Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil [614479]

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

73
PARTEA SPECIALĂ
1. Material și metodă
Lucrarea reprezintă un studiu retrospectiv de tip caz -control, efectuat în Clinica de Pediatrie a
Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, care are drept obiective evaluarea aspectelor
clinico -etiologice ale durerilor abdominale recurente la copil.
Studiul statisctic a fost efectuat pe o perioada de 2 ani (1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2016),
pe un lot de 261 de copii internați în acest interval în Clinica de Pediatrie a Spitalului
Județean Constanța, du dia gnosticul de abdomen dureros recurent. Pacienții din lotul studiat
au av ut vârsta cuprinsă între 2 și 17 ani.
Pentru realizarea studiului, au fost colaționate și prelucrate urmatoarele date:
• Vârsta pacienților;
• Sexul pacienților;
• Mediul de proveniență (ur ban sau rural);
• Motivele internării;
• Antecedentele personale fiziologice ale pacienților;
• Antecedentele personale patologice ale pacienților;
• Antecedentele heredo -colaterale ale pacienților;
• Condițiile de viață;
• Starea generală la internare;
• Carecteristici le durerii abdominale;
• Examenul obiectiv al abdomenului și examenul fizic general la internare;
• Investigațiile paraclinice efectuate:
a. Investigații obligatorii efectuate la toți pacienții internați (hemograma completă,
radiografia toraco -pulmonară, IDR la P PD, examenul O.R.L., exudatul faringian,
examenul sumar de urină, examenul coproparazitologic);

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

74
b. Alte investigații de laborator (VSH, Fibrinogen, TGO/TGP, Glicemie, Calcemie, Uree,
Creatinină, ASLO, Uroculturi, etc.);
c. Investigații imagistice (Ecografia abdo minală, Tranzit baritat, EDS, TAC, Urografie,
Irigografie, Radiografie craniană);
• Numărul de zile de spitalizare a pacienților.

2. Rezultate și discuții

Repartiția cazurilor cu dureri abdominale recurente pe ani de studiu și pe sexe
Anul de studiu 2015 2016
Sexul pacientului F M F M
Număr de cazuri 57 60 91 53

020406080100120140160
2015 2016Număr total de cazuri
F
B

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

75
Din stud iul efectuat rezultă faptul că durerea abdominală recurentă predomină la pacineții de
sex feminin, ( 148 pacienți de sex feminin reprezentând un procent de 55%; 113 de pacienți de
sex masculin reprezentând un procent de 45%).
Explicațiile posibile ar fi:
• Reactivitatea mai mare a pacienților de sex feminin la mediul psiho -afectiv familial;
• Frecvență mai mare a cazurilor de: parazitoze intestinale, apendicită cronică,
hidronefroză, anexită subacută la pacienții de sex feminin.

Repartiția cazurilor cu dureri abdominale recurente în funcție de mediul de proveniență
(urban – rural)
Mediul de proveniență Numărul de cazuri Partiția
Urban 179 69%
Rural 82 31%

În urma studiului vedem faptul că majoritatea pacienților au provenit din mediul
urban. Acest fapt ar putea fi explicat prin:
• Adresabilitatea mai mare la medic pentru pacienții -copii provenind din mediul urban;
69%31%Numărul de cazuri
Urban
Rural

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

76
• Gradul de educație sanitară mai bun pentru familiile copiilor din mediul urban
(simptomatologia copilului nu este ignorată de către părinți);
• Aparținătorii copiilor din mediul rural fie nu au acces la mijloace rapide de transport, fie
tratează cu superficialitate simptomatologia copilului.

Distribuția cazurilor cu dureri abdominale recurente pe grupe de vârstă
Vârsta 2-6 ani 7-12 ani 13-17 ani
Număr de cazuri 67 106 87
Numărul total de cazuri 260
Distribuția pe grupe de
vârstă 26% 41% 33%

Din studiul efectuat rezultă faptul că frecvența maximă a cazurilor de abdomen cronic
dureros este în grupa de vârstă 7 -12 ani.
Acest fapt ar putea fi explicat prin:
• Copilul de vârstă școlară conștientizează mai bine simptomatologia dureroasă
abdominală; copilul de vârstă mică nu știe să expr ime verbal caracterul durerii;
26%
41%33%Distribuția pe grupe de vârstă
2-6 ani
7-12 ani
13-17 ani

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

77
• Com ponenta psihogenă apare mai preg nant la vârsta școlară , când copilul poate fi mai
mult influențat de un mediu familial defavorabil, exigența părinților față de activitățile
școlare și extrașcolare sau conflicte matrimonial e.
• Etiologia organică apare cu precădere la vârsta școlar (ulcer gastroduodenal,
gastroduodenite) .

Distribuția cazurilor cu dureri abdominale în funcție de etiologie (organică și
funcțională)
Etiologie Distribuția pe sexe Număr de
cazuri Număr total
de cazuri Partiția
Feminin Masculin
Funcțională 82 63 145 261 56%
Organică 66 50 116 44%

Studiul evidențiază faptul că mai mult de jumătate dintre pacienți au prezentat
etiologie funcțională . Aceasta se explică prin multitudinea factorilor de stres care pot produce
dureri abdominale recurente funcționale:
• Factori fizici: îmbolnăvirea recentă, aport recent de medicamente, intoleranță la unele
hidrocarbonate, constipație, etc.
Etiologie organică ,
44%
Etiologie
funcțională ; 56%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

78
• Factori psihosociali: discordii matrimoniale, probleme școlare, dificultăți financiare;
• Un rol foarte important îl are personalitatea copilului: în general sunt copii foarte
sensibili, perfecționiști, inteligenți sau dimpotrivă au dificultăți școlare și provin dintr –
un mediu familial anxios.

Distribuția cazurilor cu e tiologie funcțională pe grupe de vârstă
Nr.crt. Etiologie funcțională Grupe de vârstă (ani) Număr total
de cazuri 2-6 7-12 13-17
1 Constipație habituală 0 5 1 6
2 Dispepsie non -ulceroasă
(diskinezie
gastroduodenală) 32 45 27 104
3 Migrenă abdominală 0 5 0 5
4 Dificultăți școlare ”fobie
de școală”, tulburări de
adaptare și eșec școlar 0 3 0 3
5 Labilitate emoțională 0 2 0 2
6 Enurezis p sihogen 5 2 0 7
Număr de cazuri 37 62 28 127
Partiția 29,13% 48,81% 22,04% 100%

2-6 ani
29%
7-12 ani
49%13-17 ani
22%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

79
Din analiza lotului de pacienți – copii cu dureri andominale recurente se observă faptul
că etiologia fun cțională la grupa de vârstă 7 -12 ani.
Acest fapt ar putea fi demonstrat prin modificările hormonale și prin labilitatea
emoțională prezente odată cu intrarea în pubertate. Factorii de stres psihosociali influențează
predominant pacienții de vârstă școlară, care au o personalitate în formare. Totodată se poate
afirma că circumstanțe precum: neînțelegerile familiale, insuccesele școlare, dificultățile
financiare, pot declanșa manifestări de tip sindrom de intestin iritabil sau dispepsie non –
ulceroasă la pacienții cu vârstă pubertară.

Distribuția cauzelor funcționale

Durerile abdominale recurente de cauză funcțională sunt mult mai frecvente decât
durerile de etiologie organică digestivă și extradigestivă. Durerile abdominale funcționale
apar ca dureri nespecifice, in general difuze sau periombilicale și au iradiere bizară. Incidența
maximă este la pa cienții din grupa de vârstă 7 -12 ani.
Se remarcă în principal, dispep sia non -ulceroasă ca factor determinant pentru durerile
abdominale recurente de cauză funcțională. Această entitate clinică se caracterizează prin
simptome de ulcer peptic -like, fără anomalii la evaluarea tractului gastrointestinal și în special
la investi garea prin endoscopie digestivă superioară.
020406080100120140

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

80
Distribuția pe sexe a cazurilor cu etiologie funcțională
Nr. Crt Etiologie funcțională Distribuția pe sexe Număr
total de
cazuri Partiția
Feminin Masculin
1 Constipație habituală 7 2 9 7,08%
2 Dispepsie non-
ulceroasă 62 45 107 84,25 %
3 Migrenă abdominală 4 1 5 3,93%
4 Dificultăți școlare
”fobie de școală” 1 0 1 0,78%
5 Labilitate emoțională 1 0 1 0,78%
6 Enurezis pihogen 3 1 4 3,14%
Număr de cazuri 78 49 127 100%
Partiția 61,41% 38,58% 100% –

Studiul relevă predominanța cazurilor cu etiologie funcțională la pacienții de sex
feminin. Explicația acestui fapt ar fi:
• Reactivitatea mai mare a pacienților de sex feminin față de mediul psiho -afectiv familial
nefavorabil;
• Constelația hormonală și modif icările personalității în perioada pubertară mai pregnante
la pacienții de sex feminin.

