Aspecte Epidemio Statistice de Manageriere a Costurilor Spitalizarii In Trichineloza, Necesare Pentru Implementarea Unei Securitati Alimentare, cu Implicatii Pozitive In Bioecosanogeneza

Pentru mai bine de o sută de ani ,Trichinella spiralis a fost considerată un parazit zoonotic al habitatului intern ,însă în ultimii 70 de ani existată dovezi că biomasa de Nematozi din genul Trichinella este mai mare în sălbăticie, iar focarele de trichineloză la animalele domestice reprezintă doar un epifenomen al ciclului natural al acestora. Trichineloza a reapărut ca o infecție zoonotică importantă în diferite părți ale lumii, amintindu-ne că un control al acestei boli depinde în primul rând de vigilență.

Diversitatea biologică a acestor paraziți sugerează necesitatea ca atât oamenii de știință dar și managerii să facă front comun ,cu privire la implicarea în revizuirea metodelor de măsurare și evaluare a diversității biologice.

Un aspect pozitiv al acestor schimbări l-a constituit avansarea rapidă a tehnologiei alimentare, a preparării și ambalării poduselor, pentru a oferi siguranță și bună calitate a aprovizionării cu alimente pentru orice consumator. In ciuda apariției acestor noi descoperiri, poate apărea riscul contaminării alimentelor prin contaminanți naturali microbiologici-parazitari ,care pot fi introduși accidental sau prin prepararea inadecvată a alimentelor. Este necesar să se extindă pe scară largă tehnicile de diagnostic modern genetico-moleculare de evidențiere a antigenelor parazitare în produsele biologice, extinderea acestor tehnologii la zoonozele cu evoluție agresivă, în special în ariile geografice zoonotice de origine ale acestora ,precum și realizarea de vaccinuri antiparazitare specifice diferitelor zoonoze cu realizarea unui mediu sanogen cu potențial de morbiditate redus.

Prin urmare este foarte importantă cunoașterea managementului de risc în siguranța alimentului în cazul unor infestări masive și totodată pericolul la care poate fi expusă populația. Astfel conform U.E și O. M..S.- siguranța alimentelor este o responsabilitate a tuturor, începând de la originea lor ,până în momentul în care ajung pe masă; de aceea se impune punerea în aplicare a unei noi legislații, care să acopere toate aspectele legate de produse alimentare ,de la ,,fermă la furculiță” prin armonizarea sistemelor de control naționale cu cele europene, pentru siguranța alimentară și pentru îmbunătățirea comunicării între consumatori și părțile interesate.

Europa se străduiește să păstreze natura în toată diversitatea ei actuală și să promoveze activități economice, care să nu dăuneze biodiversității. Alimentația sănătoasă este elementul cheie pentru evitarea multor boli, inclusiv probleme digestive, printre care este și cancerul.

Lester Brown consideră că principala amenințare pentru securitatea mondială astăzi nu mai e atât agresiunea militară, ci mai ales schimbările climatice odată cu creșterea populației, adăncirea crizei apei, lipsa hranei, creșterea prețurilor la alimente ce conduce la sărăcie și falimentul statelor.Omenirea va mai zăbovi o vreme căutând și experimentând termenii unei noi paradigme a bunăstării, care să nu mai amenințe prin ingerințele sale ecosistemul și pacea planetară. Până la aflarea acelor termeni, omul mai are de operat o multitudine de schimbări în el însuși. De cât de repede se vor implementa în realitate toate măsurile prevăzute în Planul B ,depinde viitorul fiecăruia ,dar și al planetei noastre. Lester Brown oferă motive de meditație pentru aceia care se simt responsabili de viitorul nostru și al generațiilor viitoare.”Este în puterea generației noastre să se mobilizeze acum ,când încă nu este prea târziu și cu fiecare pas mic făcut de fiecare în parte spre ecologizare ,împreună cu cei de alături ,să reușim a face ca umanitatea să facă un pas uriaș spre o planetă curată ,nepoluată ,lipsită de pericole climatice majore ,cu oameni educați, sănătoși și bine hrăniți. Numai împreună vom putea opri ceasul nefast al pieirii civilizației umane în prăpastia nepăsării și ignoranței. În condițiile actuale, ale crizei economico-financiare, ale globalizării socio-economice, ale schimbărilor climatice dramatice, se pune uneori chiar problema găsirii unor soluții de asigurare a supraviețuirii omului pe Terra.

