Aspecte ale Kinetoterapiei In Perioada Pre Si Post Partum

=== 06417ea3386c9dc51b356e6d5def9c3edddbfa3d_432073_1 ===

CAPITOLUL IV

PROGRAMUL KINETIC ÎN SARCINĂ

Programele cu obiective diferite pentru fiecare trimestru de sarcină, în vederea prevenirii în primul rând a hiperlordozei, iar în al doilea rând pentru menținerea unei stări fizice și psihice normale în timpul sarcinii au fost alcătuite sub forma celor prezentate în continuare.

În această perioadă, deși nu are loc o alterare a capacității de efort a organismului, nu trebuie să se ajungă la solicitări fizice asemănătoare cu cele dinaintea sarcinii, pentru că embrionul s-ar putea să nu fie bine fixat în uter.

Ținând cont de acest lucru, programul kinetic va cuprinde exerciții globale pentru menținerea stării de sănătate fizică și psihică a viitoarei mame.

IV.1. Obiectivele programului kinetic în sarcină

prevenirea hiperlordozei lombare și a cifozei compensatorii

formarea autocontrolului asupra aliniamentului corect al corpului și posturii și folosirea lui în activitățile zilnice

menținerea mobilității articulare

menținerea tonusului muscular

reeducarea mișcărilor respiratorii toracice și diafragmatice

prevenirea apariției vergeturilor

realizarea autocontrolului planșeului pelviperineal

prevenirea apariției edemelor și varicelor

controlul greutății corporale în vederea menținerii ei la valori adecvate lunilor de sarcină

combaterea tendinței de aplatizare plantară

obișnuirea gravidei cu un program fizic bine dirijat pentru combaterea sedentarismului și menținerea capacității de effort

învățarea reflexelor de distensi și expulzie îmbinate cu actul respirator și a pozițiilor facilitării de coborăre a fătului (în al treilea trimestru de sarcină)

crearea unui psihism favorabil nașterii.

IV.2. Mijloace folosite în programul kinetic

Exerciții libere

Exerciții de streching

Exerciții cu îngreuieri mici (gantere ușoare)

Exerciții cu obiecte (bastoane)

Exerciții la aparate (bicicleta ergometrică)

Plimbări în aer liber, neevitând zilele ploioase care îmbunătățesc mult umiditatea pulmonară necesară unei bune funcții respiratorii

Masaj ușor la nivelul membrelor inferioare și prevenirea edemelor

Automasaj blând cu creme cosmetice pe zona sânilor, abdomenului și coapselor în vederea prevenirii vergeturilor.

IV.3. Indicații metodice cu privire la programul kinetic în primul trimestru de sarcină

a) Se vor evita:

săriturile

exercițiile de forță, viteză și rezistență excesivă

exercițiile cu solicitare mare abdominală

transportul de greutăți sau împingeri ale obiectelor grele

exerciții care supraîncălzesc organismul pentru a nu se perturba mecanismul de adaptare care protejează fătul

b) Reeducarea respirației se începe precoce, din primul trimestru de sarcină, pentru a se forma un bun control respirator, care va duce la realizarea unor scopuri precise:

îmbunătățirea ventilației pulmonare necesară mamei și copilului

folosirea ritmată și conștientizată a respirației atât în perioada de naștere (în faza dilatării și expulziei) precum și postpartum pentru refa cerea sinergiei dintre contracția mușchilor abdominali și cei perineali

reeducarea respirației cuprinde și exerciții de coordonare a respirației cu mișcarea efectuată, obișnuirea cu dirijarea fluxului de aer și a ritmului respirator, care vor fi necesare în ultima lună, când mișcările respiratorii se vor coordona cu mișcările de distensie, împingere și expulzie perineală.

