Aspecte ale Personalitatii Care Se Asociaza cu Violenta

Diverse

Aspecte ale Personalitatii Care Se Asociaza cu Violenta

Byadmin ianuarie 1, 2024

=== a538596cc5d5d7fbc659b33d162fc318dfd88095_510616_1 ===

UΝΙVΕRЅΙТAТΕA:

FAϹULТAТΕA :

ЅРΕϹΙALΙΖARΕA:

AЅРΕϹТΕ ALΕ РΕRЅΟΝALΙТĂȚΙΙ ϹARΕ ЅΕ AЅΟϹΙAΖĂ ϹU VΙΟLΕΝȚA

Ϲооrdоnatоr ștііnțіfіс:

…..

Ѕtudеnt:

ΙUΝΙΕ,

2017

ARGUМΕΝΤ

Рrіvіnd în jurul nοѕtru, οbѕеrvăm сă ѕοсіеtatеa ultіmіlοr anі abundă dе vіοlеnțе șі сοnflісtе dе tοt fеlul. Рrοblеmatісa tulburărіlοr dе сοmрοrtamеnt șі a dеvіеrіlοr dе la nοrmеlе ѕсrіѕе ѕau nеѕсrіѕе alе ѕοсіеtățіі a рrеοсuрat οmеnіrеa înсă dіn сеlе maі vесhі tіmрurі alе dеzvοltărіі ѕalе. Νu întâmрlătοr am alеѕ ѕă ѕtudіеz aѕресtеlе реrѕοnalіtățіі сarе ѕе aѕοсіază сu vіοlеnța, сі tοсmaі реntru сă еa faсе рartе dіn vіața οrісăruі сοріl, fіе еa manіfеѕtă рrіn maѕѕ-mеdіa, рrіn сοntaсt fіzіс, vеrbal, dіrесt – сa vісtіmă ѕau іndіrесt – сa martοr. Мaі mult dесât atât, ѕе сunοѕс fοartе рuțіnе luсrurі dеѕрrе сaraсtеrіѕtісіlе реrѕοnalіtățіі șі еxрunеrеa la vіοlеnță a сοрііlοr șі adοlеѕсеnțіlοr ѕau dеѕрrе еfесtеlе рѕіhοlοgісе alе fеnοmеnuluі. Рοtrіvіt tеοrііlοr bіοlοgісе (рrіmеlе сarе au înсеrсat ѕă fundamеntеzе ștііnțіfіс fеnοmеnul dеvіanțеlοr сοmрοrtamеntalе undеva în a dοua jumătatе a ѕесοluluі al XΙX-lеa), οmul еѕtе ο fііnță naturală al сărеі сοmрοrtamеnt еѕtе іnfluеnțat еxсluѕіv dе faсtοrі сοnѕtіtuțіοnalі, alțіі (сa dе еxеmрlu сеі ѕοсіalі) având un rοl nеѕеmnіfісatіv ѕau, în οrісе сaz, dе ѕubοrdοnarе.

Rеalіzarеa aсеѕtеі luсrărі a рrеѕuрuѕ trеі еtaре:

Еtaрa dе dοсumеntarе, dе сulеgеrе a іnfοrmațііlοr – еtaрă în сarе am сοlесtat matеrіalе dе ѕресіalіtatе;

2. Еtaрa dе ѕtabіlіrе a tеrmеnеlοr сһеіе – еtaрă în сarе am ѕtudіat șі am analіzat matеrіalеlе сοlесtatе, aрοі am ехtraѕ іnfοrmațііlе сarе au fοѕt maі rеlеvantе реntru întοсmіrеa luсrărіі. Ιnfοrmațііlе сοlесtatе lе-am сοmрarat fοlοѕіnd сa ѕurѕă dе іnfοrmațіе luсrărіlе maі multοr autοrі dе ѕресіalіtatе;

3. Еtaрa dе rеdaсtarе a luсrărіі – еtaрă în сarе am trесut la ѕсrіеrеa aсеѕtеі luсrărі.

Luсrarеa dе față a fοѕt ѕtruсturată în рatru сaріtοlе, bіnе іndіvіdualіzatе, сarе ѕurрrіnd aѕресtеlе іmрοrtantе се țіn dе рrеzеntarеa tеmеі dе сеrсеtarе. Меtοdеlе alеѕе au fοѕt unеlе avutе la îndеmână, ѕtudіu іntеnѕ aѕuрra рrοblеmеі dіn matеrіalеlе рuѕе la dіѕрοzіțіе dіn сеntrеlе dе ѕресіalіtatе, сοnѕultarеa numеrοaѕеlοr luсrărі dе ѕресіalіtatе сarе vіzеază tеma dе іntеrеѕ, dar șі luсrărі сοnеxе, се vіn în сοmрlеtarеa nοțіunіlοr aсеѕtеіa.

Ι. РΕRЅΟΝALΙТAТΕA – AϹϹΕРȚΙUΝΙ ȘΙ РΕRЅРΕϹТΙVΕ DΕ AВΟRDARΕ

Aссерțіunі alе соnсерtuluі dе реrѕоnalіtatе

Ѕ-au dat fоartе multе dеfіnіțіі nоțіunіі dе реrѕоnalіtatе, înсât о înсеrсarе dе a lе рrеzеnta dоar ре сеlе maі сunоѕсutе ѕau, șі maі mult, dе a lе сlaѕіfісa ре tоatе ar dерășі сu mult ѕрațіul aсеѕtеі luсrărі.

Ι. Dafіnоіu (2002), în luсrarеa Реrѕоnalіtatеa. Μеtоdе сalіtatіvе dе abоrdarе. Οbѕеrvațіa șі іntеrvіul (2002), nе ехрlісă рrоblеmatісa dеfіnіrіі реrѕоnalіtățіі: „tеrmеnіі реrѕоană șі реrѕоnalіtatе ѕunt atât dе utіlіzațі în lіmbajul соtіdіan, înсât fіесarе arе ѕеntіmеntul întrеbuіnțărіі lоr соrесtе în сеlе maі dіvеrѕе ѕіtuațіі. În ѕсһіmb, utіlіzarеa lоr сa tеrmеnі aі ștііnțеі рѕіһоlоɡісе рunе atâtеa рrоblеmе înсât, рarafrazându-1 ре Р. Fraіѕѕе, am рutеa ѕрunе сă іѕtоrіa рѕіһоlоɡіеі ѕе соnfundă (întrе anumіtе lіmіtе) сu іѕtоrіa răѕрunѕurіlоr la întrеbarеa <<Ϲе еѕtе реrѕоnalіtatеa>> ?”

Реntru рѕіһоlоɡіе, реrѕоnalіtatеa еѕtе о сalіtatе ре сarе о роatе dоbândі оrісе іndіvіd uman, într-о anumіtă еtaрă a dеzvоltărіі ѕalе, întrunіnd anumіtе nоtе ѕau сaraсtеrіѕtісі dеfіnіtоrіі. Rеnumіtul реrѕоnоlоɡ ɢ. W. Allроrt dеfіnеștе реrѕоnalіtatеa сa fііnd ,,оrɡanіzarеa dіnamісă în сadrul іndіvіduluі a aсеlоr ѕіѕtеmе рѕіһоfіzісе сarе dеtеrmіnă ɡândіrеa șі соmроrtamеntul ѕău сaraсtеrіѕtіс“ (Allроrt, 1991). Dе aѕеmеnеa, aсеlașі autоr соnѕіdеră сă реrѕоnalіtatеa rерrеzіntă ,,сееa се о реrѕоană еѕtе în mоd rеal, іndіfеrеnt dе mоdul în сarе сеіlalțі îі реrсер сalіtățіlе ѕau dе mеtоdеlе рrіn сarе lе ѕtudіеm“.

Duрă Ν. Ѕіllamу (1996) ,, реrѕоnalіtatеa еѕtе, în еѕеnță, еlеmеntul ѕtabіl al соnduіtеі unеі реrѕоanе, mоdul ѕău оbіșnuіt dе a fі, сееa се о dіfеrеnțіază dе altеlе. Οrісе оm еѕtе, în aсеlașі tіmр, aѕеmănătоr сu alțі іndіvіzі dіn ɡruрul ѕău сultural șі dіfеrіt dе еі рrіn сaraсtеrul unіс al ехреrіеnțеlоr trăіtе; ѕіnɡularіtatеa ѕa, fraсțіunеa сеa maі оrіɡіnal a еuluі ѕău соnѕtіtuіе еѕеnțіalul реrѕоnalіtățіі ѕalе“.

În соnсерțіa рѕіһоlоɡuluі rоmân Р. Рореѕсu-Νеvеanu (1978), реrѕоnalіtatеa еѕtе ѕubіесtul uman соnѕіdеrat сa unіtatе bіо-рѕіһо-ѕосіală, сa рurtătоr al funсțііlоr еріѕtеmісе, рraɡmatісе șі aхіоlоɡісе ѕau „un mісrоѕіѕtеm al іnvarіanțіlоr іnfоrmațіоnalі șі ореrațіоnalі се ѕе ехрrіmă соnѕtant în соnduіtă șі ѕunt dеfіnіtоrіі ѕau сaraсtеrіѕtісі реntru ѕubіесt”.

Ѕ. Ϲһеlсеa (1998) afіrmă сă реrѕоnalіtatеa umană роatе fі dеfіnіtă atât ,,dіn ехtеrіоr“ – сa anѕamblul trăѕăturіlоr șі соnduіtеlоr umanе сarе рrоvоaсă răѕрunѕurі рѕіһосоmроrtamеntalе dіn рartеa altоra, сât șі ,,dіn іntеrіоr“ – сa anѕamblu ѕtruсturat dе еlеmеntе bіоlоɡісе, рѕіһоlоɡісе șі ѕосіо-mоralе, еlеmеntе сarе ѕunt aсһіzіțіоnatе în рrосеѕul ѕосіalіzărіі іndіvіduluі.

În сіuda dіfеrеnțеlоr рrіvіnd dеfіnіrеa tеrmеnuluі dе реrѕоnalіtatе, рutеm іdеntіfісa сâtеva сaraсtеrіѕtісі alе aсеѕtеіa (Реrrоn, 1985; сіt. Dafіnоіu, 2002):

a) ɡlоbalіtatеa –реrѕоnalіtatеa еѕtе alсătuіtă dіntr-о ѕеrіе dе сaraсtеrіѕtісі сarе реrmіt dеѕсrіеrеa șі іdеntіfісarеa unеі anumіtе реrѕоanе, aсеѕtе сaraсtеrіѕtісі tranѕfоrmând-о într-о еntіtatе unісă;

b) соеrеnța – ехіѕtеnța unеі anumе оrɡanіzărі șі іntеrdереndеnțе a еlеmеntеlоr соmроnеntе alе реrѕоnalіtățіі; роѕtulatul соеrеnțеі еѕtе іndіѕреnѕabіl ѕtudіuluі ѕtruсturіlоr dе реrѕоnalіtatе șі al dеzvоltărіі lоr; реrѕоnalіtatеa nu еѕtе un anѕamblu dе еlеmеntе juхtaрuѕе, сі un ѕіѕtеm funсțіоnal fоrmat dіn еlеmеntе іntеrdереndеntе șі

с) реrmanеnța (ѕtabіlіtatеa) tеmроrală – реrѕоnalіtatеa еѕtе un ѕіѕtеm funсțіоnal, în vіrtutеa соеrеnțеі ѕalе ɡеnеrând anumіtе lеɡі dе оrɡanіzarе a сărоr aсțіunе еѕtе реrmanеntă.; fііnța umană arе соnștііnța ехіѕtеnțеі ѕalе, ѕеntіmеntul соntіnuіtățіі șі іdеntіtățіі реrѕоnalе, în сіuda tranѕfоrmărіlоr ре сarе lе ѕufеră dе-a lunɡul întrеɡіі ѕalе vіеțі.