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

81
Corelația între numărul cazurilor cu etiologie funcțională și distribuția acestor cazuri în
funcție de contextul psiho – social nefavorabil
Context psiho -social nefavorabil Număr de cazuri Partiția
Copil instituționalizat 5 5,43%
Familii dezorganizate 12 13,04 %
Condiții materiale precare 18 19,56 %
Grad scazut de școlarizare a
părinților 9 9,78%
Număr de cazuri cu context psiho –
social nefavorabil 48 52,17 %
Număr total de cazuri cu etiologie
funcțională 92 100%

Analiza lotului de pacienți cu dureri abdominale recurente de etiologie funcțională
(psihogenă) relevă implicarea preponderentă a condițiilor materiale precare în determinismul
durerilor abdominale funcționale. Lipsa unor venituri familiale condiționează nivelul de
educație sanitară și, în același timp, constituie un factor de stres atât pentru părinți, cât și
pentru copil.

0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00%Copil instituționalizatFamilii dezorganizateCondiții materiale precareGrad redus de școlarizare a părinților
5.43%13.04%19.56%9.78%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

82
Distribuția cazurilor cu context psiho -social nefavorabil în funcție de grupa de vârstă
Context psiho -social
nefavorabil Grupa de vârstă (ani)
2-6 7-12 13-17
Copil instituționalizat 1 3 1
Familii dezorganizate 1 9 2
Condiții materiale
precare 4 12 2
Grad redus de
școlarizare a părinților 2 4 3
Număr de cazuri cu
context psiho -social
nefavorabil 9 29 10
Număr total de cazuri cu
etiologie funcțională 92
Partiția pe grupe de
vârstă 18,47 % 61,95% 19,56 %

Din studiul efectuat rezultă faptul că un context psiho -social nefavorabil afectează în
principal pacienții din grupa de vârstă 7 -12 ani. acest fapt se explică prin reactivitatea mai
mare a pacienților de vârstă școlară mică față de factorii de stres, familii dezorganizate,
probleme financiare, grad redus de școlarizare a părinților.

2-6 ani
13%
7-12 ani
59%13-17 ani
28%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

83
Distribuția pe sexe a cazurilor cu un context psiho -social nefavorabil
Context psiho -social nefavorabil Sexul pacientului
Feminin Masculin
Copil instituționalizat 3 2
Familii dezorganizate 9 3
Condiții materiale precare 10 8
Grad redus de școlarizare a părinților 7 2
Număr de cazuri cu context psiho -social nefavorabil 28 20
Număr total de cazuri cu etiologie funcțională 92
Partiția pe sexe 61,95% 38,04

Studiul relevă faptul că un context psiho -social nefavorabil influențează predominant
pacienții de sex feminin, probabil datorită reactivității mai mari a acestora față de factorii de
stres (discordii matrimoniale, conflicte între părinți și copii, exigența părinț ilor, dificultăți
școlare, schimbarea domiciliului, etc.).

Feminin
62%Masculin
38%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

84
Distribuția cazurilor cu etiologie funcțională în funcție de mediul de proveniență
Nr. crt. Etiologie funcțională Mediul de proveniență
Urban Rural
1 Constipație habituală 3 2
2 Dispepsie non-ulceroasă 62 46
3 Migrenă abdominală 2 1
4 Dificultăți școlare ”fobie de
școală” 3 1
5 Labilitate emoțională 2 1
6 Enurezis psihogen 4 0
Număr de cazuri 127
Partiția cazurilor după mediul de
proveniență 59,84% 40,15%

Din analiza studiului rezultă faptul că majoritatea pacienților cu etiologie funcțională
provin din mediul urban, explicația constând în multitudinea factorilor de stres fizici și psiho –
sociali existenți în mediul urban.

Urban
60%Rural
40%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

85
Sistematizarea cauzelor organice care produc dureri abdominale recurente
Cauza organică a durerilor abdominale recurente Număr de cazuri
A. Etiologie organică digestivă 53
I. Cauze gastro -intestinale 46
1. Parazitoze intestinale Giardiază 16
Oxiuriază 4
2. Gastroduodenită cronică 12
3. Ulcer gastroduodenal 5
4. Apendicită cronică 5
5. Megacolon congenital 4
II. Cauze hepato -biliare 3
6. Diskinezie biliară 2
7. Tumoră hepatică 1
III. Cauze ganglionare 4
8. Limfadenită mezenterică 4
B. Etiologie organică extradigestivă 21
I. Cauze renale 15
9. Megaureter 2
10. Hidronefroză 6
11. Reflux vezico -ureterală 2
12. Duplicație pielo – ureterală 4
13. Malformație renală bilaterală 1
II. Cauze genitale 3
14. Anexită subacută 1
15. Chist ovarian benign 1
16. Dismenoree 1
III. cauze neurologice 2
17. Epilepsie abdominală 1
18. Epilepsie grand -mal 1
IV. Cauze de vecinătate 1
19. Pneumonie de lob inferior drept 1

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

86

Etiologie organică Număr de
cazuri după
etiologie Număr total
cazuri
etiologie
organică Partiție după
etiologie
Etiologie organică
digestivă Cauze gastrointestinale 46

74 62,16%
Cauze hepatobiliare 3 4,05%
Cauze ganglionare 4 5,41%
Etiologie organică
extradigestivă Cauze renale 15 20,28%
Cauze genitale 3 4,05%
Cauze neurologice 2 2,70%
Cauze de vecinătate 1 1,35%

Cauze
extradigestive
28%
Cauze digestive
72%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

87
Analiza statistică efectuată precizează faptul că afecțiunile digestive au constituit
cauze majoritare în cadrul etiologiei organice.
Etiologia organică digestivă a fost reprezentată în principal d e afecțiuni
gastrointestinale. În rândul acestora au predominat parazitozele intestinale (20 de cazuri), apoi
cazurile cu afectare gastroduodenală (12 cazuri de gastroduodenită cronică și 5 cazuri de ulcer
gastroduodenal).
Etiologia organică extradigestivă a înregistrat predominant afe cțiuni renourinare
(uropatii malformative) .

Distribuția pe grupe de vârstă a cazurilor cu etiologie organică
Grupa de vârstă 2-6 ani 7-12 ani 13-17 ani
Număr de cazuri cu etiologie
organică 16 30 28
Număr total de cazuri cu etiologie
organică 74
Partiția pe grupe de vârstă 21,62% 40,54% 37,84%

Studiul evidențiază o distribuție relativ omogenă a cazurilor cu etiologie organică la
grupele de vârstă 7 -12 ani și 13 -17 ani. Acestea reprezintă grupele de vârstă la care se
manifestă afecțiuni precum: gastroduodenite cronice, ulcere gastroduodenlae, apendicite
cronice, diskinezii biliare, afecțiuni genitale.
22%
40%38%2-6 ani 7-12 ani 13-17 ani

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

88
Distribuția pe grupe de vârstă a cazurilor cu etiologie organică digestivă
Cauza organică a durerilor abdominale
recurente Grupa de vârstă
2-6 ani 7-12 ani 13- 17 ani
I. Cauze gastro -intestinale 12 22 12
1.Parazitoze intestinale Giardiază 4 8 4
Oxiuriază 4 0 0
2.Gastroduodenită cronică 0 7 5
3.Ulcer gastroduodenal 0 3 2
4. Apendicită cronică 2 2 1
5.Megacolon congenital 2 2 0
II. Cauze hepato -biliare 1 1 1
6. Diskinezie biliară 0 1 1
7. Tumoră hepatică 1 0 0
III. Cauze ganglionare 0 3 1
8. Limfadenită mezenterică 0 3 1
Număr de cazuri pe grupe de vârstă 13 26 14
Număr total de cazuri 53
Partiția cazurilor pe grupe de vârstă 24,53% 49,05% 26,42%

