Aspecte Generale Privind Impozitul pe Profit Si Profitul Impozabil

I. Aspecte generale privind impozitul pe profit si profitul impozabil

1.1. Definirea impozitului pe profit

Impozitul pe profit reprezinta o prelevare obligatorie, definitivă și fără contraprestație din partea statului , asupra unei părți din veniturile persoanelor fizice și juridice , plătită în bani efectuată de contribuabil in favoarea bugetului de stat. Impozitul reprezintă izvorul principal al formării veniturilor bugetului de stat si al finanțării cheltuielilor publice. El este o funcție crescătoare a venitului: la o rată de impunere fiscală dată , el sporește când venitul crește.

De asemenea, rolurile indeplinite de impozite se manifesta in plan politic, economic si social, in mod diferit, in functie de dezvoltarea economiei. Pe planul financiar, impozitele reprezinta o procurare de resurse banesti destinate acoperirii cheltuielilor publice. Din punct de vedere economic, impozitele pot fi folosite pentru reducerea sau stimularea anumitor categorii de activitati, a capacitatii de productie si a consumului. Pe plan social, statul redistribuie o parte din Produsul Intern Brut intre grupuri sociale si indivizi, intre persoane fizice si juridice.

“Nivelul prelevărilor obligatorii este puternic legat de nivelul cheltuielilor publice, deoarece constituie sursa principală dar nu singura de finanțare a acestora”.

“Impozitele sunt plați care se fac către stat cu titlu definitiv și nerambursabil , plătitorii impozitelor nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egală , apropiată sau mai mică în schimbul impozitului plătit ”.

“Fiscalitatea este o artă, o artă a rațiunii economice, sociale și politice întrucât în stabilirea impozitelor nu există tipare, prototipuri după care să se aplice politica fiscală în orice țară, nu există rețete universal valabile. Chiar și în aceeași țară "strategia fiscală", "arta fiscală" se schimbă frecvent, uneori destul de mult , în funcție de evoluția economică, socială și politică, internă și internațională”.

Elementele impozitului permit identificarea cunantumului impozitului, a persoanei in sarcina careia cade plata impozitlui, modul de asezare si percepere, caile de urmarire in cazul neefectuarii platii si sanctiunile acordate in cazul incalcarii prevederilor legale. Cele mai intalnite elemente ale impozitului in teoria si practica financiara sunt:

a) Subiectul impozitului: persoanele fizice sau juridice sunt obligate la plata impozitului in cazul in care realizeaza venituri sau poseda averi.

b) Obiectul impozitului: reprezinta material supusa impunerii, ca de exemplu: profitul, cifra de afaceri, salariul, bunurile mobile si imobile.

c) Destinatarul impozitului: in majoritatea cazurilor se identifica cu subiectul impozitului si este persoana in sarcina careia cade sarcina fiscala.

d) Sursa impozitului: indica din ce anume se plateste impozitul; in cazul impozitului pe profit, sursa din care se plateste impozitul este reprezentata de profitul obtinut de catre agentul economic.

e) Unitatea de impunere este unitatea de masura in care este exprimat obiectul impozabil; in cazul impozitului pe profit, unitata de masursa este unitatea monetara, in cazul impozitului pe cladiri – metrul patrat de suprafata utila, in cazul impozitului funciar – hectarul, etc.

f) Cota de impunere: reprezinta impozitul ce revina la una sau 100 unitati de impunere; aceasta poate fi fixa (impozitul aferent unei unitati de impunere este o marime invariabila), sau procentuala, care la randul sau poate fi proportionala, progresiva si regresiva.

g) Modul de asezare a impozitului reprezinta masurile luate de organele fiscale in cadrul stabilirii subiectilor impozabil, a marimii obiectului impozabil si a cuantumului impozitului.

h) Termenul de plata reprezinta intervalul de timp sau data pana la care contribuabilul trebuie sa plateasca impozitul datorat. In cazul neachitarii la termen a impozitului pe profit datorat, subiectul impozabil va plati dobanzi si penalitati, sau i se pot aplica sanctiuni precum poprirea, executarea silita, etc.

“Desfășurarea unei activități economice îndreptată spre obținerea de profit duce la impunerea cu impozitul pe profit. În cadrul contribuabililor care intră în sfera de aplicare a impozitului pe profit intră entitățile (persoane juridice sau persoanele fizice asociate lor) care prin activitatea desfășurată obțin profit, atât pe teritoriul României, cât și în străinătate ”. Potrivit legislatiei in vigoare, urmatoarele categorii de persoane sunt obligate la plata impozitului pe profit:

a) persoanele juridice romane, cu urmatoarele exceptii:

– Trezoreria Statului;

– Institutia publica, infiintata potrivit legii, cu exceptia activitatilor economice desfasurate de aceasta;

– Academia Romana si fundatiile infiintate de Academia Romana in calitate de fondator unic, cu exceptia activitatilor economice desfasurate de acestea;

– Banca Nationala a Romaniei;

– Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, contituit conform legii;

– Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii;

– Fondul de garantare a pensiilor private, infiintat potrivit legii;

– Fondul de garantare a asiguratilor, constituit potrivit legii;

– Persoana juridica romana care plateste impozit pe veniturile microintreprinderilor;

– Fundatia constituita ca urmare a unui legat;

– Entitatea transparenta fiscal cu personalitate juridica.

b) Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unuia sau mai multor sedii permanente in Romania;

c) Persoanele juridice straine care au locul de exercitare a conducerii efective in Romania.

d) Persoanele juridice straine care realizeaza venituri din transferul proprietatilor imobiliare situate in Romania sau al oricaror drepturi legate de aceste proprietati, inclusive inchirierea sau cedarea folosintei bunurilor proprietatii imobiliare situatie in Romania, veniturile din exploatarea resurselor naturale ale Romaniei si veniturile din vanzarea – cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana.

e) Persoanele juridice cu sediul social in Romania, infiintate conform legislatiei europene.

1.2. Determinarea impozitului pe profit si a profitului impozabil

Baza de calcul a impozitului pe profit este rezultatul fiscal. Rezultatul fiscal se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile si deducerile fiscale si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal se iau in calcul atat elementele similare veniturilor si cheltuielilor, conform normelor metodologice, cat si pierderile fiscale care se recupereaza. Rezultatul fiscal pozitiv este profitul impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierderea fiscala.

Rezultatul fiscal = Venituri – Cheltuieli – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile +/- Elemente similare veniturilor sau cheltuielilor

Diferenta dintre venituri si cheltuieli este profitul contabil (rezultatul contabil). Acesta este reprezentat de contul 121 – “Profit si pierdere” si este calculat ca diferenta intre totalul veniturilor realizat si totalul cheltuielilor executate pe parcursul unui exercitiu financiar. Soldul creditor al contului 121 reprezinta profitul realizat, iar soldul debitor este reprezentat de pierderea rezultata in urma exercitiului financiar. Profitul contabil poate fi determinat cu ajutorul formulei:

Pc = (Ve + Vf) – (Ce + Cf)

Pc = profitul contabil

Ve = venituri din exploatare

Vf = venituri financiare

Ce = cheltuieli din exploatare

Cf = cheltuieli financiare

Pana in anul 2015, erau recunoscute in cadrul situatiilor financiare atat veniturile, cat si cheltuielile provenite din activitatea extraordinara. Potrivit Ordinului MFP nr. 1802/2014, care publicat in Monitorul Oficial la 30 decembrie 2014 si intrat in vigoare la 1 ianuarie 2015, elementele de cheltuieli si venituri extraordinare au fost eliminate din planul de conturi si din formatul noilor situatiilor financiare.

