Aspecte Legale și Fiscale Privind Impozitul pe Profit. Romania Vs America

UNIVERSITATEA “ PETRU MAIOR” DIN TÂRGU-MUREȘ

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Aspecte legale și fiscale privind impozitul pe profit. Comparație sistem românesc – sistem american

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Conf. dr. ȘTEFAN Anamari – Beatrice

ABSOLVENT:

MOLDOVAN VERONICA – TEODORA

Cuprins

Introducere 4

CAPITOLUL I.1: Sfera de impozitare / Scutiri de la plată impozitului pe profit / Comparație cu alte sisteme de impozitare aplicate in România 5

a.Persoanele impozabile : 5

b.Impozitul pe profit diferențiat în funcție de contribuabil: 6

i.Impozitul pe profitul societăților comerciale: 6

ii. Impozitul pe profitul ONG-urilor. 7

iii. Impozitul pe profit aferente unor activități speciale . 9

c.Scutirea de la impozitul pe profitul reinvestit: 10

d.Comparație cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor / impozitul minim din 2009 11

CAPITOLUL I.2: Venituri și cheltuielile din prisma impozitului pe profit 13

a.Venituri neimpozabile: 13

b.1.Cheltuieli deductibile: 14

b.2. Cheltuieli cu deductibilitate limitată 14

b.3. Cheltuieli nedeductibile: 15

CAPITOLUL I.3: Cotele de impozitare / Plata și declararea impozitului pe profit. (2 pagini) 17

A.Cotele de impozitare 17

B.Plata și declararea impozitului pe profit 17

CAPITOLUL II.1:Impozitul pe profit in sistem American 18

A.Aspecte generale 18

B.Persoanele impozabile 19

C.Cotele de impozitare 20

CAPITOLUL II.2:Venituri și cheltuieli impozabile/neimpozabile respectiv cheltuieli deductibile/nedeductibile 21

STUDIU DE CAZ 23

A.Prezentarea societății 23

B.Impozitul pe profit în sistemul românesc 24

C.Impozitul pe profit în sistemul de taxe american(IRS) 31

D.Comparație între cele două sisteme. Asemănări/Deosebiri. Avantaje/Dezavantaje 35

Concluzie 36

Bibliografie 36

Anexe 37

Introducere

Tema prezentei lucrări o constituie aspectele fiscale și legale privind impozitul pe profit atât în sistemul românesc cât și în contextul american. Am ales să studiez această tema deoarece este o temă de interes general, iar datorită recentei mele experiențe în “țara tuturor posibilităților” – America în vara anului 2015, am avut contact cu sistemul de taxe american.,ceea ce mi-a stârnit o curiozitate în acest sens.

Un alt factor decisiv in decizia cu privire la tema aleasă a fost atitudinea pozitivă a populației cu privire la sistem lor de taxare deși fiscalitatea în Statele Unite ale Americii este cu mult mai ridicată decat cea în România.

Politicile impozitului pe profit reprezintă un domeniu de mare importanță în orice stat dezvoltat sau în curs de dezvoltare, acesta reprezentând una dintre cele mai ample surse ale statutului de finanțare a politicilor precum si acoperirea cheltuielilor publice.

Impozitul pe profit este un impozit direct, reprezentând o formă de prelevare, cu caracter obligatoriu, a unei părți din veniturile, profitul și/sau averea persoanelor juridice sau fizice, vărsate la bugetul statului care vizează realizarea veniturilor bugetare.

Pe lângă principalul rol de finanțare, impozitul pe profit joacă un important rol de instrument financiar în politicile statului , cu ajutorul acestuia statul poate să intervină în economia de piața și să influenteze activitatea agentilor economici.

Lucrarea prezintă comparativ sistemul fiscal românesc și sistemul fiscal american, ținându-se cont de aspectele generale ale profitului: calculul, cota, sfera de cuprindere, scutirile, reducerile, sau amânarile, și efectele acestora asupra economiei fiecărui stat în parte.

CAPITOLUL I.1: Sfera de impozitare / Scutiri de la plată impozitului pe profit / Comparație cu alte sisteme de impozitare aplicate in România

a.Persoanele impozabile :

Persoanele impozabile sunt plătitorii de impozit denumiți prin lege precum și în literatura de specialitate contribuabili. În această categorie se încadrează o serie de persoane atât fizice cât și juridice, impozitul pe profit aplicându-se după cum urmează:

În cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având locul de exercitare a conducerii efective în România, precum și al persoanelor juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;

În cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale;

Persoanele juridice străine, înființate și organizate în conformitate cu legislația altei tari devine subiect al impunerii în România atunci când își desfășoară activitatea parțial sau integral prin intermediul unui sediu permanent în România. Va fi supus plății impozitului pe profit doar de la începutul activității sediului și doar pentru veniturile realizate pe teritoriul țării noastre

Prin sediu permanent întelegem locul prin care un agent economic străin își desfășoară activitatea parțial sau integral, condusă direct sau de un agent dependent.

În cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din transferul proprietăților imobiliare situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăți, inclusiv închirierea sau cedarea folosinței bunurilor proprietății imobiliare situate în România, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, precum și veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

b.Impozitul pe profit diferențiat în funcție de contribuabil:

i.Impozitul pe profitul societăților comerciale:

Persoanele fizice și/sau juridice care realizează activități cu scop lucrativ, prin asociere sau prin constituire se consideră a fi, prin respectarea dispozițiilor legii nr. 31/1990 cu modificările ulterioare, o societate comercială.