În reconsiderarea conceptuală a științei economice Nicholas Georgescu–Roegen a încercat să abordeze problemele economico-sociale axându-se pe două mari direcții fundamentale: reconsiderarea conceptului de știință economică și metodologia de reconstrucție a științei economice. Ideea fundamentală care se desprinde din această lucrare este faptul că omenirea încercând să-și crească bunăstarea materială, se află într-o luptă pentru entropie joasă, iar odată obținută bunăstarea socio-economică, această bunastare se reântoarce ca un bumerang împotriva omenirii, generând entropie înaltă, cu efecte negative, respectiv deșeuri, care afectează grav mediul și viața umanității. S-a încercat raportarea acestor aspecte la procesele economice observându-se că prin creșterea demografică, posibilitățile de furnizare a resurselor de hrană pentru populație scad, prin folosirea predominantă a entropiei joase. A arătat că există de asemenea o interrelație între mediul ambiant și om, principalul beneficiar al produselor muncii sale, care prin activitatea lui conștientă sau inconștientă, rațională sau irațională, poate modifica natura.Tratarea economiei ca proces care are loc în natură, caracteristic umanității, asigură această cerintă până la limita unor principii care țin de interpretarea ontologică a lumii în care trăim, ceea ce nici o știință a naturii nu poate evita.

Bioeconomia va contribui la sporirea securității alimentare globale, îmbunătățirea nutriției și sănătății, de a crea inovații bazate pe bio- produse și biocarburanți, și de a ajuta agricultura, silvicultura, acvacultura și alte ecosisteme să se adapteze la schimbările climatice.Un rezultat pragmatic al ecodezvoltarii este și proiectarea dublată desigur de realizarea unor produse ecosanogene (Hoffman, O., si col.,1990), adica "de a nu produce indiferent cum și în orice condiții",precun și realizarea de produse într-o abordare centrată pe valori, care țin seama în mare măsură de om și de cerințele sale imediate și de perspectivă și anume de "a produce pentru om și în armonie cu natura". Realizarea unei stabilități monetare cu dezescaladarea conflictelor internaționale, alături de combaterea unor focare epidemice infecțioase, ar putea crea o nouă ordine mondială sănătoasă.

În acest sens Comisia Europeană a lansat două consultări online în materie de mediu.

Prima consultare se referă la opțiunile strategice care ar putea încuraja trecerea spre o utilizare mai eficientă a resurselor naturale în economia europeană, poziție care a fost adoptată de UE la Conferința ONU privind dezvoltarea durabilă care s-a desfășurat la Rio de Janeiro în acest an. Rezultatele adoptate vor contribui la pregătirea „Strategiei și planului de acțiune ale UE pentru o bioeconomie durabilă până în 2020”. Strategia UE privind alimentele are la bază trei elemente principale:legislația privind siguranța alimentelor și a furajelor, o consiliere științifică fundamentată, necesară luării deciziilor în domeniu și o politică de punere în aplicare și de control.

Pentru a înlătura problemele legate de produsele alimentare potențial nesigure, încă de la apariția acestora, EU utilizează un sistem de alertare rapidă cu ajutorul căruia se evită expunerea consumatorilor la riscul producerii unor intoxicații alimentare.

Siguranța alimentară cuprinde un ansamblul de reguli și legi ce privesc manipularea, prepararea și depozitarea produselor alimentare, în așa fel încât să fie prevenite toxiinfecțiile alimentare ce pot fi produse de bacterii, virusi, paraziți și prioni. Consumatorul reprezintă punctul final al lanțului alimentar. Siguranța alimentelor nu poate deveni un fapt real decât dacă ea constituie o responsabilitate a tuturor celor implicați în domeniul alimentar, de la profesioniști la consumatori. De-a lungul lanțului alimentar, sunt implementate diverse proceduri și mecanisme de control, care se asigură că alimentele care ajung pe masa consumatorului sunt comestibile și că riscul contaminarii este resus la minim, în așa fel încât populația să fie mai sănătoasă în urma beneficiilor aduse de alimente sigure și sanogene. Totuși, riscul zero în ceea ce privește contaminarea alimentelor nu există și trebuie să fim conștienți de faptul ca cea mai buna legislație și cele mai bune sisteme de control nu ne pot protejă întru totul. Cel mai bun mod în care putem să punem în practică siguranța alimentelor este să fim bine informați referitor la principiile de bază ale producerii alimentelor și a tratării lor culinare în condiții sigure la noi acasă.

Cercetările proprii se încadrează în obiectivele generale ale proiectului de cercetare postdoctorală, ele contribuind la asigurarea resurselor de hrană ale omenirii, respectând principiile bioeconomiei și ecoeconomiei, pentru managementul corect al parazitozelor cu transmitere alimentară, cu elaborarea unor proiecte sau programe specifice de biodiversitate zootehnică și biotehnologii alimentare pe baza economiei și bioeconomiei necesare ecosanogenezei, care vor contribui în viitorul apropiat la creșterea vizibilității cercetării românești pe plan internațional.