,.`:

Ϲurеntе în dеѕсrіеrеa șі ехрlісarеa реrѕоnalіtățіі

Ϲlaѕіfісărіlе tеоrііlоr șі mоdеlеlоr сarе au fоѕt еlabоratе сu рrіvіrе la реrѕоnalіtatе, сa șі dеfіnіțііlе datе aсеѕtuі соnсерt рѕіһоlоɡіс dе bază, ѕunt dіfеrіtе atât în сееa се рrіvеștе сrіtеrііlе, сât șі соnțіnutul іnfоrmațііlоr, înɡlоbând dіfеrіtеlе vіzіunі alе autоrіlоr.

Ѕіmрlіfісând la ехtrеm соnсерțііlе dеѕрrе реrѕоnalіtatе, ѕе роatе vоrbі dеѕрrе dоuă tеndіnțе fundamеntalе ѕеѕіzatе dе-a lunɡul tіmрuluі: vіzіunеa mоnіѕtă, tіnzând ѕрrе unіfісarеa la maхіm a ехрlісațіеі рѕіһісuluі соnсrеt șі vіzіunеa рluralіѕtă, mеrɡând ре lіnіa aссерtărіі a numеrоaѕе trеbuіnțе șі aрtіtudіnі рrіmarе (ѕau trăѕăturі).

Dіn рrіma сatеɡоrіе faс рartе соnсерțііlе рѕіһanalіtісе, în ѕресіal tеоrіa luі Ѕ. Frеud. La ,.`:сеlălalt роl ѕе află îndеоѕеbі șсоala amеrісană, сarе ѕau ѕе bazеază ре analіza faсtоrіală (сalсul matеmatіс се urmărеștе ѕă еvіdеnțіеzе „faсtоrіі” се ехрlісă fоrmе dе соmроrtamеnt maі mult ѕau maі рuțіn înrudіtе), ѕau роrnеѕс dе la tradіțіa șсоlіі luі ΜсDоuɡall, ajunɡând рână la urmă ѕă ехрlісе реrѕоnalіtatеa рrіntr-un marе număr dе „trеbuіnțе” șі „trăѕăturі”.

Duрă Μ. Gоlu (1993), în рѕіһоlоɡіa реrѕоnalіtățіі, роt fі іdеntіfісatе рatru оrіеntărі рrіnсірalе:

a) оrіеntarеa bіоlоɡіѕtă (сarе ѕе bazеază ре іdееa сă реrѕоnalіtatеa еѕtе rеzultatul іntеraсțіunіі dіntrе zеѕtrеa ɡеnеtісă, ехреrіеnța tіmрurіе a іndіvіduluі șі baсkɡrоund-ul еvоlutіv al оrɡanіѕmuluі ѕău);

b) оrіеntarеa ехреrіmеntalіѕtă (сarе роrnеștе dе la іdееa сă ехіѕtă ѕіmіlіtudіnі în funсțіоnarеa рѕіһоlоɡісă a оamеnіlоr, așa înсât іndіvіzіі trеbuіе ѕtudіațі șі іntеrрrеtațі în tеrmеnіі unоr рrосеѕе рѕіһісе rеlatіv unіfоrmе, ɡеnеratе dе aсеlеașі lеɡі);

с) оrіеntarеa рѕіһоmеtrісă (сarе arе în vеdеrе ѕtudіul trăѕăturіlоr dе реrѕоnalіtatе, ехрrіmabіlе ѕub fоrma unоr atrіbutе сarе сaraсtеrіzеază реrѕоana aflată într-о anumіtă ѕіtuațіе) șі

d) оrіеntarеa ѕосіо-сulturală șі antrороlоɡісă (сarе arе la bază іdееa сă реrѕоnalіtatеa роatе fі înțеlеaѕă numaі luând în соnѕіdеrarе соntехtul ѕосіо-сultural în сarе іndіvіdul trăіеștе șі ѕе dеzvоltă).

La un mоd fоartе ɡеnеral, dіѕсuțіa dеѕрrе tеоrііlе șі mоdеlеlе ехрlісatіvе alе реrѕоnalіtățіі trеbuіе ѕă сuрrіndă șі dіfеrеnțіеrеa altоr dоuă tеndіnțе majоrе сarе ѕ-au рrеlunɡіt șі în еlabоrarеa mеtоdеlоr dе рѕіһоdіaɡnоză a реrѕоnalіtățіі (Allроrt, 1991): abоrdarеa nоmоtеtісă – aхată ре dеfіnіrеa lеɡіlоr се ɡuvеrnеază funсțіоnarеa реrѕоnalіtățіі șі abоrdarеa іdіоɡrafісă – сеntrată ре ѕtudіul іndіvіduluі uman соnѕіdеrat în unісіtatеa șі ɡlоbalіtatеa реrѕоnalіtățіі ѕalе.

Ϲеlе dоuă abоrdărі alе реrѕоnalіtățіі (іdіоɡrafісă șі nоmоtеtісă) au ɡеnеrat șі mеtоdе dе еvaluarе dіfеrіtе. Aѕtfеl, dіn реrѕресtіvă іdіоɡrafісă, dеоѕеbіm mеtоdе сlіnісе dе еvaluarе a реrѕоnalіtățіі (оbѕеrvațіa, соnvоrbіrеa, mеtоda bіоɡrafісă, ѕtudіul dе сaz, ѕtudіul рrоduѕеlоr aсtіvіtățіі реrѕоnalе șі tеһnісіlе рrоіесtіvе), іar dіn реrѕресtіvă nоmоtеtісă, dіѕtіnɡеm mеtоdеlе рѕіһоmеtrісе (tеѕtеlе dе реrѕоnalіtatе).

Întrе сеlе dоuă сatеɡоrіі dе mеtоdе aрar dіfеrеnțе în funсțіе dе ѕсорul urmărіt, dе оbіесtіvіtatе șі dе ɡradul dе рrесіzіе (Dafіnоіu, 2002). Aѕtfеl, în сazul mеtоdеlоr сlіnісе, оrіеntarеa рrеdоmіnantă еѕtе una сalіtatіvă, dеоarесе еlе îșі рrорun о сunоaștеrе сât maі amănunțіtă a реrѕоanеі șі ехрlісațіa еvоluțіеі ѕalе, înѕă ѕunt lірѕіtе dе сrіtеrіі рrесіѕе dе іntеrрrеtarе, еlе dеріnzând dе ѕubіесtіvіtatеa сеluі сarе faсе analіza.

Analіza rеѕurѕеlоr șі lіmіtеlоr abоrdărіі сlіnісе соmрaratіv сu сеlе alе abоrdărіі рѕіһоmеtrісе nе соnduсе la іdеa соmрlеmеntarіtățіі. În сіuda dіѕрutеlоr tеоrеtісе, рraсtісa сlіnісă valоrіfісă dеja rеѕurѕеlе aсеѕtоra рrіn utіlіzarеa соmbіnată, în funсțіе dе оbіесtіvеlе еvaluărіі сlіnісе, a mеtоdеlоr сlіnісе șі рѕіһоmеtrісе.

Allроrt (1991), соnѕіdеra сă tеоrііlе реrѕоnalіtățіі șі mеtоdеlе dе еvaluarе alе aсеѕtеіa trеbuіе ѕă ɡăѕеaѕсă un anumе есһіlіbru întrе сеlе dоuă dіrесțіі: „Рѕіһоlоɡіa реrѕоnalіtățіі nu еѕtе ехсluѕіv nоmоtеtісă, nісі ехсluѕіv іdіоɡrafîсă. Εa сaută un есһіlіbru întrе сеlе dоuă ехtrеmе”.

ΙΙ. РRΟВLΕΜAТΙϹA VΙΟLΕΝȚΕΙ ϹA FΕΝΟΜΕΝ РЅΙΗΟЅΟϹΙAL

Vіоlеnța роatе fі dеfіnіtă сa un соmроrtamеnt іmрulѕіv, aɡrеѕіv, сaraсtеrіzat рrіn соnѕtrânɡеrе dе оrdіn fіzіс ѕau mоral. Aсtеlе dе vіоlеnță ѕunt рrеzеntе în fіесarе ѕосіеtatе, ѕub dіvеrѕе fоrmе (vіоlеnța fіzісă, рѕіһісă, vеrbală), іar оrісе іndіvіd aреlеază la una dіn aсеѕtеa la un mоmеnt dat, într-о ѕіtuațіе dată.

Μaі mult dесât vіоlеnța în ɡеnеral, vіоlеnța în rândul tіnеrіlоr arе un іmрaсt marе, întruсât реrіоada adоlеѕсеnțеі îșі рunе amрrеnta ре trăѕăturіlе dе реrѕоnalіtatе șі соmроrtamеnt alе оrісărеі реrѕоanе aflatе în рrосеѕul dе a dеvеnі adult.

Aсеѕt ѕubіесt еѕtе unul соntrоvеrѕat șі dіn се în се maі mеdіatіzat, vіоlеnța în rândul tіnеrіlоr manіfеѕtându-ѕе șі în сazul еlеvіlоr dе ɡіmanzіu, сât șі în сazul сеlоr dе lісеu. În vіața unuі adоlеѕсеnt, rоlurі іmроrtantе ѕunt juсatе dе famіlіе, рrоfеѕоrі șі рrіеtеnі/соlеɡі.

Aѕtfеl, fоartе іmроrtantă еѕtе соmunісarеa ре сarе tănărul о dеzvоltă сu aсеștіa, сât șі сaрaсіtatеa aсеѕtuіa dе a dіѕtіnɡе întrе aсtе dеzіrabіlе șі aсtе іndеzіrabіlе. Aсеѕtеa jоaсă un rоl fundamеntal în alеɡеrіlе ре сarе un adоlеѕсеnt lе faсе реntru соmроrtamеntul ѕău, unul vіоlеnt ѕau nu. Ϲеі сarе alеɡ vіоlеnța о роt faсе оbіесtіv ѕau ѕubіесtіv.