Orice societate comercială își orientează activitatea spre obținerea de profit. Aceasta se obligă prin reglementările în vigoare la plata unui impozit de 16% din profitul impozabil realizat la sfârșitul unui an fiscal. Având în vedere că la sfrâșitul anului 2015 erau înregistrate un numar de aprox. 1.170.000 entități juridice active 2a (societăți comeciale, întreprinderi individuale, etc.) a căror principal scop îl constituie realizarea profitului comercial este de sine înțeles importanța dată de impozitarea acestui “surplus” de venit al acestor entități.

O confuzie generală des întâlnită este dată de forma de impozitare a persoanelor fizice. Având în vedere că Registrul Comerțului, instituția abilitată legal să urmărească și să autorizeze procesul de înființare al unei entități economice, autorizează atât înființarea persoanelor juridice cu formele sale cele mai intalnite (societatea comercială cu răspundere limitată, pe acțiuni, în comandită simplă / acțiuni, etc) cât și a persoanelor fizice (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale) s-a considerat in mod eronat că, profitul “comercial” obținut de toate aceste unitati urmeaza a se impozita cu cota de impozit pe profit 16%.

Această confuzie este de asemenea susținută de procentul identic de impozitare atat a persoanelor fizice cât și a celor juridice, precum și de modul oarecum asemănător de evidențiere al acestei baze de calcul a “profitului” impozabil. Însă conform Codului Fiscal în vigoare impozitul aferent persoanelor fizice este tratat distinct ca și impozit pe venit, categoria impozitului pe profit urmând a se aplica doar entitățiilor enumerate mai sus din categoria societățiilor comerciale.

ii. Impozitul pe profitul ONG-urilor.

În sfera organizațiilor neguvernamentale (ONG) se cuprind: persoanele fizice și persoanele juridice care urmăresc desfășurarea unor activități în interes general sau în interesul unor colectivități locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial.

Din punct de vedere juridic, în România, organizațiile neguvernementale pot exista sub trei forme: asociație, fundație, federație. Acestea considerându-se a fi persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Desi principalul obiectiv al organizațiilor nonguvernamentale îl constituie obținerea de venituri, respectiv realizarea unor cheltuieli strict în domeniul reglementat de actul constitutiv sau de lege, și anume activitatea non-economică, acestora le sunt permise intr-o anumită măsură realizarea de activităti economice, concomitent cu cele non-economice.

Astfel aceste unități, sunt scutite de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor înregistrate din activitatile economice pana la pragul de 15.000 de euro înregistrați în cursul unui exercițiu financiar, cu condiția ca aceste venituri să nu depășească 10% din volumul veniturilor neimpozabile. Astfel toate veniturile economice care depăsesc acest prag urmează a se impozita cu cota generală de 16%, iar în cazul depășirii procentului de 10% din intrega activitate a organizatiei se impune necesitatea continuării activitatii economice sub una dintre formele permise de lege privind activitatea economică (ex. societatea comerciala, etc).

Veniturile neimpozabile in cazul organizațiilor neguvernamentale sunt:

cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;

contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;

taxele de înregistrare;

veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive;

donațiile, precum și banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;

veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar aferente disponibilităților și veniturilor neimpozabile;

veniturile din dobânzi obținute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi;

veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;

veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;

veniturile obținute din reclamă și publicitate, veniturile din închirieri de spații publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărți, reviste, ziare, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale; nu se includ în această categorie veniturile obținute din prestări de servicii de intermediere în reclamă și publicitate;

sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut donația/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;

veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;

sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice

sumele colectate de organizațiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor.

iii. Impozitul pe profit aferente unor activități speciale .

În cadrul acestei catogerii se regăsesc, potrivit legii, contribuabilii care desfășoară activități de natura jocurilor de noroc, barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor și/sau cazinourilor.

Agenții economici care desfășoară activități care se cuprind în cele enumerate mai sus sunt obligați să organizeze și să conducă contabilitatea distinct pentru activitățile vizate. Veniturile și cheltuielile aferente administrației, desfacerii , conducerii și/sau alte cheltuieli comune se vor inregistra proporțional cu cota parte a veniturilor din activitățile în cauză în totalul veniturilor realizate de contribuabil.

În cazul în care impozitul pe profit aferent activităților vizate este mai mic decât 5% din veniturile aferente contribuabilului , se va calcula conform reglementărilor în vigoare un impozit de 5% din veniturile realizate. Astfel contribuabilii care obțin venituri din una dintre categoriile menționate vor calcula un impozit pe profit potrivit tabelului nr.1:

Tabel nr.1.

c.Scutirea de la impozitul pe profitul reinvestit:

Profitul reinvestit reprezintă acel profit utilizat in achiziția și/sau producerea în regie proprie de echipamente tehnologice. Acesta se calculează ca fiind profitul contabil brut de la inceputul anului în care echipamentele tehnologice se pun în funcțiune.

Echipamentele tehnologice pentru care profitul utilizat reprezintă profit reinvestit sunt prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, folosite în scopul desfășurării activității economice, prezentat in anexa nr.1.