Studiul relevă:
• Predominața cazurilor de giardioză la grupa de vârstă școlară mică;
• Apariția cazurilor de ulcer și gastroduodenită exclusiv la grupa de vârstă școlară;
• Predominanța cszurilor de limfadenită mezenterică la grupa de vârstă 7 -12 ani, în
corelație cu frecvența mare a infecțiilor rinofaringiene, de la această vârstă.
2-6 ani
25%
7-12 ani
49%13-17 ani
26%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

89
Distribuția pe sexe a cazurilor cu etilogie organică digestivă

Cauza organică a durerilor abdominale
recurente Sexul pacientului
Feminin Masculin
I. Cauze gastro -intestinale 29 17
1.Parazitoze
intestinale Giardiază 12 4
Oxiuriază 2 2
2.Gastroduodenită cronică 5 7
3.Ulcer gastroduodenal 2 3
4.Apendicită cronică 5 0
5.Magacolon congenital 3 1
II.Cauze hepato -biliare 1 2
6. Diskinezie biliară 1 1
7. Tumoră hepatică 0 1
III.Cauze ganglionare 3 1
8. Limfadenită mezenterică 3 1
Număr de cazuri pe sexe 33 20
Număr total de cazuri 53
Partiția cazurilor pe sexe 62,26% 37,74%

Studiul relevă:
• Exclusivitatea cazurilor de apendicită cronică la pacienții de sex feminin;
• Frecvență mai mare a cazurilor de gastroduodenită cronică și ulcer
gastroduodenal la pacienții de sex masculin.
Feminin Masculin62.26%
37.74%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

90
Distribuția cazurilor cu etiologie organică digestivă în funcție de mediul
de proveniență

Cauza organică a durerilor abdominale recurente Mediul de proveniență
Urban Rural
I. Cauze gastro –
intestinale 28 18
1. Parazitoze
intestinale Giardioză 9 7
Oxiuriază 1 3
2. Gastroduodenită cronică 8 4
3. Ulcer gastroduodenal 4 1
4. Apendicită cronică 3 2
5. Megacolon congenital 3 1
II. Cauze hepato -biliare 2 1
6. Diskinezie biliară 2 0
7. Tumoră hepatică 0 1
III. Cauze ganglionare 3 1
8. Limfadenită mezenterică 3 1
Număr de cazuri după mediul de proveniență 33 20
Număr total de cazuri 53
Partiția cazurilor dupa mediul de proveniență 62,26% 37,74%

0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%
Urban
Rural

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

91
Studiul relevă predominanța cazurilor cu etiologie organică digestivă la pacienții
provenind din mediul urban, cu excepția cazurilor de durere abdominală recurentă provocată
de oxiuriază, care sunt mai numeroase în cazul pacienților ce provin din mediul rural, ceea ce
poate fi explicat prin condițiile sanitare precare și prin nivelul de cultură sanitară mai redus în
cazul populației din mediul rural.

Distribuția pe grupe de vârstă a cazurilor cu etiologie organic ă
extradigestivă

Cauza organică extradigestivă a durerilor
abdominale recurente Grupa de vârstă
2-6 ani 7-12 ani 13-17 ani
I. Cauze renale 4 8 3
1. Megaureter 0 1 1
2. Hidronefroză 1 3 2
3. Reflux vezico -ureteral 0 2 0
4. Duplicație pielo -ureterală 2 2 0
5. Malformație renală bilaterală 1 0 0
II. Cauze genitale 0 0 3
6. Anexită subacută 0 0 1
7. Chist ovarian benign 0 0 1
8. Dismenoree 0 0 1
III. Cauze neurologice 0 2 0
9. Epilepsie abdominală 0 1 0
10. Epilepsie grand -mal 0 1 0
IV. Cauze de vecinătate 0 1 0
11. Pneumonie de lob inferior drept 0 1 0
Număr de cazuri pe grupe de vârstă 4 11 6
Număr total de cazuri 21
Partiția cazurilor pe grupe de vârstă 19,05% 52,38% 28,57%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

92

Din analiza lotului de pacienți du dureri abdominale recurente de cauză extradigestivă
rezultă:
➢ Majoritatea cazurilor cu etiologie renală se înregistrează la vârsta de 7 -12 ani;
➢ Etiologia genitală se manifestă în exclusivitate la grupa de vârstă 13-17 ani ;
➢ Etiologia neurologică se evidențiază exclusiv la grupa de vârstă 7 -12 ani.

2-6 ani 7-12 ani 13-17 ani19.05%52.38%
28.57%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

93
Distribuția pe sexe a cazurilor cu etiologie organică extradigestivă

Cauza organică extradigestivă a durerilor
abdominale recurente Sexul pacientului
Feminin Masculin
I. Cauze renale 9 6
1. Megaureter 0 2
2. Hidronefroză 4 2
3. Reflux vezico -ureteral 1 1
4. Duplicație pielo -ureterală 3 1
5. Malformație renală bilaterală 1 0
II. Cauze genitale 3 0
6. Anexită subacută 1 0
7. Chist ovarian benign 1 0
8. Dismenoree 1 0
III. Cauze neurologice 1 1
9. Epilepsie abdominală 0 1
10. Epilepsie grand -mal 1 0
IV. Cauze de vecinătate 0 1
11. Pneumonie de lob inferior drept 0 1
Număr de cazuri pe grupe de sexe 13 8
Număr total de cazuri 21
Partiția cazurilor pe sexe 61,91% 38,09%

Feminin Masculin61.91%
38.09%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

94
Distribuția pe sexe a cazurilor de etiologie organică extradigestivă înregistrează o
fracvență mai mare la pacienții de sex feminin. Se remarcă exclusivitatea cazurilor de
etiologie genitală la pacienții de sex feminin, cât și preponderența cazurilor de etiologie renală
la aceeași categorie de sex.

Distribuția cazurilor cu etiologie organică extradigestivă în funcție de mediul
de proveniență

Cauza organică extradigestivă a durerilor
abdominale recurente Mediul de proveniență
Urban Rural
I. Cauze renale 10 5
1. Megaureter 1 1
2. Hidronefroză 4 2
3. Reflux vezico -ureteral 1 1
4. Duplicație pielo -ureterală 3 1
5. Malformație renală bilaterală 1 0
II. Cauze genitale 3 0
6. Anexită subacută 1 0
7. Chist ovarian benign 1 0
8. Dismenoree 1 0
III. Cauze neurologice 1 1
9. Epilepsie abdominală 1 0
10. Epilepsie grand -mal 0 1
IV. Cauze de vecinătate 1 0
11. Pneumonie de lob inferior drept 1 0
Număr de cazuri după mediul de proveniență 15 6
Număr total de cazuri 21
Partiția cazurilor după mediul de proveniență 71,43% 28,57%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

95

Majoritatea pacienților cu dureri abdominale recurente de etiologie organică
extradigestivă au provenit din mediul urban, fapt datorat:
✓ Accesului facil la serviciile de sănătate pentru familiile din mediul urban;
✓ Nivelul mai ridicat de educație sanitară al părinților din mediul urban, care nu au tratat
cu superficialitate simptomatologia copilului.