Costurile directe și indirecte generate de detecția infestației cu Trichinella la animale, în cadrul procesului de inspecție sanitar-veterinară la abatoare,estimate la cca. 570 milioane de euro/an, fac din această zoonoză parazitară una dintre cele mai costisitoare din Uniunea Europeană.

Prevalența ridicată a infestației în țarile din Centrul și Estul Europei, atât la animalele de producție cât și la cele din fauna silvatică reprezintă un risc important, cu atât mai mult cu cât în țările nou aderate, spre deosebire de cele din Vestul Europei, trichineloza porcină apare și în identificându-se infestații cu speciile silvatice de Trichinella. Din cauza mondializării și a europenizării economice, respectiv a practicării comerțului crescut cu produse de origine animală, s-a realizat un transfer al infestațiilor cu Trichinella din zone endemice spre zone non-endemice, serviciile veterinare din anumite țări nefiind capabile întotdeauna să identifice și să recunoască parazitul.

Conform unei anchete a Comisiei Internaționale pentru Trichineloza realizată în anul 2004, 1100 de cazuri de trichineloză au fost înregistrate în Europa, dintre care 984 de cazuri proveneau din Bulgaria, Croația, România și Serbia (Dupouy-Camet, 2006). Războiul din Iugoslavia a dus la o dezorganizare completă a serviciilor veterinare și o creștere a trichinelozei în fauna silvatică și domestică, ceea ce a dus la apariția a numeroase focare de trichineloză umană de origine diversă, unele fiind exportate în diferite țări prin intermediul comerțului cu animale vii.

Călătoriile și imigrarea reprezintă o alta modalitate de importare a infestațiilor cu Trichinella, din zonele cu o endemicitate ridicată (Argentina, China, Laos, România, ex-Iugoslavia), fie prin consum în țările de origine a unor produse ce prezintă un risc important (cârnați din came crudă de porc mistreț sau alt vânat necontrolat) , fie importarea lor. Astfel de epidemii au fost semnalate în Germania, Danemarca, Franța, Spania, Italia și Marea Britanie .(Ancelle et al., 2005; Pozio and Marucci, 2003) .

Ancheta realizată în anul 2004 de către Comisia Internațională pentru Trichineloză, arată că Trichinella este zoonoza majoră în România, cu 617 cazuri umane, număr cu mult superior cazurilor generate de alți agenti patogeni parazitari, cu o incidență de 51 de cazuri de trichineloză pentru un milion de persoane pe an și o prevalență de 8 cazuri de infestație cu Trichinella pentru 10.000 de porci testați, 10 cazuri pentru 1.000 de mistreți testați și 10 cazuri pentru 100 de urși testați. România ramâne țara cu cea mai ridicată infestație cu Trichinella din lume.(Blaga et al., 2009). Trichinella reprezintă unul dintre cei mai importanți paraziți foodborne în cadrul UE (Pozio et al., 1998).

O analiză retrospectivă privind trichineloza umană și animală în România indică o scădere recentă a numărului de cazuri umane de la 3649 în 1993, la 350 în 2006 și pentru cazuri de îmbolnăviri animale de la 10540 în 1993 la 674 în 2006 . În ciuda acestui trend descrescător, focare regionale de cazuri sanitar-veterinare și umane persistă, în principal din cauza fermelor de porcine gestionate prost si o lipsa de inspecții veterinare. Cu toate că o mare parte a cazurilor de trichineloză umană datorită evoluției subclinice asimptomatice rămân nediagnosticate, datele statistice recente arată o creștere continuă a mediei anuale a cazurilor de trichineloză clinic manifestă de la 79,7,în perioada 1963-1968 , la peste 20 ani în 1988, la o medie anuala de 825 cazuri confirmate, ca apoi în perioada 1982 -1999 să se ajungă la cifra imensă de 20.296 îmbolnaviri umane de trichineloză.

Rata incidenței anuale a trichinelozei în perioada 1999-2008 a înregistrat o creștere progresivă, ,dar începând cu anul 2003 se observă un ușor trend descendent, totuși cu fluctuații minime de tipul celei observate în 2008, când incidența anuală a cazurilor de trichineloză umană a fost în ușoară creștere cu 13,1% ,față de anul 2007.