Pentru echipamentele tehnologice care intră în aceasta categorie agentul economic nu poate opta decât pentru regimul de amortizare liniar sau degresiv.

Contribuabilii care beneficiază de această scutire sunt obligați să păstreze în proprietate echipamentele tehnologice respective.Suma aferentă profitului reinvestit se repartizează contribuabilului la sfârșitul exercitiului financiar.In cazul în care societatea înregistrează la sfârșitul exercitiului financiar pierdere fiscală nu va mai avea loc recalcularea impozitului pentru profitul reinvestit.

Scutirea de la impozitul pe profitul reinvestit reprezintă la prima vedere o facilitate acordata agentului economic în vederea realizarii de noi activități economice. Astfel dacă este sa analizam caror anume bunuri se aplică această scutire se poate observa că aceasta este stabilită pentru echipamente industriale și non-industriale capabile să intrețină creșterea ritmului de producție. Astfel se poate considera ca fiind o măsură stabilită să creasca ritmul de producție al unei unitati, ritm de productie care este normal să fie urmat de comercializare respectiv obținere de profit contabil.

Astfel, dacă la data calculării bazei de impozitare a profitului contabil eram obligați să procedăm la înregistrarea impozitului pe profit, deoarece orice bun sub natura imobilizărilor urma a se supune amortizărilor din punct de vedere contabil , măsura care descuraja realizarea investițiilor de către companiile private, o asemenea masură (introdusă printr-o modificare a Codului Fiscal la jumatatea anului 2014) a atras posibilitatea acestor companii sa procedeze la achiziția unor bunuri identice, însă care să scadă integral baza impozabila la momentul punerii in functiune a bunului și nu pe o perioada indepartată în timp.

Am menționat anterior faptul că aparent reprezintă o facilitate, deoarece această măsura atrage impactul financiar doar din punct de vedere al perioadei fiscale și nu din punct de vedere valoric. Astfel cheltuiala deductibilă aferentă amortizării unui bun se va considera aferentă unui moment imediat și nu conform catalogului de funcționare a mijloacelor fixe.

d.Comparație cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor / impozitul minim din 2009

D1. Comparație cu impozitul minim 2009:

Ca urmare a politicilor financiare avute în vedere de Guvernul României, posibil urmare a necesităților de acoperire a deficitului creat de criza financiară începută in anul 2008, s-a apelat la o decizie destul de radicală în ceea ce privește impozitul pe profit, prin păstrarea acelorași reguli de calcul și procente existente până la acel moment însă prin introducerea unei cote minime obligatorii de achitat de către orice entitate juridică existentă pe teritoriul țării.

Astfel s-a considerat că orice entitate existentă la nivelul acestei țări este obligată la plata unui impozit minim aferent activității desfășurate, indiferent de valoarea profitului existent în cadrul unității. Această măsură a fost introdusă începând cu luna mai 2009 și a presupus plata unui impozit minim în funcție de veniturile societățiilor din anul fiscal precedent, indiferent dacă la data calculării impozitului pe profit acestea înregistrau pierdere fiscală.

Deși vazută ca o soluție la sistemul de funcționare a entitățiilor juridice din economia României, această măsură nu a făcut decât să închidă în mare măsură o bună parte din micile afaceri existente la nivelul micului întreprinzător român, care s-a văzut în ipostaza de a renunța la desfășurarea unor asemenea activități. Astfel o asemenea măsură, a cărei rezultate nu au fost cele scontate, atrăgând un număr mare de societăți desființate, creșterea numărului de șomeri pe întreg teritoriul țării, a fost retrasă începând cu luna octombrie 2010.

D1. Comparație cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:

Această măsură revine valabilă dupa retragerea măsurii privind impozitul minim ca un răspuns la eșecul creat de acesta, necesitățile create de criza financiară din anul 2008 nefiind acoperite.

Noua formă a impozitului minim – Impozitul pe venitul microîntreprinderilor – reprezintă o măsură mult mai bună, impusa de uniunea europeană ca facilitate anterior aderării

CAPITOLUL I.2: Venituri și cheltuielile din prisma impozitului pe profit

a.Venituri neimpozabile:

De la calculul impozitului pe profit sunt neimpozabile următoarele tipuri de venituri:

Dividende primite de la o persoană juridică din România sau dintr-un alt stat cu care România are încheiată o convenție privind dubla impunere.

Valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se dețin titlurile de participare, cu excepția celor aferente titlurilor de participare pentru care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. i) și j);

Veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere

Veniturile din impozitul pe profit amânat

Veniturile reprezentând modificarea valorii juste a unui activ biologic și sau investiție imobiliară.

Venituri din reevaluare

Veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină

Veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine

Sume colectatate din finanțarea gestionării deșeurilor

Veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite

Despăgubiri primate

Veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin

Sumele primate cu ocazia reducerii de capital a unei cote părți din aporturile acționarilor/asociaților

b.1.Cheltuieli deductibile:

Se consideră cheltuieli deductibile totalitatea cheltuielilor efectuate de agentul economic în scopul desfășurării activității economice inclusiv taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și organizațiile sindicale.

b.2. Cheltuieli cu deductibilitate limitată

Conform Articolului 25, aliniatul 3 titlul II din codul fiscal cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt următoarele:

Cheltuieli de protocol în limita a 2% din baza de calcul, bază de calcul calculată ca fiind rezultatul brut contabil la care se adaugă cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoare adăugată pentru cadourile oferite cu o valoare mai mare de 100 lei.

Cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile. Cheltuielile care intră sub incidenta cheltuielilor sociale sunt prezentate în anexa nr.2.

Cheltuieli cu tichete de masă și vouchere de vacanță acordate salariațiilor

Scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare

Pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum

Cheltuielile reprezentând cantitățile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic

Cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere și reserve

Cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar

Cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar

Cheltuieli cu amortizarea

Cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu

Cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop

50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre categoriile înscrise în anexa nr. 3.

Cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice.

b.3. Cheltuieli nedeductibile:

Cheltuielile care se înscriu în această categorie sunt următoarele:

Cheltuielile cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate.

Cheltuielile cu dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine.

Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă. Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru cazul în care stocurile/mijloacele fixe amortizabile se înscriu în oricare dintre condițiile prezentate în anexa nr.4.

Cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate agentului economic.

Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.

Cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații.

Cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele și riscurile asociate activității contribuabilului.

Pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea neacoperită de provision, precum și cele înregistrate în alte cazuri decât cele prevăzute în anexa nr.5.

Cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre Ș

0,5% din cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri , această limită se determină potrivit normelor;

20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

Cheltuielile cu taxele, contribuțiile și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul în lei a 4. 000 euro anual.

Cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe,sau din evaluarea activelor biologice și/sau investițiilor imobiliare, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări se înregistrează o descreștere a valorii acestora.

Cheltuielile cu dobânzile, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziționate în baza unor contracte cu plată amânată;

Cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor.

Cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii.

CAPITOLUL I.3: Cotele de impozitare / Plata și declararea impozitului pe profit. (2 pagini)

A.Cotele de impozitare

Rezultatul fiscal se calculează ca fiind diferența dintre veniturile totale realizate și cheltuielile totale înregistrate, la care se adaugă cheltuielile nedeductibile și se scad veniturile neimpozabile precum și deducerile fiscale.

B.Plata și declararea impozitului pe profit

Conform aliniatului (1), articolul 41 , titlul II din codul fiscal impozitul pe profit se calculează , se declară și se înregistrează în contabilitate până la data de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului.

Contribuabilii, cu excepția celor prevăzuți in anexa nr.6., pot opta pentru plata impozitului pe profit anual, cu condiția ca la începutul anului fiscal să comunice organelor competente opțiunea aleasă. După declararea opțiunii alese acesta este obligat să mențină opțiunea aleasă pe termen de minim 2 ani.

CAPITOLUL II.1:Impozitul pe profit in sistem American

A.Aspecte generale

Conform codului de administrare fiscală (IRC), impozitul pe profit diferă în funcție de statutul juridic al companiei. Companiile cu statutul juridic de : SRL, PFA, sau orice fel de parteneriat unde personalitatea juridică nu este strict separată de persona fizică proprietar al companiei, plătesc impozit pe profitul realizat prin intermediul persoanei – proprietar al companiei. Aceasta este obligată să declare la sfârșitul fiecărui an fiscal atât profitul propriu cât și profitul realizat de companie, indiferent dacă a ales sau nu să încaseze profitul vizat.

Spre deosebire de acestea, corporațiile sunt impozitate separat, în funcție de mărimea profitului realizat, conform cotelor de impozitare prezentate la Capitolul II.1, Litera C. al prezentei lucrări.

Aproape fiecare stat, component al Statelor Unite ale Americii, practică deasemenea o impozitare a profitului companiilor. Aceasta poate lua forma unei rate fixe sau rate în cotă progresivă, acestea fiind diferite de la stat la stat.(conform imaginii următoare)

B.Persoanele impozabile

În sistemul American persoanele care se supun cotelor normale ale impozitului pe profit definite prin Titlul 26, Subtitlul A, Capitolul 1, Subcapitolul A, Partea II, lit. (C) din Internal Revenue Code sunt toate persoanele juridice care își desfășoară activitatea pe teritoriul American cu excepția:

Institutiilor bancare care desfășoară deasemenea și activități de asigurări de viață

Companiilor de asigurări

Companiilor de investiții și fondului deschis de investiții

În cazul persoanelor juridice străine, care își desfășoară activitatea parțial sau integral pe teritoriul American, va datora impozit pe profit aferent profitului strict legat de activitatea întreprinsă pe teritoriul American.

C.Cotele de impozitare

Statele Unite ale Americi utilizează, spre deosebire de România, un sistem de taxare bazat pe o cotă progresivă, astfel:

CAPITOLUL II.2:Venituri și cheltuieli impozabile/neimpozabile respectiv cheltuieli deductibile/nedeductibile

Venitul brut este definit de IRC ca fiind toate veniturile din orice sursă derivate, inclusiv (dar fără a se limita la) următoarele elemente: (venituri impozabile)

Venituri din prestarea de servicii ( taxe, comisioane, sau orice alte beneficii marginale și articole similare)

Venitul brut din activitatea de bază

Venituri din cedarea de active

Câștigurile sau pierderile din vânzarea sau schimbul de active imobilizate deținute pentru mai mult de 12 luni, sunt tratate drept câștiguri de capital pe termen lung sau pierderi. Câștigurile sau pierderile din vânzarea sau schimbul de active imobilizate deținute timp de 12 luni sau mai putin sunt tratate drept câștiguri de capital pe termen scurt sau pierderi.Suma cu care caștigul net de capital pe termen lung depaseste pierderea neta de capital pe termen scurt este considerat câștig net de capital. Pierderile de capital sunt permise doar ca o compensare a câștigurilor de capital. Un exces de pierderi de capital peste câștigurile de capital într-un an fiscal poate fi compensat înapoi trei ani și reportat cinci ani pentru a fi folosite împotriva câștigurilor de capital.