0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%
Urban Rural

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

96
Prezența antecedentelor personale patologice în corelație cu etiologia dure rilor
abdominale

Nr. crt. Antecedente personale patologice Corelația cu etiologia
1. IACRS -uri repetate – 28 cazuri: etiologie funcțională ;
-4 cazuri: giardiază ;
-1 caz: limfadenită mezenterică.
2. Tonsilectomie/ Adenoidectomie -7 cazuri: etiologie funcțională;
– 2 cazuri: gastroduodenită cronică.
3. Apendicectomie -8 cazuri:etiologie funcțională;
-4 cazuri: giardiază;
-1 caz: gastroduodenită cronică;
-1 caz: ulcer gastroduodenal;
-1 caz: chist ovarian rupt în sacul
Douglas
4. Chist ovarian benign operat în urmă cu 2
ani -1 caz: etiolohgie funcțională
5. Cheilopalatoschizis operat -1 caz: giardiază
6. Parazitoze intestinale -3 cazuri: etiologie funcțională;
7. Gastrită acută în urmă cu un an -1 caz: gastroduodenită cronică;
-1 caz: ulcer gastroduodenal
8. Gastroduodenită cronică în urmă cu un an – 1 caz: gastroduodenită cronică
9. Hepatită acută virală tip A în urmă cu 2 -3
ani -4 cazuri: etiologie funcțională ;
10. Alte internări pt. abdomen dureros recurent -2 cazuri: etiologie funcțională;
-1 caz: giardiază.
11. Infecții de tract urinar -9 cazuri: uropatii malformative;
-2 cazuri: gastroduodenită cronică
12. Boli alergice: rinită alergică, alergodermie,
alergii alimentare -1 caz: etiologie funcțională;
-1 caz: gastroduodenită cronică.
13. Astm bronșic alergic -2 cazuri: etiologie funcțională;
14. TBC pulmonar, TBC ganglionar (la vârsta
de 1-3 ani) – 1 caz: infecție de tract urinar
recidivantă;

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

97
– 1 caz: gastroduodenită cronică.
15. Meningită purulentă, meningită urliană (în
urmă cu 2 -3 ani) – 1 caz: etiologie funcțională;
– 1 caz: oxiuriază.
16. Convulsii febrile la vârsta de sugar sau
până la 2 ani – 3 cazuri: etiologie funcțională;
– 1 caz: tumoră hepatică
(Neuroblastom)
17. Defect septal interventricular – 1 caz: giardiază.

Antecedentele personale patologice prezintă un rol deosebit în studiul etiologiei
durerilor abdominale recurente. Astfel, s -au constatat:
• Antecedente personale patologice de gastrită acută într -un caz de ulcer gastroduodenal și într –
un caz de gastroduodenită cronică;
• Prezența altor internări pentru abdomen cronic dureros în antecedentele a trei pacienți, dintre
care doi au etiologie funcțională iar al treilea este în prezent diagnosticat cu giardiază;
• Infecție de tract urinar în antecedentel e a nouă pacienți diagnosticați cu uropatii malformative.

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

98
Prezența antecedentelor heredo -colaterale în corelație cu etiologia durerilor abdominale

Nr. Crt. Antecedente heredo –
colaterale Corelație cu etiologia
1 Tatăl: ulcer gastric -1 caz: gastroduodenită
cronică
2 Tatăl: astm bronșic – 1 caz: giardiază și bronșită
asmatiformă
3 Mama: astm bronșic -1 caz: etiologie funcțională
și rinită alergică;
– 1 caz: etiologie funcțională
și alergodermie.
4 Mama: TBC pulmonar în
urmă cu 5 ani (a urma t
tratament cu tuberculostatic) – 1 caz: uropatie
malformativă
5 Tatăl: TBC pulmonar în
tratament – 1 caz: gastroduodenită
cronică, copilul a fost
diagnosticat cu TBC
pulmonar -primo -infecție în
urmă cu un an; a urmat
tratament cu tuberculostatic
timp de 6 luni.

La pacienții cu dureri abdominale recurente luați în studiu, se remarcă:
• Predispoziția genetică pentru boala urlceroasă;
• Predispoziția genetică pentru bolile caracterizate prin teren atopic, astm bronșic, rinită
alergică, alergodermie.

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

99
Distribuția cazurilor cu etiologie funcțională în funcție de perioada de timp de la
debutul durerilor abdominale până la prezentarea la medic
Nr.
Crt. Etiologie funcțională Interval de timp: debutul durerii abdominale
– prezentare medic
‹3 luni 3-6 luni 6-12 luni ›12 luni
1 Dispepsie non -ulceroasă 12 40 19 8
2 Constipație habituală 0 1 2 3
3 Migrenă abdominală 0 0 0 2
4 Dificultăți școlare ”fobia de
școală” 0 1 0 0
5 Labilitate emoțională 0 1 0 0
6 Enurezis psihogen 0 1 2 0
Număr de cazuri pe interval de timp 12 44 23 13
Număr total de cazuri 92
Partiția debutului în timp 13,04% 47,83% 25% 14,13%

În studiul efectuat rezultă faptul că majoritatea pacienților cu dureri abdominale
recurente cu etiologie funcțională, au afirmat simptomatologia dureroasă abdominală cu 3 -6
luni înainte de prezentarea la medic.

0-3 luni 3-6 luni 6-12 luni peste 12 luni13.04%47.83%
25%
14.13%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

100
Distribuția cazurilor cu etiologie organică în funcție de perioada de timp de la debutul
durerilor abdominale până la prezentarea la medic
Nr.
Crt. Etiologie funcțională Interval de timp: debut dureri abdominale –
prezentare medic
‹3 luni 3-6 luni 6-12 luni ›12 luni
1
Cauze gastrointestinale Giardiază 7 6 2 1
Oxiuriază 1 3 0 0
Gastroduodenită
cronică 2 5 2 3
Ulcer gastro –
duodenal 0 2 2 1
Apendicită cronică 0 3 2 0
Megacolon
congenital 0 0 0 4
2 Cauze hepato -biliare 0 2 1 0
3 Cauze ganglionare 2 1 1 0
4 Cauze renale 4 8 3 0
5 Cauze genitale 0 1 2 0
6 Cauze neurologice 0 2 0 0
7 Cauze de vecinătate 1 0 0 0
Număr cazuri pe interval de timp 17 33 15 9
Număr total de cazuri 74
Partiția debutului în timp 22,97% 44,59% 20,28% 12,16%

0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%
0-3 luni 3-6 luni 6-12 luni peste 12 luni

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

101
Pentru majoritatea pacienților cu dureri abdominale recurente de etiologie organică,
debutul simptomatologiei abdominale se înregistrează în urmă cu 3 -6 luni.
Se remarcă acest fapt în special pentru durerile abdominale din cadrul: parazitozelor
intestinale, gastroduodenitelor cronice, apendicitelor cronice, cât și pentru durerile de
etiologie renală.

Distribuția cazurilor cu etiologie funcțională după sediul durer ii abdominale
Nr.
Crt. Etiologie
funcțională Număr
cazuri Sediul durerii abdominale Epigastru
Periombilical
Hipogastru
Flanc drept
Flanc stâng
Hipocondru drept
Hipocondru stâng
Fosa iliacă
dreaptă
Fosa iliacă stângă
Difuz
1 Dispepsie non –
ulceroasă 79 10 42 0 0 0 0 0 0 0 6
2 Constipație
habituală 6 0 2 0 0 3 0 0 0 3 3
3 Migrenă
abdominală 2 0 1 0 0 0 2 0 0 0 0
4 Dificultăți
școlare 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
5 Labilitate
emoțională 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Enurezis
psihogen 3 0 0 0 0 1 0 0 0 1 3
Număr localizării ale
durerii – 10 47 0 0 4 2 0 0 4 4
2
Număr total localizări – 109
Partiția după sediul
durerii – 9,1
7% 43,12
% 0% 0
% 3,67
% 1,84
% 0% 0% 3,67% 38,
53
%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

102

Urmatoarele concluzii rezulta î n urma studiului:
• Sediul preponderent al durerilor abdominale de etiologie funcțională este periombilical;
• Pacienții cu diagnosticul de constipație habituală prezintă sediul durerilor abdominale la
nivelul flancului stâ ng, fosei iliace stângi sau difuz;
• În cazul labilității emoționale durerile abdominale a u fost înregistrare periombilical.