Veniturile cuprind atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in urma activitatilor curente cat si castigurile din oricare alte surse. Veniturile din activitati curente reprezinta veniturile din vanzari, prestari de servicii, comisioane, redevente, chirii, subventii, dobanzi si dividende; castigurile sunt prezentate in contul de profit si pierdere la valoarea neta, in urma reducerii cheltuielilor aferente la categoria “Alte venituri din exploatare” si pot aparea sau nu ca urmare a rezultatelor aferente activitatii curente. Contabilitatea veniturilor se tine in functie de tipul acestora si pot fi din exploatare si financiare.

Veniturile din exploatare cuprind:

– veniturile din vanzarea produselor si a marfurilor, precum si veniturile din prestari de servicii;

– veniturile aferente costului de productie, care reprezinta variatia in plus sau in minut (cresterea sau reducerea) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si servicii in curs de executie de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si serviciilor in curs de executie;

– veniturile din productia de imobilizari, acestea reprezentand costul lucrarilor efectuate de entitate pentru ea insasi si se inregistreaza sub forma imobilizarilor corporale si necorporale;

– veniturile din subventii de exploatare destinate acoperirii diferentelor de pret si a pierderilor, precum si alte subventii de care se foloseste entitatea.

– alte venituri din exploatarea curenta, precum venituri din creante recuperate, penalitati contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate conform legii si alte venituri din exploatare.

Veniturile financiare cuprind venituri imobilizari financiare, venituri din investitii pe termen scurt, venituri din investitii financiare cedate, venituri din diferente de curs valutar, venituri din dobanzi, venituri din sconturi primite in urma reducerilor financiare, alte venituri financiare.

Cheltuielile reprezinta valorile platite sau de platit pentru consumul de stocuri si servicii prestate, cheltuielile cu presonalul si cheltuielile aferente executarii obligatiilor legate sau contractuale. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel:

Cheltuielile de exploatare cuprind:

– cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventor consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; cheltuieli cu energia si apa; cheltuieli cu servicii si lucrari executate de terti,; cheltuieli cu comisioanele si onorariile; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; cheltuieli cu transportul de bunuri si personal; cheltuieli postale si taxe de comunicatii.

– cheltuieli cu personalul, care includ cheltuielile privind salariile, asigurarile si protectia sociala, precum si alte cheltuieli cu personalul suportate de entitate.

– alte cheltuieli de exploatare (legate de protejarea mediului inconjurator; pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii, sponsorizari si alte cheltuieli similar; cheltuieli cu activele cedate si alte operatii de capital, etc).

Cheltuielile financiare includ pierderile din creantele legate de participatii , cheltuielile din diferente de curs valutar (diferente nefavorabile de curs valutar), cheltuieli cu dobanzile privind exercitiul financiar in curs, cheltuieli cu investitiile financiare cedate si alte cheltuieli financiare.

Cheltuielile deductibile sunt acele cheltuieli efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice, inclusiv acele cheltuieli reglementate prin actele normative in vigoare, si anume: taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate care camerele de comert si industrie, organizatii patronale si organizatii sindicale. Cheltuielile cu salariile si cele asimilate salariilor sunt cheltuieli deductibile, cu anumite exceptii.

Pentru a fi deductibile din punct de vedere fiscal , cheltuielile generale trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

– să reprezinte o diminuare a activului net – deosebește cheltuielile generale de achizițiile de imobilizări sau de stocuri ,deoarece ieșirea din trezorerie sau constatarea unei datorii este contrabalansată în activ printr-o valoare de sumă egală.

– să fie efectuate în interesul exploatării – se exclud actele normale de gestiune .

– să fie în mod regulat contabilizate și să poată fi justificate prin documente care îndeplinesc condiția de probă și de formă cerute de reglementările contabile.

Cheltuielile cu deductibilitate limitata sunt reprezentate de:

– cheltuielile de protocol in cota de 2% din profitul contabil la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol;

– cheltuielile sociale in cota de 5% aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;

– cheltuielile cu tichetele de masa si voucherele de vacanta acordate de angajatori;

– pierderile tehnologice cuprinse in norma de consum proprie pentru fabricarea produselor sau prestarea serviciilor;

– scazamintele, perisabilitatile si pierderile rezultate din manipulare sau depozitare;

– cheltuielile cu cantitatile de energie electrica consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic;

– cheltuielile cu provizioanele/ajustarile pentru depreciere si rezerve;

– cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs valutar;

– cheltuielile privind amortizarea;

– cheltuielile privind functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu;

– cheltuielile privind functionarea, intretinerea, reparatiile aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal;

– 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate neutilizate exclusive in scopul activitatii economice aflate in proprietatea sau in folosinta contribuabilului;

– cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere si administrare a persoanei juridice.

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

– cheltuielile contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;

– dobanzi, majorari de intarziere, amenzi, confiscari si penalitati datorate catre autoritatile romane sau straine, cu exceptia celor aferente contractelor incheiate cu aceste autoritati;

– cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile care sunt degradate sau lipsesc din gestiune, cu exceptia distrugerii acestora datorita calamitatilor naturale, a cauzelor de forta majora, a existentei dovezilor privind distrugerea datorita degradarii din punct de vedere calitativ sau a depasirii termenului de valabilitate;

– cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau a angajatilor;

– cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

– cheltuielile privind serviciile de management, consultant sau asistenta prestate de o persoana situatia intr-un stat cu care Romania nu poate realiza schimbul de informatii;

– cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele si riscurile asociate activitatii contribuabilului;

– pierderile datorate scoaterii din evidenta a creantelor pentru partea neacoperita, din provizion;

– cheltuielile de sponsorizare si cheltuielile cu bursele private;

– cheltuielile care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv;

– cheltuielile cu taxele, contributiile si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care depasesc 4000 euro anual;

– cheltuielile privind reevaluarea imobilizarilor necorporale daca se constata o descrestere a valorii acestora;

– cheltuielile reprezentand modificarea valorii juste a investitiilor imobiliare;

– cheltuielile privind deprecierea mijloacelor fixe in momentul transferului din categoria activelor imobilizate detinute pentru vanzarea in categoria activelor imobilizate detinute pentru activitatea proprie;

– cheltuielile din evaluarea activelor biologice;

– cheltuielile cu dobanzile in cazul achizitiei bunurilor in baza unor contracte cu plata amanata;

– cheltuielile cu beneficiile acordate salariatilor in instrumente de capitaluri cu decontare in actiuni si in numerar;

– cheltuielile dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de coruptie;

– cheltuielile din evaluarea sau reevaluarea titlurilor de participare;

Urmatoarele categorii de venituri intra in sfera veniturilor neimpozabile:

– dividendele primite de la o persoana juridica romana;

– dividendele primite de la o persoana juridical straina platitoare a impozitului pe profit sau a unui impozit similar situata intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, daca persoana juridica romana detine pe o perioada neintrerupta de un an minimum de 10% din capitalul social al persoanei juridice straine;

– valoarea titlurilor de participare noi sau sumele care reprezinta majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente;

– veniturile din anularea, recuperarea si refacturarea cheltuielilor, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor, veniturile din restituirea sau anularea unor dobanzi sau penalitati pentru care nu s-a acordat deducere si veniturile reprezentand anularea rezervei inregistrate ca urmare a participarii in natura la capitalul altor persoane juridice sau datorita majorarii capitalului social la persoana juridica la care sunt detinute titlurile de participare;

– veniturile din impozitul pe profit amanat;

– veniturile datorate modificarii valorii juste a investiilor imobiliare/activelor biologice;

– veniturile reprezentate de cresterea de valoare rezultata din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizarilor necorporale care compenseaza cheltuielile cu descresterile anterioare pentru fiecare imobilizare;

– veniturile prevazute expres ca fiind neimpozabile in acorduri si memorandumuri;

– veniturile din evaluarea/reevaluarea/vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana sau la o persoana juridica straina situata intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, daca persoana juridica romana detine pe o perioada neintrerupta de un an minimum de 10% din capitalul social al persoanei juridice straine;

– veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice romane sau a unei persoane juridice straine situata intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, daca persoana juridica romana detine pe o perioada neintrerupta de un an minimum de 10% din capitalul social al persoanei juridice straine;

– sumele colectate pentru indeplinirea responsabilitatilor de finantare a gestionarii deseurilor;

– veniturile aferente titlurilor de plata obtinute de persoanele indreptatite;

– despagubirile primite in baza hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului;

– veniturile inregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat strain, daca sunt aplicate prevederile privind evitarea dublei impuneri prin metoda scutirii intre Romania si statul strain;

– sumele primite ca urmare a restituirii cotei parti din aporturile actionarilor si a asociatilor cu ocazia reducerii capitalului social.

