ASPECTE GENERALE LEGATE DE EFECTELE AMENAJARILOR [602456]

1

CAPITOLUL 1
ASPECTE GENERALE LEGATE DE EFECTELE AMENAJARILOR
HIDROTEHNICE ASUPRA MEDIU LUI ÎNCONJURĂTOR

1.1. INTRODUCERE

Energia hidraulică este cea mai ieftină și cea mai puțin poluantă dintre toate formele de
energie convențională. Suplimentar, o amenajare hidrotehnică are și o altă folosință deosebit de
importantă, aceea a asigurării necesarului de apă pentru economia și populația din zonă. Se
poate afirma că impactul pozitiv al obiectivului este mai important decât cel negativ pe care
construcția și exploatarea sa îl produc. [3]

Resursele de apa dulce ale planetei sunt limitate, deoarece 97,3% din totalul apei este
sub f orma de apa sarata, numai 2,7% reprezentand apa dulce si in plus aceste ultime resurse
sunt distribuite neuniform la nivelul planetei. Tarile industrializate ce cuprind numai 1/3 din
populatia lumii detin cea mai mare parte din resursele disponibile de apa dulce. In multe zone
lipsa resurselor de apa dulce reprezinta o problema, uneori critica asa cum se intampla in tarile
in care aceste rezerve sunt mai mici de 1000 m3 pe locuitor.[18]

Bazinele acvatice create prin constructia barajelor creeaza posibilita tea acumularii unor
rezerve suplimentare de apa in tarile cu deficit, dar au si alte scopuri, cum sunt obtinerea de
energie electrica, regularizarea hidrologica a unor cursuri de apa etc.[1]

La nivel planetar exista aproximativ 45 000 de baraje de mari di mensiuni (sunt considerate
baraje mari cele cu o inaltime mai mare de 15 m) si peste 800 000 de baraje de mici dimensiuni
cu o capacitate de stocare de 7 000 km3. Existenta barajelor determina o crestere cu 70% a
disponibilitatii pentru diverse folosinte a apei dulci.

Principalele ratiuni pentru constructia barajelor sunt urmatoarele:
– facilitarea utilizarii apei disponibile;
– reducerea variabilitatii nivelului de apa ale diferitelor ape curgatoare;

2 – stocarea apei pentru cazurile de criza datorate unor perioade de seceta prelungita;
– regularizarea debitelor pentru diferite folosinte;
– cresterea sigurantei in cazuri de inundatii catastrofale;
– generarea de energie electrica.

Pe plan mondial cele mai multe baraje cu o pondere de aproximativ 48% sunt construite
cu un scop unic si anume obtinerea de resurse de apa pentru irigatii si cresterea productiei
agricole si un procent important (15%) dintre acestea sunt si surse de apa pentru folosinte
domestice si in dustriale. In intreaga lume 20% dintre baraje sunt construite pentru a genera
electricitate. Acest procent este diferit de la un continent la altul, spre exemplu, in Europa 40%
din baraje au ca utilizare principala obtinerea energiei electrice. [6]

Import anta socio -economica a barajelor si a altor constructii hidrotehnice este pusa in
evidenta de principalele avantaje pe care le ofera atat in ceea ce priveste reducerea riscului
inundatiilor catastrofale care reprezinta aproape o treime din catastrofele nat urale la nivel
global cat si din punct de vedere al securitatii alimentare.

1.2 IMPACTUL BARAJELOR

Toate amenajarile care privesc asigurarea resurselor de apa, inclusiv barajele, determina
un impact cu implicatii ecologice si mediale, numite generic impact de mediu . Impactul social
si de mediu al constructiei si functionarii barajelor pot fi incadrate in trei categorii: fizice,
biologice si umane.

Estimarea impactului barajelor de mari dimensiuni asupra mediului a inceput sa se
realizeze la inceputul anilor 1970 datorita presiunii internationale a unor agentii financiare cum
sunt Banca Mondiala si alte banci regionale de dezvoltare fiind limitate la aspecte referitoare la
consecintele directe ale constructiei de baraje si la estimarea impactului barajelor existente deja.

In ceea ce priveste impactul asupra mediului trebuie luate in consideratie elemente de
baza cum sunt suprafata acumularii de apa s i gradul de modificare a cursului de apa, ambele
incluzand modificarea habitatelor si a altor elemente ale ecosistemelor specifice zonei, precum
si modul in care sunt afectate ecosistemele din aval. Din acest punct de vedere exista opinii pro
si contra car e pun in balanta efectele socio -economice benefice ale barajelor cu impactul
negativ al acestora asupra mediului natural. Principalele argumente pentru constructia

3 barajelor, in aceasta disputa, sunt urmatoarele:
– suprafata totala a barajelor pe plan mondial reprezinta mai putin de 1% din suprafata utilizata
de om pentru diverse alte activitati;
– intensitatea impactului de mediu datorat barajelor prin modificarea biotopilor naturali este mai
crescuta in cazul in care debitul mediu al cursului de apa barat se situeaza in intervalul 100 -1
000 m3/s, dar majoritatea raurilor pe care s -au construit baraje (90%) au un debit mediu de
aproximativ 1m3/s;
– peste 80% din marile baraje ale lumii sunt construite pe cursuri de apa nepermanen te;
– barajele pot evita fluctuatiile foarte mari de nivel care nu sunt neaparat favorabile mediului.
– utilizarea energiei electrice produsa prin constructia barajelor poate reduce emisia de gaze cu
efect de sera cu aproximativ 3% datorita scaderii cantitatilor de combustibil fosili utilizati in
centralele termoelectrice.[3]

Specialistii care iau in consideratie mai ales elementele negative referitoare la impactul
barajelor asupra mediului sunt de parere ca:

– modificarile aduse mediului prin constructia si exploatarea barajelor de mari dimensiuni
determina o degradare ireversi bila a ecosistemelor naturale;
– proiectarea celor mai multe baraje nu tine cont de impactul pe termen mediu si lung asupra
unor specii de animale sau plante;
– marile acumulari de apa pot constitui surse de poluare cu gaze ce produc efectul de sera
(vapori de apa, dioxid de carbon, metan) rezultate ca urmare a cresterii evaporatiei si a
descompunerii in conditii speciale a materiei organice acumulate, fapt ce faciliteaza emisia
acestor gaze;
– barajele au un impact profund asupra biodiversitatii naturale a zonel or afectate;
– variabilitatea nivelului apei in avalul barajelor afecteaza profund biocenozele aferente;
– lipsa pasajelor special proiectate pentru migratia pestilor determina scaderea stocurilor de
peste si modificarea structurii ihtiofaunei;
– majoritatea barajelor sunt mai vulnerabile la procesul de eutrofizare decat cursurile naturale de
apa.[11]

Impactul barajelor asupra ecosistemelor situate in aval este complex si are atat o
componenta sociala cat si aspecte care legate de problematica pro tectiei mediului. In cazul in
care populatia umana din zonele afectate de constructia unui baraj trebuie evacuata, impactul

4 social este simplu, desi foarte drastic. In zona din aval impactul este mai degraba reprezentat de
un set de impac turi legate de volumul si perioadele de timp ale modificarii nivelului apelor din
albia raului si de conexiunile dintre regimul hidrologic si zonele inundabile. Daca populatiile
umane depind sub aspect economic de debitul cursului de apa, aspectul social a l impactului este
o reflectare destul de fidela a impactului ecologic.

Pentru ca explicarea acestor legaturi complexe dintre diferitele categorii de impacturi
create de constructia barajelor este dificila datorita complexitatii deosebite si pentru a evita o
prezentare exhaustiva a acestei problematici, in tabelul 1.1 sunt prezentate succint legaturile
dintre impacturile economice si de mediu atat asupra albiei apei curgatoare, cat si asupra
zonelor inundabile si deltei.[4]

Tabel 1.1 .Principalele impact uri economico -sociale si de mediu ale barajelor asupra
zonelor situate in aval

Tipul zonei afectate Impact asupra mediului Impact economic si social
Albia majora a cursului de Modificarea turbiditatii apei, Modificarea activitatii
apa (rau, fluviu) eroziunea malurilor, economice a zonelor din
modificarea albiei, apropierea cursului de apa si
colmatarea unor zone, restrictionarea accesului la
modificarea hidrologica a resursele acvatice.
canalelor, baltilor si lacurilor
adiacente.
Modificarea chimismului Impact negativ in asigurarea
apei (hidrogen sulfurat, hranei din pescuit, reducerea
mercur etc.) si sub aspectul stocurilor de pesti,
biologiei acvatice. modificarea structurii
ihtiofaunei.
Schimbarea regimului
inundatiilor naturale, impact
asupra pestilor migratori si a
altor specii din punct de
vedere al reproducerii,
recrutarii si ecologiei
acestora; riscul unor viituri
imprevizibile datorita golirii
barajului. Impact negativ datorat
produ ctivitatii reduse a
pescariilor din aval si a
sigurantei comunitatilor
locale; saracie, incertitudine,
reducerea surselor de hrana.
Zone inundabile, insule, Debitul si regimul Impact negativ asupra
delta sau alte zone umede. hidrologic se modifica sub agriculturii legate de
aspectul duratei si inundatiile periodice
intensitatii si al dinamicii sezoniere, irigatii, rezerve de

5 inundatiilor; impact negativ
datorat productivitatii reduse
a pescariilor din aval si a
sigurantei comunitatilor
locale. apa potabila.
Reducerea depozitelor de Impact negativ asupra
aluviuni fertile si a productivitatii agricole,
productivitatii ecologice, cresterea salinitatii , a
sezoane secetoase mai continutului de apa in sol;
intense. reducerea veniturilor pentru
proprietarii de pamant din
zona inundabila.
Modificarea morfologica si Impact negativ asupra
functionala ecosistemelor activitatilor legate de
caracteristice zonelor exploatarea lemnului,
umede( de ex., a padurilor pescuit, acvacultura.
ripariene).
Controlul inundatiilor Impact pozitiv prin
reducerea riscului asupra
infrastructurii rurale si
urbane.
Balti, lacuri, delta, litoral Modificarea dinamicii Impact negativ datorat
marin sezoniere a salinitatii apei, a reducerii productivitatii
dinamicii populatiilor pescariilor; afectarea
naturale (crustacee, moluste, locuitorilor acestor zone.
pesti etc.).
Afectarea ecosistemelor
complexe mangroviere. Impact negativ asupra
activitatii de pescuit.
Modificarea habitatelor si a Impact negativ asupra
zonelor de reproducere a speciilor cu valoare
populatiilor acvatice economica; scaderea
specifice. resurselor de hrana in zonele
deltaice si costiere.

Un exemplu edificator de impact al barajelor asupra mediului il constituie si constructia si
exploatarea barajelor hidroenergetice de la Portile de Fier pe fluviul Dunarea. Aceste baraje,
precum si lucrarile de regularizare si desecare a celei mai mari par ti din zona inundabila au
produs efecte ce s -au manifestat intr -o forma sau alte asupra tuturor ecosistemelor situate in
aval: lunca inundabila, balti, lacuri si Delta Dunarii.

Unele dintre cele mai resimtite efecte s -au manifestat la nivelul ihtiofaunei specifice acestor
zone, fiind afectate mai multe populatii de pesti, inclusiv speciile migratoare valoroase cum
sunt sturionii marini care intra in Dunare pentru reproducere. Chiar daca suprapescuitul poate fi
una din cauzele care au contribuit la reducere a stocurilor de pesti, cu siguranta modificarea

6 habitatelor, a regimului hidrologic si a morfologiei zonelor de ecoton datorate constructiei
barajelor, au determinat scaderea dramatica a populatiilor piscicole. Principala explicatie a
acestei tendinte este bararea caii de migratie a sturionilor catre locurile preferate (optime) de
reproducere si modificarea calitativa a celor situate in aval.[4]

Zonele umede in general si zonele umede tropicale in mod special sunt printre cele mai
product ive din punct de vedere ecologic comparativ cu alte ecosisteme ale planetei, iar in
zonele secetoase tropicale acestea au si o deosebita importanta socio -economica. Zonele umede
sunt utilizate pentru agricultura, pescuit si vanatoare, zootehnie si recoltar ea diverselor produse
naturale (fructe, lemn, plante medicinale etc.).

Problematica impactului barajelor asupra zonelor din aval nu a fost multa vreme in centrul
dezbaterilor stiintifice, economice sau sociale fie datorita nerecunoasterii acestor probleme fie
datorita intelegerii gresite sau subestimarii acestui tip de impact. O explicatie a acestui fapt ar
putea fi ca de multe ori efectele asupra mediului apar in zone situate mult mai departe de locul
constructiei barajelor si de multe ori acestea sunt di ficil de pus in legatura cu adevaratele cauze.

Impactul barajelor asupra zonelor situate in aval implica in mod evident modificari
substantiale in dinamica unor parametri si caracteristici specifice mediului. Un aspect critic este
insa legat de problema i ncertitudinii estimarii cu precizie a efectelor constructiei unui baraj la
momentul proiectarii acestuia. [3]

1.3. ASPECTE DE MEDIU

Lacurile artificiale (LA) sunt ecosisteme acvatice de importanță strategică pentru
economie. Atributele structurale și funcționare cheie pentru proprietățile fizice, chimice și
biologice ale LA sunt tipul de construcție, timpul de retenție, perioada de umplere, precum și
impactul multiplelor utilizări asupra calității apei din aceste eco sisteme. – Fauna și flora unui LA
depinde de colonizare din bazinele acvatice învecinate și de introducere de specii exotice în
ecosistem. Managementul LA trebuie bazat pe monitoringul permanent, o bună înțelegere a
limnologiei acestor sisteme și aplicarea tehnologiilor inovative, moderne. LA au interacțiuni
ecologice, economice și sociale cu bazinul lor de drenaj. Un LA este un sistem complex alcătuit
din multe componente și subsisteme care interacționează și fluctuează în timp și spațiu.
Înțelegerea mecan ismelor care operează la nivelul acestor ecosisteme necesită o abordare

7 integrată care să includă observația, experimentul și măsurarea . Rețelele, interacțiunile, efectele
directe și indirecte – toate trebuie studiate calitativ și cantitativ. Ca sisteme complexe, LA
prezintă o ierarhie de funcții, mecanisme de reglare și control, precum și conexiuni inverse .
1.3.1. PARTICULARITĂȚILE LACURILOR DE ACUMULARE (LA), ÎN
COMPARAȚIE CU RÂURILE ȘI LACURILE NATURALE(LN)

Un lac de acumulare montan este sistem oligotrof foarte dependent de mediul înconjurător și
foarte fragil, depinzând îndeosebi de variațiile de volum ș i de încărcarea cu particule.
LA și LN sunt similare, însă există și diferențe semnificative:
* productivitatea biologică limitată de fluctuațiile considerabile de nivel;
* decuplarea dintre chimie și biologie (în sens invers la munte – oligotrofie – față de șes –
eutrofizare);
* exploatarea lacului de baraj influențează în sens negativ viețuitoarele din aval de lac;
* transformarea râului în lac de acumulare produce modificări î n hidrologie, geomorfologie,
chimie și biocenoze;
* constr ucția barajului duce la formarea de ecosisteme hibride (lac-râu) ca zone longitudin ale în
lacul de acumulare;
* timpul de rezidență în lacul de acumulare e intermediar între cel din râu și dintr -un lacnatural;
* troficitate;
* productivitata biologică de regulă mai mare după inundarea LA, însă după 5 -10 ani se
stabilizează la nivele mai scăzute; de remarcat consecințele golirii și reumplerii, chiar parțiale aLA,
care determină reluarea succesiunii ecologice.

1.4. ANALIZA SWOT A EFECTELOR LACURILOR DE ACUMULARE ASUPRA
MEDIULUI

Efectele pozitive sau negative ale lacurilor de acumulare sunt extrem de complexe,
având foarte multe forme latente sau de ordin superior (privind legăturile cauzalității
succesive), cu siguranță existând încă efecte pe care nu le cunoaștem.
Procesul de i dentificare a formelor de impact, respectiv ale tuturor efectelor și
interacțiunilor semnificative între amenajarea hidroenergetică în ansamblul său și mediul

8 înconjurător este deosebit de dificil și complex, datorită complexității sistem elor în interacțiune
și diversității efectelor directe, indirecte cu diferite grade de certitudine, imediate sau
temporare.
Analiza SWOT a impactului unui lac de acumulare evidențiază următoarele puncte de
interes:
Puncte tari (strengths – S)
producția de energie electrică
regularizarea debitelor
creștea zonelor irigabile
modificarea peisajului

Puncte slabe (weaknesses -W)
modificarea peisajului
ocuparea terenurilor
modificarea calității apei
secarea izvoarelor
lipsa spațiilor de cazare
Oportunități (opportunities -O)
posibilități de dezvoltare a sistemului hidroenergetic
turismul
pescuitul sportiv
locuri de muncă
Amenințări (threats -T)
riscul de rupere și avarie
colmatarea și eutrofizarea
modificarea morfologiei albiilor
impactul asupra florei și faunei

CAPITOLUL 2
PREZENTAREA GENERALĂ A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA
COLIBIȚA

9 2.1. SCOPUL AMENAJĂRII

Amenajarea Colibița, amplasată pe râul Bistrița Ardeleană (Transilvană), face parte
din schema hidrotehnică de amenajare integrală a acestuia până la confluenta cu râul Șieu.
Râul Bistrița Ardeleană face parte din bazinul hidrografic Someș.
Principalul sc op al amenajării este alimentarea cu apă potabilă și industrială a
municipiului Bistrița. Amenajarea a fost proiectată cu scopul de a putea asigura la nivelul
anului 2010, un debit de 4,1 m3/s pentru municipiul Bistrița.
La momentul actual amenajarea asig ură debitul de 1,2 m3/s, debit suficient pentru a
satisface cerințele actuale.
Alt scop al amenajării este utilizarea potențialului energetic al acesteia; aceasta se
realizează în C.H.E. Colibița, care are o putere instalată de 21 MW.
Producția de energie preconizată a se realiza în anul hidrologic mediu este de 47,5
Gwh/an.
Amenajarea Colibița asigură deasemenea și atenuarea undei de viitură (pentru
combaterea inundațiilor), în acest scop fiind asigurat un volum de 25 mil. m3 din volumul total
al lacului.
Deasemenea acumularea Colibița permite:
– punerea în valoare a potențialului turistic al zonei;
– dezvoltarea pisciculturii;
– posibilități de asigurare a apei pentru irigații (în perspectivă).