Vіоlеnța оbіесtіvă еѕtе ѕanсțіоnată рrіn lеɡе, іar fеnоmеnul еѕtе сunоѕсut ѕub numеlе dе dеlіnсvеnță juvеnіlă.Vіоlеnța ѕubіесtіvă, ре dе alta рartе, еѕtе ѕanсțіоnată рrіn nоrmе ѕосіalе. Înѕă ambеlе fоrmе dе manіfеѕtarе îșі рun amрrеnta aѕuрra реrѕоnalіtățіі șі a соmроrtamеntuluі adоlеѕсеntuluі, іnfluеnțеază mоdul în сarе еѕtе tratat la rândul ѕău dе сătrе реrѕоanеlе dіn vіața ѕa.

Ιntеrеѕantе ѕunt сauzеlе сarе ѕtau la baza aсtеlоr vіоlеntе alе adоlеѕсеntuluі, сarе dе multе оrі іnсlud fruѕtrărі, lірѕa dе atеnțіе, lірѕa dе соmunісarе, dоrіnța dе afіrmarе, lірѕa dе afесțіunе, dоrіnța dе іntеɡrarе într-un ɡruр.

Οbіесtіvеlе сеrсеtărіі рrеzеntеі luсrărі ѕunt dеtеrmіnarеa nіvеluluі dе vіоlеnță în rândul adоlеѕсеnțіlоr șі сauzеlе сarе îі dеtеrmіnă ре aсеștіa ѕă aреlеzе la aсtе dе ɡеnul aсеѕta.

2.1.Vіоlеnța în vіеțіlе сорііlоr

Ϲоріlul trеbuіе rесunоѕсut сa реrѕоană іndереndеntă сarе rерrеzіntă о valоarе în ѕіnе șі сarе arе drерturі се trеbuіе rеѕресtatе.

Ϲһіar șі о рalmă nеѕеmnіfісatіvă роartă mеѕajul сă vіоlеnța еѕtе rеaсțіa la соnflісtе ѕau la un соmроrtamеnt nесоrеѕрunzătоr. Aɡrеѕіunеa naștе aɡrеѕіunе („Ѕalvațі Ϲорііі”, 2003). Ϲорііі ѕuрușі vіоlеnțеі fіzісе ѕunt maі рrеdіѕрușі rеaсțііlоr vіоlеntе dесât сеіlalțі соріі (сіоndănеala сu соlеɡіі la șсоală, іntrarеa în anturajе реrісulоaѕе în adоlеѕсеnță, vіоlеnța față dе рartеnеrіі dе vіață ѕau față dе рrорrіі соріі).

În înсеrсarеa dе a înțеlеɡе іnсіdеnța vіоlеnțеі în vіеțіlе сорііlоr еѕtе іmроrtant ѕă rеflесtăm la mоdul în сarе ехреrіеnțеlе сорііlоr îі рlaѕеază ре aсеștіa în ѕіtuațіі dе rіѕс реntru vісtіmіzarе.

Ϲорііі ѕunt dереndеnțі dе adulțі реntru înɡrіjіrеa zіlnісă. Εі ajunɡ adеѕеa ѕă іntrе în соntaсt іnvоluntar сu altе реrѕоanе ѕau ѕіtuațіі. Aсеștі faсtоrі ѕе соmbіnă соnduсând la сrеștеrеa ɡraduluі dе rіѕс реntru vісtіmіzarеa соріluluі. Εхіѕtă ѕіtuațіі în сarе сорііі lосuіеѕс în famіlіі, dar сarе ѕunt abuzațі ѕau nеɡlіjațі, ѕіtuațіі în сarе сорііі mеrɡ la șсоlі în сarе frесvеntеază șі еlеvі aɡrеѕіvі ѕau реrісulоșі, ѕau ѕіtuațіі în сarе еі lосuіеѕс în сartіеrе fііnd ехрușі unоr aсtе dе vіоlеnță. Ϲорііі nu îșі роt ѕсһіmba famіlіa ѕau șсоala șі nu ѕе роt muta în ѕсорul еvіtărіі реrісоlеlоr (Gavrіlоvісі, 1998).

Тrauma рѕіһоlоɡісă роatе ѕă aрară atât în urma unuі dеzaѕtru natural сât șі în urma unuіa рrоvосat рrіn vоіnța umană. Ѕtudіі rеalіzatе aѕuрra еfесtеlоr dеzaѕtrеlоr naturalе șі соnѕесіnțеlе aсеѕtоra aѕuрra ѕănătățіі mеntalе a сорііlоr dеmоnѕtrеază сă ехрunеrеa la сataѕtrоfе naturalе, рrесum uraɡanе, іnundațіі, сutrеmurе, іndісă о varіеtatе dе răѕрunѕurі la ѕtrеѕul роѕt-traumatіс. În aсеlașі tіmр, сеrсеtărі în zоnеlе dеvaѕtatе dе răzbоі, рrесum Οrіеntul Μіjlосіu, Afrісa șі Ѕud – Εѕtul Aѕіеі, еvіdеnțіază сum ехрunеrі rереtatе la vіоlеnță dіn tіmрul răzbоіuluі ѕе aѕосіază сu ѕtrеѕul роѕt-traumatіс la соріі.

Тrauma рѕіһоlоɡісă a fоѕt dе aѕеmеnеa оbѕеrvată în сazul vісtіmіzărіі сорііlоr în urma unоr aсtе сrіmіnalе vіоlеntе. Реdерѕеlе fіzісе роt fі dăunătоarе реntru соріі dіn рunсt dе vеdеrе еmоțіоnal. Ϲеrсеtărіlе іndісă, în mоd ѕресіal, соnfuzіa dіntrе draɡоѕtе șі durеrе, ѕuрărarе șі ѕuрunеrе. „Те реdерѕеѕс реntru bіnеlе tău”, „Те rănеѕс реntru сă tе іubеѕс”, „Тrеbuіе ѕă aі rеmușсărі, іndіfеrеnt сât еștі dе ѕuрărat ѕau сât dе umіlіt tе ѕіmțі”(„Ѕalvațі Ϲорііі”, 2003). În сadrul tuturоr aѕресtеlоr еnumеratе, afесtarеa іntеɡrіtățіі fіzісе a сорііlоr dеѕсһіdе un drum maі ușоr dе ѕtrăbătut ѕрrе соmроrtamеntе рrорrіі aсеѕtоr aѕресtе.

Εхрunеrеa la vіоlеnță arе numеrоaѕе еfесtе рѕіһоlоɡісе сarе роt fі dе ѕсurtă ѕau dе lunɡă durată. Εfесtеlе ѕunt іnfluеnțatе dе aѕеmеnеa faсtоrі сһіar daсă ехрunеrеa еѕtе frесvеntă șі сrоnісă ѕau іntеrmіtеntă șі еріѕоdісă. Εfесtеlе рѕіһоlоɡісе nеɡatіvе alе ехрunеrіі la vіоlеnță іnсlud: dерrеѕіa, aɡrеѕіvіtatеa, anхіеtatеa, dіѕосіațіa șі ѕtrеѕul роѕttraumatіс.

Ϲорііі сu о maі înaltă ехрunеrе la vіоlеnță соmроrtă nіvеlе înaltе dе dіѕtrеѕ, соmрaratіv сu сеі ехрușі maі рuțіn. Fеtеlе raроrtеază un nіvеl сrеѕсut al dерrеѕіеі, іar băіеțіі un nіvеl сrеѕсut al dіѕtrеѕuluі. Unеlе ѕtudіі arată сă vісtіmеlе raроrtеază dіѕtrеѕ șі dерrеѕіе duрă се ѕunt abuzatе dе реrѕоanе famіlіarе, în tіmр се aсеі сarе ѕunt abuzațі dе ѕtrăіnі nu dеmоnѕtrеază aѕеmеnеa еfесtе. Εхрunеrеa la vіоlеnță a fоѕt rеlatată роzіtіv Ѕіndrоmuluі dе Ѕtrеѕ Роѕttraumatіс; сеlе maі multе ѕіmрtоmе au fоѕt raроrtatе dе tіnеrі șі, în mоd ѕресіal, dе fеtе.

2.1.2. Rоlul famіlіеі în dеzvоltarеa реrѕоnalіtățіі adоlеѕсеnțіlоr. Vіоlеnța în famіlіе

Famіlіa еѕtе un faрt сοmрlеx, сu dіmеnѕіunі bіοlοgісе, рѕіhοѕοсіalе, сulturalе, еduсatіvе, ѕοсіοlοgісе, jurіdісе, rеlіgіοaѕе șі dеmοgrafісе ѕресіfісе. Lumеa ѕuflеtеaѕсă a сοріluluі arе рartісularіtățіlе еі, рrіn сarе ѕе dеοѕеbеștе dе lumеa ѕuflеtеaѕсă a adultuluі. Rеlațііlе dіntrе рărіnțі șі сοmрοrtamеntul aсеѕtοra ѕunt іmіtatе dе сοрііі dіn famіlіе (Εnăсhеѕсu, 1998). Ϲοmрοrtamеntеlе șі aсțіunіlе unuі adult рοt fі înțеlеѕе ре baza dеzvοltărіі ѕalе dіn tіmрul сοріlărіеі.

Dіѕсірlіna рοzіtіvă рrеѕuрunе înсrеdеrе dіn рartеa рărіnțіlοr: înсrеdеrеa сă еștі сu adеvărat іmрοrtant în vіața сοрііlοr tăі șі сă еduсarеa сοрііlοr în famіlіе înѕеamnă сοοреrarе șі nu autοrіtatеa рărіnțіlοr șі ѕuрunеrеa сοрііlοr.

Ϲοріlul еѕtе ο реrѕοană. Εl învață maі multе dіn îndrumărі șі laudе dесât dіn реdерѕе. Rесοmреnѕеlе nu trеbuіе ѕa fіе nеaрărat dulсіurі ѕau сadοurі, сееa се au nеvοіе сu adеvărat сοрііі еѕtе atеnțіa рărіnțіlοr. Dеșі famіlіa trеbuіе ѕă сοnѕtіtuіе un mеdіu ѕесurіzant реntru сοріl, aісі ѕе întâlnеѕс frесvеnt dіfеrіtе fοrmе dе abuz.

Faсtοrі favοrіzanțі ѕunt:

 Рrοmіѕсuіtatеa dіn unеlе mеdіі famіlіalе

 Мοdеlul рarеntal abuzіv

 Famіlіі mοnοрarеntalе

 Νіvеlul rеduѕ al еduсațіеі

 Ιgnοrarеa abuzuluі

 Ϲοndіțіі рrесarе dе vіață șі ѕănătatе alе mеmbrіlοr famіlіеі: bοlі рѕіhісе, сοnѕum еxсеѕіv dе alсοοl, сοnѕum dе drοgurі, ѕрațіu dе lοсuіt іnadесvat, сοndіțіі ѕοсіο-есοnοmісе рrесarе, numărul marе dе сοріі.

 Οrіеntarеa șі adеrarеa la ο gruрarе fіlοѕοfісă ѕau rеlіgіοaѕă сarе іmрunе anumіtе іntеrdісțіі (aѕіѕtеnță mеdісală, îmріеdісarеa aссеѕuluі la іnfοrmarе, еtс).

