Aspecte de Drept Comparat Privind Regimul Armelor Si Munitiilor cu Destinatie Civiladocx

=== Aspecte de drept comparat privind regimul armelor si munitiilor cu destinatie civila ===

Aspecte de drept comparat privind regimul armelor și munițiilor cu destinație civilă

Autor: Sergheevici Elena, studentă a anului II, a Facultății “Securitate Civilă și Ordine Publică” a Academiei “Ștefan cel Mare” a M.A.I. al R.M.

Conducator științific: Vozian Roman, asistent universitar catedra „Drept polițienesc” a Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI al RM, master în drept, locotenent major de poliție

REZUMAT

Regimul juridic al armelor și munițiilor cu destinație civilă cuprinde o analiză detaliată a strategiilor și politicilor internaționale și regionale referitoare la regimul armelor civile precum și o cercetare comparativă a legislației din domeniu ale SUA, Federației Ruse, României și a Republicii Moldova.Au fost alese aceste state pentru o analiză juridică comparativă deoarece SUA are legislația cea mai permisivă referitoare la armele de foc, legislația Federației Ruse a avut și ea un impact puternic asupra reglementării regimului juridic al armelor de foc din RM de după destrămarea Uniuniii Sovietice iar România a fost aleasă deoarece legislația acesteia a servit ca model pentru actuala legislație a RM în domeniul armelor de foc.

Cuvinte-cheie: arme, muniții, destinație civilă, regim juridic, cercetare comparativă.

RÉSUMÉ

Le régime juridique des armes et des munitions destinées à des fins civiles contient une analyse détaillée des stratégies et des politiques relatives à la recherche sur les armes de droit civil et comparé dans le domaine des Etats-Unis, la Russie, la Roumanie et la République internationales et régionales a été choisi ces Moldova.Au membres pour analyse juridique comparative parce que les États-Unis ont une loi plus permissive sur la législation des armes à feu de la Fédération de Russie a également un fort impact sur la régulation du régime juridique des armes à feu en Moldavie après l'effondrement URSS et la Roumanie a été choisie parce que sa législation a servi de modèle pour la législation moldave en cours dans le domaine des armes à feu.

Mots-clés: armes, munitions, destination civile, régime juridique, la recherche comparative.

Introducere. Actualitatea temei supuse cercetării rezultă din pericolul social pe care îl reprezintă armele de foc și necesitatea implicării autorităților statului în procesul de asigurare a climatului general de securitate publică prin acțiuni de legiferare, control, activități de profilaxie și combatere a acțiunilor ilegale săvîrșite cu arme de foc. Scopul cercetării este ca, în urma cercetării concepțiilor doctrinare și juridice, analizei legislației și reevaluarea contribuțiilor practice, de a face o sinteză științifică succintă, ce ar conține propuneri și argumente convingătoare pentru știința juridică, legislația națională și practică referitor la particularitățile și condițiile de administrare a armelor de foc cu destinație civilă.

Întru realizarea scopului stabilit ne propunem să atingem următoarele obiective:

examinarea evoluționistă a legilor cu privire la arme și a influenței acestora asupra portului de arme;

studierea etapelor istorice de evoluție a armelor de foc și a obiceiurilor legate de acestea în istoria diferitor popoare;

studierea regimului juridic al armelor de foc al diferitor state cu o experiență mai mare în domeniu;

expunerea modului și etapele de eliberare a autorizaților de achiziționare, transportare, păstrare și folosire a armelor;

examinarea modului de ținere a evidenței a armelor aflate în circulație pe teritoriul Republicii Moldova;

Materiale și metode aplicate. În investigația dată despre specificul regimului juridic al armelor de foc cu destinație civilă am luat ca punct de reper și ca bază de referință prevederile tratatelor internaționale, actelor normative interne ale RM, Româmiei, SUA și Federației Ruse.

Cercetarea problemei în cauză se bazează pe studierea materialului doctrinar, teoretic și normativ – legislativ.

Ca metode de cercetare au fost folosite metoda logică (analiza și sinteza), metoda istorică și sistematică.

Rezultate obținute și discuții. Noțiunea de armă de foc a fost definită de-a lungul timpului din mai multe puncte de vedere: legal, etimologic, militar și criminalistic. Dupa dicționarul explicativ al limbii române, cuvantul ,,arma” vine de la latinescul ,,arma” si semnifică un obiect, o unealtă, un aparat sau dispozitiv care servește în luptă împotriva inamicului, la vînat, în unele probe sportive.

