Aspecte din Managementul Proiectelor cu Finantare. Ue Pentru Institutiile Publice

Aspecte din managementul proiectelor cu finanțare

Ue pentru instituțiile publice

Cuprins

Abrevieri:

AELS – Asociației europene a liberului schimb

AM – Autoritatea de Management

BERD – Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare

C&I – Cercetare & Inovare

CDI – Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare

CECO – Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului

CEE – Comunității Economice Europene

CEEA/ EURATOM – Comunității Europene a Energiei Atomice

CIAP – Consiliul Interinstituțional pentru Acordul de Parteneriat

CSC – Cadrului Strategic Comun

CSNR – Cadrul Strategic Național de Referință

FC – Fondul de Coeziune

FEDER – Fondul European de Dezvoltare Regională

FEPAM – Fondul European pentru Pescuit si Activitati Maritime

FESI – Fondurile Europene Structurale și de Investiții

FSC – Fondurilor Structurale și de Coeziune

FSE – Fondul Social European

IS – Instrumentele structurale

MDRAP – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

MFE – Ministerul Fondurilor Europene

PAC – Politica Agricolă Comună

PND – Planul Național de Dezvoltare 2007-2013

PNDR – Programul Național pentru Dezvoltare Rurală

PO – Programele Operaționale

POAT – Programul Operațional pentru Asistentă Tehnică

POC – Programul Operațional Competitivitate

POCU – Programul Operațional Capital Uman

PODCA – Programul Operațional pentru Dezvoltarea Capacității Administrative

POIM – Programul Operațional Infrastructura Mare

POR – Programul Operațional Regional

POS CCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POS DRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

POS-T – Programul Operațional Sectorial de Transport

SEE – Spațiul Economic European

SME – Système monétaire européen

SMIS – Sistemului Unic Informatic de Management

TIC – Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor

UAT – Unitati administrativ-teritoriale

UE – Uniunea Europeană

UEE – Uniunii economice și monetare

UEM – Uniunii economice și monetare

UEO – Uniunea Europei Occidentale

CUVÂNT INTRODUCTIV

România a fost prima țară din Europa centrală și de est care a avut relații oficiale cu Comunitatea Europeană. În 1974, o înțelegere a inclus România în Sistem Generalizat de Preferințe al Comunității iar un acord asupra produselor industriale a fost semnat în 1980. Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990. În anul următor, relațiile au fost extinse și în domeniul economic (comerț). În 1995, România solicită să devină membru al Uniunii Europene, dar procesul se va dovedi destul de lung și anevoios. Negocierile propriu-zise de aderare a României la Uniunea Europeană au început în data de 15 februarie 2000. Obiectivul României, de a obține statutul de membru cu drepturi depline în 2007, a fost sprijinit de Uniunea Europeană doar după summit-ul de la Salonic, din 2004. România a încheiat negocierile de aderare în decembrie 2004, iar tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumünster din Luxemburg: „România și Bulgaria urmează să adere la 1 ianuarie 2007”. Procesul de aderare a fost relativ lung și a presupus multe schimbări și reforme, multe rapoarte din partea reprezentanților Uniunii Europene și a reprezentanților instituțiilor românești. La nici două luni față de termenul de aderare adică la data de 01 Ianuarie 2007 România a devenit unul dintre membrii activi ai Uniunii Europene. Acest lucru va avea consecințe în toate domeniile vieții politice, sociale, economice, dar și în domeniul apărării și securității naționale.

« Europa nu este o creatie. Este o redescoperire. [ …] [Avocatii unei federatii europene stiu ca Europa imparte un sens al valorilor : a ceea ce este bine si rau ; care ar trebui sa fie drepturile omului si care indatoririle acestuia ; cum trebuie organizata o societate ; ce este fericirea si ce este dezastrul. Europa imparte multe lucruri : amintirile ei pe care noi le numim istorie ; realizari, de care se poate rusina sau de care se poate mandri ; bucuriile si suferintele ei, si nu in ultimul rand, viitorul ei. »

Hallstein, Walter, 1972, Europa in Creare

Motivația, importanța și metodologia cercetării

Capitolul 1. Introducere privind legislația proiectelor

Evoluția cadrului instituțional european

Prima etapă considerată „veacul de aur al Comunității” aparține perioadei 1951 și până la mijlocul anilor ’70.

Constituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, constituirea Comunității Economice Europene și a Comunității Europene a Energiei Atomice, formarea Uniunii Vamale, formarea relativ reușită a  Pieței Agrare Unice, aderarea la CEE a trei noi membri: Marea Britanie, Danemarca și Irlanda. Formarea pieței comune a condus la transformarea monopolurilor naționale în transnaționale și la trecerea țărilor membre de la economia de tip închis la cea de tip deschis.

18 aprilie 1951 Franța, Italia, RFG, Belgia, Olanda și Luxemburg au semnat Tratatul privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) la Paris,. Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 și a expirat la 23 iulie 2002, fiind încheiat pe o perioadă de 50 ani. CECO avea drept obiectiv crearea unei piețe unice sectoriale.

20-23 octombrie 1954.  În baza acordurilor de la Paris, la Conferința de la Londra, au fost precizate modalitățile de extindere a Pactului de la Bruxelles, transformat în Uniunea Europei Occidentale ( UEO).

25 martie 1957. La Roma au fost semnate Tratatul de constituire a Comunității Economice Europene (CEE) și Tratatul de constituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (CEEA/ EURATOM). Misiunea CEE a constat în promovarea unei dezvoltări armonioase și echilibrate a activităților economice în comunitate și crearea temeliei unei uniuni, asigurarea unui înalt nivel de angajare a forței de muncă și protecție socială, creșterea nivelului de trai etc. Mecanisme de realizare: Piața comună, Uniunea Vamală. Instituții: Parlamentul European, Consiliul de Miniștri, Comisia Comunității Europene, Curtea de Justiție.

4 ianuarie 1960. A fost semnată Convenția de la Stockholm, care a pus bazele Asociației europene a liberului schimb (AELS).

30 iulie 1962. A intrat în vigoare  Politica Agricolă Comună ( PAC).

1 iulie 1968. A fost constituită cu succes Uniunea Vamală.

22 aprilie 1970. A fost semnat Tratatul de la Luxemburg, care a permis lărgirea competențelor Parlamentului European.

9-10 decembrie 1974. Și-a desfășurat lucrările Summit-ul de la Paris. În cadrul căruia s-a hotărât cu privire la reuniunile sistematice ale Consiliului European și s-a propus alegerea Adunării Europene (Parlamentului) prin sufragiu universal. S-a decis lansarea Fondului European de dezvoltare regională  (FEDER).

22 iulie 1975.  A fost semnat Tratatul privind consolidarea puterilor bugetare ale Adunării Europene și crearea Curții Europene de Auditori. Documentul a intrat în vigoare la 1 iunie 1977.

A doua etapă (mijlocul anilor ’70 – începutul  anilor ’90), caracterizată prin adoptarea programului de colaborare valutară și constituirea unui mecanism eficient de consultări. În această perioadă, a fost atestată criza cunoscută sub numele „scleroza europeană”, care s-a caracterizat printr-un nivel diferențiat de dezvoltare a țărilor CEE și a statelor   recent  aderate. În această perioadă a fost adoptat Actul Unic European și au continuat eforturile de formare a Uniunii Europene.

6-7 iulie 1978. S-a desfășurat Summit-ul de la Breme, la care s-a propus relansarea cooperării monetare prin crearea unui sistem monetar european (SME).

13 martie 1979. A fost lansat SME (Système monétaire européen).

17-28 februarie 1986. La Luxemburg și la Haga a fost semnat Actul Unic European (intrat în vigoare la 1 iulie 1987), care a adaptat tratatele de constituire a CEE.

29 mai 1990. Au fost semnate acordurile de instituire a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare ( BERD).

19 iunie 1990. Au fost semnate acordurile Schengen.

9-10 decembrie 1991. La Consiliul European de la Maastricht a fost decisă crearea Uniunii Europene în baza Comunității Europene.

A treia etapă (1992 – 2004), caracterizată prin constituirea și evoluția în continuare a Uniunii Europene. A fost semnat Tratatul Uniunii Europene, s-a constituit Uniunea Economică și Monetară, trecîndu-se la valuta unică euro.

7 februarie 1992. Miniștrii de externe și miniștrii de finanțe au semnat Tratatul de la Maastricht (intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993). Denumirea corectă a documentului este “Tratatul Uniunii Europene”. Tratatul prevede formarea Uniunii Europene cu piață internă, politici comune, uniune economică și monetară, politică externă și de securitate comună, cooperare în domeniul justiției și afacerilor interne.

2 mai 1992. A fost semnat Acordul privind Spațiul Economic European (SEE).

26 martie 1995. A intrat în vigoare Convenția Shengen.

13 -14 decembrie 1996. S-a convocat Summit-ul de la Dublin. A fost adoptat un Pact de stabilitate, care prevedea aplicarea de către statele membre ale zonei euro a programului de stabilitate și aplicarea sancțiunilor financiare. Consiliul European a aprobat noul mecanism al ratei de schimb  și crearea Institutului European Monetar.

16-17 iunie 1997. S-a convocat Consiliul European de la Amsterdam. A fost adoptat documentul intrat în istorie sub denumirea Tratatul de la Amsterdam (semnat la 2 octombrie 1997 și intrat în vigoare la 1 mai 1999).

1-3 mai 1998. S-a aprobat decizia privind etapa finală a UEM.

1 ianuarie 1999. În etapa finală a UEM intră 11 țări, care adoptă EURO.

26 februarie 2001. A fost semnat Tratatul de la Nisa care a intrat în vigoare la 1 februarie 2003.

1 ianuarie 2002. În cele 12 țări participante la zona euro a intrat în circulație moneda unică.

23 iulie 2002. A expirat Tratatul ce instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, încheiat pe o perioadă de 50 de ani.

A patra etapă (2004 – 2007) – contemporană. În această perioadă a fost elaborată Constituția Europeană și propus spre aprobare Tratatul de la Lisabona.

29 octombrie 2004. La Roma a fost semnată Constituția Europeană, ratificată de Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia și Spania. Constituția, care trebuia să intre în  vigoare la 1 noiembrie 2006, a fost respinsă în cadrul referendumurilor din Franța și Olanda. Pentru a ieși din impas, Comisia Europeana a propus să fie modificat Tratatul privind Uniunea Europeană, în vigoare la etapa actuală, textul respectiv căpătînd denumirea de Tratatul de la Lisabona.

13 decembrie 2007. A fost semnat noul tratat al Uniunii Europene – Tratatul de la Lisabona care, conform prevederilor sale, trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009. Noul Tratat are drept scop consolidarea capacității de funcționare a UE prin sporirea eficienței instituțiilor comunitare. De asemenea, Tratatul prevede ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competențelor Parlamentului European și introducerea Cărții Drepturilor Fundamentale în sistemul juridic comunitar. Pînă în prezent nu au fost definitivate procedurile naționale de aplicare a Tratatului de Republica Cehă, Polonia și Germania, iar Irlanda este unica țară care încă nu a ratificat Tratatul de la Lisabona.

1.2 Cadrul legislativ aplicabil Instrumentelor Structurale în România

Principalele acte normative ce reglementează în prezent cadrul de gestionare a Fondurilor Structurale și de Coeziune (FSC) în România pot fi împărțite astfel:

1.2.1. Legislație generală privind gestionarea asistenței comunitare nerambursabile

Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările ulterioare;

O.G. nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, cu modificările ulterioare;

H.G. nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului National de Dezvoltare, cu modificările ulterioare;

H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările ulterioare;

H.G. nr. 764/2007 pentru aprobarea constituirii comitetelor regionale de evaluare strategică și corelare și a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a acestora;

H.G. nr. 1.485/2007 privind constituirea secretariatelor tehnice comune și a punctelor de informare în vederea implementării programelor operaționale de cooperare teritorială europeană – componenta transfrontalieră;

H.G. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale;

H.G. nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice

Ordin nr. 1338/2008 al ministrului mediului și dezvoltării durabile privind procedura de emitere a avizului Natura 2000;

Memorandum pentru aprobarea Strategiei naționale de comunicare a Instrumentelor Structurale 2007- 2013.

