Aspecte ale raporturilor de determinare între Comer tul in terna tional  si [601084]

Licență

Aspecte ale raporturilor de determinare între Comer tul in terna tional si [601084]

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS
CAPITOLUL I.
Aspecte ale raporturilor de determinare între Comer¸ tul in terna¸ tional ¸ si
Dreptul comer¸ tului interna¸ tional………………. …………………………………………… . 4
I.1. No¸ tiunea de Drept al comer¸ tului interna¸ tional ¸ si c riteriile de deﬁnire a
raporturilor de Drept al comer¸ tului interna¸ tional….. ……………………….. 4
I.2. Principiile fundamentale ale dreptului comer¸ tului i nterna¸ tional……….. 7
I.3. Acte ¸ sifaptejuridicedecooperareeconomic ˘ainterna¸ tional ˘a
esen¸ ta raporturilor juridice de drept al comer¸ tului inte rna¸ tional
stabilite de subiecte de drept române………………. …………………………….. 16
CAPITOLUL II.
Contractul comercial interna¸ tional– principalinstrume ntjuridicderealizare acooper ˘arii economice
interna¸ tionale……………………………… ………………………… 20
II.1. Contractul comercialinterna¸ tional– no¸ tiune,nat ur˘a ¸ sicaracter……….. 20
II.2. Criterii dedomeniuldreptuluicivil ¸ sial dreptului comercial
declasiﬁcare acontractelorcomercialeinterna¸ tionale. ……………………. 24
II.3. Etapelespeciﬁce aleîncheieriicontractuluicomerc ial
interna¸ tionalimpusedetehnicajudiciar ˘aspeciﬁc ˘acomer¸ tului
interna¸ tional………………………………. …………………………………………… …30
II.4. Elementele,forma ¸ sicon¸ tinutulcontractuluicome rcial
interna¸ tional………………………………. …………………………………………… ….34
CAPITOLUL III.
Obiectul ¸ si con¸ tinutulcontractuluidevânzarecomercia l˘ainterna¸ tional ˘adem˘arfuri,principal instrument
juridicderealizare acomer¸ tuluiintrena¸ tional…… 4 2
III.1. Conven¸ tiaNa¸ tiunilorUniteasupracontractelord evânzare
interna¸ tional ˘adem˘arfuri, Viena,1980 –prezentare general ˘a…………… 42
III.2. Obliga¸ tiilevânz ˘atoruluiasumateprin contractuldevânzare
interna¸ tional ˘adem˘arfuri……………………………………… ………………………. 46
III.3. Obliga¸ tiilecump ˘ar˘atoruluiasumateprin contractuldevânzare
interna¸ tional ˘adem˘arfuri……………………………………… ……………………… 49
CAPITOLUL IV.
1

Efectele juridicealeneexecut ˘ariidec˘atrevânz˘ator ¸ si/saucump ˘ar˘atoraobliga¸ tiilorasumateprin
contractul devânzarecomercial ˘ainterna¸ tional ˘ade
m˘arfuri……………………………………… …………………………………………… …………….. 54
IV.1. R˘aspundereacontractual ˘aîn comer¸ tulinterna¸ tional ¸ si speciﬁcitatea
angaj˘ariiacesteia………………………………… ……………………………………… 54
IV.2. Speciﬁcul aplic ˘ariicriteriiloreconomice ¸ sijuridiceînevaluarea
desp˘agubirilor– daune– interese– pentruneexecutareaobliga¸ tiilor
asumateprincontractul comercialinterna¸ tional……. ……………………….. 59
IV.3. Evaluareaconven¸ tional ˘aaprejudiciuluidin contractulcomercial
interna¸ tional ¸ siclauza penal ˘a………………………………………….. ………….. 65
CAPITOLUL V.
Transmiterea,stingerea ¸ sigarantarea obliga¸ tiilorînc omer¸ tulinterna¸ tional.
Prescrip¸ tiaextinctiv ˘aîn raportuldecomer¸ t interna¸ tional…………….. ……………… 69
V.1. Aspectedeordinpatrimonialaletranzmiterii ¸ si tran sfer˘arii
obliga¸ tiilorspeciﬁcecontractelorcomercialeinterna¸ tionale…………….. 69
V.2. Efectelepatrimonialealestingeriiobliga¸ tiilordi ncontractul
comercial interna¸ tional,altfeldecât prin plat ˘a………………………………… 73
V.3. Garantarea obliga¸ tiilorîn comer¸ tulinterna¸ tiona l…………………………….. 75
V.4. Aplicareaprescrip¸ tieiextinctive ¸ siefectele patr imonialealeacesteia
în raporturiledecomer¸ t interna¸ tional…………… ……………………………….78
V.5. Particularit ˘a¸ tileprescrip¸ tiei extinctivespeciﬁceraporturilor
contractualecomercialeinterna¸ tionalealeaplic ˘ariidispozi¸ tiilor
Conven¸ tieidelaNewYork, 1974…………………… …………………………… 85
CAPITOLUL VI.
Uneleaspectealeorganiz ˘arii ¸ sifunc¸ tion ˘ariiinstitu¸ tieijuridicea arbitrajuluicomercial
interna¸ tional………………………………. ……………………………………….. 93
VI.1. Arbitrajulcomercial interna¸ tional,no¸ tiuniintr oductive¸ si
caracterele arbitrajuluicomercial interna¸ tional….. ………………………. 93
VI.2. Conven¸ tiadearbitraj dincontractulcomercial inte rna¸ tional ¸ si
constituireainstan¸ teiarbitrale……………….. ………………………………… 100
VI.3. Procedura arbitral ˘adesolu¸ tionarealitigiilordincontractele
comercialeinterna¸ tionale…………………….. …………………………………. 103
Concluzii…………………………………… …………………………………………… ………… 106
2

Bibliograﬁe…………………………………. …………………………………………… ………. 109
CAPITOLUL I
ASPECTE ALERAPORTURILORDE DETERMINARE INTRECOMERTUL
INTERNATIONALSI DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL
I.1No¸ tiunea deDrept al comer¸ tului interna¸ tional ¸ si cr iteriilededeﬁnire a raporturilorde Drept
alComer¸ tului interna¸ tional
Societateacontemporan ˘a
se caracterizeaz ˘a printr-o intensiﬁcare tot mai larg ˘a a rela¸ tiilor economice interna¸ tionale, de o inﬁnit ˘a
¸ si de o imens ˘a complexitate. În cadrul acestora, o dinamic ˘a cu totul deosebit ˘a a dobândit comer¸ tul
interna¸ tional,însensuls ˘aucelmailargcuprinzândîntreagagam ˘aacolabor ˘ariieconomiceinterna¸ tionale.
Ladezvoltarea
prodigioas ˘a a rela¸ tiilor economice interna¸ tionale contribuie desi gur produc¸ tia masiv ˘a de o diversiﬁcare
exploziv˘a a bunurilor materiale, rod al unui continuu, f ˘ar˘a precedent progres al cuceririlor domeniului
tehnico-¸ stiintiﬁc ¸ si al facilit ˘a¸ tilor uluitoare pe care le ofer ˘a o real˘a revolu¸ tie a sistemului comunica¸ tiilor
interna¸ tionale, practic f ˘ar˘a limite geograﬁce ¸ si spa¸ tiale, precum ¸ si cauza, crearea unor noi forme ale
drepturilor purtând asupra bunurilor menite s ˘a stimuleze enorm tranzac¸ tiile economice interna¸ tional e ¸ si
adaptarea-perfec¸ tionarea de noi mijloace juridice menit e s˘a faciliteze aceasta cooperare economic ˘a ¸ si
s˘a confere opera¸ tiunilor comerciale certitudinea juridic a f˘ar˘a de care acestea nu s-ar putea desf ˘a¸ sura.
În în¸ telesulcel maicomprehensiv,Dreptul
comer¸ tului interna¸ tional înf ˘a¸ ti¸ seaza ansamblul normelor juridice care reglementeaz ˘a raporturile social-
economicecaresestabilescîncursuldesf ˘a¸ sur˘ariiopera¸ tiilordecomer¸ texterior¸ sidecooperareecon omic˘a
¸ sitehnico-¸ stiin¸ tiﬁc ˘acustr˘ain˘atatea. Înacestîn¸ telescareseimpunetotmaimultpet ˘arâmteoretic ¸ siprac-
tic,Dreptulcomer¸ tuluiinterna¸ tionalnuconstituieora mur˘adistinct˘aasistemelorjuridiceinterdisciplinar ˘a
reunind reglement ˘ari de natur ˘a variat˘a apar¸ tinând deopotriv ˘a dreptului intern ¸ si dreptului interna¸ tional.
Într-adev˘ar, înprocesul organiz ˘arii ¸ siînf˘aptuirii
schimburiloreconomiceinterna¸ tionale,factor hot ˘arâtorpentruprop ˘a¸ sireageneral ˘a aumanit ˘a¸ tii ¸ si pentru
crearea unui climat de în¸ telegere ¸ si de conlucrare multil ateral˘a între¸ t˘ari ¸ si popoare iau na¸ stere o plural-
itate de raporturi juridice reglementate atât de sistemul j uridic na¸ tional cât ¸ si de dreptul interna¸ tional.
3

În aceast˘a epoc˘a contemporan ˘a caracterizat ˘a prin procesul f ˘ar˘a precedent al dinamicii rela¸ tiilor
pe o pia¸ ta universal ˘a a schimbului de m ˘arfuri ¸ si servicii impus de o continua ¸ si ampla diversiﬁca re
¸ si specializare cu caracter exploziv a m ˘arfurilor ¸ si serviciilor în permanentul raport cerere – of erta.
În aceste condi¸ tii, realizarea exclusiv prin mijloace pro prii ale unui sistem economic na¸ tional a în-
tregii game de produse ¸ si servicii necesare pentru satisfa cerea necesit ˘a¸ tilor sale economice si sociale
a devenit practic imposibil ˘a sub aspect tehnic ¸ si oricum ineﬁcient ˘a din punct de vedere economic.
O succint ˘aanaliz˘aarealit˘a¸ tilorobiectiveprezentatemai susconducelao temeinic ˘a
fundamentare economic ˘a a principiilor socio-economice ¸ si juridice ale comer¸ tu lui interna¸ tional.
Marea majoritate
a normelor ¸ si institu¸ tiilor Dreptului comer¸ tului inter na¸ tional au ca obiect de reglementare raporturile
patrimonialedintreorganiza¸ tiile ¸ siagen¸ tiieconomic i,persoaneﬁzicesau juridice(uneori ¸ sistatul)aﬂate
pe pozi¸ tie de egalitate juridic ˘a, raporturi care se nasc în cadrul colabor ˘arii economice interna¸ tionale.
Darnu toate
raporturile juridice care se nasc din activitatea de comer¸ t exterior ¸ si de cooperare economic ˘a cu str˘ain˘a-
tatea constituieobiect de reglementare al Dreptului comer ¸ tuluiinterna¸ tional, ci numai acelea care se de-
ﬁnesc prin doua caracteristici obligatorii ¸ si coexistent e ¸ si anume: comercialitatea ¸ si interna¸ tionalitatea.
Caliﬁcarea no¸ tiuniidecomercialitate,caprimcriteriu d edeﬁnirearaporturilorde
Drept al comer¸ tuluiinterna¸ tional,apar¸ tinedreptului intern al ﬁec ˘arui stat ¸ siseface dup ˘acriterii proprii.
Astfel, însistemulDreptuluicomercial român,criteriuld ecomercialitatealunui
fapt de comer¸ t estereglementat prin art. 3 din Codul Comerc ial Român ¸ si alte legi comerciale speciale.
Criteriuldeinterna¸ tionalitate
în sensul unor raporturi juridice stabilite între subiecte le de drept interna¸ tional public ¸ si în accep¸ tiunea
Dreptuluicomer¸ tuluiinterna¸ tionalpoart ˘aasupraacelorelementedeextraneitateac ˘arorprezen¸ t ˘aadaugat ˘a
comercialit ˘a¸ tii acestuia este de natur ˘a a face raportul juridic respectiv susceptibil de a ﬁ reglem entat
de cel putin dou ˘a sisteme na¸ tionale de drept, putând da na¸ stere, deci, unu i conﬂict de legi în spa¸ tiu.
Acest
criteriu tehnico-juridicde deﬁnire a interna¸ tionalit ˘a¸ tiiDreptului comer¸ tului interna¸ tional, elementul ca r-
acteristic ¸ sinecesarraporturilorjuridicedecomer¸ tex terior,estedealtfel,re¸ tinutdemajoritatealegisla¸ ti –
ilor na¸ tionale, de conven¸ tiile interna¸ tionale în domen iu ca ¸ si de doctrina prin literatura de specialitate.
Darasupraacestorcriteriideﬁnitoriiale
raportuluijuridicdeDreptalcomer¸ tuluiinterna¸ tional vomrevenimaipelargîntr-osec¸ tiuneceurmeaz ˘a.
I.2. Principiilefundamentale aleDreptului comer¸ tului i nterna¸ tional
I.2.1. Aspecte juridice ¸ si economicealeaplic ˘ariiprincipiilorjuridice aleparticip ˘arii Românieila
comer¸ tul interna¸ tional
4

Participarea
Românieilacomer¸ tulinterna¸ tional,înprezentdeprejud ec˘a¸ tipoliticesaudealt ˘anatur˘anuestelimitat ˘aîn
niciunfeldinpunctdevedereallegisla¸ tiei¸ siniciînfap t,dobândindastfel,practic,ovoca¸ tieuniversal ˘a.
Principiilecare staulabazaparticip ˘arii
¸ t˘ariinoastrelaschimburileeconomiceinterna¸ tionale,as tfelcumeste ¸ sinormal,avândlabaz ˘acaracterele
evolu¸ tiei dezvolt ˘arii economiei mondiale în complexitatea ¸ si diversitatea ei, au dobândit aspecte preg-
nante ale sensului con¸ tinutului unor acorduri ¸ si documen te interna¸ tionale care fundamenteaz ˘a principii
uniforme ¸ siuniversaledecolaborareeconomic ˘aîncadrulacorduluibilateralsaumultilateralîncheiate de
Româniadup ˘aorientareaeconomieina¸ tionalecu adaptareacorespunz ˘atoare alegisla¸ tieieconomic ˘aspre
o economie capitalist ˘a bazat˘a pe proprietatea privat ˘a în cadrul rela¸ tiilor speciﬁce economiei de pia¸ ta.
Labazaoric ˘arui acord bi
sau multilateral, actuala politica economic ˘a a României este suportul juridic corespunz ˘ator construc¸ tiei
economieicapitalisteîn¸ taranoastr ˘a. Astfel,Constitu¸ tiaRomânieidin1991,consacr ˘aînmodexpresprin
articolul 134, alineatul 2, litera a, principiul libert ˘a¸ tii comer¸ tului exterior ¸ si al protec¸ tiei concuren¸ te i
loiale care constituie una din obliga¸ tiile economice fund amentale ale organiza¸ tiei statale române.
Acest
principiu speciﬁc comer¸ tului interna¸ tional aplicabil t uturor rela¸ tiilor economice practicate prin normele
juridice ale comer¸ tului interna¸ tional a produs ¸ si în Rom ânia o consecin¸ t ˘a particular ˘a de o importan¸ t ˘a
deosebit˘a ¸ sianumeînl ˘aturareamonopoluluidestatasupracomer¸ tuluiexteriora l¸ t˘ariinoastre, careînpe-
rioada 1946-1989, a constituit principiul fundamental al p oliticii economice interna¸ tionale a României.
Monopoluldestat asupracomer¸ tuluiextern
românesc a fost înl ˘aturat, chiar înaintea adopt ˘arii noii Constitu¸ tii printr-un ¸ sir de acte normative emi se
dup˘a 22 decembrie 1989 dintre care cele cu o semniﬁca¸ tie deoseb it˘a care au ini¸ tiat tranzi¸ tia economiei
române¸ sti spre o economie de pia¸ t ˘a speciﬁc ˘a economiei capitaliste au fost editate chiar în anul 1990.
Întreacestea enumer ˘am,doar, D.L. nr. 54/1990
privind desf ˘a¸ surarea unor activit ˘a¸ ti economice pe baza liberei ini¸ tiative care în prezent e ste aplicabil
comercian¸ tilorindividuali,persoaneﬁzice;Legeanr. 15 /1990privindreorganizareaunit ˘a¸ tiloreconomice
de stat ca regii autonome ¸ si societ ˘a¸ ti comerciale ¸ si Legea nr. 31/1990 privind societ ˘a¸ tile comerciale.
Principiullibert ˘a¸ tiicomer¸ tuluiexteriorsial protec¸ tieiconcuren¸ tei loiale,înmodcaracteristic
politicii actuale române¸ sti în domeniul raporturilor jur idice care acoper ˘a domeniul rela¸ tiilor comerciale
aleRomânieisesitueaz ˘alabazaprincipalelorcategoriideraporturisocial-econ omice,cesestabilesc¸ sise
aplic˘aînprocesulproiect ˘arii,ini¸ tierii¸ siderul ˘ariischimburiloreconomiceinterna¸ tionaleale¸ t ˘ariinoastre.
Unadinprincipalelecategoriideraporturi social-econom iceînprocesul
organiz˘arii ¸ si înf ˘aptuirii schimburilor economice interna¸ tionale au ca sub iect statul, pe de o parte, ca
purt˘ator al suveranit ˘a¸ tii na¸ tionale ¸ si organiza¸ tiile economice, persoanel e ﬁzice sau persoanele juridice
str˘aine, pedealt ˘aparte, cu condi¸ tiaunei deplineegalit ˘a¸ tijuridiceîntrecocontractan¸ ti. Aceastacategorie
5

de raporturi privesc îndeosebi politicile comerciale, ﬁna nciar-valutare ¸ si politicile vamale ale statului.
O alt˘acategorieimportant ˘aderaporturi social-economicecare
se stabilesc în procesul organiz ˘arii ¸ si inf ˘aptuirii schimburilor economice interna¸ tionale au ca sub iecte
organiza¸ tiieconomice,persoaneleﬁzice ¸ sipersoanelej uridiceîncalitatedecomercian¸ ticareauînobiec-
tul lor de activitate opera¸ tiuni de domeniul comer¸ tului i nterna¸ tional. Acestea stabilesc raporturi juridice
patrimoniale sau personale-nepatrimoniale, întemeiate d easemeni pe egalitatea juridic ˘a a p˘ar¸ tilor ¸ si sunt
reglementate, ca ¸ si cele din categoria ar ˘atat˘a mai sus, de norme de drept ale comer¸ tului interna¸ tional.
În sfâr¸ sit,o alt ˘acategoriederaporturi socio-economicecare sestabilesc în procesulorganiz ˘arii
¸ siînf˘aptuiriischimburiloreconomiceinterna¸ tionalecareaud easemeni,labaz ˘aprincipiullibert ˘a¸ tiicom-
er¸ tului exterior ¸ si al protec¸ tiei concuren¸ tei loiale o constituie cea a¸ sa-numitelor raporturi patrimoniale
semi interna¸ tionale. Aceasta se realizeaz ˘a între stat, în dubla calitate de subiect de drept interna¸ t ional
¸ si subiect de drept civil, pe de o parte ¸ si subiectele de dre pt civil sau drept comercial str ˘aine, pe de alt ˘a
parte. Raporturile juridice din aceast ˘a categorie, având aceea¸ si caracteristic ˘a a egalit˘a¸ tiijuridice depline
între subiecte, ¸ si sunt realizate în derularea unoracordu ri de investi¸ tiiindustriale,al contractelor de con-
cesiune pentru prospectarea ¸ si valoriﬁcarea unor resurse miniere, petroliere, etc., al conven¸ tiilor, pentru
asisten¸ t˘a tehnic˘a, mai nou în conven¸ tiile de consulting bancar, industrial ¸ si alte asemenea conven¸ tii.
Un alt principiudedrept care arera¸ tiunieconomicesolide înre-
glementarea institu¸ tiilordreptului comer¸ tului intern a¸ tional este principiul libert ˘a¸ tii comer¸ tului consacrat
în legisla¸ tiaRomânieiîn tranzi¸ tiaspreeconomiacapita list˘a. Acest principiuconst ˘aîn primulrând în ca-
pacitatearecunoscut ˘adelegearomân ˘apersoanelorﬁzice ¸ sijuridiceromânedeaﬁsubiectealeDr eptului
comer¸ tuluiinterna¸ tional,dac ˘aîntrunesccondi¸ tia–calitatedecomerciant ¸ siauprev ˘azutînobiectullorde
activitate efectuarea de acte ¸ si opera¸ tiuni de comer¸ t in terna¸ tional. De asemeni, acest principiu const ˘a în
libertatea conferit ˘a subiectelor de drept de a efectua orice opera¸ tiuni comerc iale interna¸ tionale, inclusiv
de a alege liber prin proprie voin¸ t ˘a ¸ si modalit ˘a¸ tile de solu¸ tionare a eventualelor divergen¸ te dintre e i.
Principiullibert ˘a¸ tiicomer¸ tuluiestecel mai degeneral ˘aaplicareîn materie,dinel decurgând ¸ si regulile
fundamentalecaregenereaz ˘aalteinstitu¸ tiijuridicedeomareimportan¸ t ˘aîninstrumentaruljuridic ¸ sieco-
nomicfolositdeactualapolitic ˘aeconomic ˘aaRomânieiîndomeniulrela¸ tiiloreconomiceinterna¸ tio nale.
Întreacesteinstitu¸ tiijuridiceconstituiteîntr-unans ambludeinstrumentejuridicespeciﬁce
dezvolt˘arii economiei capitalisteatât de intens reclamat ˘a de progresul social – economic al¸ t ˘arii noastre,
numaiînprimulrând,regimulinstitu¸ tiilorstr ˘aine,regimulzonelorlibere,regimulaplicabillicen¸ tel orde
export – import.
I.2.2. Esen¸ ta economic ˘a acriteriilorjuridice de deﬁnire a raporturilor dedrept a lcomer¸ tului
interna¸ tional
Marea majoritateanormelor ¸ siinstitu¸ tiilordreptuluic om-
er¸ tuluiinterna¸ tionalaucaobiectdereglementarerapor turilepatrimonialedintreorganiza¸ tiileeconomice,
persoaneﬁzicesaupersoanejuridiceaﬂatepeodeplin ˘aegalitatejuridic ˘a,raporturicaresenascîncadrul
6

rela¸ tiilor de cooperare economic ˘a interna¸ tional ˘a. Dar nu toate raporturile juridice care se nasc din oper-
a¸ tiuniledecomer¸ texterior¸ sidecooperareeconomic ˘aînstr˘ain˘atateconstituieobiectalunuiraportjuridic
reglementat de Dreptul comer¸ tului interna¸ tional. Rapor tul juridic de domeniul comer¸ tului interna¸ tional,
de¸ si unul întodeauna cu un pronun¸ tat caracter patrimonia l de esen¸ t ˘a economic ˘a, este îndeob¸ ste consid-
erat ca atare cu toate consecin¸ tele ce decurg din aceast ˘a clasiﬁcare, nu mai condi¸ tionat de deﬁnirea prin
dou˘a caracteristici coexistente– realizate în mod cumulat ¸ si anume: comercialitate ¸ si interna¸ tionalitate.
În ceea ceurmeaz ˘a
vomanalizaînmodsuccintacestedou ˘acaracteristicicareatribuieraportuluijuridicpatrimo nialdeesen¸ t ˘a
economic ˘a prezent în rela¸ tiile economice interna¸ tionale, aparte nen¸ ta la obiectul dreptului interna¸ tional.
[A.] Comercialitateadeﬁne¸ steîngeneralprimacaracteri stic˘a–caatributaloric ˘aruiraportjuridic
de drept comercial. Comercialitatea unui raport juridic es te deﬁnit˘a în sistemul dreptului intern al
ﬁec˘arui stat,potrivitcriteriilorstabilite
într-un atare sens de sistemul de drept respectiv. Pe cale de consecin¸ t ˘a, raporturile juridice de com-
er¸ t interna¸ tional vor ﬁ caliﬁcate drept comerciale prin r eferire la normele ¸ si institu¸ tiile dreptului com-
ercial intern care potrivit normelor Dreptului interna¸ ti onal privat constituie „lex causae”. Caracterul
comercial al raportului juridic de drept comercial ¸ si în co nsecin¸ ta ¸ si cel de drept al comer¸ tului inter-
na¸ tional, se determin ˘a de regul ˘a prin antitez ˘a cu caracterul civil al raporturilor juridice patrimonial e,
astfelcumledeﬁne¸ stelegeacivil ˘aînsubstan¸ taraporturilorsocial–economicecarecadsub inciden¸ tasa.
Legisla¸ tiile na¸ tionale opereaz ˘a în determinarea caracterului comercial al raportului ju-
ridic patrimonial precum unul comercial cu dou ˘a elemente factoriale de distinc¸ tie: 1) actele,
opera¸ tiile ¸ si faptele juridice s ˘avâr¸ site ¸ si 2) subiec¸ tii de drept implica¸ ti în acestea.
Concep¸ tia
fondat˘apeprimulcriteriu dedistinc¸ tiea caracterului decomerc ialitatea raportuluijuridicestedeﬁnit cu
sensuldeexcep¸ tieobiectiv ˘asaucriteriulsubiectivalcomercialit ˘a¸ tiiraportuluijuridicdedreptcomercial.
Cea
de-a doua care prive¸ stepozi¸ tia juridic ˘aa subiec¸ tilorimplica¸ tiîn raportul juridicpatrimonia l se deﬁne¸ ste
dreptconcep¸ tia–criteriusubiectivdedeterminareacara cteruluicomercialalraportuluijuridicrespectiv.
Însistemul
dreptului românesc, legisla¸ tia comercial ˘a a României a dat prioritate criteriului obiectiv de detrem inare
a comercialit ˘a¸ tiiraportului juridicpatrimonialde domeniuldreptulu i comer¸ tuluiinterna¸ tional ¸ si f ˘ar˘a a ﬁ
negat˘a conceptia subiectiv ˘a, aceasta a fost marginalizat ˘a, r˘amânând pe un plan secundar de apreciere.
Criteriul general al comercialit ˘a¸ tiiraportuluijuridicdedrept al
comer¸ tuluiinterna¸ tionalcaredistingeactelecivilede celecomercialeestefondatdescopul(cauza)actelor
de comer¸ t ¸ si consist ˘a în ideea c ˘a aceste acte, fapte, opera¸ tiuni de comer¸ t privesc realiz area de proﬁt.
Marea majoritate
a speciali¸ stilor ca ¸ si cea a autorilor din doctrina Dreptu lui comer¸ tului interna¸ tional român consider ˘a c˘a
7

aceste concep¸ tii – criterii pot ﬁ considerate ca element de distinc¸ tie între raporturile juridice constând
în acte, fapte ¸ si opera¸ tiuni juridice de comer¸ t interna¸ tional cu caracterul lor de comercialitate, numai
dac˘a toate cele trei sunt considerate în mod cumulativ, în rapor t cu raportul juridic (patrimonial) civil.
[A.] Cea de a doua caracteristic ˘a, luat˘a în mod cumulativ cu comercialitatea, care confer ˘a
raportului juridic patrimonial calitatea de raport juridi c de drept al comer¸ tului interna¸ tional este
condi¸ tiadeinterna¸ tionalitate.
Raporturile patrimoniale – comerciale care se nasc sub guve rnarea legilor comerciale
na¸ tionale, r ˘amân în afara sferei de cuprindere a Dreptului comer¸ tului i nterna¸ tional, aces-
tea r˘amânând supuse în ceea ce le prive¸ ste, legilor na¸ tionale r espective. Asemenea rapor-
turi intr˘a în zona de interes a rela¸ tiilor economice interna¸ tional e generate de Dreptul com-
er¸ tului interna¸ tional numai în cazul ¸ si în m ˘asura în care caracteristicilor de comercialitate se
adaug˘a, dublând-o pe aceasta, caracteristica de interna¸ tional itate ale acestor raporuri juridice.
Esteîns˘aderemarcat ¸ sidere¸ tinutfaptul c ˘aexist˘araporturi
juridicecarecon¸ tinelementedeextraneitateﬁeînîns ˘a¸ sistructuralorﬁeîncircumstan¸ teledecareestede-
pendent˘ana¸ sterea, modiﬁcareasau stingerearaportuluijuridicr espectiv,precum: loculîncheieriiactului
juridic, locul cercet ˘arii obliga¸ tiilor asumate prin acel act, moneda în care urm eaz˘a a se face plata, etc.
De¸ si asemenea raporturi juridice prezint ˘a în numeroase cazuri o importan¸ t ˘a pen-
tru comer¸ tul interna¸ tional, acestea se plaseaz ˘a totu¸ si în domeniul Dreptului inter-
na¸ tional privat. Deci, nu orice element de extraneitate pr ezent într-un raport juridic
de drept comercial este de natur ˘a s˘a confere acestuia atributul interna¸ tionalit ˘a¸ tii.
Astfel, spre exempliﬁcare, cet ˘a¸ tenia p ˘ar¸ tilor contractante este irelevant ˘a ca el-
ement de interna¸ tionalitate. A¸ sa ﬁind, s-a stabilit în pr actica comer¸ tului inter-
na¸ tional, cât ¸ si prin normele uniforme ale Dreptului come r¸ tului interna¸ tional, irele-
van¸ ta cet ˘a¸ teniei p ˘ar¸ tilor ca element de interna¸ tionalitate a raportului ju ridic comercial.
Sunt luate în considerare, în schimb, sediul sau domiciliul ori lipsa acestuia din urm ˘a, re¸ sed-
in¸ ta p˘ar¸ tilor, în atribuirea caracterului de interna¸ tionalit ate a raportului juridic comercial, dac ˘a acesta
se aﬂ˘a în state diferite. Dar, ¸ si aici, trebuie remarcat faptul c ˘a nu în toate cazurile împrejurarea
evocat˘a mai sus, dobânde¸ ste semniﬁca¸ tia de interna¸ tionalitat e pentru raportul juridic respectiv.
De pild˘a, un contract de societate încheiat în România între parten eri cu cet ˘a¸ tenii diferite nu
poate ﬁ caliﬁcat ca ﬁind un contract comercial interna¸ tion al de vreme ce societatea comercial ˘a consti-
tuit˘a în baza acestuia având sediul principal în România este, po trivit dispozi¸ tiilor Legii nr. 31/1990
privind societ ˘a¸ tile comerciale, persoana juridic ˘a româna supus ˘a legilor na¸ tionale ale ¸ t ˘arii noastre.
Pe cale de consecin¸ t ˘a, într-o atare ipostaz ˘a de¸ si în structura raportului juridic respectiv
exist˘a elemente de extraneitate – anume: cet ˘a¸ tenia str ˘ain˘a ¸ si sediul sau domiciliul în str ˘ain˘a-
tate al unuia sau unora dintre asocia¸ ti – nici unul dintre ac e¸ stia, nu dobânde¸ ste semniﬁca¸ tia
de caracter de interna¸ tionalitate. A¸ sa ﬁind, nici raport ul juridic n ˘ascut prin contractul de so-
8

cietate prin care natura sa este un fapt de comer¸ t nu va ﬁ un ra port de domeniul dreptului
comer¸ tului interna¸ tional, ci doar unul pur comercial guv ernat de sistemul de drept na¸ tional.
Putem aﬁrma deci, c ˘a sediul sau domiciliul ori dup ˘a caz re¸ sedin¸ ta în str ˘ain˘atate a un-
uia din cocontractan¸ ti de¸ si constituie elemente de extra neitate pentru care practica interna¸ tional ˘a ¸ si
doctrina judiciar ˘a le atribuie s ˘a recunoasc ˘a caracterul de interna¸ tionalitate luate în sine, exist ˘a to-
tu¸ si numeroase situa¸ tii când acestora le lipse¸ ste valen ¸ ta de interna¸ tionalitate atunci când ar ﬁ che-
mate s˘a antreneze consecin¸ tele juridice proprii acestei valen¸ te ale unui raport juridic comercial.
În asemenea situa¸ tii i se mai impun respectivului raport ju ridic s˘a con¸ tin ˘a ¸ si un
alt element de extraneitate susceptibil s ˘a confere valen¸ ta de interna¸ tionalitate acestuia.
Situa¸ tia se exempliﬁc ˘a în mod elocvent prin contractul de vânzare interna¸ tion-
al˘a de m ˘arfuri în care se cere în afara condi¸ tiei ca sediul, domicil iul, dup ˘a caz re¸ sed-
in¸ ta p˘ar¸ tilor s ˘a se aﬂe în state diferite ¸ si condi¸ tia ca obiectul vânz ˘arii s˘a se aﬂe
în pozi¸ tia de a necesita transportul de pe teritoriul unui s tat pe teritoriul altuia.
Dac˘a ambele cerin¸ te sunt realizate, respectivul contract est e recunoscut ca ﬁind un contract de
vânzare interna¸ tional ˘a ¸ si se supune ca atare normelor ¸ si institu¸ tiilorDreptul ui comer¸ tului interna¸ tional.
Aﬂa¸ ti în domeniul vânz ˘arii interna¸ tionalede m ˘arfuri, este necesar s ˘a preciz˘am ¸ si faptul c ˘a un ra-
portjuridiccesatisfaceaceast ˘acaracteristic ˘adeinterna¸ tionalitatenuestesinonimcuunraportjuridi cde
drept interna¸ tionalprivat,deoarece vânzarea comercial ˘a interna¸ tional ˘areglementat ˘ade legiuniformenu
este doar o vânzare intern ˘a convertit ˘a prin faptul ad ˘aug˘arii unui element de extraneitate. Spre exemplu
un contract prin care un cet ˘a¸ tean str˘ain cump ˘ar˘a anumite bunuri dintr-un magazin din ¸ tara noastr ˘a nu
dobânde¸ ste semniﬁca¸ tia unei vânz ˘ari interna¸ tionale propriu-zise ¸ si r ˘amâne astfel în afara domeniului de
aplicare al legilor uniforme ca inciden¸ t ˘a în acest domeniu. Contractul în cauz ˘a situîndu-se în domeniul
Dreptului interna¸ tional privat, r ˘amâne în afara domeniului reglementat de normele ¸ si instit u¸ tiile Drep-
tului comer¸ tului interna¸ tional, caracteristica de inte rna¸ tionalitate lipsindu-i raportului juridic respectiv .
Trebuie s ˘a conchidem, în consecin¸ t ˘a, c˘a atributul caracteristic de interna¸ tionalitate al rapor tu-
lui juridic de drept al comer¸ tului interna¸ tional este det erminat de un anume element de extraneitate,
dar nu orice element de extraneitate are ¸ si valen¸ tele unui element de interna¸ tionalitate, de natur ˘a s˘a
confere caracterul de interna¸ tionalitate care luat cumul ativ cu caracterul de comercialitate s ˘a confere
raportului juridic dat, caracterul propriu unui raport de c omer¸ t interna¸ tional, guvernat de normele prin-
cipiile ¸ si institu¸ tiile Dreptului comer¸ tului interna¸ tional ce opereaz ˘a în cadrul rela¸ tiilor economice inter-
na¸ tionale,acesteadinurm ˘asituându-selabazaDreptuluicomer¸ tuluiinterna¸ tiona l,înnatura¸ siesen¸ talor.
I.3. Acte ¸ si faptejuridice de cooperare economic ˘a interna¸ tional ˘a,
esen¸ ta raporturilor juridice dedrept alcomer¸ tului inte rna¸ tional stabilitede subiecte de drept
române
Cooperarea economic ˘a interna¸ tional ˘a la care particip ˘a subiectele române de
drept al comer¸ tului interna¸ tional se poate realiza ¸ si se realizeaz˘a într-o multitudine
9