Din punct de vedere militar, prin “armament de foc” se intelege armamentul care foloseste pentru aruncarea glontului din teava energia gazelor rezultate din arderea pulberii si este destinat nimicirii fortei vii dispusa in teren deschis sau inapoia unei adapostiri usoare, cat si a tehnicii de lupta a adversarului.

În criminalistică se acceptă, de regulă definiția legală, cu mici diferențe. Astfel, arma de foc este considerată ca fiind ,,un mecanism, un instrument care servește la atac sau la apărare și folosește pulbere explozivă. Prin arderea pulberii explozive se crează, datorită gazelor, o presiune care aruncă glonțul sau alicele din țeava armei”.

Din punct de vedere criminalistic, clasificarea armelor de foc prezintă o utilitate practică pentru procesul de identificare datorită posibilității determinării grupului, categoriei, mărcii etc. Criteriile de clasificare proprii balisticii judiciare urmăresc stabilirea celor mai adecvate repere capabile să faciliteze identificările de grup și cele individuale. [2, pag. 263]

În lucrarea noastră însă ne interesează mai mult noțiunea de armă și armă de foc care actualmente este definită de legea privind regimul armelor și munițiilor cu destinație civilă conform căreia prin armă se înțelege:  obiect sau dispozitiv, conceput sau adaptat, prin care un plumb, un glonț ori un alt proiectil sau o substanță nocivă gazoasă, lichidă ori în altă stare, pot fi descărcate cu ajutorul unei presiuni explozive, gazoase sau atmosferice ori prin intermediul unor alți agenți propulsori, în măsura în care se regăsește în una din categoriile prevăzute la anexa nr. 1 din aceiași lege. [1, art.2]Aceiași lege reglementează și noțiunea de armă de foc – armă portabilă cu țeavă care poate arunca, este concepută să arunce sau poate fi transformată să arunce alice, un glonț ori un proiectil prin acțiunea unui combustibil de propulsie. Se consideră că un obiect poate fi transformat pentru a arunca o alice, un glonț sau un proiectil prin acțiunea unui combustibil de propulsie dacă are aspectul unei arme de foc și, ca urmare a construcției sale ori a materialului din care este confecționat, poate fi transformat în acest scop. [3, art.2]

Acum 200 de ani coloniștii americani și-au format statul și și-au câștigat independența față de coroana britanică. Printre altele, proaspăta Constituție avea stipulat că "orice cetățean are dreptul de a purta arme" (amendamentul nr.2). Amendamentul acesta este unul din amendamentele originale ale Constituției și e adânc înrădăcinat în mintea americanilor. De-a lungul anilor, Constituția americană a suferit modificări (au fost adăugate noi puncte) dar amendamentele originale au rămas bătute în cuie.

Orice cetățean al S.U.A. consideră , că posedarea armelor de foc este un drept constituțional. Și într-adevăr , americanii au o atîrnare deosebită către armele de foc. Aceasta într-o mare măsură datorată tradițiilor existente, educației și atmosferei generale "de înclinare" acestuia cultului american. Fără îndoială americanii își iubesc mult arme . Practic în fiecare casă sunt prezente arme și nu numai o unitate . Secțiile și cluburile de autoapărare se ocupă activ de instruirea viitorilor proprietari de arme în vederea mînuirii cu iscusință și cunoașterii normelor juridice de drept de aplicare și folosire a armelor.

Conform Legislației Federației Ruse, arme de vînătoare cu țeavă ghintuită pot achiziționa cetățenii F.R., care practică o activitate personală legată de vînătoarea sau care nu mai puțin de 5 ani posedă armă de vînătoare cu țeavă lisă. Pistoalele și revolvere se referă către armele de luptă și organice, predestinate pentru soluționarea sarcinilor de luptă și operative de serviciu, cît și pentru folosirea de către întreprinderile, instituțiile și organizațiile ce au un statut special. [5, art.10]

În ciuda faptului că eforturile legislative tind să înăsprească condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru a intra, în mod legal, în posesia unei arme, tot mai multe persoane dețin legal arme de foc neletale ( cu gaze, cu bile de cauciuc ), dar și letale, cu glonț. Trendul ascendent al evenimentelor produse prin folosirea armelor de foc neletale ( cu gaze, cu bile de cauciuc ), precum și efectul negativ asupra climatului de stabilitate și siguranță civică pe care îl generează folosirea acestor arme în conflicte personale, de grup, sau în scop infracțional, a impus necesitatea elaborării în regim de urgență a proiectului de modificare a secțiunii a 5-a din Legea nr. 295/2004, respectiv introducerea instituției autorizării pentru cei care solicită să dețină acest gen de arme, fapt materializat prin apariția O.U.G. nr. 26/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor. [4, pag.126]

