Norma metodologic ă de aplicare a Titlului VII "Regimul stabilirii și pl ății desp ăgubirilor
aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Leg ea nr. 247/2005 privind reforma în
domeniile propriet ăț ii și justi ției, precum și unele m ăsuri adiacente, aprobat ă prin H.G. nr.
1095/2005
g) O.U.G nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a desp ăgubirilor aferente
imobilelor preluate în mod abuziv
h) Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra tere nurilor agricole și celor forestiere,
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului fun ciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997
i) Legea nr. 261/2008 privind modificarea și completarea art. 29 din Legea nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra tere nurilor agricole și celor forestiere,
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului fun ciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997
j) Legea nr. 67/2010 pentru modificarea alin. (3) al art. 18 din Legea fondului funciar nr.
18/1991
k) O.U.G nr. 62/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 221/2009 privind
condamn ările cu caracter politic și m ăsurile administrative asimilate acestora, pronun țate în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, și pentru suspendarea aplic ării unor dispozi ții
din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reform a în domeniile propriet ăț ii și justi ției,
precum și unele m ăsuri adiacente
l) Legea nr. 160/2010 privind completarea art. 23 din Legea nr. 1/2000 p entru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricol e și celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997
m) Legea nr. 267/2011 privind abrogarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr . 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra tere nurilor agricole si celor forestiere,
solicitate potrivit prevederilor Legii fondului fun ciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
n) Legea nr. 165/2013 privind m ăsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natur ă
sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod a buziv în perioada regimului comunist în
România.
– Absenta prevederilor legale privind responsabilit atea proprietarilor fata de comunitate, in
situa ția in care exista rezerve de substan țe minerale utile de interes public in subsolul
propriet ăților de ținute.
Resursele minerale situate pe teritoriul și în subsolul ță rii și al platoului continental în zona
economic ă a României din Marea Neagr ă, delimitate conform principiilor dreptului interna țional și
reglement ărilor din conven țiile interna ționale la care România este parte, fac obiectul exc lusiv al
propriet ăț ii publice și apar țin statului român. (Conform Legii minelor num ărul 85/2003).

Articolul 44 din Constitu ția României privind dreptul la proprietate privata prevede in mod
exclusiv numai drepturile proprietarului f ără a se prevede si responsabilit ăți ale proprietarului fata
de comunitate, astfel:
(1) Dreptul de proprietate, precum si crean țele asupra statului, sunt garantate. Con ținutul si
limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privat ă este garantat ă și ocrotit ă în mod egal de lege, indiferent de titular.
Cet ăț enii str ăini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate priv at ă asupra terenurilor numai în
condi țiile rezultate din aderarea României la Uniunea Eur opean ă și din alte tratate interna ționale la
care România este parte, pe baz ă de reciprocitate, în condi țiile prev ăzute prin lege organic ă, precum
și prin mo ștenire legal ă.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o c auz ă de utilitate public ă, stabilit ă potrivit
legii, cu dreapt ă și prealabil ă desp ăgubire.
(4) Sunt interzise na ționalizarea sau orice alte m ăsuri de trecere silit ă în proprietate public ă a
unor bunuri pe baza apartenen ței sociale, etnice, religioase, politice sau de alt ă natur ă
discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucr ări de interes general, autoritatea public ă poate folosi subsolul oric ărei
propriet ăț i imobiliare, cu obliga ția de a desp ăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului,
planta țiilor sau construc țiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorit ăț ii.
(6) Desp ăgubirile prev ăzute în alineatele (3) și (5) se stabilesc de comun acord cu
proprietarul sau, în caz de divergen ță , prin justi ție.
(7) Dreptul de proprietate oblig ă la respectarea sarcinilor privind protec ția mediului și
asigurarea bunei vecin ătăț i, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau
obiceiului, revin proprietarului.
Daca in subsolul terenului proprietate privata a d e țin ătorului persoana fizic ă sau
juridica, se afla resurse minerale, acestea vor put ea fi exploatate doar in baza unei licen țe de
exploatare emisa in condi țiile legii de c ătre autoritatea competenta, aceasta fiind Agen ția Na țional ă
de Resurse Minerale.
– Formele legale de ob ținere a accesului la rezervele din subsolul teritor iului na țional.
Conform articolului 6 din legea 85/2003 dreptul d e folosin ță a terenurilor necesare
efectu ării activit ăț ilor miniere din perimetrul de explorare/exploatare se dobânde ște, în condi țiile
legii, prin:
a) vânzarea-cump ărarea terenurilor și, dup ă caz, a construc țiilor situate pe acestea, la pre țul
convenit între p ărți;
b) schimbul de terenuri, înso țit de str ămutarea proprietarului afectat și de reconstruc ția
cl ădirilor pe terenul nou-acordat, pe cheltuiala titul arului care beneficiaz ă de terenul eliberat,
conform conven ției încheiate între p ărți;
c) închirierea terenului pe durat ă determinat ă, pe baz ă de contracte încheiate între p ărți;
d) exproprierea pentru cauz ă de utilitate public ă, în condi țiile legii;