de domenii ¸ si forme care, de regul ˘a sunt prev ˘azute în acordurile bilaterale de co-
operare economic ˘a ¸ si tehnico-¸ stiin¸ tiﬁc ˘a, încheiate de România dup ˘a anul 1989.
Unele dintre cele mai importante acorduri, în baza c ˘arora se realizeaz ˘a de ani buni de
zile ¸ si care au devenit deja cadrul institu¸ tional al rapor turilor ¸ t˘arii noastre în realizarea impor-
turilor în cadrul cooper ˘arii economice interna¸ tionale pot ﬁ men¸ tionate spre exem pliﬁcare.
Astfel, Acordul european instituind o asociere între Român ia pe de o parte ¸ si Comunit ˘a¸ tile Eu-
ropene ¸ si statele membre ale acestora, pe de alt ˘a parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, care
con¸ tineimportanteprevederiasupracooper ˘ariieconomice¸ sialcooper ˘ariiﬁnanciare,seconstituieobaz ˘a
deosebitdeimportant ˘apentrucomer¸ tulinterna¸ tionalal¸ t ˘ariinoastre. AcestacordafostratiﬁcatdeRomâ-
nia prin schimb de scrisori în baza Legii nr. 20/1993 transpu s˘a în aplicare prin O.G.O. nr. 53/1994.
Exemple de acorduri de cooperare economic ˘a ce stau la baza rapor-
turilor de comer¸ t interna¸ tional al ¸ t ˘arii noastre ad ˘aug˘am pe cele mai semniﬁca-
tive, men¸ tionând ¸ si legea de ratiﬁcare a acestora, red ˘am în cele ce urmeaz ˘a.
Asfel cu Germania, H.G. nr. 437/1994; cu Cehia, Legea nr. 141 /1994; cu Slovacia, Legea
nr. 40/1994; cu Moldova, Legea nr. 94/1994; cu Brazilia, H.G . nr. 195/1994; cu Africa de Sud,
Legea nr. 25/1994; cu Iranul, H.G. nr. 145/1994; ¸ si am putea continua men¸ tionarea acordurilor com-
erciale cu Italia, China, Polonia, Ucraina, Ungaria, Uzbec histan, Azerbaidjan, ¸ T ˘arile Baltice, Alge-
ria, Cipru, Grecia, Bulgaria, Canada, S.U.A., Argentina ¸ s i multe alte ¸ t ˘ari ce mai fac parte din U.E.
Ca o reﬂectare a situ ˘arii la baza raporturilor juridice de comer¸ t interna¸ tion al a aces-
tor acorduri, invoc ˘am de asemeni spre exempliﬁcare activitatea de comer¸ t exte rior a României
pe anul 2000, astfel cum rezult ˘a datele privind exportul ¸ t ˘arii noastre din datele publicate de
Direc¸ tia General ˘a a V˘amilor la data de 15 martie 2001 în cotidianul „AZI”, de¸ si ex portul
românesc în anul 2000 a fost mai redus sub aspect valoric fa¸ t ˘a de perioada 1993-1998.
Sub acest aspect ¸ t ˘arile reprezentând clientela României la exporturile pe an ul 2000 se
prezint˘a în ordinea prioritar ˘a astfel: Italia cu 22.40%; Germania cu 15,70%; Fran¸ ta cu 7% ;
S.U.A. cu 3,70% ¸ si 55,3% exporturi în ¸ t ˘arile cu ¸ tara noastr ˘a are acorduri de cooperare eco-
nomic˘a între care ¸ si ¸ t ˘arile vecine ¸ si cele din Grupul de la Visegrad ocup ˘a locul cuvenit.
În acordurile de cooperare economic ˘a interna¸ tional ˘a la care ne-am referit prin exempliﬁcare, se
prev˘ad,deregul ˘adomeniiprecum: industria,agricultura,informatica,tr ansporturile¸ sitelecomunica¸ tiile,
construc¸ tiile industriale ¸ si civile, serviciile, ﬁnan¸ tele, b˘ancile, ¸ stiin¸ ta, tehnologia, preg ˘atirea condi¸ tiilor,
folosireafor¸ teidemunc ˘a¸ sialtedomeniideinteresreciprocdincarenulipse¸ stee vitareadubleiimpuneri.
Principalele forme de cooperare economic ˘a ¸ si tehnic ˘a interna¸ tional ˘a stipulate în acordurile inter-
na¸ tionale ale României la care deja ne-am referit în rândur ile de mai sus, sunt în esen¸ t ˘a urm˘atoarele:
1. 1.•efectuarea delucr ˘ari ¸ si prospec¸ tiuni,exploat ˘ari ¸ siexplor ˘aridez˘ac˘aminte, demineraleutile;elabo-
rareadeprogramecomunedecercetare, produc¸ tie ¸ siutili zarearesurselorenergeticedisponibileîn
cele dou˘a¸ t˘ari; realizarea deastfeldeactivit ˘a¸ tiîn comun,înceledou ˘a¸ t˘ari ¸ siter¸ te¸ t ˘ari;
10

•efectuarea de studii, proiectare, construire ¸ si punerea î n func¸ tiune de obiective economice în cele
dou˘a ¸ t˘ari ¸ si/sau în ter¸ te ¸ t ˘ari, precum ¸ si dezvoltarea sau modernizarea unor capacit ˘a¸ ti de produc¸ tie
existente;
•cooperarea în produc¸ tia de echipamente, ma¸ sini, utilaje ¸ si alte produse, subansamble ¸ si piese de
schimb,învederea satisfaceriinecesit ˘a¸ tilorinternealecelor dou ˘a¸ t˘ari ¸ siexportuluiîn ter¸ te¸ t ˘ari;
•producerea ¸ sicomercializarea încomundem ˘arfuri, inclusivînter¸ te¸ t ˘ari;
•prelucrarea deproduseutilizândcapacit ˘a¸ tiledisponibileale celordou ˘a¸ t˘ari;
•construirea, pe teritoriul ﬁec ˘arei ¸ t˘ari sau în ter¸ te¸ t ˘ari, de societ ˘a¸ ti mixte sau proprii de produc¸ tie ¸ si
comercializaredeﬁlialealeacestora,deintreprinderi ¸ s icompaniialecelordou ˘a¸ t˘ari,reprezentan¸ te
comerciale, birouri tehnico-comerciale, depozite de m ˘arfuri ¸ si piesede schimb, ateliere de service
¸ siasisten¸ t ˘atehnic˘a¸ siatelieresimilarecaresevorconveniîntrepersoanele ﬁzice ¸ sijuridicedincele
dou˘a¸ t˘ari, înconformitatecu legile ¸ sireglement ˘arileînvigoareînacestea;
•constituireadeb ˘anci mixte,societ ˘a¸ timixtedetransport ¸ si realizarea deobiectiveturisti ce;
•cooperarea ¸ si prestarea de servicii în domeniile transpor turilor ¸ si telecomunica¸ tiilor, porturilor ¸ si
zonelor libere din cele dou ˘a ¸ t˘ari ¸ si realizarea de aranjamente corespunz ˘atoare în acest scop între
autorit˘a¸ tiledintrecele dou ˘a¸ t˘ari;
•cooperarea pe ter¸ te pie¸ te în toate domeniile în care exist ˘a interes reciproc, inclusiv participarea la
realizarea în comun de proiecte în¸ t ˘ari în curs de dezvoltare cu ﬁnan¸ tarea b ˘ancilor ¸ si organismelor
economice ¸ siﬁnanciare ¸ sialteformedecooperarepecare¸ t˘arileîldetermin ˘alaoportunitate.
Acordurile în materie, încheiate de ¸ tara noastr ˘a prev˘ad c˘a formele de cooperare eco-
nomic˘a la care au convenit nu sunt limitative, persoanele ﬁzice ¸ s i juridice din cele dou ˘a
¸ t˘ari putând utiliza orice alt ˘a form˘a de cooperare care se va dovedi de interes reciproc.
Din punct de vedere juridic, opera¸ tiunile de cooperare eco nomic˘a
¸ si tehnico-¸ stiin¸ tiﬁc ˘a interna¸ tional ˘a îmbrac ˘a în principiu dou ˘a forme:
1. forma contractual ˘a care nu se concretizeaz ˘a în crearea unei noi societ ˘a¸ ti comerciale-
persoane juridice ¸ si care se prezint ˘a în cea mai numeroas ˘a parte din cazuri printr-un contract de co-
operare economic ˘a interna¸ tional ˘a încheiat între subiecte de drept comercial din ¸ t ˘arile respective.
În aceste cazuri, contractul de cooperare economic ˘a interna¸ tional ˘a apare ca o institu¸ tie ju-
ridic˘a complex ˘a, care implic ˘a de regul ˘a realizarea prealabil ˘a a unui contract cadru, pe baza
c˘aruia se încheie apoi unul sau mai multe contracte de naturi j uridice diferite. Aceste con-
tracte care se înscriu în condi¸ tiile generale ale contract ului cadru, respectiv ¸ si îi succed aces-
tuia pot dobândi obiectul speciﬁc propriu cum ar ﬁ: vânzarea -cump˘ararea, schimbul, executarea
11

de lucr˘ari, prestarea de servicii, intermedierea, transferul de t ehnologii, etc., r ˘amase îns ˘a în
strâns˘a interdependen¸ t ˘a prin scopul lor comun ¸ si anume realizarea obiectului comp lex al coop-
er˘arii care a generat contractul cadru prealabil prin acordul de voin¸ t˘a al cocontractan¸ tilor;
2. forma juridic ˘a a constituirii de societ ˘a¸ ti comerciale cu capital comun
care presupune atât o latur ˘a contractual ˘a materializat ˘a în contractul de societate ¸ si
statutul societ ˘a¸ tii, cât ¸ si una institu¸ tional ˘a prin înfruntarea unei noi persoane ju-
ridice care va spera ca un subiect distinct în dreptul comerc ial interna¸ tional.
Tema lucr ˘arii de fa¸ t ˘a ne plaseaz ˘a la domeniul formei contractuale ca instru-
ment juridic de realizare a diferitelor aspecte de cooperar e economic ˘a interna¸ tional ˘a.
CAPITOLULII
CONTRACTULCOMERCIAL
INTERNA¸ TIONAL– PRINCIPALINSTRUMENT JURIDICDEREALIZAR E A
COOPER ˘ARIIECONOMICEINTERNA¸ TIONALE
II.1. Contractul Comercial Interna¸ tional –no¸ tiune, nat ur˘a ¸ sicaractere juridice
Contractele reprezint ˘a institu¸ tia central ˘a a Dreptului comer¸ tului inter-
na¸ tional, ele constituind cel mai important instrument ju ridic de realizare
a opera¸ tiunilor de comer¸ t exterior ¸ si cooperare economi c˘a interna¸ tional ˘a.
Contractul comercial interna¸ tional reprezint ˘a o form ˘a a contractelor comer-
ciale ¸ si astfel întocmai ca ¸ si acestea, au ca drept comun re glement˘arile aplica-
bile contractelor civile în general fa¸ t ˘a de care, îns ˘a, se deosebesc prin particularit ˘a¸ ti
anume, generate, îndeosebi de caracteristica lor speciﬁc ˘a, cea de interna¸ tionalitate.
Sub acest aspect, contractul comercial interna¸ tional, fa ce în dese cazuri obiectul de regle-
mentare al conven¸ tiilor ¸ si acordurilor interna¸ tionale , astfel cum se va vedea în capitolele urm ˘atoare.
Contractul de comer¸ t interna¸ tional poate ﬁ deﬁnit ca acor dul de voin¸ t ˘a realizat în-
tre doi sau mai mul¸ ti participan¸ ti la comer¸ tul interna¸ t ional, subiec¸ ti de drept apar¸ tinând or-
dinii juridice interna¸ tionale, sau subiecte de drept apar ¸ tinând ordinii juridice na¸ tionale din state
diferite în scopul de a crea, modiﬁca sau stinge raporturi ju ridice de comer¸ t interna¸ tional.
12

Ca una din cele mai importante institu¸ tii juridice ale Drep tului comer¸ tului interna¸ tional
cu un rol de instrument juridic primordial de derulare a schi mburilor economice inter-
na¸ tionale, contractul comercial interna¸ tional opereaz ˘a în domeniile: vânzarea comercial ˘a inter-
na¸ tional˘a, transportul interna¸ tional de m ˘arfuri ¸ si persoane, asigur ˘arile interna¸ tionale, etc.
Contractul de comer¸ t interna¸ tional se distinge de contra ctele încheiate de participan¸ tii la com-
er¸ tul intern prin caracteristica de interna¸ tionalitate care luat˘a cumulativ cu cea de comercialitate îi
deﬁne¸ ste speciﬁcul ¸ si-l delimiteaz ˘a de toate contractele reglementate prin normele dreptului comun.
Acesta reprezint ˘a un act de comer¸ t generator de obliga¸ tii juridice în plan c omercial în ¸ t ˘ari diferite.
De o divers ˘a ¸ si variat ˘a multitudine, contractul comercial interna¸ tional se ide ntiﬁc˘a prin carac-
tere juridice proprii care i se pot atribui, astfel: contrac t cu titlu oneros, contract sinalagmatic, con-
tract cu caracter comutativ, contract consensual ¸ si contr act reprezentând acte sau fapte de comer¸ t.
1. Caracterul oneros al contractului comercial interna¸ ti onal î¸ si are
sorgintea în conceptul art. 945, Cod civil roman care preved e: „contrac-
tul oneros este acela în care ﬁecare parte dore¸ ste a procura un avantaj.”
În cazul nostru, constat ˘am faptul c ˘a orice contract comercial interna¸ tional, se înscrie în ca t-
egoria generic ˘a a faptelor de comer¸ t prin care se urm ˘are¸ ste ca ﬁnalitate ob¸ tinerea unui proﬁt.
Finalitatea oric ˘arui asemenea contract, îns ˘a, ¸ tinte¸ ste la scopuri similare de c ˘atre ﬁecare
subiect care particip ˘a în contract, care se oblig ˘a în ceea ce-l prive¸ ste, tocmai în vederea ob¸ tinerii
unui avantaj material drept contra presta¸ tie a parteneril or s˘ai din respectivul contract. În acest
caz în realizarea unui proﬁt de c ˘atre ﬁecare cocontractant ¸ tine de îns ˘a¸ si esen¸ ta comer¸ tului.
Unele aspecte de aparent ˘a gratuitate, care ¸ tin de practica comer¸ tului interna¸ ti onal, care
nu pot ﬁ ignorate nici în doctrin ˘a, nu obiecteaz ˘a ¸ si nu neag ˘a în ultim ˘a instan¸ t ˘a caracterul
oneros al contractului comercial interna¸ tional. Astfel d e opera¸ tiuni comerciale în planul com-
er¸ tului interna¸ tional precum: distribuirea gratuit ˘a de e¸ santioane, selectarea unor m ˘arfuri, vân-
zarea promo¸ tional ˘a, licen¸ tele neremunerate de brevete de inven¸ tii, etc., u rm˘are¸ ste în ﬁnali-
tatea lor, prin atragerea clientelei ¸ si consolidarea pozi ¸ tiei pe pia¸ t ˘a, tot realizarea de proﬁturi
sigure ¸ si substan¸ tiale în viitor, pe cale indirect ˘a a unor asemenea „inven¸ tii”bine plasate.
2. Contractul comercial interna¸ tional este un contract si nalagmatic deoarece obliga¸ ti-
ile p˘ar¸ tilor în mod corelativ, dreptul uneia devine prin contra ct obliga¸ tia celeilalte ¸ si vicev-
ersa, reciprocitatea drepturilor ¸ si obliga¸ tiilor deter minând implicit interdependen¸ ta lor.
Din acest caracter juridic sinalagmatic al contractului co mercial interna¸ tional decurg
consecin¸ tele unor asemnea obliga¸ tii corelative precum f acultatea invoc ˘arii excep¸ tiei de neex-
ecutare ¸ si voca¸ tia de a cere executarea ori rezolu¸ tiunea contractului de c ˘atre partea in-
teresat˘a în cazul în care partenerul s ˘au nu execut ˘a obliga¸ tia asumat ˘a prin contract.
De esen¸ ta economic ˘a ¸ si juridic ˘a a opera¸ tiunilor de come¸ t interna¸ tional depinde îns ˘a¸ si car-
acterul lucrativ al acestora. Astfe se explic ˘a de ce contractele comerciale interna¸ tionale care
operaz˘a în acest domeniu, cu doar o singur ˘a excep¸ tie sunt contracte sinalagmatice perfecte.
13

În raporturile de comer¸ t interna¸ tional acestea se prezin t˘a în mod invariabil ca ﬁ-
ind contracte comerciale interna¸ tionale sinalagmatice p erfecte, deoarece prin acestea man-
datul se oblig ˘a ¸ si el fa¸ t ˘a de mandatar, deponentul se oblig ˘a ¸ si el fa¸ t ˘a de depozitar,
iar împrumutatul la rândul s ˘au trebuie s ˘a pl˘ateasc˘a împrumutatorului dobânda cuvenit ˘a.
Doar contractul de gaj comercial î¸ si p ˘astraz˘a caracterul sinalagmatic imperfect
deoarece, în principiu, genereaz ˘a obliga¸ tii inerente posesiei doar în sarcina creditoru-
lui garantat, în m ˘asura în care nu a prilejuit cheltuieli de conservare ¸ si de î ntre¸ tinere,
cheltuieli care conform art. 1691, alin. 2, Cod civil roman, incumb˘a debitatorului.
3. Contractul comercial interna¸ tional este unul comutati v, deoarece atât ex-
isten¸ ta cât ¸ si întinderea obliga¸ tiilor ¸ si r ˘aspunderilor corelative la care p ˘ar¸ tile convin,
sunt certe ¸ si determinate ori determinabile din chiar mome ntul închierii contractului.
4. Contractul comercial interna¸ tional are caracterul jur idic consensual, deoarece se
închie prin simplul acord de voin¸ t ˘a al p˘ar¸ tilor, iar forma scris ˘a în care se realizeaz ˘a acest
contract nu se constituie într-o condi¸ tie de validitate a c ontractului. Indeob¸ ste i se re-
cunoa¸ ste forma scris ˘a a contractului comercial interna¸ tional ad probatione ¸ s i nu ad validitatem
în sensul c ˘a prin înscrisul constatator al voin¸ tei p ˘ar¸ tilor contractante în deplin consens, con-
fer˘a acestora deplina certitudine asupra existen¸ tei întinde rii ¸ si condi¸ tiilor de executare a obli-
ga¸ tiilor corelative la care p ˘ar¸ tile au convenit pe baza principiului libert ˘a¸ tii contractuale.
5. Toate contractele comerciale interna¸ tionale sunt f ˘ar˘a excep¸ tie acte sau fapte de comer¸ t, ur-
m˘arind întotdeauna un scop speculativ deoarece ﬁecare din p ˘ar¸ tile contractante î¸ si angajeaz ˘a obliga¸ ti-
ile în ideea ob¸ tinerii unui proﬁt. Cu atât mai mult contract ul în cauz ˘a – contractul comercial inter-
na¸ tional–operândîndomeniulcooper ˘ariieconomiceinterna¸ tionale,urm ˘are¸ steînﬁnalitateasaob¸ tinerea
proﬁtului în func¸ tie de speciﬁcul actelor sau faptelor de c omer¸ t pe care le instrumenteaz ˘a juridic.
II.2. Criteriide domeniul dreptului civil ¸ si aldreptului comercial declasiﬁcare acontractelor
comerciale interna¸ tionale
Abordareatemeilucr ˘arii noastreimuneo tratarechiar ¸ si succint ˘aaprincipaleloraspecte
juridice¸ sieconomicealecriteriilordeclasiﬁcareacont ractelorcomercialeinterna¸ tionalecareprinnatura
sa speciﬁc ˘a reprezint ˘a principalulinstrumentjuridicde realizare a cooper ˘arii economiceinterna¸ tionale.
O clasiﬁcare pe baz ˘a de criterii valorice de o real ˘a certitudine este cu atât mai
¸ si necesar ˘a cu cât contractele comerciale interna¸ tionale atât de num eroase în varietatea
lor se aﬂ ˘a într-un continuu proces de transformare ¸ si adaptare la co ndi¸ tiile modiﬁc ˘arii
formelor ¸ si diversiﬁc ˘arii schimburilor economice interna¸ tionale puternic mar cate de tendin¸ tele
mondializ ˘arii vie¸ tii economice ¸ si social politice ce se manifest ˘a în întreaga lume.
În asemenea cadru social – economic juridice¸ ste determina t, contractele comerciale inter-
na¸ tionale sunt susceptibile de clasiﬁc ˘ari în func¸ tie de mai multe criterii, unele nespeciﬁce, de n atur˘a
civil˘a – mai general ˘a ¸ si altele speciﬁce dreptului comer¸ tului interna¸ tiona l, de natur ˘a special ˘a.
14

II.2.1. Clasiﬁc ˘arialecontractelorcomerciale intena¸ tional dup ˘a criterii denatur ˘a civil˘a
Criteriile nespeciﬁce de natura dreptului civil ce stau la b aza clasiﬁc ˘arii contractelor
comerciale interna¸ tionale privesc în primul rând urm ˘atoarele aspecte: efectele pe care le
produc contractele, modul de executare a acestora, corela¸ tia existent ˘a între ele ¸ si obiec-
tul obliga¸ tiilor asumate de c ˘atre p˘ar¸ ti în contractul comercial interna¸ tional, criterii pe care
cu distinc¸ tia pe care o determin ˘a, le vom prezenta pe scurt în cele ce urmeaz ˘a.
A. Din punctul de vedere al efectelor ce le produc, contracte le comerciale interna¸ tionale
precum ¸ si contractele civil pot ﬁ constitutive, translati ve, sau declarative de drepturi.
În raporturile de comer¸ t interna¸ tional în care prin contr act se constituie de obicei drep-
tul de crean¸ t ˘a, contractele comerciale interna¸ tionale pot ﬁ spre exemp lu contractul de man-
dat comercial interna¸ tional, contractul de transport int erna¸ tional de m ˘arfuri ¸ si altele.
Cel mai frecvent întâlnit exemplu de contract comercial int erna¸ tional
translativ de drepturi îl constituie contractul de vânzare comercial ˘a interna¸ tion-
al˘a de m ˘arfuri, iar in categoria contractelor interna¸ tionale dec larative de drep-
turi, exemplul cel mai potrivit îl constituie tranzac¸ tia c omercial˘a interna¸ tional ˘a.
B. Precum ¸ si contractele civile din punctul de vedere al mod ului de exe-
cutare, contractele comerciale interna¸ tionale se distin g în contracte cu executare ime-
diat˘a, contracte comerciale interna¸ tionale cu executare succ esiv˘a ¸ si a treia cate-
gorie o constituie contractele comerciale interna¸ tional e cu executare continu ˘a.
Cu referire la contractele comerciale interna¸ tionale cu e xecutare imediat ˘a care în co-
operarea economic ˘a interna¸ tional ˘a, tinde sa se realizeze pe termene medii si de lung ˘a du-
rat˘a trebuie ar ˘atat c˘a acestea sunt în practic ˘a, mai rar întâlnite precum în cazul dis-
tribuirii e¸ santioanelor sau cel al contractului de licen¸ t˘a gratuit˘a a unui brevet de inven¸ tie.
Celmaifrecventîntâlnitesuntlaacestcriteriudeclasiﬁc are,contractelecomercialeinterna¸ tionale
cuexecutaresuccesiv ˘apotrivitc ˘aroraobliga¸ tiilep ˘ar¸ tilor,saucelpu¸ tinobliga¸ tiaasumat ˘adeunadinp ˘ar¸ ti,
presupune o executare într-o durat ˘a de timp a unei serii de presta¸ tii de acela¸ si fel repetate l a anumite
intervale de timp, ﬁe ca o repetabilitate regulat ˘a, ﬁe una neregulat ˘a. Exemple mai potrivite la aceast ˘a
categoriedecontractelecomercialeinterna¸ tionalecuex ecutaresuccesiv ˘a,constituiecontractulcomercial
interna¸ tionaldeleasingca¸ sicontractuldevânzarecome rcial˘ainterna¸ tional ˘adem˘arfuriîncontrapartid ˘a.
În categoria contractele comerciale interna¸ tionale cu ex ecutare continu ˘a în care obli-
ga¸ tiile asumate de cel pu¸ tin o parte din contract pot ﬁ înde plinite numai printr-o activi-
tate neîntrerupt ˘a pe toat ˘a durata de valabilitate a contractului, de debitor, spre ex emplu se
plaseaz˘a perfect contractul interna¸ tional de furnizare a energie i electrice sau gazelor naturale.
15

C. Pe criteriul corela¸ tiei existente între ele, contracte le comer-
ciale interna¸ tionale se disting în contracte principale ¸ si accesorii.
Categoria contractelor comerciale interna¸ tionale princ ipale cuprinde toate conven¸ tiile incheiate
între p˘ar¸ ti cu o valoare juridic ˘a de sine st ˘at˘atoare f˘ar˘a a depinde de vreo împrejurare sau modal-
itate de vreun alt contract. Este de precizat faptul c ˘a în marea lor majoritate contractele
comerciale interna¸ tionale sunt contracte principale. Ac east˘a principal ˘a ¸ si deosebit de impor-
tant˘a ¸ si larg ˘a categorie a contractelor comerciale interna¸ tionale poa te ﬁ exempliﬁcat ˘a prin con-
tractele de transport interna¸ tional de m ˘arfuri (terestre, aeriene, maritime), contractul de vân-
zare comercial ˘a interna¸ tional ˘a de m˘arfuri sau cu contractul de mandat comercial interna¸ tiona l.
Contractele comerciale interna¸ tionale accesorii consta u în conve¸ tiile care nu au
nici existen¸ ta ¸ si nici valoarea juridic ˘a de sine st ˘at˘atoare ¸ si depind intodeauna de exis-
ten¸ ta unui contract comercial interna¸ tional principal d e spe¸ ta celor ar ˘atate în rândurile de
mai sus, cum ar ﬁ de exemplu contractul de gaj comercial inter na¸ tional, ﬁdejusiunea com-
ercial˘a bancar ˘a interna¸ tional ˘a, clauza penal ˘a a contractului comercial interna¸ tional, etc.
D. din punctul de vedere al obiectului obliga¸ tiilor pe care le insereaz ˘a p˘ar¸ tile în con-
tractele comerciale interna¸ tionale acestea se disting în trei categorii corespunz ˘atoare verbelor a
da, a face ¸ si respectiv a nu face obliga¸ tii de rezultat (cu e xcluderea celor de diligen¸ t ˘a).
Osubclasiﬁcarepecriteriulpreponderent economicdistin gemdou˘acategoriiimportantealecon-
tractele comerciale interna¸ tionale în contracte având ca obiect livrarea de m ˘arfuri ¸ si contracte având
ca obiect al obliga¸ tiilor asumate de cel pu¸ tin o parte din c onven¸ tie, contracte de executare de lucr ˘ari
¸ si contracte având ca obiect al obliga¸ tiilor cel pu¸ tin un a din p˘ar¸ ti, contracte de prestare de servicii.
II.2.2. Clasiﬁc ˘arialecontractelor comercialeinterna¸ tionalepe criter ii economice ¸ si juridice
(comerciale) speciﬁce raporturilor comer¸ tului interna¸ tional
Prin natura sa proprie, de sine st ˘at˘atoare, Dreptul comer¸ tului interna¸ tional cunoa¸ ste ¸ si se re-
cunoa¸ ste unele criterii speciﬁce de clasiﬁcare a contract elor comerciale interna¸ tionale din care vom
prezenta în mod succint pe cele ce prezint ˘a o mai mare importan¸ t ˘a cel pu¸ tin sub aspectul regimului
juridic propriu – speciﬁc al diferitelor categorii de contr acte rezultând din chiar aplicarea acestor cri-
terii speciﬁce opera¸ tiunilor comerciale interna¸ tional e ¸ si anume: criteriile speciﬁce ¸ si clasiﬁcarea con-
tractelor comercialeinterna¸ tionalecare privescnatura opera¸ tiunilorcomerciale ceformeaz ˘a obiectullor,
structura ¸ si gradul lor de complexitate al contractului pr ecum ¸ si pe criteriul naturii ¸ si pozi¸ tiei juridice a
subiectelor contractului de comer¸ t interna¸ tional deter min˘a o distinc¸ tie a categoriilor acestor contracte
asupra c˘areia atât practica comercial ˘a interna¸ tional ˘a ca ¸ si doctrin ˘a cu jurispruden¸ ta sunt în acord.
A. Pe criteriul ¸ tinând de natura opera¸ tiunilor comercial e care constituie
obiectul lor, contractele comerciale interna¸ tionale se d isting în contracte de com-
er¸ t interna¸ tional propriu-zis ¸ si contracte de cooperar e economic ˘a interna¸ tional ˘a.
Prima categorie cuprinde toate contractele a¸ sa – zise clas ice de comer¸ t inter-
16

na¸ tional al c ˘aror obiect const ˘a în opera¸ tiunile de export sau import de m ˘arfuri ¸ si ser-
vicii corespunzând sensului etimologic al cuvântului „com er¸ t” care au ca principal instru-
ment juridic contractul de vânzare – cump ˘arare interna¸ tional ˘a de m ˘arfuri ca ¸ si contrac-
tul de schimb comercial interna¸ tional, bineîn¸ teles cu va rietatea larg ˘a a formelor lor.
A doua categorie determinat ˘a de acest criteriu de clasiﬁcare este cea care cuprinde cont ractele
comerciale interna¸ tionale speciﬁce evolu¸ tiei de progre s economic a epocii moderne, contracte al c ˘aror
obiect îl formeaz ˘a opera¸ tiunile speciﬁce actualei cooper ˘ari economice interna¸ tionale, opera¸ tiuni care
nu implic ˘a o leg˘atur˘a direct˘a cu m˘arfurile, ci ele dau expresie unor rela¸ tii de conlucrare în tre p˘ar¸ tile
contractantepentrudesf ˘a¸ surarea–deregul ˘a,peperioadedetimpdeterminateaunoropera¸ tiuniconexa te
înscopulob¸ tineriideavantajereciproce. Demulteoricon tracteledecooperareeconomic ˘ainterna¸ tional ˘a
sedesf˘a¸ soar˘aîncadrulunorformeinstitu¸ tionalizateprecumsociet ˘a¸ tilecomercialecuparticiparestr ˘ain˘a.
B. În func¸ tie de structura ¸ si gradul de complexitate a lor, contractele comerciale interna¸ tionale
se disting în contracte comerciale interna¸ tionale unitar e în cazul în care acestea presupun, prin natura
lor un singur acord de voin¸ t ˘a precum spre exemplu, contractele de vânzare – cump ˘arare, de mandat, de
depozit, de transport, comerciale interna¸ tionale ¸ si con tracte comerciale interna¸ tionale complexe, atunci
când structura lor cuprinde dou ˘a sau mai multe acorduri de voin¸ t ˘a în sens de „negociere” care ﬁind
legateîntreeleînstrâns ˘ainterdependen¸ t ˘aprintr-oﬁnalitateeconomic ˘a,caoentitatejuridic ˘aguvernat ˘ade
anumitereguliproprii,înacela¸ sitimpdistinctedenorme leaplicabileelementelorcontractualececompun
respectiva entitate. Indiferent dac ˘a aceste multiple acorduri de voin¸ t ˘a sunt sau nu consemnate într-un
înscrisunicsauînînscrisuriseparate,încategoriacontr actelorcomercialeinterna¸ tionalecomplexepoate
ﬁ exempliﬁcat ˘a prin contracte de contrapartid ˘a, contractele de exporturi complexe ca ¸ si unele forme ale
contractului de consulting – engisering precum vânzarea „l a cheie”, contractul de cooperare economic ˘a
interna¸ tional ˘a, contractul deleasing ¸ si altele. Contractele comercial einterna¸ tionalecomplexeau devenit
înzilelenoastredinceîncemaidesfolositeîncomer¸ tulin terna¸ tional,totu¸ siînpractic ˘adistinc¸ tia–granite
– dintre cele unitare ¸ si cele complexe nu se contureaz ˘a întodeauna una perfect exhaustiv ˘a ¸ si de aceea
delimitarea o poate face judec ˘atorul sau arbitrul, de la caz la caz, interpretând judicios voin¸ ta p˘ar¸ tilor.
C. Sub aspectul criteriului legat de natura subiectelor, co ntractele comer-
ciale interna¸ tionale pot intra în categoria contractelor comerciale interna¸ tionale obi¸ s-
nuite sau în cea a contractele interna¸ tionale mixte numite ¸ si semiinterna¸ tionale.
Prima categorie cuprinde contractele încheiate între part icipan¸ tii apar¸ tinând or-
dinii juridice interne a statelor (comercian¸ ti, persoane ﬁzice, societ ˘a¸ ti comerciale, etc.).
Categoria contractelor comerciale interna¸ tionale mixte , cuprinde contracte în care
una din p ˘ar¸ ti este un stat în pozi¸ tia juridic ˘a de „jure gestionis” iar cealalt ˘a parte
o persoan ˘a ﬁzic˘a sau juridic ˘a apar¸ tinând ordinii de drept interne al unui alt stat.
II.3. Etapelespeciﬁce aleincheierii contractului comerc ial interna¸ tional impusede tehnica
juridic˘a speciﬁc ˘a comer¸ tului interna¸ tional
17