Însă conform legislației Republicii Moldova armele letale pot fi deținute sau, în funcție de categoria și clasificarea lor, pot fi purtate și folosite de persoane fizice în baza permisului de armă, iar de către persoane juridice – pot fi deținute și folosite în baza permisului de deținere eliberat în condițiile prezentei legi. [1, alin.(1) art.4]

Evidența posesorilor de arme letale și neletale, evidența armelor deținute de aceștia și a documentelor prin care se acordă dreptul de deținere, port și folosire se țin, la nivel local, de către organele de poliție abilitate din raza de competență teritorială care au eliberat aceste documente, iar la nivel central, pentru armele letale cu țeavă ghintuită – de către serviciul abilitat al Ministerului Afacerilor Interne. [1, alin.(3) art.4]

Introducerea pe teritoriul și scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a armelor și a munițiilor ce urmează a fi autorizate și/sau declarate sînt permise de către organele Serviciului Vamal numai dacă sînt însoțite de permisul de transfer sau de permisul de transport al acestora. [1, alin.(11) art.4]

 Este interzis portul armelor letale și neletale: 

a) în locuri aglomerate, cum ar fi: stadioane, instituții de învățămînt, instituții ale autorităților publice centrale, instanțe judecătorești, locașuri sfinte, săli de spectacol și adunări publice, precum și în alte locuri unde folosirea acestor arme este interzisă prin lege; 

b) dacă deținătorul se află sub influența băuturilor alcoolice, a produselor sau a substanțelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori sub afecțiuni temporare de natură să genereze o stare de pericol în condițiile în care poartă arma asupra sa; 

c) dacă acestea nu sînt însoțite de documentul ce atestă dreptul de port și de folosire a armelor. [1, alin.(14) art.4]

Concluzie. Urmare a studiului efectuat, subliniem importanța cunoașterii regimului armelor și munițiilor cu destinație civilă atît în Republica Moldova, cît și în alte state, cum ar fi cele menționate, SUA, Federația Rusă și România.

Argumentele specifice americanilor în favoarea acestui regim includ istoria lor de ,,pistolari” și posibilitatea cetățenilor de a se organiza în miliții și chiar lupta împotriva guvernului în cazul în care acesta se dovedește a lupta împotriva lor.

Specific Federației Ruse este faptul că armele de foc cu țeavă lisă lungă le pot procura în scop de autoapărare fără dreptul de a le purta în baza licenței eliberate de organele afacerilor interne la locul de trai.

Armele de vînătoare cu țeavă lisă lungă le pot achiziționa cetățenii F.R., care dispun de carte de vînător.

Aderarea României la Uniunea Europeană a dus la desființarea punctelor vamale pe frontierele de sud și vest ale țării, iar libera circulație a cetățenilor statelor membre creează premisele introducerii de arme deținute ilegal în România. În primele două luni ale anului 2008 s-a constatat, la nivel național, o creștere a infracțiunilor de deținere ilegală de arme și muniții de 74% față de aceeași perioadă a anului trecut. [4, pag. 126]

Legea nr. 295/2004 stabilește reguli stricte referitoare la deținerea, folosirea armelor de foc și munițiilor, precum și la producerea, exportul, imporul și comercializarea acestora împuternicind în același timp anumite organe ale autorității de stat pentru exercitarea controlului asupra acestor activități.

Conform legislației Republicii Moldova persoanele autorizate în condițiile legii au dreptul să poarte asupra lor doar o singură armă letală sau neletală, cu excepția cazurilor de aflare pe terenuri destinate vînatului autorizat, precum și în tiruri de tragere autorizate pentru funcționare. [1, alin.(13) art.4]

Bibliografie

Legea nr.130 privind regimul armelor și munițiilor cu destinație civilă, din 08.06.2012, publicată în MO nr.222-227 din 26.10.2013

Emilian Stancu, Tratat de Criminalistică, ed. a V-a, Ed. Universul Juridic, București, 2010

Legea  Nr. 17 din  2 aprilie 1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor, Publicată în MO al României NR. 74 din 11 aprilie 1996

Marin Ruiu, Investigarea omorului săvârșit cu arme de foc, Ed. Universul Juridic, București, 2012

Legea Federației Ruse "oб opyжии " din 13 decembrie 1996