1.2.2. Legislație privind cadrul financiar general pentru gestionarea asistenței comunitare nerambursabile alocate României

O.G. nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, cu modificările ulterioare;

Ordin nr. 911/2007 al ministrului economiei și finanțelor pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007, cu modificările ulterioare.

1.2.3. Legislație privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare

O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările ulterioare;

H.G. nr. 1.306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător.

1.2.4. Legislație în domeniul finanțelor publice

Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare;

Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările ulterioare;

H.G. nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private;

H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții;

H.G. nr. 406/2009 pentru modificarea limitelor valorice privind competențele de aprobare a documentațiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi;

Ordin nr. 1.917/2005 al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, cu modificările ulterioare.

1.3. Cadrul instituțional pentru gestionarea Instrumentelor Structurale în România

Potrivit actelor normative în vigoare, cadrul instituțional pentru gestionarea Fondurilor Structurale și de Coeziune cuprinde următoarele autorități și instituții:

Comitetul Național de Coordonare

Comitetele de monitorizare

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

Autoritățile de management pentru Programele Operaționale

Organismele intermediare

Autoritatea de certificare/plată

Autoritatea de audit

În afara acestora, mai pot interveni în procesul de gestionarea a Fondurilor Structurale și de Coeziune:

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice

Departamentul pentru Luptă Anti-fraudă

Agenția Națională pentru Administrare Fiscală

1.4. Regulamente privind modul de gestionare a fondurilor europene și a programelor finanțate din fonduri structurale și de coeziune ale U.E.

Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene;

Regulamentul Comisiei (CE, Euratom) nr.2342/2002 din 23 decembrie 2002 privind stabilirea regulilor pentru implementarea Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) nr. 1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, cu modificările ulterioare;

Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999;

Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1784/1999;

Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o Grupare Europeană de Cooperare Teritorială(GECT);

Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999;

Regulamentul (CE) nr. 846/2009 din 1 septembrie 2009 pentru modificarea Regulamentului (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006 privind stabilirea regulilor pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1083/2006 care stipulează prevederile generale ale Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și a Regulamentului nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului asupra Fondului European de Dezvoltare;

Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006 privind stabilirea regulilor pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1083/2006 care stipulează prevederile generale ale Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și a Regulamentului nr. 1080/2006 al Parlamentului Europeanși al Consiliului asupra Fondului European de Dezvoltare;

Corrigendum la Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006 care stabilește regulile de implementare a Regulamentului (CE) Consiliului nr. 1083/2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională;

Regulamentul (CE) nr.1084/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de creare a Fondului de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1164/94;

Regulamentul Comisiei (CE, Euratom) nr. 1248/2006 din 7 august 2006 de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr.2342/2002 privind stabilirea regulilor pentru implementarea Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) nr. 1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitarilor Europene;

Regulamentul Comisiei (EC, Euratom) nr. 1261/2005 din 20 iulie 2005 de amendare a Regulamentului Comisiei (CE, Euratom) nr.2342/2002 privind stabilirea regulilor pentru implementarea Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) nr. 1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, cu modificările ulterioare;

Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) nr. 1995/2006 din 13 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (EC, Euratom) nr. 1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene;

Regulamentul Consiliului (CE) nr.994/98 din 7 mai 1998 privind aplicarea articolelor 92 și 93 (în prezent 87 și 88) ale Tratatului CE anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale;

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 ale Tratatului CE privind ajutorul de minimis;

Regulamentul Comisiei (CE) nr.800/2008 din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare);

Regulamentul Consiliului nr. 2988/95 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (cunoscut și sub numele de Regulamentul „PIF”);

Politica de coeziune a Uniunii Europene are ca obiectiv reducerea diferenței dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și state membre, pentru a consolida coeziunea economică și socială. Se bazează în principal pe solidaritate financiară, respectiv redistribuirea unei părți din bugetul comunitar către regiunile și grupurile sociale mai puțin prospere.

Instrumentele structurale (IS) de la nivelul Uniunii Europene prin care este finanțată politica de coeziune sunt:

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER): sprijin pentru IMM-uri, infrastructura de transport, mediu, energie, educație, sănătate, turism, cercetare – dezvoltare, cooperare teritorială;

Fondul Social European (FSE): educație și formare profesională, adaptabilitatea forței de muncă și a întreprinderilor, incluziunea socială, creșterea eficienței administrative;

Fondul de Coeziune (FC): infrastructura mare de transport și mediu.

2. Primul exercițiu de programare pentru România

Relațiile Comunității Europene cu România datează din 1967 când au fost încheiate primele acorduri tehnico-sectoriale. Cererea oficială de aderare a României la Uniunea Europeană este înaintată la 22 iunie 1995 iar negocierile de aderare au fost începute în 1998. Acestea sunt închise oficial la Consiliul European de la Bruxelles din decembrie 2004, iar România a semnat Tratatul de Aderare în aprilie 2005. După încheierea procesului de ratificare a acestui tratat, România a devenit alături de Bulgaria, membru al Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2007.

O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, politicile prioritare la nivel comunitar devin în consecință, priorități la nivel național. Cum prioritățile de la nivel european sunt atinse prin utilizarea instrumentelor structurale, una din modalitățile de a face față noilor provocări, constă în accesarea finanțărilor alocate de Comisia Europeană prin instrumentele structurale, România având însă responsabilitatea de a asigura un cadru integru în administrarea acestor fonduri.

Fondurile Structurale și de Coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaționale, pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.

Capitolul 2. Administrația publică din România 2007 – 2013

Administrația publică din România, atât la nivel central cât și la nivel local, a trecut prin transformări majore începând cu 1989, culminând cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007, proces care a condus la conectarea administrației publice la mecanismele europene de guvernare și la corelarea cu alte administrații din statele membre UE. În pofida evoluțiilor pozitive înregistrate, aceasta prezintă în continuare o serie de deficiențe substanțiale, în principal în termeni de eficiență, eficacitate și imagine, cauzate de factori structurali precum:

politizarea excesivă, care este o piedică în calea bunei guvernări;

cultură politică și organizațională care privește statul mai degrabă ca o sursă facilă de venituri pentru anumite persoane fizice și/sau juridice decât ca promotor al dezvoltării economice, capabil să contribuie la bunăstarea cetățenilor săi care încetează să mai fie priviți ca simpli contribuabili;

absența unei viziuni strategice și coerente cu privire la viitorul României pe termen lung;

insuficientă încredere în administrație (în rândul funcționarilor, al cetățenilor, între funcționari și decidenții politici), care generează rezistență la schimbare, concentrarea luării deciziilor la nivel cât mai ridicat, în special politic (corelată și cu lipsa inițiativei la nivel administrativ, un nivel redus de transparență cu privire la administrația publică și un nivel de corupție perceput ca ridicat);

implicare insuficientă a partenerilor din mediul academic, de afaceri sau din societatea civilă și chiar a structurilor asociative ale unităților administrativ-teritoriale în definirea unor viziuni strategice sau în ceea ce privește consultarea reală în cadrul procesului decizional.

Administrația publică, prin autoritățile sale de la nivel central și local, are menirea de a pune în aplicare legile, pentru satisfacerea nevoilor și intereselor generale ale colectivităților umane și pentru a asigura buna funcționare a serviciilor publice, în beneficiul cetățenilor.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) este autoritatea responsabilă de realizarea politicilor guvernamentale în domeniul administrației publice. Astfel, MDRAP inițiază, promovează, facilitează implementarea și monitorizează măsurile strategice de reformă a administrației publice din România, implicând partenerii din administrația publică, mediul academic, sectorul privat și societatea civilă și utilizând experiența și bunele practici din alte state, pentru îmbunătățirea calității serviciilor publice furnizate cetățenilor.

Administratia publica din Romania trebuie sa adopte si sa implementeze valorile administrative care s-au consacrat in spatiul administrativ european: transparenta, predictibilitatea, responsabilitatea, adaptabilitatea si eficienta. Aceste valori trebuie sa se regaseasca in institutiile si procesele administrative la toate nivelurile, iar aplicarea lor trebuie sa fie monitorizata de un sistem independent de control.

2.1 Principiile de baza ale managementului schimbarilor in administratia publica din Romania

Delimitarea nivelului politic de cel administrativ;

Transparenta si asumarea raspunderii individuale de catre toti titularii de functii de demnitate publica si posturi si functii publice de conducere si de executie;

Stabilirea unui sistem de obiective pana la nivel de post;

Delegarea eficace de atributii, sarcini, competente si responsabilitati catre nivelurile inferioare ale sistemului administrativ, respectiv agentiile subordonate (principiul subsidiaritatii), iar in cadrul institutiilor si autoritatilor publice catre nivelurile medii si inferioare ale managementului; Autonomia decizionala si financiara in procesul politicilor publice;

Incluziunea sociala si organizarea participarii actorilor principali (societatea civila, comunitatea de afaceri si cetatenii) la elaborarea politicilor centrale si locale si la implementarea descentralizata a politicilor. Principalele directii de actiune in procesul schimbarilor in managementul public la nivelul colectivitatilor locale:

Restructurarea profunda a managementului public;

Orientarea institutiilor si autoritatilor publice direct catre nevoile cetateanului;

Profesionalizarea functiei publice;

Descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale administrative si financiare;

Schimbarea procesului de formulare a politicilor publice, a actului decizional la nivel central, si cresterea transparentei acestui proces;

Eficientizarea administratiei publice;

Informatizarea administratiei publice centrale si locale.

2.2 Prioritati in procesul schimbarilor din administratia publica

Modernizarea si adaptarea administratiei publice, tinand seama de realitatile economiei si societatii romanesti, pentru a se apropia cat mai mult de standardele si rezultatele operationale ale sectorului public si administratiei publice din tarile Uniunii Europene;

Integrarea in modelul managerial al sectorului public si al administratiei publice romanesti a sistemelor si metodelor manageriale moderne si a capacitatii necesare de resurse umane, astfel incat acestea sa fie functionale, sa produca rezultatele asteptate si sa furnizeze servicii publice de calitate.

In acord cu cerintele impuse de procesul de modernizare a administratiei publice si al integrarii europene, se au in vedere urmatoarele prioritati:

reforma functiei publice care va asigura crearea unui corp profesionist de functionari publici, stabil si neutru din punct de vedere politic, prin implementarea unui cadru legislativ unitar si coerent si dezvoltarea coeziunii strategiilor de management al resurselor umane si de instruire profesionala, prin deplinul angajament al ministerelor, agentiilor si al altor organisme guvernamentale;

reforma administratiei publice locale prin continuarea procesului de descentralizare / deconcentrare prin care trebuie sa se asigure:

imbunatatirea managementului serviciilor publice la nivel local si cresterea calitatii acestora;

alocare coerenta a responsabilitatilor, resurselor financiare si drepturilor legate de serviciile oferite;

îmbunătățirea procesului de formulare a politicilor publice prin crearea sistemelor de coordonare si a capacitatii de management a structurilor guvernamentale.

Strategia pentru consolidarea capacității administrației publice este elaborată în contextul procesului de programare a fondurilor europene aferente perioadei 2014 – 2020 și reprezintă un document integrat care are în vedere patru elemente cheie:

necesitatea remedierii unor deficiențe structurale în funcționarea administrației publice;

reprezintă condiționalitate ex-ante, așa cum este prevăzut în Regulamentul UE nr. 1303/2013, precum și în documentul intitulat Poziția Serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea Acordului de Parteneriat și a programelor în România pentru perioada 2014 – 2020,

recomandările specifice de țară formulate de Comisia Europeană pentru anii 2013 și 2014 cu privire la administrația publică;

necesitatea asigurării/pregătirii administrației publice pentru a îndeplini obligațiile asumate la nivel european în ceea ce privește o serie de ținte/obiective stabilite prin Strategia Europa 2020, Strategia pentru o reglementare mai bună

Capitolul 3. Perioadele de programare UE 2007 – 2013, 2014 – 2020

Pentru România, perioada de programare, 2007-2013, a reprezintat primul exercițiu de programare și implementare a instrumentelor structurale. Conform dispozițiilor Politicii de Coeziune, România este eligibilă pentru Obiectivul 1 „Convergență” (cu toate cele 8 regiuni de dezvoltare) și pentru Obiectivul 3 „Cooperare teritorială europeană”.