II.3.1. Uneledemersuri precontractuale aleîncheierii co ntractului comercial interna¸ tional
Negocierile ¸ siînﬁnal perfectarea unuicontract comercia linterna¸ tionalimplic ˘aoseriedeactivit ˘a¸ ti
speciﬁce ¸ si anumite damersuri prealabile tratativelor pr in care se ﬁnalizeaz ˘a formarea propriu-zis ˘a a
respectivuluicontractcepoart ˘adenumireaconven¸ tional ˘a–generic ˘adedemersuriprecontractuale,astfel:
A. Demersurile exploratorii preced încheierea contractul ui comercial interna¸ tional prin în-
deplinirea unor activit ˘a¸ ti de prospectare, investigare ¸ si informare asupra aspe ctelor ¸ si facto-
rilor conjuncturali ale pie¸ tii care circumscrie interesu l – obiect de contractare, asupra ofer-
tan¸ tilor privind pozi¸ tia ¸ si bonitatea acestora astfel c a exportatorul, dup ˘a caz importatorul (furni-
zorul sau beneﬁciarul presta¸ tiilor ori serviciilor) s ˘a-¸ si poat˘a manifesta o op¸ tiune în deplin ˘a cuno¸ st-
in¸ t˘a de cauz ˘a asupra unor riscuri ¸ si modalit ˘a¸ ti de prevenire a acestora prin clauze speciﬁce
dar ¸ si asupra datelor orientative ¸ si de prognoz ˘a privind raportul între cerere ¸ si ofert ˘a cu trim-
itere asupra unui pre¸ t convenabil de negociat ¸ si unor cond i¸ tii – clauze contractuale favorabile.
B. Demersul de ini¸ tiere a dialogului de contractare urmeaz ˘a rezultatelor favorabile ob¸ tinute
în demersul exploratoriu prin care interesul ini¸ tiatorul ui contractului comercial interna¸ tional l-
a conturat ¸ si ﬁxat asupra unuia din eventualii parteneri, l -a materializat prin propunerea în-
ceperii de negocieri cu viitorii virtuali parteneri contra ctuali. Acest dialog contractual poate
ﬁ propus de c ˘atre oricare din cei interesa¸ ti s ˘a contracteze în calitate de exportator, importa-
tor, intermediar, etc. Trebuie s ˘a preciz˘am, îns˘a, pe baza practicii comerciale interna¸ tionale,
c˘a atât în ini¸ tiere ¸ si, în special, negocierile în sine au un caracter facultativ, dar r ˘amân o
etap˘a – condi¸ tie prealabil ˘a încheierii contractului comercial interna¸ tional, prac tica comercial ˘a in-
terna¸ tional ˘a demonstrând constant ¸ si cu prisosin¸ t ˘a acest fapt de necontestat. Faptul se explic ˘a ¸ si
prin implica¸ tiile juridice ¸ si economice pe care le compor t˘a contractele comerciale interna¸ tionale
atât de complexe care pot conduce la implica¸ tii ¸ si conseci n¸ te ulterioare încheierii contractului.
C.Desf˘a¸ surarea dialoguluicontractualpropriu-zisreprezint ˘acea maiimportant ˘a ¸ sifundamental ˘a
etap˘a, de altfel ca ¸ si procesul de tehnic ˘a juridic˘a de încheiere a contractului comercial interna¸ tional, în
care oferta ferm ˘a – propunere de contractare a exportatorului ¸ si comanda – p ropunere a importatorului,
se constituie în mijloace necesare – imperative pentru real izarea unor cerin¸ te esen¸ tiale pentru realizarea
consim¸ t˘amântului luate în mod cumulativ în obligarea juridice¸ ste reciproc˘a a partenerilor contractuali.
În aceste condi¸ tii ce se impun realizate în mod cumulativ în cadrul aces-
tui demers precontractual al încheierii contractului come rcial interna¸ tional se înscriu:
•consensulp ˘ar¸ tilorprin careseexprim ˘aasentimentulacestoradea seobilajuridice¸ ste;
•concordan¸ tadeplin ˘aîntrevoin¸ telep ˘ar¸ tilor,subaspectulcon¸ tinutuluimanifest ˘ariivolitive;
•coexisten¸ ta,încorelativitateaei aactelormanifest ˘ariivoli¸ tionale.
18

Acestecondi¸ tiinusepotîns ˘arealizadecâtprininstrumentarulconferitdeatributele valoricecare
deﬁnesc un bun negociator pe care le enumer ˘am f˘ar˘a comentariile l ˘amuritoare, astfel: capacitatea ¸ si
disponibilitateadecomunicare,aptitudineadeconcesiun e,abilitatearealiz ˘ariicompromisului,operfect ˘a
tehnic˘a de logic ˘a a argument ˘arii ¸ si receptivitatea la obiec¸ tiile formulate de c ˘atre partenerul de dialog.
II.3.2. Lansarea ofertei dea contracta
Oferta de a contracta – ofert ˘a ferm˘a – reprezint ˘a propunerea pe care o persoan ˘a ﬁz-
ic˘a sau juridic ˘a o face unei alte asemenea persoane sau publicului în genera l, în vederea
încheierii unui contract ¸ si care d ˘a expresie unei manifest ˘ari unilaterale de voin¸ t ˘a care prin natura
sa ¸ si ﬁnalitatea urm ˘arit˘a î¸ si poate produce efectele scontate speciﬁce tehnicii ju ridice a con-
tract˘arii numai în m ˘asura aducerii ei la îndeplinirea destinatarului a cliente lei în general.
Aceast˘a propunere pentru a ﬁ considerat ˘a ofert ˘a trebuie
s˘a îndeplineasc ˘a în mod cumulat trei condi¸ tii exprese, astfel:
a) oferta trebuie s ˘a ﬁe ferm ˘a în sensul de a ﬁ exprimat ˘a în manier ˘a de angajament juridic, atestând
pe de o parte voin¸ ta ofertantului de a se obliga, iar pe de alt ˘a parte ea trebuie s ˘a aib˘a caracter
cert ¸ si deﬁnitiv ﬁind formulat ˘a f˘ar˘a rezerve. O ofert ˘a f˘acut˘a f˘ar˘a caracterul de angajament dobân-
de¸ ste caracterul de ofert ˘a publicitar ˘a cu semniﬁca¸ tia doar a unei institu¸ tii la negocieri viito are.
b) oferta trebuie s ˘a ﬁe precis ˘a ¸ si complet ˘a, con¸ tinând suﬁciente preciz ˘ari referitoare la toate
elementele contractului spre a c ˘arui încheiere tinde, astfel contractul s ˘a poat˘a ﬁ perfec-
tat prin simpla acceptare a lui de c ˘atre destinatar. Astfel oferta precis ˘a trebuie s ˘a in-
dice natura ¸ si obiectul contractului urm ˘arit, cu precizarea obliga¸ tiilor ﬁec ˘areia dintre p ˘ar¸ ti;
c) oferta s ˘a ﬁe expres ˘a adresat ˘a uneia sau mai multor persoane ﬁzice sau ju-
ridice determinate anume, cu care ofertantul inten¸ tionea z˘a s˘a încheie contractul.
II.3.3. Acceptarea ofertei
Faptuldeaaccepta ofertareprezint ˘ao manifestareunilateral ˘adevoin¸ t ˘aînsensul
integr˘arii în actul de voin¸ t ˘a exprimat prin oferta de contractare primit ˘a al c˘arei destinatar î¸ si exprim ˘a
adeziunea deplin ˘a ¸ si necondi¸ tionat ˘a la propunerea de contractare ce i-a fost avansat ˘a de c˘atre ofertant.
Acceptarea ofertei poate ﬁ expres ˘a, când ea se concretizeaz ˘a în r˘aspunsul destinataru-
lui con¸ tinând acordul acestuia cu propunerea de contracta re adresat ˘a lui de c ˘atre contractant.
Acceptarea ofertei poate ﬁ ¸ si tacit ˘a dac˘a se prezint ˘a ca un fapt juridic oarecare care exprim ˘a
îns˘a voin¸ ta neîndoielnic ˘a a acceptantului de a încheia contractul în maniera prezent at˘a în ofert ˘a.
Pentru a produce efectele speciﬁce acestui act unilateral d e
voin¸ t˘a acceptarea ofertei trbuie s ˘a r˘aspund˘a la urm ˘atoarele condi¸ tii:
19

•s˘aemanedeladestinatarulofertei saudelareprezentantul s ˘au autorizat;
•s˘aﬁe conform ˘acu oferta;
•s˘aajung˘alacuno¸ stin¸ tapartenaruluiofertant întermenul deacce ptare.
Termenul de acceptare al ofertei valabil pentru a produce ef ectul perfec-
t˘arii contractului comercial interna¸ tional poate ﬁ unul co nven¸ tional sau unul legal.
Prin termenul conven¸ tional de acceptare al ofertei se în¸ t elege
chiar termenul de acceptare stabilit prin contractul ofert ei.
Termenul legal de acceptare care este de regul ˘a stabilit de legea comercial ˘a ce
va cârmui contractul comercial interna¸ tional este determ inat legiuitor luându-se în consid-
erare termenul necesar schimbului între propunerea ¸ si acc eptarea contractului ca un cri-
teriu de apreciere pentru organul de jurisdic¸ tie ¸ si nu sub forma unui termen ﬁx expri-
mat în zile, ajungându-se astfel la a¸ sa numitul termen rezo nabil de acceptare a ofertei.
II.4. Elementele, forma ¸ si con¸ tinutul contractului come rcial interna¸ tional
II.4.1. Elementele contractului comercial interna¸ tiona l
Contractul comercial interna¸ tional este în esen¸ ta sa eco nomic˘a ¸ si juridic ˘a de-
terminat de urm ˘atoarele elemente: capacitatea p ˘ar¸ tilor, consim¸ t ˘amântul p ˘ar¸ tilor,
un obiect în care se concretizeaz ˘a presta¸ tiile asumate prin conven¸ tia p ˘ar¸ tilor ¸ si
o cauz˘a care d ˘a expresie scopului în atingerea c ˘aruia p˘ar¸ tile au consim¸ tit.
Oscurt˘aprezentareaelementelorcontractuluicomercialinterna ¸ tionalfacem înceleceurmeaz ˘a:
A.Capacitateap ˘ar¸ tilorserefer ˘alaaptitudineasubiec¸ tilordedreptdecareseleag ˘araportuljuridic
obliga¸ tional din zona economic ˘a a comer¸ tului interna¸ tional cu cadrul s ˘au juridic speciﬁc caracterizate
printr-o mare diversitate. Astfel, unuia dintre subiec¸ ti precum statele ¸ si organiza¸ tiile interna¸ tionale in-
terstatale apar¸ tinând ordinii publice interna¸ tionale, al¸ tii, precum societ ˘a¸ ti comerciale, comercian¸ ti per-
soane ﬁzice, organiza¸ tii diverse, etc., apar¸ tinând unei ordini publice na¸ tionale ale diferitelor ¸ t ˘ari.
În raport de apartenen¸ ta subiectelor de drept respectiv, l a ordinea juridic ˘a interna¸ tional ˘a
operând într-o zon ˘a economic ˘a mai larg ˘a dar eterogen ˘a sau la ordinea juridic ˘a na¸ tional ˘a ¸ si în
func¸ tie de legea aplicabil ˘a statutului lor juridic, ace¸ sti subiec¸ ti de drept ai come r¸ tului interna¸ tional
au o capacitate subiec¸ tional ˘a de folosin¸ t ˘a ca ¸ si o capacitate de exerci¸ tiu diferite ca întindere.
20

B. Consim¸ t ˘amântul p ˘ar¸ tilor contractante în domeniul comer¸ tului inter-
na¸ tional este susceptibil în conceptul s ˘au la o dubl ˘a accep¸ tiune ¸ si anume:
1. În sens restrâns consim¸ t ˘amântul p ˘ar¸ tilor reprezint ˘a manifestarea
voin¸ tei juridice a unei persoane în scopul încheierii unui act juridic;
2. În sens larg este un acord de voin¸ t ˘a între dou ˘a sau mai multe persoane.
În oricare dintre cele dou ˘a accep¸ tiuni, consim¸ t ˘amântul p ˘ar¸ tilor produce efecte juridice, ¸ si se
consider˘a valabil exprimat numai dac ˘a a fost dat de c ˘atre partea respectiv ˘a a negocierilor unui con-
tract în mod liber ¸ si în deplin ˘a cuno¸ stin¸ t ˘a de cauz ˘a. În consecin¸ t ˘a contractul nu trebuie s ˘a ﬁe vi-
ciat în con¸ tinutul s ˘au intelectual prin eroare sau dol ¸ si nici în exercitarea sa liber˘a prin violen¸ t ˘a.
Ca element al contractului comercial interna¸ tional regim ul juridic al consim¸ t ˘amântului p ˘ar¸ tilor
suport˘a unele accente de speciﬁcitate în raport cu cel al consim¸ t ˘amântului în actele civile.
Faptul se explic ˘a prin aceea c ˘a între viciile clasice ale consim¸ t ˘amântului p ˘ar¸ tilor mai
apare elementul contractului comercial interna¸ tional ¸ s i leziunea contractual ˘a odat˘a cu insti-
tuirea unei anumite limit ˘ari ale erorii substan¸ tiale când devine prezent ˘a în practic ˘a ¸ si eroarea
de drept. Cesiunea contractual ˘a reprezint ˘a paguba material ˘a pe care o sufer ˘a una din
p˘ar¸ tile consim¸ t ˘amântului datorit ˘a dispropor¸ tiei valide de valoare la momentul contract ˘arii, în-
tre presta¸ tia la care s-a obligat ¸ si cea pe care urmeaz ˘a s˘a o primeasc ˘a în schimb.
În ceea ce prive¸ ste eroarea, aceasta constituie o reprezen tare fals ˘a inexact ˘a ¸ si de-
naturat˘a a realit ˘a¸ tii la încheierea contractului comercial interna¸ tiona l cu men¸ tinerea sen-
sului erorii de fapt când eroarea are la baz ˘a o fals ˘a reprezentare a situa¸ tiei de fapt
¸ si forma de eroare de drept când eroarea prive¸ ste existen¸ ta unei norme de drept.
C. Obiectul contractului comercial interna¸ tional desemn eaz˘a ¸ si în acest caz ac¸ tiunea sau in-
ac¸ tiunea la care cel pu¸ tin una din p ˘ar¸ ti se oblig ˘a prin respectivul contract ¸ si când presta¸ tia se refer ˘a
la bunuri, acesta se identiﬁc ˘a cu conceptul de obiect al contractului. Obiectul contract ului comer-
cial interna¸ tional este adesea unul complex ﬁind alc ˘atuit din obliga¸ tii valabile de regul ˘a pentru con-
tractele civile cu accente speciﬁce comer¸ tului interna¸ t ional în care o semniﬁca¸ tie deosebit ˘a dobân-
de¸ ste distinc¸ tia între presta¸ tiile în natur ˘a, precum cele ale vânz ˘atorului, c ˘ar˘au¸ sului, antreprenorului
ce se concretizeaz ˘a în „dare”, „facere”, sau în „nonfacere” astfel cum sunt obl iga¸ tiile de ob¸ tinere
de la s˘avâr¸ sirea unor fapte precum cele de domeniul concuren¸ tei neloiale, de presta¸ tiile precu-
niare care se concretizeaz ˘a prin pre¸ t, prime de asigurare, navlu, etc., adic ˘a presta¸ tia de „dare”.
Pentru ca un contract comercial interna¸ tional s ˘a ﬁe per-
fect valid obiectul s ˘au trebuie s ˘a îndeplineasc ˘a urm ˘atoarele condi¸ tii:
•Obiectul s ˘a ﬁe determinat la data încheierii contractului sau determi nabil în viitor pe baza unor
elemente de determinare prev ˘azute în contract, caracteristice raporturilor de comer¸ t interna¸ tionale
ﬁind obiectuldeterminabilîn viitor,contractelecu obiec t determinabilsuntcele maifrecvente;
•Obiectuls ˘aﬁe posibildinpunctdevederematerial, ﬁzic ¸ simai ales ju ridic;
21

•Obiectuls ˘aﬁelicit,acestcaracterlicitraportându-seîncazulcont ractuluicomercialatâtlaordinea
juridic˘a interna¸ tional ˘a în general cât ¸ si la ordinea juridic ˘a na¸ tional ˘a din ¸ t˘arile de apartenen¸ t ˘a a
cocontractan¸ tilor.
De remarcat este faptul c ˘a aceast ˘a condi¸ tie este asimilabil ˘a cu condi¸ tia elementu-
lui cauz˘a a contractului comercial interna¸ tional care ca ¸ si în caz ul contractelor civile im-
pune caracterul licit al cauzei contractului în determinar ea scopului s ˘au. A¸ sa ﬁind, nu
mai insist ˘am aici asupra elementului „cauz ˘a” al contractului comercial interna¸ tional.
II.4.2. Formacontractului comercial interna¸ tional
Revenirea la principiile economiei de pia¸ t ˘a în România, dup ˘a anul 1990, a determinat revenirea
¸ si în materia formei contractelor comerciale interna¸ tio nale la aplicarea principiului autonomiei de
voin¸ t˘a ¸ si libert ˘a¸ ti contractuale ale p ˘ar¸ tilor potrivit c ˘arora contractele comerciale de drept intern ca ¸ si
contractele comerciale interna¸ tionale se încheie prin si mplul acord de voin¸ t ˘a al p˘ar¸ tilor, ele având
libertatea deplin ˘a de a alege modalitatea de exteriorizare ¸ si concretizare a consim¸ t˘amântului lor.
Cazurile în care p ˘ar¸ tilor li se impune forma scris ˘a a contractului sunt de regul ˘a, expres ¸ si lim-
itativ prev ˘azute de lege, constituind oricum o minoritate în contextul general al acestor contracte.
Astfel, spre exemplu, forma scris ˘a se impunead validitatem pentru contractul de împrumutmar –
itim prin art. 601 ¸ si 602 Cod comercial român, contract ce se aplic˘a ¸ si în comer¸ tul interna¸ tional.
Forma scris ˘a ad probationem este cerut ˘a de legea contractului de societate comercial ˘a in-
clusiv societ ˘a¸ tilor comerciale cu participare str ˘ain˘a c˘arora prin art. 39 ¸ si 32 din Legea nr.
31/1990 li se impune în sensul autentic al formei contractul ui. Tot astfel forma scris ˘a este pre-
v˘azut˘a de dispozi¸ tii ale Codului comercial român aplicabile ¸ si în comer¸ tul interna¸ tional, contrac-
tului de gaj comercial, contractului de consigna¸ tie precu m ¸ si pentru toate contractele comerciale
din domeniul construc¸ tiilor, repara¸ tiilor ¸ si vânz ˘arilor de nave maritime precum ¸ si în transporturile
interna¸ tionale maritime, inclusiv conosamentului care p robeaz˘a contractul de transport maritim.
Dac˘a, astfel cum am ar ˘atat mai sus, legea impune condi¸ tia formei scrise a con-
tractului în cazuri expres limitate, p ˘ar¸ tile contractante î¸ si pot ele însele, prin acela¸ si con –
sens, impune forma scris ˘a a contractului comercial interna¸ tional, practica contr actual˘a în
acest domeniu inclusiv cea româneasc ˘a conﬁrmând o extindere aproape de generalizare a for-
malismului voluntar – conven¸ tional în redactarea contrac telor comerciale interna¸ tionale.
F˘ar˘a a enumera avantajele particip ˘arii formei scrise a acestor contracte, ar ˘at˘am doar faptul c ˘a
formascris ˘aprevine¸ siînl ˘atur˘aeventualelelitigiicauzatedeeventualeinterpret ˘aridiferiteaclauzelor,iar
în cazul contractelor tipizate, prin adeziune ¸ si în cazul c ontract˘arii între absen¸ ti (regul ˘a foarte frecvent ˘a
în comer¸ tul interna¸ tional) se reduce cu mult timpul trata tivelor de încheiere a contractului comercial
interna¸ tional datorit ˘a mijloacelor moderne de comunicare precum telexul, telefa xul, internetul, etc.
22

Limba de redactare ca ¸ si num ˘arul de exemplare ale contractului comer-
cial interna¸ tional, constituind de asemeni elemente ce ¸ t in de forma contractului, î¸ si
au semniﬁca¸ tia ¸ si importan¸ ta lor, îns ˘a nu ne propunem s ˘a insist˘am asupra lor.
II.4.3. Esen¸ ta economic ˘a ¸ siinstrumentarul juridicspeciﬁc con¸ tinutului contra ctului comercial
interna¸ tional
Con¸ tinutul contractului comercial interna¸ tional repre zint˘a în mod cu-
mulativ totalitatea drepturilor ¸ si obliga¸ tiilor corela tive asumate, prin care
voin¸ ta juridic ˘a a contractan¸ tilor a realizat în consens contractul respe ctiv.
Ceea ce d ˘a expresie con¸ tinutului contractului comercial interna¸ tional este complexul, to-
talitatea de clauze la inserarea c ˘arora p˘ar¸ tile convin clauze care exprim ˘a obliga¸ tii ¸ si drepturi,
solu¸ tii de tratare a normelor de drept intern ¸ si împrejur ˘ari referitoare la conjunctura, for¸ ta ma-
jor˘a ¸ si alte aspecte de exprimare în mod speciﬁc a drepturilor ¸ si obliga¸ tiilor corelative ale co-
contractan¸ tilor cu chiar detalierea modalit ˘a¸ tilor de executare prin efectele respectivului contract .
Astfel exprimat, conceptul de clauze reprezint ˘a stipula¸ tiile contractuale cu carac-
ter esen¸ tial pentru caliﬁcarea raportului obliga¸ tional ca o realitate juridic ˘a pentru deter-
minarea ra¸ tiunii economice ¸ si deﬁnirea naturii juridice a contractului comercial interna¸ tional.
În principiu, orice contract comercial interna¸ tional sti puleaz˘a, ca o caracteris-
tic˘a fundamental ˘a a con¸ tinutului s ˘au, clauze privind identitatea p ˘ar¸ tilor ¸ si a reprezen-
tan¸ tilor s ˘ai autoriza¸ ti, con¸ tinutul economic al opera¸ tiunii come rciale vizate prin con-
tract, unele aspecte referitoare la executarea acestuia, d reptul ce-i este aplicabil ¸ si ju-
risdic¸ tia competent ˘a s˘a solu¸ tioneze eventualele diferen¸ te dintre partenerii c ontractuali.
Esen¸ tial, conceptul de clauze con¸ tine atât stipula¸ tii c ontractuale în absen¸ ta c ˘arora contrac-
tul nu ar putea exista ca act juridic valabil încheiat, cât ¸ s i clauze prin care se conﬁgureaz ˘a re-
alitatea economic ˘a creat˘a prin contract ¸ si în acela¸ si timp se precizeaz ˘a mijloacele juridice con-
siderate necesare de c ˘atre p˘ar¸ ti pentru protejarea ¸ si conservarea acestei realit ˘a¸ ti economice.
Unui contract comercial interna¸ tional îi este caracteris tic – determinat con¸ tinutul consti-
tuit din trei categorii de clauze contractuale, astfel: cla uze speciﬁce contractelor comerciale in-
terna¸ tionale pe termen lung, clauze comerciale asigurato rii ¸ si clauze comerciale de op¸ tiune.
Deoarece într-un capitol ce urmeaz ˘a vom reveni asupra acelor clauze con-
tractuale contingente temei lucr ˘arii de fa¸ t ˘a, aici ne vom limita doar la enu-
merarea clauzelor ce determin ˘a con¸ tinutul contractului comercial interna¸ tional.
A. Clauze ale contractului comercial interna¸ tional pe ter men lung
este categoria speciﬁc ˘a – deﬁnitorie acestui contract dup ˘a cum urmeaz ˘a:
•clauzeprivindp ˘ar¸ tilecontractante;
23

•clauzereferitoare laobiectulcontractului;
•clauzereferitoare lacantitateam ˘arfurilor;
•clauzereferitoare lacalitateam ˘arfurilor,serviciilor;
•clauzeprivindreclama¸ tii referitoarelacantitate ¸ sica litate;
•clauzecu privirelaambalarea ¸ si marcarea m ˘arfurilor;
•clauzelece stabilesccondi¸ tiile ¸ sitermeneledelivrare ;
•clauzele ce privesc expedi¸ tia transporturilor ¸ si preven irea riscurilor, inclusiv asigu-
rarea m˘arfurilorpetimpulexpedi¸ tieidetransport;
•clauzeleasupracondi¸ tiilor ¸ siobliga¸ tiilordeprelucr aream˘arfurilor;
•clauzeleprivindpre¸ tul, condi¸ tiile ¸ sitermenelecu loc uldeplat ˘a;
•clauzeleprivindr ˘aspunderea cocontractan¸ tilor;
•clauzele referitoare lajurisdic¸ tiaconvenit ˘as˘a solu¸ tionezeeventualelelitigiiap ˘arute
întrep˘ar¸ ti înexecutarecontractuluicomercialinterna¸ tional ;
•alteclauzecepotﬁstipulateprinconven¸ tiap ˘ar¸ tilorîntrecareclauzeceevoc ˘aaspecte
strict juridice asupra r ˘aspunderii p ˘ar¸ tilor ¸ si consecin¸ tele neîndeplinirii obliga¸ tiilor
asumate.
B. Clauzele asiguratorii în con¸ tinutul contractului come rcial interna¸ tional reprez-
int˘a un instrumentar juridic speciﬁc al acestui contract menit s˘a evite sau s ˘a înl˘a-
ture riscurile proprii comer¸ tului interna¸ tional, între acestea cele mai frecvente sunt:
•clauzele asupra mijloacelor juridice de evitare sau neutra lizare a riscurilor în con-
tracteleconveniteîntrep ˘ar¸ ti;
•clauzele de factur ˘a s˘a faciliteze întreruperea oportun ˘a a raportului juridic obli-
ga¸ tional;
•clauzele asiguratoriiîmpotrivariscurilorvalutare;
•clauzele aur;
•clauzele valutare cu variantele monovalutare, varianta pl urivalutar ˘aa cosului valu-
tar, variantamultivalutar ˘aacosuluivalutarinstitu¸ tionalizat;
24

•clauzele asiguratorii împotriva riscurilor nevalutare cu variantele de revizuirea
pre¸ tului prin indexare nemonetar ˘a, varianta de postcalculare a pre¸ tului, varianta
ofertei concurente, variantaclientuluicel maifavorizat , variantadeimpreviziune;
•clauzele preventivefa¸ t ˘adediversem ˘arfuri deprotec¸ tieaconcuren¸ tei.
C. Clauzele de op¸ tiune a p ˘ar¸ tilor în contractele comer-
ciale interna¸ tionale, con¸ tinutul acestui contract se re fer˘a la:
•op¸ tiuneadecontinuare¸ siînviitoraraporturilorcontra ctualecuvariantelepromisiu-
niiunilateraledeacontracta,variantapromisiuniibilat eraledeacontracta, varianta
primuluirefuz dea contracta, variantapactuluidepreferi n¸ t˘a;
•clauzeledeop¸ tiunealoculuideplat ˘aca variant ˘aaclauzei monovalutare;
•clauzedeop¸ tiuneamonedeiliberatorii.
Fa¸ t˘a de o asemenea complexitate atât prin volumul cât ¸ si prin di versitatea ¸ si varietatea
clauzelor ce determin ˘a esen¸ ta economic ˘a ¸ si cadrul juridic adecvat în raporturile juridice conven –
abile cocontractan¸ tilor, practica comer¸ tului interna¸ tional cu conﬁrmarea doctrinei domeniului ¸ si
bucurându-se de recunoa¸ stere din partea jurispruden¸ tei , a simpliﬁcat în sensul facilit ˘arii celer-
it˘a¸ tii necesare tehnicii juridico-comerciale de negociere a con¸ tinutului contractelor comerciale inter-
na¸ tionale prin introducerea formularelor tipizate, codi ﬁcate ¸ si puse în circula¸ tie de organisme inter-
na¸ tionale de o autoritar ˘a competen¸ t ˘a ¸ si universal ˘a recunoa¸ stere în domeniul comer¸ tului interna¸ tional.
Aspectele economice ¸ si juridice ale con¸ tinutului contra ctelor comerciale interna¸ tionale
pe formulare tipizate cu clauze prestabilite le vom analiza în capitolele ce urmeaz ˘a.
CAPITOLULIII
25

OBIECTUL ¸ SI CON¸ TINUTULCONTRACTULUIDE VÂNZARECOMERCIA L˘A
INTERNA¸ TIONAL ˘A DEM ˘ARFURI,PRINCIPALINSTRUMENT JURIDICDE REALIZARE
A COMER¸ TULUI INTERNA¸ TIONAL
III.1. Conven¸ tia Na¸ tiunilorUniteasupra
contractelor de vânzare interna¸ tional ˘a dem˘arfuri, Viena, 1980-prezentare general ˘a
Conven¸ tia Na¸ tiunilor Unite asupra contractelor de vânza re interna¸ tional ˘a de m˘arfuri adop-
tat˘a la Viena la 11 aprilie 1980 ca un act ﬁnal al Conven¸ tiei Na¸ t iunilor Unite organi-
zate în executarea rezolu¸ tiei Adun ˘arii Generale a O.N.U. nr.33/94 din 16 februarie 1978.
Aceast˘a conven¸ tie cuprinde prevederi cu caracter supletiv, în ba za c˘arora p˘ar¸ tile
contractuale pot s ˘a convin ˘a s˘a exclud ˘a aplicarea conven¸ tiei sau sub rezerva preved-
erii art.12, s ˘a deroge de la oricare din dispozi¸ tiile acesteia s ˘a le modiﬁce efectele.
P˘ar¸ tile pot proceda la derog ˘ari ﬁe în mod expres, ﬁe prin referire direct ˘a la o
alt˘a reglementare intern ˘a sau interna¸ tional ˘a în materie. Dac ˘a cocontractan¸ tii nu o ex-
clud prin unul din aceste procedee, Conven¸ tia O.N.U. se va a plica cu putere de lege.
Trebuie remarcat faptul c ˘a aceast˘a conven¸ tie a realizat un compromis reu¸ sit între regle-
ment˘arile principalelor sisteme de drept ale lumii, în domeniul vânz˘arii interna¸ tionale de m ˘arfuri,
mai important ˘a ap˘arând concilierea între sistemul de drept romano-germanic ¸ si cel anglo-saxon.
Conven¸ tia O.N.U. de la Viena 1980, a intrat în vigoare pe pla n in-
terna¸ tional la data de 01 ianuarie 1988 prin aplicarea prev ederilor art. 99,
par.1, iar în prezent au calitatea de parte la conven¸ tie apr oape 40 de state.
¸ Tara noastr ˘a a aderat la aceast ˘a conven¸ tie prin Legea nr. 24/1991 prin efectul c ˘areia
României i-au devenit aplicabile dispozi¸ tiile conven¸ ti ei de la data de 01 iunie 1992 ¸ si ader-
area f˘acându-se f ˘ar˘a declararea vreunei rezerve, întreaga conven¸ tie ne este a plicabil˘a.
Trebuie precizat de asemeni faptul c ˘a noua conven¸ tie înlocuie¸ ste Conven¸ tia referitoare la l egea
uniform˘a asupra form ˘arii contractelor de vânzare interna¸ tional ˘a de obiecte mobile corporale de la
Haga, 1964, la care ¸ si ¸ tara noastr ˘a era parte. Astfel Conven¸ tia O.N.U. se aplic ˘a în primul rând în-
tre p˘ar¸ tile care î¸ si au sediul sau re¸ sedin¸ ta în state contrac tante diferite, prin state contractante, con-
form art. 91 în¸ telegându-se toate statele care au ratiﬁcat , acceptat, aprobat sau dup ˘a caz au aderat
la aceast˘a conven¸ tie.De asemeni Conven¸ tia O.N.U. 1980 se aplic ˘a ¸ si în cazurile în care normele de
Drept interna¸ tional privat conduc la aplicarea legii unui stat contractant pe regula lex contractus.
Deoarece conven¸ tia respectiv ˘a având ca obiect reglementarea contractului de vânzare com –
ercial˘a interna¸ tional ˘a de m˘arfuri, chiar dac ˘a nu deﬁne¸ ste expres no¸ tiunea de contract de vânzare,
aceasta reglementeaz ˘a prin domeniul s ˘au de aplicare la art. 2-4, acoper ˘a dou˘a categorii de situa¸ tii:
26

