Aspecte ale Eticii Profesionale la Sportivii Seniori

Sport

Aspecte ale Eticii Profesionale la Sportivii Seniori

Byadmin ianuarie 1, 2024

ASPECTE ALE ETICII PROFESIONALE

LA SPORTIVII SENIORI

Capitolul I. INTRODUCERE

Sportul reprezintă pentru o parte a populației o cale de relaxare și de întreținere, în timp ce pentru mulți alții reprezintă un scop în viață, cariera pe care doresc să o urmeze.

Sportul, ca și activitate cotidiană, datează cel mai probabil de la începutul omenirii. Exercițiile fizice au apărut odată cu omul, ele existând din perioada primitivă, apoi dezvoltându-se ajungând în Antichitate, unde se face trecerea de la simple exerciții fizice la gimnastică. În Evul Mediu începe chiar să se joace fotbal european. Sportul, ca fenomen social reprezintă o activitate necesară a vieții noastre, fenomen ce a cunoscut cea mai intensă dezvoltare în ultimele decenii.

Sportul reprezintă un sistem complex bazat pe o rețea de conexiuni între fenomene de ordin cultural, politic și social, care se bazează pe un ansamblu dinamic de relații între parteneri: cluburi, federații, colectivități locale, stat, unități economice, scoli, mass-media.

În zilele noastre, sportul începe să fie din ce în ce mai promovat, pentru a încuraja cât mai mult un stil de viață sănătos, dar și performanța. Domeniul caracterizat prin excelență și spectaculos, sportul contemporan este un sistem capabil să declanșeze energii umane și să mobilizeze resursele materiale și financiare ce pot fi greu comparate cu cele din alte domenii ale asistenței sociale.

Etica profesională, în domeniul sportului, dobândește noi valențe aplicative, deoarece orice domeniu de activitate este diferit. Lucrarea tratează o temă deosebit de importantă, prezentând etica profesională la nivelul sportivilor seniori. De aceea, demersul științific necesar elaborării lucrării a avut la bază convingerea că performanța depinde, în perioada contemporană, și de aspectele etice. Această temă este de actualitate deoarece în momentul de față se vorbește foarte mult de valorile eticii, însă nu de concept în sine. Astfel, este foarte important să analizăm aceste aspecte deoarece numai în acest fel putem înțelege ce implică acestea și de ce este nevoie pentru a se vorbi doar despre performanță obținută într-un context moral.

La nivelul țării noastre, sportul, are foarte mult de suferit în momentul de față. Multe cluburi sau asociații sportive își încetează activitatea din lipsă de fonduri financiare ori cele ce au mai multe secții sportive, precum: fotbal, popice, atletism, karate etc. decid să reducă numărul și să se axeze doar pe o disciplină sau două. Dintre cele ce își continuă activitatea, multe au o situație precară, însă încearcă să supraviețuiască cu speranța că lucrurile se vor îmbunătăți, aspectele etice fiind uitate din cauza acestor probleme economice.

Având în vedere încercările prin care trec organizațiile sportive în momentul actual, managerii acestora trebuie să fie abili să gestioneze această situație de criză. De aceea acest subiect este unul sensibil în condițiile actuale, analizarea lui fiind interesantă deoarece tinde spre a fi o adevărată problemă, deoarece managerii schimbă strategiile cluburilor sau iau anumite decizii care pot afecta etica profesională a sportivilor pe care îi coordonează.

Apreciez faptul că etica profesională la sportivii seniori, dintr-o echipă de fotbal, reprezintă un punct de interes relativ mare în societatea actuală, statisticile arătând de asemenea că în cadrul țării noastre este cel mai mediatizat și urmărit sport. Acesta este principalul motiv pentru care m-am decis să analizez acest tip de organizație.

În studiul de caz efectuat la Clubul Sportiv “Astra” voi urmări modul în care se realizează etica profesională la sportivii din cadrul acestuia, dar și problemele de etică existente în club și modul în care acestea pot fi diminuate.

I.1. Definirea termenului de etică și a etici

Termenul etică provine din gr. Ethos care înseamnă ,,caracter’’, „obișnuință” sau „datină”. În lucrarea „Comunicare etică și responsabilitatea socială”, conceptele de etică și morală sunt prezentate ca fiind doi termeni interschimbabili, datorită faptului că sunt înțeleși din punctul de vedere al acțiunii sociale.

Definirea eticii este la fel de dificilă ca definirea altor discipline, deoarece este greu să acceptăm o singură definiție. Însă, cei mai mulți specialiști vorbesc despre etică ca fiind o teorie despre bine și rău. Majoritatea definiților generale ale eticii se regăsesc în ideile lui Walter Brugger, care a spus că etica sau filosofia moralității este o disciplină filosofică care face referire la toate aspectele moralității (majoritatea dicționarelor sunt de acord cu această idee).

