ASPECTE ECOLOGICE ALE ARHITECTURII VERNACULARE IN ROMANIA [601507]

Facultatea de Arhitectura

ASPECTE ECOLOGICE ALE ARHITECTURII VERNACULARE IN ROMANIA

Prof. Coord. Bica Smaranda Autori:
Florea Andreea
Munich Ornella
Petho Dora
Anul IV, 2015 -2016

Abstract:
Poluarea si globalizarea sunt termeni definitorii perioadei in care traim. Incet incet specificul fiecarei culturi se
risipeste intr-o masa unitara, ceeace duce la pierderea caracterului local. Poluarea este un fenomen determinat de modul
de viata nesanatos pe care il ducem. Natura nu are nevoie de oameni, insa oamenii au nevoie de ea. Astfel, solutia este sa
facem o scurta incursiune in trecut, sa incercam sa adaptam arhitectura traditionala cu tehnicile ei si sa utilizam
materiale locale, cat mai putin prelucrate. Lucrarea de fata studiaza arhitectura vernaculara, metodele si materiale le
folosite in trecut precum si cum se pot adapta in prezent toate aceste aspecte, care sunt avantajele, dezavantajele si
costurile unei astfel de abordari.

Introducere :
Vestigiile din arhitectura vernacular a pe care le vedem azi sunt doar un fragment din intreaga istorie, care a
trecut prin numeroase secvente si schimbari, un rezultat a experimentarilor si a evenimentelor ce au avut loc pe
teritoriul tarii in trecut. Au existat atat momente de dezvoltari uluitoare cat si caderi, revenind la momentele de
dinainte. Evolutia a avut loc in paralel cu dezvoltarea societatii umane, insa s -a intercalat si a fost influentata mereu
de conditiile geo -politice.
Taranul roman a fost propriul sau architect, a fost creati v, folosea resurse lo cale si le punea in opera
inteligent in forme extrem de variate, adaptandu -le nevoilor sale. Pentru a intelege arhitectura populara romaneasca
este necesara parcurgerea tuturor etapelor, fiindca a existat mai mereu o influenta dinspre trecut inspre viitor. Doar
sa putem intelege de ce se construieste intr-un anumit mod si nu in altul si de ce sunt folosite materialele respective.
Studiind aceste lucruri putem trasa niste linii majore de ghidaj ce ne pot ajuta in arhitectura contemporana ,
urmarind astfel acelasi fir narativ si anume inspirarea din trecutsi din cunostiintele acumulate deja.

STUDIUL ARHITECTURII VERNACULARE

VREMURILE VECHI
Perioada primitiva (70 000 -sec VIII )
In paleolitic (70 000 -12000 I Hr) si in mezolitic
(10 000 -8500 I Hr) oamenii au trait in adaposturi
naturale si caverne.Ocupatia acestora era
predominant vanatul.
Modul de locuire se schimba pe masura ce
oamenii incep sa cultive plan te si sa creasca animale.
Astfel In neolitic (9000 -1800 I Hr) incep sa traiasca
grupati in triburi, raspanditi pe arii intinse, in
vecinatatea apelor. Locuintele erau bordeie sau colibe
din pari si nuiele.Acestea erau grupate in jurul unei
pieti in mijlocul careia se afla un atelier/magazine de
provizii. In neolitic gasim linii comune in cladirile de
locuit cu arhitectura vernaculara.

Mai tarziu, odata cu perfectionarea uneltelor
asezarile cunosc o crestere economica si se dezvolta
asezari de tip satesc tot in preajma apei sau pe
inaltimi, fortificate cu santuri de apare si palisade,
locuintele fiind grupate compact in interior. Acestea
erau atat colibe cat si case.
In neoliticul tarziu oamenii traiau in locuinte
collective. Asezarile erau aparate cu santuri, ceea ce
ne duce la concluzia ca probabil motivul pentru care casele erau collective, era unul de siguranta.

In epoca bronzului se construiesc asezari in locuri usor
de aparat si apare o tehnica noua constructive. Cladirile
sunt asezate pe platforme de piatra, iar peretii sunt din
piatra sparta cu mortar de lut si armature de grinzi de lemn.
Perioada geto -daca
In a2a epoca a fierului pe teritoriul tarii noastre aveau
loc doua fenomene. In cautarea unor piete de desfacere,
grecii intemeiaza in partea de rasarit a tarii colonia Histria,
o civilizatie de tip mediteranean. Restul teritoriului este
locuit de triburi geto -dace si au loc transformari ce duc la
aparitia Daciei, cu o democratie m ilitara. Cele doua
teritorii se influenteaza reciproc, existand intre acestea
schimburi comerciale.
Cetatile grecesti au fost construite conform
principiilor si tehnicilor constructive specifice. Acest lucru
se observa in special la nivel urbanistic. Cetat ile aveau un
nivel inalt de dezvoltare. Nu avem date suficiente despre
locuintele grecesti din aceste cetati datorita stratificatiilor
ulterioare.
Dacia era considerate o zona marginala locuita de
barbari. Dacii erau raspanditi pe o zona destul de intinsa.
Asezarile de campie erau aparate cu valuri de pamant si
palisade, iar cele muntoase aparate natural dar si cu ziduri
si turnuri de piatra. Aveau un nivel ridicat de trai, preluand
principii constructive de la eleni.

Casele dacilor de rand erau de mici di mensiuni,
pe plan dreptunghiular dar si pe plan circular sau oval.
Aveau prispa in fata sau de jur imprejur. Ce observam
deosebit in aceasta perioada, este faptul ca functiunile
precum bucataria, camara etc. se afla in cladiri separate,
izolate. Tehnicile constructive sunt tot cele cunoscute si
pana acum: pereti de lemn umpluti cu paie si lut, sau pereti
integral din trunchiuri de copac, asezati pe fundatie de

piatra sparta. Acoperirea era fie cu stuf fie cu sindrila.

Locuintele nobililor erau reprezentat e
deseori de locuinta turn. Cladire cu functiune dubla,
are atat rol defensiv cat si de locuire. Inalte de pana la
15 m, aveau incaperi mari cu laturi de cate 8 m
lungime, functiunea de locuire existand la fiecare
nivel. Acestea erau construite din lemn.

Perioada romana
Cucerirea Daciei are loc in doua razboaie
successive: in 101 -102 si 105 -106. Arhitectura Daciei
este distrusa in mare parte de romani si urmeaza o
perioada de restructurare, colonizare si exploatare
accelerata a bogatiilor. Incep sa fie f olosite tehnicile
lor constructive, mai avansate si principiile lor
arhitecturale si urbanistice. Orasele contin edificii cu
functiuni diverse precum temple, bai publice,
curia,sedii de colegii, forumetc. Se construiesc o serie
de cladiri cu caracter milit ar si orase noi. Din
resturilor caselor dezgropate observam ca nobilii
locuiau in case din piatra faltuita, ce aveau incaperi
dispuse in jurul unui atrium, villae rusticae, iar cei
saraci locuiau inca in colibe.