2.2. DESCRIEREA OBIECTIVELOR

Barajul Colibița
Barajul este realizat d in anrocamente (andezite) cu mască de etanșare din beton
bituminos.
Materialul de umplutură a fost derocat din cariera Pietriceana, situată pe versantul
drept, la coada lacului deasupra cotei de retenție de 797,45 mdM.
Înălțimea barajului este de 92,00 m, lungimea la coronament de 251 m, iar pantele
taluzelor sunt:
– panta amonte: 1:1,7;
– panta aval: 1: 1,416.

10

10 m. Lățimea la bază în secțiunea maximă este de 285,5m, iar lățimea la coronament este de

Volumul umpluturilor este de 1,6 milioane m3.
Masca asfaltică este realizată din 5 straturi de beton bituminos având o grosime totală
de 30 cm. Stratul de protecție al măștii este realizat din mastic bituminos cu o grosime de 5 mm.
Suprafața măștii din beton bituminos este de 23 400 m2.
Paramentul aval al barajului este executat din zidărie de piatră, iar bermele au fost
transformate în drum tehnologic de acces la casa vanelor golirii de semifund.
Barajul este prevăzut cu o galer ie de injecții, cu acces de pe ambele maluri, barajul este
deasemenea prevăzut cu tubații care conduc eventualele infiltrații prin straturile măștii în
galeria de injecții; prin aceste tubații se pot stabili mai ușor zonele în care se produc infiltrațiile
și sunt necesare reparațiile.
Coronamentul a fost amenajat pentru circulație cu un drum betonat de 7.00 m lățime,
având trotuar de o parte și de alta.[8]

Figura 2.1. Baraj Colibița

Lacul de acumulare
Principalele caracteristici ale lacului sunt:
– NNR 797,45 mdM
– NmE 740,00 mdM
– Nmax în lac 805,10md

11 – cotă creastă deversor 801,00 mdM
Volumul lacului la NNR este de aproximativ 75 milioane m3, tranșa suplimentară din
lac deasupra NNR pentru atenuarea viiturilor este de 25 milioane m3.
Suprafața lacului la NNR este de aproximativ 300 ha.

Figura 2.2. Lacul de acumulare Colibița

Descărcătorul de ape mari
Descărcătorul tip pâlnie (cotă 801,00 mdM) – amplasat la malul stâng – are un diametru
de 15,70 m, fiind continuat cu un puț vertical de 47 m înălțime și legat de galeria de evacuare
printr -un cot blindat.
Galeria de evacuare are un diametru interior de 6 m, o lungime de 325 m și pantă de
8.1%.
Capacitatea maximă de evacuare al descărcătorului este de 550 m3/s pentru curgerea –
neînecată (nivel – 804,30) și de 560 m3/s pentru curgerea înecată (peste 804.30).

Golirea de fund
Priza golirii de fund este comună cu priza aducțiunii principale.
Galeria golirii de fund are un diametru de 4,20 m și o lungime totală de 409,50 m

12 (196,50 m tronson amonte de casa vanelor, 213,00 m tronson aval de casa vanelor).
Între tr onsonul amonte al galeriei Și casa vanelor se află o conductă metalică cu
D = 2,40 m, având lungimea de 41,15 m.
Casa vanelor este echipată cu 2 vane plane (de servicii și de revizie) având
dimensiunile: [1,70 x 2,40] m
Pentru cota apei în lac de 801,00 md M debitul capabil al golirii de fund este de 132
m/s în cazul funcționării cu vanele complet deschise.
Accesul la casa vanelor se face printr -o galerie de 2,50 m – diametrul și 143,00 m – lungime.
Golirea de semifund
Priza golirii de semifund are o suprafa ță de 67,43 m2 fiind realizată dintr -un grătar cu
bare verticale.
Galeria golirii are o lungime de 148,30 m și cu diametrul de 3,50 m până la casa
vanelor.
Casa vanelor are formă circulară (D=7,90 m) și este echipată cu două vane (serviciu +
revizie) având dimensiunile [1,70 x 2,40] m.

Aducțiunea principală
Aducțiunea principală a A.H.E. Colibița are o lungime de 6,2 km între traversarea
supraterană și casa vanelor fluture și un diametru interior de 2,80 m.
Debitul instalat al aducțiunii est e de 15,5 m3/s.
Exploatarea energetică se face între cotele
NmE = 740,00 mdM ÷ NNR = 797,45 mdM.
Aducțiunea principală cuprinde următoarele uvraje :

– priza de apă:
– priza aducțiunii, amplasată pe versantul drept este comună cu priza golirii de fund;
– priza este tip turn, cu pragul la cota 730,00 mdM, fiind prevăzută cu 4 panouri de
grătar cu dimensiunile [3,36 x 6,60] m.

– tronsonul amonte de casa vanelor plane de la priză:
– galerie comună cu golirea de fund (l = 196,50 m; d = 4,20 m);
– conductă metalică (1 = 35,00 m; d = 2,40 m).

13 – casa vanelor:
– casa vanelor aducțiunii este comună cu casa vanelor golirii de fund;
– echiparea se face cu vană plană în carcasă [1,45 x 2,10] m.

– conducta de aducțiune:
– aceasta este amplasat ă pe o șea continuă de beton, amplasată în interiorul galeriei de
acces la casa vanelor;
– lungimea acesteia între casa vanelor și masivul de ancoraj al traversării supraterane
este de 155,00 ml iar diametrul de 2,20 m.

armat
; – traversarea supraterană:
– este o conductă metalică cu D = 2,20 m, dar având la exteri6r o cămășuiala de beton

– la malul stâng, traversarea are un tronson de conducte nebetonat, demontabil, prin
care se poate vizita la interior atât conducta de aducțiune cât și traversarea supraterană.

– galeria de aducțiune:
– tronsonul principal, aflat între traversarea supraterană și casa vanelor fluture, este o
galerie subpresiune, având lungimea de 6,20 km și un diametru de 2,80m;
– în galeria de aducțiune debușează prin intermediul unor puțuri, racordurile captărilor
secundare Stejea, Iezerul, Șoimu de Sus și Șoimu de Jos.

Castelul de echilibru
– este o construcție mixtă executată atât suprateran cât și subteran;
– este alcătuită dintr -o cameră superioară, un puț vertical și o cameră inferioară având
următoarele dimensiuni:
• camera superioară D = 11,00 m; H = 12,00 m
• puț vertical D= 4,40 m; H = 84,00 m
• camera inferioară D= 4,40 m; L = 60,00 m
– are rolul de -a permite funcționarea fără restricții a centralei în condiții de variație
maximă a puterii.[20]

Casa vanelor fluture

14 – construcție supraterană amplasată pe platforma nodului de presiune, la capătul amonte al
conductei forțate;
– este echipată cu două vane fluture ф 2000 mm;
– accesul se face printr -o ușă care prin gabarit asigură transportul vanelor în stare demontată.

ancoraj; Conducta forțată
– realizează concentrarea căderii spre centrala hidroelectrică;
– este de tip aerian cu rezemare pe șei intermediare fiind tronsonată de 4 masive de

– caracteristicile principale sunt: L = 242,-00 ml; d int = 2000 mm, g tolă = 14-22 mm.

Centrala hidroelectrică – Colibița
– centrala de suprafață: – semiîngropată pe derivație, infrastructura este tip puț;
– centrala este echipată cu o turbină tip Francis ;
– are o putere instalată de 21 MW, prelucrând o cădere maximă de 194,50 m;
– este echipată cu următoarele organe de închidere :
– amonte – vană sferică – închidere admisie apă în turbină;
– aval – batardou – închidere admisie apă în aspirator;
– cota nivelului platformei exterioare – 614,00 mdM.

Evacuarea energiei
Din stația exterioară de 110 kV energia se evacuează în linia de 110 kV Colibița –
Bistrița Bârgăului.

Bazinul compensator
– are rolul de a asigura în mod constant necesarul de apă pentru municipiul Bistrița;
– construcția de suprafață având un volum de 90 000 m3 ;
– partea stângă a bazinului compensator se închide în versant, iar partea dreaptă în
digul de umplutură care este pereat atât la interior cât și la exterior;
– bazinul este prevăzut cu un descărcător de preaplin tip "sifon ";
– cota coronamentului digulu i = 614,00 mdM ;
– cota NNR = 613,00 mdM ;
Conductele de evacuare

15
mdM;
2,00)m; – au rolul de-a evacua apa din bazinul compensator, cota la debușare fiind de 602,50

– cele două conducte sunt realizate din beton, având secțiunea dreptunghiulară (2,40 x

– închiderea conductelor se face cu vane batardou;
– casa vanelor batardou este o construcție realizată în digul bazinului compensator
Captările secundare
În aducțiunea principală debușează un număr de patru captări secundare (Stejea
Iezerul, Șoimu de Sus și Șoimu de Jos) la care se adaugă, a cincea, captarea secundară Repedea,
care debușează direct în lacul de acumulare.
Acestea au rolul de a spori stocul de apă datorat râului Bistrița, prin captarea debitelor
de pe pâraiele pe care sunt amplasate.
Schema funcțională a unei captări cuprinde:
– pragul de captare – are rolul de a realiza cota captării și este alcătuit din mai multe
componente:
– câmp descărcător al debitelor de viitură;
– câmp de captare prevăzut cu grătar de captare (până la Q instalat);
– câmp de punere la uscat.
– denisipatorul – are rolul de a reține și evacua debitul solid din bieful amonte și este
alcătuit din ma i multe componente:
– bloc de racord;
– denisipatorul propriu -zis;
– camera vanei de spălare automată a depunerilor;
– galeria de aducțiune – între captările secundare si puțurile de racord;
– puțuri de racord cu aducțiunea principală ;
Principalele caracteristici ale acestora sunt prezentate în tabelul 1.1.

Captarea Strejii – tip tiroleză – se află la cota 810,00 mdM iar debușarea se face pe
malul drept al lacului Colibița la cota 796,00 mdM.
Galeria de aducțiune va avea o lungime de 5,27 km. și secțiunea B x H = (2 40 x 2,88.)
m.
Au fost executate până în momentul -de fată 3,5 km din lungimea totală a galeriei.
După punerea în funcțiune a captării Streja și a aducțiunii secundare Bârgău -Colibița

16 este prevăzut a se exec uta și aducțiunea secundară Pietroasele, aflată pe malul stâng al Bistriței,
aceasta va deriva cu ajutorul a două captări – tip tirolez -debitele a doi afluenți, Pietroasa de Jos
și Pietroasa de Sus, însumând un debit modul Qm = 0,223 m3 /s.
Organizarea de șantier aflată la cca. 2 km aval de baraj a fost în cea mai mare parte
dezafectată, operațiune care continuă și în prezent.
În momentul de față în organizarea de șantier mai locuiesc circa 60 -80 de familii a
celor care lucrează la executarea galeriei Bârgău – Colibița.[20]

21

Tabel 2.1 . Principalele caracteristici ale captărilor secundare

Captarea S bazin
hidrografic
(km2) Cota talveg
(mdM) Qm
(m3 /s ) Qi
(m3/s) lamă de
apă /grătar
(m) Q2%
dimensionare
(m3 /s) Q0,5%
verificare
(m3/s)
Deschidere
coronament
(m) Înălțime deasupra
talvegului
(m)
Repedea 19,70 806,00 0,49 3,92 0,60 76,00 110,00 20,00 4,00
Stejea 7,90 803,00 0,18 1,44 0,60 53,00 77,00 15,00 3,50
lezeru 1,10 801,00 0,02 0,16 0,50 16,00 23,00 14,10 2,00
Șoimu de Sus 7,00 798,00 0,15 1,20 0,60 46,00 69,00 22,84 3,50
Șoimu de Jos 5,80 802,00 0,12 0,96 0,50 44,00 63,00 16,00 3,00

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
22

CAPITOLUL 3
PREZENTAREA SITUAȚIEI ÎNAINTE DE CONSTRUCȚIA BARAJULUI

3. 1. MEDIUL FIZIC
3.1.1. GEOLOGIA ZONEI

A.H.E. Colibița este situată în bazinul superior al râului Bistrița Transilvană, în
depresiunea creată între Munții Călimani (la sud) și Munții Bârgăului (la nord), munți ce fac
parte din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali .
Munții Călimani formează c el mai înalt și mai întins masiv vulcanic din țara noastră
(vârful Pietrosul -2100m).
Culmea principală, situată la sud, cu vârfuri ce depășesc 1500 m (Moldoveanca -1570,
Dealul Negru -155Om), este fragmentată de râurile ce au pătruns adânc în interiorul ei. Se
păstrează vechile cratere cu aspect de calderă, asupra cărora și -a lăsat amprent a și glaciațiunea
cuaternară.
Înălțimea mare și buna conservare a reliefului se datorează vârstei recente a
manifestărilor vulcanice din al III -lea ciclu de erupție, pliocen – cuaternare, care au generat
conurile vulcanice actuale.
Relieful mai vechi, în p arte chiar miocen, a fost distrus și îngropat în vulcanitele mai
noi, alcătuite aproape exclusiv din lave și aglomerate vulcanice, andezitice.
În partea vestică și nord -vestică a masivului Căliman se întâlnesc platouri vulcanice
alcătuite din materiale al e complexului vulcanogen -sedimentar, la care se adaugă sedimentar,
lave.
Din punct de vedere morfologic, platourile vulcanice se prezintă sub forma unor culmi
alungite, aflate la cote între 1000 -1500m, despărțite de văile ce coboară radiar din culmea
princ ipală.
Cheile Bistriței, sculptate în roci vulcanice, în care este amplasat barajul Colibița,
aparține Călimanilor, în timp ce depresiunea Colibița (sedimentar pliocen – miocen) așezată
între munții Căliman și Bârgău, aparține acestora din urmă Munții Bârg ău fac parte din

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
23

categoria munților scunzi, cu altitudini ce se situează sub 1500m, mai coborâte cu 500 -600m
fată de munții de la nord (Rodnei) și de la sud (Căliman).[17]
Munții Bârgău se deosebesc de munții învecinați prin peisajul complex determinat de
existența vulcani smului intercalat în sedimentar, prin masivitate mai redusă, relief monoton și
etajat cu forme aproape plane, defilee și păsuri.
Relieful acestor munți este dominat de numeroase "măguri" formate din roci vulcanice
intrusive, dezgolite de eroziunea superfic ială.
În zonele în care râurile traversează alternanța dintre sedimentar și eruptiv prin eroziune
diferențială au luat naștere bazinete depresionare, ca cel de pe valea Bistriței la Colibița.
În zona acumulării Colibița, relieful se ridică de la cota 720 mdM (la baraj), la cota
1990 mdM (Vf.Pietrosu).
Aducțiunile secundare, cu excepția aducțiunii Bârgău – Colibița, care traversează în
subteran interfluviul dintre Tiha și Bistrița, străbat culmile dintre văile afluente pe stânga
Bistriței, ce au înălțimi în tre 900 – 1600m.[20]
Structura și tectonica
Particularitățile care definesc mediul geografic al zonei în care se încadrează A.H.E.
Colibița, decurg din faptul că structura geologică este rezultatul activității vulcanice din timpul
neogenului, când s -a format lanțul vulcanic al Carpaților Orientali.
Structural, regiunea amenajării Colibița se află în rama nord -estică a Depresiunii
Transilvania, unde se conturează un mare monoclin slab ondulat, format din depozite oligocen –
miocene, cu direcția generală în V – SE și înclinări de 20 -30° spre SV. Peste acest monoclin se
află complexul vulcanogen – sedimentar (panonian) depuse în mediul submarin.
Aglomeratele și breciile vulcanice ocupă suprafețele cele mai întinse din cadrul
amenajării Colibița. Se întâlnesc în zona barajului, aducțiunii principale, a ce ntralei și a nodului
de presiune, precum și a captărilor și aducțiunilor secundare de pe stânga Bistriței. Andezitele
străpung în unele locuri masa aglomeratelor vulcanice sau a depozitelor oligocene.
Formațiunile sedimentare recente (cuaternar) sunt repre zentate prin depozite aluviale,
deluvii, grohotișuri și conuri de dejecții.
La baza versanților se dezvoltă mici conuri de dejecție formate din materiale deluvial și
din blocuri de rocă transportate de torenți și de pâraiele afluente.
Grohotișurile de pant ă sunt formate din blocuri si fragmente de roci eruptive desprinse