Din punct de vedere economic scaderea costurile care vizeaza diagnosticul clinic, biologic și imunologic al trichinelozei, are un impact pozitiv asupra reducerii cheltuielilor cu spitalizarea pacientilor cu trichineloza,costuri care genereaza în prezent însemnate pagube economice prin concediile medicale eliberate, scoaterea persoanelor activea de producție, absenteismul social, confiscarea și scoaterea din consum a cărnii infestate, pierderi financiare importante regăsindu-se atât în gospodăriile proprii, în bugetul familiilor dar și per ansamblu în întreaga economie a țării. România se află în prezent în fața unei endemo-epidemii de trichineloză umană care cuprinde inegal județele țării, situând-o din păcate pe primul loc în Europa.

În cadrul stagiului de mobilitate externă efectuat în Ungaria am obținut o serie de date statistice de la Departamentul National de Parazitologie, de la Centrul de Epidemiologie din Budapesta și de la Departamentul de Epidemiologie a Centrului Național de Epidemiologie cu privire la distribuția geografică a cazurilor confirmate cu trichineloză umană, tipurile de forme clinice manifeste, incidenta trichinelozei umane în Ungaria, țară vecină , în perioada 2000-2009 potrivit carora sursele epidemiologice de proveniența a cazurilor de trichineloză umană în Ungaria au fost reprezentate în marea lor majoritate de cazurile de import ,numarul cazurilor de trichineloză umană fiind mult mai mic decât în România( de exemplu în ultimii 10 ani au avut doar 35 de pacienți ,dintre care 18 cazuri au fost cazuri de import , 11 dintre acestea fiind chiar din România). De aici derivă și necesitatea de respectare riguroasă a legislației sanitar –veterinare în vigoare aliniată la cea europeana și de aplicare a principiilor bioeconomiei, colaborând mai bine cu țările vecine, pentru reducerea numarului de îmbolnăviri animale și umane și astfel promovând respectarea principiilor ecoeconomiei, necesare ecosanogenezei.

În ultimii 10 ani România se menține pe primul loc d.p.d.v. a ratei incidenței anuale a trichinelozei raportate, înaintea Bulgariei și Spaniei, în comparație cu celelalte țări ale UE, precizează Surveillance Systems Owerview în Raportul anual epidemiologic al Centrului European de Prevenție și Control al Infecțiilor.

Analizând raportul cu privire la evoluția bolilor parazitare, de către Institutul Național de Sănătate Publică, se observă că în 2010 rata incidenței anuale a cazurilor de îmbolnavire prin trichineloză umană este în scădere cu 50% în 2010, față de 2009, România ocupând locul 2 între țările UE, punându-se încă întrebări cu privire la seriozitatea cu care se respectă măsurile legislative de profilaxie și de control sanitar-veterinar a cărnii oferite spre consum populației.

Datorită vizitatorilor care tranzitează țara noastră, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă, și care consumă specialități culinare din carne de porc, dar totodată datorită migrației muncitorilor români în străinătate, România este considerată un exportator al bolii, astfel încât în anul 2002 în Germania la Frankfurt s-au semnat două cazuri de trichineloză, Danemarca a prezentat alte 7 cazuri, la fel Spania 4 cazuri, Franța și Italia cu câte un caz .De asemenea în perioada 2000-2009 ,13 din cazurile de trichineloză diagnosticate în Ungaria au fost importate prin produsele de proveniență românescă, fiind cazuri de import. In 84% din cazuri principala sursă de infestare a fost reprezentată de carnea de porc insuficient preparată termic.

Ardealul conduce detașat în clasamentul negativ al cazurilor confirmate cu trichineloză ,incidența anuală fiind mai mare în zonele rurale, iar faptul că în 2010 cel mai mare număr de cazuri s-a înregistrat la copiii cu grupa de vârsta 5-14 ani, pune probleme serioase legate de obiceiurile alimentare, nerespectarea sanitației în vigoare, educația precară a populației tot mai saracă, difuzarea informațiilor profilactice prin mass-media necorespunzătoare.

Este cunoscut faptul că starea economico-socială a populației influențează atât morbiditatea cât și mortalitatea din această parazitoză.Într-un studiu al meu anterior interesarea cea mai mare au reprezentat-o din punct de vedere al statutului social muncitorii(38,63%) cu familiile lor; femeile casnice (10,01%), pensionarii (7,3%), copiii (7,5%); pentru marea majoritate sursa de proveniență a porcului a fost gospodăria proprie, la părinți sau în condiții total improprii, la marginea orașelor (Brașov, Râșnov, Codlea, Zărnești). Interesant de semnalat este un procent relativ crescut al bolnavilor din rândul acelor persoane ce lucrau în alimentația publică (vânzători, tehnicieni veterinari, patroni de unități alimentare) (3,15%), deși am considerat că prin profesia pe care o exercitau erau mult mai avizați și informați asupra posibilităților de îmbolnăvire prin consum de carne de porc neexaminată trichineloscopic.