0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

103
Distribuția cazurilor cu etiologie organică digestivă în funcție de sediul durerii
abdominale

Nr.
Crt
. Etiologie
funcțională Număr
cazuri Sediul durerii abdominale Epigastru
Periombilical
Hipogastru
Flanc drept
Flanc stâng
Hipocondru
drept
Hipocondru
stâng
Fosa iliacă
dreaptă
Fosa iliacă stângâ
Difuz
1 Giardiază 16 10 4 1 0 0 6 0 1 0 5
2 Oxiuriază 4 0 1 0 1 0 0 0 3 0 0
3 Gastroduodenită
cronică 12 12 2 0 0 0 2 0 0 0 0
4 Ulcer
gastroduodenal 5 5 4 0 0 1 0 1 0 0 0
5 Apendicită
cronică 5 0 2 0 0 0 0 0 5 0 1
6 Megacolon
congenital 4 0 0 0 0 2 0 1 0 3 1
7 Diskinezie biliară 2 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0
8 Tumoră hepatică
(Neuroblastom) 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
9 Limfadenită
mezenterică 4 1 2 0 0 0 0 0 1 0 1
Număr localizări ale
durerii – 28 15 1 1 3 10 2 10 3 9
Număr total localizări – 82
Partiția după sediul
durerii (%) – 34,18 18,27 1,22 1,22 3,66 12,19 2,44 12,19 3,66 13,97

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

104

Sediul preponderent al durerilor abdominale recurente de etiologie digestivă este la
nivelul epigastrului , parazitoze intestinale, gastroduodenită cronică, ulcer gastroduodenal.
Cazurile diagnosticate cu apendicită cronică au prezentat dureri abdominale preponderent în
fosa iliacă dreaptă.

05101520253035

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

105
Distribuția cazurilor cu etiologie organică extradigestivă în funcție de sediul durerii
abdominale
Nr
crt Etiologie
organică
extradigestivă
Număr cazuri Sediul durerii abdominale Epigastru
Periombilic
al
Hipogastru
Flanc drept
Flanc stâng
Hipocondru
drept
Hipocondru
stâng
Fosa iliacă
dreaptă
Fosa iliacă
stângă
Difuz
Lombar
1 Megaureter 2 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 2
2 Hidronefroză 6 0 0 0 4 0 0 0 0 0 0 2
3 RVU 2 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 1
4 Duplicație
pielo -ureterală 4 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 4
5 Malformație
renală bilaterală 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1
6 Anexită
subacută
dreaptă 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0
7 Chist ovarian
benign 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0
8 Dismenoree 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Epilepsie
abdominală 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0
10 Epilepsie grand –
mal 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
11 Pneumonie de
lob inferior
drept 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0
Număr localizări ale
durerii – 1 2 6 8 1 1 0 3 0 1 10
Număr total
localizări – 33
Partiția după sediul
durerii (%) – 3,0
3 6,0
6 18,1
9 24,2
4 3,0
3 3,03 0 9,09 0 3,0
3 30,3
0

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

106

Din analiza lotului de pacienți cu dureri abdominale recurente rezultă că sediul
preponderent al durerilor de etiologie extradigestivă este la nivel lombar. Prezența majoritară
a cazurilor cu etiologie renală în cadrul durerilor extradigestive, constituie explicația acestui
fapt.

0510152025

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

107

Distribuția cazurilor în funcție de circumstanțele de apariție/ ameliorare a durerilor
abdominale

Nr.
crt. Circumstanțe de apariție
a durerii Număr
cazuri Circumstanțe de ameliorare
a durerii Număr
cazuri
1 După ingestia anumitor
alimente 20 După ingestia de alimente 3
2 La efort 4 După administrarea de
antiacide sau alcaline 17
3 În situații conflictuale 43 Ameliorarea simptomelor în
weekend și vacanțe 12
4 În legătură cu faza
menstruală 2 Prin evitarea situațiilor
anxiogene 12
5 În cursul nopții (trezește
copilul din somn) 3 După emisia de scaun 7

Rezultatele studiului pot fi explicate astfel:
A. Circumstanțe de apariție a durerii:
• După ingestia anumitor alimente, durerea apare în caz de gastroduodenite,
ulcere gastroduodenale (după alimente iritante gastric), sindrom de intestin
iritabil și constipație habituală (după ingestie de sosuri, ceapă, citrice);
• La efort durerea poate surveni în caz de constipație habituală;
• în situații conflictuale (dificultăți școlare, exigența părinților, discord ie
matrimonială), durerea apare în caz de dispepsie non -ulceroasă sau labilitate
emoțională;
• Durerea se poate înregistra în caz de dismenoree sau alte afecțiuni
ginecologice;
• În cursul nopții, astfel de dureri sugerează o cauză organică, precum ulcer
gastr oduodenal, apendicită cronică, giardiază, dar pot apărea și în migrena
abdominală.

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

108
B. Circumstanțe de ameliorare a durerii:
• Calmarea durerii după ingestia de alimente în ulcerul duodenal;
• Ameliorarea durerii după antiacide și alcaline, în ulcerul gastric și g astritele
cronice;
• Ameliorarea durerii în weekend și în vacanțe sugerează o cauză funcțională;
• Calmarea durerii după emisia de scaun, în constipația habituală sau în
megacolonul congenital.

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

109
Distribuția manifestărilor gastrointestinale asociate în funcție de etiologie Cauze digestive Etiologie Manifestări gastrointestinale asociate
Anorexie Grețuri/Vărsături Diaree Constipație Balonări,
eructații,
meteorism
Parazitoze
intestinale 10 8 5 1 3
Gastroduodenită
cronică 10 7 0 0 0
Ulcer
gastroduodenal 5 3 0 0 0
Apendicită cronică 2 1 0 3 0
Megacolon
congenital 1 3 0 4 0
Diskinezie biliară 1 2 0 0 0
Tumoră hepatică
(Neuroblastom) 1 0 0 0 0
Limfadenită
mezenterică 4 3 0 1 0 Cauze
extradigestive Cauze renale 10 4 0 0 0
Cauze genitale 2 1 1 1 0
Cauze neurologice 1 2 0 0 0
Cauze de vecinătate 1 1 0 0 0 Cauze funcționale Dispepsie non –
ulceroasă 43 34 7 3 3
Constipație
habituală 3 2 0 6 4
Migrenă abdominală 0 2 1 0 0
Dificultăți școlare 1 1 0 0 0
Labilitate
emoțională 1 1 0 0 1
Enurezis psihogen 3 1 1 0 0
Număr manifestări asociate 99 76 15 19 11
Număr total manifestări
asociate 220
Partiție manifestări asociate 45% 34,55% 6,81% 8,64% 5%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

110

Analiza lotului de pacienți cu dureri abdominale recurente relevă următoarele
constatări:
• Preponderența anorexiei în cadrul manifestărilor gastrointestinale asociate;
• Anorexia și grețurile/vărsăturile au predominat în cazurile de parazitoze intestinale,
gastroduodenită cronică, ulcer gastroduodenal, limfadenită mezenterică, uropatii
malformative, epilepsie grand -mal, epilepsie abdominală, labilitate emoțională,
dispepsie non -ulceroasă;
• Constipația s -a manifestat în cazurile de megacolon congenital sau constipație
habituală;
• Meteorismul a fost prezent în cazurile de constipație habituală.

0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

111
Manifestări extradigestive asociate
Nr. crt. Manifestări extradigestive asociate Număr de
manifestări
1 Manifestări generale Febră 34
Cefalee 52
Astenie 41
Scădere ponderală 5
2 Manifestări respiratorii Tuse 28
Rinoree, obstrucție
nazală 10
3 Manifestări urinare Disurie, polakiurie 30
4 Manifestări neurologice Crize epileptice,
convulsii 3
Alterarea stării de
conștiență 2
Tulburări de
echilibru, vertij 2
Somnolență, somn
postcritic 1
5 Manifestări psihologice Timiditate, anxietate 2
Tulburări de integrare
în colectivitate 1
Dificultăți școlare 1

Studiul a furnizat următoarele informații:
• Prezența febrei în cazurile asociate cu faringoamigdalită, pneumonie interstițială,
limfadenită mezenterică, infecție urinară înaltă;
• Cefalee constantă în cazurile de epilepsie non -ulceroasă, constipație habituală, enurezis
psihogen, infecții respiratorii, parazitoze intestinale, gastroduodenită cronică,
apendicită cronică, epilepsie abdominală, I.T. U.;
• Astenie fizică asociată cu diagnostic de: giardiază, gastroduodenită cronică, ulcer
gastroduodenal, apendicită cronică, I.T.U. recidivante, constipație habituală;

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

112
• Scădere ponderală prezentă la unii pacienți cu I.T.U. recidivante prin uropatii
malformat ive sau cu gastroduodenite cronice;
• Manifestări urinare evidențiate în cazurile de: I.T.U. recidivante prin uropatii
malformative, anexită subacută, abdomen dureros funcțional;
• Manifestări neurologice înregistrate în cazurile de epilepsie grand -mal sau epi lepsie
abdominală;
• Manifestări respiratorii constatate în unele cazuri de abdomen dureros funcțional asociat
cu: farindoamigdalită, pneumonie interstițială, bronhopneumonie, bronșită
asmatiformă;
• Tulburări psihologice asociate cu etiologia funcțională.