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
24

în versanții abrupți.
Elementul tectonic principal îl constituie falia Colibița – Miroslava situată la coada
lacului de acumulare, pe direcția NV – SE, bordată de -lungul ei de numeroase intruziuni
andezitice. Faliile care afectează complexul vulcanogen -sedimentar au direcții diferite și
înclinări de 80° -90°. Sunt însoțite de fisuri și de zone tectonizate de mică întindere.
3.1.2. GEOMORFOLOGIA ZONEI

Morfologia versanților
Cu excepția zonei de chei, versanții acumulării Colibița au pante domoale și sunt în
general acoperiți cu o bogată cuvertură vegetală, ceea ce face ca eroziunea să nu afecteze
profund structura lor geologică.
În zona de chei, versanții Bistriței, cu înălți mi ce depășesc frecvent 1000 m sunt abrupți
și ferestruiți de afluenți.
Cele mai interesante forme de relief de versant s -au dezvoltat pe aglomeratele vulcanice.
Datorită procesului de alterare, dezagregare, eroziune eoliană și pluviometrică pe versanții
sculptați în aceste roci au luat naștere ace, turnuri, colți și alte forme de relief.
Morfologia albiei
Evoluția văii Bistrița se leagă, în mare parte, de "dezvelirea" din mantaua sedimentară a
multora din actualele iviri de roci vulcanice, ceea ce a creat o alternantă de sectoare largi si
chei.
Morfologia albiei este variată în funcție de structura geologică a zonei:
– între Colibița și Bistrița Bârgăului, pe cca. 4km de la est la vest, Bistrița separă Munții
Căliman de Munții Bârgăului "ca un râu de munte", a cărui vale se îngustează mult luând aspect
de "chei" datorită rocilor dure (aglomerate vulcanice cu intruziuni andezitice) pe care le
străbate.
– în amonte de aceste zone, valea este destul de largă, cu aspect depresionar, sculptată
în roci vechi sedimentare.[17]
– în aval de chei, în albia majoră a Bistriței, apare terasa inferioară cu înălțimi de 5 -6 m.
Stabilitatea terenului
Structura și tectonica zonei, precum și gradul ridicat de acoperire vegetală constituie
factorii principali de influență a proceselor de modelare a reliefului.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
25

Fenomenele fizico -geologice întâlnite sunt următoarele:
Alunecările de teren care afectează în special deluviul, depozitele sedimentare și
aglomeratele vulcanice la contactul cu sedimentarul (acolo unde structura geologică este
favorabilă fenomenului de alunecare).
Prăbușiri de blocuri (ce nu antrenează mase importante de material) în zonele cu relief
accidentat. Materialul se acumulează la baza pantelor sub formă de grohotișuri.
Spălarea materialului alterat (deluviul și roca) de pe versanții despăduriți și depunerea
lui la baza pantelor.

3.1.3. HIDROLOGIA ZONEI
3.1.3.1. HIDROGRAFIA
Rețeaua hidrografică
A.H.E.Colibița este amplasată în sectorul superior al bazinului hidrografic al râului
Bistrița Ardeleană, afluent dreapta al Șieului (bazinul Someșul Mare).
O parte a rețelei hidrografice este suprapusă climei nord -vestice a masivului Căliman
(bazinul Bistriței amonte de depresiunea Colibița). Densitatea medie a rețelei hidrografice din
acest sector este de aproximativ 0,9 km/km2.
Principalele caracteristici ale bazinului Bistriței sunt redate în tabelul 2.1.

Tabel 3.1. Principalele caracteristici ale bazinului Bistriței

Secțiunea Suprafața bazinului
(km ) Hmed. (m) Q med. (m /s)
baraj Colibița 112,9 1163 2,267
s.h.Bistrita Bârgăului 203,0 1110 3,800
am.confl. cu Bârgău 224,4 1076 4,087
s.h. Bistrița 614,0 827 7,890
am.confl. cu Șieu 656,0 800 8,120

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
26

Afluenții cei mai importanți ai Bistriței din punct de vedere al suprafeței bazinelor și al
debitului mediu sunt de stânga, cu excepția Bârgăului.

În tabelul 3.2. sunt prezentate datele principale referitoare la afluenți:

Tabel 3.2. Principalii afluenți ai Bistriței Transilvane

Afluentul Suprafața
bazinului (km2) Hmed (m) Q med. (m3/s)
Repedea 20,9 1260 0,473
V. Stegii 9,0 1175 0,182
Șoimul de Sus 9,6 1085 0,173
Șoimul de Jos 6,9 1105 0,127
Pietroasa 20,7 990 0,322
Bridireasa 9,4 789 0.152
Bârgău 137,0 930 1.330

În zonă apar izvoare, unele având originea în deluviile de pantă, iar altele la contactul
dintre intruziunile andezitice și masa de piroclastite.

Regimul de scurgere.
Bazinul superior al Bistriței, suprapus unei zone de tip montan, prezintă un regim de
alimentare navo -pluvial (componenta subterană este redusă, aceasta jucând un rol mai
important în timpul iernii). Componenta năvală a alimentării joacă un rol principal datorită
condițiilor specifice climatice și topoclimatice de pe versantul nordic al Munți lor Căliman, care
permit o persistentă si o topire târzie a zăpezilor (perioada se poate întinde până la sfârșitul
primăverii).
În cursul anului scurgerea cea mai ridicată se înregistrează în intervalul martie -mai
(atingând până la 40 -45 % din volumul anua l), iar cea mai scăzută în intervalul august –
octombrie (12 -14 %). În intervalul de iarnă volumul scurgerii este relativ scăzut (15 -20 % din
volumul anual).[20]
Scurgerea medie lunară cea mai importantă se realizează în aprilie (16 – 19 % din

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
27

volumul anual), iar cea mai scăzută în septembrie (3,5 -5,5 %).
Viiturile sunt specifice anotimpurilor de tranziție (primăvara și toamna).

Debite caracteristice.
Acestea sunt calculate pe intervalul 1950 – 1978, considerat a fi caracte ristic din punct
de vedere hidrologic.
Debitele medii zilnice diferite asigurări sunt prezentate în tabelul 3.3:

Tabel 3.3. Debitele medii zilnice diferite asigurări

Râul –
Secțiunea Q med. zilnic (m/s) cu asigurarea (%) de
1 5 10 20 50 80 90 95 99
Bistrița -baraj
Colibița
11,8
6,4
4,8
3,1
1,4
0,9
0,7
0,4
0,2
Bistrița -s.h
Bârgăului
19,8
10,6
8
5,1
2,4
1,5
1,1
0,7
0,4
Bistrița -s.h
Bistrița
78,9
27,6
17,4
10,6
4,1
2,1
1,6
1,3
0,8
Bârgău -cota
810 mdM
2,1
1,1
0,8
0,5
0,3
0,2
0,1
0,07
0,04
Debitele medii lunare în câteva secțiuni de pe Bistrița și afluentul său Bârgăul sunt
prezentate în tabelul 3.4.

Tabel 3.4. Debitele medii lunare în câteva secțiuni de pe Bistrița și afluentul său Bârgăul

Râul – Secțiunea Bistrița –
baraj
Colibița Bistrița –
s.h. B.
Bârgăului Bistrița –
s.h. Bistrița Bârgău –
cota 810
mdM Bârgău –
s.h. M.
Bârgâului
Qme dlunar
(m3/s) 1 1,37 2,28 5,00 0,24 0,81
II 1,83 3,04 8,43 0,35 1,17
III 3,16 5,27 11,70 0,60 2,03
IV 4,51 7,50 15,00 0,84 2,82
V 3,20 5,33 10,80 0,51 1,75
VI 3,02 5,02 10,10 0,51 1,73

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
28

VII 2,34 3,89 7,88 0,41 1,36
Vili 1,60 2,65 4,69 0,24 0,83
IX 1,27 2,11 4,13 0,19 0,65
X 1,47 2,44 4,60 0,24 0,80
XI 1,56 2,57 5,35 0,26 0,87
XII 2,06 3,42 7,21 0,36 1,20
Debitele medii anuale în mai multe secțiuni de pe râul Bistrița, si afluenții săi
principali sunt prezentate în tabelul 3.5.

Tabel 3.5. Debitele medii anuale în mai multe secțiuni de pe râul Bistrița

Râul – Secțiunea Q med. anual (m"Vs)
Bistrița – baraj Colibita 2,267
V. Repedea – cota 810 mdM 0,456
V. Repedea – confl. cu Bistrița 0,473
V.Stegii -cota 810 mdM 0,167
V.Stegii – confl. cu Bistrița 0,182
V.Șoimul de Sus – cota 810 mdM 0,138
afl.dr.Soimul de Sus -cota 810 mdM 0,018
V.Șoimul de Sus – confl. cu Bistrița 0,173
V.Șoimul de Jos – cota 810 mdM 0,114
V.Șoimul de Jos – confl. cu Bistrița 0,127
Bistrița – av.confl.cu Șoimul de Sus 3,314
V. Pietroasa de Sus – cota 810 mdM 0,116
V. Pietroasa de Jos – cota 810 mdM 0.107
V. Pietroasa – confl. cu Bistrița 0,322
Bistrița – av. confl. cu Pietroasa 3,722
Bistrița – s.h. Bistrița Bârgăului 3,800
Bârgău – am.confl. cu Bistrița 1,330
Bistrița – av. confl. cu Bârgău 5,427
Bistrița – s.h. Bistrița 7,890
Bistrița – am. confl. cu Șieu 8,120

Debite maxime

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
29

Debitele maxime în regim natural cu diferite asigurări sunt prezentate în tabelul 3.6 în
câteva secțiuni importante pentru A.H.E. Colibița.[20]

Tabel 3.6. Debitele maxime în regim natural cu diferite asigurări

Râul –Secțiunea Q max. (m3/s) cu asigurarea (%) de
0,1 0,5 1 2 5 10 _
Bistrița – baraj Colibita 490 320 260 204 147 109
V. Repedea – captare – 110 .90 76 51 38
V.Stegii – captare – 77 63 53 35 26
V. Șoimul de Sus – captare – 70 57 47 32 24
Afl.dr.Șoimul de Sus – captare – 23 19 16 11 8
V. Șoimul de Jos – captare – 63 51 44 29 21
Bârgău – captare – 130 105 90 59 44
Bistrița – aval confl. Bârgău 877 571 465 365 263 194

Debite minime . Debitele minime medii zilnice în regim natural cu diferite asigurări
sunt prezentate pentru secțiunea orașului Bistrița, în tabelul 3.7.

Tabel 3.7. Debitele minime medii zilnice în regim natural pentru secțiunea orașului
Bistrița

Perioada Debite minime medii zilnice (m7s) cu asigurarea (%)
90 95 97
XII – III 0,47 0,38 0,35
VI –VIII 1,08 1,00 0,97

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
30

3.1.3.2. HIDROGEOLOGIA

Apele freatice sunt localizate în depozitele aluvionare din albiile pâraielor, în conurile
de dejecție si în depozitele de pantă reprezentate prin grohotișuri și deluvii (la baza lor).
Regimul apelor freatice este influențat de regimul precipitațiilor (grohotișuri și del uvii)
si de nivelul apei din râu (albiile majore ale Bistriței și afluenților).
Rocile sedimentare vechi ( oligocen -miocen ), datorită conținutului mânios – argilos sunt
practic impermeabile și nu pot constituii strate magazin pentru apele subterane.
Aglome ratele vulcanice sunt roci slab permeabile, circulația apelor subterane de
adâncime făcându -se prin sistemele de fisuri și diaclaze din zonele de contact a formațiunilor
eruptive cu cele sedimentare și în zonele de străpungere a aglomeratelor vulcanice de către
corpurile de andezite.[15]

3.1.4. TRANSPORTUL ALUVIONAR

Debitele solide în suspensie pentru secțiunea barajului Colibița, s -au stabilit prin
corelație cu datele obținute prin măsurători directe efectuate de I.N.M.H. la s.h. Bistrița. În
secțiunea menționată, acestea au o valoare medie anuală aproximativă de(0,3 05kg/(cele târâte
sunt aproximativ egale cu cele în suspensie), ia turbiditatea medie este de 135g/m3.

3.1.5. CLIMA ZONEI

Bazinul superior al râului Bistrița Ardeleană, situat la zona de contact dintre masivele
Căliman și Bârgău și având o altitudine medie de 1021 m (la confluența Bistrița – Bârgău),
prezintă o climă temperat -continentală cu specific montan, fără variații majore ale elementelor
climatice.
În zona acumulării Colibița principalii parametri prezintă următoarele valori:
Temperatura medie anuală de 5,4°C; media lunară cea mai ridicată se înregistrează în
iulie +160C, iar cea mai scăzută în ianuarie -7°C;
Precipitațiile medii anuale depășesc 880 mm ; luna cea mai ploioasă este iunie când
cad în medie peste 150 mm, iar cea mai uscată este martie, cu o m edie ce trece ușor de 30 mm;

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
31

Umiditatea relativă are o valoare medie anuală de cea 85 %; mediile lunare sunt mai
scăzute în intervalul martie – august (exceptând iunie) și sunt mai ridicate în restul lunilor (în
special în intervalul noiembrie – ianuarie), când valorile medii trec de 85 %;
Vântul prezintă direcția predominantă NV, cu o viteză medie de peste 5 m/s; sunt destul
de frecvente situațiile de calm (în special dimineața, în unele luni ale anului);
Stratul de zăpadă persistă în aproape întreg sezonul rece.

3.1.6. PEDOLOGIA ZONEI

În cadrul amen ajării Colibița, condițiile specifice de relief, climă si vegetație imprimă
anumite particularități solurilor (profil subțiri cu caracter scheletic, predominanta humusului
brut cu reacții acide). Solurile întâlnite în zonă sunt următoarele:
Soluri montane brune de pădure acide si brune podzolice din zona pădurilor amestecate
de fag si molid, cu textură grosieră.
Soluri brun – închise de pădure acide și moderat acide din zona pădurilor amestecate (
fag si rășinoase), cu un conținut de argilă de 30 %.
Ambele tipuri de soluri au ultimul orizont (inferior) format din rocă parțial dezagregată,
ce face trecerea la rocă compactă.[12]

3.2. MEDIUL BIOLOGIC

3.2.1. FLORA ȘI VEGETAȚIA ACVATICĂ ȘI TERESTRĂ

Biodiversitatea floristică crescută a zonei (513 taxoni identific ați) este o consecință a
condițiilor de mediu oferite de depresiunea Colibița ( diferențele de altitudine, prezența
ochiurilor de apă permanentă, etc.).
Fitogeografic, zona corespunde limitelor arealului speciilor silicicole, întâlnindu -se:
– specii circumpo lare (66 specii), care participă la constituirea sinuziei ierboase de pe
pantele cu expoziție nordică;
– specii alpine (13 specii), caracteristice etajului montan din Europa centrală;
– specii eurasiatice (218 specii) formează fondul vegetației din zonă;

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
32

– specii caracteristice arcului carpato – balcanic (17 specii).
De asemenea se întâlnesc si specii europene, european – centrale, cosmopolite,
carpatice, mediteraneene, adventive, alte elemente.
În cadrul genofondului teritoriului analiza t se constată prezența a numeroase specii
endemice, rare si periclitate (47 taxoni). Unele sunt elemente caracteristice Carpaților în general
sau Carpaților sud – estici în special, alte elemente au o arie de răspândire mai mare, dar la noi
sunt prezente p rin populații reduse, distribuite în puține stațiuni. Menționăm numai câteva
dintre aceste specii:
– Aconitum moldavicum (omag) -element carpatic;
– Angelica arhanghelica( angelică), monument al naturii – răspândite în văile montane;
Din punct de vedere al rapo rtului cu apa, predomină plantele mezofile (70%) urmate de
plantele higrofile (15 %) – specifice locurilor cu exces de umiditate, și plante saxicole (15 %) –
adaptate a se dezvolta în zonele deficiente în umiditate.[20]

3.2.2. FAUNA TERESTRĂ
Nevertebrate terestre
Gasteropodele, (moluștele) sunt reprezentate de pulmonatele terestre (ordinul
Stylomorfa), în care familia Clausilidae este cel mai bine reprezentată atât ca structură specifică
cât și ca număr de indivizi.
– stratul mai înalt (litiera și suprafața solului) , are indivizi de talie mare – familia
Lycosidae (păianjeni lup) fiind cea mai bine reprezentată;
– stratul de bază (humusul de litieră), are indivizi de talie mică (familiile Linyphiidae,
Micryphantidae).
Alte forme au valențe ecologice mai largi – specii d in genurile Alopecosa, Paradosa.
Din punct de vedere zoogeografic cele mai multe forme sunt cele palearctice (Paradosa
lugrubis, Paradosa hortensis, Trochosa terricola etc.), pondere mare având și elementele
europene.
Acarienii sunt reprezentați în special de oribatide și gamaside. Oribatidele se găsesc în
molidiș, trunchiuri în descompunere, pajiștile de graminee, iar printre ele au fost identificate 2
specii noi pentru știință Neotricopia getica și Laroppia distincta. Gamasidele însumează 15
familii cele mai bine reprezentate fiind familiile Parasidae și Zerconidae.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
33

Colembolele (insectele apterigote), aparținând descompunătorilor, cuprind 9 familii,
cea mai bine reprezentată fiind familia Isotomide cu 27 de specii.
Insectele pterigote au un rol deosebit în schimbul de substanțe și energie de la nivelul
zoocenozelor.
Ortopterele sunt cele mai numeroase și variate din fracțiunea fitofagilor din care
menționăm diferite specii de greieri (Pholidoptera sp.), coropișnița ( Gryllotalpa gryllotalpa),
cosașul (Tettigonia viridis) etc.
Heteropterele au menționate 9 specii, iar dintre Blatide este amintită specia Ectobius
laponica.
La insectele fitofage se mai adaugă în marea lor majoritate și tysanopterele la care
frecvent întâl nite sunt speciile Haplothrips aculeatus, Chirotrips manicatus, Frankliniella
intonosa etc.