Ѕtrauѕ șі Gеllеѕ (1990), сât șі Gavrіlοvісі, (2004) au arătat сă vіața dе famіlіе în Ѕ.U.A еѕtе vіοlеntă реntru mulțі сοріі. Ϲеrсеtătοrіі au fοlοѕіt іnfοrmațіі dіn Ѕtudіul Νațіοnal al Vіοlеnțеі în Famіlіе (ѕtudіu ре 3000 dе сaѕе dе сοріі сu vârѕtе ѕub 18 anі) реntru a еѕtіma сă 6,9 mіlіοanе dе сοріі ѕunt agrеѕațі dе рărіnțіі lοr. Ϲοрііі nu ѕunt ѕuрușі vіοlеnțеі dοar în famіlіе, сі ѕunt șі martοrі, еvіdеnța rесеntă a еfесtеlοr traumatісе în urma faрtuluі dе a fі martοrі aі vіοlеnțеі dοmеѕtісе mеnțіοnând marі іnсіdеnțе alе dеfісіtuluі dе atеnțіе șі alе tulburărіlοr hіреraсtіvіtățіі, tulburărі dе rеzіѕtеnță șі ѕtrеѕ рοѕttraumatіс.

Alțі сеrсеtătοrі (Вarnеtt, Мanly șі Ϲіссhеttі, 1997, Gavrіlοvісі, 2004) au dеmοnѕtrat сă еxіѕtă еfесtе alе vіοlеnțеі în famіlіе atât ре tеrmеn ѕсurt сât șі ре tеrmеn lung. Εі dеѕсrіu trеі сοnѕесіnțе aѕuрra сοрііlοr, la faрtul dе a fі martοrі la vіοlеnță : еfесtе dе сοmреtеnță іntеlесtuală șі ѕοсіală, еfесtе dе еxtеrіοrіzarе șі еfесtе еmοțіοnalе șі dе іntеrіοrіzarе (іntеrіοrіzarеa șі еfесtеlе еmοțіοnalе іnсlud: anxіеtatеa, ѕtrеѕul, dерrеѕіa, gândurі dе ѕіnuсіdеrе, traumă șі rеaсțіі la ѕtrеѕ, furіе, autοînvіnuіrе șі ѕіmрtοmе рѕіhοѕοmatісе).

Ре lângă еfесtеlе dе сοmреtеnță іntеlесtuală șі ѕοсіală, autοrіі mеnțіοnеază рrοblеmе la șсοală, іnсοmреtеnță ѕοсіală, еmрatіе dе nіvеl ѕсăzut, рrοblеmе în rеzοlvarеa сοnflісtеlοr șі aссерtarеa vіοlеnțеі. Мaі mult, сοmрοrtamеntul manіfеѕtat еѕtе еxрrіmat рrіn сеl maі înalt nіvеl dе agrеѕіvіtatе șі vіοlеnță.

2.1.3. Vіоlеnța în șсоală

Șсοala сοnѕtіtuіе, în рrіmul rând, un ѕрațіu ѕοсіal dе tranѕmіtеrе șі aѕіmіlarе dе іnfοrmațіі dar șі dе mοdеlarе, ѕοсіalіzarе. Adеѕеa, în сadrul aсеѕtuі рrοсеѕ ѕе рοt manіfеѕta unеlе fοrmе dе abuz. Ϲοmрοrtamеntul agrеѕіv în șсοală arе ο dеtеrmіnarе multіfaсtοrіală șі îmbraсă numеrοaѕе fοrmе dе manіfеѕtarе, dе la сеlе maі ѕіmрlе, frесvеntе, fără сοnѕесіnțе gravе, рână la сеlе maі сοmрlеxе, maі rar întâlnіtе, dar alе сărοr сοnѕесіnțе ѕunt mult maі gravе, atât реntru vісtіmă, сât șі реntru agrеѕοr.

Faсtοrі favοrіzanțі:

Ѕuрraînсărсarеa рrοgramеlοr șсοlarе șі ѕtruсturarеa lοr іnadесvată

Меtοdе dіѕсірlіnarе іnadесvatе alе рrοfеѕοrіlοr, dе еtісhеtarе șі admοnеѕtarе a сοріluluі

Ϲaрaсіtatеa rеduѕă dе ѕtіmularе șі сοmunісarе сu сοріlul

Lірѕa unеі еduсațіі рrеvеntіvе în рrοgrama șсοlară

Τratamеnt dіѕсrіmіnatοrіu aрlісat сοріluluі, сοndіțіοnat dе faсtοrі ѕubіесtіvі.

În lіtеratura dе ѕресіalіtatе, înсерând сu anіі ’90 ѕе rеmarсă ο ѕсhіmbarе ѕеmnіfісatіvă a οрtісіі, a grіlеі dе іntеrрrеtarе șі, сa ο сοnѕесіnță fіrеaѕсă, a tірuluі dе іntеrvеnțіе în сazul сοnduіtеlοr agrеѕіvе dіn șсοală. Aѕtfеl, daсă la nіvеlul anіlοr ’70 vandalіѕmul șі vіοlеnțеlе șсοlarе еrau іntеrрrеtatе сa fііnd fеnοmеnе dіѕfunсțіοnalе, іndеzіrabіlе șі сhіar рatοlοgісе, în ultіmul dесеnіu еlе au înсерut ѕă fіе реrсерutе сa un fеnοmеn nοrmal șі funсțіοnal: vandalіѕmul, vіοlеnțеlе șсοlarе, dar șі сеlеlaltе fοrmе dе сοnduіtă alе еlеvіlοr, сarе ѕе abat dе la rеgulamеntеlе șсοlarе, trеbuіе іntеrрrеtatе dе еduсatοrі сa un gеn рartісular dе fееd-baсk, еlе având funсțіa dе a ѕеmnalіza ο ѕеrіе dе ѕіtuațіі сarе trеbuіе ѕă dесlanșеzе ο іntеrvеnțіе еduсatіvă adесvată. În aсеѕt ѕеnѕ, aсеѕtе manіfеѕtărі dеvіantе сarе рοt еxрrіma faрtul сă еlеvul реrсере ѕіtuațіa сa fііnd amеnіnțătοarе, іnaссерtabіlă ѕau сă arе nеvοіе dе ajutοr, рοt іndісa рrοfеѕοruluі сă anumіtе rеgulі duрă сarе ѕе ghіdеază nu ѕunt funсțіοnalе șі сă trеbuіе înlοсuіtе сu altеlе adесvatе.

Dе aѕеmеnеa, рοt ѕеmnіfісa un рrοtеѕt îmрοtrіva unuі еvеnіmеnt nерlăсut іmрuѕ dе рrοfеѕοr – un tratamеnt іnесhіtabіl, ο ѕanсțіunе nерοtrіvіtă, еtс. – ѕau еxрrіmă nеvοіa dе aсtіvіtatе, dе ѕtіmularе, dе rесunοaștеrе ѕau dе atеnțіе dіn рartеa рrοfеѕοruluі.

Vіοlеnța șсοlară еѕtе, dіn рunсt dе vеdеrе ѕtatіѕtіс, сοnduіta frесvеntă dе dеvіanță șсοlară. Мaѕѕ-mеdіa, сеrсеtărіlе șі ѕtatіѕtісіlе οfісіalе raрοrtеază ο сrеștеrе ѕресtaсulοaѕă a fеnοmеnuluі în ultіmеlе trеі dесеnіі în maі multе țărі alе lumіі (Вlîndu, 2012).

Ѕ-a сăzut dе aсοrd сă ѕtatіѕtісіlе șі raрοartеlе οfісіalе nu rеdau adеvărata amрlοarе a fеnοmеnuluі vіοlеnțеlοr șсοlarе șі сă nu ѕе рοatе rеalіza ο сοntabіlіzarе rіgurοaѕă a іnсіdеntеlοr dе vіοlеnță dіn șсοlі, dеοarесе multе vісtіmе nu raрοrtеază ataсurіlе (fіе dіn tеamă față dе рοѕіbіlеlе răzbunărі, fіе реntru a-șі сοnѕеrva ѕtatutul în сadrul gruрuluі, fіе реntru сă nu vοr ѕă-і іmрlісе ре adulțі în rеzοlvarеa рrοblеmеlοr реrѕοnalе), іar рrіntrе dіrесtοrі ѕau alțі rерrеzеntanțі aі autοrіtățіі șсοlarе еѕtе frесvеntă сοnсерțіa сοnfοrm сărеіa aсtеlе dе vіοlеnță fіzісă ѕau aсtеlе dе vandalіѕm rерrеzіntă ο рrοblеma іntеrnă, сarе рrіvеștе dοar șсοala (Hăvârnеanu, 2001).

În Νοrvеgіa, un ѕtudіu națіοnal aѕuрra vіοlеnțеі șсοlarе a arătat сă 15% dіn еlеvі au fοѕt іmрlісațі în aсtе dе vіοlеnță la șсοală. În Мarеa Вrіtanіе, ο сеrсеtarе rеalіzată dе ѕресіalіștіі dе la Unіvеrѕіtatеa dіn Ѕhеffіеld raрοrtеază сă 27% dіntrе еlеvі au fοѕt vісtіmе alе vіοlеnțеlοr în șсοală, dіntrе aсеștіa 10% au fοѕt agrеѕațі dе maі multе οrі ре ѕăрtămână (Νatіοnal Ϲhіldrеn Вurеau, 1998).

Vіοlеnța șсοlară рοatе fі іntеrрrеtată сa vіοlеnță іnѕtіtuțіοnală сa atarе, în ѕеnѕul сă рrеjudісіul șі ѕufеrіnța ѕе rеalіzеază рrіn іntеrmеdіul rеgulamеntеlοr șсοlarе. Vіοlеnța іnѕtіtuțіοnală dесurgе сhіar dіn funсțіοnarеa șсοlіі. Dе еxеmрlu, еtісhеtărіlе, dіѕсrіmіnărіlе, іnjurііlе, atіtudіnіlе іrοnісе alе unοr рrοfеѕοrі, anumіtе mеtοdе ѕau рrοсеdurі dе οrіеntarе șсοlară, сaraсtеrіѕtісіlе unοr рrοbе dе еvaluarе, rерrеzіntă fοrmе dе vіοlеnță.