Cota de impozit pe profit aplicata profitului impozabil este de 16% , cu exceptia contribuabililor care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv a persoanelor juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

Profitul brut (profitul impozabil) realizat de o societate comerciala este calculat prin scăderea tuturor cheltuielilor (efectuate în limitele premise) din venitul total obținut de societate; asupra bazei rezultate de aplica o cota de 16%. In urma acestor calcule de obtine impozitul pe profit. Prin deducerea cheltuielilor cu impozitul pe profit din profitul brut se determina profitul net.

1.3. Declararea si plata impozitului pe profit:

Potrivit titlului III, capitolul IV din Codul Fiscal, contribuabilii pot opta pentru plata impozitului pe profit trimestrial sau anual.

In cazul impozitului pe profit trimestrial, definitivarea și plata impozitului pe profit anual se face până la data de 25 martie a anului următor sau până la 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat, după caz. Impozitul pe profit datorat trimestrial se calculeaza ca diferența dintre impozitul pe profit stabilit, cumulat de la începutul anului, la sfârșitul perioadei de raportare și impozitul pe profit stabilit, cumulat de la începutul anului, la sfârșitul perioadei precedente celei de raportare, în cazul în care, cumulat, în perioada de raportare, s-a înregistrat profit impozabil. Impozitul se declară in primele trei trimestrele în formularul 100 – ”Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de raportare. În situația în care, în perioada de raportare, s-a înregistrat pierdere fiscala, in formular va fi trecuta cifra 0.

Impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial presupune ca plățile anticipate trimestriale se declară pentru trimestrele I-IV sa fie declarate în formularul 100 ”Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, până la 25 a lunii următoare trimestrului de raportare.

In cazul impozitului pe profit anual, nu există obligații declarative în cursul anului. Impozitul pe profit anual se declară până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul, în formularul 101 ”Declarație privind impozitul pe profit”.

Controlul impozitului pe profit se realizează de către organele fiscale, cărora le revine sarcina de a constata daca impozitul a fost corect determinat, dacă contribuabilul a completat si depus declarațiile de impunere.

Nedepunerea la timpul stabilit din punct de vedere legal a declaratiilor privind plata impozitului pe profit se sanctioneaza cu amenda de la 1000 lei pana la 5000 lei pentru contribuabilii mijlocii si mari, si cu amenda de la 500 lei la 1000 lei pentru celelale persoane juridice si pentru persoanele fizice.

In cazul in care obligatiile de plata nu au fost indeplinite la scadenta, contribuabilul va datora dobanzi si penalitati. Dobanzile si penalitatile reprezinta obligatiile fiscale accesorii; dobanda este echivalenta cu prejudiciul creat statului ca urmare a neachitarii la scadenta a obligatiilor fiscale principale, iar penalitatea de intarziere este sanctiunea pentru neachitarea la termenul stabilit de lege a unei creante fiscale. Dobanzile si penalitatile sunt calculate pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua urmatoare termenului de scadenta si pana la stingerea sumei reprezentand obligatia fiscala datorata inclusiv. Valoarea dobanzii este de 0.02% pentru fiecare zi de intarziere, iar valoarea penlitatii de intarziere este de 0.01% pentru fiecare zi de intarziere.

CAPITOLUL II: Prezentarea societatii S.C.Abrafarm S.R.L.:

2.1. Date generale privind S.C. Abrafarm S.R.L.:

S.C. Abrafarm S.R.L. este o persoana juridica romana avand forma juridica de societate comerciala cu raspundere limitata, care isi desfasoara activitatile conform legislatiei romane in vigoare. Aceasta fost infiintata in anul 2006, ca o societate comerciala cu capital integral privat, fiind inregistrata la Registrul Comertului Tulcea. S.C. Abrafarm S.R.L. este reprezentata de catre domnul Nedelcu Marin, unicul asociat, avand calitatea de farmacist diriginte in cadrul societatii.

Potrivit actului constitutiv, obiectul principal de activitate al S.C. Abrafarm S.R.L. este specializata in comertul cu amanuntul al produselor farmaceutice si cosmetice si are codul CAEN 4773.

Personalul farmaciei este alcatuit dintr-un farmacist diriginte, care indeplineste si rolul de administrator al societatii si din trei asistenti de farmacie. Personalul farmaciei intreprinde activitati precum: eliberarea retetelor compensate, recomandarea produselor, efectuarea comenzilor catre furnizori, raportarea retetelor compensate si gratuite, evidenta stocurilor, plata furnizorilor, participarea la inventare.

Pe parcursul unei luni se fac inregistrari contabile precum: incasarile in numerar din vanzari prin casa si prin POS, depunerea si ridicarea numerarului din conturile bancare, restituirea avansului decontare neutilizat, incasarea sumelor creditate de asociati pe perioade determinate, plata in numerar din casa in lei a furnizorilor, acordarea avansurilor de trezorerie, plata salariilor personalului, restituirea sumelor avansate de asociati, plata in numerar prin trezorerie, plata chiriei pentru spatiul in care societatea isi desfasoara activitatea. Aprovizionarile cu marfuri si cheltuielile cu serviciile si bunurile firmei sunt inregistrate in jurnalul de cumparari, pe categorii de cheltuieli. De asemenea, vanzarile de marfuri sunt inregistrate in jurnalul de vanzari.

Incasarile si platile prin banca se inregistreaza in contabilitate conform extrasului de cont. In contul bancar sunt inregistrate incasarile clientilor, transferul numerarului din casa, transferul din alte conturi bancare, platile furnizorilor, achitarea datoriilor la bugetul de stat, achitarea salariilor personalului, incasarea dobanzilor si retinerea comisioanelor bancare.

De asemenea, salariile personalului sunt calculate, inregistrate si declarate conform foii colective de prezenta intocmita de farmacistul diriginte in fiecare luna. Nota de salarii reflectă obligațiile salariale ale unității către angajați precum și contribuțiile aferente de salarii realizat la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

După înregistrarea în contabilitate a tuturor operațiunilor se stabilesc din punct de vedere fiscal toate obligațiile unității privind impozitul pe profit pe anul fiscal încheiat, cât și recuperarea pierderilor din anii precedenți. In fiecare luna societatea intocmeste declaratiile 300, 394 si 112, trimestrial intocmeste declaratia 100, iar semestrial este intocmit bilantul, anual declaratia 101 si 205.

Principalii distribuitori de medicamente de la care se aprovizioneaza S.C. Abrafarm S.A. sunt reprezentati de: S.C. Farmexim S.A., S.C. Mediplus Exim S.A., S.C. Farmexpert S.A., S.C. Farmec S.A., S.C. Biofarm S.A., S.C. Onedia Distribution S.R.L., S.C. Polisano S.R.L. S.C. Farmaceutica Remedia S.A., S.C. ADM Farm S.R.L.