Pentru perioada de programare 2007-2013, României i-au fost alocate, prin instrumentele structurale, 19.668 miliarde Euro, din care 12.661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile Structurale (FEDER și FSE) și 6.552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune (FC) în cadrul obiectivului „Convergență”, iar 0,455 miliarde vor fi alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”.

La nivel național, implementarea instrumentelor structurale se realizează prin șapte programe operaționale sectoriale și regionale, la care se adaugă opt programe de cooperare teritorială cu alte state.

Pentru programele operaționale sectoriale și regionale, în cadrul ministerelor de linie corespunzătoare a fost desemnată câte o Autoritate de Management responsabilă cu gestionarea și implementarea programului. în funcție de specificul programului operațional, în relația dintre Autoritatea de Management și beneficiar pot interveni Organisme Intermediare, centrale sau regionale.

3.1 Cadrul Strategic Național de Referință și programele operaționale finanțate din instrumente structurale în România în perioada 2007-2013.

Pentru a putea beneficia de fondurile alocate prin intermediul politicilor Uniunii Europene, aferente perioadei de programare 2007-2013, România, la fel ca toate celelalte state membre, a elaborat Cadrul Strategic Național de Referință.

Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) reprezintă documentul strategic național prin care se stabilesc prioritățile de intervenție ale Instrumentelor Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune). CSNR face legătura între prioritățile naționale de dezvoltare, stabilite în Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, și prioritățile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 și Strategia Lisabona revizuită.

CSNR a fost elaborat de către Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, într-un larg parteneriat cu structuri ale administrației publice centrale și locale, instituții și organizații neguvernamentale. Documentul a fost adoptat de Comisia Europeană în 25 iunie 2007.

CSNR detaliază prioritățile stabilite în Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 (PND), cu excepția celor referitoare la dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol. Așadar, CSNR cuprinde doar acele priorități ale PND care sunt acoperite de Programe Operaționale susținute financiar exclusiv prin instrumentele structurale. Spre deosebire de PND, CSNR este un document obligatoriu în negocierile cu Comisia Europeană pentru stabilirea arhitecturii naționale a implementării instrumentelor structurale.

Pornind de la situația socio-economică și de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale României, CSNR are ca obiectiv general utilizarea Instrumentelor Structurale în scopul reducerii disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creșteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015.

Pentru atingerea obiectivului general, Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 are în vedere:

formularea strategiei României pentru implementarea operațiunilor ce vor fi finanțate din Fondurile Structurale și de Coeziune, în conformitate cu obiectivele CE și având în vedere tendințele economiei europene și cele ale economiei mondiale;

ilustrarea modului în care România intenționează să orienteze Instrumentele Structurale spre realizarea priorităților majore naționale și de coeziune europeană;

abordarea problemelor majore cu care se confruntă țara noastră și reflectarea potențialul de dezvoltare al regiunilor și orașelor din România;

demonstrarea modalităților prin care poziția geostrategică, creșterea calității serviciilor, protecția mediului, inovațiile, spiritul antreprenorial și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere vor duce la dezvoltare și la crearea de noi și mai bune locuri de muncă;

demonstrarea legăturilor și a concordanței cu prioritățile din Orientările Strategice de Coeziune, Agenda Lisabona și Programele Operaționale elaborate de România în cadrul Obiectivelor „Convergență” și „Cooperare teritorială europeană”.

Pornind de la obiectivul general, cele 6 priorități naționale de dezvoltare din PND 2007-2013 și cele 3 priorități din Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea, în cadrul CSNR au fost stabilite 4 priorități tematice:

Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;

Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești;

Dezvoltarea și folosirea mai eficientă a capitalului uman din România;

Consolidarea unei capacități administrative eficiente.

A fost, totodată, identificată o prioritate teritorială, care urmărește promovarea unei dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu, prin crearea condițiilor pentru dezvoltarea regiunilor rămase în urmă și valorificarea potențialului regional de dezvoltare.

Transpunerea la nivel operațional a viziunii, obiectivului general, a priorităților tematice și a priorității regionale din CSNR se realizează la nivelul programelor operaționale, conform obiectivelor “Convergență” și “Cooperare Teritorială Europeană”, fiecare dintre ele fiind coordonat de către o Autoritate de Management, localizată la nivelul ministerului de resort.

Programele Operaționale (PO) sunt documentele prin care se realizează implementarea acțiunilor strategice prevăzute în Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) și implicit accesarea efectivă a Instrumentelor Structurale. Aceste documente strategice elaborate la nivelul României și aprobate de Comisia Europeană cuprind setul de priorități multianuale care pot fi cofinanțate de Instrumentele Structurale din fonduri ale Băncii Europene de Investiții precum și din alte fonduri rambursabile sau nerambursabile.

Programe Operaționale 2007-2013

Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice

Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” (numit în continuare POS CCE) reprezintă principalul instrument pentru realizarea celei de-a doua priorități tematice a CSNR – și anume, creșterea pe termen lung a competitivității economice din România, prioritate ce rezultă din prioritatea similară din Planul Național de Dezvoltare. în același timp, POS CCE contribuie, mai mult sau mai puțin, la implementarea tuturor celorlalte priorități tematice și teritoriale ale CSNR.

Bugetul total al programului este de aproximativ 3 miliarde de euro iar asistența comunitară se ridică la 2,5 miliarde de euro (aproximativ 12,7% din totalul fondurilor UE investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

Obiectivul general îl constituie creșterea productivității societăților românești în conformitate cu principiile dezvoltării durabile și reducerea disparităților comparativ cu productivitatea medie a Uniunii Europene. Ținta o reprezintă o creștere anuală medie a PIB per salariat de aproximativ 5,5%.

Programul Operațional Sectorial de Transport

La data de 12 iulie 2007, prin Decizia C(2007) 3469, Comisia Europeană a aprobat programul operațional pentru România pentru perioada 2007-2013 cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) și Fondul de Coeziune (FC), denumit Programul Operațional Sectorial – Transport (POS-T). Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, POS-T a suferit 2 modificări, ultima dintre acestea fiind aprobată de Comisia Europeană prin Decizia C(2013) 4835 în luna iulie 2013.

Conform reviziei 2 a POS Transport, bugetul total al programului este de aproximativ 5,4 miliarde de euro, iar sprijinul financiar acordat de Comunitate se ridică la 4,56 miliarde de euro (aproximativ 23% din totalul fondurilor europene investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

Obiectivul principal în sectorul transporturilor este acela de a oferi o infrastructură dezvoltată în mod adecvat, modernă și durabilă, întreținută în mod corespunzător, care să faciliteze o circulație sigură și eficientă a persoanelor și a bunurilor la nivel național și european și care să contribuie în mod pozitiv și semnificativ la dezvoltarea economică a României.

Programul Operațional de Mediu

POS Mediu este unul dintre cele mai mari programe operaționale dezvoltate în cadrul CNSR. Contribuția UE la POS Mediu reprezintă cea. 23,5% din totalul fondurilor structurale alocate României în cadrul Obiectivului “Convergență” și fondul de coeziune pentru 2007-2013, atingând cea 4,512 miliarde Euro. împreuna cu POS Transport, POS Mediu beneficiază de o alocare din FEDER și FC.

Obiectivul global al programului îl reprezintă îmbunătățirea nivelului de trai și a mediului, insistând în special pe respectarea legislației europene în domeniul mediului.

Pentru a îndeplini obiectivele Programului Operațional de Mediu, se prevede alocarea fondurilor UE și de stat respective în vederea punerii în aplicare a următoarelor axe prioritare:

POS Mediu a fost elaborat de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, în calitate de Autoritate de Management pentru acest program și în coordonarea Ministerului Finanțelor Publice, în calitatea sa de coordonator al procesului de pregătire a României pentru accesarea Fondurilor Structurale și de Coeziune pentru perioada 2007-2013.

Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabilește axele prioritare și domeniile majore de intervenție ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenței financiare a Uniunii Europene prin Fondul Social European, pentru perioada de programare 2007-2013.

Planul financiar al POS DRU a fost elaborat în conformitate cu planul financiar din Cadrul Strategic Național de Referință al României 2007-2013. POS DRU este finanțat din Fondul Social European (FSE). Alocarea FSE pentru POS DRU este 3.476 milioane euro, reprezentând 85% din valoarea totală a Programului. Contribuția națională este estimată la 613 milioane euro.

Programul Operațional Regional

In iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat, pentru perioada 2007-2013, Programul Operațional pentru România cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), denumit „Programul Operațional Regional” (POR).

Bugetul total al programului este de aproximativ 4,38 miliarde de euro, iar sprijinul financiar acordat de Comunitate se ridică la 3,7 miliarde de euro (aproximativ 19% din totalul fondurilor europene investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

Obiectivul POR va fi atins prin alocarea diferențiată a fondurilor pentru fiecare regiune, în funcție de nivelul de dezvoltare a acestora și în strânsă coordonare cu acțiunile puse în aplicare în cadrul altor programe operaționale.

POR susține promovarea acțiunilor care îmbunătățesc standardele de siguranță, care reduc efectele adverse asupra mediului, diminuează schimbările climatice, protejează infrastructurile de transport în caz de dezastre naturale, și elimină tronsoanele rutiere cu risc ridicat (puncte negre).

Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe Operaționale, sunt:

are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socio-economice din punct de vedere local și valorificarea resurselor și oportunităților locale;

dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă și mai puțin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiții de creștere, neavând, în sine, un scop redistributiv;

domeniile de intervenție ale POR sunt complementare domeniilor de intervenție ale celorlalte Programe Operaționale, și se așteaptă să opereze în sinergie cu acestea;

promovează o abordare de jos în sus a dezvoltării economice;

ia în considerare gradul scăzut al capacității de planificare și programare din țară și prevede, în linii mari, axe prioritare tematice la nivel național.

Axele prioritare ale POR sunt în concordanță cu politicile comunitare asupra politicii de coeziune promovate de Uniunea Europeană.

Prin implementarea axelor prioritare, POR contribuie nu numai la atingerea obiectivului global al Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională, dar și la realizarea obiectivului global al Planului Național de Dezvoltare și al Cadrului Național Strategic de Referință și anume, diminuarea disparităților de dezvoltare dintre România și Statele Membre ale UE, prin complementaritatea pe care o asigură Programelor Sectoriale.

Programul Operațional pentru Dezvoltarea Capacității Administrative

Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative vizează:

soluționarea problemelor orizontale de management la toate nivelurile administrației publice (central și local), punându-se accentul pe elementele cheie care întăresc credibilitatea administrației, în special, procesul de luare a deciziilor, o mai bună reglementare legislativă, responsabilizarea administrației publice și eficacitatea organizațională;

orientarea în mod special către îmbunătățirea procesului de descentralizare a furnizării de servicii în anumite sectoare prioritare (Sănătate, Educație, Asistență Socială), îmbunătățirea calității și eficienței furnizării de servicii.

Primele două axe prioritare se completează reciproc, dar există diferențe semnificative între ele:

Axa prioritară 1 abordează în principal aspecte orizontale în domeniile sistemului de luare a deciziilor, vizând creșterea calității deciziilor în administrația publică prin dezvoltarea mecanismelor de fundamentare a inițiativelor de politici publice, creșterea eficacității structurilor organizaționale printr-o mai bună planificare și consolidarea cadrului de responsabilizare. Activitățile care fac parte din axa prioritară 1 se referă la sistemul întregii administrații publice centrale și locale, inclusiv cele trei sectoare prioritare.

Axa prioritară 2 pune accent pe mecanismele sectoriale de implementare a politicilor și de furnizare a serviciilor publice prin descentralizarea fiscală și administrativă din administrația centrală spre cea locală și pe îmbunătățirea calității, promptitudinii și evaluării serviciilor publice. Atât serviciile centralizate cât și cele descentralizate vor beneficia de axa prioritară 2.

Ambele axe prioritare conțin elemente de schimbare de structură și proces și implică investiții

substanțiale în formarea funcționarilor publici și a personalului contractual.