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

113
Constatări ale examenului obiectiv al abdomenului
Nr.
crt. Examen obiectiv
al abdomenului Constatări în funcție de etiologie
1 Masă abdominală – megacolon congenital: formațiune pseudotumorală în flancul
stâng, mobilă, nedureroasă, consistență crescută (fecalom);
– megacolon congenital: formațiune pseudotumorală în
hipocondrul drept cu diametrul 3/3 cm, discret dureroasă
(fecalom);
– constipație habituală: coardă colică în flancul stâng și fosa iliacă
stângă;
– testicul flotant: form ațiune pseudotumorală mobilă, nedureroasă
în fosa iliacă dreaptă.
2 Hepatomegalie,
splenomegalie – ficat cu margine inferioară la rebordul costal drept sau la 1 cm
sub rebordul costal: 9 cazuri abdomen dureros funcțional, 4 cazuri
giardiază, 3 cazuri gast roduodenită cronică, 1 caz megacolon
congenital;
– ficat cu marginea inferioară la 3 cm sub rebordul costal drept: 1
caz abdomen dureros funcțional cu anemie hipocromă ușoară;
– splină cu polul inferior la rebordul costal stâng: 1 caz abdomen
dureros funcț ional;
– hepatosplenomegalie: 1 caz; Ficat: lobul drept cu marginea
inferioară la rebordul costal diametrul prehepatic 11 cm, lobul
stâng diametrul 5 cm, consistență elastică, nedureros la palpare,
suprafață netedă; Splina: polul inferior la nivelul ombili cului,
consistență fermă, nedureroasă la palpare . Cazul asociază
adenopatie inghinală bilaterală cu ganglioni mobili nedureroși,
eozinofilie și leucopenie. Se trimite la clinica Fundeni pentru
investigații;
– abdomen ușor mărit de volum, mobil cu mișcările respiratorii,
ușor nedureros, difuz la palpare, matitate la percuție în etajul
abdominal superior, ficat cu marginea inferioară la 2 cm sub
rebordul costal drept, splină palpabilă polul inferior: 1 caz tumoră
hepatică.
3 Meteorism
abdominal – constipație habituală: 4 cazuri.
4 Apendicită
cronică – 5 cazuri
5 Sindrom de
iritație peritoneală ––––
6 Ascită – lichid în fundul de cas Douglas evidențiat la ecografie într -un
caz de chist ovarian rupt.
7 Manevra
Giordano positivă – 4 cazuri de malformație de tract urinar cu I.T.U. recidivantă.
8 Puncte ureterale
dureroase – 11 cazuri malformație de tract urinar cu I.T.U.
9 Tușeu rectal – 1 caz de anexită subacută: sensiblitate în zona anexială dreaptă;
– 4 cazuri megacolon congenital: ampulă rectală goală;
– 6 cazuri constipație habituală: ampulă rectală plină.

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

114
Constatări ale examenului fizic general
Nr. Crt. Examen fizic general Constatări în funcție de etiologie
1 Tegumente și
mucoase – paloare:
• 12 cazuri etiologie funcțională
• 5 cazuri giardiază
• 4 cazuri uropatii malformative
• 1 caz diskinezie biliară
• 1 caz tumoră hepatică
• 1 caz gastroduodenită cronică
• 1 caz pneumonie de lob inferior drept
– icter: ––––––––-
– erupții (numai în abdomen dureros funcțional):
• 1 caz moluscum c ontagiosum
• 1 caz piodermită stafilococică
• 1 caz prurigo estival
• 1 caz erupție micromaculară la nivel abdominal
• 1 caz alergodermie
2 Scădere ponderală – 3 cazuri uropatii malformative;
– 2 cazuri giardiază.
3 Sistem ganglionar
superficial – adenopatie laterocervicală și submandibulară cu ganglioni
nedureroși: 20 de cazuri etiologie funcțională asociată cu
faringoamigdalită, traheobronșită, pneumonie interstițială;
– poliadenopatie generalizată: 1 caz abdomen dureros funcțional cu
anemie hip ocromă și focar adenoidian cronic.
4 Aparat respirator – murmur vezicular înăsprit bilateral, raluri bronșice: 9 cazuri
abdomen dureros funcțional și IACRS;
– TBC pulmonară primară: 1 caz cu adenopatie hilară stângă și
opacități nodulare bilaterale asocia te cu hiperergie tuberculinică;
– torace rahitic: 2 cazuri giardiază, 1 caz abdomen dureros
funcțional.
5 Examen O.R.L. – amigdale hiperemice, hipertrofice, criptice, faringe hiperemic: 42
cazuri abdomen dureros funcțional;
– stomatită albicans: 1 caz abd omen dureros funcțional.
6 Aparat cardiovascular – sufluri sistolice funcționale grad II/III, asociate cu anemie
hipocromă:
• 1 caz gastroduodenită cronică;
• 1 caz apendicită cronică;
• 1 caz giardiază;
• 1 caz constipație habituală.
7 Examen ginecologic
(tușeu rectal) – anexită subacută: 1 caz sensibilitate în zona anexială dreaptă;
– chist ovarian benign rupt în fundul de sac Douglas: 1 caz;
– dismenoree: 1 caz.
8 Examen chirurgie
pediatrică – apendicită cronică: 5 cazuri;
– tușeu rectal: 4 cazuri megacolon congenital, 6 cazuri constipație
habituală.
9 Examen oftalmologic – abdomen dureros funcțional: 1 caz blefaroconjunctivită, 1 caz
miopie, 1 caz orjelet OD, 1 caz strabism convergent OS.
10 Examen
neuropsihiatric – labilitate emoțională: 1 caz;
– dificultăți școlare și tulburări de adaptare;
– epilepsie abdominală: 1 caz;
– epilepsie grand -mal: 1 caz.

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

115
Dezvoltarea somatică a pacienților din lotul studiat
Caracteristica lotului studiat Dezvoltarea somatică
Normoponderali
Normostaturali Hipotrofie staturo –
ponderală Obezitate
Număr de cazuri cu etiologie
funcțională 70 21 1
Număr de cazuri cu etiologie
organică 55 17 2
Număr de cazuri pe categorie
de dezvoltare somatică 125 38 3
Număr total de cazuri 166
Partiția cazurilor pe categoria
de dezvoltare somatică 75,30% 22,89% 1,81%

În urma studiului efectuat se evidențiază următoarele concluzii:
• Majoritatea pacienților din lotu tul studiat sunt normoponderali, normostaturali;
• Hipotrofia staturo -ponderală se asociază în princip al cu etiologia funcțională.
Explicația este relevată de factorii determinați ai HSP care pot fi și factori
determinanți pentru etiologia funcțională și anume condițiile nefavorabile de mediu social,
reprezentate prin venit familial scăzut și familii dez organizate.