Analiza S.W.O.T. permite identificarea factorilor interni, reprezentati de punctele forte si slabiciunile entitatii, si a factorilor externi, adica a oportunitatilor si a amenintarilor. Acest studio permite valorificarea punctelor tari, diminuarea slabiciunilor, valorificarea oportunitarilor si prevenirea amenintarilor. Aceasta analiza permite elaborarea unor masuri strategice in vederea imbunatatirii deciziilor interne pentru un demers mai bun al activitatii desfasurate si obtinerea de beneficii economice din ce in ce mai mari.

2.2. Analiza elementelor patrimoniale ale societatii S.C. Abrafarm S.R.L.:

Pe baza datelor prezentate in bilantul aferent anului 2015, se poate realiza structura activului si pasivului bilantier, urmarind corelatia datelor intre elementele patrimoniale pentru realizarea unei priviri de ansamblu asupra performantelor intreprinderii.

Structura activelor aflate in patrimonial societatii la 31.12.2015 se prezinta astfel:

Pe baza datelor prezentate in tabelul de mai sus, poate fi calculata rata specifica elementelor active ale societatii.

Activele imobilizate sunt formate din imobilizari corporale, deci rata activelor imobilizate va fi egala cu rata activelor imobilizate. Rata activelor imobilizate masoara gradul de imobilizare al elementelor de capital si reflecta ponderea activelor imobilizate in totalul activelor.

Rata activelor imobilizate = x 100

Din calculul ratei activelor imobilizate, rezulta o pondere de 51.02% a activelor imobilizate in totalul activelor. Din acest calcul reiese faptul ca activele imobilizate detin o pondere majoritara in totalul activelor societatii.

Rata activelor circulante are o semnificatie deosebita in activitatea unei societati, aceasta reflectand ponderea activitatilor care au caracter ciclic in totalul activelor aflate in patrimoniul societatii. Se poate determina prin formula:

Rata activelor circulante = x 100

In urma efectuarii calculului, rezulta ca ponderea activelor circulante in totalul activelor este de 48.98%. Acest rezultat este cu putin inferior celui privind ponderea activelor imobilizate in totalul activelor. Activele circulante sunt formate din stocuri, creante, casa si conturi la banci.

Relatia existenta intre nivelul activelor societatii la 31.12.2015 este prezentata in graficul urmator:

Rata activelor circulante poate fi calculata prin defalcarea totalului acestor categorii de active pe principalele elemente componente, dupa relatiile urmatoare:

Rata stocurilor = x 100 = x 100 = 68.48%

Rata creantelor comerciale = x 100 = x 100 = 14.49%

Rata casei si conturilor la banci = x 100 = x 100 = 17.03%

Ponderea elementelor component ale activelor circulante in totalul activelor circulante se poate reprezenta grafic prin urmatoarea diagrama:

In baza acelorasi modalitati de calcul privind structura activelor societatii, au fost calculate pasivele inregistrate pe parcursul exercitiului financiar aferent anului 2015, prezentate in bilantul aferent anului incheiat, in formularul F10.

Ponderea fiecarui element in totalul pasivelor este calculat la fel ca in modelul anterior privind activele societatii, prin raportarea fiecarui element la totalul pasivelor. In baza datelor prezentate in tabelul de mai sus, se poate construi o diagrama pentru o mai buna reprezentare a datelor prezentate mai sus:

Avand in vedere rezultatele obtinute in urma analizei elementelor de pasiv inregistrate in anul 2015, poate fi observat faptul ca elementul “Capitaluri proprii” inregistreaza cea mai semnificativa pondere in totalul pasivelor. Acest element este format in baza rezultatului reportat, acesta din urma semnificand un profit nedistribuit, repartizarea acestuia fiind amanita in baza deciziilor luate de Adunarea Generala a Actionarilor. Urmatorul element predominant in structura pasivelor este reprezentat de datoriile care trebuiesc platite intr-o perioada mai mica de un an, cu o pondere de 9.47%, acestea fiind urmate de datoriile care trebuiesc achitate intr-o perioada mai mare de un an, cu o pondere de 0.47% din totalul pasivelor.

2.3: Analiza performantei societatii SC. Abrafarm SRL:

2.3.1. Analiza rentabilitatii intreprinderii:

Rata de rentabilitate reprezinta un indicator relativ care permite studiul performantei unei intreprinderi prin raportarea unui indicator de rezultate, precum profitul sau pierderea, la un indicator care indica un flux de activitate, concretizat in cifra de afaceri, resurse consumate, sau la un indicator reprezentat de un stoc, precum capitalul propriu sau totalul activelor. Acest indicator indica masura in care un capital aduce profit si este unul dintre cei mai sintetici indicatori de eficienta ai activitatii unei intreprinderi.

Rata rentabilitatii economice masoara performantele activitatii unei intreprinderi si se exprima prin raportul dintre rezultatul din exploatare si resursele economice ale societatii generatoare de beneficii economice viitoare. Acest indicator reflecta raportul dintre rezultatul economic si mijloacele financiare utilizate pentru obtinerea acestuia.

Rata rentabilitatii economice = x 100 00 = 29.99%

Rata rentabilitatii financiare exprima rentabilitatea utilizarii capitalului propriu sau permanent de care dispune intreprinderea. Acest indicator se determina prin raportarea profitului net la capitalul propriu si reflecta eficienta investiilor de capitaluri proprii, precum si oportunitatea mentinerii acestora.

Rata rentabilitatii financiare = x 100

Rata rentabilitatii resurselor consumate exprima eficienta cheltuielilor realizate pentru obtinerea veniturilor. Acest indicator este calculat prin raportarea profitului aferent cifrei de afaceri la cheltuielile aferente cifrei de afaceri.

Rata rentabilitatii resurselor consumate = x 100

Rata rentabilitatii comerciale determina capacitatea intreprinderii de a obtine profit pentru o anumita marime a cifrei de afaceri. Acest indicator poate fi determinat prin calcularea raportului dintre rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cifra de afaceri.

Rata rentabilitatii comerciale = x 100

In tabelul de mai jos sunt centralizate rezultatele ratelor rentabilitatii pe parcursul ultimilor trei ani.

In urma analizei rentabilitatii economice, se poate constata faptul ca cea mai mare valoare a acestui indicator a fost inregistrata in anul 2014, intreprinderea inregistrand o evolutie a performantelor; in anul 2015 performantele inregistrate de societate au fost mai reduse, comparativ cu anii anteriori. In cazul rentabilitatii financiare, cea mai inalta valoare a fost inregistrata in anul 2013, ceea ce semnifica faptul ca o investitie redusa a actionarilor a fost transformata intr-un rezultat economic substantial; in urmatorii doi ani valorile inregistrate de acest indicator s-au redus de la an la an. Rata rentabilitatii fondurilor consumate indica faptul ca in ultimul an cheltuielile angajate pentru obtinerea veniturilor au fost mai eficiente comparative cu primii doi ani analizati. Rata rentabilitatii comerciale evolueaza treptat, inregistrand cea mai mare valoare in anul 2015; acest lucru denota ca politicile comerciale aplicate de intreprindere au fost din ce in ce mai eficiente.

2.3.2. Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii:

Lichiditatea indica masura in care o intreprindere este capabila sa faca fata datoriilor pe termen scurt, reflectand totodata masura in care poate transforma activele cirulante in disponibilitati banesti. Pe baza datelor din bilant, pot fi calculati urmatoarele rate ale lichiditatii:

Rata lichiditatii generale masoara capacitatea unei intreprinderi de a-si achita datoriile pe termen scurt prin transformarea activelor in disponibilitati banesti. Se masoara prin raportarea activelor circulante la datoriile curente ale societatii.