Programul Operațional pentru Asistentă Tehnică

La data de 11 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat Programul Operațional pentru România pentru perioada 2007-2013 cofinanțat FEDER. Bugetul total al programului este de aproximativ 213 milioane de euro și asistența comunitară se ridică la 170 milioane de euro (aproximativ 0,86 % din totalul fondurilor UE investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

Obiectivul general al Programului Operațional de Asistență Tehnică este acela de a asigura sprijinul necesar procesului de coordonare și implementare sănătoasă, eficientă, eficace și transparentă a instrumentelor structurale în România.

Obiective specifice ale programului sunt:

asigurarea sprijinului și a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări și implementări eficiente și eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 și pregătirea pentru următoarea perioadă de programare a instrumentele structurale.

asigurarea unei diseminări coordonate la nivel național a mesajelor generale cu privire la instrumentele structurale și implementarea Planului de Acțiuni pentru comunicare în linie cu Strategia Națională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.

împreună cu celelalte PO, POAT contribuie în mod substanțial la îndeplinirea priorității tematice stabilite în Cadrul Strategic Național de Referință, și anume „Construirea unei capacități administrative eficiente”.

În conformitate cu obiectivul de a crea cele mai bune condiții pentru absorbția adecvată a fondurilor europene și de a fi cât mai operațional și clar, programul este structurat pe trei axe prioritare:

Axa prioritară 1: Sprijin în implementarea instrumentelor structurale și coordonarea programelor. Obiectivul acestei axe prioritare constă în consolidarea coordonării globale a implementării instrumentelor structurale și în constituirea capacităților adecvate prin acțiuni menite să stabilească un nivel comun de cunoaștere și experiență printre diferiți actori. Pentru a asigura implementarea eficientă a instrumentelor structurale, este necesară coordonarea tuturor acțiunilor întreprinse în raport cu gestionarea, monitorizarea și controlul programelor operaționale. în timp ce axele prioritare legate de asistența tehnică din cadrul celorlalte programe din România oferă sprijin procesului de gestionare a programelor operaționale respective, PO AT oferă standarde comune și orientări și permite schimbul de experiență și raționalizarea bunelor practici.

Axa prioritară 2: Dezvoltări viitoare și sprijin pentru funcționarea Sistemului Unic Informatic de Management (SMIS).

Obiectivul acestei axe prioritare este acela de a asigura o bună funcționare și dezvoltare organizațională și funcțională a SMIS, precum și extinderea permanentă a sistemului pentru a permite un acces rapid la informații la nivelul tuturor instituțiilor implicate în procesul de gestionare a instrumentelor structurale și pentru a contribui la un management corect și eficient al programelor operaționale. Obiectivul constituirii sistemului SMIS este acela de a garanta un management corect și eficient al programelor europene, în conformitate cu reglementările naționale și europene. Acest instrument trebuie să fie operațional pe toată perioada de implementare a programelor. Experiența acumulată în această perioadă va fi valorificată pentru dezvoltarea sistemului IT în următoarea perioadă de programare.

Axa prioritară 3: Diseminarea informației și promovarea instrumentelor structurale.

Obiectivul acestei axe prioritare constă în asigurarea unei transmiteri coordonate a mesajelor generale referitoare la fondurile regionale la nivel național și punerea în aplicare a planului de acțiune în domeniul comunicării, în conformitate cu Strategia națională de comunicare pentru instrumentele structurale. Intervențiile axei 3 sunt complementare acțiunilor descrise în cadrul primei axe prioritare în materie de coordonare a comunicării la nivel național și de sprijin al sesiunilor de formare organizate în acest domeniu.

Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria (PO RO-BG)

finanțare FEDER

Aria eligibilă:

România: 7 județe: Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Constanța

Bulgaria – 9 districte: Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tamovo, Ruse, Razgrad, Silistra, Dobrich

AXE PRIORITARE ȘI DOMENII MAJORE DE INTERVENȚIE

Axa prioritară 1: Accesibilitate – îmbunătățirea mobilității și a accesului la infrastructura de transport, informații și comunicații în regiunea transfrontalieră

1.1. Îmbunătățirea facilităților de transport transfrontalier terestru și fluvial

1.2. Dezvoltarea rețelelor și a serviciilor de informații și comunicații în zona transfrontalieră

Axa Prioritară 2: Mediu – Utilizarea durabilă și protejarea resurselor naturale și de mediu și promovarea unui management eficient al riscului în regiunea transfrontalieră

2.1. Dezvoltarea unor sisteme comune de management pentru protecția mediului

2.2. Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor comune de prevenire a dezastrelor naturale sau a celor tehnologice, inclusiv a serviciilor comune de intervenție în situații de urgență

Axa prioritară 3: Dezvoltare economică și socială – Dezvoltare economică și coeziune socială prin identificarea și consolidarea în comun a avantajelor comparative ale zonei

3.1. Sprijinirea cooperării transfrontaliere în mediul de afaceri și promovarea unei imagini și identități regionale

3.2. Cooperarea în domeniul dezvoltării resurselor umane – dezvoltarea în comun a aptitudinilor și cunoștințelor

3.3. Cooperarea “people-to-people”

Axa prioritară 4: Asistență Tehnică

4.1. Sprijinirea implementării și a managementului general al programului

4.2. Sprijinirea activităților de comunicare și informare privind programul

Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România (PO HU- RO) finanțare FEDER

Aria eligibilă:

Ungaria – 4 județe: Szabolcs-Szatmâr-Bereg și Hajdu-Bihar, Bekes și Csongrâd

România: 4 județe: Arad și Timiș, Satu Mare și Bihor

Axa prioritară 1: îmbunătățirea condițiilor cheie privind dezvoltarea comună și durabilă a zonei de cooperare

1.1 îmbunătățirea facilităților de transport transfrontalier

1.2 îmbunătățirea comunicațiilor transfrontaliere

Protecția mediului

Axa prioritară 2: Consolidarea coeziunii sociale și economice a regiunii de graniță

2.1 Sprijin pentru cooperarea transfrontalieră în afaceri

2.2. Promovarea cooperării în domeniul cercetării-dezvoltării și al inovației

2.3 Cooperarea în domeniul pieței forței de muncă și al educației – dezvoltarea în comun a abilităților și a cunoștințelor

2.4 Sănătatea și prevenirea amenințărilor comune

2.5 Cooperarea între comunități

Axa prioritară 3: Asistența tehnică

Programul Operațional de Cooperare Transnațională Europa de Sud-Est (PO SEE) finanțare FEDER

Aria eligibilă: Austria, Grecia, Italia, Bulgaria, Ungaria, România, Slovenia, Slovacia, Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Albania, Bosnia, Muntenegru și Serbia, Moldova și Ucraina

Axa prioritară 1: Sprijinirea inovării și antreprenoriatului

1.1. Dezvoltarea rețelelor tehnologice și de inovare în domenii specifice

1.2. Dezvoltarea unui mediu propice antreprenoriatului inovativ

1.3. îmbunătățirea condițiilor cadru și deschiderea drumului către inovare

Axa prioritară 2: Protecția și îmbunătățirea mediului înconjurător

2.1. îmbunătățirea managementului integrat al apelor și prevenirea riscurilor de inundații (ex. hărți de risc)

2.2. îmbunătățirea prevenirii riscurilor de tehnologice și de mediu

2.3. Promovarea cooperării în domeniul managementului resurselor naturale și al ariilor protejate

2.4. Promovarea energiei regenerabile și eficientizarea resurselor

Axa prioritară 3: Îmbunătățirea accesibilității

3.1. îmbunătățirea coordonării în promovarea, planificarea și intervenția în domeniul rețelelor primare și secundare de transport

3.2. Dezvoltarea strategiilor de diminuare a „diviziunii digitale”

3.3. îmbunătățirea condițiilor cadru pentru platformele multimodale

Axa prioritară 4: Dezvoltarea sinergiilor transnaționale ale zonelor cu potențial

4.1. Abordarea problemelor ce afectează zonele metropolitane și sistemele regionale de așezări

4.2. Promovarea unui tipar echilibrat al zonelor cu potențial în ceea ce privește accesibilitatea și atractivitatea acestora

4.3. Promovarea utilizării patrimoniului cultural pentru dezvoltare

Programele Operaționale de Cooperare Interregională

Nivel de cooperare: regiuni din orice Stat Membru al UE

Activități finanțate: transferul de experiență și bune practici între regiunile UE, prin constituirea de rețele între orașele UE, precum și între cercetătorii UE

Programul Operațional de Cooperare Interregională INTERREG IV C – finanțare FEDER

Aria eligibilă: întreg teritoriul UE (27 State Membre), Norvegia și Elveția

Axa prioritară 1: Inovare și economia cunoașterii

Axa prioritară 2: Mediu și prevenirea riscurilor

Programul Operațional de Cooperare Interregională URBACT II – finanțare FEDER

Aria eligibilă: întreg teritoriul UE (27 State Membre), Norvegia și Elveția

Axa prioritară 1: Orașe promotoare ale creșterii economice și ocupării forței de muncă

Axa prioritară 2: Orașe atractive și unite

Programul Operațional de Cooperare Interregională ESPON 2013 – Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale

Aria eligibilă: statele membre ale UE și statele partenere la Programul ESPON

Axa prioritară 1: Cercetare aplicată în domeniul dezvoltării teritoriale, competitivității și coeziunii teritoriale

Axa prioritară 2: Analize focalizate spațial, realizate la cererea utilizatorilor

Axa prioritară 3: Platforme și instrumente științifice

Axa prioritară 4: Valorificarea rezultatelor cercetărilor, consolidarea spiritului de proprietate asupra rezultatelor, creșterea participării la procesul de luare a deciziei

Prioritatea 5: Asistență tehnică

Programul Operațional de Cooperare Interregională INTERACT II

Aria eligibilă: întreg teritoriul UE (27 State Membre), Norvegia și Elveția

Axa prioritară 1: Dezvoltarea și livrarea serviciilor

Axa prioritară 2: Asistență tehnică

Particularitățile politicii de coeziune în perioada 2014-2020

Politica de coeziune a Uniunii Europene în perioada 2014-2020: abordare comparativă cu perioada 2007-2013

Uniunea Europeană a demarat pregătirile pentru noua perioadă de programare 2014-2020, începând din anul 2010 cu adoptarea Strategiei Europa 2020 și publicarea Raportului privind coeziunea economică, socială și teritorială, continuând în anul 2011 cu trasarea bugetului pentru perioada 2014-2020 și ulterior cu publicarea propunerilor de regulamente, și apoi în martie 2012 cu publicarea primei propuneri a Cadrului Strategic Comun (CSC), iar în februarie 2013 cu publicarea unei propuneri a Regulamentului privind Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2014-2020.

în cadrul acestor documente de programare de la nivel european se poate observa că pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020, unul dintre obiectivele importante ale Uniunii Europene îl constituie promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și a solidarității între statele membre. în acest sens, Politica de Coeziune constituie principalul instrument de reducere a disparităților dintre regiunile Europei și, prin urmare, în continuare, aceasta se axează pe regiunile și pe statele membre cel mai puțin dezvoltate.

Politica de coeziune reprezintă un instrument esențial pentru investiții, creștere economică și crearea de locuri de muncă de la nivelul UE și pentru reformele structurale de la nivelul statelor membre. Aceasta corespunde unei părți importante a investițiilor publice în UE, contribuie la aprofundarea pieței interne și, astfel, joacă un rol important în impulsionarea creșterii economice, a ocupării forței de muncă și a competitivității. De asemenea, politica de coeziune contribuie la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în întreaga Uniune Europeană.

Pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), al Fondului social european (FSE) și al Fondului de coeziune, Politica de Coeziune va urmări următoarele obiective:

„investiții pentru dezvoltare si locuri de muncă” în statele membre și în regiuni, beneficiind de contribuții din partea tuturor fondurilor;

„cooperare teritorială europeană”, beneficiind de contribuții din partea FEDER.

De asemenea în cadrul politicii de coeziune, Fondul de coeziune va sprijini proiecte în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene de transport, iar sprijinul necesar pentru dezvoltarea capitalului uman va fi asigurat printr-o pondere adecvată a FSE în politica de coeziune.