0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%
Normoponderali Hipotrofie staturo-
ponderalăObezitate

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

116
Distribuția cazurilor cu dezvoltare somatică defectuasă în funcție de mediul de
proveniență
Dezvoltare somatică defectuasă Mediul de proveniență
Urban Rural
Hipotrofie staturo -ponderală 15 23
Obezitate 2 1
Sechele de rahitism carențial 0 3

Analiza lotului de pacienți cu dureri abdominale recurente evidențiază faptul că
majoritatea pacienților cu dezvoltare somatică defectuasă provin din mediul rural.
Condițiile nefavorabile de mediu social reprezentate prin venit material scăzut, familii
dezorganizate sau igienă deficitară, care se regăsesc predominant în mediul rural, explică
proveniența din mediul rural a majorității pacienților cu hipotrofie staturo -ponderală. De
asemenea, se remarcă și faptul că toți pacienții cu sechele de rah itism carențial provin din
mediul rural, explicația fiind aceea a accesului dificil la mijloacele de profilaxie a rahitismului
pentru familiile acestor pacienți.

0510152025303540
Hipotrofie staturo-
ponderalăObezitate Sechele de rahitism
carențialurban
rural

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

117
Dezvoltarea somatică a pacienților cu dureri abdominale recurente de etiologie organică

Nr.
Crt. Etiologie organică Dezvoltare somatică
Normoponderali
Normostatuari Hipotrofie
staturo -ponderală Obezitate
1 Parazitoze intestinale 14 6 0
2 Gastroduodenită cronică 12 0 0
3 Ulcer gastroduodenal 5 0 0
4 Apendicită cronică 4 1 0
5 Megacolon congenital 3 1 0
6 Diskinezie biliară 2 0 0
7 Tumoră hepatică
(Neuroblastom) 1 0 0
8 Limfadenită mezenterică 4 0 0
9 Cauze renale 6 8 1
10 Cauze genitale 2 0 1
11 Cauze neurologice 1 1 0
12 Cauze de vecinătate 1 0 0
Număr cazuri pe categorie de
dezvoltare somatică 55 17 2
Număr total de cazuri 74
Partiție cazuri pe categorie de
dezvoltare somatică 74,33% 22,97% 2,70%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

118

Majoritatea pacienților cu dureri abdominale recurente de cauză organică sunt
normoponderali, normostaturali. Se remarcă asocierea între hipotrofia staturo -ponderală și
cauzele renale, constituie în cazul lotului supus studiului de către uropatiile malformative.
Astfel, din totalul de 15 cazuri de pacienți diagnosticați cu dureri abdominale recurente de
etiologie renală, la cele 8 cazuri care au prezentat hipotrofie staturo -ponderală, au fost
prezente și infecții urinare recidivante, care constituie un factor determinant pentru HSP. De
asemenea, parazitozele intestinale pot constitui un factor determinant pentru HSP prin
deficitul principiilor metabolice determinat de malabsorbție.

74%23%3%
Normoponderali, normostaturali
Hipotrofie staturo-ponderală
Obezitate

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

119
Modificări paraclinice de laborator

Nr.
crt. Examene de laborator
modificate Număr de cazuri
Etiologie
funcțională Etiologie
organică Total
1 Anemie carențială hipocromă 12 7 19
2 Formula leucocitară
(leucocitoză, leucopenie,
eozinofilie) 5
-Leucocitoză 16
-8 leucocitoză
-7 eozinofilie
-1 leucopenie 21
3 Sindrom inflamator 6 8 14
4 Hipocalcemie,
hipomagneziemie 3 1 4
5 Hiperergie tuberculinică 2 3 5
6 Exudat faringian pozitiv 1 3 4
7 Sumar de urină (leucocite
frecvente, proba Addis
pozitivă) 0 15 15
8 Urocultură pozitivă (E. Coli) 0 4 4
9 Examen coproparazitologic
pozitiv (giardia sau oxiuri) 0 20 20

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

120

Examenele paraclinice de laborator sunt cel mai frecvent modificate la nivelul
formulei leucocitare și examenului coproparazitologic. Formula leucocitară a înregistrat în
principal prezența leucocitozei datorată infecțiilor intercurente respiratorii, precum și prezența
eozinofilieiregăsită în cadrul parazitozelor intestinale . Examenul coproparazitologic a semnat
diagnosticul de giardiază sau oxiuriază. Anemia carențială hipocromă a fost determinată în
principal de deficite nutriționale.
Modificări ale sumarului de urină au fost consta tate în toate cele 15 cazuri de durere
abdominală recurentă cu etiologie renală.
Sindromul inflamator a rezultat din prezența infecțiilor respiratorii sau a infecțiilor
urinare înalte.

0 5 10 15 20 25Anemie carențială hipocromăFormula leucocitară modificatăSindrom inflamatorHipocalcemie, HipomagneziemieHiperergie tuberculinicăExudat faringian pozitivSumar de urină modificatUrocultură pozitivăExamen coproparazitologic
Etiologie funcțională Etiologie organică

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

121
Corelație între etiologia organică a durerilor abdominale și modificările unor examene
de laborator

Nr.
crt Etiologie
organică Examene de laborator modificate patologic Anemie
hipocromă
Leucocitoză
Eozinofilie
Leucopenie
Sindrom
inflamator
Hipocalcemie
Hiperergie
tuberculinică
Exudat
faringian
Sumar urină
Uroculturi
Ex. copro –
parazitologic
1 Parazitoze
intestinale 3 0 7 0 0 1 2 1 1 0 20
2 Gastroduodenită
cronică 0 0 0 0 1 0 2 1 1 0 0
3 Ulcer
gastroduodenal 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0
4 Apendicită
cronică 1 2 0 0 1 0 0 0 0 0 0
5 Magacolon
congenital 1 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0
6 Diskinezie
biliară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Tumoră hepatică
(Neuroblastom) 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0
8 Limfadenită
mezenterică 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Cauze renale 1 4 0 0 4 0 0 0 15 4 0
10 Cauze genitale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
11 Cauze
neurologice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12 Cauze de
vecinătate 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

122
În urma studiului se evidențiază următoarele constatări:
• Prezența anemiei carențiale hipocrome în cadrul parazitozelor intestinale , în principal
giardiaza, se explică prin malabsorbția determinată de existența Giardiei la nivelul
mucoasei intestinale;
• Sindromul inflamator regăsit în cazul gastroduodenitei cronice, apendicitei cronice sau
megacolonului congenital este determinat de asocierea acestora cu infecții
faringoamigdaliene, adenoidiene sau sinusale;
• În 4 din cazur ile de durere abdominală recurentă cu etiologie renală apar leucocitoza,
sindrom inflamator, și uroculturi pozitive precum E. Coli; aceste rezultate sunt
explicate de prezența unei infecțioi urinare înalte; sumarul de urină a fost modificat în
toate cele 1 5 cazuri de dureri abdominale recurente de etiologie renală;
• Examenul coproparazitologic este decisiv în diagnosticul parazitozelor intestinale; se
observă prezența eozinofiliei asociată parazitozele intestinale.

Importanța investigațiilor imagistice în studiul durerilor abdominale recurente

Nr.
crt Investigații imagistice cu
modificări patalogice Număr
cazuri cu
etiologie
funcțională Număr
cazuri cu
etiologie
organică Număr
investigații cu
modificări
patologice Număr de
investigații
efectuate
1 Ecografie abdominală 0 16 16 166
2 Radiografie esogastroduodenală 0 17 17 166
3 Radiografie toracopulmonară 15 8 23 166
4 Urografie intravenoasă 0 15 15 15
5 Irigografie 0 4 4 12
6 Tomografie computerizată
abdominală 0 7 7 9
7 Endoscopie digestivă superioară 0 5 5 5
8 Ecografie genitală 0 1 1 4
9 Tomografie computerizată
craniocerebrală 0 0 0 4
10 Radiografie de craniu 2 1 3 3

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

123
Cele mai frecvente explorari imagistice efectiuate lotului de pacienți cu dureri
abdominale recurente au fost ecografia abdominală, examenul radiologic cu substanță de
contrast și radiografia toracopulmonară. Toți cei 166 de pacienți ai lotului studiat au fost
investigați prin cele 3 metode enumerate. explorarea cu ultrasunete și radiografia
esogastroduodenală re prezintă cele mai curente metode paraclinice de investigație a
afecțiunilor abdominale recurente cu etiologie organică.
Radiografia toracopulmonară a relevat modificări de tip pneumonie interstițială sau
pneumonie lobară în câteva cazuri de dureri abdomi nale recurente cu etiologie funcțională dar
și organică.
Urografia intravenoasă a certificat diagnosticul tuturor cazurilor cu etiologie renală
(uropatii malformative), iar endoscopia digestivă superioară a fost utilizată pentru confirmarea
unor cazuri d e ulcer sau gastroduodenită cronică.
Irigografia a obiectivat modificări la nivelul colonului în toate cele 4 cazuri de
megacolon congenital (lumen rectal și sigmoidian inferior stâmt urmat de o dilatare bruscă a
segmentului supraiacent).
Tomografia computerizată abdominală a fost efectuată pentru studiul uropatiilor
malformative și pentru investigarea unei formațiuni tumorale hepatice. Tomografia
computerizată craniocerebrală a fost recomandată în epilepsia grand -mal, epilepsia
bdominală, migrena abdom inală și într -un caz de pneumonie de lob inferior drept asociat cu
convulsii.
Radiografia de craniu a evidențiat sinuzita maxilară în toate cele 3 cazuri în care a
fost realizată.
Ecografia genitală a decelat prezența de lichid în fundul de sac Douglas ca urmare a
rupturii unui chist ovarian benign.