În procente aproximativ egale au fost afectați de această boală tehnicienii (1,43%), inginerii (1,43%), funcționarii (1,72%), agricultorii (1,72%), profesorii(1,29%) și să nu uităm de veterinari (medici și tehnicieni) (1,43%). Alte studii , în perioada 1983-1990, au încercat la rândul lor stabilirea unei corelații între statutul socio-profesional al bolnavilor și trichineloză. Rezultatul a evidențiat o pondere mare a îmbolnăvirilor tot în rândul muncitorilor (40%), a soțiilor casnice (10,4%), pensionarilor (7,2%), elevilor (17,2%). Medicii și asistentele medicale sunt afectați în proporție de 0,5%, cadrele medicale 0,4%, iar studenții 0,2%. Îngrijorător este faptul că un procent mare (23,4%) îl reprezintă copii cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, ei nefiind în măsură să știe ce pericol reprezintă un consum de carne de porc neexaminată, fiind îmbolnăviți practic din neglijență.

Extensivitatea și intensitatea numărului de cazuri de trichineloză sunt determinate de mai mulți factori: prezența și gradul de infestare al animalelor domestice și sălbatice; obiceiurile populației (culinare, datini religioase); eficiența măsurilor profilactice; starea economico-socială, standardul de viață, nivelul cultural educațional și sanitar al populației).

Studiul epidemiologic efectuat pe o perioadă de 13 ani a urmărit repartiția cazurilor studiate în funcție de sex, grupe de vârstă, nivel de pregatire, sezonalitate, sursă de contaminare, focare, durata spitalizării. Datele astfel obținute au fost comparate cu cele raportate la nivel național și european.

La nivelul județului Brașov numărul cazurilor de îmbolnaviri cu Trichinella este într-o continuă scădere în ultimul deceniu, cu 82, respectiv 70 de cazuri în anul 1999 ,respectiv 2001, când este înregistrată de altfel incidenta maximă a bolii, fiind urmată de o perioada caracterizată printr-o o scădere bruscă în anul 2000, cu 44 de cazuri, urmat apoi de un nou vârf în anul 2001-7 cazuri. Incidența minimă a bolii a fost înregistrată în anul 2010, când nu a fost internat nici un caz de trichineloză .

Studiul a arătat că numărul persoanelor care au consumat produse carnate infestate, dar care nu au dezvoltat boala este superior numărului persoanelor bolnave, care au fost spitalizate, sugerând ideea unui așa- zis eisberg epidemiologic. S-a observat de asemenea că numărul maxim de consumatori a fost înregistrat de asemenea în perioada 1998-2001 (381 cazuri- 70%), cu o scădere progresivă în anii următori. Situația este similară în cazul pacienților internați pentru a fi tratați în spital, incidența maximă fiind observată în anii 1998-2001 (276 cazuri- 70%).

Comparativ cu studiul doctoral efectuat de mine în Brașov în ultimii 20 de ani (1993-2002) și raportând aceste rezultate la perioada ce analizează aspectele epidemiologice înregistrate în ultimul deceniu, respectiv între 1998 și 2011, se observă că numărul de îmbolnăviri a scăzut aproape la jumătate în ultimul deceniu, astfel că de la un număr de 791 cazuri s-a ajuns la un număr de 333 cazuri internate, ceea ce ne face să ne gândim că normele de igienă, obiceiurile alimentare și controlul sanitar-veterinar al cărnii de porc s-au îmbunătățit semnificativ în ultima perioadă.

DIAGRAMA NR. 1

În ceea ce privește sursele de infestare, toți cei 334 de pacienți incluși în studiu, în perioada 1998-2011, au declarat că au consumat carne de porc din gospodăriile proprii sau ale unor apropiați.Conform Diagramei nr.2 majoritatea subiecților au consumat carne insuficient preparată termic 84 %; 14% au consumat preparate din carne de porc, iar 2% au consumat carne crudă.

DIAGRAMA NR.2

În urma studiului s-a demonstrat că 74% ,din cazurile de trichineloză internate provin din focare familiale, spre deosebire de cazurile izolate care se regăsesc doar în proporție de 26% ,de unde și caracterul de focar al bolii . Boala a fost mai frecventă în rândul persoanelor de sex masculin 56%, femeile fiind afectate în proporție de numai 44%, situație similară la nivel european, conform datelor furnizate de EuroSurveillance.