1. enumerarea tipurilor speciale de contracte de vânzare, c are în func¸ tie
de obiectul lor, ﬁe c ˘a formeaz ˘a, ﬁe c ˘a nu formeaz ˘a, obiectul conven¸ tiei;
2. precizeaz ˘a aspecteleprivindcontractuldevânzarecareintr ˘a ¸ sicarenuintr ˘asubinciden¸ tacon-
ven¸ tiei.
În ceea ce prive¸ ste interpretarea contractului de vânzare in-
terna¸ tional ˘a de m ˘arfuri, conven¸ tia instituie mai multe reguli.
Astfel, ca prima variant ˘a de interpretare a contractului, se ¸ tine cont de caracteru l s˘au in-
terna¸ tional ¸ si de necesitatea de a promova spectrul bunei credin¸ te în comer¸ tul interna¸ tional.
Conven¸ tia O.N.U. acord ˘a prioritate ca regul ˘a de interpretare, principi-
ilor generale din care acestea se inspir ˘a ¸ si numai cu subsidiar urmând s ˘a
se recurg ˘a la dreptul na¸ tional de norm ˘a conﬂictual ˘a aplicabil ˘a în spe¸ t ˘a.
No¸ tiunea de principii generale din care se inspir ˘a conven¸ tia ca regul ˘a prioritar ˘a de interpretare
a contractului de vânzare de m ˘arfuri are sensul ¸ si se refer ˘a atât la principiile cuprinse de preambu-
lul ei propriu cât ¸ si la principiile generale aﬂate în fondu l comun al reglement ˘arilor vânz ˘arii inter-
na¸ tionale de m ˘arfuri din diferitele sisteme de drept ale statelor, sistem e de drept care de altfel au con-
stituit obiectul concilierii de compromis pe care conven¸ t ia îns˘a¸ si l-a urm ˘arit în reglement ˘arile sale.
Conven¸ tia O.N.U. admite în scopurile interpret ˘arii contractului pe care ¸ si-l supune ¸ si in-
dica¸ tiile ¸ si oricare manifestare de voin¸ t ˘a ale unei p ˘ar¸ ti care se iau în considera¸ tie atunci când
cealalt˘a parte cuno¸ stea ori nu putea s ˘a ignore respectivele inten¸ tii ale cocontractantului s ˘au.
Norma aceasta de interpretare a conven¸ tiei este preluat ˘a din sis-
temul de drept romano-german care o consacr ˘a în mod consecvent.
Nu sunt respinse de Conven¸ tia O.N.U. nici uzan¸ tele intern a¸ tionale de interpretare a con-
tractului, uzan¸ te sau obi¸ snuin¸ te de care cocontractan¸ tii sunt lega¸ ti ¸ si la care au consim¸ tit.
Cu privire la forma contractului de vânzare interna¸ tional ˘a de m˘arfuri, Conven¸ tia O.N.U.,
respectând principiul consensualismului, prevede ca nici închierea, nici constatarea contrac-
tului nu trebuiesc realizate în scris ¸ si c ˘a sunt libere de orice condi¸ tii de form ˘a.
Prev˘azând la art. 99, par. 1, ca un contract de vânzare interna¸ ti onal de m ˘arfuri
poate ﬁ modiﬁcat sau reziliat prin acordul amiabil al p ˘ar¸ tilor f˘ar˘a îndeplinirea unei condi¸ tii de
form˘a, conven¸ tia respecta principiul simetriei juridice. Pe a cest principiu, de asemeni, ¸ si în
cazul în care un contract supus conven¸ tiei are forma scris ˘a con¸ tine o clauz ˘a care, stipuleaz ˘a
c˘a orice modiﬁcare sau reziliere amiabil ˘a trebuie f ˘acut˘a, în mod obligatoriu, tot în scris.
Aceast˘a din urm ˘a prevedere a conven¸ tiei d ˘a satisfac¸ tie nu numai princip-
iului simetriei juridice, dar ¸ si principiului autonomiei de voin¸ t ˘a al p ˘ar¸ tilor.
Expresia de „formare a contractului” este consacrat ˘a în conven¸ tie sub aspect ter-
minologic pentru a desemna întregul proces de realizare a co nsin¸ t˘amântului p ˘ar¸ tilor,
iar când conven¸ tia folose¸ ste ¸ si termenul de „încheiere a contractului”, ea se refer ˘a
27

la momentul ﬁnal, al procesului respectiv, deci ﬁnalizarea form˘arii contractului.
În ceea ce prive¸ ste etapizarea procesului de realizare a co nsim¸ t˘amântului, Conven¸ tia O.N.U. î¸ si
însu¸ se¸ ste procedeele ofertei ¸ si accept ˘arii acesteia cu condi¸ tiile respective ale practicii inte rna¸ tionale cu
privire la formarea contractului comercial interna¸ tiona l generic pe care l-am prezentat în sec¸ tiunea 2.3.
Asupra momentului închierii contractului, Conven¸ tia O.N .U. adopt ˘a teo-
ria recep¸ tiei potrivit c ˘areia oferta trebuie urmat ˘a de o declara¸ tie de acceptare
sau de oricare alt ˘a form˘a de manifestare de voin¸ t ˘a a destinatarului ofertei.
Prin art. 11, conven¸ tia consacr ˘a principiul libert ˘a¸ tii probei potrivit c ˘aruia
contractul poate ﬁ probat prin orice mijloace de prob ˘a, inclusiv prin martori.
III.2. Obliga¸ tiilevânz ˘atorului asumateprin contractul devânzare interna¸ tiona l˘a dem˘arfuri
III.2.1. Scurt ˘a prezentare general ˘a a obliga¸ tiilorasumatede vânz ˘atorprin contractul devânzare
comercial ˘a
interna¸ tional ˘ade m˘arfuri
Textul articolului 30 din Conven¸ tia Na¸ tiunilor Unite de l a Viena din
1980 asupra contractelor de vânzare interna¸ tional ˘a de m ˘arfuri stabile¸ ste obli-
ga¸ tiile contractuale vânz ˘atorului, prezentate în mod enumerativ astfel:
•s˘apredeam ˘arfurilecontractatecump ˘ar˘atorului;
•s˘atransfereproprietateam ˘arfurilorc ˘atre cump ˘ar˘ator;
•s˘aremit˘acump˘ar˘atoruluitoatedocumentelereferitoare lamarf ˘a.
Obliga¸ tia de transfer a propriet ˘a¸ tii asupra m ˘arﬁi pe care art. 30 nu o ex-
pliciteaz˘a este reglementat în con¸ tinutul s ˘au prin art. 4, lit. b, din conven¸ tie.
De asemeni conven¸ tia se refer ˘a indirect la dreptul de proprietate în sensul c ˘a vânz˘atorul are
obliga¸ tia s ˘a predea m ˘arfurile libere de orice drept sarcin ˘a sau preten¸ tie, asupra lor, ale unui ter¸ t.
Conven¸ tia continuând reglementarea obliga¸ tiilor vânz ˘atorului, dispune în articolele 35-40
detalierea obliga¸ tiei principale a vânz ˘atorului de a preda marfa cump ˘ar˘atorului, obliga¸ tiile sub-
sidiare de „conformitate” a m ˘arfurilor din care rezult ˘a ¸ si obliga¸ tiile de garan¸ tie pentru vicii.
Obliga¸ tia de garan¸ tie pentru evic¸ tiune ca ¸ si cea privin d conservarea m ˘arfurilor
în sarcina vânz ˘atorului este prev ˘azut˘a în articolele 35-40 ale respectivei conven¸ tii.
Tratarea sistemic ˘a a obliga¸ tiilor contractuale ale vânz ˘atorului în cele ce urmeaz ˘a.
III.2.2. Obliga¸ tiavânz ˘atorului de predare a m ˘arfurilor
28

Cu privire la obliga¸ tia de predare a m ˘arfurilor, Conven¸ tia O.N.U.
reglementeaz ˘a urm ˘atoarele trei aspecte, locul pred ˘arii, anumite obli-
ga¸ tii ale vânz ˘atorului adiacente pred ˘arii, momentul pred ˘arii m˘arfurilor.
A. Locul pred ˘arii m˘arfurilor în sensul conven¸ tiei este unul special prev ˘azut în con-
tract. Când contractul de vânzare implic ˘a ¸ si transportul m ˘arfurilor la destinatar ¸ si în con-
tract nu sunt stipula¸ tii contrare, locul pred ˘arii este primul transportator al acestuia. În
afara cazurilor neprev ˘azute ca mai sus când contractul se realizeaz ˘a la un bun individ-
ual determinat sau la unul determinabil dintr-o mas ˘a de bunuri ori urmeaz ˘a s˘a ﬁe fabricat,
locul pred ˘arii este acel loc special în care bunul se pune la dispozi¸ ti a cump˘ar˘atorului.
B. Obliga¸ tii speciale ale vânz ˘atorului adiacente pred ˘arii m˘arfurilor înso¸ tesc în dese cazuri
obliga¸ tia principal ˘a de predare a m ˘arfurilor c ˘atre cump ˘ar˘ator. Acestea, de regul ˘a sunt dup ˘a îmre-
jur˘ari premerg ˘atoare pred ˘arii propriu-zise ¸ si în acela¸ si timp implicite procesulu i respectiv, astfel:
•în cazurile în care în contract se stabile¸ ste pentru vânz ˘ator obliga¸ tia transportului la destina¸ tia
cump˘ar˘atorului, vânz ˘atorul expeditor trebuie s ˘a marcheze m ˘arfurile în vederea identiﬁc ˘arii ¸ si s˘a
avizeze cump ˘ar˘atorulprintr-ospeciﬁca¸ tiecorespunz ˘atoare;
•când vânz ˘atorul îsi asum ˘aobliga¸ tiade predare prin transportulefectiv al m ˘arfurilor, acesta trebuie
s˘a încheie ¸ si contractele de transport necesare pe mijloace de transport adecvate împrejur ˘arilor ¸ si
condi¸ tiilordetransportcares ˘amen¸ tin˘acalitateacomercial ˘aam˘arfurilorsubaspectulconserv ˘arilor
calitative ¸ si cantitative;
•în cazul în care vânz ˘atorul nu este obligat prin contract s ˘a asigure m ˘arfurile împotriva riscurilor
speciﬁce transporturilor el trebuie s ˘a colaboreze cu cump ˘ar˘atorul, furnizându-i toate elementele
necesare contract ˘arii uneiasemeneaasigur ˘ari.
Aceste obliga¸ tii speciale ale vânz ˘atorului adiacente pred ˘arii m˘arfurilor sunt de
regul˘a prev˘azute de cocontractan¸ ti ﬁe în clauze contractuale exprese , ﬁe prin referire
la o reglementare interna¸ tional ˘a uniform ˘a ca, de exemplu, regulile INCOTERMS.
C. Obliga¸ tia vânz ˘atorului privind conformitatea m ˘arfurilor care, prin
contract, au ca obiect cantitatea, calitatea ¸ si tipul m ˘arﬁi (denumirea com-
ercial˘a) precum ¸ si ambalajul sau condi¸ tionarea m ˘arﬁi sau ambalajului.
Obliga¸ tiile referitoare la calitate se refer ˘a si la garan¸ tiile pentru vicii, iar clauzele care privesc
cantitatea, calitatea, tipul, ambalajul sau condi¸ tionar ea m˘arﬁi sunt prev ˘azut expres în contract. În lipsa
unor asemenea stipula¸ tii se consider ˘a conformitatea m ˘arfurilor cu contractul în urm ˘atoarele condi¸ tii:
•m˘arfurilecorespundîntrebuin¸ t ˘arilorlacare servescînmodobi¸ snuitm ˘arfuri deacela¸ si tip;
•m˘arfurile corespund oric ˘arei întrebuin¸ t ˘ari speciale pe care cump ˘ar˘atorul a adus-o expres sau tacit
lacuno¸ stin¸ tavânz ˘atoruluiînmomentulînchieriicontractului;
29

•m˘arfurile corespund calitativ mostrelor, e¸ santionului or i modelului prezentat cump ˘ar˘atorului la
contractare;
•m˘arfurilesuntambalatesau condi¸ tionatelamoduluzual pen trum˘arfuriledeacela¸ si tipori înlipsa
uzan¸ tei, deo manier ˘acorespunz ˘atoareconserv ˘arii ¸ siprotej ˘arii lor.
La aceast ˘a obliga¸ tie se implic ˘a ¸ si obliga¸ tia de remitere a documentelor referitoare la m arf˘a pre-
cum ¸ si dispozi¸ tiile speciale asupra r ˘aspunderii vânz ˘atorului pentru lipsa de conformitate a m ˘arfurilor
care se coroboreaz ˘a ¸ si cu prevederile generale ale Conven¸ tiei O.N.U. în mate rie pentru neexecutarea
oric˘areia dintre obliga¸ tiile vânz ˘atorului vis-a-vis de gruparea de mijloace de care dispune c ump˘ar˘atorul
în cazul în care vânz ˘atorul contravine la contract. Din aceast ˘a grupare nu lipse¸ ste reversul obliga¸ tiei
vânz˘atorului de garan¸ tie pentru evic¸ tiune sau fa¸ t ˘a de r˘aspunderea contractual ˘a general˘a a vânz˘atorului.
III.3Obliga¸ tiilecump ˘ar˘atorului animateprin contractul de vânzareinterna¸ tiona l˘a de m˘arfuri
Cump˘ar˘atorul se oblig ˘a prin condi¸ tiile prev ˘azute în contract potrivit art. 53 din Con-
ven¸ tia Na¸ tiunilor Unite de la Viena, 1980 s ˘a pl˘ateasc˘a pre¸ tul convenit ¸ si s ˘a preia m ˘ar-
furile contractate la predarea acestora de c ˘atre vânz ˘ator. Aceste obliga¸ tii determin ˘a ¸ si obli-
ga¸ tia cump ˘ar˘atorului de a preciza forma, m ˘asura ¸ si orice alt ˘a caracteristic ˘a proprie m ˘ar-
furilor contractate potrivit art. 65 din conven¸ tie ca ¸ si o bliga¸ tia privind conservarea m ˘ar-
furilor la preluare în anumite situa¸ tii speciﬁce preveder ilor art.86-88 din aceea¸ si conven¸ tie.
Aceste obliga¸ tii ale cump ˘ar˘atorului se prezint ˘a în mod sistematic astfel:
A. Obliga¸ tia de plat ˘a a pre¸ tului porne¸ ste de la considerentul c ˘a no¸ tiunea de plat ˘a a pre¸ tu-
lui dep˘a¸ se¸ ste cumulat ¸ si se deosebe¸ ste de no¸ tiunea unui trans fer de moned ˘a de la cump ˘ar˘ator la
vânz˘ator. De precizat este faptul c ˘a în acest sens, obliga¸ tia cump ˘ar˘atorului de a pl ˘ati pre¸ tul o
cuprinde ¸ si pe aceea de a lua toate m ˘asurile necesare ¸ si de a îndeplini toate formalit ˘a¸ tile destinate
s˘a permit˘a plata pre¸ tului astfel cum sunt prev ˘azute în contract sau de legislatiile (conven¸ tiile inter-
na¸ tionale) ori de alte reglement ˘ari la care p ˘ar¸ tile convin s ˘a se refere în mod expres în contract.
B.Determinareapre¸ tului¸ siloculdetermin ˘ariiacestuia,arelabaz ˘aart. 55alConven¸ tiaNa¸ tiunilor
Unite de la Viena, 1980, care instituie o regul ˘a de situa¸ tie special ˘a supus˘a unei condi¸ tion ˘ari exprese.
Regulaesteconsacrat ˘aînsensulc ˘apre¸ tulm ˘arfurilorvândutetrebuies ˘aﬁedeterminatîncontract,
înmodexpressauimplicit,oriprintr-odispozi¸ tiecares ˘apermit˘as˘aﬁedeterminat. Aceast ˘aregul˘aesteîn
concordan¸ t ˘a cu prevederea art. 14, prf. 1, al conven¸ tiei, potrivit c ˘areia oferta de contractare este consid-
erat˘a suﬁcient de precis ˘a ¸ si în consecin¸ t ˘a valabil˘apentru realizarea consensului de a încheia contractul.
O situa¸ tie special ˘a, îns˘a const˘a în aceea c ˘a dac˘a vânzarea este în mod valabil contractat ˘a f˘ar˘a
ca pre¸ tul s ˘a ﬁ fost determinat sau determinabil, conven¸ tia în discu¸ t ie instituie o prezum¸ tie cu privire
la modul în care pre¸ tul urmeaz ˘a a ﬁ determinat, prezum¸ tie care are valoarea unei determin ˘ari prin
30

consens (deci legale) a acestui pre¸ t. A¸ sa ﬁind, situa¸ tia special˘a este condi¸ tionat ˘a de valabilitatea con-
tractului cu pre¸ t nedeterminat sau nedeterminabil chiar d ac˘a prin conven¸ tie nu s-a stipulat în mod ex-
pres dac˘a o asemenea împrejurare este valabil ˘a sau nu. Reticen¸ ta respectiv ˘a a Conven¸ tia Na¸ tiunilor
Unite are leg ˘atur˘a cu textul art. 41, lit. b, potrivit c ˘aruia ea nu cârmuie¸ ste valabilitatea contractului ¸ si
nici una dintre clauzele acestuia pe care p ˘ar¸ tile, pe principiul libert ˘a¸ tii contractuale, le-au convenit.
În oricare asemenea situa¸ tie, valabilitatea unui contrac t comercial de vânzare comercial ˘a inter-
na¸ tional˘a de m˘arfuri în care nu s-a determinat un pre¸ t sau s-a prev ˘azut unul determinabil r ˘amâne supus
sistemului de drept na¸ tional care reprezint ˘a „lex causae” la spe¸ ta respectiv ˘a. Dac˘a, îns˘a „lex causae”
admite valabilitatea unui contract în domeniu f ˘ar˘a determinarea pre¸ tului sau clauzei de determinare a
acestuia, se aplic ˘a în mod invariabildeterminarea pre¸ tului pe calea prev ˘azut˘a de Conven¸ tiade la Viena.
Preciz˘am, îns˘a, c˘a în cazul în care „lex causae” este sistemul de drept româ-
nesc, pre¸ tul trebuie s ˘a ﬁe, obligatoriu determinat sau cel pu¸ tin determinabil, c a o condi¸ tie
de validare a obiectului contractului de vânzare comercial ˘a interna¸ tional ˘a de m ˘arfuri.
C. În ceea ce prive¸ ste locul determin ˘arii ¸ si momentul pl ˘a¸ tii pre¸ tului, în baza prevederilor Con-
ven¸ tia Na¸ tiunilorUnite de la Viena, 1980, se discut ˘a urm˘atoarele locuri posibileconvenite de p ˘ar¸ ti, ﬁe:
•pre¸ tultrebuiepl ˘atitîntr-unanumitlocprecizat în contract;
•la sediul vânz ˘atorului prin decontare bancar ˘a când se consider ˘a pl˘atit, când banii reprezentând
pre¸ tul au intratîncontulvânz ˘atorului;
•la locul remiterii m ˘arfurilor sau documentelor reprezentând marfa, în cazul în care plata s-a con-
venitînschimbulacestei remiteri.
În ceea ce prive¸ ste momentul pl ˘a¸ tii, contractul de vânzare comercial ˘a interna¸ tional ˘a
de m˘arfuri supus Conven¸ tiei de la Viena poate prevedea una din u rm˘atoarele variante:
•pre¸ tul trbuies ˘aﬁe pl˘atitpân˘alamomentulstabilitprin contract;
•în lipsa unei asemenea determin ˘ari pre¸ tul va ﬁ pl ˘atit în baza contractului în momentul punerii de
c˘atre vânz ˘ator a m˘arfurilor la dispozi¸ tia cump ˘ar˘atorului ori a documentelor care reprezint ˘a m˘ar-
furile, peprincipiulsimultaneit ˘a¸ tiipl˘a¸ tiipre¸ tului ¸ sipred ˘arii m˘arfurilorsau documentelor;
•în cazul stipul ˘arii în contract a obliga¸ tiei pl ˘a¸ tii ca o condi¸ tie de livrare a m ˘arfurilor, se în¸ telege c ˘a
platasevaface anteriorpred ˘arii m˘arfurilorsau documentelor.
Oricum cump ˘ar˘atorul nu poate ﬁ obligat prin contract la plata pre¸ tului f ˘ar˘a
ca înainte s ˘a ﬁ avut posibilitatea s ˘a examineze ¸ si s ˘a agreeze sau s ˘a resping ˘a m˘ar-
furile, în func¸ tie de modul când s-a convenit cu privire la a ceast˘a posibilitate.
31

[1.] Obliga¸ tiacump ˘ar˘atorului de a prelua marfa predat ˘a include, prive¸ stedou ˘a aspecte. Astfel,
în primul rând, cump ˘ar˘atorul trebuie s ˘a îndeplineasc ˘aîn timp rezonabil, anterior prelu ˘arii efective
am˘arfurilor, oriceact sau formalitate
necesar˘a – uzuale care privesc prin contract care s ˘a-i permit ˘a vânz˘atorului s ˘a
efectueze predarea m ˘arfurilor respective (licen¸ te de import, acte de control
sanitar-veterinar, declarare vamal ˘a, controlul calitativ sau cantitativ convenit).
În al doilea rând, aceast ˘a obliga¸ tie a cump ˘ar˘atorului prive¸ ste preluarea efectiv ˘a, propriu-zis ˘a a
m˘arfurilor.
În numeroase cazuri vânzarea m ˘arfurilor implic ˘a ¸ si transportul acestora. În aseme-
nea cazuri contractul trebuie s ˘a prevad ˘a cu claritate una din urm ˘atoarele dou ˘a variante:
1. vânz ˘atorul este obligat prin contract s ˘a predea transportatorului m ˘ar-
furile într-un loc determinat precum port maritim, sta¸ tie feroviar˘a, etc., caz în
care cump ˘ar˘atorul a preluat ¸ si riscurile asupra m ˘arfurilor chiar în acel loc.
2. vânz ˘atorul nu este obligat prin contract s ˘a remit ˘a m˘arfurile într-un
asemenea loc determinat. În acest caz cump ˘ar˘atorul preia riscurile asupra m ˘ar-
furilor din momentul pred ˘arii acestora de c ˘atre vânz ˘ator la primul transportator.
În cazurile în care vânzarea nu implic ˘a transportul, riscurile asupra m ˘arfurilor sunt pre-
luate de c ˘atre cump ˘ar˘ator dup˘a urm˘atoarele dou ˘a împrejur ˘ari convenite de c ˘atre cocontractan¸ ti:
1. dac˘a cump˘ar˘atorul are obliga¸ tia contractual ˘a s˘a preia m ˘arfurile într-un alt loc decât sediul
vânz˘atorului, riscurile asupra m ˘arfurilor trec la cump ˘ar˘ator în momentul prelu ˘arii efective a m ˘arfurilor;
2. în oricare alt ˘a ipostaz ˘a stipulat ˘a în contract, riscurile asupra m ˘arfurilor sunt preluate de
cump˘ar˘ator:
1.•în momentul în care cump ˘ar˘atorul preia m ˘arfurile, moment care coincide cu predarea acestora
efectiv˘adec˘atrevânz˘ator;
•dac˘acump˘ar˘atorulnupreiam ˘arfurilelamomentulconvenitîncontract,riscuriletreca supraluidin
momentul în care m ˘arfurile i-au fost puse la dispozi¸ tie în mod formal ¸ si efec tiv de c˘atre vânz˘ator,
se în¸ telege c ˘a prin nepreluarea m ˘arfurilor, cump ˘ar˘atorul se aﬂ ˘a în pozi¸ tia de a r ˘aspunde juridic
(cu toate consecin¸ teleîn patrimoniuls ˘au) pentru naîndeplinirea obliga¸ tieicontractuale de a pr elua
m˘arfuriledelavânz ˘ator.
32

CAPITOLULIV
EFECTELE JURIDICEALE NEEXECUT ˘ARII DE C ˘ATREVÂNZ ˘ATOR ¸ SI / SAU
CUMP˘AR˘ATOR A OBLIGA¸ TIILORASUMATE PRINCONTRACTULDEVÂNZARE
COMERCIAL ˘A INTERNA¸ TIONAL ˘A DEMARF ˘A
IV.1. R˘aspunderea contractual ˘a încomer¸ tul
interna¸ tional ¸ si speciﬁcitatea angaj ˘arii acesteia
IV.1.1Scurt ˘a introducere înanalizaspeciﬁcit ˘a¸ tii r˘aspunderii contractuale încomer¸ tul
interna¸ tional
Neexecutareadirect ˘a, voluntar ˘a,chiar ¸ si silit ˘aaobliga¸ tiilorasumateprin contractelecomerciale
interna¸ tionaleangajeaz ˘aca ¸ siîndrept comunsolu¸ tiaexecut ˘ariiindirecte– prinechivalentaacestora,
astfel devenindaplicabilereguliler ˘aspunderiicontractuale. Aceast ˘atez˘a principal ˘aafostconsacrat ˘a nu
numaidepractic ˘a ¸ sidoctrin ˘aci ¸ si recunoscut ˘aîn modconstant ¸ sidepracticaarbitrar ˘a acomer¸ tului
interna¸ tional.
În general, condi¸ tiaprincipal ˘aar˘aspunderiicontractualeesteaceea ca întrep ˘ar¸ ti s˘aexisteuncontract
valabilîncheiatestecompletat ˘acu înc˘apatru condi¸ tiicare al ˘aturideprimaac¸ tioneaz ˘anumaiînmod
cumulativ:
•existen¸ tafaptuluiilicitconstândîn neexecutareaoblig a¸ tiei;
•existen¸ taunuiprejudiciureal, efectiv;
•existen¸ taraportuluidecauzalitatedintrefaptulilicit ¸ siprejudiciu;
•vinov˘a¸ tia–culpa-debitorului.
Dac˘a acestea constituie condi¸ tiile r ˘aspunderii contractuale pe regula teoriei gen-
erale a contractelor, în cazul contractelor comerciale int erna¸ tionale, unele dintre condi¸ tiile
enumerate,prezint ˘a anumite particularita¸ ti ce confer ˘a speciﬁcitatea respectivelor contracte.
Asa, de exemplu,în leg ˘atur˘a cu prejudiciul, practica arbitrar ˘a de comer¸ t interna¸ tional a
decis în mod constant în sensul c ˘a debitorul trebuie obligat la plata de desp ˘agubiri nu nu-
mai pentru prejudiciul material cauzat creditorului, care constituie regula în materie, ci ¸ si pen-
tru daunele morale invocate ¸ si probate de acesta. Daunele m orale se refer ˘a de regul ˘a, la
33

compromiterea numelui comercial, afectarea reputa¸ tiei ¸ si prestigiului pe pia¸ t ˘a,etc., de¸ si preju-
dicierea moral ˘a pe aceast ˘a cale, au de fapt tot un caracter patrimonial în ﬁnalitatea l or.
Speciﬁcitatea ac¸ tion ˘arii prejudiciului ca o condi¸ tie a r ˘aspunderii contractuale în con-
tractele comerciale interna¸ tionale, rezult ˘a sub aspectul obligativit ˘a¸ tii cocontractan¸ tilor ¸ si a colabo-
ratorilor pentru prevenirea ¸ si dup ˘a caz, limitatea întinderii acestui prejudiciu eventual.P ractica ar-
bitral˘a de comer¸ t interna¸ tional a decis cu consecven¸ t ˘a c˘a creditorul nu trebuie s ˘a stea pasiv în
împrejurarea apari¸ tiei prejudiciului, recurgând la solu ¸ tia de a-l împov ˘ara pe debitorul s ˘au.
În ceea ce prive¸ ste speciﬁcitatea cauzei de culp ˘a a debitorului, în antrenarea r ˘aspun-
derii contractuale prin neexecutarea obliga¸ tiei asumat ˘a prin contractul comercial interna¸ tional se
discut˘a în principal situa¸ tiile în care vinov ˘a¸ tia este înl ˘aturat˘a prin ceea ce se în¸ telege prin
no¸ tiunea general ˘a de „cauza str ˘ain˘a neimputabil ˘a debitorului „ care poate s ˘a sumeze chiar o
culp˘a a creditorului, o fapt ˘a a ter¸ tului, cel mai frecvent, cazul fortuit sau de for¸ t ˘a major˘a.
IV.1.2. Speciﬁcul aplic ˘arii lacontractele comercialeinterna¸ tionale aprincipi ului punerii de drept
în
întârziere a debitorului
Dac˘a în dreptul comun, potrivit articolului 1079 Cod civil româ n, deb-
itorul trebuie pus în întârziere prin notiﬁcare scris ˘a, în practica contractual ˘a comer-
cial˘a interna¸ tional ˘a s-a statuat regula ac¸ tion ˘arii principiului punerii de drept în în-
târziere a debitorului prin simpla ajungere a obliga¸ tiei c ontractuale la scaden¸ t ˘a.
Temeiul juridic al acestei derog ˘ari de la dreptul comun este diferit, operând în cauz ˘a criteriul
obiectuluidiversalobliga¸ tieineexecutate. Deexemplu, încazulîncareobliga¸ tianeexecutat ˘aarecaobiect
osum˘adebani,temeiuljuridicîlconstituiedispozi¸ tiaartico lului43Codcomercialromân,potrivitcaruia
datoriile comerciale lichide ¸ si pl ˘atibile în bani produc dobând ˘a de drept din ziua când devin exigibile.
În cazul obliga¸ tiilorpozitive de a da sau de a face, executa bile în natur ˘a aplicarea principiului respectiv
se face pe temeiul extinderii prin analogie a art. 43 Cod come rcial român pentru identitate de ra¸ tiune.
Acest regim derogatoriu de la dreptul comun speciﬁc opera¸ t iunilor comerciale inter-
na¸ tionale se întemeiaz ˘a în primul rând pe considera¸ tia c ˘a debitorul comercial, care nu pl ˘ate¸ ste
datoria la scaden¸ t ˘a se folose¸ ste între timp de sumele cuvenite creditorului, îmbogâ¸ tindu-se f ˘ar˘a
just˘a cauz˘a. În al doilea rând derogarea este fondat ˘a pe împrejurarea c ˘a creditorul comercial
sufer˘a din aceast ˘a neexecutare la timp a obliga¸ tiei contractuale de c ˘atre debitor deoarece în com-
er¸ tul interna¸ tional opera¸ tiunile se deruleaz ˘a în mod legat între ele într-o strâns ˘a interdependen¸ t ˘a.
P˘ar¸ tile pot conveni îns ˘a, în mod expres ca punerea în în-
târziere a debitorului s ˘a se fac ˘a printr-o notiﬁcare sub orice form ˘a.
IV.1.3. Speciﬁcul for¸ tei majore lacondi¸ tia
34

r˘aspunderii contractuale încontractele comerciale intern a¸ tionale
În practica comercial ˘a interna¸ tional ˘a româneasc ˘a s-a consacrat ¸ si practica arbitrar ˘a ¸ si-
a însu¸ sit regula aplic ˘arii reglement ˘arilor de drept comun stabilite prin articolul 1082 ¸ si 1083
Cod civil român asupra condi¸ tiilor for¸ tei majore cu efect ele sale speciﬁce asupra condi¸ tiilor
for¸ tei majore cu efectele sale speciﬁce comer¸ tului inter na¸ tional în toate situa¸ tiile în care drep-
tul român a constituit lex contractus în spe¸ ta respectiv ˘a ¸ si când p ˘ar¸ tile nu au inserat prin
clauze contractuale exprese un regim derogator de la aceast ˘a reglementare de drept comun.
Pe aceast ˘a baz˘a s-a considerat cu caracter de principiu c ˘a sunt cauze
de for¸ t˘a major ˘a acele evenimente imrevizibile ¸ si insurmontabile, indep endente de
culpa celui care le invoc ˘a – debitorul – care survine dup ˘a incheierea contractelor
comerciale interna¸ tionale ¸ si care fac obliga¸ tia debito rului imposibil de executat.
Privitor la prima condi¸ tie a cazului de for¸ t ˘a major˘a, în sensul c ˘a aceasta s ˘a ﬁe im-
previzibil ˘a ¸ si insurmontabil ˘a – de neînl ˘aturat, practica arbitral ˘a de comer¸ t interna¸ tional a decis
în mod consecvent în marea majoritate a cazurilor în care arb itrul era sesizat, situa¸ tii în care
condi¸ tia respectiv ˘a a fost realizat ˘a ¸ si situa¸ tii în care aceasta, dimpotriv ˘a, nu a fost realizat ˘a.
Ca primasitua¸ tie, se constituiecazul de refuz de acordare a licen¸ tei de export – import, licen¸ te
instituite ¸ si men¸ tinute în ciuda principiului liberaliz ˘arii exporturilor ¸ si importurilor, dup ˘a apari¸ tia H.G.
nr.215/1992. în acest ˘a practic˘a arbitral˘a de comer¸ t interna¸ tional a decis ca refuzul eliber ˘arii licen¸ tei de
export – import constituie un caz de for¸ t ˘a major˘a care nu cade în competen¸ ta instan¸ telor arbitrale ci
în aceea a contenciosului administrativ ¸ si deci neob¸ tine rea licen¸ tei produce efecte în planul execut ˘arii
contractului comercial interna¸ tional în sensul c ˘a chiar împiedic ˘a aceast˘a executare prin imposibilitatea
trecerii m ˘arﬁi peste frontiera român ˘a, f˘ar˘a a avea vreun efect asupra valabilit ˘a¸ tiiîncheierii contractului.
Refuzul eliber ˘arii licen¸ tei de export-import nu are îns ˘a caracter de for¸ t ˘a major˘a în cazul în
careels-adatoratconduiteiculpabileap ˘ar¸ tiidincontractulcomercialinterna¸ tionalcaretrebu ias˘aob¸ tin˘a
licen¸ ta,precumnesolicitareaacesteiaîntimputilorinu adepusîntermenelestabilitelegal,documenta¸ tia
necesar˘aacord˘ariilicen¸ tei. Totodat ˘aanulareaoriretragerealicen¸ teideexport-importdec ˘atreautorit ˘a¸ tile
române pe timpul derul ˘arii contractului comercial interna¸ tional se asimileaz ˘a cazului de for¸ t ˘a major˘a.
Prin identitate de ra¸ tiune cu situa¸ tia refuzului acord ˘arii sau anul ˘arii retragerii licen¸ tei de c ˘atre
autorit˘a¸ tile române, practica arbitrar ˘a de comer¸ t interna¸ tional consider ˘a c˘a imposibilitatea ob¸ tinerii li-
cen¸ tei de export dintr-o ¸ tar ˘a str˘ain˘a dup˘a încheierea contractului constituie tot un eveniment asim ilabil
for¸ tei majore, indiferent de obliga¸ tia c ˘arei p˘ar¸ ti contractuale se convenise ob¸ tinerea respectivei li cen¸ te.
Tot astfel, interdic¸ tia importurilor decis ˘a de un guvern str ˘ain dac˘a se prelunge¸ ste un timp
îndelungat (de regul ˘a peste trei luni), ¸ si a f ˘acut imposibil ˘a executarea obliga¸ tiilor de c ˘atre deb-
itorul angajat prin contractul comercial interna¸ tional s e consider ˘a realizat ˘a condi¸ tia de for¸ t ˘a major˘a.
Ca o a doua situa¸ tie-variant ˘a a trat ˘arilor arbitrale în comer¸ tul interna¸ tional este
aceea de neadmitere a realiz ˘arii condi¸ tiei de for¸ t ˘a major ˘a la neîndeplinirea obliga¸ tiei
35