Câștigurile nete sunt impozabile ca venit obișnuit în măsura recuperării amortizării / costurilor, cu orice rest, în general, tratată ca un câștig de capital.

Venituri din dobanzi

Venituri din chirii, redevente

Venituri din dividende

O societate din Statele Unite, in general, poate deduce 70% din dividendele primate de la alte societăți din SUA în vederea determinării venitului impozabil. Deducerea aferentă dividendelor poate crește de la 70% la 80% în cazul în care beneficiarul dividendelor deține cel putin 20%, dar nu mai mult de 80% din capitalul corporației care distribuie dividendele.

În general plata dividendelor între societatile afiliate aceluiași grup sunt amânte sau eliminate până când are loc o tranzacție cu o terță parte.

O societate poate distribui dividend ‘duty-free’ adică dividend neimpozabil acționarilor care au acțiuni comune, dar în cazul în care se optează la plata dividendelor în numerar acestea vor fi impozitate la beneficiari ca venit impozabil din dividende.

Venituri din brevete, licențe

Venituri externe (foreign incomes)

In general o corporatie din SUA este impozitată pe totalitatea veniturilor sale la nivel mondial, inclusiv veniturile din sucursalele străine. Dubla impunere este evitată prin intermediul creditelor fiscale externe. In mod alternativ, o deducere fiscală poate fi solicitată pentru impozitele străine plătite . Veniturile care se cuprind la venituri externe sunt veniturile care sunt ușor de transferat intr-o jurisdictie cu emisii reduse de impozitare.

STUDIU DE CAZ

A.Prezentarea societatii

B.Impozitul pe profit (calcule, deductibilitati, impozitul pe profitul reinvestit, sponsorizari)

C.Documentele financiar contabile

A.Prezentarea societății

Societatea Angio Center SRL, este o societate comercială cu răspundere limitată înființată conform Legii 31/1990 în anul 2010, având capital social integral românesc, supusă de asemenea reglementărilor prevăzute de Legea 306/2004 actualizată privind exercitarea profesiei de medic, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România. Astfel conform prevederilor legale societatea are obiect unic de activitate prestarea serviciilor medicale de specialitate.

Societatea este înregistrată sub numărul J26/35/2010 la Registrul Comerțului Mureș, având cod unic de înregistrare atribuit de Ministerul Finanțelor CUI 26422025, cu sediul și punctul de lucru lucrativ înregistrat în Târgu Mureș, str. Liceului nr. 4. Își desfășoară activitatea prin prisma celor 9 angajați din care 3 medici și 5 asistenți medicali de specialitate.

Având în vedere de asemenea prevederile art. 292 al. 1 lit. a a Codului Fiscal (Legea 227/2015) societatea își va desfășura activitatea fără a fi supusă operațiunilor de colectare/deducere a taxei pe valoarea adaugată. Luând în considerare prevederile art. 47 lit. c din Codul Fiscal coroborate cu faptul că la data de 31.12.2014 societatea a înregistrat din operațiuni taxabile venituri a căror valoare depășeau 100.000 euro, pentru anul 2015 societatea își va calcula impozitul de plată conform titlului II a Codului Fiscal, și anume “Impozitul pe profit”

B.Impozitul pe profit în sistemul românesc

Societatea Angio Center SRL înregistrează la data de 31.12.2015 venituri totale in cuantum de 1.203.712 lei , impozabile conform codului fiscal , structurate astfel:

Tabel .1.:Extras din Balanța de Verificare

Explicații aferente tabelului 1:

-Venituri din servicii prestate sunt realizate din activitatea de exploatare a entității, servicii medicale de specialitate

-Alte venituri din exploatare: sunt venituri din cedarea activelor imobilizate conform Art. 24 al. (15) din codul fiscal.

-Venituri din sconturi obținute reprezintă reduceri comerciale primite datorită plății înainte de data scadentă , după cum se poate observa din înregistrarea contabilă în contul 767 “Venituri din sconturi obținute” reduceri comerciale înregistrate pe factura emisă și nu în contul 609 “Reduceri comerciale primite” cont utilizat de regulă pentru reducerile comerciale primite ulterior facturării.

– Venituri din diferențe favorabile de curs valutar aferente contului la bancă în valută reflectat în contul 5124. La finele exercițiului financiar se poate observa soldul debitor al contului său oglindă 6651 “Diferențe nefavorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută” astfel entitatea înregistrează la sfârșitul anului fiscal o pierdere din diferențe de curs aferente contului la bănci în valută.