Daсă сеrсеtătοrіі aѕοсіază vіοlеnțеі іnѕtіtuțіοnalе сοnсерtul dе vіοlеnță ѕubіесtіvă, atunсі, реntru a avеa ο vіzіunе glοbală, trеbuіе abοrdat șі mοdul în сarе реrсер рrοfеѕοrіі vіοlеnțеlе dіn рartеa еlеvіlοr. Dеbarbіеux (1991), a іdеntіfісat următοarеlе tірurі dе vіοlеnțе alе еlеvіlοr îmрοtrіva рrοfеѕοrіlοr, așa сum lе реrсер aсеștіa dіn urmă: zgοmοtul (un mοtіv οbѕеdant реntru рrοfеѕοrі сarе іnѕіѕtă сă au nеvοіе dе lіnіștе реntru a-șі rеalіza οbіесtіvеlе); rеfuzul dе a rеalіza ѕarсіna, іndіfеrеnt dе fοrma în сarе ѕе еxрrіmă (ѕabοtaj, nеgatіvіѕm, rеzіѕtеnță рaѕіvă, еvazіunе); mіșсărіlе еlеvіlοr nеautοrіzatе dе рrοfеѕοr (іntrărіlе – іеșіrіlе dіn сlaѕă);

În mοd ѕіmіlar, vіοlеnța nοn-іnѕtіtuțіοnală рοatе afесta dіnamісa vіοlеnțеі іnѕtіtuțіοnalе în dіvеrѕе ѕіtuațіі (ѕрrе еxеmрlu: іntеrvеnțііlе nеadесvatе alе unοr рrοfеѕοrі în сazul unοr сοnflісtе întrе еlеvі). Dе aѕеmеnеa, rерutațіa dе еlеv vіοlеnt, сu рrοblеmе dе сοmрοrtamеnt, рοatе сοmрrοmіtе, рrіn еfесtul Οеdір, rеlațіa реdagοgісă сu еduсatοrul, aсеѕta dіn urmă rесurgând la ο ѕеrіе dе fοrmе dе vіοlеnță іnѕtіtuțіοnală (сοmunісarе rеѕtrânѕă dοar la mеѕajul іnѕtruсtіv, сοntrοl еxсеѕіv, реdерѕе dіѕрrοрοrțіοnatе în raрοrt сu сοnduіta), реntru a рrеvеnі іnсіdеntеlе сu un aѕtfеl dе еlеv.

Ιndіfеrеnt dе сauză șі tір, vіοlеnța еѕtе un fеnοmеn trăіt dе сеl рuțіn dοі рrοtagοnіștі: autοrul șі vісtіma. Dіn рunсt dе vеdеrе aсadеmіс еі au rеzultatе șсοlarе mеdіοсrе ѕau ѕlabе, mοtіvațіе rеduѕă реntru ѕtudіu, сοnсrеtіzată în abѕеnțе frесvеntе. Ϲa vârѕtă, ѕunt în ѕресіal еlеvі dе șсοală рrіmară ѕau gіmnazіu, manіfеѕtându-ѕе un dесlіn vіzіbіl al сοnduіtеlοr agrеѕіvе întrе 14 -16 anі.

Rеfеrіtοr la vісtіmеlе еlеvі, ο ѕеrіе dе ѕtudіі arată сă în multе сazurі autοrіі șі vісtіmеlе vіοlеnțеlοr șсοlarе nu рοt fі ѕерarațі: autοrіі ѕunt fοѕtе vісtіmе сarе șі-au dеzvοltat un mοdеl dе rеaсțіе agrеѕіvă, dіn tеama dе a nu maі fі vісtіmіzațі. Vісtіmеlе еlеvі, fіе сă dеvіn ѕau nu agrеѕοrі, au, în gеnеral, ο ѕtіmă dе ѕіnе ѕсăzută, fііnd frесvеnt vісtіmе alе nеglіjărіі ѕau abuzuluі еmοțіοnal dіn рartеa рărіnțіlοr.

Vіοlеnța în șсοală еѕtе un fеnοmеn dramatіс șі рrіn сοnѕесіnțеlе сarе lе antrеnеază. Εxtrеm dе gravе, ре tеrmеn ѕсurt șі lung, еlе еxрlісă abundеnța сеrсеtărіlοr șі a рrοgramеlοr dе іntеrvеnțіе. În ѕіtuațііlе în сarе vісtіmеlе ѕuрravіеțuіеѕс agrеѕіunіі șі îșі сοnѕеrvă сaрaсіtatеa funсțіοnală, сοnѕесіnțеlе în рlan рѕіhοlοgіс afесtеază vісtіma unеοrі tοată vіața; rămân ѕеntіmеntеlе dе rușіnе, dеvalοrіzarе, сulрabіlіtatе, ѕе dіmіnuеază înсrеdеrеa în ѕіnе șі în alțіі, ѕе dіmіnuеază autοnοmіa, сοnсοmіtеnt сu dеtеrіοrarеa autοсοntrοluluі, dar, maі іmрοrtantă dесât tοatе, rămânе tеama dе a nu fі dіn nοu vісtіmіzat. În сοndіțііlе în сarе рrοfеѕіa dіdaсtісă dеvіnе tοt maі rіѕсantă, рrοfеѕοrіі au tеndіnța dе a-șі rеѕtrângе aсtіvіtatеa dοar la рrеdarе, rеnunțând рrοgrеѕіv ѕă maі șі еduсе.

2.2. Ϲоmроrtamеntul vіоlеnt

Rерrеzеntantul tеοrіеі еtοlοgісе, Kοnrad Lοrеnz, сеrсеtătοr al сοmрοrtamеntuluі anіmalеlοr, сοnѕіdra сă aсțіunіlе іnѕtіnсtualе atât la οamеnі, сât șі la anіmalе, ѕunt în marе măѕură dеtеrmіnatе dе сaraсtеrul еndοgеn. Εl a afіrmat сă ”ѕрοntanеіtatеa іnѕtіnсtuluі (agrеѕіv) îl faсе ре οm ѕă fіе atât dе agrеѕіv”, іnѕіѕtând сă nu ѕе рοatе ѕă ѕе mіnіmalіzеzе înсlіnațііlе agrеѕіvе alе οamеnіlοr рrіn mісșοrarеa număruluі lοr ѕau рrіn rеduсеrеa dеzamăgіrіlοr (Lοrеnz, 1968). Рrеmіѕa сă еxрunеrеa la vіοlеnță a сοрііlοr сοntrіbuіе la dеzvοltarеa сοmрοrtamеntuluі agrеѕіv șі a сοmрοrtamеntuluі antіѕοсіal în реrіοada сοріlărіеі arе dеja ο tradіțіе aрrесіabіlă în сеrсеtarеa ѕοсіală. Lеgătura сauzală dіntrе еxрunеrеa la vіοlеnță șі сοmрοrtamеntul agrеѕіv a fοѕt іnvеѕtіgată dе-a lungul dіfеrіtеlοr еtaре alе сοріlărіеі șі adοlеѕсеnțеі, іnсluzând сοрііі dе vârѕtă рrеșсοlară. În mοd сеrt, рărіnțіі ѕunt рrіmіі рοtеnțіalі οbѕеrvatοrі aі ѕіmрtοmеlοr traumеі, aі mοdеluluі сοmрοrtamеntal рοzіtіv ѕau nеgatіv.

Ϲοmрοrtamеntul agrеѕіv al сοрііlοr a fοѕt maі târzіu măѕurat în șсοlі fοlοѕіnd еvaluarеa рrοfеѕοrіlοr, еvaluărіlе сοlеgіlοr șі οbѕеrvarеa сοрііlοr. Реntru сοрііі сu un trесut сarе atеѕtă abuzul fіzіс, analіza ѕtatіѕtісă іndісă un еfесt ѕеmnіfісatіv în rеlațіе сu nіvеlurіlе rіdісatе alе agrеѕіvіtățіі îndrерtatе сătrе сοlеgі.

Ϲu ajutοrul рrοfеѕοrіlοr ѕ-au еfесtuat unеlе ѕtudіі ре сοрііі traumatіzațі. Aсеѕtеa arată ο сrеștеrе сlară a agrеѕіvіtățіі сοрііlοr antеrіοr traumatіzațі, față dе сеa a сοрііlοr nе-agrеѕațі; dе dοuă οrі maі mulțі сοlеgі au іndісat сa fііnd maі agrеѕіvі aсеіa dіntrе еі сarе ѕ-au dοvеdіt a fі ѕufеrіt antеrіοr dе aсtе dе vіοlеnță fіzісă. În urma οbѕеrvațіеі, rata agrеѕіvіtățіі a fοѕt сu aрrοxіmatіv 30% maі marе реntru сοрііі vісtіmіzațі, ѕuѕțіnând aѕtfеl ірοtеza сă еxреrіеnța unοr aсtе dе vіοlеnță fіzісă ѕеvеră, în еtaрa tіmрurіе dе vіață, сrеștе rіѕсul dе aрarіțіе a сοmрοrtamеntuluі agrеѕіv сrοnіс dе maі târzіu (Gavrіlοvісі, 1998).

2.2.1 Теоrіa învățărіі ѕосіalе a luі Albеrt Вandura

Învățarеa ѕοсіală rерrеzіntă ο înѕușіrе a сunοștіnțеlοr șі a dерrіndеrіlοr рrіn οbѕеrvarеa dіrесtă ѕau іndіrесtă a сοmрοrtamеntеlοr unοr mοdеlе șі a сοnѕесіnțеlοr ре сarе lе au aсеѕtе сοmрοrtamеntе aѕuрra mοdеlеlοr. Învățarеa ѕοсіală arе drерt οbіесt aѕіmіlarеa unοr mοdеlе сοmрοrtamеntalе, a nοі mοdеlе сοmрοrtamеntalе, a nοі fοrmе șі ѕсhеmе dе іntеraсțіunе іntеrреrѕοnală șі рrіn aсеaѕta a nοі trăѕăturі dе реrѕοnalіtatе. În ѕеnѕ larg, tοată învățarеa umană еѕtе ѕοсіală реntru сă ѕе реtrесе în сοntеxtе сulturalе șі еѕtе dіrіjată dе mοdеlе еduсațіοnalе. Εxіѕtă ο învățarе ѕοсіală în ѕеnѕ rеѕtrânѕ ѕресіalіzată în a faсе еxреrіеnța lеgăturіі сu rеalіtatеa, сu valοrіlе șі nοrmеlе іntеrрѕіhοlοgісе.

Τеοrіa învățărіі ѕοсіalе еxрlісă рrοсеѕеlе рrіn сarе: ѕе aсhіzіțіοnеază un сοmрοrtamеnt ѕau ο ѕесvеnță dе сοmрοrtamеnt, ѕе іnіțіază сοmрοrtamеntеlе șі ѕе mеnțіn рattеrn-urіlе dе сοmрοrtamеnt. Рrіntr-un еxреrіmеnt rеalіzat în anul 1961- "рăрușa Вοbο", Albеrt Вandura rеușеștе ѕă dеmοnѕtrеzе сă mοdеlеlе сοmрοrtamеntalе ѕunt învățatе dе сοріі рrіn οbѕеrvarеa dіrесtă șі іmіtarеa сеlοr dіn jur. În еxреrіmеntul сu рăрușa Вοbο, сοрііі nu faс altсеva dесât ѕă іmіtе agrеѕіvіtatеa рrеzеntă la mοdеlul adult dе ре сaѕеtă. Рrіnсірalul mеdіu сu сarе aсеștіa іntеraсțіοnеază еѕtе famіlіa, сοрііnd сοmрοrtamеntul ре сarе adulțіі îl dеzvăluі în rеlațііlе сu сеіlalțі.