de c˘atre debitor prin men¸ tinerea condi¸ tiilor de imprevizibi litate ¸ si insurmontabilitate.
În acest sens se aplic ˘a practica arbitrar ˘a de comer¸ t interna¸ tional în împre-
jur˘ari materiale precum defec¸ tiuni în func¸ tionarea utilaje lor uzinei produc ˘atoare a m ˘ar-
furilor, lipsa capacit ˘a¸ tilor întreprinderilor produc ˘atoare, lipsa spa¸ tiilor de depozitare la
beneﬁciar, întârzierile navelor în portul de înc ˘arcare sau de desc ˘arcare a m ˘arfurilor.
Tot astfel, debitorul care invoca for¸ ta major ˘a nu va beneﬁcia de efectele acesteia chiar
dac˘a el însu¸ si se aﬂ ˘a în culp ˘a ﬁe prin întârziere cu neexecutarea obliga¸ tiei angajate d irect prin
contractul comercial interna¸ tional, ﬁe prin neîndeplini rea unor obliga¸ tii contractuale ca de ex-
emplu neplata taxelor portuare care genereaz ˘a întârzierea navei transportatoare a m ˘arfurilor.
Dac˘a evenimentul invocat ca for¸ t ˘a major˘a nu a intervenit dup ˘a momentul încheierii
contractului comercial interna¸ tional acesta nu întrune¸ ste condi¸ tiile admiterii ca for¸ t ˘a major˘a.
4.2. Speciﬁcul aplic ˘ariicriteriiloreconomice ¸ si juridice înevaluarea
desp˘agubirilor-daune-interese-pentru neexecutarea obliga¸ tiilorasumateprin contractul
comercial interna¸ tional
Precum în Dreptul comun ¸ si în Dreptul comer¸ tului interna¸ tionl în cazurile neexecut ˘arii sau ex-
ecut˘arii cu întârziere a obliga¸ tiilor contractuale de c ˘atre debitor, creditorul are voca¸ tia exercit ˘arii drep-
tului sau la repararea prejudiciului suferit prin pretinde rea desp˘agubirilor, daune-interese cu caracter
moratoriu sau compensatoriu. Practica contractual ˘a ¸ si doctrina comer¸ tului interna¸ tional au satuat reg-
ula sus¸ tinut ˘a ¸ si de arbitrajul de comer¸ t interna¸ tional potrivit c ˘aruia numai daunele moratorii se pot cu-
mula cu executarea în natur ˘a a obliga¸ tiei asumate de debitor prin contractul comercia l interna¸ tional.
Dac˘a, precum în dreptul comun evaluarea daunelor prejudiciate de debitor ¸ si în comer¸ tul inter-
na¸ tional prin neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinir ii asumate prin contractul comercial interna¸ tional
sepoaterealizapecaleajudiciar ˘a,legal˘aoriconven¸ tional ˘a,autorireputa¸ tiînmaterieîimaterieîinumim
pe: Tudor R. Popescu, Brându¸ sa ¸ Stef ˘anescu, Ion Dogaru, Victor Babiuc, Octavian C ˘ap˘a¸ tân˘a, Al. Puiu,
Stanciu D. C ˘arpenaru, Drago¸ s-Alexandru Sitaru pun în eviden¸ t ˘a speciﬁcitatea acestor c ˘ai de evaluare,
a daunelor generate de r ˘aspunderea contractual ˘a a debitorului în contractul comercial interna¸ tional.
IV.2.1. Evaluarea daunelor ¸ siefectelor economice aleace stora înpatimoniul debitorului în
contractul comercial interna¸ tional pecalejudiciar ˘a
Principiile generale ale dreptului comun privind evaluare a judiciar ˘a a daunelor pre-
v˘azute în art. 1084-1086 Cod civil român se aplic ˘a pe calea adapt ˘arii lor ¸ si în mate-
ria raporturilor juridice comerciale interna¸ tionale pe r egula lex contractus, datorit ˘a unor preved-
eri legale sau contractuale contrarii cu precizarea c ˘a speciﬁc acestei evalu ˘ari, de data aceasta,
este f˘acut˘a ca regul ˘a general ˘a de o instan¸ t ˘a arbitral ˘a ¸ si nu de una judec ˘atoreasc˘a.
¸ Tinând cont de caracterele proprii, speciﬁce contractul c omercial in-
terna¸ tional, prin practica arbitral ˘a respectiv ˘a, desp ˘agubirea trebuie s ˘a cuprind ˘a
atât pierderea efectiv suferit ˘a cât ¸ si câ¸ stigul nerealizat de c ˘atre creditor.
36

Cu privirela paguba efectiv suferit ˘a, practica arbitral ˘a a decis în mod constant, c ˘a aceasta con-
st˘a în cazul, spre exemplu a unei vânz ˘ari compensatorii, în diferen¸ ta dintre pre¸ tul stabilit î n contractul
dintrep˘ar¸ tileînlitigiu,r ˘amasneexecutat ¸ sisumarealizat ˘adevânz ˘atorprinvânzareaaceleia¸ sim ˘arﬁc˘atre
al¸ ti clien¸ ti, iar în cazul unei cump ˘ar˘ari de înlocuire a m ˘arfurilor neprimite, diferen¸ ta dintre pre¸ tul con-
tractual ¸ si pre¸ tul mai mare pl ˘atit de cump ˘ar˘ator ulterior în mod efectiv c ˘atre al¸ ti furnizori în vederea
procur˘arii m˘arﬁi de înlocuire, cu condi¸ tiaca aceasta s ˘a prezinte caracteristici similarecelei contractate.
În ceea ce prive¸ ste câ¸ stigul nerealizat practica arbitra l˘a de comer¸ t interna¸ tional, îl stabile¸ ste
în func¸ tie de proﬁtul net pe care cump ˘ar˘atorul l-ar ﬁ ob¸ tinut prin revânzarea m ˘arfurilor care nu i-
au fost livrate de c ˘atre debitor. Criteriul economic al stabilirii proﬁtului n et nerealizat, prin neîn-
deplinirea obliga¸ tiei de c ˘atre debitor are la baz ˘a procedeul de determinare prin sc ˘aderea cheltu-
ielilor pe care cump ˘ar˘atorul ar trebui s ˘a le suporte dac ˘a debitorul în cauz ˘a i-ar ﬁ livrat marfa.
Un alt criteriu economic important în evaluarea daunelor ca re în ﬁnal se reﬂect ˘a neg-
ativ în patrimoniul debitorului este cel al r ˘aspunderii debitorului numai pentru daunele previz-
ibile la momentul încheierii contractului exceptând împre jurarea în care culpa debitorului în ex-
ecutarea obliga¸ tiei asumate prin contractul comercial in terna¸ tional a dobândit forma dolului.
¸ Si în ﬁne, un alt criteriu economic în evaluarea judiciar ˘a-arbitral˘a a daunelor, are
la baz˘a regula potrivit c ˘areia în raporturile de comer¸ t interna¸ tional debitorul r ˘aspunde contrac-
tual numai pentru daunele directe provocate creditorului d ar nu ¸ si pentru pagubele indirecte.
Practica arbitral ˘a a stabilit de asemeni ¸ si unele reguli speciale în procesul economic de
evaluare a daunelor care f ˘ar˘a a deroga de la regulile de drept comun, se constituie în apli carea
acestora la cazuri speciale, precum, ca exemplu, cump ˘ar˘atorului nu i se recunoa¸ ste dreptul la
repararea prejudiciului suplimentar pe care el l-a suferit prin faptul c ˘a a livrat clien¸ tilor s ˘ai in-
terni o marf ˘a de înlocuire cu caracteristici calitative superioare cel ei pe care trebuia s ˘a o de¸ tin ˘a
de la vânz ˘atorul din str ˘ain˘atate, deoarece procedând astfel cump ˘ar˘atorul ar putea ﬁ în culp ˘a el în-
su¸ si neputând dovedi c ˘a pe pia¸ t ˘a el nu s-ar ﬁ putut aproviziona cu aceea¸ si marf ˘a de înlocuire.
IV.2.2. Evaluarea daunelor ¸ siefectele economice aleaces tora înpatrimoniul debitorului din
contractul comercial interna¸ tional pecalelegal ˘a ¸ si regimul special aldobânzii încomer¸ tul
interna¸ tional
Evaluarea legal ˘a a daunelor pe care debitorul le datoreaz ˘a ca desp ˘agubire cred-
itorului sau din raportul comercial interna¸ tional pune o p roblem˘a special ˘a regimu-
lui dobânzii în materie comercial ˘a interna¸ tional ˘a deoarece acest mod de evaluare inter-
vine în cazul neexecut ˘arii unei obliga¸ tii contractuale având ca obiect sume de ba ni.
Dreptul comun în materie prin art. 1088 Cod civil român dispu ne ca la obliga¸ tiile care
au ca obiect o sum ˘a oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cup rinde decât dobânda
legal˘a cu exceptarea expres ˘a a regulii în materia comer¸ tului ca ¸ si în cazul ﬁdejusiuni i ¸ si societ ˘a¸ tii.
Potrivit acestei dispozi¸ tii dobânda comercial ˘a în general ¸ si cea comercial ˘a interna¸ tional ˘a,
37

în special, urmeaz ˘a un regim juridic special în mare parte derogatoriu de la dre ptul comun.
Particularit ˘a¸ tile dobânzilor în comer¸ tul interna¸ tional se refer ˘a la mai multe aspecte, astfel:
1. dobânda este datorat ˘a, chiar dac ˘a nu a fost prev ˘azut˘a expres în contractul comer-
cial în toate cazurile în care obliga¸ tia principal ˘a având ca obiect o sum ˘a de bani este execu-
tat˘a cu întârziere. Solu¸ tia este una derogatorie de la prevede rile art. 1363 Cod civil român
asupra vânz ˘arii ¸ si ale art. 1587 Cod civil român în materie de împrumut, potrivit c ˘arora obliga¸ tia
baneasc˘a neexecutat ˘a produce de regul ˘a dobânzi numai în cazul unei asemenea stipul ˘ari în contract.
2. dobânda curge din deplin drept de la scaden¸ ta f ˘ar˘a a mai ﬁ necesar ˘a punerea în în-
târziere a debitorului. A¸ sa ﬁind în obliga¸ tiile comercia le interna¸ tionale ce au ca obiect sume
de bani, debitorul se aﬂa de drept în întârziere din momentul în care obliga¸ tia devine exigibil ˘a.
¸ Si aceast ˘a solu¸ tie derog ˘a de la dispozi¸ tiile art. 1088, alin. 2, Cod civil român care prev˘ad
punerea în întârziere a debitorului prin ac¸ tiunea de chema re în judecat ˘a. În plus aceast ˘a solu¸ tie
se fundamenteaz ˘a pe prevederile art. 43 Cod comercial român potrivit c ˘arora datoriile comerciale
lichide ¸ si pl ˘atibile în bani produc dobânda de drept, produc dobânda din z iua când devin exigi-
bile. Astfel aceasta a devenit în mod constant aplicat ˘a ¸ si în practica comercial ˘a interna¸ tional ˘a.
3. privitor la momentul exigibilit ˘a¸ tii dobânzii, practica comercial ˘a interna¸ tional ˘a s-
a continuat la aplicarea principiului potrivit c ˘aruia dobânzile devin exigibile la momentul sca-
den¸ tei. P ˘ar¸ tile pot îns ˘a deroga de le regula întemeiat ˘a de prevederile art. 43 Cod comer-
cial român, convenind ca dobânda s ˘a curg˘a de la o dat ˘a ulterior ˘a scaden¸ tei precum, spre ex-
emplu, expirarea unui anumit termen de la data facturii neac hitate, ori chiar de la data cererii
de ac¸ tionare la arbitraj sau la instan¸ ta de judecat ˘a competente prin contract sau lex causae.
4. în ceea ce prive¸ ste cuantumul dobânzii, ca înc ˘a o particularitate a practicii contrac-
tuale comerciale inteerna¸ tionale, aceasta este de regul ˘a convenit de c ˘atre contractan¸ ti, p ˘ar˘asindu-
se astfel regula maximului de 6% ori prev ˘azut˘a de Decretul 311/1954 când dreptul comer-
cial român ar ﬁ considerat lex causae. Dac ˘a p˘ar¸ tile nu au convenit printr-o clauz ˘a expres˘a
cuantumul dobânzii, aceasta se stabile¸ ste de instan¸ ta ar bitral˘a sau judec ˘atoreasc˘a în func¸ tie de
nivelul dobânzilor pe pia¸ ta interna¸ tional ˘a caracteristic ˘a (ca r˘aspunz˘atoare materiei) prin raportare
la obiectul respectivului contract de litigiu ori la alte el emente de individualizare a spe¸ tei.
În acest sens este de remarcat, tot ca o particularitate, fap tul c˘a în lipsa unei reglemen-
t˘ari legale de drept intern sau printr-o conven¸ tie interna¸ tional˘a privind cuantumul dobânzii, prac-
tic nu putem vorbii de evaluare legal ˘a, a dobânzii în Dreptul comer¸ tului interna¸ tional al Româ niei
la care ne raport ˘am cu lucrarea de fa¸ t ˘a ci doar despre regula practicat ˘a în materie a unei evalu-
ari conven¸ tionale ori judiciare a dobânzii datorat ˘a creditorului prin contractul comercial interna¸ tional.
În consecin¸ t ˘a, dobânda astfel determinat ˘a se va percepe f ˘ar˘a obliga¸ tia creditorului de a proba fap-
tul c˘a prin întârzierea pl ˘a¸ tii i-a fost cauzat un prejudiciu potrivit practicii din d rept comun.
De men¸ tionat aici este faptul c ˘a în cazul în care potrivit normei conﬂictuale din
Dreptul comercial privat român, contractul comercial inta rna¸ tional este guvernat de un sis-
38

tem de drept str ˘ain ca lex causae, acela va determina ¸ si cuantumul dobânzii aplicabile.
[1.] [a.] [i.] ca o particularitate proprie practicii comer ciale interna¸ tionale este aceea
c˘a anatocismul este permis. Aceast ˘a practic˘a a ad˘aug˘arii la suma în debit a dobânzii
la întreaga sum ˘a ob¸ tinut˘a astfel este mai ales întâlnit ˘a în contractele comerciale inter-
na¸ tionaleîndomeniulactivit ˘a¸ tilor¸ sirela¸ tiilorbancare,iarîncazulcontractului comercial
interna¸ tional de cont curent, potrivit art. 370-373 Cod co mercial român anatocistul este
denatur˘aesen¸ tial ˘a. cumululdobânziicu plata de-
sp˘agubirilor pân ˘a la acoperirea integral ˘a a prejudiciului extern numai permis ˘a ci ¸ si în
mod curent practicat ˘a în comer¸ tul interna¸ tional actual al României, în numero ase cazuri
având drept temei dispozi¸ tii legale precum art. 383 Cod com ercial român ¸ si art. 35 ¸ si
54 din legea nr. 31/1990 privind societ ˘a¸ tile comerciale. momentul ﬁnal al
încet˘ariicurgeridobânziiestedeterminat,înprincipiu,prinr aportarealamomentulpl ˘a¸ tii
efective,caoultim ˘aparticularitatenotabil ˘aadobânziiînpracticacomercial ˘ainterna¸ tion-
al˘a. Aceasta ca o consecin¸ t ˘a a practicii arbitrale de comer¸ t interna¸ tional care a dec is ca
simpla recunoa¸ srere a datoriilor de c ˘atre debitor neurmat ˘a de plat˘a, nu întrerupe sau de-
termin˘a încetarea curgerii dobânzii. Tot astfel din totalul dobân zii datorate nu se scade
sumacorespunz ˘atoaretimpuluideamânareaarbitr ˘ariilitigiuluichiardac ˘aasem˘anareaa
fostsolicitat ˘adecreditor,peconsim¸ t ˘amântulaplic ˘ariireguliiprincaredobânzilesecon-
sider˘a fructe civile ale capitalului ¸ si se consider ˘a percepute de debitor, care le datoreaz ˘a
creditorului.
IV.3. Evaluarea conven¸ tional ˘a a prejudiciului dincontractul comercial interna¸ tional ¸ siclauza
penal˘a
IV.3.1. Evaluarea prejudiciului generat de neexecutarea o bliga¸ tiilorcontractuale încomer¸ tul
interna¸ tional peregula conven¸ tiei cocontractan¸ tilor ¸ sipe inciden¸ ta clauzei penale dincontract
Clauza penal ˘a (penalizatoare,n.n.) trebuie s ˘a ﬁe expres prev ˘azut˘a în contractul comercial inter-
na¸ tionalpebazadispozi¸ tiiloruneilegiinternesauunei conven¸ tiiinterna¸ tionalerecunoscut ˘aprinsistemele
de drept la care apar¸ tin cocontractan¸ tii deoarece aceste a nu se consider ˘a în nici o împrejurareimplicit ˘a.
Astfel,clauzapenal ˘a(penalizatoareînsensulprincipiilordreptuluiprivat ¸ sinuînsensuldreptului
penal propriu-zis din sistemul dreptului public ), prin car e se prevede obligarea debitorului, în cazul ne-
execut˘arii contractului se prevede obligareadebitorului, în caz ul neexecut ˘arii contractului sau execut ˘arii
cu întârziere a acestuia de a prestacreditorului s ˘au o sum˘ade bani sau o alt ˘a valoareeconomic ˘a din pat-
rimoniul s ˘au care este dinainte stabilit ˘a prin contract, în eventualitatea producerii prejudiciul ui. Clauza
poateprevedeﬁeosum ˘aglobal˘a,ﬁemonetar,procentualasupravaloriiobiectuluiobliga ¸ tieineexecutate.
Solu¸ tia a fost în mod constant recunoscut ˘a drept valabil ˘a ¸ si în prac-
39

tica arbitral ˘a de comer¸ t interna¸ tional atunci c ˘and dreptul românesc se constiu-
tuie lex causae, pe temeiul dispozi¸ tiilor articolelor 106 6-1069 Cod civil român.
IV.3.2. Aplicarea func¸ tiilorspeciﬁce înefectele saleec onomiceasupra patrimoniului debitorului a
cauzei penale înpractica contractual ˘a a comer¸ tului interna¸ tional
Clauza penal ˘a a contractul comercial interna¸ tional are atât o ﬁnalitat e, prin ra¸ tiunea scop-
ului stipul ˘arii în contractul comercial interna¸ tional, de domeniul r eparatoriu cât ¸ si clauza anume
func¸ tiei speciﬁce acestor raporturi juridice de drept al c omer¸ tului interna¸ tional ¸ si anume una
stimulatorie ¸ si alta legislativ ˘a de r˘aspundere contractual ˘a ¸ si în anumite împrenjur ˘ari, legal ˘a.
A. în ceea ce prive¸ ste func¸ tia reparatorie a clauzei penal e din contractul comercial interna¸ tional,
care, de altfel reprezint ˘a esen¸ ta unei asemenea clauze în dreptul comun, trebuie rem arcat faptul c ˘a
frecven¸ ta în contractele în discu¸ tie se justiﬁc ˘a prin utilitatea ei practic ˘a determinat ˘a chiar prin car-
acterul reparatoriu al acestei func¸ tii,în sensul c ˘a ea stabile¸ ste ca în cazul neexecut ˘arii sau execut ˘arii
cu întârziere a contractului comercial interna¸ tional. În acest mod creditorul este scutit de obli-
ga¸ tia de a face dovada întinderii daunelor, ﬁind înl ˘aturate astfel ¸ si diﬁcult ˘a¸ tile de prob ˘a în cauz ˘a.
B.În afara func¸ tiei reparatorii, în contractele comercia le interna¸ tionale,
clauza penal ˘a mai are si alte dou ˘a func¸ tii speciﬁce comer¸ tului inter-
na¸ tional care în dreptul comun au o mai mica aplicare si frec ven¸ ta.
Men¸ tion˘am, în primul rând c ˘a speciﬁc ˘a acestui tip de contracte o func¸ tie stimu-
latorie care const ˘a în faptul ca în cea mai mare parte a cazurilor în contractele com-
erciale interna¸ tionale clauza penal ˘a care exprima sub forma unor penalit ˘a¸ ti progresive cu
cre¸ sterea în mod automat a procentului în func¸ tie de întâr zierea execut ˘arii obliga¸ tiei.
În a doua sa variant ˘a speciﬁc ˘a în contractul comercial interna¸ tional, clauza penala po ate avea o
func¸ tie limitativ ˘a de r˘aspundere prin faptul c ˘a de regul ˘a ea poate s ˘a stabileasc ˘a un nivel maxim al de-
sp˘agubirilorîn cazul întârzierii sau neexecut ˘ariiobliga¸ tieide c ˘atre debitor. Func¸ tialimitativ ˘ade r˘aspun-
dere a clauzei penale nu se confund ˘a îns˘a, în aceste cazuri, cu o conven¸ tie a contractan¸ tilor, lim itativ˘a
de r˘aspundere deoarece prin aplicarea clauzei penale creditor ul nu are obliga¸ tia de a proba existen¸ ta ¸ si
cuantumulprejudiciuluicauzat dedebitorastfel cumseînt âmpl˘aîns˘aîncazul conven¸ tieip ˘ar¸ tilordelim-
itarear˘aspunderiiceeaceauîncomunceledou ˘aclauze,penal ˘a¸ siconven¸ tialimitativ ˘ader˘aspundereeste
doar faptul c ˘a prin efectul ambelor, dezd ˘aunarea nu poate depa¸ si valoarea maxim ˘a convenit ˘a de p˘ar¸ ti.
Cu privire la regimul juridic al clauzei penale, practica co ntractual˘a, doctrina
de drept a comer¸ tului interna¸ tional ¸ si practica arbitra l˘a admi¸ tând în mod constant ¸ si
uniform regimul de drept comun al contractelor comerciale i nterna¸ tionale conﬁrm ˘a ¸ si
atribuie aplic ˘arii acestei clauze penale anumite perticularit ˘a¸ ti ce nu pot ﬁ omise.
Oprim˘aparticularitateaaplic ˘ariiclauzeipenalelacontractelecomercialeinterna¸ tio naleestecon-
ferit˘a de caracterul de strict ˘a interpretare a clauzei penale. Astfel practica arbitral ˘a a decis f ˘ar˘a ex-
40

cep¸ tie ca respectiva clauz ˘a care stabile¸ ste penalit ˘a¸ ti de întârziere în executarea obliga¸ tiilor nu poate ﬁ
aplicat˘a decât situa¸ tiei de fapt pentru care aceasta sanc¸ tiune pa trimonial˘a a fost expres prev ˘azut˘a f˘ar˘a
a putea ﬁ extins ˘a pentru a sanc¸ tiona executarea în totalitate a contractul ui comercial interna¸ tional.
În al doilea rând, dac ˘a principiul de drept comun potrivit c ˘aruia o clauz ˘a pe-
nal˘a compensatorie prev ˘azut˘a pentru neexecutarea contractului nu se poate cumula cu ex-
ecutarea în natura a obliga¸ tiei principale, în practica co ntractual˘a comercial ˘a interna¸ tion-
al˘a nu este înl ˘aturat, dobânde¸ ste aici anumite excep¸ tii în sensul parti culariz˘arii sale.
Astfel în domeniul leasing-ului prin contractul de loca¸ ti une speciﬁc acestei activita¸ ti eco-
nomice de comer¸ t interna¸ tional încheiat de ﬁnan¸ tator cu utilizatorul partener se prevede în mod in-
variabil ca în cazul în care utilizatorul nu pl ˘ate¸ ste ﬁe chiar ¸ si o singur ˘a rat˘a de chirie, se pro-
duce rezilierea de drept deplin a contractului comercial in terna¸ tional de leasing cu consecin¸ ta resti-
tuirii bunului închiriat de c ˘atre ﬁnan¸ tator. Clauza de reziliere de drept deplin a contr actului este
înso¸ tit˘a de regul ˘a în contractul respectiv de o clauz ˘a penal˘a care prevede plata de c ˘atre utilizator
a unei sume echivalente cu totalul ratelor viitoare din chir ie pân˘a la expirarea normal ˘a a contrac-
tului ca ¸ si cum acesta nu ar ﬁ fost reziliat, ratele devenind totu¸ si scadente. Particularitatea cu-
mului rezilierii contractului comercial interna¸ tional d e leasing cu efectul s ˘au de repunere a p ˘ar¸ tilor
în situa¸ tia anterioar ˘a de executare a contractului prin efectul particular, spec ial al clauzei penale.
Tot ca o particularitate a aplic ˘arii clauzei penale la contractele comerciale inter-
na¸ tionale o reprezint ˘a regul˘a potrivit c ˘areia în toate cazurile, clauza penal ˘a compensato-
rie ¸ si clauza penal ˘a moratorie poate ﬁ cumulat ˘a cu executarea obliga¸ tiei principale.
Ca o alt˘a particularitate a aplic ˘arii clauzei penale în practica comercial ˘a interna¸ tional ˘a con-
ﬁrmat˘a ¸ si de practica arbitral ˘a de comer¸ t interna¸ tional este consacrarea regulii c ˘a de¸ si, în prin-
cipiu, suma stabilit ˘a prin clauza penal ˘a cu func¸ tie reparatorie, nu se cumuleaz ˘a cu desp ˘agubir-
ile în completare, totu¸ si în baza principiului libert ˘a¸ tii contractuale, p ˘ar¸ tile pot conveni un aseme-
nea cumul pân ˘a la concuren¸ ta limitei integrale a prejudiciului. În aces te situa¸ tii inten¸ tia par¸ tilor
trebuie s˘a rezulte f ˘ar˘a nici un dubiu din con¸ tinutul contractului respectiv deoa rece în caz de du-
biu cumulul nu poate opera pentru c ˘a ar ﬁ contrar func¸ tiei uzuale conferit ˘a clauzei penale.
Faptul c˘a partea prejudiciat ˘a nu a solicitat penalit ˘a¸ tile prev ˘azute în contractul comercial inter-
na¸ tionalpentruexecutareacuîntarziereaobliga¸ tieinu produceefectulpierderiidreptuluideapretindede
laparteaînculp ˘aexecutareaînnatur ˘aaobliga¸ tieisaudauneiechivalentefa¸ t ˘adeneexecutareaobliga¸ tiei.
Aceast˘a situa¸ tieeste tot o consecin¸ t ˘a a caracterului de particularitate a aplic ˘arii clauzei penale în
contractele comerciale interna¸ tionale la a c ˘aror obliga¸ tie principal ˘a se refer ˘a respectiva clauz ˘a penal˘a.
41

CAPITOLULV
TRANSMITEREA, STINGEREA ¸ SI GARANTAREA OBLIGA¸ TIILORÎNC OMER¸ TUL
INTERNA¸ TIONAL. PRESCRIP¸ TIA EXTINCTIV ˘A ¸ SI RAPORTULDECOMER¸ T
INTERNA¸ TIONAL
V.1. Aspectede ordinpatrimonial aletranzmiterii ¸ sitran sfer˘arii obliga¸ tiilorspeciﬁce contractelor
comerciale interna¸ tionale
Modurile de transmitere a obliga¸ tiilor precum cesiunea de crean¸ t˘a ¸ si subroga¸ tia ¸ si cele de trans-
mitere a obliga¸ tiilor precum nova¸ tia ¸ si delega¸ tia prel uate în practica comercial ˘a interna¸ tional ˘a din drep-
tul comun nu ridic ˘a în totaliatatea lor, probleme deosebite în rela¸ tiile eco nomice interna¸ tionale.
Doar cesiunea de crean¸ t ˘a care implic ˘a ¸ si retractul litigios ¸ si nova¸ tia care au
dobandit cea mai frecvent ˘a aplicare în practica contractual ˘a comercial ˘a interna¸ tional ˘a
necesit˘a analiza unor probleme de speciﬁcitatea în aplicarea lor, a cestui domeniu.
V.1.1 Particularit ˘a¸ tileaplic ˘ariicesiunii de crean¸ t ˘a ¸ siretractului litigiosîntransmiterea
obliga¸ tiilorde domeniul comer¸ tului interna¸ tional
Transmiterea de c ˘atre una din p ˘ar¸ tile în contractul comercial interna¸ tional a obliga¸ t iei pe
calea cesiunii de crean¸ ta (cedentul) în favoarea unei ter¸ te persoane (cesionarul), potrivit practicii
arbitrale de comer¸ t interna¸ tional poate ﬁ realizat în mod valabil dac ˘a nu se convenise altfel, nu-
mai cu consim¸ t ˘amantul celeilalte p ˘ar¸ ti, din contractul care constituie obiectul cesiunii, a tât doct-
rina cât ¸ si practicienii în domeniu consacrând dreptul de a accepta sau nu debitorului cedat.
Potrivit opiniei sus¸ tinute de majoritatea autorilor cons acra¸ ti în materie, aceast ˘a prac-
tic˘a de condi¸ tionare a acceptului cedatului exprim ˘a ideea c ˘a anumite cazuri contractuale com-
erciale interna¸ tionale pot avea un caracter intuitiv pers onal mai pronun¸ tat decât în drep-
tul comun în care regula este de a se anun¸ ta debitorul cedat p rin orice form ˘a.
Cesiuneacontractuluicomercialinterna¸ tionalarecaefe ctpeplanproceduraljuridicdar ¸ sipeplan
economic patrimonial, cesiunea dreptului la ac¸ tiune arbi tral˘a. Astfel cum am aﬁrmat ¸ si în rândurile de
maisus,reputa¸ tiautoridindoctrinaelevat ˘aadreptuluicomer¸ tuluiinterna¸ tional,sus¸ tintezapot rivitc˘areia
cesiuneadreptuluilaactiuneaarbitral ˘acare opereaz ˘aderegul ˘acaun moddetransmiterededrepturiliti-
gioasecu titluparticular,special, esteprezen¸ ta îndrep tulcomer¸ tuluiinterna¸ tionalîn¸ t ˘arilecu vechime ¸ si
tradi¸ tie în economia capitalist ˘a, de pia¸ t ˘a liber˘a în care cesionarul este mai întotdeauna o ﬁrm ˘a special-
izat˘aînpreluareadedrepturilitigioase¸ siînexercitareaac¸ tiunilorjudiciareoriarbitraleînacestdomeniu.
Sub aspectul domeniului obiectului sau, cesiunea de ac¸ tiu ne în arbitraj poate s ˘a cuprind ˘a to-
talitatea preten¸ tiilor pe care cedentul le are în raport cu debitorul cedat, ori numai o parte din acesta.
42