La 29 iunie 2011, Comisia a adoptat o propunere referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020: Un buget pentru Europa 2020. în propunerea sa, Comisia a decis că politica de coeziune rămâne un element esențial al următorului pachet financiar și a subliniat rolul său esențial în ceea ce privește aplicarea Strategiei Europa 2020. Politica de coeziune este principalul instrument de investiții pentru sprijinirea priorităților-cheie ale Uniunii Europene enunțate în Strategia Europa 2020.

Prin urmare, Comisia a propus o serie de modificări importante în ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare a politicii de coeziune. Principalele caracteristici ale propunerilor sunt următoarele:

concentrarea tematică asupra priorităților Strategiei Europa 2020 privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

sporirea utilizării principiului condiționalității și simplificarea acordării finanțărilor;

orientarea pe rezultate și performanță – întărirea rolului monitorizării și evaluării sistemului de indicatori;

posibilitatea elaborării de programe multi-fond în cazul implementării fondurilor structurale;

consolidarea coeziunii teritoriale;

simplificarea implementării.

Vechile obiective ale Fondurilor Structurale și de Coeziune (FSC), precum și inițiativele comunitare din perioada 2007-2013 fac loc unei arhitecturi care simplifică sistemul:

Cadrul Financiar Multianual

Sub aspectul implicațiilor bugetare, în luna februarie 2013, în cadrul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, s-a adoptat propunerea pentru Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2014-2020. Comisia intenționează să aloce 313.197 de milioane EUR instrumentelor politicii de coeziune (în scădere cu cca. 35 miliarde euro față de perioada de programare 2007- 2013) și să repartizeze aceste sume diferitelor domenii vizate:

164.279 de milioane EUR pentru regiunile care țin de obiectivul de convergență (regiunile mai puțin dezvoltate);

31.677 de milioane EUR pentru regiunile de tranziție;

49.492 de milioane EUR pentru regiunile care țin de obiectivul de competitivitate (regiunile mai dezvoltate);

66.362 de milioane EUR pentru Fondul de coeziune;

1.387 de milioane EUR pentru regiunile ultraperiferice, cu densitate redusă a populației și pentru insule;

8.948 de milioane EUR pentru cooperare teritorială.

Alocările financiare prezentate anterior reflectă stadiul negocierilor privind Cadrul financiar multianual al UE din iulie 2013. Cifrele pot suporta modificări în acordul final dintre Consiliu și Parlament.

Eligibilitatea zonelor în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020.

Clasificarea regiunilor și statelor membre se bazează pe acordul politic privind cadrul financiar multianual al UE la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul la sfârșitul lunii iunie 2013 și se prezintă astfel:

Regiunea București-Ilfov intră în categoria regiunilor mai dezvoltate;

Celelalte 7 regiuni vor fi în categoria regiunilor mai puțin dezvoltate.

Principalele schimbări convenite în cadrul Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2014-2020, față de perioada de programare 2007-2013, sunt:

Crearea unui cadru strategic comun pentru toate fondurile structurale, care prevede încheierea unor contracte de parteneriat cu fiecare stat membru;

Crearea unei categorii de regiuni intermediare, „regiuni de tranziție”, cu PIB cuprins între 75% și 90% din PIB-ul mediu al UE, fiind regiuni aflate în phasing-out (către convergență, ce vor completa cele două categorii care există deja – regiuni de convergență și regiuni de competitivitate);

Plafonarea alocărilor pentru coeziune („capping”) la 2,35% din PIB (capping diferențiat de 2,59% pentru HU și Țările Baltice) alocarea pe stat membru/SM neputând însă să fie mai mare de 110% din alocarea totală pentru perioada actuală;

Creșterea calității cheltuielilor alocate și a condiționalităților pe baza cărora vor fi acordate fondurile;

Principiul condiționalității (ex-ante și macroeconomice) și alinierea regulilor de implementare a politicii de coeziune cu Pactul de Stabilitate și Creștere, precum și cu procedura de deficit excesiv. Vor fi definitorii rezultatele obținute și stimulentele pentru a pune în aplicare reformele, dând posibilitatea COM de a suspenda parțial sau total plățile atunci când Consiliul decide că un SM nu a luat măsurile necesare;

Aplicarea regulii de dezangajare pentru toate statele membre;

Se menține rata de co-finanțare de 85% pentru politica de coeziune;

Este prevăzută, ca regulă generală, o rată de pre-finanțare de 3%. Cu toate acestea, pentru statele care au beneficiat de asistență financiară începând cu anul 2010 (cazul României) rata de pre-finanțare este de 4%;

Se păstrează prevederile referitoare la top-up, respectiv majorarea cu 10 puncte procentuale a ratei de co-finanțare în cazul statelor care beneficiază de programe de asistență financiară;

Se introduc prevederi referitoare la alocări suplimentare pentru regiunile în care se înregistrează șomaj în rândul tinerilor.

Perspective ale perioadei de programare 2014-2020 în România

Noua perspectivă de programare 2014-2020 prevede o nouă abordare în materie de programare strategică pentru politica de coeziune, conform obiectivelor Strategiei Europa 2020, abordare care implică:

Cadrul Strategic Comun (CSC) adoptat de Comisie (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit);

Contractul/Acordul de Parteneriat pentru dezvoltare și investiții aplicat politicii de coeziune, care este un document strategic național, elaborat de fiecare SM și negociat cu Comisia, care fundamentează și stabilește obiectivele tematice de dezvoltare și alocarea indicativă a fondurilor europene în perioada 2014-2020;

Programe subsecvente, care vor transpune elementele prevăzute de Contractul/Acordul de Parteneriat și care vor conține angajamente ferme ale SM privind îndeplinirea obiectivelor UE prin programarea fondurilor comunitare.

3.5 Instituții implicate în procesul de pregătire a perioadei de programare 2014-2020 și stadiul documentelor programatice

La nivel național, Ministerul Fondurilor Europene (MFE), în calitatea sa de coordonator național al managementului fondurilor europene conform atribuțiilor conferite prin HG nr. 457/2008 actualizată și OUG nr. 96/2012, coordonează procesul de elaborare a Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020.

Acordul de parteneriat este documentul strategic fundamental în baza căruia Comisia Europeană va pune la dispoziție României circa 39,9 miliarde de euro, fonduri UE pentru perioada 2014-2020. Acest document este elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, în baza informațiilor furnizate de celelalte ministere, privind nevoile sectoriale de dezvoltare ale României.

Un for important în care este dezbătut și realizat documentul programatic este Consiliul Interinstituțional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP). CIAP a fost înființat în baza Memorandumului cu tema Aprobarea acțiunilor și documentelor privind pregătirea accesării și implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020 aprobat de guvern la 13 iunie 2012.

CIAP este un for consultativ la nivel național, care funcționează sub coordonarea Ministerului Fondurilor Europene și are un rol important în pregătirea corespunzătoare a României pentru utilizarea fondurilor nerambursabile care vor fî alocate în exercițiul bugetar al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020.

CIAP are în componența sa 64 de membri, respectiv reprezentanți de la nivel decizional ai partenerilor care fac parte din Comitetele Consultative, alte instituții de interes public central și local, precum și organizații din mediul economic, social, academic și din societatea civilă.

După o serie de întâlniri ale grupurilor de lucru, dezbateri în cadrul Comitetelor Consultative și reuniuni ale CIAP, în data de 6 iunie 2013, în cadrul dialogului informai ce se află în plină desfășurare, autoritățile române au transmis serviciilor Comisiei Europene un prim Document consultativ pentru elaborarea Acordului de Parteneriat 2014-2020. în baza acestui document programatic și în acord cu recomandările Comisiei Europene, în data de 1 octombrie 2013, MFE supune consultării publice prima versiune a Acordului de parteneriat 2014-2020. Acest document prezintă modalitatea în care vor fî concentrate investițiile din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) în România (documentul este publicat pe site-ul oficial al Ministerul Fondurilor Europene – www.fonduri-ue )

Având în vedere dialogul informai Comisie – Minister este posibil ca această primă variantă a Acordului de Parteneriat 2014-2020 să sufere modificări până la agrearea unei forme de către Comisia Europeană.

Transmiterea oficială a Acordului de Parteneriat 2014-2020 și a proiectelor de Programe Operaționale către Comisia Europeană este programată pentru luna decembrie 2013.

Prioritățile naționale, obiectivele tematice, PO și sistemul instituțional pentru implementarea FESI prezentate în cadrul primei versiuni de Acord de Parteneriat 2014-2020 (document supus consultării publice în data de 1.10.2013)

In perioada de programare 2014 – 2020, Romania beneficiaza de fonduri europene in valoare de aproximativ 42 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

Obiective tematice 2014-2020 (art. 9 – Reg. CE nr. 1303/2013)

Consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii;

Imbunatatirea accesului si a utilizarii si cresterea calitatii TIC;

Imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor, a sectorului agricol (in cazul FEADR) si a sectorului pescuitului si acvaculturii (pentru FEPAM);

Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon in toate sectoarele;

Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si gestionarea riscurilor;

Protectia mediului si promvarea utilizarii eficiente a resurselor;

Promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurii retelelor majore;

Promovarea sustenabilitatii si calitatii locurilor de munca si sprijinirea mobilitatii fortei de munca;

Promovarea incluziunii sociale, combaterea saraciei si a oricarei forme de discriminare;

Investitiile in educatie, formare, si formare profesionala pentru competente si invatare pe tot parcursul vietii;

Consolidarea capacitatii institutionale a autoritatilor publice si a partilor interesate si o administratie publica eficienta.

Sistemul va fi mai bine coordonat, fiind stabilite atribuții de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere:

Ministerul Fondurilor Europene va fi autoritate de management pentru: Programul Operațional Infrastructura Mare, Programul Operațional Capital Uman, Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Asistență Tehnică;

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va fi autoritate de management pentru: Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate Administrativă, respectiv pentru programele de cooperare teritorială europeană;

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi autoritate de management pentru Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, respectiv Programul Operațional pentru Pescuit.

Dispoziții generale aplicabile FEDR, FSE și Fondului de coeziune

ACOPERIREA GEOGRAFICĂ A CONTRIBUȚIILOR

Fiecare regiune europeană poate beneficia de sprijin din partea FEDR și FSE. Totuși, va exista o distincție între regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate pentru a asigura concentrarea fondurilor potrivit nivelului produsului intern brut (PIB).

PROGRAMARE STRATEGICĂ CONSOLIDATĂ ORIENTATĂ SPRE REZULTATE

Comisia propune un proces de programare orientat mai mult către rezultate pentru a îmbunătăți eficacitatea programelor politicii de coeziune. Pe lângă condiționalitățile ex post menționate mai sus, Comisia propune introducerea, ca o opțiune, a unui tip specific de operațiune, denumită planul comun de acțiune. Planul comun de acțiune va fi definit și gestionat în funcție de realizările și rezultatele obținute, ceea ce va contribui la obiectivele specifice ale unui program.

RAȚIONALIZAREA GESTIUNII ȘI CONTROLULUI FINANCIAR

Este necesar ca sistemul de gestiune și control să găsească un echilibru între costurile și riscurile implicate. Rolul Comisiei în reexaminarea ex ante a sistemelor naționale de gestiune și control va fi proporțional, utilizând o abordare bazată pe risc. Programele de mici dimensiuni vor fi scutite de o reexaminare a Comisiei. Abordarea bazată pe risc reduce costurile administrative și consolidează asigurarea, întrucât resursele Comisiei sunt folosite mai eficient și direcționate către zonele în care riscurile sunt mai ridicate.

ORIENTAREA CĂTRE „E-COEZIUNE”

Gestionarea datelor electronice poate reduce în mod semnificativ sarcina administrativă, îmbunătățind în același timp capacitatea de control a proiectelor și cheltuielilor. Prin urmare, se solicită ca statele membre săinstituie, până la sfârșitul anului 2014, sisteme care să permită beneficiarilor să transmită toate informațiile pe cale electronică.