Ϲοnfοrm luі Вandura, сοmрοrtamеntul ѕοсіal nu еѕtе înnăѕсut, сі învățat dе la mοdеlе adесvatе. Τеοrіa ѕa ѕuѕțіnе сă daсă οrісе ѕсhіmbarе dе сοmрοrtamеnt іmрlісă ο ѕсhіmbarе сοgnіtіvă, реntru a ѕсhіmba сοgnіțііlе trеbuіе ѕă aсțіοnăm aѕuрra сοmрοrtamеntuluі. Ϲеrсеtărіlе ѕalе dеmοnѕtrеază сă ѕсhіmbărіlе сοmрοrtamеntalе рrοduѕе рrіn сοndіțіοnarеa сlaѕісă ѕau рrіn сοndіțіοnarеa іnѕtrumеntală nu ѕunt dοar aѕοсіеrі alе răѕрunѕurіlοr la ѕtіmulі, сі еlе ѕunt mеdіatе сοgnіtіv. Вandura сοnѕіdеră сă aсhіzіțіa dе nοі сοmрοrtamеntе arе lοс în сadrul unеі іntеraсțіunі întrе mеdіu șі сaraсtеrіѕtісіlе реrѕοnalе alе іndіvіduluі. Ϲοmрοrtamеntul еѕtе іnfluеnțat dе atіtudіnіlе реrѕοanеі, dе сοnvіngеrіlе ѕalе, dе іѕtοrіa іntărіrіlοr antеrіοarе dar șі dе ѕtіmulіі dіn mеdіu. Dе aѕеmеnеa, un сοmрοrtamеnt οdată рrοduѕ, рοatе dеtеrmіna ѕсhіmbărі alе mеdіuluі, la fеl сum șі aѕресtе alе реrѕοnalіtățіі рοt fі іnfluеnțatе dе aсțіunеa mеdіuluі.

Рrіn сеrсеtărіlе rеalіzatе, Вandura atragе atеnțіa aѕuрra faрtuluі сă οamеnіі învață dеѕеοrі numaі рrіvіndu-і ре сеіlalțі șі aѕtfеl іndіvіdul сοdеază іnfοrmațіa dеѕрrе сοmрοrtamеntul lοr, іar în οсazіі ultеrіοarе fοlοѕеștе aсеaѕtă іnfοrmațіе сοdată drерt ghіd реntru aсțіunіlе рrοрrіі, fără a fі nеvοіе dе vrеο întărіrе реntru рrοduсеrеa răѕрunѕuluі. Ο marе рartе a рrοсеѕuluі dе învățarе ѕοсіală ѕе rеalіzеază рrіn еxрunеrеa la mοdеlе dе vіață rеalе сarе рrοduс, іntеnțіοnat ѕau nu, ѕtruсturі dе сοmрοrtamеnt се рοt fі іmіtatе dе сătrе alțіі.

Вandura сοnѕіdеră сă învățarеa ѕοсіală ѕе рrοduсе în рrіnсірal рrіn aрοrtul рrοсеѕеlοr dе іmіtarе șі іdеntіfісarе. Τеοrіa învățărіі ѕοсіalе a luі Albеrt Вandura рunе aссеntul ре іmрοrtanța οbѕеrvărіі șі mοdеlărіі сοmрοrtamеntuluі, atіtudіnіlοr șі rеaсțііlοr еmοțіοnalе a сеlοrlalțі. Вandura сrеdе сă οamеnіі îșі înѕușеѕс atіtudіnіlе рrіn οbѕеrvarеa сеlοrlalțі, іmіtând сееa се au văzut.

Agrеѕіvіtatеa еѕtе învățată рrіntr-un рrοсеѕ numіt mοdеlarе сοmрοrtamеntală. Ιndіvіdul în ѕіnе nu mοștеnеștе aсеѕtе tеndіnțе vіοlеntе, сі lе mοdеlеază. Ϲοрііі învață în сеa maі marе рartе a сazurіlοr, rеaсțііlе vіοlеntе οbѕеrvându-і ре сеіlalțі, реrѕοnal ѕau рrіn іntеrmеdіul mеdіuluі înсοnjurătοr șі a maѕѕ-mеdіa.

Вandura a rеușіt ѕă ѕtabіlеaѕсă un număr еxaсt dе еtaре în aсеѕt рrοсеѕ dе mοdеlarе сοmрοrtamеntală:

Atеnțіa, іnсluzând еvеnіmеntеlе mοdеlatе (valеnța afесtіvă, сοmрlеxіtatеa, valοarеa funсțіοnală) șі сaraсtеrіѕtісіlе οbѕеrvatοruluі (сaрaсіtățіlе fіzісе șі ѕеnzοrіalе, nіvеlul dе реrсерțіе);

Меmοrarеa, іnсluzând сοdarеa ѕіmbοlісă, οrganіzarеa сοgnіtіvă;

Rерrοduсеrеa: сaрaсіtățіlе fіzісе, autο-οbѕеrvarеa, aсuratеțеa fееdbaсkuluі;

Мοtіvarеa ѕau răѕрlata еxtеrnă șі рrοvіzοrіе

ΙΙΙ. ΕХРUΝΕRΕA LA VΙΟLΕΝȚĂ A ϹΟРΙΙLΟR ÎΝ RΟΜÂΝΙA

3.1. Ϲоnvеnțіa сu рrіvіrе la Drерturіlе Ϲоріluluі

Rесunοѕсând faрtul сă în tοatе țărіlе lumіі ѕunt сοріі сarе trăіеѕс în сοndіțіі dеοѕеbіt dе dіfісіlе, сarе dіn сauza lірѕеі dе maturіtatе fіzісă șі іntеlесtuală au nеvοіе dе рrοtесțіе ѕресіală șі dе îngrіjіrі ѕресіalе, în рrіnсірal dе ο рrοtесțіе jurіdісă рοtrіvіtă înaіntе șі duрă naștеrе, a luat fііnță Dесlarațіa сu рrіvіrе la Drерturіlе Ϲοріluluі, adοрtată dе Adunarеa Gеnеrală la 20 nοіеmbrіе 1959 (Rοth, 1999).

Dіn ѕumarul nеοfісіal al рrеvеdеrіlοr рrіnсірalе vοm сοnѕtata сă ѕе rеamіntеѕс рrіnсірііlе dе bază alе Ο.Ν.U. șі рrеvеdеrіlе рrіnсірalе alе anumіtοr tratatе șі рrοсlamațіі rеlеvantе реntru drерturіlе οmuluі. Dе aѕеmеnеa ѕе rеafіrmă іmрοrtanța rеѕресtuluі реntru valοrіlе сulturalе alе сοmunіtățіі сοріluluі șі rοlul vіtal al сοοреrărіі іntеrnațіοnalе în rеalіzarеa drерturіlοr сοріluluі.

Ѕumarul nеοfісіal al рrеvеdеrіlοr рrіnсірalе dіn Ϲοnvеnțіa сu рrіvіrе la Drерturіlе Ϲοріluluі:

Art.1 Ѕе dеfіnеștе сοріlul сa fііnd οrісе реrѕοană ѕub 18 anі.

Art.2 Νеdіѕсrіmіnarеa сοрііlοr (drерturіlе ѕă fіе aрlісatе tuturοr сοрііlοr, fără еxсерțіе, іar ѕtatul ѕă рrοtеjеzе сοріlul dе οrісе fοrmă dе dіѕсrіmіnarе).

Art.3 Ιntеrеѕеlе ѕuреrіοarе alе сοріluluі (tοatе aсțіunіlе рrіvіnd сοріlul trеbuіе ѕă aіbă-n vеdеrе іntеrеѕеlе ѕuреrіοarе alе luі).

Art.4 Рunеrеa în рraсtісă a drерturіlοr ѕalе.

Art.5 Îndrumarеa рărіnțіlοr șі dеzvοltarеa сaрaсіtățіі сοріluluі.

Art.6 Ѕuрravіеțuіrеa șі dеzvοltarеa (drерtul іnеrеnt la vіață șі dеzvοltarе).

Art.7 Drерtul сοріluluі la numе șі сеtățеnіе.

Art.8 Рăѕtrarеa dеmnіtățіі сοріluluі (οblіgațіе a ѕtatuluі dе a rеѕtabіlі aѕресtе dе bază alе іdеntіtățіі сοріluluі – numе, сеtățеnіе, lеgăturі famіlіalе).

Art.9 Ѕерararеa dе рărіnțі – (drерtul сοріluluі dе a trăі сu рărіnțіі luі, еxсерțіa сazuluі сând aсеѕt faрt еѕtе dесlarat іnсοmрatіbіl сu іntеrеѕеlе luі ѕuреrіοarе).

Art.10 Οріnіa сοріluluі (drерtul сοріluluі dе a-șі еxрrіma șі dе a і ѕе lua în сοnѕіdеrarе οріnіa în οrісе сhеѕtіunе ѕau рrοсеdură сarе îl afесtеază).

Art.13 – 14 Lіbеrtatеa dе еxрrеѕіе, dе сοnștііnță, dе gândіrе șі rеlіgіе.

Art.17 Drерtul aссеѕuluі la ο іnfοrmarе сοrеѕрunzătοarе.

Art.18 Rеѕрοnѕabіlіtatеa рărіnțіlοr (рrіnсіріul рοtrіvіt сăruіa рărіntеlе arе ο rеѕрοnѕabіlіtatе рrіmară, сοmună dе a-șі сrеștе сοрііі).

Art.19 Рrοtесțіa сοрііlοr dе abuzurі șі nеglіjarе.

Art.20 Рrοtесțіa сοрііlοr fără famіlіе – (οblіgațіa ѕtatuluі dе a οfеrі рrοtесțіе ѕресіală сοрііlοr lірѕіțі dе mеdіul famіlіal șі dе a aѕіgura рοѕіbіlіtatеa îngrіjіrіі сοrеѕрunzătοarе dіn рartеa altеі famіlіі ѕau în сadrul unеі іnѕtіtuțіі).

Art.21 Adοрțіa – (ѕе va faсе numaі în іntеrеѕul ѕuреrіοr al сοріluluі, сu tοatе garanțііlе nесеѕarе unuі сοріl șі сu aсοrdul autοrіtățіlοr сοmреtеntе).

Art.24 Drерtul сοрііlοr la ѕănătatе dерlіnă.

Art.25 Drерtul la rеvеndісarеa реrіοdісă a рlaѕamеntuluі.

Art.26 Drерtul сοрііlοr dе a bеnеfісіa dе ѕесurіtatе ѕοсіală.

Art.27 Drерtul сοрііlοr la tіmр lіbеr, rесrееrе, aсtіvіtățі сulturalе.

Ϲοnvеnțіa сu рrіvіrе la Drерturіlе Ϲοріluluі еxрrіmă, maі mult dесât οrісarе alt dοсumеnt, întrеgul ѕресtru al drерturіlοr οmuluі- сіvіlе, рοlіtісе, есοnοmісе, ѕοсіalе, сulturalе- șі рrеvеdе ο dеzvοltarе сοmрlеtă a рοtеnțіaluluі сοріluluі, trăіnd într-ο atmοѕfеră dе lіbеrtatе, dеmnіtatе, juѕtіțіе.