Secolele III -IX

In 271 Aurelian decide retragerea trupelor
romane. Cateva din cetati intra sub stapanire romano –
bizantina, ce se mentine pana in secolul VI, basilica fiind
edificiul reprezentativ pentru aceasta perioada. Datorita
lipsei de date istorice, nu cunoastem info rmatii in legatura
cu ce se petrece pe teritoriul tarii in perioada dintre secolul
VI si IX, perioada marcata de numeroase valuri
migratoare. Este o perioada in care nu existau conditiile
necesare dezv unei culture infloritoare. Populatia redusa ca
numar , a dus o viata dificila ocupandu -se cu agricultura si
diverse mestesuguri. Constructiile au fost realizate din
materiale cu o durata scurta de viata. Datorita acestui
complex de factori, aceasta este perioada cea mai saraca in
vestigii arheologice. Intre secolele IX si X incep sa se
dezvolte formatiuni feudale, denumite cnezate si
voievodate.
ARHITECTURA MEDIEVALA IN ROMANIA
Secolele X -XIV: Inceputul arhitecturii populare
romanesti

Incepand cu secolul X apar noi metode de
constructie, un progres influentat de prezenta in teritoriu a
Imperiului Bizantin, ce construia intr -un mod nemaiintalnit
pana atunci in acest areal, si anume ziduri de caramida arsa
sau piatra, imbinate cu mortar d e var. In aceasta perioada
apare si tinda , ulterior si prispa .
In a doua jumatate a sec X se inregistreaza o
crestere a populatiei, ce traia in asezari rurale mici sau
catune. Cladirile din aceste asezari apartin complet
arhitecturii populare. Materialele de constructie folosite
erau materiale fragile precum lemnul, pamantul, stuful si
panza. Acestea au fost reparate de la o generatie la alta.
Datorita acestui fapt, credinta generala este ca edificiile
pastrate din perioade mai recenta, sunt defapt ecoul ce lor
din perioada medieval, acestea fiind perpetuate si
transmise generatiilor urmatoare prin viu grai sau prin
trasmiterea indeletnicirilor din tata in fiu.
Arhitectura populara romaneasca este unitara la
nivelul tarii. Aceasta este diferentiata de relief, clima,
resurse si influente, prin aspect, materialitate, structura si
mod de dispunere.
Putem face o categorizare in functie de relief si
avem astfel: regiunile de munte, ce se ocupa cu cresterea
animalelor, in special a oilor si cu locuinte rasfirate;

regiunile de deal, majoritatea, unde oamenii se ocupa
cu pomicultura, cresterea animalelor dar si agriculta;
si zona de campie, unde asezarile sunt adunate si se
ocupa cu agricultura.
In satul rasfirat gospodariile nu au delimitari
clare, in vreme ce la cele adunate observam o
ierarhizare a acareturilor intr -o curte geometrizata.

Arhitectura medievala in Dobrogea,
Transilvania si sudul Carpatilor

Aceste trei zone sunt definite de caracterul
feudal, fiind fiecare condusa de diversi voievozi.
Astfel ceea ce caracterizeaza aceasta perioada este
arhitectura religioasa si cea cu caracter militar. In
Dobrogea exista 10 poleisuri, ex Capidava, cu ziduri
groase de piatra cioplita, in unele cazuri sprijinite pe
pat de piloti de lemn. In Transilvania asemenea
asezari fortificate gasim in exemple precum cetatea
lui Gelu sau cetatea lui Glad, Orsova.
Cetatile sunt aparate de un val de pamant
intarit cu palisad e si santuri.
Din punct de vedere al locuintei, se intalnesc
din nou locuintele -turn, unde observam trecerea la
zidarie, acestea fiind acum construite din piatra.
Aveau cate o singura incapere pe nivel, scara
exterioara mobila si scarainterioara sapata in zid.

Romanic in Transilvania

In urma cuceririi a Transilvaniei de catre
regatul maghiar in secolul XII, intreaga zona este
colonizata de sasi. Odata cu stapanirea regatului
ungar, incepe pe aceste teritorii sa se construiasca in
stilul caracteristic Occ identului in acea perioada.
Satele fiind acum construite in stilul specific
maghiar, aveau case de lemn sau zidarie, grupate in
jurul unor piete. Acestea sunt treptat fortificate.
Deasemenea odata cu patrunderea in anumite zone a
cavalerilor teutoni, incep sa se construiasca si cetati
de lemn si pamant si cladiri cu rol militar de zidarie.
Cucerirea de catre maghiari s -a incheiat in
secolul XIII, iar procesul de feudalizare s -a
intensificat, deci nevoia de a construi locuinte si
edificii cu caracter religio s a crescut. Aceasta
arhitectura a continuat sa fie preponderent de lemn si
uneori de zidarie. Din aceste doua tipuri de
constructii, astazi se mai pastreaza doar bisericile, din
zidarie de piatra.

Secolele XIV -XV

In aceasta perioada Tara Romaneasca si
Moldova sunt state independente feudale, iar
Transilvania este voievodat.Transilvania cunoaste un
progress economic ceea ce duce la dezvoltarea asezarilor existente in orase, dar au aparut si orase noi.
Arhitectura se dezvolta ca urmare a multitudinii de
mesteri, care calatoresc pentru a se perfectiona. Ce este
interesant este faptul ca datorita tehnicii neavansate, multi
oraseni se ocupa ca si in trecut de agricultura si cresterea
animalelor. Cele trei regiuni au fost influentate in mod
diferit,in functie de stapanirea sub care se aflau. Deci
modul de constructie estefie in stil occidental, fie de
influenta bizantina.
In Transilvania preponderent pe langa edificiile
religioase, gasim arhitectura militara. Au fost puse la punct
sisteme de cetati si castele. Unele cetati au fost construite
din lemn si pamant dupa vechea formula, iar altele din
zidarie de piatra si caramida.