Ca poziții facilitatorii autocontrolului pelvin se recomandă:

Pentru contracții voluntare: decubit lateral, șezând pe scaun sau decubit dorsal

Pentru controlul distensiei sunt indicate pozițiile ajutate de gravitație pentru coborârea fătului

Pe genunchi cu sprijin pe palme sau cu antebrațele sprijinite pe un scaun

Șezând cu trunchiul înclinat înainte, brațele sprijinite pe un suport

Șezând rezemat de un plan moale, cu coapsele în abducție, genunchii flectați, tălpile fixate pe sol (poziția genu-pectorală)

Formarea autocontrolului postural se începe la oglindă, sub îndrumarea kinetoterapeutului, analizând corpul atât din față cât și din profil pentru a depista eventualele deformații ce trebuie îndepărtate. Se recomandă o menținere în extensie axială neforțată a corpului recomandată și ca poziție de lucru sau odihnă și care se controlează în permanență

Poziția de lucru (șezând) este cu coloana menținută dreaptă sau cu spatele sprijinit, iar picioarele plasate pe un suport, astfel încât genunchii să fie ușor mai ridicați decât șoldurile, menținând poziția neutră a bazinului.

In decubit dorsal se recomandă folosirea unei perne mici pentru a nu cifoza coloana.

Postura de relaxare care reglează tensiunile neuro-musculare este în decubit dorsal, cu capul pe o pernă mică genunchii ușor flectați sprijiniți pe un sul, membrele superioare în ușoară abducție cu palmele pe pat.

Programul kinetic va fi individualizat în funcție de vârstă, starea de sănătate prezentă și de posibilitățile motrice ale viitoarei mame

Pozițiile de lucru vor fi cu bază lărgită pentru a evita dezechilibrele.

IV.4. Indicații metodice cu privire la programul kinetic în al doilea trimestru de sarcină

pozițiile de lucru vor fi delordozate și cu bază largă de susținere;

contraindicațiile sunt similare cu cele din primul trimestru;

poziția de decubit dorsal se reduce treptat ca folosire,pentru că duce la compresia vaselor mari determinând fenomene ca: bradicardie, vertije, hipotensiune, scăderea fluxului sanguin uterin;

se introduc progresiv mișcări pentru musculatura abdominală coordonate cu respirația (se acționează asupra mușchiului transvers abdominal prin control voluntar pentru că acesta va ajuta expulzia fătului). Mișcări pentru drepții abdominali cu ridicarea membrelor inferioare sau forfecările vor fi limitate pentru că favorizează eventrația;

masajul regional al membrelor inferioare în vederea activării circulației de întoarcere și prevenirii edemelor și varicelor se execută în sens centripet, cu blândețe, favorizând drenajul venolimfatic și va fi urmat de posturi antideclive sau gimnastică Bürger. Gimnastica Bürger se efectuează astfel:

din decubit dorsal membrele inferioare ridicate la 45°, sprijinite pe un suport se execută mișcări ale degetelor și gleznelor timp de 2-3 minute

se trece apoi în poziția șezând timp de 2-3 minute efectuând aceleași mișcări

se revine cu membrele inferioare la orizontală timp de 3-6 minute

Acest ciclu se repetă de 4-6 ori consecutiv de mai multe ori pe zi.

f) postura pentru odihnă este decubit lateral cu capul așezat pe o pernă mică, având membrul inferior de deasupra în triplă flexie așezat pe o pernă, celălalt membru inferior strâns, brațele ușor flectate

g) pentru a proteja coloana vertebrală în cadrul activităților zilnice gravida trebuie să învețe elemente din programul “Școlii spatelui” a suedezei Marianne Zachrison:

Exerciții de delordozare efectuate din ortostatism, șezând și decubit, bascularea bazinului fiind asistată de kinetoterapeut

Exerciții uzuale de delordozare și înzăvorâre a coloanei lombare:

genuflexii cu genunchii depărtați pentru a ridica cu ambele mâini o greutate, purtându-se apoi greutatea la nivelul bazinului

pentru purtarea greutăților, purtarea lor se face în mod egal cu ambele măini

ridicarea din pat se face prin rostogolire laterală, apoi prin împingere în brațe și coborârea concomitentă a membrelor inferioare pe sol

ridicarea din șezând se face prin translarea trunchiului spre înainte, împingere în mâini, menținerea poziției neutre a bazinului și înălțarea pe verticală a corpului prin extensia genunchilor

aplecarea în față la chiuvetă sau la masă nu se face din coloană, ci din poziția stând cu un membru inferior flectat și sprijinit pe un suport de 15-20 cm înălțime

h) exercițiile de tip streching, în principal cele de mărire a diametrelor pelvine cresc ca număr și ca durată (pentru că întinderea prelungită a unui țesut moale duce la creșterea elasticității)

i) crește progresiv numărul de exerciții pentru menținerea bolții plantare și cele de autocontrol respirator

CAPITOLUL V – PREZENTAREA DATELOR

S-au ales două loturi a câte 10 gravide fiecare. Ambele loturi au fost luate în evidență începând cu luna a doua de sarcină.