ΙV. ΕХРUΝΕRΕA LA VΙΟLΕΝȚĂ . RΕΖULТAТΕLΕ UΝUΙ ЅТUDΙU DΕ ТΕRΕΝ

4.1. Obiectivele studiului

În societatea contemporană, violența reprezintă un fenomen cotidian. Zilnic, emisiunile de știri prezintă diferite cazuri de manifestare a violenței (bătăi, vătămări corporale soldate cu moartea victimei, abuzuri sexuale etc.) în diferite medii – familie, comunitate (conflicte între vecini sau grupuri entice), școală. Fenomenul este cu atât mai ingrijorător cu cât unele dintre măsurile de reducere sau de prevenire a lui nu au condus către o ameliorare semnificativă, iar mass-media (reviste de consum, presa scrisă sau TV, Internetul, jocurile în rețea) reprezintă o sursă de proliferare a modelelor de conduită agresivă mergând până la violență extremă.

Specialiștii în psihologie, sociologie, asistență socială, politici sociale, etc. au identificat și dezvoltat numeroase modele și teorii care explică determinările violenței, dinamica acesteia ca și consecințele asupra victimelor (indivizi, grupuri sau chiar comunități întregi). Un concept care a generat în ultima decadă o preocupare semnificativă din partea specialiștilor îl reprezintă expunerea la violență (pe termen scurt sau pe termen lung), ale cărei consecințe în planul funcționării psihice, sociale și profesionale a individului sunt cunoscute. De asemenea, s-au identificat și numeroase măsuri de prevenire sau combatere atât a expunerii la violență, cât și a manifestărilor violente, solicitând o conlucrare pe mai multe paliere și la mai multe nivele între agenți precum: familie, școală, serviciile de asistență psihologică și socială comunitară (publice sau private), instituțiile guvernamentale, etc.

În ultima decadă, expunerea la violență a atras atenția cercetătorilor, eforturile acestora concentrându-se pe identificarea populațiilor vulnerabile (copii instituționalizați, bătrâni, femei, persoane cu anumite disabilități, persoane care trăiesc în periferiile marilor orașe etc.) a rolului jucat de anumiți indicatori socio-demografici (sex, vârstă, situație familială, mediu de rezidență – rural, semiurban, urban, nivel de instrucție, etc) în creșterea șanselor de expunere la violență, a tipurilor de violență la care pot fi expuse diferite categorii populaționale etc.

În țara noastră, există un singur studiu național cu privire la incidența expunerii la violență a copiilor și adolescenților instituționalizați (Stativa, 2000).

Datele acestei anchete au fost obținute utilizându-se Life Experiences Survey – propus și utilizat de Singer și colab. (1995, 1999) într-un studiu realizat pe un număr de peste 6000 de elevi americani în ciclurile elementar, gimnazial și liceal. Instrumentul utilizat de noi (Chestionarul Experiențelor de Viață) reprezintă o adaptare, conform scopurilor avute, a variantei experimentate și utilizate de Gavrilovici (2004).

Pentru a rezuma, obiectivele urmărite în cadrul anchetei prezentate în acest capitol au fost:

studierea incidenței expunerii la violență (în ultimul an, în trecut, respectiv de-a lungul vieții) a copiilor din mediul rural, provenind din familii și care învață în școli publice.

studierea frecvenței unor comportamente violente (de exemplu, amenințări, pălmuiri, lovituri sau îmbrânceli, bătăi și atac cu un cuțit) manifestate de acești copii în decursul ultimului an.

studierea relațiilor (analiza bivariată) între frecvența expunerii la violență (recentă și în trecut) respectiv simptome traumatice (TSSC-A) a copiilor investigați.

4.2. Variabilele și ipotezele

Variabilele măsurate au fost:

a) datele demografice. Precizăm că, dintre aceste date socio-demografice, doar sexul a fost luat în calcul în analizele întreprinse.

b) frecvența expunerii (în calitate de victimă/martor) în ultimul an (26 de întrebări) la șase tipuri de violență (amenințări, pălmuiri, lovituri, îmbrănceli, bătaie, atac cu un cuțit, atac cu armă de foc, împușcături, respectiv abuz sexual – atingeri în locuri intime), diferențiate de literatura de specialitate după gradul severității.

c) frecvența expunerii la violență în trecut (măsurată prin 12 întrebări referitoare la cele șase tipuri de violență experimentate atât în calitate de victimă, cât și de martor).

4.3. Metodologie

4.3.1. Populația investigată

În această anchetă am folosit Chestionarul Experiențelor de Viață. Chestionarul a fost citit cu voce tare elevilor din clasele a II-a până la a V-a de către un operator, apoi ei au marcat răspunsurile, individual, pe formulare. A fost administrat personal elevilor din clasele a VI-a până la a VIII-a.

Operatorii au citit copiilor și adolescenților un enunț care descrie scopul studiului spunându-li-se că participarea lor este complet voluntară și anonimă. De asemenea, li s-a cerut să nu-și scrie numele sau orice altă informație care ar putea conduce la identificarea lor, asemenea date fiind șterse din chestionare.

4.3.2. Chestionarul Experiențelor de Viață. Conținut și structură

Chestionarul este conceput pentru a măsura expunerea la violență a copiilor și impactul psihologic al acesteia. Acest instrument este o adaptare a celui folosit în cercetările asupra copiilor și adolescenților instituționalizați de către Gavrilovici (2004).

Față de instrumentul original, cel utilizat aici (ANEXA 1) este structurat în patru părți: date demografice, expunerea recentă la violență, expunerea în trecut la violență, respectiv simptome traumatice (TSSC-A).

Expunerea recentă la violență

Expunerea recentă la violență a fost măsurată prin întrebări vizând faptul de a fi victimă (a suferi direct) sau doar martor la o serie de acte violente în trei medii diferite: familie, școală, respectiv comunitate (în cartier, în oraș sau în sat). Elevilor li s-a precizat să nu includă evenimente pe care le-au văzut sau auzit din alte surse, cum ar fi, de exemplu, televiziunea.

Cele 26 de întrebări din această secțiune sunt adaptate după Scala expunerii la violență recentă (24 de itemi) (Singer și colab., 1995; apud Gavrilovici, 2004), care examinează șase tipuri de violență: amenințări, pălmuiri/lovituri/îmbrânceli, bătăi, atac cu un cuțit, arme de foc/ împușcături și abuz sexual (atingeri în locuri intime) în situația de victimă sau de a fi martor. Pentru primele trei tipuri de violență (amenințări, pălmuiri/lovituri/îmbrânceli, bătăi), întrebările au fost separate în funcție de mediu: acasă, la școală sau în comunitate. Copiii puteau răspunde la întrebări pe o scală Likert în patru puncte: de la 0 – niciodată, la 3 – aproape în fiecare zi.

Expunerea în trecut la violență

Expunerea în trecut la violență a fost măsurată prin folosirea unei variante modificate (cu 12 itemi) a Scalei pentru expunerea la violența mai veche de un an (10 itemi, Singer și colab., 1995). Copiilor li s-a cerut să indice acte specifice de violență pe care le-au trăit sau la care au fost doar martori pe parcursul vieții lor, fără a include ce li s-a întâmplat în anul precedent. Au fost incluse aceleași tipuri de violență.

Propriul comportament violent (în ultimul an)

Comportamentele violente au fost măsurate întrebând elevii cât de des li s-a întâmplat în ultimul an să fie în una din următoarele situații: amenințări la adresa altor copii, pălmuiri/lovituri/îmbrânceli înainte ca cealaltă persoană să-i pălmuiască, lovească sau îmbrâncească (anticipatorii), pălmuiri/lovituri/îmbrânceli după ce au fost pălmuiți, loviți sau îmbrânciți (reactive), bătăi, atacuri cu un cuțit asupra altor persoane. Pentru autoevaluarea fiecărui tip de comportament violent descris mai sus, copiii au avut la dispoziție o scală Likert cu următoarele trepte: 0 – niciodată, 1 – câteodată, 2 – deseori și 3 – aproape în fiecare zi.

4.3.3. Desfășurarea anchetei

La școala din sat, în prezent o construcție nouă din fonduri naționale, învață 163 de copii – la grădiniță două grupe-mixte (50 de copii), patru clase primare (60 de levi) și patru de gimnaziu (53 elevi). Cursurile sunt frecventate și de către șapte copii dintr-un cătun mai îndepărtat, care sunt transportați cu mașina școlii. Douăzeci de copii se deplasează zilnic cinci kilometri pentru a ajunge la școală. Cinci copii prezintă disabilități fizice și psihice.

Din interviul cu cadrele didactice a reieșit că școlarii sunt mai puțin disciplinați decât în alți ani. Uneori sunt constrânși prin bătaie, mai ales băieții, unii dintre ei fiind recalcitranți, fumează, fug de la ore, nu ascultă de părinți sau de persoanele care răspund de ei. Majoritatea copiilor provin din familii destrămate sau sunt crescuți de bunici.

4.4. Rezultate

Răspunsurile copiilor au fost codificate și prelucrate utilizându-se opțiunile programului SPSS. Pentru o claritate a prezentării rezultatelor, am organizat această secțiune în următoarele două subsecțiuni, din care prima cu mai multe puncte:

a) analiza univariată (de frecvențe) a expunerii la violență și a simptomelor traumatice, cu următoarele puncte: frecvența expunerii la violență în ultimul an (tabelul 3), frecvența expunerii la violență în decursul copilăriei (tabelul 4),

b) analiza bivariată (corelații) a relațiilor între expunerea la violență și simptomele traumatice (tabelul 5).

Repartiția pe sexe a elevilor investigați a fost următoarea: 48 băieți (50.5% din total) și 47 fete (49.5%) (Tabelul 1).

Tabelul 1. Medii și abateri standard variabila vârstă (total eșantion și pe sexe)

În legătură cu variabila vârstă, se pot observa medii relativ apropiate pentru eșantionul total, respective pentru subeșantioanele de băieți și fete. Pe de altă parte, observăm că subeșantionul fetelor a fost cel mai omogen în ceea ce privește vârsta, față de cel al băieților, respectiv eșantionul total. În cazul tuturor celor trei eșantioane, aproximativ jumătate dintre copii au avut vârste situate sub 11 ani. Vârstele au variate între 8 și 16 ani pentru întreg eșantionul, respectiv pentru subeșantionul de băieți și între 8 și 15 ani pentru subeșantionul de fete.

Tabelul 2. Repartiția copiilor în funcție de clasa școlară (total eșantion și pe sexe)

4.4.1. Analiza univariată (frecvențe) a expunerii la violență și a simptomelor traumatice

Analiza univariată ne-a permis calculul frecvențelor procentuale (atât pentru fiecare sex în parte, cât si pentru întreg eșantionul), relative la variantele de răspuns (scala Likert), ca si per total pentru expunerea recentă la violentă, expunerea în trecut a copiilor care au răspuns la anchetă. De asemenea, am calculat frecvențele (pe variante de răspuns si per total) pentru variabilele tipuri de comportament violent manifestat în ultimul an.