Rata lichiditatii reduse, sau testul acid, urmareste o obtinerea unui rezultat mai clar decat in cazul ratei lichiditatii generale; valoarea acestui indicator rezulta din diferenta dintre activele circulante si stocuri, raportata la totalul datoriilor.

Durata medie de incasare a creantelor se calculeaza cu ajutorul raportului dintre creanta si cifra de afaceri, urmand ca rezultatul sa fie inmultit cu 360 zile, rezultand in cele din urma un anumit numar de zile.

Rata acoperirii datoriilor se masoara prin raportarea datoriilor totale la suma dintre capitalul propriu si totalul datoriilor.

Indicatorii enumerati sunt evidentiati si calculati in urmatorul tabel:

Solvabilitatea reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a face fata datoriilor pe termen mediu si lung si depinde de marimea datoriilor cu asemenea scadente si de cheltuielile financiare (costul indatorarii). Acest indicator rezulta atat dintr-un echilibru intre fluxul platilor si cel al incasarilor, cat si dintr-un fond de rulment net pozitiv, care presupune o buna adecvare intre necesarul de finantare pe termen lung (active comerciale si financiare) si resursele de finantare cu caracter permanent (capitalurile proprii si indatorarea la termen).

Urmatorii indicatori pot fi calculati pentru determinarea solvabilitatii unei intreprinderi:

Rata solvabilitatii generale, care reflecta capacitatea unei intreprinderi de a face fata tuturor datoriilor; se masoara cu ajutorul raportului dintre activele circulante si totalul datoriilor.

Rata solvabilitatii rapide se determina prin raportarea disponibilitatilor la totalul datoriilor. Aceasta rata reflecta capacitatea imediata a societatii de a face fata datoriilor cu ajutorul numerarului.

Gradul de indatorare generala masoara raportul dintre totalul datoriilor si capitalurile proprii ale intreprinderii. O valoarea mai mare a raportului indica o solvabilitate mai redusa, si invers.

2.3.3. Analiza profitabilitatii intreprinderii:

Indicatorii de profitabilitate reflecta capacitatea intreprinderii de a genera rezultate economice pozitive in urma investirii de capital. Indicatorii care pot fi calculati in urma activitatii desfasurare de S.C. Abrafarm S.R.L. pe parcursul perioadei analizate sunt urmatorii:

Marja profitului brut exprima profitabilitatea activitatii unei intreprinderi. Acest indicator nu este influentat de fiscalitate, deoarece impozitul pe profit nu este luat in considerare. Marja profitului brut se determina ca raport intre profitul brut si cifra de afaceri.

Marja profitului din exploatare exprima profitabilitatea activitatii de exploatare intr-o perioada. Se calculeaza prin raportarea profitului din exploatare la cifra de afaceri.

Marja profitului net exprima profitabilitatea activitatii, fiind luad in calcul si impozitul pe profit, deci, acest indicator este influentat de fiscalitate. Pentru calculul marjei profitului net se va raporta profitul net la cifra de afaceri.

Alti doi indicatori care pot determina profitabilitatea unei societati sunt reprezentati de rentabilitatea economica si rentabilitatea financiara, calculati in subcapitolul 2.3.1.

Marja profitului brut indica procentul din cifra de afaceri folosit pentru a avea o afacere profitabila. In urma rezultatelor obtinute, se poate constata ca din vanzarile totale realizate in perioada 2013 – 2015, S.C. Abrafarm S.R.L. reuseste sa isi acopere cheltuielile si sa obtina profit.

In urma rezultatelor obtinute dupa calcului marjei profitului net, se poate concluziona faptul ca, dupa plata impozitelor si a taxelor reglementate de legislatia in vigoare, activitatea societatii este din ce in ce mai profitabila de la an la an. Avand in vedere ca rezultatul indicatorului este mai mare de 15%, se poate constata ca situatia entitatii analizate este una volatila.

III. Studiu de caz privind determinarea profitului impozabil si a impozitului pe profit:

3.1. Prezentarea veniturilor si cheltuielilor intreprinderii:

In tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile cheltuielilor realizate de societatea analizata pe parcursul celor trei ani. Cheltuielile se impart in trei categorii: de exploatare, financiare si extraordinare. Potrivit balantei de plati intocmita la sfarsitul exercitiului financiar aferent anului analizat, situatia cheltuielilor inregistrate de S.C. Abrafarm S.R.L. se prezinta astfel:

In tabelul de mai jos este realizat calculul privind ponderea fiecarui tip de cheltuiala in totalul cheltuielilor realizate pe parcursul exercitiului financiar. Dupa cum se poate observa, cheltuielile de exploatare ocupa ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor. Cheltuielile financiare nu depasesc 1% din totalul cheltuielilor, iar cheltuielile exceptionale sunt nule pe parcursul perioadei analizate.

Cheltuielile de exploatare ocupa cea mai semnificativa pondere si sunt mentinute la un nivel constant pe parcursul celor trei ani. Astfel, in anul 2013, cheltuielile de exploatare reprezinta 99.85%, in 2014 scad la 99.84% din total, si sunt urmate tot de o usoara scadere in 2015, ajungand la 99.82%. Din categoria cheltuielilor de exploatare, ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor este reprezentata de cheltuielile cu marfurile; acestea cresc de la 82.57% in 2013, la 83.97% in 2014, si ating o usoara scadere comparativ cu anul 2014, inregistrand 83.63%. Pe locul doi sunt situatie cheltuielile cu salariile personalului, acestea reprezentand peste 5% din totalul cheltuielilor in cursul perioadei analizate, fiind urmate de cheltuielile privind redeventele, locatiile in gestiune si chiriile, cheltuielile privind materialele consumabile, cheltuielile cu amortizarea si cele privind asigurarile si protectia sociale. Printre cele mai putine cheltuieli pot fi enumerate cele reprezentand cheltuielile cu comisioanele bancare, taxele postale si de telecomunicatii, acestea nereusind sa depaseasca 0.06% din total in anul 2013, cheltuielile cu primele de asigurare, cheltuielile de protocol, reclama si publicitate, cheltuielile cu energia si apa, cheltuielile cu alte servicii executate de terti, cheltuielile cu impozite, taxe si varsaminte assimilate, cheltuielile privind amenzile si despagubirile, urmate de cheltuielile financiare in categoria carora intra cheltuielile cu dobanzile, cele din diferente de curs valutar si cele privind sconturile acordate.

In tabelul de mai jos sunt prezentate veniturile obtinute de societatea analizata pe parcursul celor trei ani analizati. Din categoria veniturilor din exploatare fac parte veniturile din vanzarea marfurilor, care cresc de la an la an. Totodata, cifra de afaceri este alcatuita din suma vanzarilor realizate de societate. Veniturile financiare inregistreaza o pondere mica in totalul veniturilor si in comparative cu veniturile din exploatare, acestea fiind alcatuite din veniturile din dobanzi, din sconturile obtinute si din diferentele de curs valutar.

In baza datelor prezentate in tabelul anterior, structura categoriilor de venituri in totalul veniturilor se prezinta astfel:

Veniturile din exploatare au o pondere de 99.99%, in timp ce veniturile financiare au inregistrat o pondere de numai 0.01% in totalul veniturilor. Veniturile extraordinare au fost nule pe parcursul celor trei ani.

In baza datelor prezentate mai sus privind formarea categoriilor de venituri si cheltuieli pe parcursul perioadei analizate, poate fi observat faptul ca veniturile si cheltuielile din exploatare sunt predominante in formarea rezultatului brut, veniturile si cheltuielile financiare ocupa o pondere redusa, iar rezultatul extraordinar este nul.