Vertebrate terestre
În comparație cu nevertebratele, fauna de vertebrate este inferioară numeric, permițând
astfel o mai bună cunoaștere a sa. De asemenea vertebra tele se bucură de o diversitate specific
accentuată, iar distribuția lor este o consecință a particularităților fizico -geografice și de
vegetație.
Amfibienii se întâlnesc în lungul cursurilor de apă cât și în pădure. Urodelele
(amfibienii cu coadă) au drep t reprezentanți : salamandra (Salamandra salamandra), tritonul
carpatic (Triturus montandoni) – endemism pentru Carpați răsăriteni, tritonul de munte (Triturus
alpestris) întâlnit mai rar în zonă.

3.2.3. FAUNA ACVATICĂ

Prelucrarea probelor de faună a pus în evidență 16 grupe de organisme acvatice.
În primul rând, trebuie menționată prezența unor grupe de organisme considerate tipice
apelor curgătoare de munte și colinare și anume: a amfipodelor, a insectelor ca efemeropt ere,
plecoptere, trichoptere, a chironomidelor, simuliidelor, psihodidelor, dixidelor.
La acest nivel macrotaxonomic cea mai variată structură o are râul Repedea în stația
amonte captare, fapt constatat din probe prelevate de pe substrat pietros. Această s ituație o

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
34
4
regăsim în cazul râurilor, Șoimul de Sus în stația amonte captare, tot de pe pietre, în râul
Pietroasa de Jos tot de pe substrat pietros precum și în Repedea amonte captare din substrat
mâlos -nisipos. Dimpotrivă, cea mai săracă reprezentare o au probele prelevate din Colibița,
aval de lac, unde predomină deja componentele unor ecosisteme de apă stătătoare: oligochaete
și chironomide, precum și Repedea aval captare din substrat pietros dar și în stația Colibița
amonte lac.
În toate aceste stații au fost identificate specii reofile, oxifile, unele dintre ele indicatoare
de apă de cea mai bună calitate, așa numitele catharobii. Astfel de specii sunt cele aparținând
genurilor Ecdyonurus și Rhithrogena (efemeroptere), Isoperla gramma tica, Perlodes
microcephala, Protonemoura montana (plecoptere), Hydropsyche instabilis (trichoptere),
Helmis rnaugei și Hydraena sp. (coleoptere), Brillia modesta, Diplocladius cultriger,
Eukeifferiella alpestris,.[20]
3.2.4. CALITATEA APEI

Apa cursului Bistriței ardelenești era înainte de barare o apă curată tipică de munte, de
calitatea I -a, nefiind supusă unui impact antropic poluator major.
În această parte a studiului este analizată calitatea apelor din bazinul hidrografic Colibița
în ce le 5 stații stabilite de noi (râul Repedea, râul Șoimul de Sus, râul Pietroasa de Jos, râul
Colibița, aval baraj și râul Colibița la confluenta cu pârâul Colbu, amonte lac).
Probele de apă prelevate din aceste stații au fost prelucrate direct din teren cu o trusă tip
"Aquamerck".
Analiza apei vizează următorii parametrii fizico -chimici:
– temperatura apei, exprimată în °C;
– pH-ul;
– duritatea totală exprimată în 0d;
– oxigen dizolvat, exprimat în mg/l,
– carbonați, exprimați în ° d,
– NH+
4 , exprimat în mg/l;
– N03- si N022-, exprimate în mg/l;
– P0 3-, exprimat în mg/l;[4]

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
35

Valorile acestor parametrii sunt prezentate în tabel 3.8.
Tabel 3.8. Parametri fizico -chimici ai apei

Stații/Parametrii
râul Colibița
amonte lac
râul
Pietroasele
râul Șoimul
de SuS
râul
Repedea râul
Colibița
aval lac
Temperature(0C) 5 6 6 6 8
pH 6,5-7 7-7,5 7 6,5-7 7-7,5
duritate totala(0d) 10,2 6,2 6,7 6,5 10,5
Oxygen(mg/l) 6 8,6 10,2 11,2 5
Carbonați(0d) 4,1 7,5 7 8,2 4
NH 4+(mg/l) 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
NO 3-(mg/l) – – – – –
NO 2-(mg/l) – – – – –
PO 43-(mg/l) 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25

Se știe că determinanta pentru dezvoltarea vieții în apă este capacitatea acesteia de a
dizolva compușii minerali și organici.
pH – reprezintă concentrația ionilor de hidrogen. Acesta oscilează în funcție de:
temperatura apei, dinamica sistemului CO2, prezența acizilor și a bazelor. Apele sărace, sau
lipsite de carbonați, sunt saturate în CO2, având un pH acid (6,5 – 3,4); apele cu v alori ale pH –
ului cuprinse între 6,9 – 7,3 sunt cunoscute ca ape neutre; apele cu valori cuprinse între 7,3 -10,
sunt ape alcaline.
Din tabelul 2.8. se observa ca pH -ul majorității râurilor din bazinul hidrografic
Colibița, are valori cuprinse între 6,5 – 7,5 fiind deci considerate ape neutre.
Duritate – reprezintă cantitatea de săruri solubile de calciu si magneziu. Apele moi au o
duritate cuprinsa între 5 – 10 ° d. Când cantitatea de calciu și magneziu este mai mare și deci se
înregistrează o creștere a durității apei în râu, apar efecte nedorite asupra biocenozelor
respective și neajunsuri în utilizarea apei potabile și industriale.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
36

În comparație cu datele standard găsite în literatura de specialitate, cantitatea de oxigen
dizolvat in apele acestui bazin hidrografic se încadrează în limite normale, excepție făcând râul
Colibița aval baraj, unde valoarea acestui parametru este foarte m ica (5 mg/l).
Azotiți, azotați, fosfați. Din tabelul nr. 3.8. se poate observa absența azotiților și
azotaților. Fosfații sunt prezenți în râurile acestui bazin, dar în cantitate destul de redusa (0,25
mg/l).
Ionul de amoniu (NH 4 +) atinge valori normale î n toate stațiile la 0,2 mg/l.
În concluzie, putem afirma, pe baza valorilor obținute pentru parametrii fizico -chimici
analizați, ca apele Repedea, Șoimul de Sus, Pietroasele sunt ape curate, de bună calitate în
comparație cu Colibița aval lac, care manifes tă un caracter incipient de perturbare a condițiilor de
existență.[4]

3.3. MEDIUL SOCIO – ECONOMIC
3 . 3 . 1 . ORGANIZAREA TERITORIULUI, POPULAȚIE, CADRUL ECONOMIC
Amenajarea hidroenergetică Colibița este situată în bazinul superior al râului Bistrița
Transilvană – nord-estul județului Bistrița Năsăud.
Condițiile naturale și economice au imprimat o mare varietate în repartiția satelor,
mărimea, tipurile funcționale, forma si structura lor. Astfel în zona de munte, localitățile se
înscriu de -a lungul pri ncipalelor cursuri de apă, în adevărate șiraguri.
Densitatea medie a așezărilor este mică (4,9 localități / 100 km2) însă, la analiza situației
existente se constată variații ale densității localităților. În zona montană se înregistrează
densități mici (Bi strița Bârgăului – 1 localitate / 100 km2) ce se explică prin suprafața mare și
numărul redus de sate (mari sub aspect numeric) ce revine unei comune.
După numărul locuitorilor, satele din această regiune sunt mari și foarte mari,
dezvoltarea acestora fiin d favorizată de condițiile naturale ca și de cele social -istorice. Unora
din aceste sate numărul mare de locuitori ( Prundu Bârgăului în 1970 avea 4802 locuitori) le
oferă posibilitatea de a intra în categoria orașelor.
Ansamblul condițiilor oferite de me diul geografic, a determinat popularea teritoriului
județului din vremuri străvechi, fapt confirmat de numeroase mărturii scoase la iveală cu ocazia

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
37

săpăturilor arheologice efectuate în Bistrița.

Poziția favorabilă, varietatea resurselor solului ca și prezența omului sunt factori de seamă în
apariția unor activități economice, din cele mai vechi timpuri.
Pădurea reprezintă una din bogățiile de seamă, constituind o sursă importantă de materii
prime. Intensitatea exploatărilor de la sfârșitul secolului XX și prima perioadă a secolului au
dus la scăderea fondului forestier – Prundu Bârgăului -23%, Josenii Bârgăului -10,9%.
De-a lungul timpului, fondul forestier a fost refăcut prin împăduriri și reîmpădu riri.
Pădurile dețin în cadrul comunei Bistrița Bârgăului 71% din suprafața acesteia.
Pe lângă materialul lemnos exploatat, pădurile furnizează anual fructe de pădure
solicitate atât pe piața internă cât și pe piața externă.
Zona montană nu a permis dezvol tarea sectorului cooperatist, ponderea cea mai mare
având -o pășunile si fânețele.
Existenta terenurilor înclinate, supuse degradării si slab productive pentru alte culturi, a
determinat extinderea livezilor. În dezvoltarea pomiculturii, contribuție însemna tă a avut -o
Stațiunea experimentală Bistrița înființată în anul 1950.
În anul 1762 este pusă în funcțiune "moara de hârtie" din Prundu Bârgăului care până în
anul 1900 folosea drept materie primă deșeurile de textile, ulterior folosind paste de lemn. Până
în anul 1950 fabrica lucrează cu intermitente, după această dată fabrica modernizând procesul
de prelucrare. Tot la Prundu Bârgăului există și o secție a Fabricii de lapte din Bistrița.[20]

3 . 3 . 2 . CĂI DE COMUNICAȚIE

Județul Bistrița Năsăud, prin poziția sa geografică, prezintă o importanță deosebită
pentru legăturile comerciale ale Transilvaniei cu Moldova si Maramureș. Acest fapt a influențat
foarte mult rețeaua de drumuri prezentă în acest județ încă din evul mediu.
.În secolele XX si XXI , rețeaua de drumuri a fost completată de rețeaua feroviară.
Astfel, în anul 1884 s -a realizat legătura Dej – Bistrița, în 1898 legătura Bistrița -Bistrița
Bârgăului iar în 1942 legătura Deda – Sărațel.
Realizarea acestor legături a făcut posibil accesul în Bistrița din toate zonele țării.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
38

Dezvoltarea continuă a legăturilor economice cu județele vecine și cu celelalte regiuni
ale țării, au adus la transformări cantitative și calitative în toate categoriile de trans porturi.
Rețeaua rutieră vine să completeze transporturile feroviare. Din drumul național DN 1C
se desprinde la Dej drumul național DN17care urmărește valea Someșului Mare până la
Beclean,iar în continuare valea Șieului pană aproape de Sărățel unde flanche ază valea Bistriței
printr -o frumoasă regiune, până aproape de izvoare și trece pasul Tihuța intrând pe teritoriul
județului Suceava. Este unul din cele mai vechi drumuri comerciale din Transilvania.
Traficul intern, ca și cerințele unui transport rapid, au impus modernizarea în întregime
a acestei artere rutiere, care are o mare importanță, atât pentru viața economică a județului, cât
și pentru tranzitul spre Moldova. Din drumul național DN 17 exist ă două variante posibile de a
ajunge la Colibita:
– din localitatea Prundu Bârgăului situată la 22 km de Bistrița, pe valea râului Bistrița
încă 15 km;
– din localitatea Mureșenii Bârgăului situată la 33 km de Bistrița,pe un drum de cca. 5
km.
Prin aeroporturi le relativ apropiate Cluj și Tg. Mureș, s -a făcut posibil accesul în zonă si
pe cale aeriană.
Alimentarea cu energie electrică a localității Colibița este asigurată prin LEA 20 kv iar
alimentarea cu apă se face din surse proprii.

3 . 3 . 3 . PATRIMONIUL CULTURAL -ISTO RIC, TURISM

Complexitatea peisajului natural presărat cu numeroase monumente istorice oferă
călătorului care străbate județul Bistrița Năsăud, obiective deosebit de interesante, cu
posibilități de instruire și recreare.
Zona turistică de cea mai mare atracție rămâne însă regiunea montană.
Munții Bârgăului sunt cunoscuți printr -un peisaj deosebit de pitoresc ,cu păduri întinse
,frumoase plaiuri domoale, conuri vulcanice, relief fragmentat de numeroase văi, care au permis
construirea căilor de comunicație. Deși sunt ușor accesibil, sub aspect turistic sunt exploatați în
mică măsură datorită lipsei traseelor marcate și a cabanelor care să ofere posibilități de odihnă
și aprovizionare.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
39

Munții Călimani ,alcăt uiți dintr -un complex petrografic foarte diversificat,dispus în
trepte, rezultat al unor curgeri de lavă, au generat un relief care se ridică peste altitudinea
Munților Bârgăului cu 200 -400 m. Masivitatea lor, căt și structura vulcanică justifică lipsa
pasurilor de culme, fiind străbătută doar pe poteci bătătorită, prin locurile cele mai pitorești.
Rezistența rocilor vulcanice la eroziunea fluvială a fost cauza formării frumosului
defileu cu pereții verticali Bistrița Bârgaului -Colibița, lărgirea văii în am onte dând naștere
depresiunii Colibița.
La Colibița, pe lângă frumoasele cabane și gospodării țărănești împrăștiate printre brazi,
există și o casă de vânătoare vizitată de turiștii străini datorită bogăției vânatului.
De la Colibița se răsfiră numeroase trasee turistice spre Munții Bârgăului dar mai ales
spre Munții Călimani.
Într-o poiană în imediata apropiere a șoselei care trece peste Măgura Calului dinspre
Bistrița spre Vatra Dornei, în raza comunei Tihuța, se afla molidul candelabru sau popular
"regele brazilor".
Respectat încă din vechime de către localnici, acest molid s e prezintă ca o ciudățenie
naturală, nu numai prin aspectul său conic, ci și prin dezvoltarea ramificării, care se face într -o
înghesuială multiplu orientată. Sub aspect de tufă uriașă, molidul de la Tihuța, este considerat o
mostră vegetală unică, fiind m onument strict ocrotit.
În afară de factorii naturali, un rol important în turism, îl au si obiectivele istorice.
Trecutul istoric al poporului român a lăsat numeroase vestigii pe teritoriul județului. Dintre
acestea amintim:
– Biserica Evanghelică din Herin a important monument de arhitectură, construită
în prima jumătate a secolului XII, cu două turnuri, unul în stil gotic, celălalt stil romanic, unică
în felul acesta în țară

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
40

CAPITOLUL 4
PREZENTAREA SITUAȚIEI DUPĂ REALIZAREA CONSTRUC ȚIEI
BARAJULUI

4.1. MODIFICĂRI ALE MEDIULUI FIZIC

4.1.1. MODIFICĂRI MORFOLOGICE

Prin crearea acumulării Colibița au apărut o serie de modificări ale morfologiei albiei și
versanților în biefuri și implicit modificări ale regimului de curgere.
Fenomenele caracteristice zonei de lac, constau din modificări de stabilitate a
versanților, din modificări ale proceselor de eroziune și transport aluvionar, modificări ce pot
avea loc în timpul exploatării lacului.
– în versanții constituiți din argile mar noase în alternanță cu tufuri sau gresii, se pot
produce eroziuni, surpări și alunecări locale de maluri, datorate variațiilor de nivel în lac (cu
extinderi posibile și deasupra nivelului apei), aceste fenomene de instabilitate vor avea loc în
special în z onele cu alunecări vechi , de pe versantul stâng , care pot afecta deluviul sau roca
degradată, fără a avea o influență majoră asupra stabilității malurilor, sau asupra colmatării
lacului;
– procesele de eroziune și spălare a versanților în zona de variații a nivelului în lac
contribuie la colmatarea lacului, pe baza datelor cunoscute din fazele de studii, privind
rezistența rocilor la eroziune și a faptului că versanții sunt stabili și acoperiți se apreciază că
procesul de colmatare a lacului va fi lent;
– depuneri de material adus fie de afluenți , fie rezultat din spălarea deluviilor, care
constituie un fenomen de mică amploare, ce nu influențează regimul de exploatare al lacului;
– schimbarea locului de vărsare a pâraielor și torenților va duce la modificar ea zonelor
de depunere a aluviunilor și la formarea conurilor de dejecție suspendate la nivelul retenției,
principala zonă de depunere a aluviunilor grosiere se află la coada lacului.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
41