e) concesionarea terenurilor;
f) asocierea dintre proprietarul terenului și titularul de licen ță ;
g) alte proceduri prev ăzute de lege.
– Aplicabilitatea legisla ției privind transferul dreptului de proprietate de la proprietar la
agentul economic.
Transferul dreptului de proprietate de la un propri etar la altul se poate face direct prin acte
juridice intre vii conform legii.
In cazul in care se dovede ște utilitatea public ă a resursei/rezervei din subsol, atunci se poate
trece la exproprierea propriet ăților private. Conform articolului 1 din legea 33/19 94 exproprierea de
imobile, in tot sau in parte, se poate face numai p entru cauza de utilitate publica, dup ă o dreapta si
prealabila desp ăgubire, prin hot ărâre judec ătoreasca. De asemenea pentru simplificarea
demersurilor de expropriere si o reducere a timpulu i in care statul poate sa intre in posesia unei
propriet ăți private a fost emisa o noua lege – Legea 255/2010 . Aceasta lege are prevederi exprese
aferente lucr ărilor de exploatare a z ăcămintelor de lignit, ce sunt declarate de interes na țional si care
se execut ă în baza unei licen țe de exploatare aprobate. Licen țele de exploatare fiind acordate c ătre
operatorii economici afla ți sub autoritatea Statului Roman unde acesta are ca pital integral sau
majoritar. Ac țiunea de expropriere trebuie sa respecte articolul 44 din Constitu ția României privind
desp ăgubirea proprietarului, care se poate finaliza pe c ale amiabila sau in justi ție. Etapele succesive
prev ăzute de normele de aplicare a legilor funciare si d e expropriere conduc la derularea acestora pe
o perioada îndelungata. Legisla ția în vigoare solicita documente care nu sunt înc ă la dispozi ția
proprietarilor si a autorit ăților nici dup ă 25 de ani creeaz ă un blocaj major urmare a faptului ca in
toata aceasta perioada a fost realizata leg ătura intre proprietar si proprietate in mod unitar si
sistematic. Acest lucru a condus la omiterea de pro prietari îndrept ățiți sa fie pu și in posesie si
propriet ăți sa fie individualizate coerent (f ără a fi suprapuneri sau spatii neatribuite).
Emiterea de c ătre autorit ăți de documente întocmite sumar, cu omisiuni sau ele mente spa țiale
necorelate genereaz ă imposibilitatea utiliz ării înainte de a fi îndreptate. Procedura legala de
îndreptare a documentelor deja emise este un consum ator de timp si resurse materiale fapt ce
întârzie declan șarea faptelor juridice de schimbare a proprietarulu i atât pe calea civila cat si prin
expropriere.

figura 1.
In figura 1 se pot observa observ ă 3 imobile, propriet ăți private care au acela și proprietar si
nu sunt achizi ționate de c ătre agentul economic de țin ător al licen ței de exploatare a resurselor
minerale de interes na țional aflate in subsol. Aceste imobile au fost redo bândite de c ătre
proprietarul actual dup ă ce s-a început activitatea de exploatare miniera. Imobilul 1 se afla in zona
deja afectata de lucr ări miniere, iar imobilele 2 si 3 se afla in zone ne afectate.
Urmare a acestei situa ții pentru a nu se sista activitatea de exploatare a întregii exploat ări,
sunt necesare efectuarea de lucr ări miniere de ocolire, astfel fel încât propriet ățile sa nu fie afectate
de lucr ările miniere pana la finalizarea negocierilor de t ransfer a dreptului de proprietate. Reluarea
activit ății de exploatare in aceasta zona se va putea face d oar dup ă achizi ționarea imobilelor. Pentru
continua extrac ția in perimetrul aprobat, pana la finalizarea negoc ierilor, este necesar sa se realizeze
lucr ări tehnologice si netehnologice neprogramate de oco lire a propriet ăților si acestea genereaz ă
costuri suplimentare de exploatare. In situa ții limita, pot sa se creeze zone imposibil de explo atat

din punct de vedere tehnic si economic ce au ca efe ct abandonarea de rezerve si pierderi economice
importante.

figura 2
In figura 2 blocul de culoare albastra poate fi ex ploatat numai in condi țiile ocolirii
propriet ăților private neachizi ționate prin realizarea unui nou acces. Blocurile t ehnologice vor
putea fi exploatate doar in condi țiile modific ării fluxului de transport prin procurarea si montar ea
de noi benzi transportoare suplimentare si scurt ări sau prelungiri la cele existente, fapt ce va cau za
cre șterea costului de exploatare. Sensul de avansare a frontului de excavare trebuie modificat
datorita ocolirii propriet ăților private neachizi ționate, crearea de noi accese pe unde sa poat ă avansa
utilajele si o alta succesiune de atac a blocurilor tehnologice. Prin modificarea planului de
exploatare al carierei se modifica parametrii dime nsionali ai frontului de excavare, conducând in
acest mod la cre șterea unghiului general al taluzului in lucru. In a ceste condi ții pentru a evita

eventualele accidente, se sisteaz ă excava țiile, generând un blocaj total sau par țial al fronturilor de
lucru, moment in care s-au epuizat toate posibilit ățile tehnologice de func ționare.

CONCLUZII:
– Cre șterea cheltuielilor de exploatare ca urmare a sta ționarii liniilor tehnologice sau lucr ărilor
tehnologice de evitare sau ocolire a zonelor neachi zi ționate.
– Cre șterea unghiului general in zona fronturilor de exca vare.
– Blocajul total al fronturilor de lucru in momentu l in care s-au epuizat toate posibilit ățile
tehnologice de func ționare.

Bibliografie:
1. Constitu ția României (http://www.cdep.ro)
2. Monitorul Oficial al României (http://www.monito ruloficial.ro)
3. Dumitru Fodor, Exploatarea z ăcămintelor de minerale si roci utile prin lucr ări la zi vol. I, Editura
Tehnica, Bucure ști, 1995
4. Dumitru Fodor, Exploatarea z ăcămintelor de minerale si roci utile prin lucr ări la zi vol. II,
Editura Tehnica, Bucure ști, 1995

Aceast articol a fost cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional
Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 în cadrul proiectului
POSDRU/187/1.5/S/155631 cu titlul: „Programe doctorale în avangarda cercet ării de excelen ță în
domenii prioritare: s ănătate, materiale, produse și procese inovative”.