Societatea înregistrează de asemenea cheltuieli totale în evidență contabilă în cuantum de 629.156 lei din care putem structura următoarele mențiuni:

cheltuieli deductibile limitat (art. 25 al 3 lit. i Cod Fiscal) referitoare la deducerea cheltuielilor aferente unui autoturism utilizat de societate în valoare nedeductibilă de 1.988 lei. Calculat ca fiind 50% din totalul cheltuielilor aferente autoturismului( incluzând cheltuielile cu combustibilul, cheltuielile cu reparațiile și întreținerea și cheltuielile cu piesele de schimb):

Total 139011.94 1988.1 137023.85

Tabelul.2.:Extras din Registrul de evidență fiscală

cheltuieli nedeductibile cuprinzănd amenzi și penalități aplicate (art. 25 al 4 lit. b Cod Fiscal) în valoare nedeductibilă totală de 273 lei. Penalități aferente depșășirii cu 5 zile lucrătoare a datei scadente pentru livrarea de materiale consumabile în valoare de 546 lei, contractul încheiat prevedea o penalitate de 0.1% pentru fiecare zi lucrătoare pentru care s-a întârziat plata facturii emise. Calculate astfel:

cheltuieli cu sponzorizări acordate la o societate non-profit care vizează activitățile sportive (art. 25 al 4 lit. i Cod Fiscal) în cuantum total nedeductibil de 2.300 lei

cheltuieli cu amortizarea (calculată pentru anul 2015) bunurilor imobilizate achiziționate și supuse profitului reinvestit în cuantum total de 12.703 lei .

Tabelul.3.:Extras din Registrul Imobilizărilor

Explicații aferente tabelul 3:

-Ecograful Mindray DC-70 reprezintă un aparat profesional de ultimă generație utilizat in examinări pe baza de sonde utilizat în preponderend în domeniul vascular.

-Modulul Systoe constă într-un echipament tehnologic medical care măsoară presiunea arterială și ajută la diagnosticarea bolilor vasculare

costul cu impozitul pe profit (art. 25 al 4 lit. a Cod Fiscal) calculat și plătit în trimestrele anterioare în valoare nedeductibilă totală de 65.800 lei.

Astfel costurile totale nedeductibile înregistrate de societate sunt în cuantum total de 83.065 lei. Având în vedere formula de calcul a impozitului pe profit conform căreia baza de calcul a profitului contabil este formată din totalitatea veniturilor (1.203.712 lei) din care se scad totalitatea cheluielilor (629.156 lei) la care se adaugă cheltuielile nedeductibile (83.065 lei), rezultă o bază impozabilă de 657.621 lei

Tabel.4.: Calculul bazei impozabile

Luând în considerare faptul că în cursul anului 2015 societatea a achiziționat 2 echipamente tehnologice medicale cu o valoarea de intrare de 218.661lei și respectiv 13.334 lei și ținând cont de prevederile art. 22 din Codul Fiscal care permite deducerea din impozitul pe profit datorat statului a 16% din valoarea bunurilor achiziționate,până la nivelul profitului contabil realizat de unitate (în acest caz profitul contabil 574.556 lei depășește valoarea investiției de 231.995 lei)

ECOGRAF MIDRAY DC-70 218661.02

MODUL SYTOE-SISTEM DE MĂSURĂ 13334.40

TOTAL 231995.42

IMPOZITUL PE PROFITUL SCUTIT 37119.27

(16% x Valoarea investiției)

Tabel.5.:Calculul scutirii de la impozit a profitului reinvestit

Astfel entității i se permite conform legii să diminueze impozitul pe profit de plată cu suma de 37 119 lei pentru anul 2015, iar aferent acestei deduceri fiscale în anii următori , pe toată durata de funcționare a aparatelor medicale societatea va înregistra o cheltuială nedeductibilă aferentă amortizării acestora. Astfel:

Tabelul.6.: Amortizarea totală a echipamentelor tehnologice aferente profitului reinvestit

Avantajele pe care le oferă opțiunea oferiă de ministrul finatelor publice prin această scutire este strict pe termen scurt, oferindu-i agentului economic posibilitatea de a diminua impozitul în anul achiziției echipamentelor cu 16% din valoarea acestuia, echivalentul a 16% din amortizarea anuală de înregistrat. O măsură ce atrage în urma ei interesul investitorilor datorită diminuării cu o sumă semnificativă pe termen scurt a investiției realizate.

Dezavantajele acestei opțiuni sunt strâns legate de categoriile de echipamente care intră sub incidența scutirii de la profitul reinvestit. Aria de cuprindere a acestora este una foarte restrânsă care nu acoperă majoritatea obiectelor de activitate.

În consecință în următorii 10 ani de activitate societatea va înregistra un impozit de plată mai mic cu valorea a 16 % din suma nedeductibilă aferentă amortizării echipamentelor supuse scutirii profitului reinvestit.

Tabelul.7.:Calculul impozitului de plată în următorii 10 ani

În cazul în care societatea nu ar fi optat pentru scutirea de la impozit a profitului reinvestit ar fi înregistrat un impozit anual mai mare cu:

Tabelul.8.:Efectul scutirii de la impozit a profitului reinvestit

În urma efectuării calculelor observăm că suma cu care s-a micșorat impozitul pe profit în fiecare an din cei 10 în care s-a inregistrat amortizarea aferentă investiției este egală cu suma aferentă scutirii de la impozit pe profitul reinvestit, deoarece software-ul utilizat de către societatea în cauză nu deține opțiunea pentru aplicarea scutirii de la impozitul reinvestit și calculează implicit amortizarea aferentă echipamentelor vizate, în contul 6811 NEDED, cheltuială nedeductibilă.