În aceast ˘a împrejurare cesionarul nu se poate substitui cedentului d ecât în limitele expres stipu-
late în actul de transmitere a drepturilor litigioase din co ntractul comercial interna¸ tional în cauz ˘a.
De aceea în toate ac¸ tiunile arbitrate, organul arbitral ex ercit˘a în prealabil un control
de legalitate al cesiunii pe temeiul dreptului aplicabil po tivit regulii lex causae. În situa¸ tia
în care lex causae este dreptul român practica arbitral ˘a a decis c ˘a cesiunea dreptului la ac¸ ti-
unea arbitral ˘a este, ca principiu valabil ˘a ¸ si deci i s-a recunoscut calitatea procesual ˘a activ˘a a
cesionarului care substituindu-se cedentului, a formulat ac¸ tiunea arbitral ˘a în nume propriu.
În ceea ce prive¸ ste retracul litigios consacrat de dreptul comun român prin articolele 1042-1044
Cod civil, aceasta nu poate avea loc în cazul de cesiune a unui drept derivând dintr-un fapt comercial
chiar ¸ si unul interna¸ tional astfel cum prevede art. 45 Cod comercial român. A¸ sa ﬁind debitorul dintr-un
contractcomercialinterna¸ tionalcareafostcedatunuite r¸ tnupoates ˘ar˘ascumperecreean¸ talitigioas ˘acare
face obiectul unei ac¸ tiuni judiciare sau arbitrale, de la c esionar, în schimbul pre¸ tului cu care acesta a
cump˘arat de la cedat, pre¸ t care pe ipoteza direct ˘a este de regul ˘a mai mic decât valoarea nominal ˘a a cre-
an¸ tei. Temeiulsolu¸ tieiconst ˘aînfaptulc ˘alabazaadmiteriiretractuluilitigiosîndreptulcomunse situeaz˘a
scopul reprim ˘arii speculei cu crean¸ te litigioase cu efectele lor negati ve în patrimoniul debitorului.
Aceasta regul ˘a nu se reg ˘ase¸ ste, ca o particularitate a aplic ˘arii retractului liti-
gios la domeniul contractelor comerciale interna¸ tionale în general, ¸ si în comer¸ tul in-
terna¸ tional în special unde opera¸ tiunile speculative ¸ t in chiar de natura activita¸ tii com-
erciale. Faptul se conﬁrm ˘a în realiatea economic ˘a a pie¸ tei capitaliste libere în care
ac¸ tioneaz ˘a în mod legal ﬁrme specializate în cump ˘ararea ¸ si specularea crean¸ telor litigioase.
V.1.2. Particularitatea aplic ˘ariimodului de transmitere aobliga¸ tiilorprinnova¸ tieî ncontractele
comerciale interna¸ tionale
Practica arbitral ˘a interna¸ tional ˘a de comer¸ t interna¸ tional recunoscând temeiul practicii ca ¸ si teori-
ilordoctrinareîndomeniu,decideînmodconstant¸ sidelar g˘ageneralizareasuprajusteiregulideinstituire
acondi¸ tieiesen¸ tialeasupranova¸ tieiîndomeniulcontr actelorcomercialeinterna¸ tionale. Caaceastas ˘aﬁe
neândoielnic ˘a din inten¸ tia p ˘ar¸ tilor contractuale de a nova care s ˘a ﬁe expresia ¸ si cu claritatea stipulat ˘a în
contract. Astfel, într-ospe¸ tacu valoaredeprincipiu s-a decis însensulc ˘a nova¸ tiaunei obliga¸ tiinu poate
ﬁ prezumat ˘a prin înlocuirea ei cu una nou ˘a trebuie s ˘a rezulte în mod evident din înscrisul întocmit între
p˘ar¸ ti astfel cum dispune art. 1130 Codul civil român, dispoz i¸ tieaplicabil ˘a spe¸ tei cu titlu de lex causae.
Aceasta condi¸ tie esen¸ tial ˘a ca o particularitate a nova¸ tiei în contractul comercial i nter-
na¸ tional, se impune de altfel la toate felurile de exprimar e a nova¸ tiei în transmiterea obliga¸ ti-
ior ¸ si în acest sens practica contractual ˘a, privitor la nova¸ tie prin schimbare de debitor a stat-
uat regula potrivit c ˘aruia actul juridic prin care un debitor din str ˘ainatate declar ˘a c˘a preia da-
toria vechiului debitor din ¸ tar ˘a ¸ si se oblig ˘a s˘a o plateasc ˘a la un termen determinat, consti-
tuie o nova¸ tie ¸ si în temeiul dispozi¸ tiilor art. 1130-113 1 Cod civil român aplicabile în spe¸ ta
se cere s ˘a existe inten¸ tia de a nova, ca element esen¸ tial pentru val iditatea oric ˘arei nova¸ tii.
Aceasta condi¸ tie esen¸ tiala a validit ˘a¸ tii nova¸ tiei se impune ¸ si la realizarea unei nova¸ tii pr in
43

schimbare de obiect. Astfel, inten¸ tia neechivoc ˘a de a nova apare ¸ si mai evident ˘a în cazurile în
care se procedeaza la renegocierea contractului comercial interna¸ tional, precum, de exemplu, în
cazul clauzei de impreviziune ca una din clauzele asigurato rii, situa¸ tie în care, dac ˘a nu sunt în-
trunite condi¸ tiile speciale ale nova¸ tiei, efectul unor a semenea clauze echivaleaz ˘a doar cu schim-
barea negociat ˘a a modului de executare a obliga¸ tiei din contractul comerc ial interna¸ tional.
V.2. Efectele patrimonialealestingerii obliga¸ tiilordi ncontractul comercial interna¸ tional,altfel
decât prinplat ˘a
Stingerea obligatiilor care conduce la realizarea credito rului este proprie ¸ si prac-
ticii comerciale interna¸ tionale prin modurile clasice co nsacrate de dreptul comun pre-
cum compensa¸ tia, confuziunea ¸ si darea în plat ˘a, dupa cum cele ce nu duc la re-
alizarea crean¸ tei sunt remiterea de datorie ¸ si imposibil itatea fortuit ˘a de executare.
Dintre acestea, ne propunem s ˘a ne oprim doar asupra compensa¸ tiei prin care se
realizeaz˘a crean¸ ta creditorului ¸ si asupra remiterii de datorie car e nu duce la realizarea
crean¸ tei asupra debitorului în domeniul contractelor com erciale interna¸ tionale, modul
de stingere a obliga¸ tiilor mai frecvent dezb ˘atute în doctrina comer¸ tului interna¸ tional ¸ si
care fac obiectul a numeroase litigii abordate de arbitraju l de comer¸ t interna¸ tional.
Efecteleeconomicealestingeriiobliga¸ tiilorînpractic acontractual ˘acomercialainterna¸ tionalaprin
compensa¸ tie.
Prin domeniul s ˘au de aplicare în dreptul comer¸ tului interna¸ tional precu m ¸ si în dreptul comun,
compensa¸ tia ca mod de stingere a oric ˘arui obliga¸ tii este aplicat ˘a prin practica contractual ˘a cu ex-
ecp¸ tiile prev ˘azute de art. 1147 Cod civil român. Una din excep¸ tiile înscr ise în respectivul articol
¸ si anume situa¸ tia în care se pretinde instituirea unui bun care a fost luat pe nedrept de la propri-
etarul s˘au ¸ si-a g˘asit cea mai larga aplica¸ tie în domeniul contractelor come rciale interna¸ tionale. Alt-
fel l˘asate cele trei tipuri de compensa¸ tii care, nu sunt excepta te de dispozi¸ tie expres ˘a a Codului civil
român amintite mai sus se reg ˘asesc în raporturile economice patrimonialereglementate de dreptul com-
er¸ tului interna¸ tional prin instrumentul juridic speciﬁ c contractului comer¸ tului interna¸ tional. În cele ce
urmeaz˘a ne propunem s ˘a ne oprim în mod succint la tipurile de compensa¸ tii legale ¸ si judiciare.
Asupra compensa¸ tiei legale ca mod de stingere a obliga¸ tie i de comer¸ t interna¸ tional, în practica
arbitral˘a s-a decis ca o compensa¸ tie ca mijloc de stingere a obliga¸ t iilor opereaz ˘a când acelea¸ si dou ˘a
persoane sunt totodat ˘a ¸ si creditor ¸ si debitor una fa¸ t ˘a de cealalt ˘a, iar cele 2 obliga¸ tii care ar urma s ˘a ﬁe
compensate sunt certe, lichide ¸ si exigibile, având ca obie ct bunuri fungibile. A¸ sadar, neﬁind îndeplin-
it˘a condi¸ tia reciprocita¸ tii obliga¸ tiilor, creditorul nu poate opune unui debitor în vederea compens ˘arii, o
crean¸ t˘a pe care o are împotriva altui creditor, decât dac ˘a ar face dovada c ˘a cei doi creditori eventuali
societ˘a¸ tiicomerciale,aufuzionattotastfelnupoateoperacomp ensa¸ tiacândunadinp ˘ar¸ ticontestafaptul
c˘a ar datora vreo sum ˘a de bani celeilalte p ˘ar¸ ti contractuale, în aceste condi¸ tii, crean¸ tele neﬁin d certe.
Compensa¸ tia judiciar ˘a a fost pronun¸ tat ˘a de instan¸ tele arbitrale de comer¸ t interna¸ tional în
44

cazurile în care nu sunt îndeplinite unele condi¸ tii ale com pensa¸ tiei legale prezentate în rândurile
de mai sus, astfel, într-o spe¸ t ˘a, s-a decis c ˘a diferen¸ ta achitat ˘a în plus de c ˘atre cump ˘ar˘ator, în ti-
tlu de pre¸ t, din cauza ﬂuctua¸ tiilor monedei de cont în rapo rt cu moneda de plata, poate ﬁ com-
pensat˘a prin sentin¸ ta arbitral ˘a dac˘a sunt îndeplinite condi¸ tiile prev ˘azute de lege în acest scop. Cu
suma pe care la rândul s ˘au cump˘ar˘atorul o datoreaz ˘a vanz˘atorului cu titlul de doband ˘a pentru în-
târzierea la plata pre¸ tului m ˘arﬁi stabilit prin termenii contractului comercial intern a¸ tional în cauz ˘a.
Stingerea obliga¸ tiei din contractul comercial interna¸ t ional prin remiterea de datorie statu-
al˘a în practica contractual ˘a este recunoscut ˘a ¸ si în practica arbitral ˘a de comer¸ t interna¸ tional cu
condi¸ tia c ˘a renun¸ tarea creditorului la dreptul s ˘au împotriva debitorului s ˘a ﬁe expres ˘a deoarece
o asemenea renun¸ tare nu poate ﬁ, în comer¸ tul interna¸ tion al, nici prezumat ˘a nici implicat ˘a.
V.3. Garantarea obliga¸ tiilorîncomer¸ tul interna¸ tiona l
V.3.1. Ra¸ tiunilede ordineconomic ¸ si juridiccare determ in˘a rolul garan¸ tiilorîncomer¸ tul
interna¸ tional
Suportulpatrimonialalgaran¸ tiilorca obliga¸ tiijuridi ce ¸ sieconomiceextrinsecialeunuiraport ju-
ridic fundamental în rela¸ tiile economice interna¸ tional e îl constituie scopul lor de a asigura executarea
obliga¸ tiei din respectivul raport juridic sau desp ˘agubirea persoanei garantate în ipoteza în care exe-
cutarea nu are loc. Amploarea deosebit ˘a ¸ si frecven¸ ta mare a garan¸ tiilor în rela¸ tiile economic e de com-
er¸ t interna¸ tional se datoresc particularit ˘a¸ tilor pe care contractele comerciale interna¸ tionale le prezint˘a.
În primul rând aceste contracte ca instrumente de realizare a comer¸ tului interna¸ tional
sunt în cele mai dese cazuri, încheiate pe termen lung fapt ce implic˘a apari¸ tia a numeroase
riscuri între momentul încheierii ¸ si momentul execut ˘arii – ﬁnaliz ˘arii derul ˘arii acestor con-
tracte de o complexitate aparte. Tocmai efectele negative a le eventualit ˘a¸ tii aparitiei acestor
riscuri, garan¸ tiile asupra obliga¸ tiilor contractuale s unt menite s ˘a le previn ˘a ¸ si s˘a le înl˘ature.
În al doilea rând comer¸ tul interna¸ tional nu este numai ins eparabil, ci chiar este de-
pendent de institu¸ tia creditului interna¸ tional care pre supune prin ipoteza existent ˘a unui inter-
val de timp între presta¸ tiile cocontractan¸ tilor ¸ si deci implicit, ideea de risc ¸ si de încredere în-
tre par¸ ti în acela¸ si timp pe care numai garan¸ tiile prin sc opul ¸ si rolul lor îl pot acoperi.
Particularit ˘a¸ tile existente la nivelul raporturilor comerciale inter na¸ tionale sunt sat-
isf˘acute tocmai prin func¸ tiile lor speciﬁce pe care le au garan ¸ tiile, care tocmai r ˘aspund
cerin¸ telor decurgând din aceste particularit ˘a¸ ti ale vie¸ tii comerciale interna¸ tionale.
De aceea practica contractual ˘a interna¸ tional ˘a, doctrina domeniului, practica arbital ˘a de comer¸ t
interna¸ tional atribuie în mod unanim ca principal ˘a func¸ tie a garan¸ tiilor, asigurarea securit ˘a¸ tii credi-
tului comercial interna¸ tional în sensul c ˘a pe de o parte asigur ˘a pe creditor împotriva eventualei in-
solvabilit ˘a¸ ti a debitorului iar pe de alt ˘a parte, confer ˘a credibilitate debitorului care va benﬁcia cu
atât mai mult de încrederea în bun ˘atatea lui cu cât va aduce mai multe ¸ si mai sigure garan¸ tii.
45

V.3.2. Principalelecategorii degaran¸ tii aleobliga¸ tii lordincontractele comercialeinterna¸ tionale
Dac˘a în dreptul comun garan¸ tiile se disting în primul rând dup ˘a izvorul lor în
garan¸ tii legale ¸ si garan¸ tii conven¸ tionale, dreptul co mer¸ tului interna¸ tional opereaz ˘a dis-
tinc¸ tia garan¸ tiilor dup ˘a obiectul lor ¸ si anume în garan¸ tii reale ¸ si garan¸ tii per sonale.
Potrivittezelorsus¸ tinuteînliteraturadespecialitate elementeleacesteiclasiﬁc ˘aris-audiversiﬁcat,
plecând de la garantarea obliga¸ tiilor comerciale în gener al, în rela¸ tiile economice ce au evoluat ca mod
de expresie în comer¸ tul interna¸ tional astfel cum se pract ic˘a aceasta în evolu¸ tia din ultimele decenii. Au
ap˘arut astfel, ¸ si s-au extins noi forme de garan¸ tie a obliga¸ tiilorîn contractele comerciale interna¸ tionale.
Asa, de exemplu, în domeniul garan¸ tiilor bancare ca princi pal˘a form˘a a garan¸ tiilor personale,
concomitent,înparalelcuspeciaclasic ˘aacau¸ tiunii–ﬁdejusiuniibancare,s-aextinspân ˘alageneralizare
o noua specie de garan¸ tie bancar ˘a prin formula preferat ˘a, de altfel, a garan¸ tiei bancare autonome.
Astfel, în prezent ¸ si cu larg ˘a perspectiv ˘a de viitor, garan¸ tiile cu cea
mai larg ˘a utilizare în comer¸ tul interna¸ tional prezente în contra ctele com-
erciale interna¸ tionale sunt garan¸ tiile personale ¸ si în deosebi cele bancare.
Aceasta, în timp ce, garan¸ tiile reale ¸ si în special cele im obiliare au înregistrat în ul-
timii 50 de ani un regres continuu, în special datorit ˘a contiu˘arii preocup ˘arii lor în realizarea
unor reglement ˘ari pe plan interna¸ tional în materie sa uniformizeze pract icarea unor garan¸ tii mult
mai simpliﬁcate impuse de celeritatea ¸ si securitatea oper a¸ tiunilor comerciale interna¸ tionale.
În consecin¸ t ˘a, regimul juridic al acestora, garan¸ tiile reale ¸ si imobi liare r˘amase sub gu-
vernarea unor reglement ˘ari greoaie ¸ si mult diversiﬁcate de la ¸ tar ˘a la ¸ tar˘a, mai ales în dome-
niul executarii silite a bunurilor aﬂate în sfera schimburi lor economice interna¸ tionale, a de-
venit unul foarte pu¸ tin abordat în practica, tinzând, chia r, spre perspectiva de a deveni ca-
duc în ceea ce prive¸ ste doar de bun ˘a seama, practica contractual ˘a comercial ˘a interna¸ tional ˘a.
Înceeaceprive¸ steaplicareaîncomer¸ tulinterna¸ tional agaran¸ tiilorrealedegajcomercialcareﬁind
depa¸ site de realit ˘a¸ tile economice contemporane ca ¸ si privilegiile, se poat e constata faptul c ˘a în parctica
comerciala interna¸ tional ˘a sunt ca ¸ si inexistente în planul raporturilor juridice de comer¸ t interna¸ tional.
Trebuie observat, îns ˘a faptul c ˘a ipoteca reglementat ˘a în dreptul român care poate deveni lex
causae în dreptul comer¸ tului interna¸ tional român, prin a rticolele 1746-1752 ¸ si 1768-1812 Cod civil
român se aplic ˘a în transportul ¸ si comer¸ tul interna¸ tional maritim cu o m are frecven¸ t ˘a în ultimele dou ˘a
decenii în toate cazurile în care aceasta prive¸ ste navele c omerciale de transport maritim. Aceasta
datorit˘a faptului c ˘a de¸ si prin natura lor navele sunt bunuri mobile pot constit ui obiectul acestor
garan¸ tii ipotecare care, din principiu in România este una imobiliar˘a ¸ si de asemeni ca o consecin¸ t ˘a
a particip ˘arii României la Conven¸ tia interna¸ tional ˘a de uniﬁcare a anumitor reguli privitoare la priv-
ilegiile ¸ si ipotecile maritime, încheiate la Bruxelles in 1926 prin ratiﬁcarea acesteia prin Legea nr.
43/1937, cu remarca critic ˘a asupra faptului c ˘a la noua conven¸ tie în aceea¸ si materie, încheiate la
Bruxelles în 1967, ¸ tara noastra nu este înc ˘a parte de¸ si aﬁrm ˘a op¸ tiunea de integrare european ˘a.
46

În ﬁnal, este de re¸ tinut faptul c ˘a dintre garan¸ tiile personale cu o frecven¸ t ˘a mai mare în practica
comercial ˘a interna¸ tional ˘a o constituie categoria garan¸ tiilor bancare cu cele dou ˘a forme speciﬁce com-
er¸ tului interna¸ tional ¸ si anume, cau¸ tiunea bancar ˘a ¸ si garan¸ tia bancar ˘a autonom ˘a, prin practicarea c ˘arora,
în rela¸ tiile economice interna¸ tionale, b ˘ancile au devenit, în mod general ¸ si uniform în practica com er-
cial˘a interna¸ tional ˘a, cu unanima recunoa¸ stere în doctrina ¸ si practica arbitr al˘a de comer¸ t interna¸ tional,
principalii garan¸ ti ai afacerilor datorit ˘a faptului c ˘a au cea mai stabil ˘a, cert˘a ¸ si permanent ˘a solvabilitate.
V.4. Aplicarea prescrip¸ tiei extinctive ¸ si efectele patr imonialealeacesteia înraporturile de comer¸ t
interna¸ tional
V.4.1. Considera¸ tii deordin general asupra normelor dere glementare a prescrip¸ tiei extinctive
aplicateraporturilor comercialeinterna¸ tionale
Atfel ca ¸ si înraporturilededreptintern,
în raporturile comerciale interna¸ tionale unde î¸ si g ˘ase¸ ste o aplicare deosebit de frecvent ˘a, prescrip¸ tia se
supune, corespunz ˘ator trimiterii pe care o face norma conﬂictual ˘a aplicabil ˘a spe¸ telor dup ˘a cum o de-
termin˘a dispozi¸ tiile art. 147 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept
interna¸ tional privat, ori de c ˘atre dreptul român ori de un sistem de drept str ˘ain, cu titlul de lex causae.
În cazul când în cauz ˘a este incident o conven¸ tie interna¸ tional ˘a, aceasta se va aplica cu
proeminen¸ t ˘a fa¸ t˘a de oricare sistem na¸ tional de drept, astfel cum este cazul Conven¸ tiei asupra
prescrip¸ tiei în materie prescrip¸ tiei în materie de vânza re interna¸ tional ˘a de m˘arfuri încheiat ˘a la
New York în anul 1974 adoptat ˘a de România prin aderarea în baza Legii nr. 24/1992.
Particularit ˘a¸ tile prescrip¸ tiei extinctive în raporturile comercial e interna¸ tionale supuse Dreptu-
lui comer¸ tului interna¸ tional român se manifest ˘a cu o subdistinc¸ tie în func¸ tie de modul cum efec-
tul extinctiv al prescrip¸ tiei efectueaz ˘a dreptul material la ac¸ tiune ori dreptul de cerere a exe-
cut˘arii silite, ca ¸ si de aspectelespeciﬁce ale consecin¸ tei a plic˘arii unui sistem de drept str ˘ain.
În cele ce urmeaz ˘a vom trata speciﬁcitatea aplic ˘arii particularit ˘a¸ tilor prescrip¸ tiei
extinctive în cazul raporturilor comerciale interna¸ tion ale supuse dreptului na¸ tional
român prin efectul lex causae ¸ si apoi aplicarea condi¸ tiil or prescrip¸ tiei extinctive,
potrivit dispozi¸ tiilor Conven¸ tiei de la New York din 1974 adoptat˘a sub egida O.N.U.
V.4.2. Particularit ˘a¸ tileaplic ˘ariiprescrip¸ tiei extinctive înraporturile comercialei nterna¸ tionalela
spe¸ te supuse dreptului românprin efectul lexcausae
Principalele aspecte de particularitate aplicabile presc rip¸ tiei extinctive din Dreptul
comercial român care prin efectul lex causae guverneaz ˘a sub acest aspect raporturile de
drept comercial român se refer ˘a la reglementarea ¸ si termenele prescrip¸ tiei extinctive , la mo-
mentul începerii curgerii prescrip¸ tiei ¸ si la suspendare a ¸ si întreruperea prescrip¸ tiei astfel:
47

A. În materie comercial ˘a, prescrip¸ tia este reglementat ˘a în Codul comercial român prin dis-
pozi¸ tiile cuprinse în cartea a IV-a, titlul II, care preved e atât dispozi¸ tii în ceea ce prive¸ ste termenul
general de prescrip¸ tie prin art. 947, cât ¸ si anumite terme ne speciale, prin art. 949 ¸ si 956.
Caracteristica acestor termene este faptul c ˘a ele sunt mai scurte decât
termenele de prescrip¸ tie pe care le prevedea în trecut Codu l Civil Român.
Acest fapt se explic ˘a prin aceea c ˘a cerin¸ tele activit ˘a¸ tii comerciale impun valoriﬁcarea în
termen scurt a drepturilor izvorâte din raporturile comerc iale ¸ si clariﬁcarea grabnic ˘a a situa¸ tiilor
litigioase ca o condi¸ tie important ˘a a celerit ˘a¸ tii în siguran¸ t ˘a deplin˘a a activit ˘a¸ tilor comerciale.
În afar˘a de prevederile Codului comercial, unele dispozi¸ tii priv ind prescrip¸ tia se mai g ˘asesc ¸ si
în unele legi comerciale speciale precum, spre exemplu, Leg ea nr. 31/1990 privind societ ˘a¸ tile com-
erciale la art. 31 ¸ si 37, Legea nr. 11/1991 privind combater ea concuren¸ tei neloiale la art. 12.
Fa¸ t˘a de aceast ˘a situa¸ tie privind neunicitatea în care se aﬂ ˘a reglementarea în ma-
teria prescrip¸ tiei extinctive, autorii de doctrin ˘a comercial ˘a român ˘a remarc ˘a dou˘a aspecte:
1. din prevederileCodului comercial privind prescrip¸ tia se aplic˘a tuturorac¸ tiunilorcare izvor ˘asc
din actele de comer¸ t, inclusiv actelor de drept comercial c are privesc categoria de fapte de com-
er¸ t unilaterale, Codul comercial nu cuprinde totu¸ si o reg lementare suﬁcient ˘a-complet ˘a a institu¸ tiei
prescrip¸ tiei extinctive în materie comercial ˘a. Aceast ˘a lage comercial ˘a fundamental ˘a (cum a fost ea
proiectat˘a) în materie comercial ˘a, cuprinde doar o reglementare a anumitor aspecte particul are, ast-
fel încât dispozi¸ tiile acesteia se completeaz ˘a, conform dispozi¸ tiilor sale de la art. 1 cu preveder-
ile Codului civil român abrogate în materie de prescrip¸ tie extinctiv˘a prin Decretul nr. 176/1958.
2. prin dispozi¸ tiile art. 26 din Decretul nr. 167/1958, act normativ cu caracter spe-
cial intrat în viguare ulterior Codului comercial, sau abro gat toate dispozi¸ tiile contrare, chiar
¸ si cele din Codul comercial, exceptând doar acele preveder i speciale care stabilesc în termen
de prescrip¸ tie mai scurt dec ˘at termenul corespunz ˘ator spe¸ tei, prev ˘azut în respectivul decret.
Fa¸ t˘a de aceast ˘a situa¸ tie determinat ˘a de intrarea (¸ si remarcarea) înc ˘a în
viguare a Decretului nr. 167/1958, termenele de prescrip¸ t ie extinctiv ˘a, con-
form reglement ˘arilor actuale în viguare în materie comercial ˘a se prezint ˘a astfel:
a) termenul general de prescrip¸ tie în materie comercial ˘a de 10 ani, se consid-
er˘a înlocuit cu termenul general de 3 ani, potrivit art.3 din De cretul nr. 167/1958;
b) r˘amân aplicabile termenele mai scurte de prescrip¸ tie prev ˘azute de Codul comercial,
precum termenul de doi ani stabilit de art. 952 pentru: ac¸ ti unea mijlocitorului pentru plata
sumelor cuvenite pentru presta¸ tia de mijlocire; ac¸ tiuni le de anulare sau reziliere a contractu-
lui în materie de faliment; termenul de 6 luni stabilit de art . 56 pct. 1 pentru unele ac¸ ti-
uni contra transporturilor, izvorând dintr-un contract de transport; termenul de 1 an reglementat
de art. 952, pct. 2 pentru alte ac¸ tiuni ale c ˘ar˘au¸ silor derivând dintr-un contract de transport;
c) sunt valabil aplicabile ¸ si termenele de prescrip¸ tie st abilite prin legi speciale ulterioare
apari¸ tiei Decretului nr. 157/1958 ¸ si anume: termenul de 3 ani, privind dreptul la ac¸ tiune pen-
48

tru restituirea dividentelor pl ˘atite nelegal conform art. 37 din Legea nr. 31/1990; termenu l de
6 luni privind dreptul la ac¸ tiune în daune ale fondatorilor societ˘a¸ tii pe ac¸ tiuni în baza dispozi¸ ti-
ilor aceleia¸ si legi; termenul de 1 an pentru ac¸ tiunea de de sp˘agubiri pentru repararea prejudiciu-
lui cauzat prin acte ¸ si fapte de concuren¸ t ˘a neloial ˘a, conform art. 12 din Legea nr.11/1991.
B. În ceea ce prive¸ ste începerea curgerii prescrip¸ tiei, d ac˘a în dreptul comun momentul în-
ceperii curgerii timpului de prescrip¸ tie a fost instituit ˘a prin art. 1886 Cod civil român potrivit
c˘areia nici o prescrip¸ tie nu poate începe s ˘a curg˘a mai înainte de a se na¸ ste ac¸ tiunea supus ˘a aces-
tui mod de stingere, aceasta a fost reconﬁrmat ˘a prin dispozi¸ tia art. 7 al Decretului nr. 167/1958
care dispune: “Prescrip¸ tia începe s ˘a curg˘a de la data când se na¸ ste dreptul la ac¸ tiune”.
Nici Codul comercial român nu face excep¸ tie în aceast ˘a privin¸ t˘a prin prevederile art. 1,
alin. 2 care ﬁxeaz ˘a acela¸ si mod pentru momentul începerii curgerii prescrip ¸ tiei extinctive.
Codul comercial stabile¸ ste îns ˘a modul de începere a cursului prescrip¸ tiei ¸ si
în cazurile în care se prev ˘ad condi¸ tii speciale de prescrip¸ tie dup ˘a cum urmeaz ˘a:
1. În cazul ac¸ tiunilor derivate din contractul de societat e sau din alte opera¸ ti-
uni sociale, prescrip¸ tia curge din ziua în care obliga¸ tia a ajuns la termen sau din ziua
îndeplinirii formalit ˘a¸ tilor prev ˘azute de lege, astfel cum prevede art. 949, Cod comer-
cial. În cazul în ac¸ tiunilor derivate din cambie, prescrip ¸ tia curge, conform art. 949, alin
3, Cod comercial din ziua scaden¸ tei sau din ultima zi a terme nului prev ˘azut de lege.
2. În cazul ac¸ tiunilor mijlocitorilor, potivit art. 952, C od
comercial, prescrip¸ tia începe s ˘a curg ˘a din ziua termin ˘arii afacerii.
3. În cazul ac¸ tiunilor contra transportatorului, prescri p¸ tia curge, la pierderea to-
tal˘a a m˘arfurilor de la data când acestea trebuiau s ˘a ajung˘a la destina¸ tie, iar în cazul
pierderii par¸ tiale, avarierii ori întârzierii m ˘arfurilor, prescrip¸ tia curge de la data prim-
irii de c ˘atre destinatar a acestora, astfel cum prevede art. 956 Cod c omercial.
Legilecomercialespecialeprev ˘adîncepereacurgeriitermenuluideprescrip¸ tieîndou ˘amodalit ˘a¸ ti:
a) termenul de prescrip¸ tie de 6 luni prev ˘azut de art. 31 din Legea nr. 31/1990 curge
de la data adun ˘arii generale a ac¸ tionarilor care au hot ˘arât dizolvarea anticipat ˘a, iar termenul
de 3 ani prev ˘azut de art. 37 al legii curge de la data distribuirii legale a dividendelor.
b) termenul de prescrip¸ tie pe 1 an prev ˘azut de art. 12 din Legea nr. 11/1991,
curge de la data la care p ˘agubitul a cunoscut sau trebuia s ˘a cunoasc ˘a prejudiciul ¸ si per-
soana care i l-a cauzat, dar nu mai târziu de 3 ani da la data s ˘avâr¸ sirii faptei.
C. În ceea ce prive¸ ste suspendarea curgerii termenului de p rescrip¸ tie în-
trucât prevederile art. 946 Cod comercial sunt contrazise d e dispozi¸ tiile arti-
colelor 13 ¸ si 14 ale Decretului nr. 167 pe 1958, în prescrip¸ tia în materia comer-
cial˘a sunt aplicabile respectivului decret care intervine ulte rior Codului comercial.
Astfel, curgerea termenului de prescrip¸ tie se suspend ˘a atâta timp cât cel împotriva c ˘aruia
49

termenul curge, este împiedicat de un caz de for¸ t ˘a major˘a s˘a fac˘a acte de întrerupere ¸ si pe
timpul cât creditorul sau debitorul face parte din for¸ tele armate puse pe picior de r ˘azboi.
De asemeni în cazul ac¸ tiunii izvorând dintr-un contract de transport, cu excep¸ tia domeniu-
lui transportului maritim, termenul se suspend ˘a pân˘a la solu¸ tionarea reclama¸ tiei adminstrative preal-
abil˘a ac¸ tiunii în justi¸ tie f ˘acut˘a de cel îndrept ˘a¸ tit cu privire la desp ˘agubiri sau restituiri. Tot astfel,
se suspenda termenul de curgere a prescrip¸ tiei pe timpul ne cesar rezolv ˘arii reclama¸ tiei administra-
tive la prestarea serviciilor de po¸ st ˘a ¸ si telecomunica¸ tii îns ˘a cel mai târziu pân ˘a la expirarea unui ter-
men de trei luni de la înregistrarea reclama¸ tiei administr ative, ca ¸ si în cazul presta¸ tiei de transport.
Termenul de curgere al prescrip¸ tiei se suspend ˘a ¸ si între p ˘artini¸ ti sau tutore sau cel care
se aﬂ˘a în ocrotirea lor, pe timpul cât dureaz ˘a aceste raporturi de ocrotire, ca ¸ si în cazul
celui lipsit de capacitate de exerci¸ tiu nu are reprezentan t legal, cât timp celui cu capaci-
tate redus ˘a de exerci¸ tiu, nu are cine s ˘a-i încuviin¸ teze actele. Tot astfel termenul de curgere
a prescrip¸ tiei se suspend ˘a în cazul raporturilor patrimoniale între so¸ ti pe durata c ˘as˘atoriei.
Potrivit normelor Dreptului comercial roman, cu recunoa¸ s tere în jurispruden¸ t ˘a, durata sus-
pend˘arii termenului de curgere a prescrip¸ tiei nu se include în c alculul termenului de prescrip¸ tie.
Cursul prescrip¸ tiei se reia din ziua în care cauza de suspen dare a încetat.
De precizat aici îns ˘a este prevederea art. 15 din Decretul 167/1958 prin care
termenele de prescrip¸ tie mai lungi de 6 luni nu se socotesc î mplinite mai devreme de 6
luni de la încetarea cauzei de suspendare, iar prescrip¸ tii le cu o durat ˘aj mai mic ˘a de 6 luni
nu se socotesc împlinite mai devreme de 1 lun ˘a de la încetarea cauzei de suspendare.
D. În ceea ce prive¸ ste întreruperea curgerii termenului de prescrip¸ tie, atât
cauzele cât ¸ si efectele întreruperii sunt reglementate în materie comercial ˘a de ace-
la¸ si Decret nr. 167/1958 deoarece aceasta abrogase implic it dispozitiile asupra între-
ruperii cursului termenului de prescrip¸ tie prev ˘azute de art. 946 Cod comercial.
Astfel potrivit dispozi¸ tiilor art. 16 din Decretul nr. 167 /1958, prescrip¸ tia se întrerupe în urm ˘a-
toarele cazuri:
i. ii. iii.•curgerea termenului de prescrip¸ tie se întrerupe prin recu noa¸ sterea dreptului a c ˘arui ac¸ tiune s-a
prescris, recunoa¸ stereexprimat ˘aexpres dec ˘atre cel înfolosulc ˘areia curgeprescrip¸ tia;
•prin introducereauneicereri dechemareînjudecat ˘aori dearbitrare.
Prescrip¸ tia nu este întrerupt ˘a dac˘a s-a pronun¸ tat încetarea procesului dac ˘a cererea de chemare în
judecat˘asaudeexecutareafostrespins ˘a,anulat˘asauperimat ˘aoridac˘acelcareaini¸ tiat-oarenun¸ tatlaea.
Efectul începerii cursului prescrip¸ tiei este cel prev ˘azut în art. 17 din Decretul nr. 167/1958, în
sensulc˘aîntreruperea¸ stergeprescrip¸ tiaînceput ˘aacurgeînaintedeaseiviîmprejurareacareaîntrerupt-o,
iar dup˘a întrerupere începe s ˘a curg˘a un nou termen de prescrip¸ tie cu aceea¸ si durat ˘a precum cel ini¸ tial.
50