Principalele caracteristici ale viitorului proces de programare:

concentrarea tematică asupra priorităților Strategiei Europa 2020 pentru o “creștere inteligentă, durabilă și incluzivă”, transpusă în Cadrul Strategic Comun (CSC) la nivel european;

un cadru unic de programare la nivelul fiecărui Stat Membru – numit Contract /Acord de Parteneriat (C/AP) 2014-2020 (care să înlocuiască actualul Cadru Strategic Național de Referință 2007-2013) și care va acoperi instrumentele structurale și fondurile destinate dezvoltării rurale și pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) și FEPM (Fondul European pentru Pescuit și afaceri Maritime); aceste fonduri, programate prin CSC, vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii privind o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă;

posibilitatea de a putea elabora programe multi-fond în cazul implementării instrumentelor structurale;

oportunități extinse pentru abordarea teritorială a programării;

un accent crescut pe performanța și monitorizarea rezultatelor;

orientarea specifică a cheltuielilor către realizarea priorităților Uniunii și delimitarea clară a sumelor alocate în acest scop;

impunerea unor condiționalități macroeconomice, ex-ante și ex-post pentru accesarea/cheltuirea fondurilor;

simplificarea procesului de implementare și un mai bun management al fondurilor.

Orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile și incluzive 2014-2020

Orientările metodologice au în vedere, în principal, stabilirea unor linii directoare pentru procesul de programare pentru perioada 2014-2020. Orientările metodologice descriu astfel principalele elemente ale diverselor tipuri de documente programatice care urmează să fie elaborate, precum și etapele procesului de programare – inclusiv metodele de analiză a nevoilor de dezvoltare, de formulare a strategiei și de desfășurare aprocesului de consultare în parteneriat. Se au în vedere, de asemenea, o serie de aspecte operaționale, precumdefinirea atribuțiilor principalelor entități participante la proces, cât și modul în care va fi realizată construcția instituțională care va susține viitoarele programe operaționale.

Toate aspectele care nu sunt detaliate în actualele orientări metodologice, vor fi clarificate ulterior, sub forma unor Fișe, ce se vor constitui în Anexe la Orientările metodologice. Fisele vor fi dezvoltate de MAEur pe bazadocumentelor subsecvente propunerilor de regulamente elaborate de către Comisia Europeană și în funcție de evoluțiile decizionale pe plan european și național.

La momentul actual, există o multitudine de opțiuni și întrebări deschise privind abordarea procesului de programare pentru perioada 2014-2020, multe dintre acestea neputând fi clarificate decât după definitivareacadrului legislativ la nivel european. Pe de altă parte, adoptarea cu întârziere a unor decizii la nivel național poate crea dificultăți mari în recuperarea timpului pierdut în procesul de programare.

Orientările metodologice de programare vor fi adaptate/completate pe parcurs, în funcție de o serie de decizii importante care vor fi adoptate la nivel național în cursul anului 2012. Cele mai importante dintre acestea sunt evidențiate mai jos.

În scopul îmbunătățirii implementării politicii de coeziune în România pentru perioada 2014-2020, în special având în vedere nivelul redus al absorbției pentru perioada 2007-2013, prezentele orientări metodologice pleacă de la premisa necesității unei noi abordări programatice, cu următoarele caracteristici principale:

un accent deosebit, încă din stadiul incipient al procesului de programare, asupra sistemului și regulilor de implementare a programelor;

concentrarea asupra unui număr relativ redus de priorități/obiective tematice și domenii majore de intervenție/priorități de investiții, în vederea maximizării impactului fondurilor și asigurării unei eficiențe crescute în procesul de management;

un proces de consultare partenerială bine gestionat;

asigurarea capacității administrative adecvate a structurilor desemnate cu managementul programelor operaționale;

stabilirea mecanismelor pentru eliminarea obstacolelor administrative și legislative care împiedică implementarea fără probleme și la timp a proiectelor;

dezvoltarea unui portofoliu solid de proiecte mature și a unor scheme financiare de diverse tipuri și valori, care să acopere cel puțin primii 3 ani de implementare.

In termeni operaționali, orientările metodologice au în vedere crearea condițiilor pentru un număr suficient de proiecte aprobate și o creștere semnificativă a fondurilor absorbite începând cu primul an de implementare.

Acesta ar trebui să reprezinte un obiectiv principal al procesului de programare pentru perioada 2014 – 2020.

Un element esențial care va fi luat în considerare este ca procesul de programare pentru perioada 2014 – 2020 să se concentreze pe acele aspecte care pot duce la o creștere reală a cheltuirii fondurilor, precum și la stabilirea unor ținte realiste de absorbție. Capacitatea actuală de absorbție a fondurilor va juca un rol central în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru următoarea perioadă de programare.

Considerații generale privind documentele de programare

În elaborarea documentelor de programare pentru perioada 2014-2020 se vor avea în vedere atât reglementările europene și naționale în domeniu, cât și alte documente programatice și strategice specifice la nivel european și național, după cum urmează:

Strategiile europene orizontale/ sectoriale cu impact asupra priorităților de dezvoltare și obiectivelor care trebuie atinse de Statele Membre: precum Strategia Europa 2020 (inclusiv cele șapte ‘inițiative emblematice’ – flag ships), strategiile pentru creștere și ocupare etc.;

Regulamentele europene privind Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Politica Comună în domeniul Pescuitului, Cadrul Strategic Comun, precum și regulamentele specifice pentru fiecare Fond în parte, inclusiv cele pentru FEADR și FEPM;

Constrângerile financiare și condiționalitățile la nivel european, care determină alocările financiare la nivelul fiecărui Stat Membru sau la nivel sectorial/regional; fondurile disponibile și restricțiile aferente;

Documente de planificare și politicile relevante la nivel național – care vizează aceeași perioadă de programare sau o perioadă mai scurtă, dar care au un impact asupra procesului de planificare sau în ceea ce privește obiectivele stabilite (precum Programul Național de Reformă, strategiile în domeniul energetic, alte strategii sectoriale de actualitate etc.)

Pentru a masura progresele realizate in indeplinirea obiectivelor Strategiei pentru Europa 2020, au fost stabilite 5 obiective majore la nivelul Uniunii Europene:

Ocuparea fortei de munca: printr-o rata de ocupare a fortei de munca de 75 % in randul populatiei cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani.

Cercetare si dezvoltare: prin alocarea a 3% din PIB-ul Uniunii Europene pentru cercetare si dezvoltare.

Schimbari climatice si energie, prin reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera (sau chiar cu 30%, in conditii favorabile) fata de nivelurile inregistrate in 1990, cresterea ponderii surselor de energie regenerabile pana la 20%, cresterea cu 20% a eficientei energetice.

Educatie, prin: reducerea abandonului scolar la sub 10%, cresterea la peste 40% a ponderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei in varsta de 30-34 de ani.

Saracie si excluziune sociala: prin reducerea cu cel putin 20 de milioane a numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a excluziunii sociale.

Aceste obiective:

definesc pozitia pe care ar trebui sa o ocupe Uniunea Europeana in 2020 din punctul de vedere al unor parametri majori;

sunt transpuse in obiective nationale pentru ca fiecare stat membru sa-si poata urmari evolutia;

sunt comune si nu presupun repartizarea sarcinilor, urmand a fi realizate prin actiuni la nivel national si european;

sunt interdependente si se sustin reciproc;

progresele in plan educational contribuie la imbunatatirea perspectivelor profesionale si la reducerea saraciei.

mai multa cercetare si inovare si o utilizare mai eficienta a resurselor ne ajuta sa devenim mai competitivi si ofera conditii favorabile crearii de noi locuri de munca. investitiile in tehnologii ecologice contribuie la combaterea schimbarilor climatice si creeaza noi oportunitati de afaceri si locuri de munca.

3.6 Programe operationale și alocările financiare

Programul Operational Regional – 6,7 mld. euro

Programul Operational Competitivitate – 1,33 mld. euro

Programul Operational Capital Uman – 4,22 mld. euro

Programul Operational Infrastructura Mare – 9,41 mld. euro

Programul Operational Capacitate Administrativa – 0,55 mld. euro

Programul Operational Asistenta Tehnica – 0,21 mld. euro

Plati directe in agricultura – 10 mld. euro

Programul National pentru Dezvoltare Rurala – 8 mld. euro

Programul Operational Pescuit – 0,17 mld. euro

Facilitatea "Connecting Europe" – 1,23 mld. euro

Programele de cooperare teritoriala – 0,45 mld. euro

Programul Operational Regional

Are ca obiectiv cresterea competitivitatii economice si imbunatatirea conditiilor de viata ale comunitatilor locale si regionale. Acest obiectiv se va realiza prin sprijinirea proiectelor de dezvoltare a mediului de afaceri, de dezvoltare a infrastructurii din Romania si a serviciilor.

Alocare financiara 6,7 mld. euro

Obiective specifice:

Consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si a inovarii

Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii

Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon

Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor

Promovarea sistemelor de transport durabile

Dezvoltarea infrastructurii sanitare si sociale

Promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei

Asistenta tehnica

Axele prioritare sunt urmatoarele:

AXA PRIORITARA 1 – Promovarea transferului tehnologic

165 milioane de euro alocați prin FEDR.

Tipuri de activitati: crearea, modernizarea si extinderea infrastructurilor de inovare si transfer tehnologic, inclusiv dotare.

Potentialii beneficiari:entitatile juridice constituite care desfasoara sau isi creeaza o infrastructura cu rol de transfer tehnologic.

AXA PRIORITARA 2 – Imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor

700 milioane de euro alocați prin FEDR.

Tipuri de activitati:constructia/modernizarea si extinderea spatiului de productie/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalatii, ehipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, masini, inclusiv noi tehnologii si crearea/modernizarea/extinderea incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente.

Potentiali beneficiari: IMM-uri.

AXA PRIORITARA 3 – Eficienta energetica in cladiri publice

300 milioane de euro alocați prin FEDR.

Tipuri de activitati: eficienta energetica a cladirilor publice, inclusiv masuri de consolidare a acestora.

Potentiali beneficiari: autoritati publice centrale si locale.

AXA PRIORITARA 4 – Sprijinirea dezvoltarii urbane

2654 milioane de euro alocați prin FEDR.

Tipuri de activitati: eficieta energetica a cladirilor rezidentiale, inclusiv masuri de consolidare a acestora, investitii in iluminatul public, masuri pentru transport urban (cai de rulare/piste de bicilclisti/achiziie mijloace de transport ecologice/electrice, etc.), regenerarea si revitalizarea zonelor urbane (modernizare spatii publice, reabilitare cladiri/terenuri abandonate, centre istorice, etc.).

Potentiali beneficiari: autoritati publice locale – mediu urban.

AXA PRIORITARA 5 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabila a turismului

295 milioane de euro alocați prin FEDR.

Tipuri de activitati: restaurarea, protectia si valorificarea prin turism a patrimoniului cultural, valorificarea economica a potentialului turistic balnear, precum si a potentialului turistic cu specific local.

Potentiali beneficiari: autoritati publice locale si centrale, ONG-uri, unitati de cult, parteneriate.

AXA PRIORITARA 6 – Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala si locala

1000 milioane de euro alocați prin FEDR.

Tipuri de activitati: reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene care asigura conectivitatea, directa sau indirecta catre reteaua TEN T, constructia/reabilitarea/modernizarea soselelor de centura cu statut de drum judetean aflate pe traseul drumului judetean respectiv.

Potentiali beneficiari: autoritati publice locale (CJ).

AXA PRIORITARA 7 – Dezvoltarea infrastructurii de sanatate si sociale

400 milioane de euro alocați prin FEDR

Tipuri de activitati: construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii de servicii medicale, inclusiv dotarea cu echipamente, reabilitarea/modernizarea infrastructurii pentru servicii sociale nerezidentiale, inclusiv dotarea cu echipamente.

Potentialii beneficiari: furnizori de servicii sociale de drept public si privat, acreditati conform legii.

AXA PRIORITARA 8 – Sprijinirea regenerarii economice si sociale a comunitatilor defavorizate din mediul urban

90 milioane de euro alocați prin FEDR

Tipuri de activitati: construirea/reabilitarea/modernizarea locuintelor sociale, investitii in infrastructura de sanatate, educatie si servicii sociale, stimularea ocuparii – activitati de economie sociala, activitati de dezvoltare comunitara integrata, activitati de informare, consiliere.

Potentialii beneficiari: parteneriate intre unitati administrativ-teritoriale (APL), furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditati conform legii, ONG-uri.