În ceea ce privește posibilitatea acordată de Codul Fiscal în privința sponsorizărilor către entități non-economice (art. 270 al. 8 lit.c Codul Fiscal) și anume 20% din impozitul pe profit datorat statului însă nu mai mult de 0.3% pentru anul 2015 ( 0.5% – cota actualizată pentru anul 2016) din cifra de afaceri a societății, societatea a hotărât repartizarea sumei de 2.300 lei către asemenea organizații pe întreg anul fiscal 2015.

Tabel.9.:Calculul deductibilității aferente sponsorizărilor

Astfel interpretând tabelul .9. suma totală aferentă sposorizărilor acordate este mai mică decât plafonul maxim admis de către codul fiscal și anume 21 043 de lei la societatea studiată.Din sintetizarea tuturor valorilor menționate mai sus rezultă următoarele calculații:

Venituri totale 1.203.712 lei –

Cheltuieli totale 629.156 lei +

Cheltuieli nedeductibile 83.065 lei

Total baza impozabilă = 657.621 lei x 16% =

Impozit pe profit aferent bazei 105.219 lei –

Impozit pe profitul reinvestit 37.119 lei –

Sponsorizări acordate 2.300 lei

Total impozit pe profit de achitat 65.800 lei

C.Impozitul pe profit în sistemul de taxe american(IRS)

Presupunem că aceași Societate Angio Center a fost înființată pe teritoriul statelor unite are capital integral american, același obiect de activitate și este plătitoare de impozit pe profit în sistem american.

Pentru o comparatie cât mai relevantă vom prezenta datele societății cu un raport de 1 leu:1 dolar american.

Astfel societatea înregistreaza la 31.12.2015 un venit total în cuantum de 1.203.712 dolari americani, format din :

Venituri din servicii prestate – venit impozabil $1.145.206

Alte venituri din exploatare ( venituri din cedarea bunurilor) – venit impozabil $54.664,8

Venituri din sconturi obținute – venit impozabil $3.838,94

Venituri din diferențe favorabile de curs valutar – venit impozabil $2,40

TOTAL : $1.203.712

Cheltuielile totale au fost în cuantum de $629.156 cu mențiunile următoare:

Cheltuieli cu combustibilul deductibile limitat în sumă de $308.6 calculate astfel:

Astfel spre deosebire de codul fiscal care definește ca fiind deductibil 50% din totalitatea costurilor aferente autoturismului, în sistem american se deduc doar echivalentul a 23¢ pe milă, adică 14¢ pe km, rezultând astfel o cheltuială nedeductibilă în sumă de $771.54

Cheltuieli nedeductibile total din amenzi si penalități în cuantum de $273

Cheltuieli deductibile în cuantum de $2.300 privind sponsorizarea. Sunt deductibile deoarece îndeplinesc condițiile de deductibilitate și anume sunt sponsorizări către societăți aprobate de către Institution of Public Character (IPC)

Cheltuieli totale în valoare de $231.995,42 deductibile deoarece se încadrează la limita impusă de IRC în secțiunea 179 pentru anul 2015 privind trecerea pe cheltuieli a costurilor totale cu echipamentul tehnologic pus în funcțiune în anul curent. (ECOGRAF MINDRAY DC-70 și MODUL SYSTOE-SISTE DE MĂSURĂ + MANȘETE).

Cheltuieli nedeductibile aferente amortizării aferente activelor care intră sub incidența secțiunii 179 din IRC în valoare de $12.703

Dacă echipamentele achiziționate ar depășii plafonul de $500.000 stabilit prin secțiunea 179 din IRC valoarea costurilor care pot fi înregistrate similar cheltuielilor deductibile se calculează astfel:

Deducerea aferentă următorilor ani se constituie doar din amortizarea aferentă echipamentelor calculată liniar până când acesta este amortizat complet.

Cheltuieli cu impozitul pe profit aferente trimestrelor anterioare în valoare de $65.800 nedeductibilă.

Astfel vom înregistra cheltuieli totale nedeductibile în valorare de $79.547,56, spre deosebire de sistemul românesc unde am realizat cheltuieli nedeductibile în cuantum de 83.065 lei Formula pentru profitul impozabil in sistemul american (taxable income) este următoarea :

Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile = Profit impozabil (Taxable income)

Rezultând astfel același rezultat ca în cazul formulei de determinare a profitului impozabil din sistemul românesc. Deși pare a fi mai simplă și mai constrânsă formula din sistemul American e mult mai complexă și solicită persoanei responsabile cu mult mai mult efort în definirea cheltuielilor deductibile.

Astfel rezultă un profit impozabil în valoare de 409,405.25. Calculat astfel:

D.Comparație între cele două sisteme. Asemănări/Deosebiri. Avantaje/Dezavantaje

Una dintre principalele deosebiri între sistemul amerian și cel românesc, aplicate la societatea studiată și care a avut un impact semnificativ în determinarea bazei impozabile și implicit a impozitului pe profit de plată, este reprezentată de calculul deductibilității pentru cheltuielile aferente autoturismului utilizat de către societate.