Gotic in Transilvania

Secolele XIV si XVII sunt o faza in care
dezvoltarea oraselor isi are punctul de plecare in progresul
mestesug urilor, ceea ce se reflecta si in arhitectura.Astfel
se explica intense activitate constructive si faptul ca
orasele incep sa aiba numeroase cladiri publice: cladiri ale
breslelor, cladiri de desfacere a marfurilor, cladiri ce
adaposteau conducerea orasulu i. Bunastarea s -a reflectat in
principal in edificiile religioase nou construite. Au
continuat sa se construiasca donjoane, turnurile locuinta cu
rol defensiv. Casele aveau forme si dimensiuni variate,
insa deseori inguste si adanci.
In a doua jumatate a secolului XV se inlatura
feudalismul. Se construiesc sute de cetati intens fortificate,
pentru a face fata numeroaselor atacuri turcesti. Spre
deosebire de cetatile militare, acestea ocupa suprafete
intinse, impartite intr -o multitudine de curti inconjurat e de
ziduri, de -a lungul carora sunt dispuse camerele de locuit si
depozitele de alimente.
In cadrul oraselor avut loc numeroase schimbari.
La inceput casele erau din paianta si lemn, izolate unele de
altele, cu cate doua incaperi. Locuintele celor instari ti in
schimb erau din caramida si piatra. Casele mesterilor si a
negutatorilor delimitau strazile principale si pietele. La

parter se aflau atelierele, eventual precedate de un
portic, in spate se gasea depozitarea, iar la etaj,
accesibil printr -o scara af lata in curtea interioara, se
gasea spatiul de locuit.
In ultimele decenii ale secolului XVI,
datorita dominatiei turcesti, arhitectura nu a mai avut
conditii prielnice dezvoltarii. Interventia arhitectilor
italieni sositi pe aceste meleaguri si existenta
atelierelor de pietrari a determinat aparitia arhitecturii
renascentiste in Transilvania.

Spatiul Moldovenesc

Cucerirea Constantinopolului a transformat
Marea Neagra intr -un spatiu turcesc, in care comertul
era controlat de Imperiul Otoman. O trasatura
distinctiva este organizarea tentaculara a asezarilor,
lipsita de fortificatii. Locuintele erau primitive, din
materiale ieftine, semiingropate, putand fi usor
reconstruite.

Existau legaturi subterane prin pivnite pe
zeci de kilometri. In zonele importante exista si curti
domnesti. Centrele urbane, dezvoltate in jurul curtilor
domnesti, spre deosebire de orasele med ievale
occidentale, erau formate din case de lemn, rare si
isolate. Casele dispuneau de curti si gradini cultivate.
Putem numi aceste asezari targuri.
In Moldova exista numeroase influente:
rusesti, otomane, genoveze. Si in acest areal cele mai
de seama ve stigii sunt cele de factura religioasa.
Tara Romaneasca

In secolul XVII are loc o imbunatatire economica
si astfel clasa dominant poate sa isi construia sca cladiri
mai luxoase. Incepe sa se faca simtita aparitia Renasterii;
se construieste din material durabile si mesterii introduc in
aceste edificii elemente din arhitectura populara. S -au
construit foarte multe case boieresti de o frumusete si o
maiestrie deosebita. In 1660 Bucuresti devine capital.
Casele erau rare, cu curte, gradina, grajd, sub forma unor
insule. Incepe sa se puna accentual pe frumos si pe
sugerarea statutului social prin intermediul locuintei.
Asezarile au centre comerciale, cu mai multe piete sau
targuri.

Odata cu inceputul arhitecturii renascentiste, urmata mai
apoi de arhitectura baroca in secolul XVIII, accentul in
constructia caselor se pune pe aspectul estetic.

Concluzii
Aspectele ecologi ce in cadrul locuintelor sunt in
principiu legate de conditia asezarii. Adica in perioade de
invazii, criteriile care au determinat arhitectura sunt
derivate din nevoia de securitat e. In momentele de pac e
oamenii s -au putut gandi la confort si au construit dupa
cunostiintele mostenite, care au por nit in mod cert de la
datele sitului dar si de la proprietatile materialelor .
Dezvoltarea asezarilor urbane si progresul economic au
determinat aparitia unor alte principi i de constructi e. De
aceea in ultimele secole ale perioadei medieval e
semnificativ este aspectul estetic al cladirii. Ce este
important de remarcat este ca arhitectura vernaculara nu a
fost agresiva si nu a lasat urme daunat oare mediului spre
deosebire de edificiile contemporane.

DETALIEREA TIPOLOGIEI LOCUINTELOR

Borde ie (Oltenia)
Bordeiele s -au construit de -a lungul Dunarii,
de la Drobeta Turnu -Severin pana in Delta. Aceste
constructii se afla in ¾ sub pamant, si ies din pamant
circa 1.5 metri si sunt dispus e in lungime. Forma cea
mai simpla cuprindea o incapere de locuit numita “la
foc” care avea vatra si cos de fum scos peste
acoperis. Ulterior s -a dezvoltat, avand trei incaperi
succesive: tinda, hogeagul (cu sau fara vatra) si
incaperea de locuit numita „szoba” , avand l ungimea
totala de 6m, latimea de 4m si o inaltime de 2m.
Sapatla 70cm sub nivelul solului, el este construit pe
un schelet de lemn si acoperit cu paie de lut. Astazi
se mai intalneste numai in unele asezari de rudari la
marginea catorva sate. fiind constr uit pe un schelet
din lemn si acoperit cu paie si lut.

Locuinta semi -ingropata se comporta foarte
bine la diferentele de temperatura. Acoperisul
protejeaza incaperea de razele solare, iar pamantul
incalzit mentine caldura pe care o transmite ulterior
cladirii.

Casele
Categoria de locuinte cea mai raspandita intre
sec.X -XIV pe intregul teritoriu al tarii o constituia casele
cu un singur cat construite la nivelul solului. Este casa
arhaica specifica satelor pastorale. Spatiile: casa, camara
pentru provizii, bucataria, grajdul.
Aparitia spatiului destinat unei indeletniciri
mestesugaresti poate determina si modificari de structura si
tehnica de constructie. Tehnica cununil or orizontale de
barne incheiate in cheutori, folosita in lungimi de 4 -5 m,
nu mai putea fi folosita la un perete de 7 -8 m. Din aceste
motive de dimensionare, dar si din cauza conditiilor de
lucru, degajari de abut, camera diarstei emana caldura spre
deose bire de restul locuintei a fost ridicata din piatra bruta,
intr-un contrast placut cu lemnul aparent .

O casă țărănească tradițională în Maramureș
include mai multe clădiri. Casa principală este așezată fie
în partea opusă porții de la intrare, fie perpendicular cu ea,
dar în așa fel încât fațada principală să fie la sud ori la est.
Una sau chiar mai multe clădiri mici se găsesc adeseori
lângă gardul casei pentru a adăposti animalele mai mici.
In Maramures casa cu tinda si una sau doua
incaperi de l ocuit – se diferentiaza de restul prin faptul ca
tinda ei este intotdeauna neincalzita – nu are vatra si de
cele mai multe ori nici plafon; a doua diferentiere – forma
ingusta si joasa a prispei, marginita totdeauna de stalpi de
lemn si balustrade.

In Transilvania – din Banat pana in Carpatii Orientali
– tipul casei cu tinda, cu 2 sau 3 incaperi. – mutarea
vetrei joase, a caloiului casei de tip arhaic, din
camera de locuit in tinda.
In Muntenia locuinta se afla pe un soclu inalt
de piatra. Soclul folosi t pe post de depozitare. Peretii
sunt din schelet de lemn si umplutura de zidarie.