Analizând lotul de pacienți studiat se observă că persoanele cu grupa de vârstă cuprinsă între 0-4 ani au cele mai puține cazuri internate, fiind urmate în ordine crescătoare de grupa de vârstă peste 65 ani ,cu 21 cazuri,grupa 5-24 ani cu 29 cazuri,grupa 15-24 ani cu 47 cazuri ,grupa 25-44 ani 96 cazuri și cel mai mare număr de îmbolnăviri a fost constatat la grupa de vârstă 45-64 de ani cu 125 cazuri.

Se constată de asemenea că odată cu grupa de vârstă 0-4 ani avem o dublare aproximativă a numarului de cazuri, pe masura înaintării în vârstă ,excepție facând-o vârstele extreme ,de peste 65 ani. Cel mai mare procent de îmbolnăviri se semnalează odată cu adolescența ,perioada adultă și maturitatea, respectiv între 15 și 64 ani, la care morbiditatea însumată poate ajunge la 78% ,respectiv 268 de cazuri.

În urma studiului am constatat o incidență crescută a îmbolnăvirilor în mediul urban, la nivelul județului Brașov ,numărul de pacienți fiind aproximativ dublu comparativ cu cel din mediul rural. Explicatia ar putea fi găsită probabil în faptul că majoritatea locuitorilor din orașe cumpără carne în perioada sărbătorilor de iarnă de la vânzători ambulanți, fără ca aceasta să fie supusă examenului sanitar-veterinar.

Conform studiului boala a înregistrat o incidență crescută în rândul persoanelor adulte cu nivel scăzut de învățătură ,într-un procentaj foarte mare, dar și în rândul populației de etnie rromă cu nivel socio-economic scăzut și cu o igienă precară.

Situația la nivelul județului Brașov în ceea ce privește distribuția sezoniera a cazurilor de trichineloză arată un maxim în lunile de iarnă, datorită obiceiurilor specifice românilor de Craciun, și este similară cu cea de la nivel național,diferită față de cea înregistrată la nivel european ,unde conform datelor furnizate de Euro-Surveille, există un număr crescut de cazuri de trichineloza în lunile de vară.

Incubația , reprezentată de intervalul de timp dintre momentul consumului și momentul apariției primelor simptome, după cum se observă în diagrama nr.3, în majoritatea cazurilor manifestările clinice apar în primele două săptămâni de la consumul carnii infestate..

DIAGRAMA NR.3

În ceea ce privește durata de spitalizare a cazurilor internate cu diagnosti cert de trichineloză, s-a demonstrat că majoritatea pacienților necesită cam 2 săptămâni de internare,ỉn raport și cu forma clinică de severitate a bolii;respectiv internări de o săptămână- 90 cazuri, de 2 săptămâni -152 cazuri, de 3 săptămâni- 53 cazuri, iar 4 săptămâni-38 cazuri. Durata perioadei de spitalizare în trichineloză este pezentată în diagrama nr.4.

DIAGRAMA NR.4

M

Trichineloza este o boală cu un puternic impact în plan economic ,social și psihologic datorită faptului că atât metodele de diagnosticare cât și perioada de spitalizare sunt foarte costisitoare ceea ce afectează serios bugetul unităților medicale în care pacienții sunt tratați . Lipsa de informație și de educație a persoanelor din anturajul bolnavilor ce au tendința de a-i respinge poate împinge pacientul spre depresie și izolare. Probabil dacă primele simptome prezentate de pacient: tulburări gastro-intestinale ,diaree, dureri abdominale nu ar mai fi ignorate și tratate ca o simplă toxinfecție alimentară ,iar pacientul s-ar adresa unui cadru medical care printr-o anamneză eficace ar face corelația cu consumul recent de carne de porc crudă sau insuficient preparată termic și l-ar dirija rapid spre un centru specializat toate aceste deziderente ale bolii ar fi reduse (16,18,53). În cadrul studiului nostru retrospectiv desfășurat pe perioada 1998-2011,cei mai mulți pacienți au ajuns la spital cu forme severe, pronunțate și medii de boală (83,4%) la care perioada de spitalizare a fost cuprinsă între 8 și 28 de zile ,față de cei cu forme abortive și asimptomatice (16,8%) a căror perioadă de spitalizare a fost cuprinsă între 1 și 7 zile.