Dac˘a prescrip¸ tia a fost întrerupt ˘a printr-o cerere de chemare în judecat ˘a ori de arbi-
trare noua prescrip¸ tie nu începe s ˘a curg˘a atât timp cât hot ˘arârea de admitere a cererii a r ˘a-
mas deﬁnitiv ˘a ¸ si procesul de judecat ˘a în instant ˘a, ori procedura arbitral ˘a a început efectiv.
V.5. Particularit ˘a¸ tileprescrip¸ tiei extinctivespeciﬁce raporturilor co ntractuale comerciale
interna¸ tionale aleaplic ˘ariidispozi¸ tiilorconven¸ tiei de laNew York, 1974
V.5.1. Principiilegenerale ¸ si domeniul de aplicarealeCo nven¸ tiei dela New York, 1974
În preambulul Conven¸ tiei în materie de prescrip¸ tie adopt at˘a sub egida O.N.U. se pre-
cizeaz˘a scopul de a se constitui ca un factor important pentru promo varea de rela¸ tii ami-
cale între state asigurând prin reglementarea termenului d e prescrip¸ tie în materia de vânzare
interna¸ tional ˘a de bunuri mobile corporale, o înlesnire a dezvolt ˘arii comer¸ tului mondial.
Pe acela¸ si principiu Conven¸ tia a fost modiﬁcat ˘a prin protocolul încheiat la Viena la 11
aprilie 1980 în sensul da a se asigura armonizarea ei cu preve derile Conven¸ tiei Na¸ tiunilor Unite
asupra contractelor de vânzare interna¸ tional ˘a de m˘arfuri încheiate tot la Viena în acela¸ si an.
Prin dispozi¸ tiile art. 3, par. 3, Conven¸ tia modiﬁcat ˘a prin re-
spectivul protocol, are un caracter supletiv, prevederile acesteia neaplicându-
se când p ˘ar¸ tile exclud în mod expres prin acordul de voin¸ t ˘a acest lucru.
Dac˘a, îns˘a, cocontractan¸ tii recep¸ tioneaz ˘a chiar ¸ si indirect prin contractul
lor Conven¸ tia O.N.U. referitoare la vânzarea interna¸ tio nal˘a de m ˘arfuri se consid-
er˘a c˘a dispozi¸ tiile Conven¸ tiei de la New York, 1974 au fost impl icit convenite.
¸ Tara noastr ˘a a aderat la Conven¸ tia de la New York, 1974 ¸ si la Proto-
colul de modiﬁcare al acestuia de la Viena din 1980 prin Legea nr. 24/1992,
f˘ar˘a nici o rezerv ˘a sau declara¸ tie la modul ¸ si domeniul de aplicare.
În sensul aplic ˘arii temporare în domeniul contractelor comerciale inter-
na¸ tionale, potrivit art. 33, ﬁecare stat contractant va ap lica dispozi¸ tiile Con-
ven¸ tiei cu începere de la intrarea în vigoare a acesteia pen tru statutul respectiv.
Potrivit art. 3, par. 1, lit. a ¸ si b, în mod simetric cu reglem entarea Conven¸ tiei de la Viena
1980, Conven¸ tia de la New York se aplic ˘a numai dac ˘a se întrune¸ ste una din urm ˘atoarele condi¸ tii:
•în momentulîncheieriicontractuluip ˘ar¸ tileî¸ siau sediulînstatecontractantediferite;
•regulile de drept interna¸ tional privat determin ˘a aplicarea la contractul respectiv a legii na¸ tionale a
unuistat participantlaconven¸ tie.
Cu privire la prima condi¸ tie, Conven¸ tia men¸ tioneaz ˘a în mod explicit drept criteriu al in-
terna¸ tionalit ˘a¸ tii, deci al aplic ˘arii dispozi¸ tiilor sale, criteriul sediilor p ˘ar¸ tilor în state diferite.
51

Alte criterii, precum na¸ tionalitatea p ˘ar¸ tilor, calitatea sau caracterul civil ori
comercial al p ˘ar¸ tilor sau al contractului lor, nu sunt luate în considera re, pen-
tru aplicarea respectivei Conven¸ tii privind termenul de p rescrip¸ tie, dar pot ﬁ rel-
evante în cazul inciden¸ tei celei de a doua condi¸ tii de apli care a Conven¸ tiei.
Faptul c˘a p˘ar¸ tile contractante au sediile în state diferite poate ﬁ lu at în considerare nu-
mai dac˘a este cunoscut reciproc în sensul c ˘a acest fapt reiese din contract, din negocierile
dintre p˘ar¸ ti sau din schimbul de informa¸ tii între acestea înainte de încheierea contractului.
Dac˘a o parte a contractului au sediile în mai multe state, releva nt se consid-
er˘a acela care are leg ˘atura cea mai strâns ˘a cu contractul ¸ si cu executarea acestuia.
În ceea ce prive¸ ste cea de a doua condi¸ tie de aplicare la con tractul comercial interna¸ tional
aceasta, ca ¸ si în cazul Conven¸ tiei asupra vânz ˘arii interna¸ tionale de la Viena, 1980 cu care Protocolul
din 1980 de modiﬁcare o leag ˘a este aplicabil ˘a ¸ si atunci când, de¸ si nici una din p ˘ar¸ tile contractante
î¸ si are sediul pe teritoriul unui stat participant la respe ctiva Conven¸ tie, norma de drept interna¸ tional
privat a ¸ t ˘arii forului trimite din punctul s ˘au de leg ˘atur˘a la legea unui stat participant la Conven¸ tie.
Acest criteriu-condi¸ tie prev ˘azut la art. 3, par. 1, lit. b, din Conven¸ tie are un regim
juridic special, în sensul c ˘a orice stat poate declara în momentul în care devine partici pant la
Conven¸ tie c ˘a nu este legat pe acest criteriu. Într-un asemenea caz r ˘amâne aplicabil ˘a numai
prima condi¸ tie prev ˘azut˘a la art. 3, par. 1, lit. a, prezentat ˘a în rândurile de mai sus.
În baza acestor principii generale de aplicare a Conven¸ tie i de la New York sunt determinate
condi¸ tiile în care drepturile ¸ si ac¸ tiunile reciproce al e unui cump ˘ar˘ator ¸ si ale unui vânz ˘ator dintr-un con-
tract de vânzare interna¸ tional ˘a de bunuri mobile corporale sau referitoare la o contraven¸ tie în acest con-
tract, rezilierea ori nulitatea acestuia nu mai pot ﬁ exerci tate ca urmare a expir ˘arii unui anumit interval
de timpdeoarece acest interval de timp este desemnat în Conv en¸ tieprin expresia termen de prescrip¸ tie.
Astfel, din con¸ tinutul întregii Conven¸ tii rezult ˘a c˘a ea are ca obiect termenul de pre-
scrip¸ tie a dreptului de ac¸ tiune în materie de vânzare come rcial˘a interna¸ tional ˘a de m˘arfuri.
De¸ si Conven¸ tia nu apeleaz ˘a la no¸ tiunea de prescrip¸ tie extinctiv ˘a ci nu-
mai la cea de prescrip¸ tie, din întregul ei con¸ tinut rezult ˘a îns˘a, c˘a se
refer˘a la prescrip¸ tia extictiv ˘a nu la prescrip¸ tia achizitiv ˘a-uzucapiune.
În contextul determin ˘arii domeniului de aplicare ¸ si al sferei sale materiale de a plicare, Con-
ven¸ tia enumer ˘a tipurile speciale de contracte de vânzare interna¸ tional ˘a care formeaz ˘a ori dimpotriv ˘a
nu formeaz ˘a obiectul sau aspectele privind contractul de vânzare care nu intr˘a sub incidenta sa,
parte de prevederi care sunt identice cu cele ale Conve¸ tiei de la Viena, 1980 asupra vânz ˘arii inter-
na¸ tionale de m ˘arfuri astfel, intr ˘a sub inciden¸ ta Conven¸ tiei, ﬁind asimilate vânz ˘arilor ¸ si contractelor de
furnizare de bunuri mobile corporale ce urmeaz ˘a a ﬁ fabricate-bunuri viitoare, cu excep¸ tia celor în
care partea care comand ˘a marfa furnizeaz ˘a o parte esen¸ tial ˘a din elementele necesare fabric ˘arii lor.
Nu intr˘a îns˘a, sub inciden¸ ta Conven¸ tiei tipurile de vânzare de m ˘arfuri pentru folos-
in¸ ta personal ˘a, licita¸ tiile, vânz ˘arile de m ˘arfuri sub sechestru ori în alt mod de c ˘atre au-
52

torit˘a¸ tile judiciare, de valori mobiliare, efecte de comer¸ t, m onede, de nave ¸ si aeron-
ave, de electricitate, deoarece toate acestea sunt supuse u nor reglement ˘ari speciale.
De asemeni nu sunt supuse reglement ˘arilor Conven¸ tiei contractele interna¸ tionale tip antre priz˘a
¸ si drepturile care se întemeiaz ˘a pe orice prejudiciu corporal sau decesul unei persoane; pe orice
prejudiciu nuclar cauzat de lucru vândut; pe orice privileg iu, gaj sau alt ˘a m˘asur˘a asigurato-
rie; pe orice decizie sau sentin¸ t ˘a prezumat în urma unei proceduri litigioase; pe orice titlu ex-
ecutoriu potrivit legii locului unde se cere executarea; pe orice cambie ori bilet la ordin.
V.5.2. Modul de aplicarea prevederilor Conven¸ tiei de laNe w York, 1974cu privirela termenul
de prescrip¸ tie lacontractele comercialeinterna¸ tional e
Reglement ˘arile Conven¸ tiei de la New York 1974 asupra termenului de pr escrip¸ tie
în contractele comerciale interna¸ tionale se refer ˘a la durata termenului de prescrip¸ tie, în-
ceputul cursului de prescrip¸ tie extintiv ˘a, încetarea curgerii-întreruperea termenului de prescri p¸ tie,
prelungirea-suspendarea termenului de prescrip¸ tie efec tul expir˘arii termenului de prescrip¸ tie, cal-
cularea termenului de prescrip¸ tie precum ¸ si a regulii spe ciale privind efectul prescrip¸ tiei.
În continuare ne vom opri printr-o prezentare succint ˘a
a celor mai semniﬁcative în economia lucr ˘arii de fa¸ t ˘a.
A. Durata termenului de prescrip¸ tie prin Conven¸ tia de la N ew York, 1974 este dat ˘a prin in-
stituirea în art. 23 a unei limit ˘ari generale a termenului de prescrip¸ tie în contractele co merciale in-
terna¸ tionale cu obiect de vânzare de m ˘arfuri în general. Aceast ˘a limitare general ˘a care în principiu
acord˘a debitorului posibilitatea de a prelungi termenul de presc rip¸ tie nu poate dep ˘a¸ si îns˘a un termen
de prescrip¸ tie, de la data începerii curgerii sale de 10 ani potrivit articolelor 9-12 din Conven¸ tie.
B. În ceea ce prive¸ ste începutul cursului prescrip¸ tiei ex tintive, aceasta, potrivit art. 9, par. 1
din Conven¸ tie reprezint ˘a data la care ac¸ tiunea poate ﬁ exercitat ˘a. Prevederea Conven¸ tiei este în con-
cordan¸ t˘a cu regula din dreptul român consacrat ˘a prin art. 7, alin. 1, din Decretul nr. 167/1958.
Data de începere a cursului prescrip¸ tiei este operant ˘a ¸ si în cazurile în care:
•o parteesteobligat ˘aprin contract s ˘aadreseze celeilaltep ˘ar¸ tio notiﬁcare;
•clauza convenit ˘a în contract privind arbitrajul prevede c ˘a nici un drept nu va lua na¸ stere atât timp
cât o sentin¸ t ˘aarbitral˘anuvaﬁpronun¸ tat ˘a,astfel cumprevedeart. 9, par. 2 dinConven¸ tie.
Aceasta înseamn ˘a c˘a prin conven¸ tia p ˘ar¸ tilor, na¸ sterea dreptului la ac¸ ti-
une al oric ˘areia dintre ele se adun ˘a pân˘a la pronun¸ tarea unei sentin¸ te arbitrale.
C. În leg ˘atur˘a cu încetarea curgerii sau întreruperea termenului de pres crip¸ tie, Conven¸ tia
reglementeaz ˘a trei cauze de încetare ¸ si anume: îndeplinirea de c ˘atre creditor a unui act in-
troductiv al oric ˘arei proceduri împotriva debitorului; îndeplinirea de c ˘atre creditor a oric ˘arui
53

act care are ca efect întreruperi de prescrip¸ tie, conform l egii statutului în care debitorul î¸ si
are ca sediu ¸ si recunoa¸ sterea de c ˘atre debitor a obliga¸ tiei pe care o are fa¸ t ˘a de creditor.
De men¸ tionat este faptul c ˘a prima ¸ si a treia clauz ˘a de încetare a cursului termenu-
lui de prescrip¸ tie se g ˘asesc reglementate ¸ si în dreptul român prin prevederile ar t. 16, alin.
1, lit. b ¸ si respectiv, art. 16, alin. 1, lit. a din Decretul n r. 167/1958.
D. Cu privire la prelungirea sau suspendarea termenului de p rescrip¸ tie, Conven¸ tia de la
New York, 1974, precizând c ˘a no¸ tiunea de prelungire a termenului de prescrip¸ tie cu ca re op-
ereaz˘a respectiva conven¸ tie este sinonim ˘a cu no¸ tiunile de suspendare din dreptul român.
Potrivit prevederilor art. 21 din conven¸ tie, termenul de p rescrip¸ tie se prelunge¸ ste înain-
tea expir ˘arii sale atunci când au intervenit împrejur ˘ari care îndeplinesc urm ˘atoarele condi¸ tii:
•nu suntimputabilecreditorului;
•acestea nuputeau ﬁevitatenici dep ˘a¸ site;
•îl aducpecreditorîn imposibilitateadeadeterminaînceta rea cursuluiprescrip¸ tiei.
Se poate observa de aici faptul c ˘a împrejur ˘arile la care se refer ˘a textele art. 21 din Con-
ven¸ tie îmbrac ˘a oarecum haina for¸ tei majore din dreptul român, exprimat ˘a îns˘a la modul sintetic.
În cazul în care survin asemenea împrejur ˘ari termenul de prescrip¸ tie se prelunge¸ ste cu un an
începând cu data la care respectivele împrejur ˘ari care au cauzat întreruperea au încetat s ˘a mai existe.
Aceast˘a cauz˘a de prelungire-suspendarea termenului de prescrip¸ tie pr ev˘azut de art. 2
din Conven¸ tia de la New York, 1974 este prin con¸ tinutul ¸ si efectul s ˘au identic ˘a cu cauza
de for¸ t˘a major˘a din dreptul român prin art. 13, lit. a din Decretul nr. 167/1 958.
Efectul suspend ˘arii termenului de prescrip¸ tie în cazul Conven¸ tiei,
îns˘a, cu prelungire invariabil ˘a de un an al termenului se aplic ˘a în speci-
ﬁcitatea ei contractelor comerciale interna¸ tionale din d omeniul vânz ˘arii.
Ca regul˘a general˘a, prevederile conven¸ tiei privind termenul de prescrip¸ t ie au caracter imperativ,
astfel cum rezult ˘a din art. 22, par. 1 care precizeaz ˘a c˘a termenul de prescrip¸ tie nu poate ﬁ modiﬁ-
cat nici cursul, sau schimbat printr-o declara¸ tie a p ˘ar¸ tilor din contract pe calea unui acord între ele.
Printr-o excep¸ tie îns ˘a, debitorul poate oricând, în cursul termenului de pre-
scrip¸ tie s ˘a prelungeasc ˘a acest termen printr-o declara¸ tie scris ˘a adresat ˘a creditorului, cu
posibilitatea reînoirii acesteia, astfel cum se prevede în art. 22, par. 2 din Con-
ven¸ tie. Se în¸ telege c ˘a aceast˘a declara¸ tie reprezint ˘a un act unilateral al debitorului.
Acela¸ si art. 22, la par. 3 prevede c ˘a este valabil ˘a ¸ si o clauz ˘a a contractului de vân-
zare comercial ˘a interna¸ tional ˘a prin care p ˘ar¸ tile convin c ˘a procedura de arbitraj poate ﬁ angajat ˘a
într-un termen de prescrip¸ tie mai scurt decât cel prev ˘azut de conven¸ tie, cu condi¸ tia c ˘a aceast˘a
clauz˘a s˘a ﬁe admis ˘a de legea na¸ tional ˘a aplicabil ˘a contractului de vânzare ca lex contractus.
54

Consacrarea regulii generale prin Conven¸ tie asupra carac terului imperativ al normelor care gu-
verneaz˘a prescrip¸ tia este concordant ˘a ¸ si de aceast ˘a dat˘a cu Dreptul român prin caracterul impera-
tiv al normelor care reglementeaz ˘a prescrip¸ tia extintiv ˘a la art. 1 din Decretul nr. 167/1958.
E. Expirarea termenului de prescrip¸ tie, potrivit art. 24 d in Conven¸ tie, nu este lu-
at˘a în considerare în nici o procedur ˘a decât dac ˘a este invocat ˘a de partea interesat ˘a.
Totu¸ si textul art. 36 a permis oric ˘arui stat participant la Conven¸ tie s ˘a declare expres în
momentul în care devine parte la aceasta c ˘a el nu este obligat s ˘a aplice dispozi¸ tiile art. 34
privind expirarea termenului de prescrip¸ tie. Prin aceast ˘a declara¸ tie pe care România nu a f ˘acut-
o la data ader ˘arii prin Legea nr. 24/1992, Conven¸ tia de la New York, 1974 d eschide pen-
tru statele participante posibilitatea de a l ˘asa timp liber de aplicare a dreptului lor na¸ tional, pen-
tru cazurile în care acel sistem de drept permite invocarea p rescrip¸ tiei ¸ si de c ˘atre altcineva decât
persoana interesat ˘a ¸ si în special de c ˘atre organul de jurisdic¸ tie care poate proceda din oﬁciu.
În ¸ tara noastr ˘a, care nu a f ˘acut acea declara¸ tie în momentul ader ˘arii la Conven¸ tie poate ﬁ in-
vocat˘a prescrip¸ tia din oﬁciu, art. 18 din Decretul nr. 167/1958, obligând chiar instan¸ ta în acest
sens. Deci în atare situa¸ tie reglement ˘arile Conven¸ tiei de la New York, 1974 asupra prescrip¸ tiei se
aplic˘a contractelor comerciale interna¸ tionale cu o parte român ˘a ﬁe prin efectul regulii lex contractus,
ﬁe prin dispozi¸ tiile exprese ale Conven¸ tiei referitoare la efectul expir ˘arii termenului de prescrip¸ tie.
F. Conven¸ tia de la New York 1974 reglementeaz ˘a prin art. 28-29
modul de calcul al termenelor de prescrip¸ tie de ani de zile î n expresivitate.
Astfel, potrivit art. 28, par. 1 termenul de prescrip¸ tie es te calculat a¸ sa încât s ˘a expire la miezul
nop¸ tii din data care corespunde, celei la care termenul a în ceput s˘a curg˘a. Prin aplicarea textului spre
exemplu,termenuldeprescrip¸ tiede4aniînceputla10apri lie1997expir ˘ala10aprilie2001,orele24.00.
În lipsa unei date corespunz ˘atoare, termenul de prescrip¸ tie expir ˘a la miezul nop¸ tii ultimei zile
a ultimei luni a termenului, astfel cum prevede acela¸ si art . 28, la par. 2. de exemplu un termen
de prescrip¸ tie de un an început la 29 februarie 2000, expir ˘a la 28 februarie 2001, orele 24.00.
Termenul de prescrip¸ tie astfel calculat se refer ˘a la data ¸ si ora locului unde pro-
cedura este angajat ˘a prin efectul regulii ca în materie de dat ˘a, se aplic ˘a lex fori.
Dac˘a ultima zi a termenului de prescrip¸ tie este o zi de s ˘arb˘atoare sau oricare alt ˘a zi
de vacan¸ t ˘a oﬁcial˘a judiciar ˘a, împiedicând astfel ca procedura s ˘a ﬁe început ˘a în jurisdic¸ tia în
care creditorul angajeaz ˘a o procedur ˘a judiciar ˘a sau revendic ˘a un drept pe temeiul articolelor 13-
15 din Conven¸ tie, potrivit art. 29 termenul de prescrip¸ ti e este prelungit în a¸ sa fel încât s ˘a
cuprind˘a prima zi util ˘a care urmeaz ˘a ultimei zile de s ˘arb˘atoare ori de vacan¸ t ˘a judiciar ˘a.
55

CAPITOLULVI
UNELE ASPECTE ALE ORGANIZ ˘ARII ¸ SI FUNC¸ TION ˘ARIIINSTITU¸ TIEI JURIDICEA
ARBITRAJULUI COMERCIALINTERNA¸ TIONAL
VI.1.1Arbitrajul comercial interna¸ tional, no¸ tiuni int roductive ¸ sicaracterele arbitrajului
comercial interna¸ tional
Marea majoritate a litigiilor ce se nasc prin neexecutarea c ontractelor comer-
ciale interna¸ tionale ca instrumente juridice de realizar e a raporturilor economice in-
trna¸ tionale se solu¸ tioneaz ˘a de c ˘atre instan¸ tele de arbitraj comercial interna¸ tional.
Aplicareaunorregulamentedearbitrajcunoscute
dinainte de c ˘atre p˘ar¸ tile contractante care permit evitarea regulilor de pro cedur˘a instituite de o ¸ tar ˘a, ex-
plic˘a tendin¸ tade unifor ˘a abordare a folosirii arbitrajului comercial interna¸ tio nal în solu¸ tionarea litigiilor
ce pot eventual ap ˘area din opera¸ tiunile comerciale în cadrul contractelor c omerciale interna¸ tionale.
Totodat˘auzan¸ telecomercialeinterna¸ tionalecu un larg câmpdeap licaresunt
bine cunoscute de c ˘atre arbitrii la care p ˘ar¸ tile au posibilitatea s ˘a apeleze la formarea organului arbitral.
Realizând consensul în constituirea organului arbitral co mpetent s ˘a solu¸ tioneze orice litigiu ar apare
între ele, p ˘ar¸ tile au posibilitatea unei mai bune promov ˘ari a intereselor lor, inclusiv a celor ce se refer ˘a
la efectuarea unui volum redus de cheltuieli cu angaj ˘ari de avoca¸ ti ¸ si deplas ˘ari la sediile instan¸ telor.
Celeritatea solu¸ tion ˘ariilitigiilordec ˘atre
arbitrajul comercial interna¸ tional realizat ˘a prin faptul c ˘a hot˘arârile arbitrale sunt deﬁnitive– inatacabile,
precum ¸ si recomandarea organismelor interna¸ tionale de p revedere a unei clauze arbitrale în contractele
comerciale interna¸ tionale pe considerarea avantajelor l a care ne-am referit în rândurile de mai sus, ex-
plic˘a înc˘a o dat˘a temeiul ¸ si juste¸ tea practicii contractuale comerciale interna¸ tionale în aceast ˘a materie.
Arbitrajulcomercial interna¸ tionalserealizeaz ˘a în cadrulcomer¸ tuluiinterna¸ tional
¸ si cuprinde în mod necesar un element de extraneitate prin c are se aﬂ ˘a legat de un sistem str ˘ain, fapt
pentru care, acest arbitraj nu poate ﬁ niciodat ˘a unul na¸ tional, ci numai arbitraj sr ˘ain sau interna¸ tional.
Arbitrajuluicomercial interna¸ tionalîisuntdeﬁnitorii urm˘atoarelecaractere:
1. caracterul arbitral
care constituie o rezultant ˘a a consensului p ˘ar¸ tilor contractante de a încredin¸ ta litigiul unor arbit rii spre
a-l judeca la un mod tran¸ sant prin care se angajeaz ˘a implicit s ˘a accepte ¸ si hot ˘arârea ce se va pronun¸ ta;
56

2. caracterul comercial,ﬁind o rezultant ˘aa faptului
c˘a litigiile supuse spre solu¸ tionare se nasc din opera¸ tiun i determinate de contractele comerciale inter-
na¸ tionale, chiar dac ˘a statele îns ˘a¸ si sau organismele publice sunt p ˘ar¸ ti ale acestor contracte comerciale.
3. caracterul interna¸ tionalestepropriu-
deﬁnitoriuarbitrajuluicomercialinterna¸ tionalprinfa ptulc˘aeleserealizeaz ˘aîncadruldreptuluicomer¸ tu-
luiinterna¸ tional¸ sicon¸ tineunelementdeextraneitate careîlleag ˘adeunsistemdedreptstr ˘ainînraportcu
dreptulna¸ tionalaluneiadinp ˘ar¸ tilecontractantecareaacceptatconven¸ tiacontractu al˘aaclauzeiarbitrale.
Înfundamentareacaracterului deﬁnitoriu
al caracterului interna¸ tional al arbitrajului comercial interna¸ tional vin ¸ si reglement ˘arile realizate prin
Conven¸ tia de la Geneva, 1927 ¸ si Conven¸ tia de la New York, 1 952 asupra execut ˘arii sentin¸ telor arbitrale
str˘aine. Astfel cum s-a pronun¸ tat doctrina în materie, elemen tul hot˘arâtor în determinarea caracterului
na¸ tional sau interna¸ tional al organului de justi¸ tieîl c onstituielegeacare guverneaz ˘a arbitrajul respectiv.
A¸ sa ﬁind, ceea ce confer ˘a arbitrajului comercial un caracter deﬁnitoriu in-
terna¸ tional este, în primul rând, natura raportului jurid ic aﬂat în litigiu. În
aceast˘a privin¸ t ˘a, elementele intrinseci ale opera¸ tiunilor comerciale cu relevan¸ t˘a
economic ˘a-patrimonial ˘a proeminent ˘a ocup˘a locul ¸ si de¸ tin argumentul prioritar.
VI.1.2Natura juridic ˘a a arbitrajului comercial interna¸ tional
Problemele naturii juridice ale arbitrajului comercial in terna¸ tional, în special
în ceea ce prive¸ ste stabilirea ei, au constituit obiect de c ontroverse în practica con-
tractual˘a comercial ˘a interna¸ tional ˘a ¸ si în mod deosebit în doctrina acestui domeniu.
Dou˘a opinii s-au exprimat asupra stabilirii naturii juridice a arbitrajului comercial interna¸ tional.
O prim˘a opinie sus¸ tine c ˘a arbitrajul comercial interna¸ tional are caracter jurisd ic¸ tional, cea de a doua
opinie atribuie arbitrajului comercial interna¸ tional, î n natura sa juridic ˘a, un caracter contractual.
Potrivit opiniei care sus¸ tine teza jurisdic¸ tional ˘a, statul de¸ tine monopolul legifer ˘arii ¸ si în plan ju-
risdic¸ tional, fapt ce îi confer ˘a dreptul de a autoriza p ˘ar¸ tile s˘a apeleze la arbitraj ca form ˘a de justi¸ tie
delegat˘a de puterea suveran ˘a a acestuia exercitat ˘a de persoane care nu sunt angajate ale statului. Ast-
fel, prin asimilare cu activit ˘a¸ tile instan¸ telor judec ˘atore¸ sti, hot ˘arârea pronun¸ tat ˘a este investit ˘a cu au-
toritatea lucrului judecat ¸ si pe cale de consecin¸ t ˘a, posibilitatea asigur ˘arii execut ˘arii silite a hot ˘arârii
precum ¸ si dreptul p ˘ar¸ tii nemul¸ tumite de a exercita c ˘aile de atac împotriva sentin¸ tei arbitrale.
În opinia care sus¸ tine teza contractualist ˘a, arbitrajul este privit ca un ansamblu de acte ju-
ridice contractuale. Astfel, p ˘ar¸ tile dispun de voca¸ tia de a organiza, în baza drepturilo r lor re-
cunoscute de lege, solu¸ tionarea litigiilor de c ˘atre unele persoane care le inspir ˘a încredere. În
acest sens puterile arbitrilor decurg din voin¸ ta consensu al˘a a p˘ar¸ tilor, situa¸ tie în care teza contrac-
tualist˘a recunoa¸ ste principiul libert ˘a¸ tii contractuale ca o valoare normativ ˘a a acestuia, f ˘ar˘a a nega
îns˘a elementul autoritarîntemeiat pe puterea conferit ˘a, f˘ar˘a excep¸ tie, puterii organiza¸ tiei statale.
57

Pe baza acestei opinii, sentin¸ ta arbitral ˘a nu se bucur ˘a de puterea lucrului judecat ¸ si de irevoca-
bilitate, ca efect al voin¸ tei exprimat ˘aîn consens prin conven¸ tiap ˘ar¸ tilor asupra clauzei arbitrale prin care
au fost în acord s ˘a recunoasc ˘a solu¸ tia dat ˘a de arbitrii cu caracter deﬁnitiv ¸ si obligatoriu pentru el e.
Oatreiaopiniesus¸ tinetezamixt ˘adesorgintejurisdic¸ tional ˘a¸ sicontractualist ˘apefondareasus¸ tin-
ut˘a în context a faptului c ˘a cele dou ˘a teze amintite nu ofer ˘a criterii obiective pentru fundamentarea ex-
plic˘arii lor în totalitate, ceea ce face ca nici una din ele s ˘a nu poat ˘a ﬁ integral ¸ si deﬁnitiv respins ˘a,
dar nici admis ˘a, acceptat ˘a. Din aceast ˘a cauz˘a doctrina cunoa¸ ste ¸ si o concep¸ tie mixt ˘a potrivit c ˘areia
arbitrajul prezint ˘a o natur ˘a dubl˘a, atât contractual ˘a cât ¸ si jurisdic¸ tional ˘a. Aceasta se explic ˘a prin fap-
tul c˘a, de regul ˘a, izvorul juridic al arbitrajului comercial interna¸ tion al prezint ˘a în primul rând as-
pectul de natur ˘a contractual ˘a, iar în al doilea rând activitatea jurisdic¸ tional ˘a propriu-zis ˘a, speciﬁc ˘a
solu¸ tion˘arii litigiului de comer¸ t interna¸ tional ¸ si sentin¸ ta pr onun¸ tat˘a de arbitraj, au un pregnant carac-
ter procedual. Aspectul contractual este dat de condi¸ tiil e de validitate ale clauzei arbitrale din con-
tractul comercial international ¸ si de capacitatea contra ctual˘a a p˘ar¸ tilor, manifest ˘arile lor exprese de
voin¸ t˘a, etc., sfera de natur ˘a juridic˘a jurisdic¸ tional ˘a a arbitrajului comercial interna¸ tionaleste deﬁnit ˘a
de con¸ tinutul ac¸ tiunii arbitrale ¸ si al întâmpin ˘arii, de modalitatea de desemnare a arbitrilor, de desf ˘a¸ su-
rarea dezbaterilor de procedur ˘a, de pronun¸ tare a hot ˘arârii ¸ si de modalit ˘a¸ tile de executare a acestora.
Precum majoritatea autorilor din literatura de specialita te ¸ si a aspectului preponder-
ent al doctrinei, ne însu¸ sim ¸ si aﬁrm ˘am de pe modesta noastr ˘a pozi¸ tie, dublul carac-
ter contractual ¸ si jurisdic¸ tional a naturii juridice a ar bitrajului comercial interna¸ tional.
VI.1.3Formelespeciﬁce alearbitrajului comercial intern a¸ tional
Practica comercial ˘a interna¸ tional ˘a, pe baza reglement ˘arilor interne ale statelor ¸ si în special
pe baza izvoarelor reglement ˘arilorarbitrajului comercial interna¸ tional a consacrat ¸ si opereaz ˘a în ma-
teria solu¸ tion ˘arii litigiilor izvorâte din contractele comerciale inter na¸ tionale cu dou ˘a forme prin-
cipale ale acestuia ¸ si anume: arbitrajul comercial intern a¸ tional în echitate ¸ si forma arbitrajului
comercial interna¸ tional institu¸ tionalizatcu variante le sale de arbitraj permanent ¸ si arbitraj ad-hoc.
A. Arbitrajul în echitate este unul de factor ¸ si se realizea z˘a
dup˘a principiile de echitate ¸ si nu potrivit normelor de drept.
Arbitrajul comercial interna¸ tional în forma sa de echitat e îi sunt caracteris-
tice: lipsa obliga¸ tiei arbitrului de a aplica normele lega le de procedur ˘a ca ¸ si pe
cele de drept material ¸ si caracterul deﬁnitiv al solu¸ tiei date prin hot ˘arârea sa.
În realitate îns ˘a, arbitrajul comercial de echitate nu se poate situa în afar a
dreptului pentru c ˘a într-o atare situa¸ tie nu s-ar r ˘aspunde exigen¸ telor fundementale ale
comer¸ tului interna¸ tional precum celeritatea, securita tea, certitudinea ¸ si stabilitatea.
Posibilitatea acordat ˘a arbitrilor în cadrul acestei forme de echitate a arbitra-
jului comercial interna¸ tional, de a judeca potrivit con¸ s tiin¸ tei lor constituie obiectul
58

unor reglement ˘ari diverse precum reglement ˘arile na¸ tionale, regulamente ale institu¸ ti-
ilor de arbitraj comercial interna¸ tional ¸ si reglement ˘ari prin conven¸ tii interna¸ tionale.
Asfel sistemele unor ¸ t ˘ari ca Fran¸ ta, Germania, Elve¸ tia, Spania, Italia, Olanda , Portu-
galia, etc., reglementeaz ˘a forme de echitate a arbitrajului comercial interna¸ tiona l. Regulamen-
tul Cur¸ tii de Arbitraj de pe lâng ˘a Camera de Comer¸ t Interna¸ tional ˘a din Paris, ofer ˘a un exem-
plu de reglementare în nume propriu a formei de echitate a arb itrajului comercial interna¸ tional.
Asupra reglement ˘arii arbitrajului în echitate exemplele pot începe cu Conve n¸ tia euro-
pean˘a cu privire la arbitrajul comercial interna¸ tional semnat ˘a la 21 aprilie 1961 le Geneva.
Faptul, îns ˘a, sus¸ tinut de reputa¸ ti doctrinari, precum c ˘a arbitrajul în forma sa de echitate în ma-
teria comer¸ tului interna¸ tional, nu judec ˘a totu¸ si în afara dreptului comer¸ tului interna¸ tional, s e sus¸ tine
¸ si în opinia noastr ˘a, prin urm ˘atoarele argumente: legea permite p ˘ar¸ tilor s˘a apeleze la arbitraj; echi-
tatea nu se poate plasa în afara dreptului, arbitrul judecân d un litigiu f ˘ar˘a a se limita la simple tran-
zac¸ tii cu privire la preten¸ tiile p ˘ar¸ tilor; scopul acestui arbitraj este mai degrab ˘a, asigurarea unei pro-
ceduri mai simple ¸ si mai u¸ soare în solu¸ tionarea litigiil or decât plasarea activit ˘a¸ tii de arbitraj în afara
normelor legale; arbitrii nu se pot pronun¸ ta decât în limit ele investirii lor; independen¸ ta procedural ˘a
este limitat ˘a de principiul drepturilor ap ˘ar˘arii ¸ si de principiul respect ˘arii ordinii publice interna¸ tionale.
Realitateacaarbitriiînformadeechitateaarbitrajuluir ezult˘adeci dinputerileceiserecunoscîn
consens de îns ˘a¸ si p˘ar¸ tile în litigiu, aceast ˘a form˘a de arbitraj g ˘asindu-¸ si justiﬁcarea numai în m ˘asura în
care solu¸ tionarea unui litigiu depinde de aprecierile de f apt dup˘a cum este ¸ si considerat în practica con-
tractual˘a comercial ˘a interna¸ tional ˘a a arbitrajului comercial interna¸ tional ca o form ˘a de facto a acestuia.
B. Arbitrajul comercial interna¸ tional, în cea de a doua
sa form ˘a, institu¸ tionalizat ˘a se prezint ˘a în dou ˘a variante.
1. Arbitrajul institu¸ tionalizat ad-hoc este forma de arbi traj în care p ˘ar¸ tile con-
tractuale, prin consens, î¸ si desemneaz ˘a arbitrii pentru solu¸ tionarea litigiului lor într-o
cauz˘a concret ˘a, fapt ce face ca pentru aceast ˘a form˘a de arbitraj caracterul ocazional s ˘a
ﬁe deﬁnitoriu, deoarece existen¸ ta instan¸ tei înceteaz ˘a odat˘a cu pronun¸ tarea sentin¸ tei.
Regulile de procedur ˘a ¸ si structura acestei forme ﬁind stabilite de par¸ tile con –
tractante în litigiu, structura ¸ si procedura sa este varia bil˘a de la un caz la al-
tul. Tot astfel pot conveni daca sentinta pronun¸ tat ˘a va ﬁ sau nu deﬁnitiv ˘a.
Din toate acestea se mai desprinde înc ˘a o tr˘as˘atur˘a deﬁnitorie a arbitrajului ad
– hoc ¸ si anume caracterul facultativ¸ si în esen¸ t ˘a voluntar al procedurii arbitrale folosite.
Prin Conven¸ tia de la Geneva din 1961, la care ¸ si tara noastr ˘a a aderat, s-a stabilit
o procedur ˘a arbitral ˘a care înl ˘atura diﬁcult ˘a¸ tile ce decurg din arbitrajul ocazional.
Regulamentul O.N.C.I.T.R.A.L. adoptat de Adunarea Genera l˘a a O.N.U. la 15 decem-
brie 1976 s-a instituit o form ˘a de arbitraj comercial interna¸ tional, în esen¸ t ˘a, facultativ ˘a care
s˘a asigure prin solu¸ tiile consacrate, viabilitatea ¸ si eﬁc ien¸ ta unei asemenea jurisdic¸ tii.
59