Arhitectura popul ara romaneasca in zona
Subcarpatica
In aceasta zona majoritatea asezarilor sunt in
vale si dezvoltate liniar. Fatada casei este orientata de
obicei catre sud si numai uneori casele de pe partea
dreapta a drumurilor – in general cu directia nord -sud
se intorc cu fata la sosea si deci la rasarit in acelasi
timp.
Materialul de constructie folosit cu
precadere este lemnul: in nord lemnul de brad, iar i n
rest lemnul de fag si stejar, uneori si de ulm sau anin.
Lemnul se utilizeaza sub forma de barne avand
grosimi intre 20 si 30 de cm. Specific acestei regiuni
este tencuirea ce se face pe "cercuiala " din nuiele de
alun precum si varuirea per etilor. Lemnu l este utilizat
si ca invelitoare sub forma de sindrila de brad de 40 –
60 cm lungime si de 8-12 cm latime.

Piatra este un material folosit exclusiv la temelii
sau socluri inalte, inaltimea acestui soclu variaza intre 1 si
2.5 m . Uneori apare si zidaria mixta de piatra si caramida
la zidul interior de care se alipeste vatra .
Arhitectura taraneasca din regiunea Pitesti este o
arhitectura inalta specifica dealurilor si depresiunilor
submontane din tara.
Arhitectura Subcarpatica se imbina cu arhitectura
de campie a caselo r cu prispa sau foisor de scara acoperit
in doua ape.
Domina o arhitectura de campie , case joase foarte
dezvoltate in lung, cu polate, construite din paianta sau
caramida , cu foisoare de scara acoperit in doua ape.
Casa joasa cu tinda si 2 incaperi. In aceasta
varianta, jumatatea din fund a tindei este ocupata in
intregime de vatra, al carei cos de fum, construit la baza ca
o bolta, se sprijina pe cei doi pereti laterali si pe cel din
fund.
Oltenia case cu parter si etaj; cu cate o camera sau
doua, cu prispa in fata. Camerele de la parter au rol de
depozitare, la etaj fiind locuinta propriu -zisa. Cel mai des
sunt construite integral de lemn.

Moldova – tipul vechi al casei joase cu
tinda, care este dominant, se diferentiaza prin ac eea
ca vatra, insotita mai intotdeauna de un cuptor, se
gaseste in camera de locuit, nu in tinda.

TIPARUL LOCUINTEI SI ASPECTELE SALE
ECOLOGICE

Amplasarea gospodariei era realizata de
regula in locuri greu inundabile, dar cu acces facil la
apa, ferite de vanturile dominante, cu accese bune
catre alte puncte nodale ale localitatii.
In cadrul gospodariei, locuinta era protejata
climatic prin introducerea uno r spatii tampon sau a
unor cladiri de protectie. Mai mult, casa are de regula
o fata blindata (dosul casei) fara deschideri, orientata
de regula pe directia vantului dominant de iarna.
Seciunea transversala prin casa traditionala
tipica ne releva caracte rul ecologic, de adaptare
climatica exceptionala. Ajungerea la aceste
performante s -a realizat empiric, gradual, prin
incercari reusite si esecuri.
Din punct de vedere al relatiei cu vanturile
dominante reci, purtatoare de omat abundent, casa isi
intoarce spatele la vant, cu o latura lunga oarba, fara
goluri, de multe ori invelita cu sindrila pana jos, ca o
prelungire a acoperisului. Alteori, este doar o fatada
nuda, fara goluri, realizata din acelasi material cu
ceilalti pereti.
Nu de putine ori, in lungul acestei fatade se
realizeaza un spatiu de depozitare, spatiu tampon.
Podul constituie un spatiu termic, incalzit de cosul de
fum al vetrei, cos care traverseaza spatiul podului.
Anvelopa este realizata din lemn sau
chirpici, ambele solutii fiind bun e izolatoare termice. Vatra, punctul de foc, realizata din zidarie,
reprezinta concentrarea de masa, capabila de
acumulare termica, volantul termic al casei. Vatra
este elementul care confera inertie termica unei
cladiri altfel usoare, fara inertie. Iner tia permite
acumularea caldurii si redistribuirea ei dupa un
anumit timp, permitand realizarea unei ambiante
termice constante la interior.
Masa este distribuita optimal, la interior, bine
protejata de anvelopa izolata termic, si este direct incalzita
iarna. Cosul asigura insa vara un bun tiraj al aerului,
permitand o ventilare care contribuie la racorirea spatiului
interior.
Din punct de vedere al insoririi si al luminii
naturale, casa se deschide cu fatadele posesoare de goluri
catre orientarile favorabile (E, SE, S, SV, V), astfel incat
este bine luminata, in pofida dimensiunulor mici ale
ferestrelor.
Prispa de pe fatada p rincipala, cu prientare de
regula S, SV, joaca si ea un rol de usor tampon termic,dar

mai ales de filtru solar. Astfel, vara, prin
dimensiunile de ansamblu, prispa actioneaza ca un
parasolar orizontal, impiedicand razele solare ce
formeaza un unghu de cc. 60-70 de grade cu solul sa
patrunde prin ferestre in casa, evitandu -se in acest
mod efectul de sera estival.
Iarna, in schimb, vom avea soare pana pe
peretele din fund al incaperilor de locuit, din doua
motive. Primul il constituie profunzimea redusa a
incaper ilor respective. Al doilea motiv il constituie
faptul ca aceeasi prispa prin dimensiunile ei, permite
soarelui de iarna (ce vine la un unghi de cc. 20-30 de
grade fata de sol ) sa patrunda profund prin suprafata
feresrelor spre interior, contribuind as tfel la incalzirea
interiorului (aport solar hibernal). Casa este de regula
suprainaltata fata de sol cu cc. 50 -60cm, printr -un
soclu de piatra, legata uscat, fapt ce -i confera
protectie fata de infiltratiile din zapada, dar si o
oarecare protectie fata de urcarea capilara a apei din
sol.
Locuintele mai instarite din zonele pomicole
sau viticole posedau un beci, realizat din zidarie de
piatra peste care apare un etaj –de fapt partea locuita.
Aceasta este astfel izolata de sol prin
intermediul beciului, a ca rui fuctie primordiala
ramane cea de depozitare.

MATERIALE DE CONSTRUCTIE
Taranul roman -arhitectul si constructorul
propriei sale case si a cladirilor anexe. A folosit de -a
lungul veacurilor ca materiale de baza lemnu l, piatra,
pamantul si caramida ; aceste materiale sunt eficiente
din punct de vedere energetic.
Lemnul a fost folosit sub toate formele, de la
trunchi curatit doar de ramuri la elemente ecarisate,
fasonate sau cioplite. Lemnul este unicul material ce
puea fi folosit singur pt realizarea intregii locuinte: osatura(elem de sustinere), pereti int si ext, grinzi -tavane,
sarpante, balustrade, pardoseli, invelitori, usi, ferestre si
aproape intregul mobilier sunt facute in unele regiuni
exclusiv din lemn.