Fenomenele caracteristice albiei în aval de baraj și în aval de pragurile captărilor
secundare constau din:
– reducerea suprafeței albiei minore, dezvoltarea vegetației în zona respectivă și
creșterea gradului de rugozitate;
– dezvoltarea conurilor de dejecție la confluente.
– reducerea eroziunilor si a transportului aluvionar în albia Bistriței și a pâraielor aval
de captările secundare.
Trebuie menționate deasemenea și alte modificări morfologice apărute ca urmare a
execuției lucrărilor la amenajarea Colibița:
– deranjarea echilibrului natural al versanților lacului prin executarea drumului de
contur (defrișări, crearea de taluze și ramblee artificiale, construirea de podețe și amenajări de
viroage traversate etc.) a favorizat apariția surpări și alunecări locale în taluzele nou create;[8]

4.1.2. SEISMICITATEA ZONEI

Ultimele cercetări recomandă supravegherea sub aspectul seismicității induse a
rezervoarelor la care înălțimea coloanei de apă este peste 100 m, sau la care volumul acumulării
este de peste 500 mii m3.
Evaluarea riscului seismicității induse, ținând cont de dimensiunile barajului si
acumulării (HB = 90m, VUTIL = 74,5 mii m3), de condițiile geologo -tehnice (aglomerate
vulcanice) și de condițiile seismo -tectonice (activitate naturală locală scăzută) nu indică
posibilitatea unor cutremure induse de acumularea Colibița. Nu se recomandă supravegherea
seismică

4.1.3. MODIFICĂRI HIDROLOGICE
4.1.3.1. MODIFICĂRI ALE HIDROGRAFIEI

Principalele modificări determinate de A.H.E. Colibița, constau în apariția pe valea
Bistriței , în spațiul depresiunii Colibița, a lacului de acumulare omonim, precum și a unei
"hidrografii artificiale" reprezentată prin aducțiunile ce deservesc această amenajare. Se adaugă
la acestea existența unui bazin compensator care stochează ape le uzinate de C.H.E. Colibița și

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
42

le descarcă în funcție de necesitățile asigurării debitului de servitute în zona orașului Bistrița
(funcția hidroenergetică este subordonată celei de alimentare cu apă).
Acumularea Colibița prezintă următoarele caracteristici proiectate :
-Nivelul normal de retenție – 797,45 mdM;
– Nivelul maxim de retenție – 801,00 mdM;
– Nivelul minim de exploatare – 740,00 mdM;
– Volumul util – 75 mil. m3;
– Volumul de atenuare a viiturilor – 25 mii m3;
– Suprafața lacului la N.N.R. – cca 300 ha;
– Lungimea lacului pe axa mare – cca 5 km.
Aducțiunea principală, situată în versantul stâng al văii Bistriței și având o lungime de
6,2 km, transportă apele din lacul de acumulare la centrala hidroelectric ă Colibița (Qi = 15,5
m3/s) preluând și debitele captate din afluenții stânga ai Bistriței reprezentați de văile Stegii, –
Șoimul de Sus și afluentul său dreapta (captarea -Iezer), Șoimul de Jos.
Aducțiunea secundară Repedea , cu o lungime de 800 m, preia o parte din debitele
colectate în bazinul superior al văii Repedea (afluent stânga al Bistriței cu care confluează la
cca. 400 m in aval de baraj) și le descarcă în lacul de acumulare în vecinătatea barajului.
Se află în cons trucție (1996) aductiunea secundară Bârgău, cu o lungime de 5300 m,
care va prelua prin captarea de la valea Strejii debitele din bazinul superior al Bârgăului și le va
descărca în lacul de acumulare în versantul drept al acestuia (in sectorul de confluenț ă cu valea
Tomnatic).Debitul modul în secțiunea de captare este de 0,396 m3/s.

Modificări ale regimului scurgerii
Prin realizarea amenajării Colibița, principalele schimbări în regimul scurgerii constau
în instalarea unui regim de tip lacustru în sectorul inundat de lacul de acumulare (în
depresiunea Colibița) și în apariția unui regim de scurgere modificat pe valea Bistriței în aval
de barajul Colibita și pe afluenții Bistriței în aval de punctele de captare.
Instalarea unui regim lacustru a început oda tă cu umplerea lacului de acumulare
(decembrie 1982). În intervalul 1985 -1992, nivelul apei în lac s -a menținut în general între 750
și 760 mdM (cu o golire în 1989 pentru realizarea măștii de beton asfaltic) iar din 1993 a
depășit 770 mdM.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
43

În prezent, lacul se află sub NNR cu cea 20 m, urmând să atingă acest nivel după
finalizarea lucrărilor la voalul de injecții al barajului.
Volumul de apă stocat în lac, permite asigurarea unui regim de scurgere compensat în
aval de ame najarea Colibița în scopul satisfacerii necesităților de apă din secțiunea orașului
Bistrița în perioadele cu deficit de scurgere.[2]

Modificări ale debitelor.
Debite minime
Regimul de exploatare al amenajării, subordonat scopului principal pentru care a fost
realizată aceasta – satisfacerea consumului de apă în orașul Bistrița, impune asigurarea în aval
de acumulare Colibița a unui debit minim de 1,2 m descărcat, fie din bazi nul compensator (cu
o capacitate de 90 mii m ), în cazul funcționării aducțiunii principale, fie direct de la baraj prin
intermediul unei conducte by-pass.
Debite medii
Sectoarele de albie aflate în aval de punctele de barare sau captare – pe valea Bistr iței
între baraj și C.H.E. Colibița și pe văile Stega, Șoimul de Sus și Șoimul de Jos, beneficiază de
debite reduse la cca.10% din valoarea medie anuală în regim natural în situația în care
funcționează aducțiunea principală.
Această diminuare substanțială a debitului mediu anual, se întâlnește si aval de punctul
de captare de pe valea Repedea.
După realizarea aducțiunii secundare Bârgău acest râu își va diminua cu cca.30%
debitul mediu anual la confluenta cu Bistrița.
Debite maxime
Capacitatea acumulării C olibița de a atenua debitele mari poate depăși 40%, după cum o
arată simulările efectuate pe calculator. Pentru o viitură cu un debit maxim de 990 m3/s (1,2 x
Q0,01%) apărută pe fondul unui nivel preexistent în lac cuprins între NNR (797,45 mdM) și
nivelul maxim de retenție (801,00 mdM), debitul maxim efluent în aval poate fi coborât la
valori cuprinse între 550 și 700 m3/s în funcție de modul de folosire al posibilităților de
descărcare (prin deversorul pâlnie, golirile de fund și semifund și centrală), în situațiile studiate
valoarea atenuării fiind cuprinsă între 28 % și 44 %.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
44

Figura 4.1. Râul Bistrița ardeleană în zona amenajării Colibița

4.3.1.3.2. MODIFICĂRI HIDROGEOLOGICE

Pe baza datelor privind condițiile hidrogeologice prezentate în capitolul IV și analizei
unor măsurători în forajele hidrogeologice din zona barajului, se pot face următoarele aprecieri
privind impactul A.H.E. Colibița asupra regimului apelor subterane.
Circulația apelor subterane care se face prin sistemul de fisuri din roca de bază
(aglomerate vulcanice și argile marnoase cu intercalații de gresii) și la baza deluviului care o
acoperă nu este influențată de prezența lacului în zona situată peste NNR.
Regi mul apelor subterane (care nu se constituie într -o pânză freatică) este legat în
principal de regimul precipitațiilor (regimul natural de versant).
În zona de racord cu nivelul lacului, linia de scurgere a apelor subterane poate să aibă
variații în funcție de variațiile nivelului în lac. Se apreciază că aceste variații sunt mici.
În aval de barajul Colibița și de captările secundare, pe văile respective s -a produs
reducerea debitelor. Reducerea debitelor pe văi a influențat scurgerea apelor subterane la
nivelul albiilor, determinând mici coborâri de nivel ale pânzei freatice.
Pe traseele aducțiunilor curgerea apelor subterane prin sistemul de fisuri a fost
influențată de execuția galeriilor. Apele subterane au fost antrenate spre galerii, care
reprezentau un dren creat în versant. Apele drenate au avut debite variabile de la o zonă la alta ,
fiind cuprinse între 0,3 -1 l/s /100m (aducțiunea principală).

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
45

În timpul exploatării aducțiunilor, în anumite zone se pot produce exfiltrații, care vor
alimenta apa din versant. Aceste fenomene se pot produce în subteran local, sau generalizat, cu
manifestări foarte reduse, sau deloc la suprafața terenului. [2]

4.1.4. MODIF ICĂRI CLIMATICE

Deși nu dispunem de determinări directe după punerea în funcțiune, pe baza
caracteristicilor dimensionale reduse ale acumulării (suprafață, volum de apă), se poate aprecia
că modificările climatice induse de aceasta sunt minime. Ele se re simt în special la scară
microclimatică, afectând pe o fâșie îngustă versanții marginali lacului și manifestându -se prin
atenuarea temperaturilor extreme de iarnă sau de vară (cu maxim 1 -2 oC) și prin creșterea
ușoară a umezelii relative.

4.2. MODIFICĂRI ALE M EDIULUI BIOLOGIC

4.2.1. FLORA ȘI VEGETAȚIA ACVATICĂ ȘI TERESTRĂ

Investigațiile de teren de la începutul lui noiembrie 1996, au pus în evidentă 26 asociații
vegetale, dintre care pentru pâraiele din depresiunea Colibița, dominantă este Telekio
speciosae – Alnetum incanae (Telekia speciosa si anin alb). Aceasta este însoț ită, ici și colo, de
pâlcuri ale următoarelor fitocenoze: Salicetum triandrae, Salici purpureae – Myricaarietum (
răchită roșie si cătină mică), Salici capreae -Sambucetum racemosae (salcie căprească și soc).
Din punct de vedere altitudinal, vegetația bazi nului hidrografic Colibița, se încadrează
între subzona fagului și zona molidișurilor. Vegetația forestieră cuprinde în principal făgete
(Symphito cordati -Fagetum), brădeto -făgete (Pulmonario rubrae -Abieti – fagetum), molidiso –
făgete (Leucanthemo waldst einii-Piceo – Fagetum)și molidișuri montane (Hieracio rotundati –
Piceatum). Deși mult influențată prin tăieri rase și extrageri masive de arbori, vegetația
forestieră mai păstrează în structura sa cenotică, elemente de floră caracteristică și unele
diferen țiale locale, care atestă pe de o parte existența milenară a acestora, iar pe de altă parte,
caracterul de climax al arboretelor respective.
Defrișările din zona lacului de acumulare, au dus la apariția unor suprafețe despădurite

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
46

ce au f ost repede ocupate de o vegetație caracteristică formată din Calamagrostis arundinacea,
Epilobium angustifolium, Aruncus dioicus, Filipendula ulmaria, Galium vulgare, Poa
nemoralis, etc. [20]
4.2.2. FAUNA TERESTRĂ

Nevertebrate terestre
Situația actuală privind nevertebratele terestre este tratată pe larg în lucrarea de
specialitate.
Gasteropode : Clausilia dubia și C. cruciata – în locuri umede, sub frunzar ; Lacinaria
fallax, L. tugida și L. elata – în pădure sub frunzarul mort sau sub bușteni; Goniodiscus
ruderatus – sub frunzar sub lemne putrede și sub pietre.
Acarienii microartropodele edafice sunt prezente, ca și în cercetările anterioaare, cu
număr mare de specii și indivizi. Cantonate pe văile Colibița, Șoimul de Sus, Repedea
semnal ăm specii din Fam: Nothridae, Hermaniidăe, Carabodidae, Suctobelbidae, Oribatulidae,
Caratozetidae.
Un grup care n -a apărut în probele anterioare este cel a unor crustacei din ordinul
Isopoda la care sunt semnalate speciile Protracheoniscus politus și Porc ellium conspersus
împreună cu Trachelipus wachtleri, întâlnite frecvent în arinisurile ce însoțesc cursurile de apă.
Alt grup, de asemenea nesemnalat în cercetările anterioare, este cel al miriapodelor, în
cadrul lor sunt menționate speciile din genul Lith obius din genul Pachymerium și speciile
Necrofloeophagus longicornis si Geophilus arenarius.
Insectele au fost predominante în urma prelevărilor de probe.
Colembolele par a fi cele mai bine reprezentate, atât specific cât și ca număr de indivizi.
Sunt menț ionate fam. Hypogastruridae, Isotomidae, Entomobryidae și Tomoceridae.
Heteropterele cuprind specii care nu au fost semnalate în listele anterioare, specii din
genul Tritomegas – în pajiști și marginea pădurilor; Thyreocores scarabaeoides, Graphosoma
linea tus, Sciocoris microfthalmus etc.

Vertebrate terestre
Fauna de vertebrate terestre, mai săracă numeric este greu de observat, cu atât mai mult
într-o singură incursiune efectuată toamna târziu. Totuși, lucrarea de specialitate menționează

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
47

următoarele aspecte față de situația anterioară:
 prezența tritonului cu creastă (T. cresîatus) și a tritonului de apă (T. vulgaris), a
căror limită superioară a arealului trebuie să fie în zona lacului de acumulare Colibita; tritonul
carpatic (T. montan donî), endemit pentru Carpații răsăriteni, este prezent pe valea Pietroasele,
Repedea si Colibița; dintre reptile mai este menționat Coluber jugularis;
 prezența în molidișuri a cocosului de munte (Tetrao urogalus) și a ieruncii
(Tetrates bonasia); pe lângă cele două specii care dau numele etajului (cel al tetraonidelor), se
mai găsesc și alte specii aparținând ordinelor: Paseriformes, Galliformes, Strigiformes,
Piciformes, Falconiformes si Charadriiformes; etajul inferior este cel al columbidelor, nume dat
de reprezentanții cei mai cunoscuți, porumbeii și turturelele și cuprinde pădurile de foiase din
zona luată în studiu;
– a fost capturat un exemplar de chițcan de apă (Neomys fodiens) pe valea Șoimul de
Sus, și a fost semnalată prezența cârtiței (Talpa europ aea);
 inventarierea speciilor de pârși existente – pârșul mare (Glis glis), preferă
lizierele și raristile; pârsul de alun (Muscardinus avellanarius), preferă tufișurile de la marginile
pădurilor și alunișurile; pârsul de stejar (Eliomys quercinus) și Dryo mis nitedula, în pădurile de
fag și cele de amestec;
 mamiferele de interes cinegetic, conform listelor date anterior, sunt prezente în
zonă.
4.2.3. FAUNA ACVATICĂ

Nevertebrate acvatice
Datele privind situația actuală a nevertebratelor acvatice, provin din probe prelevate în
august 2016, în aval de Prundu Bârgăului și noiembrie 2016, în următoarele stații: amonte și
aval de lacul de acumulare; pârâul Repedea amonte și aval de captare; pâr ul Șoimul de Sus,
amonte de captare; și pârâul Pietroasa de Jos.
În stația din aval de Prundul Bârgăului, au fost evidențiate următoarele unități
macrotaxonomice: Triclade (1sp.), Gasteropoda (3sp.), Amphipoda (1sp.), Hidracarina
(lsp.),Ephemeroptera (9sp. ),Plecoptera (14sp.), Trichoptera (4sp.) Coleoptera (3sp.),
Chironomide (16 sp.). Determinările în cele 6 stații din 1996 au însumat următoarele unități
macrotaxonomice: Nematoda, Oligocheta, Gasteropoda, Amphipoda, Hidracarina, Copepoda,

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
48

Ephemeroptera, Plecoptera,Trichoptera, Coleoptera, Psichodide, Chironomide.
Prezența Ephemeropterelor Trichopterelor si Plecopterelor indică de la început un
caracter reofil al tipului de ecosistem acvatic, iar prezența Plecopterelor individualizează
existența unei ape curgătoare de bună calitate, nepoluată.
În ceea ce privește nivelul de diversitate, cel mai ridicat apare în stațiile din amonte de
captările de pe Repedea și Șoimul de Sus, precum și din pârâul Pietroasa de Jos. Numărul cel
mai mic de specii apare chiar imediat în aval de baraj, urmare a scăder ii debitului.
O diversitate oarecum săracă o au și probele din amonte de lac, probabil și datorită
locului de prelevare (aval așezare Colibița) sau altor factori neelucidati. Totuși, prezența
grupelor de efemeroptere, plecoptere, trihoptere indica că aspec tul componenței biotice in stația
în amonte de lac are caracter reofil.[20]
Ihtiofauna
Studiul ihtiofaunei lacului Colibița este interesant din cel puțin două puncte de vedere. În
primul rând, prin poziția de vârf pe care o ocupă peștii în piramida trofică din ecosistemele
acvatice, aceștia sunt influențați și influențează la rândul lor întreaga biocenoză. Altfel spus,
ihtiofauna unui sit există într -o strânsă interdependență cu toate celelalte viețuitoare din locul
studiat. În al doilea rând, în cazul part icular al lacului Colibița, peștii sunt singurul grup
taxonomic pentru care există nu doar date actuale, ci și un bun set de date istorice, ceea ce
permite înțelegerea dinamicii biocenozei locale sub influența impactului antropic major la care a
fost supus ă în ultimele decenii.
În rezumat, ihtiofauna cursului superior al Bistriței Ardelene, deja afectată în perioada de
după cel de -al doilea război mondial de factori naturali (inundații neobișnuite prin anii '70), dar
mai ales artificiali (creșterea gradului de saprobitate), a fost supusă unui impact major prin
construcția barajului și formarea lacului de acumulare Colibița. Habitatul inițial lotic (apă
curgătoare) a fost înlocuit cu unul lentic (apă stătătoare). Ihtiofauna inițială, caracteristică pentru
interferența dintre zonele păstrăvului și a lipanului, era formată din opt specii (dintre care trei
sunt ocrotite prin legis lația națională și internațională – chișcarul, lipanul și moioaga), iar două erau
importante pentru pescuitul sportiv (păstrăvul și lipanul). Ihtiofauna actuală din lacul Colibița
este alcătuită din zece specii dintre care doar două (adică o cincime) supraviețuiesc din stocul
inițial, restul fiind elemente alohtone introduse în princi piu pe cale artificială.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
49