În cele ce urmează voi încerca să arat economia care s-ar realiza prin managerierea corecta a unui caz de îmbolnăvire prin trichineloză cu reducerea cheltuielilor necesare tratării bolii, dacă prezentarea la medic s-ar face încă din momentul apariției primelor simptome și nu când deja complicatiile s-au instalat. Este absolut necesar ca încă de la internare medicul de specialitate să efectueze un examen clinic general compet al pacientului ,cu o anamneză bine condusă, ulterior țintită etiologic ,care trebuie dublată de un pachet de examinări de laborator cât mai specifice prestabilit, care trebuie elaborat în baza unui protocol terapeutico-diagnostic actualizat, unanim acceptat la nivel national și specific pentru trichineloză , care sa fie raportat la forma clinică de severitate și etapa clinică evolutivă ỉn care se află pacientul.

Ȋn studiul nostru au fost luate în considerare doar unele analize mai specifice efectuate la internare,,care au fost utile în precizarea precoce a diagnosticului de trichineloză; printre acestea se numeră: Hemoleucograma (HLG )cu determinarea numarul de leucocite și formulă leucocitară completă-respectiv eozinofilia (15 lei), electroforeza proteinelor serice cu dozarea valoarii proteinelor serice totale -(22 lei), Teste imunoserologice precum : Reactia de precipitare circumlarvară -PRL (60 lei), Elisa IgM si IgG, Western Blot -(110 lei) + / – comfirmarea de certitudine a diagnosticului ỉn faza de activitate prin Biopsie musculară (300 lei). Introducerea de la internare a tratamentului profilactic pentru pacienții potențial infestați,care au consumat carne posibil contaminată parazitar cu Trichinella: Mebendazol,Albendazol,Vermox, timp de 7 zile (aproximativ 84 lei).Toate aceste proceduri au fost incluse intr-un pachet care are un cost mediu de aproximativ 600 de lei/zi /pacient .

Perioada de spitalizare a pacienților cu forme severe, pronunțate și medii de boală prezintă costuri ridicate din cauza numeroaselor analize impuse pentru diagnostic , iar o analiza sumară a cheltuielilor de spitalizare ,cu precizarea costurilor realizate prin spitalizare cu hrana ,cazarea ,terapia medicamentoasă administrată, procedurile medicale, materiale sanitare necesare,manoperă, este prezentată ỉn tabelul de mai jos:

p-pacient

DIAGRAMA NR.5

CONCLUZII

Trichineloza este o boală de focar afectând în județul Brașov preponderent adulții ,cu o distribuție egală pe sexe, ce atinge un vârf în sezonul de iarnă din cauza obiceiurilor și tradițiilor culinare românești, având ca prinicipală sursă de infecție carnea de porc insuficient preparată termic.

Preponderent sunt afectați oamenii cu un nivel educațional scazut, proveniți din mediul urban. România a fost incriminată în exportarea bolii în țările vecine ,conturându-se ideea de export a bolilor parazitare pe fondul turismului culinar,care are o tendinta de extindere continuă. Incidența cazurilor este în continuă scădere atât în Europa cât și la nivel național datorită campaniilor mediatice puternice de informare a populației asupra riscurilor și măsurilor de prevenție primară a bolii.

Este o boală costisitoare necesitând săptămâni până la luni de tratament .

Managerierea costurilor spitalizarii pacienților internați cu trichineloză arată că în cazurile de spitalizare a formelor severe și pronunțate de boală ,costurile aferente acestora pentru un pacient sunt de aproximativ 2,5 ori mai mari , față de costurile care s-ar înregistra la persoanele care se prezintă imediat la medic , practic după ingerarea produselor posibil contaminate parazitologic și care ar primii doar un tratament profilactic. Pentru forme medii,abortive și asimptomatice cheltuielile efectuate cu spitalizarea sunt aproape duble.

Posibilitatea ca toate aceste cheltuieli să fie reduse la zero este dată de aplicarea unei profilaxii specifice medicamentoase cât mai repede față de momentul infestant prin prezentarea la medicul de familie imediat dupa consum , desigur întotdeauna precedată de efectuarea examenului trichinoscopic al cărnii de porc imediat după sacrificarea animalului. Este absolut obligatoriu consumarea doar a produselor care au aviz sanitar-veterinar favorabil, prelucrarea ulterioară termică corespunzatoare a preparatelor din carne și educația populației cu privire la riscului de îmbolnăvire prin trichineloză, inclusiv prin mas-media. Aplicarea tuturor măsurilor corespunzatoare legislative care se impun de către toate organizatiile abilitate în realizarea unei sigurante alimentare la nivel național, prin realizarea unei politici alimentare sănătoase, cu respectarea legislației sanitare în vigoare, care trebuie armonizată la cea europeană, pentru promovarea unei ecosanogeneze populaționale.

Bibliografie selectiva:

1. Brown R. Lestern (2011) – Lumea pe marginea prăpastiei –cum să prevenim colapsul ecologic și economic, Earth Policy Institute,Editura Tehnica ,București , p:1-191.