V.1. Prezentarea lotului martor

Lotul martor a fost compus din 10 gravide care au beneficiat în decursul celor 6 luni de urmărire doar de măsurarea lordozei lombare, a perimetrului abdominal, a tensiunii arteriale, pulsului și greutății.

Vârsta lotului martor a avut o medie de 25 de ani. Gravidele acestui lot au avut o sarcină normală, fără probleme.

Din cele 10 gravide ale lotului martor nici una nu a facut sport care ar fi putut să îi accentueze lordoza lombară.

V.2. Prezentarea lotului experimental

Lotul experimental a fost compus din 10 gravide care au beneficiat de un program de kinetoterapie efectuat de două ori pe săptămâna timp de 40 de minute și de aceleași măsurători. Din cele 10 gravide, 7 au urmat programul de kinetoterapie până la naștere (timp de 8 luni), iar celelalte 3 gravide doar 6 luni, urmând să nască ulterior.

Vârsta lotului experimental a avut o medie de 25 de ani. Din acest lot, 5 gravide au avut o sarcina normală, iar 5 au avut sarcini cu probleme. Din cele 5 gravide cu probleme, 4 au urmat un tratament pentru instalarea sarcinii, tratament de obținere și tratament de mentinere, iar o gravidă a fost fertilizată in vitro, având sarcină gemelară.

Din lotul experimental, 2 gravide au facut sport: una balet și una atletism.

Pentru gravidele din ambele loturi s-au întocmit câte o fișă de urmărire a lordozei lombare, a perimetrului abdominal, a tensiunii arteriale, a pulsului și a greutății, fișă ce a fost completată pe parcursul celor 8 luni respectiv 6 luni de activitate. Modelul acestei fise este prezentat mai jos:

Măsurătorile făcute au fost efectuate astfel:

Măsurarea lordozei lombare s-a efectuat cu ajutorul firului cu plumb și a riglei gradate în felul următor:

s-a luat ca punct de reper apofiza spinoasa a vertebrelor C7 și L3

firul cu plumb a fost fixat la nivelul apofizei spinoase a vertebrei C7 ajungând până în spațiul interfesier

măsurătoarea s-a făcut cu o riglă gradată la nivelul apofizei spinoase a vertebrei L3

Măsurarea perimetrului abdominal s-a efectuat cu centimetrul la nivelul ombilicului

Măsurarea tensiunii arteriale s-a facut cu tensiometrul și cu stetoscopul biauricular

Măsurarea pulsului s-a făcut prin palparea arterei radiale la nivelul extremității distale a radiusului și s-au urmărit pulsațiile timp de un minut, cu ajutorul ceasului cu secundar

Măsurarea greutății corporale s-a realizat cu ajutorul cântarului de persoane

În cazul lotului martor toate măsurătorile s-au efectuat o dată pe lună.

Lotul experimental a beneficiat de măsurători în felul următor:

lordoza lombară, perimetrul abdominal și greutate corporală au fost măsurate o dată pe lună

tensiunea arterială și pulsul au fost urmărite la fiecare ședintă, la începutul și la sfârșitul ședinței de kinetoterapie

Fiecare gravidă a primit câte un chestionar în luna a 5-a și unul în luna a 9-a de sarcină prin care s-a dorit aflarea eficienței programului de kinetoterapie pe care l-au urmat. Acest chestionar a fost realizat dupa modelul Brief Pain Inventory. Sursa: Pain Research Group,Department of Neurology,University of Wisconsin-Madison (folosit cu permisiunea autorilor). Chestionarul folosit se găsește atașat în Anexa nr.2.

De asemenea, gravidele au completat o scală de optimism, asemănătoare celei din cartea “Stress și personalitate”, prin care s-a dorit aflarea modului în care a fost tolerată durerea, în funcție de gradul de optimism al fiecăreia. Scala de optimism folosită se găsește atașată în Anexa nr.3.