Sensibilitatea deosebită a ihtiofaunei la modificările de mediu se poate explica nu doar
prin poziția speciilor de pești la vârful piramidelor trofice din biocenozele acvatice, ci și prin
faptul că ecosistemele acvatice suportă nu doar influențe directe, ci asupra lor se răsfrâng
diferitele impacte din întregul bazin hidrologic al respectvului curs de apă. Astfel, într -un studiu
dedicat biodiversității din zona orașului Bistrița s -a constat at că peștii reprezintă grupul faunistic
cel mai puteric afectat de activitatea omului: în prezent zona orașului Bistrița mai există cam 15
specii, abia jumătate din ihtiofauna existentă acolo cu o jumătate de secol în urmă; demn de
notat e faptul că impac tul antropic s -a manifestat nu doar prin extincții, ci și prin introducerea
accidentală a unei noi specii.
Ihtiofauna prezentă și istorică a lacului Colibița, respectiv al cursului râului Bistrița înzona
Colibița este sintetizată în următorul tabel (16 spe cii distribuite pe patru perioade istorice -inițial
= înainte de ridicarea barajului, decada de după umplerea lacului, perioada de după anul 2000 și
situația prezentă; spre comparație, pe prima coloană a tabelului se prezintă și datele recente
rezultate di n pescuitul științific efectuat în aval de baraj în 2013): [15]

Tabelul 4.1 Itihofauna lacului Colibița și a cursului râului Bistrița

specie aval lac inițial decada de după
umplerea
lacului perioada de
după anul 2000 prezent
biban 0 0 0 0 1
crap 0 0 0 0 1
somn 0 0 0 0 1
babușcă 0 0 0 1 0
clean 0 0 0 1 1
obleț 0 0 0 1 1
șalău 0 0 0 1 1

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
50

caras 0 0 1 1 1
chișcar 0 1 0 0 0
lipan 0 1 0 0 0
moioagă 0 1 0 0 0
porcușor 1 1 0 0 0
scobar 0 1 0 0 0
zglăvoc 1 1 0 0 0
boiștean 1 1 1 0 1
păstrav 1 1 1 1 1

Ultimele patru coloane din tabel prezintă tabloul dinamicii temporale a ihtiofaunei în contextul
transformării ecosistemului lotic (râul Bistrița) într -unul lentic (lacului de acumulare Colibița):
1. Ihtiofauna inițială reflectă o comunitate de tranziție între zona păstrăvului (caracterizată de
prezența păstrăvului și a zglăvocului) și zona lipanului (caracterizată de prezența
lipanului, însoțit de moioagă); informațiile din literatură documentează că lipanul eradeja
încă din anii 1970 într -un puternic declin, iar scobarul își extinsese arealul în amonte;
situația e pusă pe seama unui complex de factori, atât naturali (inundațiile din anii 1970
care ar fi decimat populațiile de lipan prin antrenarea lor în avalul râulu i, într- o zonă
nepotrivită supraviețuirii), cât și de natură antropică (prosperitatea scobarului, numit local
poduț, specie ce se hrănește răzuind bioderma instalată pe substratul pietros, este explicată
prin creșterea saprobității râului).
2. Decada de după finalizarea barajului și umplerea lacului este caracterizată de extincția
faunei reofile inițiale și pătrunderea primelor elemente alohtone. Majoritatea speciilor
strict reofile (chișcarul, lipanul, zglăvocul, moioaga) au dispărut complet din lacul de
baraj, neputând u-se adapta vieții în apa stătătoare. Inițial, populația de boiștean a
prosperat în lac, furnizând o bază trofică adecvată pentru păstrăv, care se prevedea că va
reprezenta o atracție pentru pescuitul sportiv. Brusc, prin anii 1995 s-a constatat o

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
51

prăbușire catastrofală a efectivelor de păstrăv, motivele rămânând neelucidate: s -a
prespus că ar fi vorba de o epidemie (deși lipsesc analizele anatomolopatologice
doveditoare), însă nu pot fi excl use nici braconajul și nici modificarea condițiilor de
mediu din lac în urma proceselor de restructurarea a parametrilor ecosistemului odată cu
tranziția de la mediul lotic la cel lentic.
3. În decada următoare, ihtiofauna lacul s -a îmbogățit treptat cu diver se specii de pește
introduse în principal pe cale artificială, fie accidental, fie intenționat, în urma populării
cu pește efectuate în mod haotic de către asociațiile piscicole locale.
4. În prezent, ihtiofauna lacului Colibița este dominată absolut de o spe cie alohtonă,
oblețul, care exploat ează o resursă caracteristică ecosistem elor lotice – pelagialul. Oblețul
reprezintă baza trofică pentru șalău – o specie răpitoare introdusă recent în lac. Se mai
pescuiesc în cantități relativ reduse cleanul, carasul, bibanul și plătica – toate (cu excepția
probabilă a cleanului) apărute în lac în mod artificial. Boișteanul supraviețuiește în număr
redus, decimat de șalău și lipsit de un mediu favorabil în afara zonei de la coada lacului.
Păstrăvul mai persistă în număr mic, doar datorită repopulărilor periodice cu puiet
crescut artificial. Ultimul introdus în sistem, bibanul, exercită o puternică presiune
asupra celorlalte specii de pește.
Păstrăvul poate fi un bun studiu de caz pentru modul cum ihtiofauna locală a fost
influențată de transformarea cursului superior al râului Bistrița în lac de acumulare.
Metapopul atia inițială de păstră v din bazinul superior al Bistriței Ardelenești a fost
fragmentată prin apariția lacului de baraj în șase subpopulații izolate unele de altele: (1)lac
și amonte (Izvorul Lung, Bistrița), (2) Repedea, (3) Stega, (4) Șoimul de Sus, (5)Șoimul
de Jos, (6) Bistrița amonte baraj (sectorul Tătarca – Prundu Bărgăului) șiafluenții. Izolate
unele de altele și lipsite de posibilitatea de a efectua migrațiile de reproducere
caracteristice speciei, aceste subpopulații de păstrăv nu par a fi viabile, specia
menținându -se doar în mod artificial, prin lansarea periodică de puiet. Fragmentarea
populațională este probabil similară pentru celelalte specii reofile ce populau inițial
sectorul din Colibița al râului Bistrița (zglăvocul, boișteanul, chișcarul) șiexplică cel puțin în
parte extincția chișcarului.[20]

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
52

Figura 4.2. Raspândirea păstrăvului în bazinul superior al Bistriței Ardelene.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
53

4.2.4. CALITATEA APEI

Starea actuală a calității fizico -chimice a apei a fost apreciată cu date provenind de la
Agenția de Mediu din Bistrița Năsăud – pentru lacul de acumulare și în urma prelevărilor de
teren din noiembrie 2016, din Colibița (amonte si aval de lac) și din aflu enții din stânga ai
Bistriței Ardelenești situați în aval (Repedea, Șoimu de Jos, Pietroasele).
În tabelele care urmează prezentăm valorile câtorva parametri fizico -chimici, în stațiile
de prelevare mai sus menționate.
În tabelul 4.1. sunt prezentați param etrii fizico -chimici ai apei lacului Colibița –
19.04.2015.

Tabel 4.2.Parametrii flzico -chimici ai apei lacului Colibița – 19.04.2015

Stații, Param Cap lac Coadă lac Mal stâng Mal drept
Temperatura apei
(oC) 4 4 4,5 4,5
pH 7,5 7,3 7,4 7,4
O.D.(mg/l) 10,1 10,1 9,85 10,8
cr(m g/i) 32 28 27 30
SCV" (mg/l) 19 17 15 18
Ca^ (mg/l) 17 16 18 19
NH 4"(mg/l) 0,73 0,50 0,62 0,55
N02-(mg/l) 0,055 0,083 0,055 0,045
N03"(mg/1) 3,04 1,10 4,82 3,80

În tabelul 4.2. sunt prezentați parametrii fizico -chimici ai apei lacului Colibița –
20.06.2016.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
54

Tabel 4.3. Parametrii fizico -chimici ai apei lacului Colibița – 20.06.2016

Stații
Parametrii Cap lac Coadă lac Mal stâng Mal drept
Temp. apei (°C) 16 17 16 16
pH 7,3 7,2 7,3 7.2…9,7
O.D.(mg/ 10,1 10,8 9,1 9,7
Cl"(mg/1 36 39 33 31
S04z- 17 19 20 21
Caz+ 36 35 31 37
NH 4+(mg 0,33 0,16 0,22 0,21…0,0
N02- 0,026 0,025 0,019 0,018
N03"(mg/ 3,94 5,54 4,93 4,97

În tabelul 4.3. sunt prezentați parametrii fizico -chimici ai apei lacului Colibița –
6.11.2016.

Tabel 4.4.Parametrii fizico -chimici ai apei lacului Colibița – 6.11.2016

Stații Param Cap lac Coadă lac Mal stâng Mal drept
Temp. apei (°C)
PH 7,7 7,5 7 7,6
O.D.(mg/l)
Cl-(mg/i) 14 11 18 18
SO 42- (mg/l) 15 17 16 15
Ca2+ (mg/l) 25 21 22 20
NH 4+(mg/l) 0,050 0,125 0,050 0,10
N02- (mg/l) 0,002 0,001 0,001 0,002
N03-(mg/1) 0,66 0,84 0,45 0,24

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
55

În tabelul 4.4. sunt prezentați parametrii fizico -chimici ai apei lacului Colibița –
7.04.2017.

Tabel 4.5.Parametrii fizico -chimici ai apei râului Colibița și ai unor afluenți 7.04.2017

Stații, Param. râu
Colibita râu
Colibita av. râu Repe dea râu Șoimul
de Sus râu Pietroasele
Temp. apei (°C) 5 8 6 6 6
pH 6,5 7-7,5 6,5-7 7 7-7,5
O.D.(mg/l) 6 5 11,2 10,2 8,6
Durit.tot. (°d) 10, 10,5 6,5 6,7 6,2
PO 43-(mg/l) 0,2 0,25 0,25 0,25 0,25
NH 4+(mg/l) 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
N02-(mg/1) – – – _
N03-(mg/l) – – – – –

Pe baza acestor date se poate afirma că apa din lac, din râul Colibița și din afluenți este
o apă curată de bună calitate (neutră, mineralizare slabă, prezența în apă a gazelor dizolvate din
atmosferă etc).
O excepție este reprezentată de apa imediat în aval de baraj având o concentrație relativ
scăzută a oxigenului dizolvat, probabil datorită provenienței ei din hipolimnionul lacului de
acumulare (conducta de by – pass a golirii de fund). în afara acestui pa rametru amintit, din stația
aval de baraj, toate celelalte date se încadrează în valorile unei ape de calitatea I -a, conform
STAS 4706 / '88.[17]

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
56

4.3. MODIFICĂRI ALE CADRULUI SOCIO -ECONOMIC
4.3.1. ORGANIZAREA TERITORIULUI, POPULAȚIA, CADRUL ECONOMIC
Amenajarea hidroenergetică Colibița a fost realizată pe teritoriul administrativ al
comunei Bistrița Bârgăului, mai precis în apropierea satului Colibița.
Suprafața de teren necesară amenajării a aparținut în principal Ocolului Silvic dar și
persoanelor p articulare.
Pentru realizarea centralei, captărilor secundare, bazinul compensator și drumului de
acces la castelul de echilibru și casa vanelor, au fost necesare 13,9 ha de teren, din care: 3,3 ha
agricol, 0,2 ha neagricol, 10,4 ha silvic. Toate aceste obiective au f ost efectuate în mai multe
faze. Actele normative conform cărora au fost scoase din circuit terenurile au fost: Decretul
130/80, Decretul 209/81, Decretul 346/84, Ordinul 853/81, Ordinul 955/82 și Ordinul 116 /83.
Suprafața de teren care a fost acoperită d e lacul de acumulare a fost de cca. 380 ha, în
majoritate fiind pădure. Este de menționat faptul că în cuveta lacului s -au găsit biserica si
cimitirul – care au fost strămutate și 8 cabane și vile turistice – care au fost demolate.
În ceea ce privește popu lația, la recensământul efectuat la 1 ianuarie 1996, comuna
Bistrița Bârgăului avea 4620 locuitori (2293 bărbați si 2327 femei) iar comuna Prundul
Bârgăului avea 6542 locuitori ( 3274 bărbați si 3268 femei ).
Amenajarea Colibița a dat posibilitatea creării de locuri de muncă, atât pe perioada de
construcție (cca. 300 locuri de muncă în anul de maximă activitate), cât și pentru întreținere și
exploatare (cca. 25 locuri de muncă).
Odată cu finalizarea lucrărilor la hotelul Colibița, se vor crea locuri de munc ă și în
turism.[20]

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
57

Figura 4.3 Harta amenajarii hidrotehnice Colibita

4.3.2. CĂI DE COMUNICAȚIE

Căile de comunicație care deservesc zona studiată au fost prezentate în capitolul II.
– Prin construirea amenajării hidroenergetice Colibita, rețeaua de drumuri care a fost
afectată de construirea acestui obiectiv, Bistrița Bârgăului – sat Colibița – a fost refăcută pentru
a asigura atât traficul forestier cât și cel de călători. În acest se ns drumul județean Prundu
Bârgăului – baraj Colibita ( DJ 173 A) racordat la drumul național DN7 Bistrița – Vatra Dornei
a fost modernizat, având următoarele caracteristici:
– lungime: 15,50 km; pe ultimii 4 km spre baraj sistemul rutier a fost consolidat p entru a
face fată traficului greu;
– platfomă carosabilă: 7m;
– sistem rutier tip nerigid cu îmbrăcăminte asfaltică;
– s-au realizat o serie de drumuri noi:
– drum forestier contur lac mal drept, în lungime de 9,7 km ce se racordează la un capăt
cu drumul județean Prundul Bârgăului – baraj Colibița, iar la celălalt capăt cu drumul de contur
lac mal stâng; drumul de contur mal drept s-a construit în vederea menți nerii activității de

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
58

exploatare forestieră desfășurate în amonte cât si pentru aprovizionarea cu lemn a fabricii de
cherestea Bistrița Bârgăului;
– drumul forestier contur lac mal stâng, în lungime de 5,7 km ce se racordează la un
capăt cu drumul județean la capătul barajului, iar la celălalt capăt cu drumul forestier contur lac
mal drept;
– drumul care unește Mureșenii Bârgăului de drumul contur lac mal drept necesită
reparații din cauza unor alunecări de teren.
În ceea ce privește alimentar ea cu energie electrică, aceasta este asigurată tot de LEA
20kv. Lacul de acumulare a inundat unele zone ale liniilor electrice, dar acestea au fost mutate
înaintea începerii lucrărilor, astfel încât să nu afecteze populația Colibiței
Instalații de telecom unicații sunt numai la barajul Colibița și în comuna Bistrița
Bârgăului, Colibița nefiind racordată la rețeaua de telecomunicații.
Alimentarea cu apă a satului Colibița se face din surse proprii (puțuri), iar în Bistrița
Bârgăului, atât din surse proprii, cât si din rețea, aici existând o stație de tratare.

4.3.3. ESTETICĂ -TURISM

Zona cu o valoare peisagistică excepțională, stațiunea Colibița, prin ridicarea barajului,
s-a îmbogățit cu lacul de acumulare Colibița având o suprafață de cca.300 ha.
Combinarea imaginii luciului de apă cu cea a poienilor, a podurilor de conifere si făgete,
a stâncilor falnice formate pe roci vulcanice creează un efect ambiant deosebit, necesar a fi
valorificat în scopuri turistice și de recreare.
Prin amenajarea laculu i de acumulare au fost afectate o serie de obiective
turistice: 8 cabane și vile turistice existente în cuveta lacului.
Dezafectarea acestei capacități turistice a impus necesitatea construirii unui echivalent
turistic în această localitate cu un vechi profil turistic.
A fost proiectat un hotel, amplasat pe malul drept al lacului de acumulare Colibița la 1
km distantă de baraj la cota de aproximativ 830mdM; acesta beneficiază de un teren însort toată
ziua, fiind bine orientat spre E -S-V.
Hotelul a fost proiectat pentru o capacitate de cazare de 200 locuri și alimentație publică

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
59

de 240 locuri. În decembrie 1989 lucrările la hotel au fost sistate. Datorită reliefului existent, în
Atât hotelul, cât și casele de vacanta menționate, nu au în momentul de fată soluționată
problema evacuării apelor uzate – potențial factor de poluare a a pelor lacului.
Aval de barajul Colibița se află organizarea de șantier aflată în curs de dezafectare,
organizare care nu mai poate fi folosită în scopuri turistice. Organizarea de șantier va fi
dezafectată complet în momentul finalizării tuturor lucrărilor la amenajarea Colibița.
O caracteristică importantă a acestei stațiuni o reprezintă lipsa totală a poluării,
rezultând un aer bogat în ozon, tonic și purificator.[20]

4.4. ANALIZA SWOT A IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI, AL ACUMULĂRII COLIBIȚA

Exploatarea excesi vă a resursei de apă a condus la limitarea acesteia, considerată la un
moment dat gratuită cât și inepuizabilă. S -a intrat astfel într -un cec vicios, cu un ciclu de durată
relativ mare, care pune în pericol perspectivele de viață ale generațiilor viitoare. Analiza
continuă a resursei a dovedit necesitatea stabilirii unor strategii de protejarea ei, ignorarea
deprecierii și scăderii resursei au ca rezultat scăderea calității vieții (Fig. 4.3).