50. Georgescu,-Roegen N. (1996) –Legea entropiei și procesul economic, Ed. Expert, București.

2. Costache Delia, Costache C., Bogdan A.T. (2011) -A clinical and epidemiological prospective study of human trichinosis of patients hospitalized during 2004-2010 at Infectious Diseases Hospital of Brașov, Bulletin of the Transilvania University of Brașov, Series VI:Medical Sciences,Vol.4(53) No.1, ISSN 2065-2216 (Prinț), ISSN 2065-2224, (CD-ROM), pag 97-105,2011

3. Dupouy-Camet J., Bruschi F. (2007) -Management and diagnosis of human trichinellosis. În, (Dupouy-Camet, J and Murrell, K.D. eds.)

4. FAO/WHO/OIE Guidelines for the Surveillance, Management, Prevention and Control of Trichinellosis, Rome, pp. 37-13 .European Food Safety Authority (EFSA).The Communety Summary Reports on Trends and Sources of Zoonoses and Zoonotic Agents and Food-borne Outbreaks in the European Union in 2009.EFSA Journal 2011,9(3):2090 (pg.378).doi”10.290|j. efsa.2011.2090.

5. FAO/WHO/OIE (Food and Agriculture Organizationof the United Nations/World Health Organization/World Organisation for Animal Health) (2007) -Guidelines for the surveillance, management, prevention and control of trichinellosis. Dupouy-Camet J,Murrell KD (eds). Pariș: OIE, 2007:108.

6. European Center For Disease Prevention and Control.Surveillance Report.Annual epidemiological report,Reponting on 2009 surveillance data and 2010epidemic intellingence data.2011,pg.110-114, website:www.ecde.europa.eu .

7. European Center For Disease Prevention and Control.Surveillance Report.Annual epidemiological report,Reponting on 2008 surveillance data and 2009 epidemic intellingence data.2010,pg.118-123, website:www.ecde.europa.eu .

7. European Center For Disease Prevention and Control.Surveillance Report.Annual epidemiological report,Reponting on 2007 surveillance data and 2008 epidemic intellingence data.2009,pg.115-117, website:www.ecde.europa.eu .

8. European Center For Disease Prevention and Control.Surveillance Report.Annual epidemiological report,Reponting on 2007 surveillance data and 2008 epidemic intellingence data.2008 ,pg.118-123, website:www.ecde.europa.eu .

9. European Center For Disease Prevention and Control.Surveillance Report.Annual epidemiological report,Reponting on 2006 surveillance data and 2007 epidemic intellingence data.2007,pg.118-123, website:www.ecde.europa.eu

10. Georgescu-Roegen N. (2006) – Energia, resursele naturale și teoria economică, vol. VI, cartea I, Editura Expert (îngrijirea volumului – Hildegard Puwak).

11. Institutul Național de Sanatate Publica.Centru Național de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile.Raportul pentru anul 2008,Analiza evoluției bolilor transmisibile aflate in Supraveghere,2009,pg .39-41.

12. Institutul Național de Sanatate Publica.Centru Național de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile.Raportul pentru anul 2009,Analiza evolutței bolilor transmisibile aflate in Supraveghere,2010,pg.37-39.

13. Institutul Național de Sanatate Publica.Centru Național de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile.Raportul pentru anul 2010,Analiza evoluției bolilor transmisibile aflate în Supraveghere,2011,pg.37-39.

14. Ipate Iudith, Brem G., Bogdan A.T. ,Monika Gutscher, Seregi I.,Tobă G.F., Simona Ivana , Zoldag L., Maroti-Agots A., Parvu M., Popescu N. (2009) – Genes assisted selection aș instrument of selection the biodiversity and pooling the genetic diseases, Scientifical Papers, Animal Science and Biotechnologies, vol. 33-42(1,2), Ed. Agroprint, România, ISSN: 1221-5287,pg. 563

15. Jaffeux H. (2008) -Un reseau ecologique pour preserver la diversite biologique du continent europeen. U.I C.N. Liason Energie-Francophone, numero special, pp.58-6363

16. Marsily G. (2008) –Eau, energie alimentation, demographie et climat, un echeveau complexe. U.I C.N. Liason Energie-Francophone, numero special, pp.8-19

17. Murrell K.D, Pozio E. (2011) -The orldwide Occurrence and Impact of Human Trichinellosis, 1986-2009, Abstract Book, 13th Internațional Conference on Trichinellosis Changchun, China 1st – 6th August 2011, pag. 37, website: http: //www.ict13.org .