S-a realizat astfel instituirea unui organ administrativ d e sine st ˘at˘ator care re-
cunoscând rolul proeminent al p ˘ar¸ tilor litigiante în conven¸ tia unor proceduri care s ˘a per-
mit˘a pronun¸ tarea de solu¸ tii simple ¸ si cât mai apropiate voin ¸ tei ¸ si intereselor p ˘ar¸ tilor.
Arbitrii ﬁind desemna¸ ti de p ˘ar¸ tile contractante, institu¸ tia de arbitraj intervine n umai
în situa¸ tia în care p ˘ar¸ tile nu au convenit în acest sens. Altfel spus, constitui rea in-
stan¸ tei arbitrale este rezultatul conlucr ˘arii dintre institu¸ tia arbitral ˘a ¸ si p˘ar¸ tile contractante.
2. La rândul lor, institu¸ tiile permanente de arbitraj come rcial interna¸ tional se disting:
a) în func¸ tie de competen¸ ta material ˘a în institu¸ tii de arbitraj cu competen¸ ta gen-
eral˘a care solu¸ tioneaz ˘a litigii privind toate categoriile de bunuri din sfera come r¸ tu-
lui interna¸ tional ¸ si institu¸ tii de arbitraj cu competen ¸ t˘a special ˘a care sunt specializate în
solu¸ tionarea litigiilor privind anumite categorii de m ˘arfuri din sfera comer¸ tului interna¸ tional;
b) în raport de competen¸ ta lor teritorial ˘a, func¸ tioneaz ˘a institu¸ tii de tip bilateral cu sediul în
¸ t˘arile care le-au acceptat; institu¸ tii arbitrale de tip reg ional competente în mai multe ¸ t ˘ari din acea
regiune ¸ si institu¸ tii arbitrale cu competen¸ t ˘a universal ˘a, competent ˘a s˘a solu¸ tioneze litigii pe plan uni-
versal, astfel cum func¸ tioneaz ˘a, spre exemplu, Camera de comer¸ t interna¸ tional ˘a de la Paris.
VI.2CONVEN¸ TIA DEARBITRAJ DINCONTRACTUL
CONERCIALINTERNA¸ TIONAL ¸ SI CONSTITUIREA INSTAN¸ TEI ARB ITRALE
V.2.1Clauzacontractului comercial interna¸ tional cupri vire laarbitrarea litigiilor(conven¸ tia de
arbitraj) ¸ sicondi¸ tiilede form ˘a ¸ side fondaleacesteia
Conven¸ tiadearbitraj
esteclauzainserat ˘adeceledou ˘ap˘ar¸ tiîncontractulcomercialinterna¸ tionalprincareses tipuleaz˘aasupra
declan¸ s˘arii procedurii arbitrale în eventualitatea apari¸ tiei vr eunui litigiu din executarea contractului.
Conven¸ tia de arbitraj este de natur ˘a contractual ˘a ¸ si exprim ˘a acordul cocontractan¸ tilor referi-
tor la modul de solu¸ tionare a litigiului contractual între ei printr-un arbitraj ocazional sau unul per-
manent. Clauza asupra conven¸ tiei de arbitraj se mai poate e xprima în contractul comercial inter-
na¸ tional ¸ si printr-o clauz ˘a compromisorie, când p ˘ar¸ tile convin ca litigiile ce vor apare în leg ˘atur˘a cu
executarea contractului vor ﬁ solu¸ tionate pe cale de arbit raj printr-un compromis de arbitraj al in-
stan¸ tei arbitrale alese de ele ori de c ˘atre un anumit arbitru care s ˘a solu¸ tioneze litigiul deja ivit.
Ca orice conven¸ tie clauza compromisorie, trebuie s ˘a întruneasc ˘a elementele, necesare esen¸ tiale-
mente oric ˘arui contract precum consim¸ t ˘amântul, capacitatea de a contracta, cauza ¸ si obiectul.
Consim¸ t˘amântul ¸ si cauza clauzei compromisorii nu prezint ˘a particular-
it˘a¸ ti fa¸ t˘a de dreptul comun ¸ si de aceea nu ne vom referii la acestea.
60

În schimb consim¸ t ˘amântul de a contracta ¸ si obiectul acestei clauze, deoarec e prin ea un
litigiu se sustrage competen¸ tei judec ˘atore¸ sti în derogare de la dreptul comun, ace¸ stia se supun
unor condi¸ tii speciale prin restrângerea sferei diferen¸ telor ce se solu¸ tioneaz ˘a pe aceast ˘a cale.
Astfel persoanele care încheie un compromis sau o clauz ˘a compromisorie, tr-
buie s˘a aib˘a capacitatea de a se angaja valabil în sensul de a dispune cu t i-
tlu oneros asupra patrimoniului lor, iar dac ˘a contractul comercial interna¸ tional se
încheie printr-un reprezentant, acesta trbuie s ˘a primeasc ˘a un mandat special.
Atât compromisul cât ¸ si clauza compromisorie, sub aspectu l condi¸ tiilor de form ˘a trebuie f ˘a-
cute printr-un înscris sub semn ˘atur˘a privat˘a. Condi¸ tia de form ˘a e satisf ˘acut˘a ¸ si prin exercitarea
de acte de procedur ˘a precum introducerea de c ˘atre reclamant a cererii arbitrale în acela¸ si timp
cu solicitatrea accept ˘arii pârâtului de a se proceda la solu¸ tionarea litigiului p e cale arbitral ˘a.
Tot astfel condi¸ tia se poate realiza printr-un schimb de sc risori, tele-
grame, telexuri, telefaxuri între p ˘ar¸ tile contractante, în acest sens.
În cadrul arbitrajului ocazional, doctrina în materie a sta bilit condi¸ tia de
form˘a a clauzei compromisorii ¸ si a conven¸ tiei arbitrale a însc risului autentic.
Asupra condi¸ tiilor de fond ¸ si de form ˘a ale conven¸ tiei de arbitraj ce tre-
buie inserat ˘a inserat ˘a în contractele comerciale interna¸ tionale se poate face, în con-
cluzie la cele comentate în rândurile de mai sus o sistematiz are dup˘a cum urmeaz ˘a:
•conven¸ tiadearbitrajesteasimilat ˘aunuicontract;
•legeaaplicabil ˘aconven¸ tieidearbitrajsestabile¸ stepeprincipiulauto nomieidevoin¸ t ˘a
pebazareguliilexvoluntatis;
•capacitatea p ˘ar¸ tilorde a conveniasupra clauzei de arbitraj este cârmui t˘ade lex per-
sonalissaulexdomicilii,respectivlexsocietatis;
•formaconven¸ tieidearbitraj estesupus ˘alegilor¸ t ˘arilordeapartenen¸ t ˘aap˘ar¸ tilorcon-
tractante;
•caracterul arbitralallitigiuluireprezint ˘acondi¸ tiadevaliditateasentin¸ teiarbitrale ¸ si
estecârmuit ˘adelexfori potrivitscopuluiurm ˘arit dep˘ar¸ tilecontracrante;
•conven¸ tia de arbitraj exclude competen¸ ta instan¸ telor j udec˘atore¸ sti în solu¸ tionarea
litigiului,înfavoarea arbitrilor.
VI.2.2Problemele constituiriiinstan¸ tei arbitrale. Car acterele instan¸ tei arbitrale
61

În varianta apel ˘arii la arbitrajul ad-hoc p ˘ar¸ tile pot desemna prin consens un arbitru unic sau câte
un arbitru, iarcei doiîl desemneaz ˘apecel de-al treileaori unsupraarbitru. În cazul în carep ˘ar¸ tilenu se
în¸ telegasupraarbitruluiunicoriceidoiarbitriiasupra celuide-altreilea¸ siînprivin¸ tasediuluiarbitrajului ,
seapeleaz ˘alaoﬁciileuneiautorit ˘a¸ ticorporativeprecum,spreexemplupre¸ sedinteleCamer eideComer¸ t.
În varianta arbitrajului institu¸ tionalizat, arbitrii su nt ale¸ si de p ˘ar¸ ti ¸ si dac ˘a p˘ar¸ tile contractante nu
aleg arbitrii ¸ si deci nu organizeaz ˘a competul de arbitrare, acesta cade în sarcina institu¸ tie i de arbitraj.
În ceea ce prive¸ ste caracterul interna¸ tional al instan¸ t ei arbitrale,
acesta rezult ˘a din prezen¸ ta concomitent ˘a a dou ˘a elemente¸ si anume:
[1.] Cet ˘a¸ teniaarbitrilordesemna¸ tidep ˘ar¸ tilecontractantesaudeinstitu¸ tiadearbitraj;
Din îns˘a¸ si stabilirea locului (sediul) arbitrajului, respectiv ¸ tara unde se va desf ˘a¸ sura
proceduraarbitral ˘a.
Caracterul arbitral al litigiului distinge conven¸ tia de a rbitraj de contractele comer-
ciale interna¸ tionale propriuzise. Aceasta este o problem ˘a care se pune atât la momen-
tul încheierii respectivei conven¸ tii, cât ¸ si în situa¸ ti a execut ˘arii ei în str ˘ain˘atate, deoarece
la momentul ini¸ tial trebuie determinat ˘a legea aplicabil ˘a caracterului arbitral al litigiului.
Tot astfel, în faza recunoa¸ sterii ¸ si execut ˘arii sentin¸ tei arbitrale tre-
buie s˘a se ¸ tin ˘a seam ˘a de legea str ˘ain˘a aplicat ˘a de completul arbitral.
VI.3PROCEDURA ARBITRAL ˘A DE SOLU¸ TIONARE
A LITIGIILOR DINCONTRACTELE COMERCIALEINTERNA¸ TIONALE
Arbitrii desemna¸ ti de c ˘atre p˘ar¸ tile litigiante ¸ si investite cu solu¸ tionarea litigiu lui
decurgând din contractul comercial interna¸ tional pe baza conven¸ tiei de arbitraj, acordu-
lui compromisoriu vor rezolva cauza aplicând fondului liti giului, legea aleasa de p ˘ar¸ ti.
Aceasta este procedura consacrat ˘a expres de Conven¸ tia european ˘a de la Geneva din 1961
care în art. VII, par. 1 prevede: „P ˘ar¸ tile sunt libere s ˘a determine legea pe care arbitrii trebuie
s˘a o aplice fondului litigiului”. În cazul în care p ˘ar¸ tile nu au determinat legea aplicabil ˘a fondu-
lui contractului lor, arbitrii vor aplica legea indicat ˘a ca ﬁind competent ˘a de c˘atre norma conﬂict-
ual˘a apreciat ˘a de ei ca adecvat ˘a spe¸ tei. Conven¸ tia de la Geneva, 1961, precizeaz ˘a c˘a în solu¸ tionarea
cauzei arbitrii vor ¸ tine seam ˘a ¸ si de stipula¸ tiile contractului ¸ si de uzan¸ tele comerc iale interna¸ tionale.
În problemele procedurale propriu-zise ale desf ˘a¸ sur˘arii arbitrajului se
aplic˘a legea forului-ca regul ˘a general ˘a. În acest sens se manifest ˘a ¸ si practica
Comisiei de Arbitraj de pe lâng ˘a Camera de Comer¸ t ¸ si Industrie, Bucure¸ sti.
Conven¸ tiile interna¸ tionale în materie de arbitraj pentr u comer¸ tul interna¸ tional de la New
York ¸ si Geneva consacr ˘a ¸ si în ceea ce prive¸ ste procedura arbitral ˘a, ca norm ˘a principal ˘a reg-
ula lex voluntatis ca ¸ si norma subsidiar ˘a legea locului arbitrajului pe regula lex fori.
62

Astfel, potrivit art. V din Conven¸ tia de la New York, 1958, j udec˘atorul din ¸ tara p ˘ar¸ tii ce tre-
buie s˘a o execute, poate refuza recunoa¸ sterea ¸ si executarea une i hot˘arâri arbitrale str ˘aine dac˘a „con-
stituirea tribunalului arbitral sau procedura arbitral ˘a urmat˘a de complet nu au fost conforme con-
ven¸ tiei p˘ar¸ tilor contractante-litigante sau, în lipsa unei asemen ea conven¸ tii hot ˘arârea nu a fost con-
form˘a cu legea ¸ t ˘arii unde arbitrajul a avut loc. Iar în lumina reglement ˘arilor Conven¸ tiei de la Geneva,
1961, p˘ar¸ tile pot supune litigiului lor ﬁe un arbitraj ad-hoc, ﬁxâ nd ¸ si regulile de procedur ˘a pe care
le vor urma arbitrii, conform art. IV par. 1b.” ﬁe unei instit u¸ tii permanente de arbitraj care
va aplica propriile reguli de procedur ˘a potrivit art. IV, par. 1a, dup ˘a propriul s ˘au regulament.
Cu privire la legea material ˘a aplicabil ˘a litigiului arbitral însu¸ si, reputa¸ ti autori români
în domeniul Dreptului comer¸ tului interna¸ tional are puse în lumin ˘a urm˘atoarele reguli:
1. dac ˘a în domeniul în care se înscrie litigiul ex-
ist˘a legi de drept uniform arbitrul poate aplica legea uniform ˘a;
2. se aplic ˘a reglement ˘arile din unele materii care prin natura lor au caracter inte r-
na¸ tional, precum în transport maritim, transport aerian, dreptul de proprietate industrial ˘a, etc.
3. se aplic ˘a diferite legi na¸ tionale pentru materii care prin natura l or au caracter na¸ tional
ca, de pild ˘a, pentru stabilirea capacit ˘a¸ tii p˘ar¸ tilor pentru competen¸ tele organelor reprezentative, etc.
4. foarte convenabil ˘a în aplicare, pentru a evita problemele con-
ﬂictuale este regula lui lex voluntatis pe principiul auton omiei de voin¸ t ˘a
care guverneaz ˘a în general efectele contractelor comerciale interna¸ tio nale;
5. legea material ˘a aplicabil ˘a litigiului arbitral poate ﬁ de-
terminat˘a cu ajutorul criteriilor sau punctelor de leg ˘atur˘a;
6. este admis ˘a posibilitatea arbitrajului pe cale amiabil ˘a „amiabile comositeur”;
7. uzan¸ tele de comer¸ t interna¸ tional, în special cele ref eritoare la ramura de activitate în
leg˘atur˘a cu care se înscrie litigiul arbitral pot juca un rol importa nt în solu¸ tionarea acestuia;
8. în solu¸ tionarea litigiului se vor lua în considerare pri ncipiile juridice gen-
erale acceptate de sistemul de drept ¸ si admise de practica a rbitral˘a interna¸ tion-
al˘a, principii impuse de progresul dezvolt ˘arii rapide a comer¸ tului interna¸ tional.
Pe aceste baze, procedura de arbitrare se ﬁnalizeaz ˘a într-o sentin¸ t ˘a sau hot ˘arâre arbi-
tral˘a deﬁnitiv ˘a ¸ si executorie, pe care p ˘ar¸ tile o execut ˘a cel mai adesea de bun ˘a voie.
CONCLUZII
Problema recunoa¸ sterii ¸ si execut ˘arii sentin¸ telor arbitrale str ˘aine a constituit, nu o dat ˘a, obiect de
reglementareînconven¸ tiileinterna¸ tionaleces-auînch eiatînmateriedearbitrajcomercialinterna¸ tional.
Astfel, conven¸ tia de la New York din 1958 prevede ca recunoa ¸ sterea ¸ si executarea hot ˘arârii arbi-
tralestr˘aineserealizeaz ˘apotrivit„regulilordeprocedur ˘aînviguarepeteritoriulundehot ˘arâreaesteinvo-
63

cat˘a,”cu precizareac ˘a„nuvorﬁimpusecondi¸ tiimultmairiguroase,nicicheltui elidejudecat ˘amultmai
ridicatedecâtaceleacaresuntimpusepentrurecunoa¸ ster ea ¸ siexecutareasentin¸ telorarbitralena¸ tionale.”
Conven¸ tia evocat ˘a asimileaz ˘a sentin¸ tele arbitrale str ˘aine hot ˘arârilor judec ˘atore¸ sti
str˘aine, urmând ca, în ¸ tara unde sunt invocate, s ˘a parcurg ˘a procedura de exequator.
Sentin¸ tele arbitrale str ˘aine sunt prezumate legal c ˘a îndeplinesc condi¸ tiile de reg-
ularitate interna¸ tional ˘a prev˘azut˘a de Conven¸ tie, p ˘ar¸ ti care eventual contest ˘a revenindu-i
sarcina de a dovedi existen¸ ta motivelor care s ˘a justiﬁce refuzul recunoa¸ sterii execut ˘arii.
Conform dispozi¸ tiilor Conven¸ tiei de la New York din 1958 l a care România a aderat
prin Decretul nr. 186/1961, recunoa¸ sterea ¸ si executarea sentin¸ tei arbitrale str ˘aine vor putea
ﬁ refuzate dac ˘a se dovede¸ ste în fa¸ ta autorit ˘a¸ tii competente a ¸ t ˘arii unde sentin¸ ta este in-
vocat˘a una din urm ˘atoarele împrejur ˘ari prev˘azute în art. V al respectivei conven¸ tii:
a) c˘a p˘ar¸ tile la comisia de arbitraj, în materia legii aplicabile lor erau lovite de inca-
pacitate sau c ˘aci conven¸ tia lor nu este valabil ˘a în virtutea legii c ˘areia p˘ar¸ tile au subordonat-
o, ori în lipsa unor indica¸ tii în acest sens, în virtutea leg ii ¸ t˘arii în care sentin¸ ta a fost dat ˘a;
b) c˘a partea împotriva c ˘areia se invoc ˘a sentin¸ ta arbitral ˘a str˘ain˘a nu a fost infor-
mat˘a în modul cuvenit despre desemnarea arbitrilor sau despre p rocedura de arbitraj, ori
c˘a i-a fost imposibi, pentru alt motiv, s ˘a-¸ si pun˘a în valoare mijloacele sale de ap ˘arare;
c) c˘a sentin¸ ta arbitral ˘a se refer ˘a la un diferend nemen¸ tionat în compro-
mis sau c ˘a nu intr ˘a în prevederile clauzei compromisorii, sau c ˘a ar con¸ tine hot ˘arâri
care dep ˘a¸ sesc prevederile compromisului cuvenit sau ale clauzei c ompromisorii;
d) c˘a constituirea instan¸ tei arbitrale ori procedura de arbit raj nu a fost conform ˘a cu conven¸ tia
p˘ar¸ tilorsau, înlipsaacestei conven¸ tiic ˘aeanuafostconform ˘aculegea¸ t ˘ariiîncareaavutlocarbitrajul;
e) c˘a sentin¸ ta nu a devenit obligatorie pentru p ˘ar¸ ti ori a fost anulat ˘a sau suspendat ˘a
de o autoritate competent ˘a a ¸ t˘arii în care, sau dup ˘a legea ¸ t ˘arii c˘areia a fost dat ˘a sentin¸ ta.
Tot astfel, recunoa¸ sterea ¸ si executarea sentin¸ tei arbi trare de comer¸ t interna¸ tional vor putea ﬁ
refuzate dac ˘a autoritatea competent ˘a a ¸ t˘arii în care se cere recunoa¸ sterea ¸ si executarea constata t˘a:
1. c ˘a în conformitate cu legea acestei ¸ t ˘ari obiectul difer-
endului nu este susceptibil a ﬁ reglementat pe calea arbitra jului;
2. c˘a recunoa¸ sterea ¸ si executarea sentin¸ tei ar ﬁ contrare or dinii publice a acestei ¸ t ˘ari.
Aspectele de ordin special prezint ˘a recunoa¸ sterea ¸ si executatrea hot ˘arârilor arbitrale pronun¸ tate
în litigiile ce apar în domeniul investi¸ tiilor interna¸ ti onale. Aceast ˘a chestiune a constituit obiectul Con-
ven¸ tiei de la Washington din 1965, ratiﬁcat ˘a de ¸ tara noastr ˘a prin Decretul nr. 62 din 7 iunie 1975,
potrivit c ˘areia ﬁecare stat participant recunoa¸ ste orice hot ˘arâre arbitral ˘a pronun¸ tat ˘a în conformitate cu
aceast˘a conven¸ tie ¸ si asigur ˘a executarea obliga¸ tiilor b ˘ane¸ sti de patrimoniu pe care le impune ca ¸ si când
ar ﬁ de o judecat ˘a deﬁnitiv ˘a a unui tribunal func¸ tional pe propriu teritoriu (art. 54 d in Conven¸ tie).
64

În acest mod, hot ˘arârea arbitral ˘a respectiv ˘a este dintr-o dat ˘a asimilat ˘a cu hot˘arârea judec ˘atore-
asc˘a intern˘a, f˘ar˘a a mai ﬁ tratat ˘a ca un act jurisdic¸ tional str ˘ain. Astfel, acordând regimul na¸ tional
hot˘arârii arbitrale str ˘aine, se realizeaz ˘a suprimarea procedurii prealabile de exequator. Pe aceast ˘a
cale, executarea hot ˘arârii arbitrale de comer¸ t interna¸ tional str ˘aine este supus ˘a legisla¸ tiei privind exe-
cutarea hot ˘arârilor judec ˘atore¸ sti în vigoare în statul pe teritoriul c ˘aruia se aplic ˘a asemenea hot ˘arâre.
Fa¸ t˘a de dimensiunea de o vastitate aparte a materiei investi¸ ti ilor interna¸ tionale în Româ-
nia, în condi¸ tiile atât de actuale ¸ si în acela¸ si timp pres ante pe care le ridic ˘a problemele priva-
tiz˘arilor activelor din proprietatea statului român, prevede rile Conven¸ tiei de la Washington, 1965
la care ¸ si ¸ tara noastr ˘a particip ˘a sunt de natur ˘a s˘a îi pun˘a într-o stare permanent ˘a „de gard ˘a” pe
speciali¸ stii ¸ si jurnali¸ stii români care într-un mod sau altul particip ˘a la opera¸ tiuni comerciale cu
caracter interna¸ tional de domeniul investi¸ tiilor str ˘aine în România. Acelea¸ si probleme de mo-
bilizare a aten¸ tiei se pun, dup ˘a modesta noastr ˘a opinie, ¸ si în leg ˘atur˘a cu activitatea autorilor
de doctrina în domeniu, ca ¸ si a instan¸ telor judec ˘atore¸ sti ¸ si organelor legiuitoare na¸ tionale.
BIBLIOGRAFIE
[1.] ***: CodulCivilRomân ***:CodulComercialRomân ***:Legeanr. 31/1990 privind
societ˘a¸ tile comerciale***: Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de
drept interna¸ tional privat***: Conven¸ tia asupra prescrip¸ tiei în materie de vânzare inte r-
na¸ tional˘ adem˘ arfuri ,NewYork,1974 ***: Conven¸ tiaNa¸ tiunilorUniteasupracontractelor
de vânzare interna¸ tional˘ a de m˘ arfuri , Viena, 1980Babiuc, Victor: Dreptul comer¸ tului in-
terna¸ tional , Ed. ALL, Bucure¸ sti, 1994 C ˘ap˘a¸ tân˘a, Octavian: Litigiul arbitral de comer¸ t
exterior,Ed. Acadamiei,Bucure¸ sti,1978 C ˘ap˘a¸ tân˘a,Octavian ¸ si ¸ Stef ˘anescuBrându¸ sa: Tratat
de drept al comer¸ tului interna¸ tional , vol.I, Ed. Acadamiei, Bucure¸ sti, 1985Dogaru, Ion;
Popescu, Tudor R. ¸ si al¸ tii: Principii ¸ si institu¸ tii în Dreptul comer¸ tului interna¸ tional,Ed.
Scrisul Românesc, Craiova, 1980 Filipescu, Ion P.: Drept interna¸ tional privat, vol. II,
Ed. ACTAMI, Bucure¸ sti, 1997Oruna, ¸ Stefan: Dreptul comer¸ tului interna¸ tional , note de
curs, Universitatea Andrei ¸ Saguna Popescu, Tudor R.: Dreptul comer¸ tului interna¸ tional,
65

Ed. Didactic ˘a ¸ si Pedagogic ˘a, Bucure¸ sti, 1983Popescu, Tudor R. ¸ si Flonder, Ion: Dreptul
comer¸ tului interna¸ tional , Ed. Funda¸ tiei Andrei ¸ Saguna, Constan¸ ta, 2000 Sitaru, D rago¸ s
Alexandru: Dreptul comer¸ tului interna¸ tional , vol. II, Ed. ACTAMI, Bucure¸ sti, 1966¸ Ste-
f˘anescu, Brându¸ sa ¸ si Ruc ˘areanu, Ion: Dreptul comer¸ tului interna¸ tional, Ed. Didactic ˘a ¸ si
Pedagogic ˘a, Bucure¸ sti,1983***:colec¸ tiarevisteide Drept comercial ,peanii 1998–2003.
BR˘ANDU¸ SA ¸ STEF ˘ANESCU ¸ siION RUC ˘AREANU, Dreptulcomer¸ tuluiinterna¸ tional,Editura
Didactic˘a ¸ siPedagogic ˘a, Bucure¸ sti,1983,pag.5.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, Dreptulcomer¸ tuluiinterna¸ t ional,vol. I, EdituraACTAMI,
Bucure¸ sti, 1995,pag. 9.
DOREL – CONSTANTIN ONACA ¸ si ¸ STEFAN ORUNA, Dreptcomercial român,EdituraFunda¸ tiei
„Andrei ¸ Saguna”, Constan¸ ta,2002,pag.28.
BR˘ANDU¸ SA ¸ STEF ˘ANESCU ¸ siION RUC ˘AREANU, op.,cit., pag. 13.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag. 15.
BR˘ANDU¸ SA ¸ STEF ˘ANESCU ¸ siION RUC ˘AREANU, op.,cit., pag10.
TUDORR. POPESCU ¸ siION FLONDER, Dreptulcomer¸ tuluiinter na¸ tional,EdituraFunda¸ tiei„Andrei
¸ Saguna”, Constan¸ ta,2000,pag. 12.
TUDOR R. POPESCU ¸ siION FLONDER, op. cit.,pag. 15.
TUDOR R. POPESCU ¸ siION FLONDER, op. cit.,pag. 23.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag. 89.
Repertoriul actelorpublicateîn M.Oﬁcial al României,par tea I, pag. 608-650.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag.91.
ORUNA ¸ STEFAN, dreptulcomer¸ tuluiinterna¸ tional– not ˘adecurs, Universitatea„Andrei ¸ Saguna”,
Constan¸ ta, 1999,pag. 95.
TUDOR R. POPESCU ¸ siION FLONDER, op. cit.,pag.93.
ORUNA ¸ STEFAN, op. cit., pag. 91.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,vol. II, pag13.
ORUNA ¸ STEFAN, op. cit., pag. 110.
TUDOR R. POPESCU ¸ siION FLONDER, op. cit.,pag. 101
ORUNA ¸ STEFAN, op. cit., pag. 114.
TUDOR R. POPESCU ¸ siION FLONDER, op. cit.,pag. 112.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag. 44 –121.
ORUNA ¸ STEFAN, op. cit., pag.123.
TUDOR R. POPESCU ¸ siION FLONDER, op. cit.,pag. 154-158.
66

ORUNA ¸ STEFAN, op. cit., pag. 125 -128.
TUDOR R. POPESCU ¸ siION FLONDER, op. cit.,pag. 170.
ORUNA ¸ STEFAN, op. cit., pag. 130 –132.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag. 160.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag. 162– 163.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag. 172.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag. 174.
TUDOR R. POPESCU ¸ siION FLONDER, op. cit.,pag. 145
ORUNA ¸ STEFAN, op. cit., pag. 141.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag. 190.
ORUNA ¸ STEFAN, op. cit., pag. 152.
OCTAVIAN C ˘AP˘A¸ TÂN˘A ¸ siBRÂNDU¸ SA ¸ STEF ˘ANESCU, Tratatdedrept al comer¸ tuluiinterna¸ tional,
vol. II, EdituraAcademiei,Bucure¸ sti, 1987,pag. 106.
RevistadeDreptComercial, nr. 1/1993,pag.88.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag. 197.
V. PATULEA ¸ siC. TURIANU, Garan¸ tiiledeexecutarea obliga ¸ tiilorcomerciale, EdituraScripta,
Bucure¸ sti, 1994,pag. 8 -10.
ORUNA ¸ STEFAN, op. cit., pag. 159.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag. 198.
ORUNA ¸ STEFAN, op. cit., pag. 162.
VASILE PATULEA ¸ siCORNELIU TURIANU, Curs dedreptcomercia l roman,ed aII-a, EdituraALL,
Bucure¸ sti, 2000,pag. 83– 84.
ORUNA ¸ STEFAN, op. cit., pag.165.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag. 286.
DRAGO¸ S – ALEXANDRUSITARU, op.,cit.,pag. 299.
TUDOR R. POPESCU, Dreptulcomer¸ tuluiinterna¸ tional,Fac ultateadedrept, Bucure¸ sti,1975,pag.
301.
ION DOGARU ¸ si colectiv,Principii ¸ si institu¸ tiiîndrept ulcomer¸ tuluiinterna¸ tional,Ed. Scrisul
românesc, Craiova,1980,pag. 350.
BRÂNDU¸ SA ¸ STEF ˘ANESCU ¸ siION RUC ˘AREANU, op. cit., pag. 127.
TUDOR R. POPESCU, op. cit. pag. 304.
ION DOGARU ¸ si colectiv,op. cit. pag. 352.
BRÂNDU¸ SA ¸ STEF ˘ANESCU ¸ siION RUC ˘AREANU, op. cit., pag. 129.
67

ION DOGARU ¸ si colectiv,op. cit., pag. 355.
BRÂNDU¸ SA ¸ STEF ˘ANESCU ¸ siION RUC ˘AREANU,op. cit., pag. 134.
ION DOGARU, TUDORR. POPESCU ¸ sial¸ tii,op. cit.,pag.360.
3
[1.]
68

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Aspecte ale raporturilor de determinare între Comer tul in terna tional si [601084] (ID: 601084)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Aspecte ale raporturilor de determinare între Comer tul in terna tional si [601084]

Copyright Notice

I.2 Scopul lucrării de cercetare……22 [303980]

Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela Absolvent: IANCISTI A. Andrei ARAD -2016- ROLUL ȘI IMPORTANȚA STRATEGIEI DE PRODUS ÎN MARKETINGUL… [301707]

Direcția Informare și Documentare EGALITATEA DE ȘANSE INTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI – septembrie 2006 – CUPRINS 2 Notă introductiv ă 3 A u s t r i a 4 B e l… [609430]

Nr. 1. ORGANIZAREA, PLANIFICAREA, INSTALAREA, EXPLOATAREA ȘI RECONFIGURAREA SISTEMULUI DE COMUNICAȚII DE CAMPANIE. [309071]

Capitolul I – Stadiul actual al cunoașterii în domeniul temei abordate 1.1. Prezentarea genurilor Forsythia și Spiraea 1.2. Utilizări peisagere ale… [611397]

METODA MONTE-CARLO S ,I APLICAT ,II Conduc ator stiint i c Conf. Dr. Tr^ mbit ,as,Radu Absolvent Costea Ionela Diana 2019 Cuprins Introducere 1… [618171]

Copyright Notice

Similar Posts