Figura 4.4. Evaluarea impactului asupra scăderii calității vieți i.

Analiza SWOT reprezintă un fel de scanare a mediului ce permite stabilirea impactului

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
60

până în prezent și dă șansa stabilirii strategiilor de management al resurselor de apă pe viitor.
PUNCTELE TARI sunt relativ ușor de identificat, deoarece ele se pot aprecia pe baza
criteriilor economice și ecologice general acceptate care anunță că energia hidraulică este cea
mai ieftină și cea mai puțin poluantă dintre toate formele de energie convențională.
Adăug ăm acestui argument și faptul că întreaga amenajare hidrotehnică are și o altă
folosință deosebit de importantă, aceea a asigurării necesarului de apă pentru economia și
populația din zonă. Se poate afirma că impactul pozitiv al obiectivului este mai impor tant decât
cel negativ pe care construcția și exploatarea sa îl produc.
Unul din punctele tari ale amenajărilor hidroenergetice, îl reprezintă impactul asupra
populației urbane a municipiului Bistrița care este în proporție de 100% pozitiv.
Acest aspect po zitiv este direct legat de asigurarea apei necesare populației și creșterii
animalelor.
Indirect se intervine prin furnizarea de energie electrică în sistemul energetic național.
Un alt punct tare, îl reprezintă impactul social economic care este extrem de important,
el având un rol important pentru întreaga economie națională prin furnizarea de energie
electrică în sistemul național de electricitate.
Putem afirma că acest impact se răsfrânge și asupra economiei locale, deoarece energia
produsă permite dezvoltarea industriilor specifice în zonă. Apar astfel și avantaje pentru
populația din zonă.
Astfel:
 se îmbunătățesc substanțial condițiile de viață pr in realizarea de infrastructuri (rețele
de drumuri, căi ferate, linii energetice, rețele de telefonie);
 se îmbunătățesc condițiile de viață prin amenajări și construcții de locuințe;
 se dezvoltă zone de turism;
 se asigură un spor de locuri de muncă pentru populația activă.
Un alt punct tare, îl reprezintă impactul asupra patrimoniului istoric și cultural care este
considerat pozitiv deoarece dezafectările de gospodării sau strămutările au fost compensate cu
diferite beneficii și cu efectele benefice ale obi ectivului hidrotehnic.
Impactul asupra peisajului este considerat un punct tare deoarece barajele și lacurile
de acumulare au schimbat peisajul natural inițial. Noul peisaj realizat este în concordanță cu
tendința dezvoltării economico -sociale.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
61

Impactul asupra folosirii apei poate fi exprimat sumativ și cantitativ pe baza analizelor
fizico -chimice, biologice și bacteriologice se pot face aprecieri privind calitatea apei, categoria
acesteia, starea de trofie pentru un lac, posibilități de utilizare etc.
Orice apa de supraf ață, trebuie studiată în toata complexitatea ei. Pentru a studia
sistemul ecologic în ansamblul său, trebuie cunoscute trăsăturile sale definitorii determinate de
interacțiunea populațiilor componente ale biocenozei și componentele biotopului în întregime.
Se acceptă, în general, ideea că eutrofizarea sau îmbogățirea apei cu substanțe nutritive
este un proces natural sau artificial de îmbătrânire căruia îi corespunde o creștere a
productivității biologice.

PUNCTELE SLABE ale impactului conduce la producere a unui efect ireversibil.
Astfel, dintre punctele slabe trebuie menționate:
 întreruperii pe durată lungă a transportului aluviunilor dinspre amonte spre aval;
 impactul asupra mediului biologic, prin modificarea regimului hidrologic pe râu.
Impactul negativ asupra agriculturii apare în zonele în care prin supraînălțarea pânzei
freatice datorită creșterii nivelului apei se produc inundații.
Apele uzate de la diferite folosințe influențează negativ calitatea râurilor, fiindcă sursele
de poluare nu sunt dotate decât parțial cu instalații de epurare, iar multe dintre cele dotate au
funcționare necorespunzătoare, fie datorită capacității, fie datorită exploatării și acest fapt
conduce la schimbarea calității apei în anumite secțiuni de control ce afectează unități le ce
folosesc apa și sunt amplasate în aval
Principalele aspecte negative asupra mediului legate de construcția și exploatarea
hidrocentralei Colibița sunt:
 Impactul ecologic al debitul de apă deviat și nevoia de a menține un debit suficient
prin albia naturală a râului.
 Impactul vizual negativ a prizei de apă, a barajului și a clădirii centralei.
 Orice pagubă adusă peștilor sau altor organisme care trec prin turbine odată cu apa.
 Impactul unei faze din perioada de construcție, când pot fi necesare baraje temporare;
există de asemenea riscul perturbării sedimentelor de pe patul râului și/sau depozitarea
materialelor de construcții în apă.
 Orice schimbare a nivelurilor apelor subterane datorată barajului. Trebuie specificat

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
62

faptul că schemele la scară redusă care nu implică acumularea apei în spatele barajului sau în
lacuri de acumulare, au un impact mult mai mic asupra me diului înconjurător.
 Aspecte asociate uzurii premature a echipamentelor care intră în contact cu apa, în
prezența unei eroziuni mixte ale curgerii cu sedimente solide sau cauzate de către agresiuni
chimice ale apei și aspecte corespunzătoare unor activități inadecvate de produ cție de energie,
de întreținere și reparații. În ambele cazuri, randamentul și disponibilitatea echipamentului
scad, iar producția de electricitate scade, având un impact major asupra venitului companiei.
De exemplu, în cazul amenajărilor hidroenergetice este posibil prelungirea duratei de
execuție datorită unor accidente geologice neprevăzute inițial, iar după terminarea execuției să
urmeze o perioadă hidrologică deficitară. Evident că în acest caz, returnarea eventualilor bani
împrumutați devine dificilă , se pot plăti dobânzi penalizatoare etc. și, în consecință,
rentabilitatea proiectului poate scade, sau la limită proiectul poate deveni nerentabil.

AMENINȚĂRILE sunt strâns legate de posibilitatea riscului de cedare al barajului. În
mod normal, barajele reduc riscul de inundații prin atenuări sau îndiguiri. În general, acest risc
este foarte redus, fiind controlat cu responsabilitate în toate fazele construcției proiectare,
execuție și exploatare, prin urmărirea comportării barajului în exploatare.
O alt ă amenințare o reprezintă colmatarea lacului de acumulare. Efectele nefavorabile
ale gradului ridicat de colmatare sunt foarte numeroase și în general bine cunoscute. Ca o
consecință a procesului de colmatare a lacurilor, apare diminuarea aportului de aluv iuni în aval.
Efectele pot fi favorabile pentru depoluarea mecanică în aval, dar de regulă, sunt dăunătoare:
apare eroziunea fundului și malurilor albiilor de râuri, precum și diminuarea sau împiedicarea
refacerii depozitelor de agregate naturale pentru co nstrucții, de mare importanță
pentru economia națională și/sau regională.

OPORTUNITĂȚILE sunt foarte importante în acest caz. Ele sunt strâns legate de
posibilitatea amplasării mai multor amenajări hidroenergetice pe parcursul aceluiași râu. Acest
lucru este extrem de important dacă ne dorim ca mediul înconjurător să nu mai fie poluat cu
noxele emise de către alți producători de energie electrică (de exemplu termocentrale).
Ținând cont de această analiză realizată, am ajuns la concluzia că punctele tari, dar și
oportunitățile sunt mult mai importante decât punctele slabe sau amenințările .

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
63

CAPITOLUL 5
GOLIREA LACULUI COLIBITA

Obiectivul central al proiectului este reducerea riscului de producere a inundațiilor în
b.h. Bistrița, favorizate de schimbările climatice, prin aducerea la parametrii optimi de
funcționare ai acumulării Colibița, cu efecte asupra populației, bunurilor materiale și
obiectivelor social -economice.
Necesitatea implementării proiectului deriva di n importanța acumulării Colibița pentru
atenuarea viiturilor si astfel evitarea pagubelor din aval, în vederea apărării localităților: Bistrița
Bârgăului, Prundu Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Josenii Bârgăului, Rusu Bârgăului,
Livezile, apărarea municip iului Bistrița împotriva inundațiilor. Acumularea asigură rezerva deapa
brută necesară alimentării cu apă potabilă a localităților din aval, de -a lungul râului Bistrița
Transilvană, până la confluența cu râul Șieu (localități cu un număr total de 128.503 locuitori),
precum și producerea de energie electrică, combaterea eroziunii solului, agrement, sport, turism.
Se menționează că această zonă are numeroase puncte de atracție culturală, istorică șituristică,
cum ar fi: construcții medievale, biserici și clă diri vechi, rezervații naturale, etc., ce conferă un
potențial turistic atractiv ce trebuie păstrat.[20]

Figura 5.1.Golirea lacului Colibita
Ca urmare, prin implementarea acestui proiect, se pune in siguranță acumularea

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
64

Colibița, având ca efecte :
-evitarea pierderilor de vieți omenești în scenariul de rupere al barajului și reducerea
riscului la inundații (atat prin diminuarea hazardului, cât și a pagubelor la inundații) în 16
localități aflate aval de acumularea Colibița, de -a lungul râului Bistrița până la confluența curâul
Șieu; ; 1.439 in risc de pierdere a vietii.
-asigurarea și protejarea resurselor de apă (Vu = 70 mil. m³);
-regularizarea debitelor și asigurarea unei stăr i de echilibru al regimului hidrostatic și
hidrodinamic al apelor subterane, cu amenajarea celor de suprafață;
-protejarea și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață prin apărarea
împotriva efectelor distructive ale apelor.
Soluțiile te hnice se încadrează în condițiile de validitate tehnică, economică, socială și
ecologică, și țin cont de principiile și criteriile specifice bazinului hidrografic al râului Bistrița
pentru conservarea naturii și a biodiversității.[21]
Sursele identificate de risc de inundații sunt următoarele:
-Risc cedare baraj (accident) – cca 36% din populatia judetului (cca 109.000 locuitori) ar
fi potential afectata in scenariul de cedare a barajului (a se vedea Planul de actiune in caz de
accident la barajul Colibita 2016 -2025 precum si Raportul de modelare). Este vorba de 128.503
locuitori potențial afectati în scenariul de cedare a barajului, din care 1.439 in risc de pierdere a
vietii. Conform ,,Planului de acțiune în caz de accident la barajul Colibița 2016 -2025”, bazat pe
simularea la ruperea barajului, rezultă că dezastrul hidrologic (cca. 75 mil. mc) ar afecta 16
localități în aval, inclusiv municipiul Bistrița, Conform rezultatelor modelarii scenariului de
cedare al barajului, obiectivele identifcate in risc dir ect de inundatii includ 6.659 proprietati,
156 obiective socio -economice si 17 obiective culturale, 990 ha teren agricol, alaturi de
infrastructura aferenta (peste 100 km de drumuri, cca 19 km de cale ferata, statie de epurare,
priza de apa, linii electric e etc.). In scenariul de cedare al barajului, ar fi afectati direct 19.439
locuitori din care 1439 cu risc de pierdere a vietii omenesti, si indirect pana la 128.503
locuitori, populatia totala a celor 16 localitati. ,(„Planul de actiune in caz de acciden t la barajul
Colibita 2016 -2025”)
-Risc pluvial – Dincolo de tendințele identificate asupra viiturilor pe cursurile de apă, în
ultima perioadă se remarcă o creștere a frecvenței fenomenelor hidrologice periculoase de
scurgere pe versanți și torenți (viitur i ,,flash -floods’’), (Proiect RORISK si VULMIN).

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
65

-Risc fluvial – a se vedea hartile de hazard elaborate în cadrul prezentului proiect
(Raport modelare, in conformitate cu care in scenariul de 1 % sunt afectate cca 800 locuinte).
Aceste date sunt confirmate de evenimente înregistrate în zonă.
Riscul la in undatii este estimat să crească odată cu schimbările climatice, atât pentru
populație, cât și pentru infrastructura socială, patrimoniul economic și cultural din zonă.[22]
Obiectivele specifice ale proiectului includ:
– reducerea riscului de producere a unor dezastre, cauzate de fenomene
hidrometeorologice periculoase favorizate și de schimbările climatice din ultimii ani, cu impact
asupra populației localităților din aval, a căilor de comunicații regionale și naționale;
– menținerea în funcțiune a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor și a
infrastructurii de gospodărire a apei existentă;
– asigurarea și protecția echilibrului ecologic existent și îmbunătățirea biodiversității în
bazinul hidrografic al râului Bistr ița;
– asigurarea condițiilor de dezvoltare a infrastructurii de prevenire a riscurilor naturale.
Figura 5.2 Barajul Colibita dupa golire

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
66

– Specii de pești:
odupă aplicarea măsurilor de reducere și a măsurilor alternative, lucrările propuse în
acest proiect vor avea un impact negativ nesemnificativ asupra populațiilor de pești, în cazul în
care se vor respecta toate măsurile propuse. Acest efect negativ se dat ora în special lucrărilor
din albia minoră a râului (recalibrari, decolmatări), tăierilor masive de arbori de pe malul râului
și amplasării în albie a unor praguri de fund din beton, a pragurilor cădere și a pragurilor de
reținere aluviuni, soluții propuse inițial prin proiect. Astfel, în condițiile în care, în locul
pragurilor de fund din beton se vor pune praguri din anrocamente de piatră pe pat de beton
pentru stabilizarea talvegului, iar pragurile de cădere și pragurile de reținere aluviuni nu se vor
realiza, impactul negativ al acestora poate fi redus la un nivel nesemnificativ. Măsurile propuse
de reducere ale impactului au fost acceptate de către beneficiar, astfel impactul acestor lucrări a
fost redus la un nivel nesemnificativ;
– Habitate și plante:
– analizând proiectul tehnic în întregimea lui, dar și lucrările punctuale propuse inițial, s- a
constatat că impactul asupra vegetației ar fi unul negativ semnificativ, în mod special asupra
habitatului prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior, din cauza
propunerilor de defrișare sau distrugerii parțiale, inevitabile ale acestui habitat;
– deoarece habitatul 91E0* este prezent în majoritatea cazurilor de -a lungul ambelor
maluri ale cursurilor de apă Bistrița Transilvană și Bârgău, defrișarea habitatului în zonele de
lucru implicit, înseamnă și fragmentarea habitatului. Acest efect era agravat de riscul foarte
mare de colonizare și înmulțire a speciilor alohtone invazive. Prin reducerea lungimii lucrărilor
de apărare de mal proiectate (măsuri propuse de elaboratorul studiului), se reduce considerabil
șisuprafațacarenecesi tă defrișareși care, actualmente, esteocupatădefitocenozelelemnoase ale
habitatului 91E0*;
– pentru minimalizarea impactului negativ, au fost propuse și acceptate măsuri de
diminuare a impactului. Prin aplicarea cu strictețe a măsurilor de reducere, lucrăril e propuse în
acest proiect au un impact negativ nesemnificativ asupra habitatelor si plantelor;
o-în zona limitrofă a lacului Colibița, lucrările nu vor avea impact asupra vegetației și
habitatelor prezente.
– Specii de mamifere:
o-lucrările propuse iniția l în acest proiect, ar fi avut un impact negativ asupra speciei de

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
67

vidră și ar fi indus schimbări în structura și suprafața habitatului cu efect negativ semnificativ, pe
termen lung. Totodată, activitățile care urmau a fi exercitate în albia râului, ar fi afectat
comunitățile acvatice, conducând la reducerea sau chiar pierderea disponibilității resurselor de
hrană și la dispariția vidrelor;
– pentru diminuarea impactului negativ, au fost propuse si acceptate măsuri de reducere.
Prin aplicarea măsurilor de reducere, lucrările propuse în acest proiect au un impact negativ
nesemnificativ asupra mamiferelor.
– Specii de nevertebrate:
-lucrările propuse inițial în acest proiect, aveau un impact negativ semnificativ asupra
habitatului speciei Lycaena dispar. Acest efect negativ se datorează în special lucrărilor din
albia minoră a râului și îndepărtarea vegetației de pe malul râului. Prin aplicarea măsurilor de
reducere, putem conc luziona că implementarea proiectului nu va conduce la pierderi însemnate
de habitate criteriu ale speciei de interes comunitar Lycaena dispar, nici în perioada de
construireși nici în ceade funcționare, cu excepția zonelorde interes sus -menționate, unde
lucrările vor avea un impact negativ nesemnificativ.