Pentru realizarea veniturilor, o societate comerciala trebuie sa efectueze cheltuieli. In baza structurii veniturilor si cheltuielilor prezentata mai sus, se poate calcula indicatorul “Cheltuieli la 1000 lei venituri”, pentru a stabili eficienta cheltuielilor cheltuielilor realizate pentru obtinerea veniturilor. Acest indicator poate fi calculat atat in functie de totalul veniturilor si cheltuielilor, cat si in functie de tipurile veniturilor si cheltuielilor.

Modul de calcul si analiza a indicatorului “Cheltuieli la 1000 lei venituri” este urmatorul:

Un indicator mai redus presupune cresterea eficientei cheltuielilor, asadar presupune cresterea mai lenta a cheltuielilor comparative cu veniturile. Din tabelul prezentat reiese faptul ca cele mai eficiente cheltuieli au fost facute in anul 2013. Cea mai redusa valoare a indicatorului cheltuieli din exploatare la 1000 lei venituri este regasita in anul 2013, aceasta fiind urmata de anul 2014 si apoi de anul 2015. De asemenea, poate fi observat faptul ca indicatorul cheltuieli financiare la 1000 lei venituri inregistreaza valori foarte mari, de unde reiese faptul ca activitatea financiare nu este o sursa generatoare de venituri; cel mai bun nivel al indicatorului a fost inregistrat in anul 2015. Firma obtine venituri din activitatea de exploatare, ceea ce este un lucru benefic, deoarece activitatea de baza a societatii este generatoare de rezultate economice pozitive pe parcursul ultimilor trei ani.

3.2. Determinarea profitului impozabil si a impozitului pe profit in anii 2013, 2014 si 2015:

Pentru functionarea eficace a unei societati, activitatea desfasurata trebuie sa fie profitabila. Stabilirea cheltuielilor si a veniturilor societatii sunt primul pas pentru determinarea profitului si a pragului de rentabilitate aferente activitatilor desfasurate.

Bilanțul contabil reprezinta documentul care descrie poziția unei ȋntreprinderi la un moment dat, indicȃnd și mărimea rezultatului, ȋnsă nu explică proveniența acestuia și cauzele care l-au generat. Bilantul contabil se intocmeste anual si semestrial (in functie de performantele inregistrate de societate) si cuprinde patru formulare: bilantul prescurtat (F10), contul de profit si pierdere (F20), date informative (F30) si situatia activelor imobilizate (F40). In cadrul formularului cu codul 20 – contul de profit și pierdere se specifică modalitatea de formare a rezultatului exercițiului (profit sau pierdere), ca expresie a ajustărilor parțiale sau globale ȋntre diferite tipuri de venituri și cheltuieli, generate de activitățile desfasurate in cadrul ȋntreprinderii pe parcursul unui exercițiu financiar.

Potrivit contului de profit si pierdere intocmit la 31.12 in anii 2013, 2014, 2015 la S.C. Abrafarm S.R.L., s-au inregistrat urmatoarele valori ale conturilor de venituri si cheltuieli:

Calculul profitului impozabil si a impozitului pe profit in anul 2013:

Profit contabil = (Venituri din exploatare + Venituri financiare) – (Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare) = (1212867+ 98) – (839436+ 1267) = 372262 lei

Profitul impozabil (Rezultatul fiscal pozitiv) = Venituri realizate – Cheltuieli aferente veniturilor – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Venituri realizate = 1212965 lei

Cheltuieli aferente veniturilor = 840703 lei

Cheltuieli nedeductibile in acest caz sunt reprezentate de:

– cheltuielile cu accesorii (dobanzi si penalitati) privind intarzierea platii sumelor datorate la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale de stat: 1589 lei;

Cheltuielile cu deductibilitate limitata sunt reprezentate de:

– cheltuielile privind protocolul, in suma de 9978 lei. Tratamentul fiscal al cheltuielilor cu protocolul presupune deductibilitatea in limita a 2% din profitul contabil realizat la care se adauga cheltuielile privind impozitul pe profit si cheltuielile de protocol;

– cheltuielile cu combustibilul nejustificate, in suma de 898 lei pentru care se acorda deducere de 50% din totalul sumei.

Venituri neimpozabile: 0 lei

Astfel, modul de calcul privind deductibilitatea cheltuielilor cu protocolul este urmatorul:

Cheltuielile de protocol deductibile:

(372262 + 9978) x 2% = 382240 x 2% = 7644.8 lei

Cheltuieilile de protocol nedeductibile:

9978 lei – 7644.8 lei = 2333.2 lei

Cheltuielile cu combustibilul deductibile se calculeaza astfel:

Cheltuieli privind combustibilul deductibile = 898 lei x 50% = 449 lei

Cheltuielile privind combustibilul nedeductibile = 898 lei – 449 lei = 449 lei.

Profitul impozabil = 372262 + 1589 + 2333.2 + 449 = 376633.2 lei

Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil, astfel:

376633.2 lei x 16% = 60261.31 lei

Profitul net al exercitiului financiar se determina prin diferenta intre profitul brut (rezultatul contabil) al exercitiului financiar si impozitul de profit datorat; astfel, profitul net din anul 2013 este in cuantum de 312000.69 lei.

Profitul net al exercitiului financiar: 372262 lei – 60261.31 lei = 312000.69 lei

Calculul profitului impozabil si a impozitului pe profit in anul 2014:

Profit contabil = (Venituri din exploatare + Venituri financiare) – (Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare) = (1325478 + 109) – (885589 + 1422) = 438576 lei

Profitul impozabil (Rezultatul fiscal pozitiv) = Venituri realizate – Cheltuieli aferente veniturilor – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Venituri realizate = 1322587 lei

Cheltuieli aferente veniturilor = 887011 lei

Cheltuieli nedeductibile sunt reprezentate de:

– cheltuieli privind accesoriile (dobanzi si penalitati) privind intarzierea platii sumelor datorate la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale de stat in valoare de 352 lei.

Cheltuielile cu deductibilitate limitata sunt reprezentate de:

– cheltuielile privind protocolul, in suma de 9637 lei. Tratamentul fiscal al cheltuielilor cu protocolul presupune deductibilitatea in limita a 2% din profitul contabil realizat la care se adauga cheltuielile privind impozitul pe profit si cheltuielile de protocol.

– cheltuielile cu combustibilul neutilizat in scopul desfasurarii activitatii economice in cuantum de 1704 lei.

Venituri neimpozabile: 0 lei

Astfel, modul de calcul privind deductibilitatea cheltuielilor cu protocolul este urmatorul:

Cheltuielile de protocol deductibile:

(438576 + 9637) x 2% = 448213 lei x 2% = 8964.2 lei

Cheltuieilile de protocol nedeductibile:

9637 lei – 8964.2 lei = 672.8 lei

Cheltuielile nedeductibile privind combustibilul se determina astfel:

Cheltuielile privind combustibilul deductibile: 1704 lei x 50% = 852 lei

Cheltuielile privind combustibilul nedeductibile: 1704 lei – 852 lei = 852 lei.

Profitul impozabil = 438576 + 352 + 672.8 + 852 = 440452.8 lei

Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil, astfel:

440452.8 lei x 16% = 70472.45 lei

Profitul net al exercitiului financiar se determina prin deducerea cheltuielilor aferente cu impozitul pe profit din profitul contabil al exercitiului financiare (soldul creditor al contului 121 din balanta de plati); astfel, profitul net din anul 2014 este in suma de 246180 lei.

Profitul net al exercitiului financiar: 438576 lei – 70472.45 lei = 368103.55 lei.