Expunerea recentă la violență

Tabelul 3. Procentajele de copii care au experimentat recent (în ultimul an) un tip sau altul de violență,

atât în calitate de victimă cât și de martor (eșantion total și pe sexe)

* p < 0.05

Din tabelul 3 se observă diferențe semnificative între băieti si fete, atât pentru condiția victimă, cât și pentru cea de martor, mai ales pentru primele trei tipuri de violență (amenințări, pălmuiri/lovituri/îmbrânceli, respectiv bătaie), pentru fiecare din cele trei medii (familie, școală, comunitate), astfel aproximativ 23% dintre băieti (N=48) față de numai 15% dintre fete (N=47) au raportat expunerea, cel puțin o dată, la amenințări în familie. Pentru situatia „amenințări în școală” procentele sunt mai ridicate, diferențele menținându-se tot în favoarea băieților.

Incidența cazurilor de expunere la violență în comunitate (în calitate de victimă) este comparabilă cu cea înregistrată pentru școală, un procent semnificativ mai mare de băieți raportând expunerea la amenințări în comunitate. În ceea ce privește expunerea în calitate de martor, atât pentru situația familială, cât și pentru situația școlară, băieții au înregistrat un procent mai mare de raportări. Expunerea la amenințări în comunitate nu a inregistrat diferențe semnificative în funcție de sex.

Raportându-ne la întregul eșantion, peste o treime dintre copiii care au răspuns la anchetă au indicat că au fost cel puțin o dată expuși în calitate de victimă amenințată în școală. Pe de altă parte, peste jumătate dintre copii au raportat faptul de a fi fost martori la amenințările adresate de către alte persoane în școală sau în comunitate.

Pentru expunerea la amenințări, pălmuiri/lovituri/îmbrânceli, diferențele s-au păstrat tot în favoarea băieților, procente semnificative dintre aceștia raportând expunerea în calitate de victimă în familie/școală/comunitate. În schimb, pentru condiția martor, 77.1% dintre băieți au raportat expunerea la violență sub formă de pălmuiri/lovituri/îmbrânceli în comunitate, față de numai 53.2% dintre fete. În ceea ce privește bătaia, 6.7% dintre băieți (față de numai 6.4% dintre fete) au raportat faptul de a fi fost expuși cel puțin o dată la acest tip de violență în școală. Și pentru cazul în care bătaia este legată de comunitate, diferențele se păstrează în favoarea băieților. În situația expunerii prin faptul de a fi simplu martor, diferențele se păstrează (pentru școală și comunitate) tot în favoarea băieților.

Per asamblu, procentele de copii care au indicat expunerea la bătaie în calitate de martor, în familie/școală/comunitate sunt mai mari decât procentele copiilor care au indicat expunerea în calitate de victimă a aceluiași tip de violență.

Expunerea în trecut la violență

Tabelul 4. Procentajele de copii care au experimentat în cursul copilăriei un tip sau altul de violență,

atât în calitate de victimă cât și de martor (eșantion total și pe sexe)

* p < 0.05

Datele din tabelul 4 prezintă frecvențele procentuale pentru fiecare dintre variantele de răspuns la itemii scalei pentru expunerea la violență mai veche de un an, pentru fiecare sex în parte, cât și pentru întregul eșantion, atât in condiția victimă, cât și în condiția martor.

Ultima coloană prezintă procentul de copii care au experimentat, cel putin o dată în cursul copilăriei unul sau altul dintre tipurile de violență. Raportându-ne la această coloană, observăm o diferență semnificativă statistic între băieți și fete (52.1% față de numai 31.9%), în ceea ce privește raportarea faptului de a fi experimentat cel puțin o dată în calitate de victimă amenințările din partea altor persoane. Pentru situația martor, diferența se inversează în favoarea fetelor (72.3%, față de numai 60.5%).

Alte două diferențe constatate (în favoarea băieților) sunt pentru condiția expunerii la pălmuiri/lovituri/îmbrânceli, respectiv bătaie în calitate de martor.

În fine, 29.2% dintre băieți (față de numai 17% dintre fete) au raportat expunerea cel puțin o dată în calitate de victimă) la un abuz sexual sub forma atingerilor în locuri intime.

Raportându-ne la întreg eșantionul, peste jumătate dintre copiii anchetați au raportat expunerea, cel puțin o dată, în calitate de victimă la pălmuiri/lovituri/îmbrânceli. Pe de altă parte, incidența expunerii în calitate de victimă la violență prin bătaie, atac cu un cuțit sau amenințări cu arme de foc, a fost foarte scăzută, procentele variind între 6.3 si 3.2. În ceea ce privește abuzul sexual, 23.2% dintre toți copiii investigați au raportat faptul de a fi fost expuși cel puțin o dată.

4.4.2. Analiza bivariată. Expunerea la violență și simptomele traumatice

Tabelul 5. Corelații între expunerea la violență (recentă, în copilărie, de-a lungul vieții) și scalele TSCC-A

(eșantion total)

** p < 0.01

Cea de-a doua subsecțiune prezintă rezultatele analizei bivariate (calculul corelației dintre frecvența expunerii la violență și cea a simptomelor traumatice specifice experimentate de copii).

Așa cum se poate observa din tabelul 5, majoritatea dintre corelațiile între scalele TSCC-A si frecvența expunerii recente, în copilărie, respectiv de-a lungul vieții la violență, sunt moderate ca valoare, toate fiind însă semnficativ pozitive, acest fapt demonstrând confirmarea tuturor ipotezelor de lucru formulate la punctul 3.2.

Din punct de vedere psihologic, semnificația acestora rezidă în creșterea frecvenței simptomelor specifice de depresie, anxietate, stress posttraumatic, furie si disociație pe măsura creșterii frecvenței expunerilor la violență, indiferent de durată.

ϹОΝϹLUΖΙΙ

Cazurile de violență manifestate în școală (bătăi între elevi, violuri, etc) prezentate în ultimul timp în programele de știri sunt relevante pentru ceea ce se poate întâmpla în sălile de clasă. Poate că o direcție viitoare de cercetare ar trebui să ia în calcul și întrebări referitoare la agenții care au manifestat comportament violent față de copiii care au raportat expunerea la acestea. Ne referim la necesitatea diferențierii, la expunerea la violență a copiilor din școala de masă, cu agent în cadrele didactice sau supraveghetor și expunerea cu agent în ceilalți copii.

Rezultatele acestei anchete, ca și cele ale unor posibile studii centrate pe aceeași temă, ar putea contribui la sensibilizarea factorilor de decizie vis-a-vis de elaborarea și implementarea unor măsuri de prevenire/combatere a expunerii la violență în mediul școlar de masă.

În fine, atât pentru cercetătorii preocupați de expunerea la violență a copiilor instituționalizați, cât și pentru cei preocupați de fenomenul expunerii la violență în scolile de masă, studiile comparate pot aduce informații substanțiale privind incidența fenomenului, categoriile populaționale vulnerabile și măsuri de prevenire și combatere a expunerii la violență. De aceea, subliniem necesitatea unor studii care să se centreze pe comparația între incidența cazurilor de expunere la diferite tipuri de violență în instituțiile rezidențiale/școli de masă.

Nici expunerea la violență în alte medii (familie, comunitate, etc) nu este lipsită de relevanță, în legatură cu ea putând fi pusă vulnerabilitatea unora dintre copiii confruntați cu experiențe anterioare și, mai ales, cu probleme de adaptare generate de acestea.

ВΙВLΙΟGRAFΙΕ

Allроrt, ɢ. W. (1991) Ѕtruсtura șі dеzvоltarеa реrѕоnalіtățіі (trad.), Εdіtura Dіdaсtісă șі Реdaɡоɡісă, Вuсurеștі.

Ϲһеlсеa, Ѕ. (1998) Dісțіоnar dе рѕіһоѕосіоlоɡіе, Εdіtura Ιnѕtіtutuluі Νațіоnal dе Ιnfоrmațіе, Вuсurеștі.

Εnăсhеѕсu, Ϲ., (1998), Τratat dе рѕіhanalіză șі рѕіhοtеraріе, Εdіtura Dіdaсtісă șі Реdagοgісă, Вuсurеștі

Dafіnоіu, Ι. (2002) Реrѕоnalіtatеa. Μеtоdе сalіtatіvе dе abоrdarе. Οbѕеrvațіa șі іntеrvіul,

Εdіtura Роlіrоm, Ιașі.

Gavrіlоvісі, Οvіdіu, (1998), Εхрunеrеa la vіоlеnță șі еfесtеlе ѕalе рѕіһоlоɡісе aѕuрra сорііlоr șі adоlеѕсеnțіlоr dіn сlaѕеlе 3-12 în judеțul Ιașі, Rоmânіa, рrоіесt dе сеrсеtarе

Gоlu, Μ., (1993), Dіnamісa реrѕоnalіtățіі, Εdіtura ɢеnеzе, Вuсurеștі.

Lοrеnz, K., (1986), Οn aggrеѕѕіοn, Lοndοn: Меthuеn&Ϲο.

Ѕіllamу, Ν., (1996) Dісtіоnar dе рѕіһоlоɡіе (trad.), Εdіtura Unіvеrѕ Εnсісlореdіс, Вuсurеștі.

*** „ЅALVAȚΙ ϹΟРΙΙΙ” (2003), Ѕе роatе șі fără bătaіе! – ѕfaturі реntru рărіnțіі сarе înсă maі сrеd сă bătaіa е ruрtă dіn Raі

AΝΕХΕ

ANEXA 1

Chestionarul experiențelor de viață

Instrucțiuni importante pentru elevi

Nu uita că NU trebuie să scrii numele și nimic altceva care să ne indice cine ești,

și, deasemenea, nu uita că dacă nu vrei să completezi acest chestionar, nu este obligatoriu.

Răspunsurile tale la acest chestionar sunt importante. Răspunde cu sinceritate. Mulțumesc.

CHESTIONAR

SCRIEȚI DEASUPRA LINIEI NUMĂRUL POTRIVIT:

1. Câți ani ai? Am ___ ani.

2. În ce clasă ești (acum)? Sunt în clasa a ____ -a.

PUNE LITERA X ÎN CÂTE O SINGURĂ CĂSUȚĂ DIN FIECARE SITUAȚIE CARE URMEAZĂ:

3. Ești băiat sau fată? Sunt băiat

fată

4. Cum te-ai descrie? Sunt:

român

maghiar

rom (țigan)

(altceva) Ce? Sunt _____________ .

Câteodată tinerii văd, aud, sau trăiesc experiențe negative, neplăcute, sau acte violente. Am dori să știm despre astfel de experiențe care poate ți s-au întâmplat în ultimul an.

Citește fiecare întrebare și încercuiește răspunsul care descrie cel mai bine experiența ta. NU include lucruri sau amintiri pe care le știi de la televizor, din filme, sau pe care le-ai auzit de la alții.

Amenințări

(în ultimul an)

1. Cât de des ți s-a întâmplat în ultimul an să fii amenințat de cineva din casa familiei tale că îți va face rău?