Barajul are înălțimea H=92 m, lungimea la coronament de 251,0 m, iar ampriza de
288,5 m. Volumul total proiectat la coronament este de VC = 100,00 mil.m3; volumul proiectat
la NNR de 75.22 mil.m3; supraf ața lacului la NNR este de SNNR = 320 ha, iar suprafața
controlată de acumulare este 133 km2.[20]
-Disfuncționalități:
• Morfodinamica accentuată a versanților, ca urmare a fenomenului de despădurire (cu
precădere în arealul montan din estul și sud -estul arealului);
• Slaba prezență a unor lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.), în vederea
consolidării versanților instabili (cu excepția amenajărilor de pe Bistrița, la intrarea în oraș și a
celor de pe taseul reamenajat al E576);
• Manifestarea fenomenului de supraînălțare a patului de albie (în cazul unor văi –
fenomen, accentuat în depresiunea Bistriței) și înmlăștinire, ca o consecință a aportului de
depozite deluviale și coluvio -proluviale;
• Lipsa unor lucrări specifice de îmbunătă țiri funciare, aplicate în complex cu alte tipuri
de lucrări (hidroameliorative și agro -pedoameliorative), funcție de modul de utilizare a

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
68

terenului: lunca și terasele râului Bistrița, în vederea îmbunătățirii drenajului natural al
solul ui;[21]
Studiu comparativ,inainte si dupa golirea lacului:
In capitolele anterioare a fost prefatat barajul Colibita inainte de constructia lui si dupa
constructia acestuia.Au fost analizate modificarile din punct de vedere
fizic,biologic,chimic,socio -econ omic, pe care acesta la adus mediului inconjurator.Dupa golirea
partiala a barajului au aparut o serie de probleme alarmante ce nu sufera amanare in remedierea
lor.

In urmatoarele imagini se pot observa drenuri descoperite de la diferite imobile
din zona in urma golirii lacului care afecteaza cu gravitiate mediul inconjurator :

Figura 5.3.Drenuri de la diferite imobile

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
69

Figura 5.4 Drenuri.2

Figura 5.5 Drenuri.3
Soluțiile tehnice se încadrează în condițiile de validitate tehnică, economică, socială și
ecologi că, și țin cont de principiile și criteriile specifice bazinului hidrog rafic al râului Bistrița

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
70

pentru conservarea naturii și a biodiversității.

Figura 5.6.Degradarea mastii amonte

Proiectul iși propune reducerea semnificativă a riscului la inundații aval acumularea
Colibița – până la confluența cu râul Șieu, prin urmatoarele măsuri (potențiale) : creșterea
graduluide siguranță aacumulării Colibița si protecțiaîmpotrivainundațiilorși combaterea
proceselor de eroziune a albiei și malurilor în aval : râu Bistrița (râul Bistrița Transilvană) șirâul
Bârgău (Valea Bârgăului), respectiv pentru Municipiul Bistrița și localitățile riverane.
Măsuri propuse
Punerea în siguranță a barajului Colib ița, care va implica următoarele procese:
– Impermeabilizarea corpului barajului – paramentul amonte;
– Refacerea instalațiilor : ventilație / electrice la galeria de injecții și drenaj;
– Reabilitare/ înlocuire construcții / instalațiiechipamentemecaniceșielectrice dincasa
golirii de fund / semifund și galeriile de acces;
– Realizare sistem AMC pentru barajul Colibita;
– Intervenții arhitectură / construcții / instalații / echipamente la casa barajistului
(interioare / exterioare) ;
– Ponton AMC, scări acces la mire de măsură;
– Alte lucrări (grup electrogen, sistem comunicație, iluminat, supraveghere video);
– Automatizarea echipamentelor hidro -mecanice cu softul dedicat pentru comanda

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
71

acestora și vizualizarea unitară a tuturor parametrilor hidrologici / hidraulici de stare și
monitorizare a comportamentului structurii.
Măsuri non -structurale și măsuri verzi:
– Amenajare versanți lac – protecții și consolidări (perdea vegetativă);
– Menținer ea suprafeței pădurilor din bazinul hidrografic Șieu, aferent A.P.S.F.R. – ului;
– Recomandări pentru coordonarea strategiilor de planificare teritorială în zona de
interes;

– Îmbun ătăƫirea sistem elor de monitori zare / prognoză și avertizare / alarmare;
– Îmbunătățirea sistemului de intervenție rapidă și a condițiilor de urmărire curentă,
inclusiv exploatare.
Proiectul asigura punerea in siguranta a acumularii Colibita cu evitarea pierderilor de
vieti omenesti in sce nariul de rupere al barajului si reducerea riscului la inundatii (atat prin
diminuarea hazardului, cat si a pagubelor la inundatii) in 16 localitati aflate aval acumulare
Colibita, de -a lungul raului Bistrita Transilvana.

Se mentioneaza ca aceasta zona ar e numeroase puncte de atractie culturala, istorica si
turistica cum ar fi: constructii medievale, biserici si cladiri vechi de 600 ani, rezervatii naturale,
etc., ce confera un potential turistic atractiv ce trebuie pastrat.

Acumularea Colibita asigura re zerva de apa bruta necesara alimentarii cu apa potabila a
localitatilor din aval, de -a lungul raului Bistrita Transilvana, pana la confluenta cu raul Sieu,
localitati cu un numar total de cca. 109 000 locuitori, reprezentand 39% din populatia judetului.

Acumularea Colibita are urmatoarele functii: atenuarea viiturilor prin evitarea pagubelor
din aval, in vederea apararii localitatilor Bistrita Bargaului, Prundu Bargaului, Mijlocenii
Bargaului, Josenii Bargaului, Rusu Bargaului, Livezile, municipiul Bistrit a impotriva
inundatiilor, combaterea eroziunii solului, alimentarea cu apa bruta a municipiului Bistrita si a
unor localitati riverane cursului principal, producerea energieie electrice, agrement, sport,
turism, activitati piscicole.
• pentru factorul de mediu apă (mărirea gradului de siguranță a

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
72

acumulării/barajului Colibița):
– reducerea debitelor maxim posibil a fi evacuate pe albie aval de baraj prin cele 2 goliri
(golirea de fund și golirea de semifund) va avea un impact pozitiv asupra condițiilor tranzitării
acestora prin albie;
– prin reumplerea lacului de acumulare se revine la situația normală de exploatare, caz în
care o poluare accidentală ar fi posibilă doar în cazul unor defecțiuni ale echipamentelor
hidromecanice de la baraj; aceste echipamente fiind înlocuite cu unele noi, probabilitatea
producerii unui astfel de incide nt se reduce spre ”zero”;
• pentru factorul de mediu aer (mărirea gradului de siguranță a
acumulării/barajului Colibița):
– se consideră că emisiile estimate provenite de la utilajele și mijloacele de transport
sunt nesemnificative comparând cu valoarea limită admisă, se vor dispersa în zonă și vor avea
un caracter limitat în timp doar pe perioada realizării proiectului; se poate aprecia astfel că
impactul va fi unul cu caracter limitat, local, nesemnificativ;
– după finalizarea lucrărilor se revine la situația normală de exploatare, astfel că lucrările
realizate nu vor avea efecte asupra aerului;
• pentru factorul de mediu sol (mărirea gradului de siguranță a
acumulării/barajului Colibița):
• mărirea gradului de siguranță a acumulării/barajului Colibița
– în condițiile golirii și ulterior reumplerii acumulării cu respectarea măsurilor prevăzute în
Regulamentul de exploatare, aceste operațiuni nu vor avea impact asupra factorului de mediu sol;
– în condițiile unei eventuale ruperi a barajului, având în vedere caracteristicile undei de
inundabilitate, solurile de pe terenurile aflate pe cele 2 maluri ale Bistriței Transilvane vor fi
afectate, generând un impact negativ semnificativ asupra culturilor agricole și asupra creșterii
animalelor pe o perioadă relativ l ungă de timp.
• pentru biodiversitate (mărirea gradului de siguranță a acumulării/barajului
Colibița):
– studiul de evaluare adecvată nu a identificat generarea vreunui impact negativ
semnificativ asupra factorilor de mediu, ca urmare a realizării lucrărilor;
– pe ansambl, ținând cont de obiectivul ce va atins prin realizarea lucrărilor, se poate

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
73

aprecia că impactul generat asupra biocenozelor acvatice existente în acumulare va fi unul care
se înscrie în limite admisibile;
– în ceea ce privește vegetația și habitatele prezente în zona limitrofă a lacului Colibița,
lucrările nu vor avea impact asupra acestora;
Pe termen lung, însă, impactul asupra cadrului natural este unul pozitiv, datorită faptului
că sub aspect vizual, măsur ile propuse aduc îmbunătățiri atât structurale, cât și de natură
estetică infrastructurii existente
Fenomenele importante pentru siguranța lucrărilor, observațiile și
parametrii măsurați:
Tabelul 5.1 Fenomene importante de realizat

Nr.
crt. Denumirea
dispozitivului Parametrul urmărit Locul amplasării
1 Celule de presiune
intersti țiala (CL) presiunea apei in roca de fundație
amonte si aval voal de etanșare in roca de fundare, amonte si
aval de voalul de etanșare
2 Dispozitive verticale de
tasare (DVT) tasarea corpului barajului in corpul barajului
3 Tubatii SINCO deformarea măștii sub masca
4 Deversoare triunghiulare debite exfiltrate din galeria de injec ții
si ampriza baraj galeria de injecții, cămin aval
5 Foraje microseismice eficacitatea voalului galeria de injecții
6 Foraje de drenaj
(FD) descărcarea presiunii apei in roca de
fundare galeria de injecții
7 Drenaje sub masca (FDM) infiltrații prin masca sub masca
8 Reperi de microtriangulatie deformarea măștii pe masca
9 Mărci de microtriangulatie deplasări in plan orizontal si vertical
ale barajului pe fata aval a balustradei
coronamentului
10 Reperi de nivelment deplasări in plan orizontal si vertical
ale corpului barajului pe coronament
11 Reperi fundamentali reperi de baza pentru executarea
măsurătorilor de nivelment amonte si aval baraj
12 Borne de nivelment si
microtriangulatie deformări ale paramentului aval pe paramentul aval
13 Pilaștri demicrotriangulatie reperi de baza pentru executarea
măsurătorilor pe versanții amonte si aval baraj
14 Cleme dilatometrice deplasări relative intre rosturile
pintenului galeria de injecții
15 Analize chimice chimismul apelor exfiltrate din galeria
de injec ții

16

Observații la construc ții (galerii, coronament,
paramente, betoane); zona adiacenta
(zona de contact baraj -versanți,
versanți); versanți pe contur lac si
zona aval; sistem iluminat baraj;

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
74

echipamente; AMC -uri; luciu apa lac
Instalații și aparatură de măsurare necesare:
Tabelul 5.2.Instalatii si aparatura necesare

Nr.
crt. Denumirea
dispozitivului Parametrul urmărit Locul amplasării Număr aparate
in funct.
1 Mira nivel lac amonte baraj 1
2 Pluviometru precipitații casa barajistului 1
3 Termometru temperaturi exterioare casa barajistului 1
4 Foraje hidrogeologice
(FHg) nivelul hidrostatic in roca ampriza barajului si
picior aval 7
5 Borne batimetrice colmatarea lacului contur lac

In urma studiului realizat,se propune:
– Înlocuirea echipamentului hidromecanic care nu funcționează sau este deteriorat;
– Modernizarea și automatizarea echipamentul hidromecanic la standardele actuale;
– Remedierea zonelor afectate ale măștii de etanșare;
– Continuare monitorizării acumulării cu AMC -urile din dotare;
– Realizarea conform cerințelor a lucrărilor de întreținere.
– Pentru a asigura în continuare buna funcționare a Acumulării Colibița, S.G.A. Bistrița,
prin formația Colibița, va continua exploatarea acumulării în conformitate cu Regulamentul de
exploatare, prevederile studiilor de urmărire în timp și măsurile stabilite prin controalele
efectuate de serviciile specializate ale A.B.A. Someș -Tisa.
– Continuarea monitorizării calității apei din lac și a mod ului de respectare a
autorizațiilor de gospodărire a apelor pentru construcțiile amplasate pe conturul lacului și în
albia majoră a râului Bistrița Transilvană pentru menținerea lacului în categoria I -a de calitate
necesară asigurării folosințelor.
– Acumula rea este în condiții bune de exploatare la nivelul normal de retenție;
– Stabilitatea barajului întrunește condițiile de exploatare la parametrii proiectați;
– Construcțiile anexe sunt în condiții bune de stabilitate;
-Echipamentele hidromecanice sunt în condi ții nesatisfăcătoare de funcționare și
necesită reparații și modernizări urgente pentru a nu afecta modul de exploatare a acumulării;

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
75

-Masca de etanșare a barajului este deteriorată superficial, ea îndeplinindu -și rolul dar
în viitor ea trebuie reabilitată pentru a nu pune în pericol stabilitatea barajului;
-Trecerea viiturilor prin acumulare se realizează în condiții satisfăcătoare, avâ nd în
vedere modul defectuos de funcționare a echipamentului hidromecanic;
– Întreținerea barajului se realizează conform cerințelor de mentenanță;

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
76

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

5.1. PROPUNERI DE MĂSURI DE AMELIORARE
A IMPACTULUI ACUMULĂRII ASUPRA MEDIULUI

Analiza impactului amenajării Colibița asupra mediului înconjurător a reliefat existenta
atât a efectelor pozitive cât si a celor negative.
Trebuie remarcat de la bun început că nu există propuneri de măsuri de ameliorare a
impactului care să condi ționeze exploatarea.
Efectele negative ale impactului, inerente unei astfel de amenajări, se înscriu în limite
admisibile. Acestea pot fi însă diminuate prin măsuri ce rezultă din colaborarea mai multor
factori interesați, care însă necesită resurse financiare (direct sau indi rect) și să fie eșalonate în
timp:
– utilizarea conductei de by -pass al golirii de fund pentru asigurarea debitului salubru pe
sectorul baraj – C.H.E., în toate cazurile când acesta nu este asigurat de afluenții dreapta ai
Bistriței (în sezoanele foarte secetoase);
-regularizarea albiei aval de baraj; apreciem ca debitul pentru care trebuie asigurată
tranzitarea, este debitul cu asigurarea de 0,5% (un calcul tehnico -economic ar putea determina
si o valoare mai scăzută pentru acest debit):
– aducerea de sol vege tal în vederea refacerii stratului fertil și reinstalarea vegetației în
cariera de anrocamente Pietriceana; însămânțarea se va face cu specii ierboase caracteristice
zonei;
– stabilizarea si fixarea biologică a haldelor rezultate, după încetarea activității;
– refacerea vegetației arborescente în zonele defrișate si rămase în afara lacului de
acumulare sau a drumurilor (prin plantarea de puieți din specii comune zonei) și care nu pot fi
utilizate drept pajiști – executarea de lucrări de corectare a torenților ( în special în zona turistică
Colibița), inclusiv realizarea de praguri de reținere a aluviunilor;
– continuarea populărilor cu păstrăv de râu atât în lac cât și pe afluenții stânga ai
Bistriței, amonte de captările secundare;
– studierea posibilităților populării cu lipan atât a sectorului Bistriței situat în aval de
confluenta cu Pietroasa, cât și în lacul de acumulare Colibița.

ANDREI RUS
SĂ SE STUDIEZE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE DE LA LACUL
COLIBIȚA
77

Populările sunt suficiente, nefiind necesară construirea de scări de pești la capt ările
existente în momentul actual. De asemenea, efectele pozitive ale amenajării pot fi menținute si
potențate printr -o serie de măsuri care nu cad însă neapărat în sarcina beneficiarului si care
necesită de asemenea resurse financiare.
– instituirea zonelo r de protecție în jurul lacului de acumulare și a râului Bistrița în
conformitate cu prevederile Legii Apelor (107/1996);
– urmărirea modului de rezolvare a problemei canalizărilor de la construcțiile noi
amplasate pe malul lacului și nesoluționată în moment ul de față;
– curățirea vegetației de pe malul lacului până la N.N.R;

5.2. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA UNOR
PARAMETRII DE MEDIU

Pentru a se asigura un management de mediu eficient care să poată furniza datele
necesare creării imaginii corecte privind impactul amenajării Colibița asupra mediului
înconjurător este recomandabil a se monitoriza unii dintre factorii de mediu. Această ac tivitate
impune colaborarea tuturor factorilor și organismelor interesate.
În concluzie, se propun următoarele:
– monitorizarea parametrilor fizico – chimici si biologici ai apei din lacul de acumulare
Colibița;
– monitorizarea debitelor pe sectorul aval baraj – C.H.E. Colibița, în diferite sezoane
(pentru stabilirea eventualului debit salubru necesar a fi descărcat prin conducta de by-pass);
– monitorizarea efectivelor ihtiofaunei din lac si de pe afluenții stânga cât si de pe
Bistrița după acțiunile de populare prin una sau două campanii de pescuit pe an;
– monitorizarea speciei endemice – chișcar – aflat pe unii dintre afluenți;
– monitorizarea evoluției procesului de colmatare a lacului; deși se anunță a fi un proces
lent este necesar ca o primă transă de măsurători să se efectueze odată cu atingerea NNR -ului și
repetarea acestora la intervale de 5 -7 ani.