Calculul profitului impozabil si a impozitului pe profit in anul 2015:

Profit contabil = (Venituri din exploatare + Venituri financiare) – (Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare) = (1440256 + 113) – (956139 + 1681) = 1440369 – 957820 = 482549 lei

Profitul impozabil (Rezultatul fiscal pozitiv) = Venituri realizate – Cheltuieli aferente veniturilor – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Venituri realizate = 1440369 lei

Cheltuieli aferente veniturilor = 957820 lei

Cheltuieli nedeductibile sunt reprezentate de:

– cheltuieli privind accesoriile (dobanzi si penalitati) privind intarzierea platii sumelor datorate la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale de stat: 788 lei.

Cheltuielile cu deductibilitate limitata sunt reprezentate de:

– cheltuielile privind protocolul, in suma de 11767 lei;

– cheltuielile cu combustibilul aferente vehiculelor neutilizate in scopul desfasurarii activitatii economice pentru care nu s-au intocmit foi de parcurs, in cuantum de 4233 lei.

Tratamentul fiscal al cheltuielilor cu protocolul presupune deductibilitatea in limita a 2% din profitul contabil realizat la care se adauga cheltuielile privind impozitul pe profit si cheltuielile de protocol. Astfel, modul de calcul privind deductibilitatea cheltuielilor cu protocolul este urmatorul:

Cheltuielile de protocol deductibile:

(482549 lei + 11767) x 2% = 494316 lei x 2% = 9886.32 lei

Cheltuieilile de protocol nedeductibile:

11767 lei – 9886.32 lei = 1880.68 lei

Cheltuielile privind combustibilul aferent vehiculelor care nu au fost utilizate pentru desfasurarea activitatii economice si pentru care nu au fost intocmite foile de parcurs sunt deductibile in proportie de 50%, astfel:

4233 lei – 50% x 4233 lei = 2166.5 lei

Astfel, din suma de 4233 lei, 2166.5 lei sunt cheltuieli deductibile, iar cealalta jumatate a sumei reprezinta cheltuieli nedeductibile si vor intra in componenta formulei privind calcului impozitului pe profit aferent anului 2015.

Profitul impozabil = 482549 + 788 + 1880.68 + 2166.5 = 487387.18 lei

Impozitul pe profit aferent exercitiului financiar al anului 2015 se stabileste prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil:

487387.18 lei x 16% = 77981.45 lei

Profitul net al exercitiului financiar se determina prin deducerea cheltuielilor aferente cu impozitul pe profit din profitul brut exercitiului financiar; astfel, profitul net din anul 2015 este in suma de 404567.55 lei.

Profitul net al exercitiului financiar: 482549 lei – 77981.45 lei = 404567.55 lei

Contabilitatea impozitului pe profit in anii 2013, 2014, 2015:

Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor privind impozitul pe profit presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Inregistrarea sumelor privind cheltuielile cu impozitul pe profit si obligatia contribuabilului fata de bugetul statului:

691 = 441

“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit”

Stingerea contributiei datorata la bugetul de stat prin virarea sumei reprezentand cuantumul impozitului pe profit din contul bancar:

441 = 5121

“Impozitul pe profit” “Conturi la banci in lei”

Decontarea cheltuielilor cu impozitul pe profit:

121 = 691

“Profit sau pierdere” “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

In urma intocmirii contului de profit si pierdere conform rezultatelor inregistrate de S.C. Abrafarm S.R.L. in perioada 2013 – 2015 si a calculului profitului impozabil si a impozitului pe profit au fost inregistrate urmatoarele rezultate:

Prin analiza rezultatului brut aferent exercitiilor financiare din anii 2013, 2014 si 2015 pe baza datelor prezentate anterior, se poate constata ca in fiecare an societatea S.C. Farmarom S.R.L a inregistrat profit. Profitul contabil a crescut in 2014 fata de 2013 cu 66134 lei, respectiv 17.81% si in 2015 fata de 2014 cu 10.02% (43973 lei).

Cresterea profitului din anul 2014 se datoreaza in primul rand cresterii ofertei societatii, pe fondul comercializarii unei game mai diversificate de produse; acest lucru a condus la castigarea a noi clienti si, implicit, a cresterii veniturilor din vanzarea marfurilor. Cresterea profitului din anul 2015 se datoreaza in plus fata de anul 2015 a faptului ca politica de pret practicata de S.C Farmarom S.R.L. s-a schimbat, preturile incepand sa creasca.

Impozitul pe profit a crescut de asemenea, pe fondul cresterii rezultatului contabil si a cheltuielilor nedeductibile in perioada analizata. Impozitul pe profit a crescut cu 16.95% (10211.14 lei) in anul 2014 comparativ cu 2013, cu 10.66% (7509 lei) in anul 2015 fata de anul 2014 si cu 29.40%, respectiv 17720.14 lei in 2015 fata de 2013.

Se poate observa atat din datele prezentate mai sus conform contului de profit si pierdere, cat si din calculele efectuate ca profitul net a inregistrat o crestere constanta de-a lungul perioadei analizate si atins nivelul cel mai inalt in anul 2015. In anul 2014 a crescut cu 56102.86 lei fata de anul 2013 (17.98 %) si in 2015 cu 36464 lei fata de anul 2014 (9.91%).

3.3. Determinarea profitului impozabil si a impozitului pe profit in trimestrele aferente anului 2015:

Calculul profitului impozabil si al impozitului pe profit in trimestrul I al anului 2015:

Profit contabil brut = (Venituri din exploatare + Venituri financiare) – (Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare) = Venituri totale – Cheltuieli totale = 250344 – 180965 = 69379 lei

Profitul impozabil (Rezultatul fiscal pozitiv) = Venituri realizate – Cheltuieli aferente veniturilor – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Venituri realizate = 250344 lei

Cheltuieli aferente veniturilor = 180965 lei

Cheltuieli nedeductibile sunt reprezentate de:

– cheltuieli privind accesoriile (dobanzi si penalitati) privind intarzierea platii sumelor datorate la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale de stat: 87 lei.

Cheltuielile cu deductibilitate limitata sunt reprezentate de:

– cheltuielile privind protocolul, in suma de 1367 lei. Tratamentul fiscal al cheltuielilor cu protocolul presupune deductibilitatea in limita a 2% din profitul contabil realizat la care se adauga cheltuielile privind impozitul pe profit si cheltuielile de protocol. Astfel, modul de calcul privind deductibilitatea cheltuielilor cu protocolul este urmatorul:

Cheltuielile de protocol deductibile:

(69379 lei + 1367 lei) x 2% = 1415 lei

Deoarece suma care reprezinta cheltuielile de protocol deductibile este mai mare decat cuantumul cheltuielilor privind protocolul aferente trimestrului I, cheltuielile cu protocolul vor fi integral deductibile.

Profitul impozabil = (250344 lei – 180965 lei ) + 87 lei = 69466 lei

Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil, astfel:

69466 lei x 16% = 11114.56 lei

Profitul net al exercitiului financiar se determina prin deducerea cheltuielilor aferente cu impozitul pe profit din profitul contabil al exercitiului financiare (soldul creditor al contului 121 din balanta de plati); astfel, profitul net in trimestrul I din anul 2015 este in suma de 58351.44 lei.