AXA PRIORITARA 9 – Dezvoltarea infrastructurii educationale

340 milioane de euro alocați prin FEDR

Tipuri de activitati: constructia/reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii educationale anteprescolare (crese), prescolare (gradinite) si a celei pentru invatamantul general obligatoriu (scoli I-VIII), reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii scolilor profesionale, liceelor, infrastructurii educationale universitare.

Potentialii beneficiari: unitati administrativ-teritoriale (UAT), institutii de invatamant superior de stat.

AXA PRIORITARA 10 – Imbunatatirea activitatii cadastrale

250 milioane de euro alocați prin FEDR

Tipuri de activitati: proiect major elaborat pentru o implementare in trei faze: integrarea datelor existente si extinderea inregistrarii sistematice in zonele rurale ale Romaniei, servicii imbunatatite de inregistrare cadastrala, management, strategie si tactici.

Potentialii beneficiari: ANCPI, unitati admistrativ-teritoriale (UAT).

AXA PRIORITARA 11 – Asistenta tehnica

104 milioane de euro alocați prin FEDR

Tipuri de activitati: sprijinirea Autoritatii de Management si a Organismelor Intermediare pentru implementarea diferitelor etape ale POR, activitati de publicitate si informare specifice POR.

Potentialii beneficiari: autoritatea de management POR si organismele intermediare POR.

Programul Operational Competitivitate

Obiectiv strategic Programul Operational Competitivitate (finantat prin FEDR) sustine cresterea inteligenta, promovarea economiei bazate pe cunoastere si inovare, prin investitii in consolidarea cercetarii, dezvoltarii strategice si inovarii si sporirea utilizarii, calitatii si accesului la tehnologiile informatiei si comunicatiilor.

Alocare financiara 1,33 mld. Euro

Obiective specifice:

Promovarea investitiilor in C&I, dezvoltarea de legaturi si sinergii intre intreprinderi, centrele de cercetare si dezvoltare si invatamantul superior;

Imbunatatirea infrastructurilor de cercetare si inovare (C&I) si promovarea centrelor de competenta

Consolidarea aplicatiilor TIC pentru guvernare electronica, e-learning, incluziune digitala, cultura online si e-sanatate;

Dezvoltarea produselor si serviciilor TIC, a comertului electronic, si a cererii de TIC;

Extinderea conexiunii de banda larga si sprijinirea adoptarii tehnologiilor emergente si a retelelor pentru economia digitala.

Axele prioritare:

AXA PRIORITARA 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare (CDI) in sprijinul competitivitatii economice si dezvoltarii afacerilor

Categorii de interventii finantate: stimularea cererii intreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de intreprinderi individuale sau in parteneriat cu institutele de CD si universitati, in scopul inovarii de procese si de produse in sectoarele economice care prezinta potential de crestere, masuri de capital de risc in favoarea IMM-urilor inovative, credite si garantii in favoarea IMM-urilor inovatoare si a organizatiilor de cercetare care raspund cererilor de piata, parteneriate pentru transfer de cunostinte, mari infrastructuri de CD, dezvoltarea unor retele de centre CD, coordonate la nivel national si racordate la retele europene si internationale de profil si asigurarea accesului cercetatorilor a publicatii stiintifice si baze de date europene si internationale, crearea de sinergii cu actiunile de CDI ale programului-cadru ORIZONT 2020 al Uniunii Europene si alte programe CDI internationale, atragerea de personal cu competente avansate din strainatate pentru consolidarea capacitatii CD.

AXA PRIORITARA 2 – Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor (TIC) pentru o economie digitala competitiva

Categorii de interventii finantate: dezvoltarea, consolidarea si asigurarea interoperabilitatii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viata cetatenilor si intreprinderilor, asigurarea securitatii cibernetice a sistemelor TIC si a retelelor informatice, asigurarea utilizarii tehnologiilor de colaborare media sociale, promovarea conceptelor de date deschise (Open Data) si utilizarea tehnologiilor de tip Big Data pentru analiza datelor si raportarea lor la nivel national, imbunatatirea competentelor digitale si a infrastructurii TIC sistemice in domeniul e-educatie, e-incluziune, e-sanatate, si e-cultura, sprijinirea cresterii valorii adaugate generate de sectorul TIC si a inovarii in domeniu prin dezvoltarea de clustere/poli de competitivitate, sprijinirea utilizarii TIC pentru dezvoltarea afacerilor, in special a cadrului de derulare a comertului electronic, imbunatatirea infrastructurii in banda larga si a accesului la internet.

Programul Operational Capital Uman

Obiectiv strategic Programul Operational Capital Uman are ca obiectiv cresterea economica incluziva prin investitii in incurajarea ocuparii si a mobilitatii fortei de munca, in special in randul tinerilor si a persoanelor situate in afara pietei muncii, promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei, precum si sustinerea educatiei, dezvoltarea competentelor si incurajarea invatarii pe tot parcursul vietii

Alocare financiara 4,22 mld. Euro

Obiective specifice:

Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;

Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii;

Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;

Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive;

Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale;

Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare;

Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile.

Axele prioritare sunt urmatoarele:

AXA PRIORITARA 1 – Initiativa locuri de munca pentru tineri

AXA PRIORITARA 2 – Imbunatatirea situatiei tinerilor din categoria NEETs (cu varsta cuprinsa intre 16 si 25 ani)

Servicii personalizate de informare, consiliere si orientare pentru identificarea celor mai bune optiuni de sprijin – educatie, formare, ocupare sau, acolo unde este posibil sau necesar, o combinatie a celor trei optiuni de sprijin;

Programe de formare profesionala;

Evaluare si certificare pentru recunoasterea competentelor dobandite in context informal si non-formal;

Sprijin financiar pentru infiintarea de intreprinderi;

Consiliere si formare in domeniul antreprenoriatului.

AXA PRIORITARA 3 – Locuri de munca pentru toti

Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in special: somerii pe termen lung, persoanele inactive, lucratorii in varsta (55-64 de ani), persoane de etnie roma, persoane cu dizabilitati, alte grupuri vulnerabile, persoanele din mediul rural.

Categorii de investitii prevazute: 

imbunatatirea participarii pe piata muncii pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si a celor inactive, vizand in special somerii pe termen lung, lucratorii in varsta (55-64 ani), persoanele de etnie roma, persoanele cu dizabilitati, precum si cele din mediul rural sau alte grupuri vulnerabile cresterea ocuparii prin incurajarea antreprenoriatului si a infiintarii de intreprinderi stimularea participarii angajatorilor la formarea profesionala a angajatilor adaptarea la schimbare a lucratorilor, intreprinderilor si a antreprenorilor.

AXA PRIORITARA 4 – Incluziunea sociala si combaterea saraciei

Masuri integrate destinate comunitatilor aflate in risc de saracie: domenii vizate: educatie, stimulente pentru ucenicie si stagii, sprijin pentru dezvoltarea de intreprinderi sociale de insertie, sprijinirea dezvoltarii de servicii sociale, precum si de servicii comunitare integrate medicale si sociale furnizate la nivelul comunitatii, actiuni de facilitare si mediere a relatiilor dintre diversii actori relevanti, cresterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile, dezvoltarea economiei sociale si promovarea antreprenoriatului social, imbunatatirea calitatii si accesului la servicii sociale si de asistenta medicala.

Persoane expuse riscului de saracie si excluziune sociala, in special: copiii, somerii si persoanele cu venituri foarte scazute, persoanele varstnice, populatia de etnie roma, persoanele cu dizabilitati.

Orientari principale:

apeluri comune POCU/POR (urban) si POCU/PNDR (rural) pentru investitii integrate,
prioritate pentru comunitatile cu populatie roma semnificativa;

incurajarea dezvoltarii economiei sociale, inclusiv a antreprenoriatului social, inclusiv prin utilizarea instrumentelor financiare;

AXA PRIORITARA 5 – CLLD (Strategii de dezvoltare bazate pe comunitate)

AXA PRIORITARA 6 – Educatie si competente

reducerea si prevenirea abandonului scolar timpuriu si promovarea accesului la invatamantul prescolar, primar si secundar de calitate;
imbunatatirea calitatii si a eficientei invatamantului tertiar si a accesului la acestea;
cresterea accesului egal la invatarea pe tot parcursul vietii;

AXA PRIORITARA 7 – Asistenta tehnica

AXA PRIORITARA 6 – Educatie si competente

AXA PRIORITARA 7 – Asistenta tehnica

Primele trei axe se concentreaza pe activitate de ocupare locuri de munca, axele 3 si 4 pe cea de incluziune sociala, pe cand cea de a sasea pe educatie si formare.

Programul Operational Infrastructura Mare

Obiectiv strategic 
POIM este un document strategic de programare care acopera domeniile transport, mediu si energie regenerabila, obiectivul acestuia fiind de a contribui la strategia Uniunii Europene pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, luand in considerare obiectivele si prioritatile specifice tematice selectate in functie de nevoile nationale, regionale si locale.

Alocare financiara 9,41 mld. Euro

Obiective specifice:

Promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor retelelor majore

Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor

Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si gestionarea riscurilor

Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon in toate sectoarele

Axele prioritare sunt urmatoarele:

AXA PRIORITARA 1 – Dezvoltarea retelei TEN-T pe teritoriul Romaniei

Categorii de interventii finantate: dezvoltarea si modernizarea infrastructurii rutiere (autostrazi, drumuri nationale, drumuri expres), feroviare si navale pe reteaua TEN-T.

AXA PRIORITARA 2 – Cresterea accesibilitatii regionale prin conectarea la TEN-T

Categorii de interventii finantate: stimularea mobilitatii regionale prin conectarea nodurilor secundare si tertiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale (autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale, inclusiv variante de ocolire, infrastructura feroviara prin electrificari si dotare cu material rulant, infrastructura portuara si aeroportuara).

AXA PRIORITARA 3 – Dezvoltarea unui sistem de transport sigur si prietenos cu mediul

Categorii de interventii finantate: transport intermodal, siguranta rutiera, reducerea impactului asupra mediului, infrastructura modernizata la punctele de frontiera, eficientizarea sistemului de transport.

AXA PRIORITARA 4 – Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor

Categorii de interventii finantate: investitii in sectorul apa si apa uzata pentru a indeplini cerintele acquis-ului de mediu al UE, prin continuarea dezvoltarii proiectelor de integrare de apa si apa uzata, investitii in sectorul deseuri pentru a indeplini cerintele acquis-ului de mediu al UE, prin continuarea dezvoltarii proiectelor de management integrat al deseurilor de la nivelul judetelor.

AXA PRIORITARA 5 – Protejarea si conservarea biodiversitatii, decontaminarii siturilor poluate istoric si monitorizarea calitatii aerului

AXA PRIORITARA 6 – Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si gestionarea riscurilor

Categorii de interventii finantate: masuri non-structurale, orientate spre combaterea riscurilor generate de schimbarile climatice (in special inundatii si seceta), completate prin proiecte de infrastructura (amenajarea cursurilor raurilor, indiguiri), investitii pentru reducerea eroziunii costiere pe malul Marii Negre, dezvoltarea capacitatii de raspuns in situatii de urgenta a serviciilor profesioniste si voluntare.

AXA PRIORITARA 7 – Energie sigura si curata pentru o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon

Categorii de interventii finantate: realizarea si modernizarea capacitatilor de productie a energiei electrice si termice in centrale pe biomasa (inclusiv proiecte integrate: productie si transport/distributie), si a energiei termice in centrale geotermale (inclusiv proiecte integrate: productie si transport/distributie), consolidarea retelelor de distributie a energiei electrice, in scopul preluarii energiei produse din resurse regenerabile in conditii de siguranta a functionarii SEN, realizarea de centrale electrice de cogenerare de inalta eficienta, pentru consum propriu, implementarea distributiei inteligente pentru consumatori rezidentiali de energie electrica (proiecte demonstrative derulate de cei 8 distribuitori regionali de energie electrica), monitorizarea consumului de energie la nivelul unor platforme industriale prin contorizare inteligenta.

AXA PRIORITARA 8 – Sisteme inteligente si sustenabile de transport ale energiei electrice si gazelor naturale

AXA PRIORITARA 9 – Dezvoltarea infrastructurii urbane in Bucuresti – Ilfov

Categorii de interventii finantate: dezvoltarea infrastructurii de transport urban subteran in Bucuresti-Ilfov prin extinderea magistrarelor de metrou si modernizarea retelei existente, achizitionarea de material rulant pentru noile tronsoane de metrou.