Spre deosebire de sistemul românesc unde codul fiscal ne permite deducerea a 50% din cheltuielile aferente autoturismului , acestea incluzând atât combustibilul cât și piesele de schimb și cheltuielile privind întreținerea și reparațiile, în sistemul american IRC ne permite deducerea doar a cheltuielilor privind combustibilul aferent autoturismului și acesta doar în limita a 23 cenți pe milă, respectiv 14 cenți pe km.

Din punctul meu de vedere reglementarea cu privire la această deductibilitate este mai corect definită fiscal în sistemul românesc deoarece toate cheltuielile menționate sunt strict legate de utilizarea autoturismului.

O altă deosebire care deși în cazul societății Angio Center SRL nu a contribuit în final la realizarea unei diferențe între cele două sisteme, a fost cheltuiala privind sponsorizările acordate. În sistemul american, cheltuielile cu sponsorizarea sunt în întregime deductibile dacă acestea sunt aferente sponsorizării unor societăți aprobate de către Institution of Public Character deși în sistemul românesc, pentru plata impozitului pe profit, sponsorizările acordate sunt nedeductibile în întregime codul fiscal permite agentilor economici să deducă cheltuielile cu sponsorizarea dacă acestea sunt aferente unor agenți non-economici, strict definiți în reglementările sale, dar impunând în același timp și restricții în limita cifrei de afaceri și a impozitului de plată.

Una dintre deosebirile cele mai semnificative, nu în măsura rezultatului final ci a calculului în sine, o reprezintă scutirile aferente investițiilor pentru anumite echipamente tehnologice.

Dacă în sistemul românesc scutirea se aplică doar pentru profitul reinvestit, în sistemul american nu este permisă nici o deducere suplimentară a profitului, deducerea se aplică strict la costul de achiziție a echipamentelor, indiferent de sursa de finanțare.

În sistemul românesc se permite o deducere fiscală de 16% calculată la costul de achiziție, deducere fiscală ce se scade doar după determinarea impozitului de plată, scutirea aplicându-se la orice valoare a echipamentului dacă acesta se încadrează în categoriile reglementate de codul fiscal. Spre deosibire de acesta IRC permite trecerea pe cheltuieli a costului de achiziție doar în limita plafonului reglementat, plafon ce este variabil de la an la an. În cazul în care costul de achizite depășește plafonul admis , IRC permite prin reglementarea “Bonus depreciation” deducerea a 50% din suma ramasă.

Deși în sistemul românesc scutirea se poate aplica indiferent dacă echipamentul tehnologic este unul nou sau unul utilizat, în sistemul american secțiunea 179 permite doar scutirea pentru echipamentele noi. Pentru echipamentele utilizate achiziționate IRC permite doar deducerea aferentă reglementarii “Bonus depreciation” de 50%.

Deși la o primă vedere formulele de calcul din cele două sisteme pot parea diferite:

Sistem american: Venituri impozabile- Cheltuieli deductibile

Sistem romanesc: Venituri totale –Cheltuieli totale –Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscal

din punct de vedere matematic nu există nici o diferență în determinarea bazei impozabile.

La prima vedere formula aferentă sistemului american pare a fi mai simplă și mai concise dar din punctul meu de vedere calculul sistemului românesc este mult mai eficient deoarece este mai ușor determinarea cheltuielilor nedeductibile, având o pondere considerabil mai mică în totalul cheltuielilor, respectiv a veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor.

Concluzie

Bibliografie

Anexe

Anexa nr.1.(Catalogul privind durata medie de funționare a mijloacelor fixe)

Anexa nr.2.(Codul fiscal, Titlul II, Articolul 25, Alineatul (3), Litera b.)

Intră sub incidența acestei limite următoarele:

ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;

cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor, precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea;

cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor;

alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern;

Anexa nr.3. (Codul Fiscal, Articolul 25, Alineatul (3), Litera l.)

Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat;

vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;

vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi;

vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidența acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.

Anexa nr.4.(Codul Fiscal, Articolul 25, Alineatul (4) ,Literac.)

Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru cazul în care stocurile/mijloacele fixe amortizabile se înscriu în oricare dintre următoarele situații/condiții:

au fost distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;

au fost încheiate contracte de asigurare;

au fost degradate calitativ și se face dovada distrugerii;

au termen de valabilitate/expirare depășit, potrivit legii;

Anexa nr.5.( Codul Fiscal, Articolul 25, Alineatul (4) ,Litera h.)

punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentință judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;

procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;

debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;

debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;

debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;

au fost încheiate contracte de asigurare;

Anexa nr.6. (Codul fiscal, Titlul II, Articolul 41, alineatul 4 și 5)

Instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine – au obligația de a declara și plăti impozit pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial.

Următorii contribuabili au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit, astfel:

persoanele juridice române prevăzute la art. 15 au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit, anual.

contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice și a cartofului, pomicultură și viticultură au obligația de a declara și de a plăti impozitul pe profit anual.

Contribuabilii, persoanele juridice străine care realizează venituri obținute în România de nerezidenți au obligația de a declara și plăti impozit pe profit trimestrial.