Piatra a fost utilizata in mod obis nuit sub forma
de bolovani de rau sau de cioplitura. In cazuri
exceptionale, a fost folosita in unele parti ale Transilvaniei
(intregul sat Dumitra din raionul Bistrita) si in Dobrogea,
piatra slefuita (fatade netede in unghi drept), numita in
general "pia tra de talie".
Pamantul, material ieftin si la indemana, a fost
utilizat fie sub forma de ciamur: pasta clisoasa, facuta din
lut amestecat cu apa, cu paie tocate sau calti si cu un adaos
de materii organice(balega de vita) sau de chirpici:
caramida uscat a la soare, facuta din pasta de ciamur
presata in forme de circa 20x20x40.

Caramida, fabricata din pamant galben special,
presata si arsa, este un material de constructie care a
inceput sa fie folosit de taranul roman abia catre inceputul
secolului XX si atunci numai in anumite regiuni, in special
in satele apropiate de orase si de centrele industriale.
Peretii erau facuti fie dintr -un sg fel de material:
lemn, pamant, piatra sau caramida, fie din mai multe
materiale combinate: lemn si pamant, lemn si caramida,
piatra si lemn etc.
Peretii de lemn: Lemnul pt confetionarea peretilor
se prezinta fie sub forma de barne groase (fruieti), adica
trunchiuri de copac cojite dar nelucrate, fie sub forma de
grinzi cioplite pe patru fete (in patru dungi) de sectiu ne
patrata, sau blani late numite cioplitura, de sectiune

dreptunghiulara. Legarea intre ele a lemnelor la
colturile cladirii sau la intalnirea unui primez(perete
despartitor) cu pereti exterior, se face prin imbinarea
dupa unul din cele doua sisteme popul are numite "in
cheotori", "in catei" sau "in chei".
Sistemul in cheotoàre, diferentiat de
cheotoare drepte sau rotunde, est o imbinare la
jumatate lemn, capetele barnelor fiind inafara liniei
peretilor cu 15 -20.
Sistemul de imbinare in catei este o metoda
mai economica de a construi pereti. Sistemul de
sustinere e constituit din stalpi -montanti prinsi din 2
in 2 m intr -o grinda de baza. Peretii, care sunt mai
mult o umplutura, sunt facuti din blani subtiri,
"despi caturi", imbinate cu montantii. Peretii se
incheie in partea de sus cu un rand de grinzi groase
asezate oriz, ce formeaza o legatura numita cununa.
Peretii de pamant -ciamur sau chirpici.
Constructia cere confectionarea in prealabil a unor
cofraje ajutatoa re din lemn. Peretele va avea in final
grosimea de 40 -60 cm. Pasta de ciamur, bine
framantata, se toarna intre cofraje in straturi
succesive de 20 -40 cm grosime, batandu -se bine cu
maiul. Sub efectul soarelui si al vantului, ciamurul se
intareste si se usu ca in cateva zile, capatand
rezistenta.
Constructia peretilor cu chirpici se face prin
zidirea succesiva in asize(paturi) suprapuse a
blocurilor de chirpici. Asizele oriz formeaza linii
paralele continue, rosturile verticale (liniile de
contact dintre dou a blocuri alaturate) sunt
discontinue:tesute. Aderenta dintre blocuri se face in
timpul constructiei, prin udarea acstora cu apa sau cu
pasta moale de ciamur.
Zidaria de piatra: folosita de obicei la
pivnite, temelii, partea peretilor interiori de care se
alipeste vatra cu cos; mai rar la confetionarea
peretilor exteriori (Datorita climatului oferit de
zidaria de piatra). Legatura dintre pietre, care sunt
dispuse cu rosturile tesute in forma neregulata, este
facuta cu mortar de ciamur sau de var gras. Peretii de lemn si pamant. In foarte multe cazuri,
lemnul este combinat cu ramuri subtiri sau tulpini de
arbusti, nuiele si cu mortar de pamant lutos in constructia
peretilor. Deci peretii sunt formati din doua elemente
distincte: unul de sustinere si altul d e umplutura. Elem de
sustinere: sub forma unui schelet constr din grinzi
orizontale, unele sub forma de talpa in partea inferioare, iar
altele ce formeaza coroana in partea de sus. Elem de
umplutura: impletitura de nuiele, tesuta pe pari intre grinzi
si stalpi, peste care este intins un strat gros de mortar de
pamant lutos, amestecat cu paie tocate si materii organice.
Peretii de lemn si caramida. Combinarea lemnului
cu caramida este datata relativ recent. Procedeul de
constructie folosit in acest caz, nuit "in aiante". este
asemanator peretilor de lemn si pamant. Deosebirea consta
in inlocuirea elementului de umplutura cu zidarie de
caramida si tencuiala.
Casele si in general cele de lemn, au in
exemplarele vechi fundatii. Peretii se ridica pe o rama
solida de lemn(talpa), facuta din grinzi intregi, rotunde sau
cioplite(grosi,balvani sau ursi). Pe terenul de dinainte
netezit talpa e asezata direct pe pamant, sau pt a impiedica
umezeala si putrezirea lemnului, pe bolovani mari de piatra
sub cele 4 coltur i ale ramei. In acest caz spatiul ramas
dintre teren si grinzile talpii se umple cu zidarie de piatra
uscata, iar cel dintre teren si podea cu moloz si pamant
bine batut. In cazul regiunilor muntoase sau deluroase,
talpa peretilor era asezata pe o fundatie inalta de piatra
zidita, ce permite amenajarea sub casa a unor
pivnite,camari sau depozite.
Stalpii si colonetele: confectionati din lemn, de
obicei dintr -o singura bucata de lemn, de obicei de esenta
tare:stejar,frasin,par,nuc;mai rar brad. La casele bo ieresti
mai vechi sau la unele case taranesti din prima jumatate a
sec XX, au aparut in compozitia foisoarelor si a prispelor
si stalpi de zidarie. Scunzi, de sectiune patrata sau
circulara, sunt legati intre ei prin grinzi drepte (temeie) sau
arcade in pl in cintru sau polilobate.
Tavanul si bolta. Tavanul:din grinzi cu distanta de
0.8-1m intre ele. Exista la casele mai noi, tavane
infundate(netede), construite prin fixarea pe fetele
inferioare a grinzilor, a unei retele de sipci si trestie, peste
care e i ntins un strat subtire de tencuiala de pamant
lutos/ipsos etc.