Axele prioritare activitatii de transport sunt 1, 2, 3 si 9; cele aferente celei de mediu si schimbari climatice sunt 4, 5 si 6, pe cand cele pentru energie curata si eficienta energetica sunt 7 si 8.

Programul Operational Capacitate Administrativa

Obiectiv strategic 
POCA are ca obiectiv consolidarea capacitatii institutionale a autoritatilor publice si a partilor interesate si eficienta administratiei publice.

Alocare financiara 0,55 mld. euro.

Obiective specifice:

Consolidarea structurilor, proceselor si competentelor la nivelul institutiilor si autoritatilor administratiei publice centrale;

Consolidarea capacitatii institutiilor si autoritatilor administratiei publice pentru promovarea si sustinerea dezvoltarii la nivel local;

Imbunatatirea eficientei sistemului judiciar;

Cresterea calitatii si accesibilitatii la serviciile publice;

Cresterea transparentei, integritatii si responsabilitatii la nivelul autoritatilor si institutiilor publice;

Reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri si cetateni;

Imbunatatirea transparentei, calitatii si a accesului la serviciile furnizate de sistemul judiciar.

Axele prioritare sunt urmatoarele:

AXA PRIORITARA 1 – Structuri eficiente la nivelul tuturor palierelor administrative si judiciare

Potentiali beneficiari: Autoritati ale administratiei publice centrale si locale; Autoritati administrative autonome; SGG/Cancelaria Primului Ministru; Serviciile Canerei Deputatior si Serviciile Senatului; Universitati, Organizatiile non-guvernamentale; Partenerii sociali, Structuri asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, Institutii din sistemul judiciar.

AXA PRIORITARA 2 – Administratie publica si sistem judiciar eficace si transparent

Potentiali beneficiari: Autoritati ale administratiei publice centrale si locale, Structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, Autoritati administrative autonome, Universitati, ONG-uri, Institutii din sistemul judiciar.

AXA PRIORITARA 3 – Asistenta tehnica

Potentiali beneficiari: Autoritatea de management PO Capacitate Administrativa.

Programul Operational Asistenta Tehnica

are ca obiectiv asigurarea capacitatii si a instrumentelor necesare pentru o eficienta coordonare, gestionare si control al interventiilor finantate din fondurile ESI, precum si pentru o implelentare eficienta, bine orientata si corecta a PO AT, PO IM si PO Competitivitate.

Alocare financiara 0,21 mld. euro

Obiectiv strategic 

Intarirea capacitatii beneficiarilor de proiecte finantate din FESI de a pregati si de a implementa proiecte mature;

Cresterea transparentei si a eficientei comunicarii si dezvoltarea culturii parteneriale privind FESI si a rolului Politicii de Coeziune a UE;

Imbunatatirea cadrului de reglementare, strategic si procedural pentru coordonarea si implementarea FESI;

Dezvoltarea si mentinerea unui sistem informatic functional si eficient in vederea imbunatatirii managementului corect al informatiei necesare coordonarii si controlului FESI;

Dezvoltarea unei politici imbunatatite a managementului resurselor umane care sa asigure stabilitatea, calificarea si motivarea adecvata a personalului care lucreaza in cadrul sistemului de coordonare, gestionare si control al FESI;

Axele prioritare sunt urmatoarele:

AXA PRIORITARA 1 – Intarirea capacitatii beneficiarilor de a pregati si implementa proiecte finantate din fondurile ESI si diseminarea informatiilor privind aceste fonduri

AXA PRIORITARA 2 – Sprijin pentru coordonarea, gestionarea si controlul fondurilor ESI

AXA PRIORITARA 3 – Cresterea eficientei resurselor umane implicate in sistemul de coordonare, gestionare si control al fondurilor ESI

Bibliografie:

Administrația publică locală în România în perspectiva integrării europene , Iftimoaie, Cristian, Bucuresti : Editura Economica, 2003

Bazele administrației publice , Profiroiu, Alina, Bucuresti : Editura Economica, 2010

Consolidarea capacității de absorbție a României pentru Fondurile Structurale și de Coeziune ale UE, in perioada 2007-2013, Onica, Elena Daniela; Duhaneanu, Marcel, cond. st,Editură: ASE, Bucuresti, 2011

European funds allocated to the EU candidate countries, Vagner, Iulian, Fonduri europene–Accesare–Țări ale Uniunii Europene, Editura: ECONOMICA

Finanțarea proiectelor europene, Daniela Florescu, Lilian Onescu , Editura: Economica , 2013 

Finanțe publice locale în țările U.E. : abordări comparative , Voinea, Gheorghe M., Finanțe publice–Finanțe locale–Țări ale Uniunii Europene, Editura C.H. BECK, 2008

Fonduri europene pentru România în perioada 2007 – 2013 – Oprea, Ovidiu;Meșniță, Gabriela Iași, Editura Sedcom Libris, 2007.

Fondurile europene : strategii de promovare si utilizare , Bargaoanu, Alina, 2009

Impactul fondurilor europene nerambursabile asupra economiei Romaniei, Stoian, George-Daniel; Ilie, Vasile, cond. St, Editură: ASE, Bucuresti, 2013

Impactul procesului de aderare la Uniunea Europeană asupra administrației publice din România, Ivănică, Mădălina, 2007

Implicația aderării României la UE asupra instituțiilor din sectorul public, Scarlat, Cezar, 2002

Instituții europene : schimbări și adaptări din perspectiva extinderii UE , Tescașiu, Bianca, 2009

Instituțiile Uniunii Europene , Vătăman, Dan, Drept constituțional–Drept comunitar european–Curs universitar, 2011

Instituțiile Uniunii Europene : conform tratatului de la Lisabona, intrat in vigoare la 1 decembrie 2009 / Dan Nita, Eduard Dragomir, Nomina Lex , 2009

Integrarea României în Uniunea Europeana – Provocări și perspective, Maria Costea, Simion Costea , Institutul European, Studii Europene, 2007

Integrarea României în Uniunea Europeană  , Niță, Ion, . – Pitești, Editura Independența Economică, 2007.

Introducere în Administrația Publică, Cristina Mora, Tudor Țiclău

Introducere în management, Aurel Burciu, Editura: ECONOMICA

Management public în România, Mihai Paunescu, Editura: Polirom , Colectia: Collegium. Politici publice si integrare europeana, 2008

Management public local, Munteanu, V.A, 2009

Managementul fondurilor publice de la Uniunea Europeana

Managementul proiectelor cu finanțare europeană, Daniela Florescu , Editura: CH Beck , Colecția: Oeconomica

Managementul public , Mureșan, Doina, 2012

Managementul serviciilor publice locale , Nicola, Iordan, 2003

Managementul serviciilor publice, Maria Viorica Bedrule-Grigoruta , Editura: Tehnopress , Colectia: Management & Marketing , 2007

Perfecționarea managementului investițiilor în instituțiile publice , Savescu, Viorica; Stoica, Marcel, cond. st., Editură: ASE, Bucuresti ,2008

Politici administrativ-teritoriale în România modernă și contemporană Viorel Stănică Analiză și cercetare în Administrația Publică Sorin Dan Șandor 

Politici publice și administrație publica, Florin Bondar, Polirom, Collegium , 2007

Politici regionale în România – Călin Ghiolțan 

Procesul de integrare a României în economia europeană, Mureșan Maria, 2008

Proiecte eligibile pentru ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE în 3 luni, Mihaela Badea , Editura: Gold , 2011 

Provocări ale aderării României la Uniunea Europeana, Ion Ionescu , Momcilo Luburici , Nicolae Neacsu , Viorica Ionascu

Rolul administrației publice în dezvoltarea și promovarea unei regiuni , Nedelea, Alexandru

România și integrarea europeană, DOBRE, Ana-Maria, COMAN, Ramona, Institutul European, STUDII EUROPENE , 2005 

România și integrarea europeană, Vlad, Laurențiu, 2005

Salarizarea personalului plătit din fonduri publice / Ioan Medesan Medesan

Sisteme europene de administrație publică , Stănciulescu, Gabriela, 2006

Teorii ale integrării europene , Popescu, Eugen, 2009

Tratatele fundamentale ale Uniunii Europene : actualizat aprilie 2010 , Ungureanu, Diana, Drept comunitar european–Tratate comunitare—Legislație, 2010

Tratatul privind aderarea României la Uniunea Europeană. – București, Editura All Beck, 2005

Tratat privind aderarea României la Uniunea Europeana, Editura C.H. Beck, București, 2005

Corrigendum la Regulamentul (CE) nr.1828/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006 care stabilește regulile de implementare a Regulamentului (CE) Consiliului nr. 1083/2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005, privind finanțarea politicii agricole comune

Regulamentul (CE) nr. 846/2009 din 1 septembrie 2009 pentru modificarea Regulamentului (CE) nr.1828/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006 privind stabilirea regulilor pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1083/2006 care stipulează prevederile generale ale Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și a Regulamentului nr.1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului asupra Fondului European de Dezvoltare.

Regulamentul (CE) nr.1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999

Regulamentul (CE) nr.1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1784/1999

Regulamentul (CE) nr.1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o Grupare Europeană de Cooperare Teritorială(GECT)

Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1260/1999

Regulamentul (CE) nr.1084/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de creare a Fondului de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1164/94

Regulamentul (CE) nr.1828/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006 privind stabilirea regulilor pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1083/2006 care stipulează prevederile generale ale Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și a Regulamentului nr.1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului asupra Fondului European de Dezvoltare

Regulamentul Comisiei (CE) nr.1998/2006 din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 ale Tratatului CE privind ajutorul de minimis

Regulamentul Comisiei (CE) nr.800/2008 din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare)

Regulamentul Comisiei (CE, Euratom) nr.2342/2002 din 23 decembrie 2002 privind stabilirea regulilor pentru implementarea Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) nr.1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, cu modificările ulterioare

Regulamentul Comisiei (CE, Euratom)nr.1248/2006 din 7 august 2006 de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr.2342/2002 privind stabilirea regulilor pentru implementarea Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) nr.1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitarilor Europene

Regulamentul Comisiei (EC, Euratom) nr.1261/2005 din 20 iulie 2005 de amendare a Regulamentului Comisiei (CE, Euratom) nr.2342/2002 privind stabilirea regulilor pentru implementarea Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) nr. 1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, cu modificările ulterioare

Regulamentul Consiliului (CE) nr.994/98 din 7 mai 1998 privind aplicarea articolelor 92 și 93 (în prezent 87 și 88) ale Tratatului CE anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale

Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr.1605/2002 din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene

Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) nr.1995/2006 din 13 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (EC, Euratom) nr.1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene

Regulamentul Consiliului nr. 2988/95 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (cunoscut și sub numele de Regulamentul „PIF”) (JO 1995 L 312)

Cadrul National Strategic de Referința 2007 – 2013

H.G. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale, M.O. nr.364 din 13.05.2008.

H.G. nr. 759 din 11/07/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, M.O. nr.517 din01.08.2007

Legea nr. 273/2006 – Legea privind finanțele publice locale, M.O. nr.618 din 18.07.2006

Legea nr. 500/2002 – Legea finanțelor publice, M.O. nr.597 din 13.08.2002

Memorandum pentru aprobarea Strategiei naționale de comunicare a Instrumentelor Structurale 2007-2013

O.G. nr. 79 din 28/08/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, M.O. nr.622 din 30.08.2003

O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a Instrumentelor Structurale și utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergentă, M.O. nr. 413 din 17.06.2009

Site-uri

www.euroDa.eu

www.fonduri-ue.ro

www.fonduristructurale.ro

www.inforeaio.ro

www.animmc.ro

www.ancs.ro

www.mcti.ro

www.minind.ro

www.fseromania.ro

www.Dosdru.edu.ro

www.mediu.ro

www.mt.ro

www.mira.aov.ro

www.minind.ro

www.aDdrD.ro

www.cbcromaniabulaaria.eu

www.infocooDerare.ro

www.blacksea-cbc.net

www.interrea4c.eu