CHESTIONAR

Numele si prenumele __________________________________________________

Vârsta ______________________________________________________________

Ocupația ____________________________________________________________

Vârsta sarcinii la data completării chestionarului _____________________________

V-ați dorit această sarcină?

Da

Nu

În cazul răspunsului afirmativ, a trebuit să urmați un tratament pentru instalarea sarcinii?

a) Da

b) Nu

Sunteți la prima sarcină?

Da

Nu

A adus sarcina modificări semnificative în viața dumneavoastră?

Da

Nu

În ce direcții?

Estetic

Comportamental

Familial

Relații sociale (prieteni)

Profesional

Hobby, altele :

Care a fost senzația resimțită de dumneavoastră la instalarea sarcinii?

Confort

Disconfort

Nimic deosebit

În cazul în care ați avut sarcini anterioare, ați urmat vreun program de kinetoterapie în perioada sarcinii?

Da

Nu

Ce v-a determinat să urmați un program de kinetoterapie în timpul sarcinii?

Recomandarea medicului curant

Recomandarea altei persoane

Din proprie inițiativă

Care sunt expectanțele?

Răspuns: ___________________________________________________

___________________________________________________________

10) În cadrul schemei de mai sus, hașurați zonele unde simțiți durere. Desenați un “x” în zona care doare cel mai tare.

11) Vă rugăm să măsurați durerea, încercuind numărul care corespunde celei mai mari dureri resimțite înaintea începerii programului de kinetoterapie.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

12) Vă rugăm să măsurați durerea încercuind numărul care corespunde celei mai slabe dureri resimțire în ultimele 24 de ore.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

13) Vă rugăm să măsurați durerea încercuind numărul care corespunde durerii resimțire în momentul acesta.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

14) Vă rugăm să măsurați durerea încercuind numărul care corespunde durerii resimțite după după efectuarea programului de kinetoterapie.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

15) În ultimele 24 de ore, cât v-a redus durerea programul de kinetoterapie? Vă rugăm să încercuiți procentajul corespunzător.

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Nici o schimbare Dispariția totală a durerii

16) Vă rugăm să măsurați durerea încercuind numărul care corespunde durerii resimțite în zilele în care nu ați efectuat program programul de kinetoterapie:

a) activitate în general:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

b) stare generală:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

c) mers:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

d) munca (atât cea de la serviciu, cât și cea din gospodărie):

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

e) relațiile cu ceilalți:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

f) somn:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

g) bucuria de a trăi:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

18) Vă rugăm să măsurați durerea încercuind numărul care corespunde durerii resimțite în zilele în care ați efectuat programul de kinetoterapie:

a) activitate în general:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

b) stare generală:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

c) mers:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

d) munca (atât cea de la serviciu, cât și cea din gospodărie):

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

e) relațiile cu ceilalți:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

f) somn:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

g) bucuria de a trăi:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu apare durerea Durere cel mai greu de suportat

19) Vă rugăm să măsurați intensitatea edemelor de la nivelul membrelor superioare înaintea începerii programului de kinetoterapie, încercuind procentajul corespunzător:

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Nici o schimbare Dispariția totală

20) Vă rugăm să măsurați intensitatea edemelor de la nivelul membrelor superioare după efectuarea programului de kinetoterapie, încercuind procentajul corespunzător:

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Nici o schimbare Dispariția totală

21) Vă rugăm să măsurați intensitatea edemelor de la nivelul membrelor inferioare înaintea începerii programului de kinetoterapie, încercuind procentajul corespunzător:

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Nici o schimbare Dispariția totală

22) Vă rugăm să măsurați intensitatea edemelor de la nivelul membrelor inferioare după efectuarea programului de kinetoterapie, încercuind procentajul corespunzător:

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Nici o schimbare Dispariția totală

23) Menționați cât de mult v-a ajutat programul de kinetoterapie, încercuind procentajul corespunzător:

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Deloc Foarte mult

SCALA DE OPTIMISM

Vă rugăm să răspundeți la aceste afirmații, alegând una din cele 5 posibilități, în funcție de sentimentele dumneavoastră, și nu de ceea ce gândesc oamenii în general.