MODURI DE APLICARE CONTEMPORANE SI
ASPECTE ALE ACESTORA
Pana acum am observant ca istoria
arhitecturii vernaculare este o sursa buna de inspiratie.
A construi cu materiale locale, cu tehnici cunoscute
deja din antichitate, aduce o serie de beneficii. Vom
prezenta dupa cum urmeaza tipurile de constructii pe
care le putem utiliza in ziua de azi, precum si ce
presupune fiecare si preturile aferente.

CASE DIN BALOTI DE PAIE
1. FUNDATIA
Majoritatea fundațiilor convenționale includ atât
o talpă a fundației, o bază lată, solidă, care distribuie
greutatea construcției pe o suprafață mai mare cât și
un soclu, care ridică baza peretelui asigurând
distanțarea de sol. În loc de talpă, construim de obicei
un șanț de drenaj care combină funcția de preluare a
greutății construcției cu funcția de drenaj. Un
sistem de drenaj simplu elimină simultan problemele
legate de îngheț, de umezeală, de podele umed e, de
tensiunea argilei care „intră la apă“, amenințând să
dezintegreze casa, și tot felul de probleme cum ar
fi putregaiul, mucegaiul, ciupercile, fără a mai pune la
socoteală inundațiile minore.
Pentru construcția unei case naturale, soclul
trebuie să fie înalt până la cel puțin nivelul
genunchiului (cel puțin 45 de centimetri) deasupra
terenului înconjurător construcției și lat de o mână (în
jur de 16 de centimetri) deasupra pardoselii finite.
Această înălțime menține peretele ferit atât de
apa care se poate scurge de pe streșini sau de la
burlanele neetanșate, cât și de posibilele inundații
cauzate de instal ațiile de canalizare interioare.
Tipuri de fundatii: de piatra, beton; anvelopele
uzate umplute cu pământ compactat și sacii umpluți cu pământ sun t două tipuri inovatoare de fundații.

2. STRUCTURA
Baloții întâlniți frecvent au 50/50/100 cm și pot fi
folosiți ca pe niște cărămizi și zidite cu mortar clasic.
Se foloseste neapărat var, deoarece are proprietăți
deosebite pentru case sănătoase.
Pereții, exteriori și interiori din baloți puși pe lat
(50 cm) sau, la un perete mare, pe lung (perete de 100
cm grosime), conferă rezistență. Ei se zidesc, lăsând
loc pentru uși și ferestre, dar dacă s -a omis, se taie cu
drujba goluri pentru uși și ferestr e. La nivelul

tavanului se încastrează prin tăiere în balot de lăcașuri
de 10/10 grinzi pentru bătut tavan, fie cu grinzi
aparente și podina luxoasă din lemn bun. Se pot folosi
grinzi aparente cu podina oarba pentru rabitzare și
tencuire cu var și ciment, pentru tavane albe și drepte.
3. ACOPERISUL
Acoperișul caselor din baloți de paie nu necesită
vreun tip deosebit de acoperiș cu geometrie aparte sau
materiale speciale, dar, pentru ca o astfel de casă să
țină vreme de câteva secole, merită investiția într -un
acoperiș durabil.
Trebuie ales un sistem care se potrivește climei,
bioregiunii, mărimii construcției, d ar și
buzunarului, abilităților și materialelor disponibile.
În general un acoperiș bun ar trebui
să îndeplinească următoarele condiții:
– Să ferească de ploaie și alte precipitații
și țină apa departe de pereți.
– Să prevină pierderile de căldură sau
supraîncălzirea.
– Să apere locuitorii casei și obiectele
din interior de vânt, de lumina în exces,
de zgomote, de praf și de alte neplăceri.
– Să rămână locului în caz de uragane, vânturi
puternice și cutremure.
– Să reziste la sarcini suplimentare cum ar
fi lucrătorii care îl întrețin, zăpada, grindina,
crengile căzute și altele.
– În zonele cu pericol de incendii să apere de
foc. – Să țină panouri pen tru încălzirea apei,
panouri fotovoltaice și poate chiar o
grădină de acoperiș
– Să colecteze apa de băut sau folosință
casnică și/sau irigații.
– Să încurajeze mai degrabă decât să
îndepărteze creșterea plantelor și viața
sălbatică.

Dacă acoperișul are vegetație ce crește pe el, se
numește acoperiș viu. Acoperișurile din materiale
compozite (de tip role) și cartonul asfaltat sunt des
întâlnite, ieftine, dar cu durată scurtă de viață și toxice
datorită materialelor derivate din produse
petrochimice. Un alt set de opțiuni pentru acoperiș
include ardezia, țigla din ceramică sau beton, șița de
lemn, șindrila. Precum în cazul acoperișurilor de
tablă, aceste elemente sunt înșurubate, fixate în cuie
sau legate de penele acoperișului –
grinzi fixate orizontal de -a lungul căpriorilor.
Acoperișul de paie este un strat gros și bine legat de
trestie, paie sau frunze de palmier, care îmbină în
același material funcția de acoperire cu funcția de
izolare.
Important este ca indif ernt de tipul de acoper iș
ales, întotdeauna trebuie lasat un spațiu de ventilație
deasupra izolației și o barieră contra vaporilor sub ea..

4. TENCUIALA
Tencuielile pot fi:
– tencui eli natural prefabricate – Marele
avantaj al tencuielilor prefabricate este confortul care
îți este oferit prin faptul că aceste tencuieli nu au
nevoie de altă prelucrare decât adăugarea apei și
aplicarea acestora pe pereți. În schimb există un mare
inconvenient în ceea ce privește aceste materiale și
anume prețul foarte piperat pentru majoritatea celor
care aleg sa -si construiasca o casa naturala.
– tencuieli preparate local , din resursele aflate
în imediata apropiere a terenului – Avantajele
tencuielilor preparate local sunt costurile reduse,
posibilitatea de a experimenta și voia bună la
activitățile de preparare și aplicare a acestora. Acestea
pot fi de tencuieli pe bază de var și/sau tencuieli de lut
(argilă). În ambele cazuri, varul sau argila au rol de
liant. Ca agregat se folosește nisip (uneori chiar cu
pietriș), iar ca armătură diferite materiale naturale cu
fibră cum ar fi paiele, cânepa sau păr de capră, bălegar
de cal, dar se poate folosi și plasă de fibră de sticlă.

Pot fi considerate dezavantaje timpul pierdut pentru a
experimenta amestecul perfect și faptul că necesită
întreținere m ai frecventă decât cele prefabricate.