Profitul net al trimestrului I: 69379 lei – 1111.56 lei = 58264.44 lei

Calculul profitului impozabil si al impozitului pe profit in trimestrul II al anului 2015:

Profit contabil brut = (Venituri din exploatare + Venituri financiare) – (Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare) = Venituri totale – Cheltuieli totale = 587329 – 398859.56 = 188469.44 lei

Profitul impozabil (Rezultatul fiscal pozitiv) = Venituri realizate – Cheltuieli aferente veniturilor – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Venituri realizate = 587329 lei

Cheltuieli aferente veniturilor = 398859.56 lei

Cheltuieli nedeductibile sunt reprezentate de:

– cheltuieli privind accesoriile (dobanzi si penalitati) privind intarzierea platii sumelor datorate la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale de stat in suma de 210 lei;

– cheltuielile cu impozitul pe profit aferent trimestrului I de 11114.56 lei.

Cheltuielile cu deductibilitate limitata sunt reprezentate de:

– cheltuielile privind protocolul, in suma de 3910 lei. Tratamentul fiscal al cheltuielilor cu protocolul presupune deductibilitatea in limita a 2% din profitul contabil realizat la care se adauga cheltuielile privind impozitul pe profit si cheltuielile de protocol.

De asemenea, in lunile mai si iunie au fost inregistrate cheltuieli cu combustibilul care nu au fost utilizate pentru realizarea activitatii economice si pentru care nu au fost intocmite foi de parcurs. Aceste cheltuieli sunt in suma de 1208 si au deductibilitate limitata la 50%.

Astfel, modul de calcul privind deductibilitatea cheltuielilor cu protocolul este urmatorul:

Cheltuielile de protocol deductibile:

(188469.44 lei + 11114.56 lei + 3910 lei) x 2% = 203494 lei x 2% = 4069.88 lei

Deoarece suma care reprezinta cheltuielile de protocol deductibile este mai mare decat cuantumul cheltuielilor privind protocolul aferente trimestrului II, cheltuielile cu protocolul vor fi integral deductibile.

Cheltuielile privind combustibilul sunt deductibile in proportie de 50%, astfel 604 lei vor reprezenta cheltuieli deductibile, iar 604 lei vor fi cheltuieli nedeductibile si se vor impozita.

Profitul impozabil = 188469.44 lei + 210 + 11114.56 + 604 = 200398 lei

Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit aferente trimestrului anterior astfel:

200398 lei x 16% = 32063.68 lei – 11114.56 lei = 20949.12 lei

Profitul net al exercitiului financiar se determina prin deducerea cheltuielilor aferente cu impozitul pe profit din profitul contabil al exercitiului financiare (soldul creditor al contului 121 din balanta de plati); astfel, profitul net din trimestrul II in anul 2015 este in suma de 167520.32 lei.

Profitul net al trimestrului II: 188469.44 lei – 20949.12 lei = 167520.32 lei

Calculul profitului impozabil si al impozitului pe profit in trimestrul III al anului 2015:

Profit contabil = (Venituri din exploatare + Venituri financiare) – (Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare) = Venituri totale – Cheltuieli totale = 1055705 – 731406.68 = 324298.32 lei

Profitul impozabil (Rezultatul fiscal pozitiv) = Venituri realizate – Cheltuieli aferente veniturilor – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Venituri realizate = 1055705 lei

Cheltuieli aferente veniturilor = 731406.68 lei

Cheltuieli nedeductibile sunt reprezentate de:

– cheltuieli cu amenzile si sunt in cuantum de 468 lei;

– cheltuieli privind impozitul pe profit, in suma de 32063.68 lei;

Cheltuielile cu protocolul cumulate pe parcursul trimestrului III sunt in suma de 6903 lei si sunt deductibile in proportie de 2% din rezultatul contabil aferent trimestrului III.

Cheltuielile cu protocolul deductibile: (324298.32 lei + 32063.68 lei + 6903 lei) x 2% = 363261 lei x 2% = 7265.2 lei. Deoarece suma care reprezinta cheltuielile de protocol deductibile este mai mare decat cuantumul cheltuielilor privind protocolul aferente trimestrului III, cheltuielile cu protocolul vor fi integral deductibile.

De asemenea, au fost inregistrate cheltuieli cu combustibilul pentru care nu au fost intocmite foi de parcurs in cuantum de 3028 lei. Acestea sunt deductibile in proportie de 50% si se determina astfel:

Cheltuielile cu combustibilul deductibile:

3028 lei x 50% = 1514 lei

Cheltuieilile cu combustibilul nedeductibile:

3028 lei – 1514 lei = 1514 lei

Profitul impozabil = 324298.32 + 468 + 32063.68 + 1514 = 358344 lei

Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil, obtinandu-se astfel un rezultat din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit din trimestrele anterioare:

358344 lei x 16% = 57335.04 lei – 32063.68 lei = 25271.36 lei

Profitul net al exercitiului financiar se determina prin deducerea cheltuielilor aferente cu impozitul pe profit din profitul contabil al exercitiului financiar (soldul creditor al contului 121 din balanta de plati); astfel, profitul net din trimestrul III in anul 2015 este in suma de 299026.96 lei.

Profitul net al exercitiului financiar: 324298.32 lei – 25271.36 lei = 299026.96 lei

Calculul profitului impozabil si al impozitului pe profit in trimestrul IV al anului 2015:

Profit contabil = (Venituri din exploatare + Venituri financiare) – (Cheltuieli din exploatare + Cheltuieli financiare) = Venituri totale – Cheltuieli totale = 1440369 lei – 1015155.04 lei = 425213.96 lei

Profitul impozabil (Rezultatul fiscal pozitiv) = Venituri realizate – Cheltuieli aferente veniturilor – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Venituri realizate = 1440369 lei

Cheltuieli aferente veniturilor = 1015155.04 lei

Cheltuieli nedeductibile sunt reprezentate de:

– cheltuieli privind penalitatile de neachitare a creantelor fiscale si sunt in cuantum de 788 lei;

– cheltuieli privind impozitul pe profit aferent primelor trei trimestre ale anului 2015: 57335.04 lei.

Cheltuielile cu protocolul sunt in suma de 11767 lei si sunt deductibile in proportie de 2% din profitul contabil la care se adauga cheltuielile privind impozitul pe profit si cele cu protocolul.

Cheltuielile cu protocolul deductibile: (425213.96 lei + 57335.04 lei + 11767 lei) x 2% = 494316 lei x 2% = 9886.32 lei

Cheltuielile de protocol nedeductibile se determina astfel: 11767 lei – 9886.32 lei = 1880.68 lei

De asemenea, cheltuielile cu combustibilul nejustificate sunt in suna de 4233 lei. Acestea sunt deductibile in proportie de 50% si se determina astfel:

Cheltuielile cu combustibilul deductibile: 4233 lei x 50% = 2166.5 lei

Cheltuielile cu combustibilul nedeductibile: 4233 lei – 2166.5 lei = 2166.5 lei

Profitul impozabil = 425213.96 + 788 + 57335.04 + 2166.5 + 1880.68 = 487384.18 lei

Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil, obtinandu-se astfel un rezultat din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit din trimestrele anterioare:

487384.18 lei x 16% = 77981.45 lei – 57335.04 lei = 20646.43 lei

Profitul net al exercitiului financiar se determina prin deducerea cheltuielilor aferente cu impozitul pe profit din profitul contabil al exercitiului financiar (soldul creditor al contului 121 din balanta de plati); astfel, profitul net al anului 2015 este in suma de 404567.53 lei.

Profitul net al exercitiului financiar: 425213.96 lei – 20646.43 lei = 404567.53 lei

Explicatii privind operatiile efectuate:

Prin insumarea cheltuielilor cu impozitul pe profit inregistrate in fiecare trimestru din anul 2015 se obtine rezultatul privind calculul impozitului pe profit in anul 2015 exemplificat in cadrul subcapitolului 3.2.

Impozitul pe profit aferent anului 2015 = 11114.56 lei + 20949.12 lei + 25271.36 lei + 20646.43 lei = 77981.45 lei.