Răspunsuri:

1 – Sunt complet de acord

2 – Sunt puțin de acord

3 – Nu pot să răspund nici prin acord nici prin dezacord

4 – Nu sunt de acord

5 – Nu sunt deloc de acord

Interpretare:

8 (cotă minimă) – foarte pesimist

40 (cota maximă) – foarte optimist

V.3. Interpretarea rezultatelor

Lotul martor

Lotul experimental

Interpretând datele din fișele de observație (anexa nr.1) au rezultat cele 3 grafice prezentate mai sus.

După cum se poate constata, la lotul experimental media lordozei lombare este mai mică decât la lotul martor datorită exercițiilor fizice efectuate în timpul sarcinii.

De asemenea s-a constatat o atenuare a durerilor din zona lombo-sacrată (fapt relevat din chestionarul completat de fiecare gravidă).

Rezultatele sunt reprezentate în graficul nr.4, rezultând un scor de 28,3 ceea ce reprezintă un optimism moderat față de exercițiile fizice din cadrul programului kinetic, gravidele fiind dispuse să suporte mai ușor durerile din timpul sarcinii.

CONCLUZII

În urma analizării rezultatelor, s-a ajuns la următoarele concluzii:

Stabilirea prezentei teme de cercetare s-a impus ca o necesitate obiectivă determinată de multitudinea de modificări produse în cursul sarcinii.

Se poate afirma cu certitudine că tratamentul fizical kinetic poate influența evoluția generală a femeii gravide.

Rezultatele sunt cu atât mai bune cu cât programul de kinetoterapie este mai precoce.

Kinetoterapeutul va ține cont în elaborarea și desfășurarea programului kinetic de vârsta femeii, de trimestrul de sarcină și de prezența eventualelor probleme specifice acestei stări.

În timpul ședințelor de kinetoterapie, gravidele vor efectua exercițiile fizice sub atenta îndrumare a kinetoterapeutului, acesta asigurând executarea corectă a programului.

Durerile lombare din timpul sarcinii determină un disconfort fizic și psihic și o reducere a activităților zilnice.

La gravidele la care s-a instituit programul kinetic s-au constat urmatoarele:

o încetinire a accentuării lordozei lombare și automat atenuarea durerilor din zona lombo-sacrată

menținerea unei greutăți corporale în limite medii

prezența în proporție nesemnificativă a edemului, atât la nivelul membrelor inferioare cât și la nivelul membrelor superioare

îmbunătățirea circulației venoase și implicit prevenirea formării varicelor

după naștere, revenirea organismului femeii, la nivelul său estetic și funcțional de dinainte de sarcină s-a făcut mult mai rapid

menținerea unei bune condiții fizice

Nu trebuie neglijat impactul psihologic al programului kinetic care sporește încrederea în forțele proprii, dând o motivație pozitivă efortului recuperator, gravidele fiind satisfăcute de progresele obținute.

BIBLIOGRAFIE

Aldea, M-J., Brănișteanu, I., Niculescu, R., Țopa, E. – Obstetrică fiziologică, Elemente de kinetoterapie, Iași, Institutul European, 1999

Băban, A. – Stress și personalitate, Cluj Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 1998

Birtolon, Șt., A. – Exercițiul fizic și coloana vertebrală, București, Editura Sport-Turism, 1978

Cordun, M. – Kinetologie medicală, București, Editura Axa, 1999

Drăgan, I. – Cultura fizică medicală, București, Editura Sport-Turism, 1981

Dumitru, D. – Ghid de reeducare funcțională, București, Editura Sport-Turism, 1981

Iványi, M. – Terhestorna szülés elött-szülés után, Budapest, Medicina Könyvkiadó Rt., 1992

Marcu, V. – Masaj și kinetoterapie, București, Editura Sport-Turism, 1983

Mustăciosu, M., Gălbenuș, M., Furtună, Ghe. – Cultura fizică medicală în stațiuni balneare, București, Editura Sport-Turism, 1987

Papilian, V. – Anatomia omului, vol.I, ediția a V-a, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1979

Radovici, I., Radovici, P. – Gimnastica abdominală, București, Editura Sport-Turism, 1977

*** Revista Avantaje, nr.6/2000

*** Revista Burda, nr.4/1991

*** Revista Žena-Móda, nr.9/1985

*** www.pvc.maricopa.edu/fitness/preg/mstretch.html

*** www.med.umich.edu