5. COSTURI
în România, deocamdată sunt putine case din
baloți de paie finalizate 100%, în așa fel, încât să se fi
putut face un calcul exact, și să se obțină un preț exact
pe metru pătrat. Un alt factor important care
îngreunează un calcul exact este faptul că în acest caz
nu mai vorbim de case „fabricate pe bandă rulantă”.
Vorbim de case foarte personalizate, case cu multă
muncă manuală, o muncă care, câteodată trece de la
nivelul unui meșter la nivelul unui artist. Un alt aspect
important, este faptul că, de cele mai multe ori,
beneficiarul dorește să se implice fiz ic în ridicarea
propriei case, ceea ce este logic și absolut normal.
În cazul unei contractări cu o firmă specializată,
costurile unei case din baloți de paie pot ajunge
aproape de pretul unei case construită in mod
conventional, ba chiar mai mult. Asta mai ales dacă
clientul optează pentru un design modern, asemănător
cu casele din materiale obișnuite. Prețul mai depinde
și de posibilitatea de a procura ma terialele din resurse
locale și de finisajele interioare și exterioare. Pretul
mediu este de 350 -400 euro/mp (preț care conține
manoperă și materiale, mai puțin unele materiale de
finisare). Dar costurile pot scădea semnificativ dacă
pe teren, sau foarte a proape găsim toate materialele,
când clientul dorește doar finisaje tradiționale (fără
pereți extraordinar de netezi, fără colțare, etc), când și
beneficiarul se implică fizic, deja putem vorbi de
prețuri, chiar sub 250 euro/mp .
6. LEGISLATIE
Cei care se hot ăresc să construiască o casă din
baloți de paie sau orice altă casă naturală, aleg să nu
implice oficialitățile și astfel au puține probleme.
Încep să apară din ce în ce mai multe clădiri din baloți
de paie, cu autorizații de construire, dar presupun
cheltuieli și documentație considerabile, ca în cazul
oricărei autorizații . Ca și în cazul caselor din pământ – din punct de vedere legal – intră în categoria caselor
pe structură ușoară, deși un perete din lut de 1 mc
poate cântări aproximativ 1600 kg.
CASE DIN LUT (COB)
1. FUNDATIA
Pentru un bun drenaj, este important sa
se construiasca un sant de drenaj de jur
imprejurul casei. Acest sant se realizeaza de –
a lungul perimetrului fundatiei si este
umplut cu piatra uscata (pietre mici sau
pietris).
Fundatia se poate realiza din:
– Piatra – se poate folosi orice tip de
piatra. Pietre dau casei din lut un
aspect natural. In orice caz, fundatia
poate fi cea mai scumpa parte a unei
case din l ut datorita pretului
pietrelor.

– Bucati de beton maruntit – reciclat –
daca se doreste un pret mai mic, se
poate construe fundatia din beton
reciclat in locul pietrei. Acest beotn
provine din alei trotuare vechi, cladiri
vechi. Este foarte versatile, iefti n si
rezista pentru totdeauna.

– Caramizi arse – alta optiun e pentru
fundatie reprezinta caramida arsa.
Aceste pot f i de orice tip. Pretul

variaza, dar se pot gasicaramizi vechi
si astfel se economisesc bani.

– Blocu de beton – se pot folosi blocuri
solide de beton sau blocuri de zgura.
Blocurile de zgura functione aza, dar
nu sunt foarte recomandate
deoarece sunt foarte fragile.

– Beton turnat – de asemenea, se pot
crea forme si turna beton. Dar acest
procedeu reprezinta munca in plus.
Este foarte tehnic, insa nu mai ofera
aspectul natural pe care il putem
obtine utilizand pietre .

2. STRUCTURA
Materialul se face greu. Chirpiciul este pământ
lutos înmuiat bine, la care se adaugă nisip, raportul lut nisip este 1:3 și pe urmă se frământă. În momentul în
care se frământă, se face ca un aluat, el se leagă.
Această operațiune se face cu picioarele. Materialul e
pus într-o prelată și cu prelata se întoarce de pe o parte
pe alta. Se prinde de colțuri și se amesteca materialul
practic cu ea. De unde erau niște materiale disparate,
în procesul frământării ele se leagă și este ca o cocă
sau o plastilină pe care o poti modela. Pe urmă se
pune pe zid și se modeleaza. Se folosește un lemn cu
care se fac niște găuri în str atul deja aplicat. În
momentul în care se fac aceste găuri , stratul de
deasupra intră în cel de dedesubt și face priza mult
mai bună, pentru că paiele se împing dintr -un strat în
altul. Partea de sus a zidului în construcție trebuie să
fie întotdeauna udă. Vara, în iulie, august, trebuie
puse cel puțin două straturi pe zi. Când se usucă, toate
straturile formează o singură bucată, mult mai tare
decât chirpiciul, care sunt bucăți separate, zidite între
ele.
Peretii din lut sunt de mai multe feluri, astfel:
– Chirpici – este similar peretilor din lut, atat ca
in acest caz, materialul este compactat in
blocuri uscate la soare. Blocurile de chirpici
sunt apoi asezate si lipite cu mortar .

– Lut cu paie – daca regiunea unde se
construieste casa este foarte friguroasa iarna,
este indicat sa se foloseasca paie cu lut.
Acest sistem consta in baloti de paie lipiti cu
mortar si tencuiti cu lut .
– Lut simplu

– Lemn si lut – peretele este format din bucati
de lemn decojite si lipite cu lut

– Lut si cherest ea – aceste este un mod de
constructie ce foloseste cadre de cherestea
foarte atent imbinate, umplute cu lut.

– Lut si nuiele

3. ACOPERIS
Acoperișul are căpriorii aparenți și între ei este
rogojină de plajă aparentă și cel mai bun material
hidroizolator este membrana de iaz, peste care se
aplică stratul de pământ și verdeață decapat de pe
locul unde e amprenta casei. Există și alternativa achiziționării directe a unui acoperiș verde, care e
adus în suluri.
Acoperisul poate fi: verde, din paie, lemn,
sindrila .
4. TENCUIALA
Finisajul este același material: lut cu nisip și cu
pleavă sau bălegar de cal, pentru că bălegarul are
paiul foarte -foarte fin . În general se folosește bălegar
la ancadramentele la ușă, unde este pericol să fie
lovite mai des și să se mai ciobească. Bălegarul de
vacă face exact același lucru pe care -l face și varul:
tencuiala mai tare și impermeabilă. Pereții în zona de
spălat po t fi protejați prin diverse variante, de la cea
mai ieftină unde pur și simplu dai o mână de vopsea,
până la finisarea pereților cu TADELAKT, care este
tot un amestect de lut, var, cenușă, nisip foarte fin și
alte componente, care seamănă cu un smalț. Însă acest
finisaj luxos costă 30 euro pe metrul pătrat, doar
materialul, la care se adaugă manopera
5. COSTURI
Casele din lut sunt printr e cele mai ieftine. Lutul
este unul din cele mai ieftine materiale de constructive
existente. De cele mai multe ori, pamantul extras de
pe teren pentru fundatie, este de ajuns pentru a
construi peretii. Proprietarul poate chiar construe
aceasta casuta cu ajutorul unor prieteni. Cu mult a

inventivitate, costurile celorlalte componenete, cum ar
fi usi, ferestre, acoperis, pardoseala, pot fi extreme de
reduse. De exemplu, o casa de lut unde se folosesc
material locale , poate porni de la 500$ si pretul poate
creste in functie de finisajele alese sau alte detalii.
6. LEGISLATIE
Ca și în cazul caselor din paie – din punct de
vedere legal – intră în categoria caselor pe structură
ușoară, deși un perete din lut de 1 mc poate cântări
aproximativ 1600 kg.