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

124
Modificări patologice decelate de explorările imagistice în funcție de etiologia durerilor
abdominale recurente

Nr.
crt Etiologie organică Explorări imagistice cu modificări patologice Ecografie abdominală
Radiolgrafie esogastroduodenală
Radiografie toracopulmonară
Urografie intravenoasă
Irigografie
Tomografie computerizată
cerebrală
Tomografie computerizată
abdominală
Endoscopie digestivă superioară
Ecografie genitală
Radiografie de craniu
1 Parazitoze intestinale 0 0 4 0 0 0 0 0 0 0
2 Gastroduodenită
cronică 0 12 1 0 0 0 0 2 0 0
3 Ulcer gastroduodenal 0 5 0 0 0 0 0 3 0 0
4 Apendicită cronică 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 Megacolon congenital 0 0 0 0 4 0 0 0 0 0
6 Diskinezie biliară 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Tumoră hepatică
(Neuroblastom) 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0
8 Limfadenită
mezenterică 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Cauze renale 13 0 1 15 0 0 6 0 0 1
10 Cauze genitale 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0
11 Cauze neurologice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12 Cauze de vecinătate 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
13 Cauze cu etiologie
funcțională 0 0 15 0 0 0 0 0 0 2

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

125
Investigații imagistice au avut un rol deosebit în obiectivarea etiologiei durerilor
abdominale recurente. Astfel toate cele 12 cazuri de gastroduodenită cronică au fost
confirmate prin examen radiologic cu substanța de contrast (stomac alungit, hipoton,
hipokinetic, cu pliurile mucoasei gastrice îngroșate și cadrul duodenal diskinetic).
Ulcerele gastroduodenale au fost evidențiate prin radiografie esogastroduodenală și
apoi confirmate prin endoscopie digestivă superioară. diagnosticul de megacolon congenital a
fost obiectivat prin efectuarea irigografiei.
Tumora hepatică a fost decelată la explorarea ultrasonografică și tomografică a
abdomenului, iar uropatiile malformative au fost confirmate prin urografie intravenoasă și
prin ecografie abdominală.

Distribuția cazurilor cu etiologie funcțională sau organică în funcție de numărul zilelor
de spitalizare

Etiologie Numărul zilelor de spitalizare
1-3 zile 4-7 zile 8-15 zile
Numărul cazurilor cu etiologie
funcțională 34 48 10
Numărul cazurilor cu etiologie
organică 8 43 23
Număr de cazuri după zilele
de spitalizare 42 91 33
Număr total de cazuri 166
Partiția după numărul zilelor
de spitalizare 25,30% 54,82% 19,88%

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

126

Analiza lotului de pacienți cu dureri abdominale recurente relevă următoarele:
• Majoritatea pacienților au necesitat o perioadă de spitalizare între 4 și 7 zile;
• Un interval de spitalizare sub 4 zile sau între 4 și 7 zile a fost înregistrat predominant
pentru cazurile cu etiologie funcțională;
• Pentru perioada de internare între 8 și 15 zile, cazurile luate în studiu au prezentat în
principiu etiologie organică. Explicația acestui fapt constă în necesitatea unui timp mai
îndelungat pentru investigații par aclinice complexe și pentru terapie, diagnosticul fiind
mai dificil de precizat în cazul pacienților cu etiologie organică;
• Numărul de cazuri cu spitalizare doar de o zi a fost de 10. A cestea au fost reprezentat
cazuri ale pacienților care au părăsit fără acordul medicului sau la cererea pe proprie
răspundere a aparținătorilor;
• Cazurile cu 3 zile de spitalizare au fost acelea la care diagnosticul nu a necesitat
investigații complexe și care au avut o evoluție foarte bună sub tratament.

1-3 zile
4-7 zile
8-15 zile

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

127
Distribuția cazurilor cu etiologie organică în funcție de numărul zilelor de spitalizare

Nr. crt Etiologie organică Numărul zilelor de spitalizare
1-3 zile 4-7 zile 8-15 zile
1 Parazitoze intestinale 4 12 4
2 Gastroduodenită cronică 2 6 4
3 Ulcer gastroduodenal 1 3 1
4 Apendicită cronică 0 4 1
5 Megacolon congenital 0 3 1
6 Diskinezie biliară 0 2 0
7 Tumoră hepatică
(Neuroblastom) 0 1 0
8 Limfadenită mezenterică 0 3 1
9 Cauze renale 0 5 10
10 Cauze genitale 1 2 0
11 Cauze neurologice 0 2 0
12 Cauze de vecinătate 0 0 1
Număr de cazuri după zilele de
spitalizare 8 43 23
Număr total de cazuri 74
Partiția după numărul zilelor de
spitalizare 10,81% 58,11% 31,08%

Majoritatea pacienților cu dureri abdominale recurente de etiologie organică au
necesitat între 4 și 7 zile de spitalizare. Acest fapt este valabil pentru cazurile diagnosticate
cu: parazitoze intestinale, gastroduodenită cronică, ulcer gastroduodenal, apendicită cronică,
megacolon congenital, diskinezie biliară, limfadenită mezenterică, cauze genitale sau
neurologice. Cazurile cu etiologie renală (uropatii malformative) au înregistrat în majoritate
un interval mai îndelungat de spitalizare datorită investigațiilor complexe necesare pentru
precizarea diagnosticului.

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

128
Distribuția cazurilor în fun cție de numărul zilelor de spitalizare și pe grupe de vârstă
Numărul zilelor de
spitalizare Grupa de vârstă
2-6 ani 7-11 ani 12-16 ani
1-3 zile 33 26 21
4-7 zile 28 60 32
8-15 zile 15 22 24

În urma studiului au rezultat următoarele constatări:
• Pentru un interval de spitalizare sub 4 zile distribuția cazurilor pe grupe de vârstă a fost
relativ omogenă. Explicația este aceea că durata scăzută de spitalizare a fost
determinată de precizarea rapidă a diagnosticului și de o evoluție foarte bună sub
terapie;
• Pe perioada între 4 și 7 zile de spitalizare a fost înregistrată în general la pacienții cu
vârsta între 7 și 11 ani. Copiii aparținând acestei grupe de vârstăau prezentat în
majoritate cauze funcționale (42 de cazuri cu etiologie funcțională și 30 de cazuri cu
etiologie organică), pentru precizarea cărora nu a fost necesar un interval prea lung
atribuit investigațiilor;
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
1-3 zile 4-7 zile 8-15 zile8-15 ani
7-11 ani
2-6 ani

Aspecte clinico – etiologice în abdomenul cronic dureros la copil

129
• Perioada de peste 8 zile de spitalizare au prezentat predominant pacienții cu vârsta peste
7 ani. Explicația constă în faptul că a cești pacienți au înregistrat un număr foarte mare
de cazuri cu etiologie organică (dintre cei 261 copii cu vârstă peste 7 ani, 58 au
prezentat etiologie organică iar 61 etiologie funcțională), necesitând pentru stabilirea
exactă a diagnosticului, investig ații complexe și deci un interval mai lung de
spitalizare.