CASE DIN PIA TRA
1. FUNDATIA
O casa din piatra necesita o fundatie mai
puternica decat o casa din paie sau din lut.
De obicei, fundatia este realizata tot din piatra,
piatra uscata stivuita si apoi bineinteles, legata cu
mortar. Se foloseste m ortar de var sau mortar de lut.
Pocedeul construirii unei fundatii de piatra consta
in:
– Pregatirea terenului
– Se sapa un sant de drenaj si se introduc
conducte de drenaj

– Se aseaza pietrele
– Se aplica mortarul

2. STRUCTURA
In Romania, o constructi e cu zidurile in totalitate
din piatra nu este prea favorabila, din cauza
climatului. Piatra simpla, masiva, folosita la zidarie,
trebuie izolata termic, intr -un fel sau altul. Acest
proces se poate face, de exemplu, prin realizarea unui
zid dublu, care are un miez isolator, tip sandwich; sau
prin fol osirea unui singur zid, cu un singur strat
termoizolator, fie la interior, fie la exteriorul casei. In
acest sens, cel mai indicat este sa se termoizoleze
fatada, adica exteriorul, pentru a crea un avantaj gratie
masei termice natural a pietrei. Dar acest lucru ar fi in
detrimental felului in care arata casa la exterior.
Varianta a doua, in care izolarea se face la interior, se
poate rezolva esthetic ceva mai bine, creandu -se, de
exeplu, si suprafete interiorare din piatra.

3. ACOPERIS
Acoperisul c aselor din piatra nu difera de
acoperisul oricarei case naturale. Depinde de alegerea
benefiarului.

Astfel, casele din piatra pot a vea acoperis verde,
din sindrila, din lemn .

4. COSTURI
Costurile unei case moderne de piatra variaza
foarte mult in functie de complexitatea proiectului, de
tipul de lemn folosit, de suprafata si de tehnicile alese.

CASE DIN LEMN
1. FUNDATIE
Fundatia caselor din lemn trebuie, de
asemenea, sa fie una foarte rez istenta. De aici, cele
mai intalnite fundatii la casele traditionale din lemn
sunt cele din piatra.
De asemenea, in functie de regiunea in care
sunt amplasate, o casa de lemn poate fi asezata pe
piloni.

2. STRUCTURA
Peretii caselor din lemn pot fi de mai multe
feluri: doar din lemn, cu imbinari, sau poate fi perete
din lemn in combinatie cu lutul, cum am observat la
casele din lut.

3. ACOPERIS
Acoperisul caselor din lemn nu difera de cel al
celorlalte case. Poate fi, astfel, realizat din sindrila,
lemn, sau acoperis verde.

4. COSTURI

Costurile unei case modern e de lemn variaza
foarte mult in functie de complexitatea proiectului, de
tipul de lemn folosit, de suprafata si de tehnicile alese.

CONCLUZII
In prezent, din ce in ce mai multi romani se orienteaza
spre casele ecologice datorita avantajelor pe care le au
comparativ cu cele clasice.

1.Climatul : folosirea materialelor ecologice duce la
imbunatat irea calitat ii aerului din interior.
2. Materiale naturale, nepoluante : Materialele de
construcții le poți găsi chiar pe terenul unde
construiești sau în apropierea acestuia. Acest lucru
poate micșora costurile. Deoarece materialele sunt
naturale, nu poluezi nici mediul înconjurător dar mai
important este că nu pui îm pericol sănătatea celor
care vor locui în casă
3. Eficiente, economice : Pereții din unele materiale
naturale au un nivel foarte înalt de izolare termică. O
casă cu astfel de pereți este călduroasă iarna și
răcoroasă vara. Temperatura se păstrează constantă
pentru mai mult timp, ceea ce înseamnă că pe termen
lung ați putea economisi până la 75% din costurile
pentru înc ălzirea/răcirea casei. Acestea au beneficii si
in timpul constructiei, materialele fiind mai ieftine
decat cele aflate pe piata.

4. Rezistență : Casele construite din materiale naturale
sunt mult mai rezistente la cutremure și incendii.
Explicația este foa rte simplă : majoritatea materialelor
de construcții naturale sunt foarte flexibile, iar unele
efectiv nu ard. Dacă se ale ge o combinație bună a
acestor materiale (de exemplu pereti din paie cu
tencuiala de argila) putem obtine o casa rezistenta atat
la cu tremure cat si la incendii. Oricum in institutii din
tari occidentale s -au facut teste de rezistenta la
cutremur si incendii, iar rezultatele au fost mult peste
asteptari. (de ex. o casa din baloti de paie tencuita cu
argila, a rezistat la o temperatura de 2000 grade
celsius, 180 minute!)
5. Costuri reduse : Din moment ce o casa “verde” este
construita folosind materiale durabile si de inalta
calitate, pe termen lung costurile de intretinere si
renovare vor fi mai mici decat ale unei case standard.
Costurile acestor tipuri de case pot fi foarte scazute
din doua motive : materialele de constructii ne sunt
oferite de natura, deci avem de platit maximum
transportu acestora, iar al doilea motiv este ca sunt
usor de construit, fiind nevoie doar de cunostinte de
baza in domeniul constructiilor si una sau doua
participari la workshop de specialitate .

Bibliografie:

[1] G. Ionescu, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de -a lungul veacurilor , Editura Academiei Republicii Socialiste
Romania, 1982
[2] G. Ionescu, Istoria Arhitecturii in Rominia , Vol 1., Editura Academiei Republicii Populare Romane , 1963.
[3] G. Curinschi Vorona, Istoria Arhitecturii in Romania, Editura Tehnica, 1981
[4] A. Panoiu, Din arhitectura lemnului, Editura Tehnica Bucuresti, 1977
[5] G. Patrascu, Arhitectura si tehnica populara, Editura Tehnica Bucuresti, 1984
[6] F. Stanculescu , A. Gheorghiu, P. Petrescu, P. Stahl, seria Arhitectura populara romaneasca, Editura Tehnica
Bucuresti, 1958
[6] http://www.casedinlut.ro/
[7] http://www.loghomes.ro /
[8] http://www.naturalhomes.org/
[9] http://www.agrointel.ro/