I.2. Definirea conceptului de etică profesională

Profesia este vocația dobândită după specializare și practică educațională, slujba care necesită antrenament specific și trebuie să îndeplinească anumite standarde.

Etica profesională reprezintă normele, valorile și principiile etice care coordonează o profesie și deciziile etice luate în cadrul profesiei. Acest lucru se regăsește și în domeniul sportiv, etica profesională fiind stabilită de organizația sportivă pentru a ajuta sportivii și pe ceilalți membrii să își îndeplinească sarcinile și obiectivele în concordanță cu principiile etice.

I.3. Aspecte terminologice referitoare la etica în sport (tipologie, valori)

Există patru concepte de bază ale eticii pe care orice sportiv ar trebui să le înțeleagă:

Valori. Etica unei persoane se bazează pe valori, iar acestea sunt derivate de la diverse sure precum: familia, prietenii, profesorii și religia. Valorile se regăsesc sub diferite forme:

Valori morale: loialitate, integritate, onestitate, compasiune, curaj și perseverență

Rezultate tangibile: bani, obiecte materiale

Rezultate intangibile: faimă, prestigiu, reputație.

Principii. Principiile ne ghidează astfel încât să știm ce acțiuni, motive sau intenții sunt interzise. Acestea permit valorilor să se transforme în acțiuni.

Acțiuni. O acțiune reprezintă ultima declarație a valorilor și principiilor unei persoane.

Moralitatea. Moralitatea a fost definită ca fiind un set special de valori care alcătuiesc limitele absolute ale comportamentului. Poate include reguli comune precum: ”nu fura” (norme morale), la fel ca un sistem mai general de responsabilități și obligații (principii morale) (Solomon și Hanson, 1983). Rokeach (1973) definește o valoare ca pe o credință de durată care îndrumă comportamentul personal și dă formă obiectivelor personale. El caracterizează două tipuri de valori: valori instrumentale (exemplu: ambiția, curajul, onestitatea) și valori terminale (exemplu: libertate, fericire, securitate). De George (1982) și Beauchamp și Bowie (1988) pun accent pe preocuparea moralității cu ”bine și rău” sau ”corect sau greșit”, caractere ale acțiunilor în contextual social. Au subliniat, de asemenea, idea că moralitatea se bazează pe considerații imparțiale și că nu se pot crea coduri personale individuale, proprii. De George (1982) definește etica ca pe o încercare sistematică care să dea sens experiențelor noastre morale care vor determina ce reguli vor conduce. Această definiție arată că etica este un studiu al moralității. Beauchamp și Bowie (1988) și Velasquez (1988) au susținut această idee, subliniind idea că etica implică justificarea și aplicarea standardelor și principiilor morale.

Capitolul II. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

Mediul sportiv nu a fost imun sau izolat de problemele etice prezente pretutindeni. Sportul a fost privit ca fiind un ”adăpost” pentru fair play și corectitudine. Idealul a devenit fără strălucire, plictisitor, în teren și în afara acestuia la toate nivelurile sportive. Performanțele atleților au fost deseori puse la îndoială, fiind cunoscute suspiciunile că anumite performanțe se bazează pe consumul de droguri.

Privind contextul etic, majoritatea este preocupată de direcția în care societatea se îndreaptă. Acest absolutism etic menține ideea conform căreia există un cod moral adevărat și infinit care poate fi aplicat cu imparțialitate. Într-un mediu înconjurător mai complex, acțiunile apar ca fiind ghidate de relativism, o convingere în care binele și răul sunt determinate de situații decât de un set de reguli (Robin și Reidenbach, 1989).

II.1. Teorii ale eticii

Teoriile eticii sunt în esență reguli ale deciziilor etice, iar conform celor doi scriitori, Laczniak și Murphy, există câteva teorii ale eticii, precum:

Regula de aur. Aceasta face referire la faptul că ar trebui să ne comportăm cu ceilalți așa cum ne dorim ca ei să se comporte cu noi

Principiul utilitar.

Imperativul categoric al lui Kant. Trebuie să ne comportăm astfel încât acțiunea noastră să poată fi considerată o lege universală sau a comportamentului

Etica profesională. Trebuie să luăm doar decizii care vor fi văzute ca fiind adecvate de către colegii din viața profesională

Testul TV. Trebuie să ne comportăm astfel încât acțiunile noastre să poată fi dezbătute confortabil în fața audienței unui post de televiziune național.

Teoriile eticii au fost analizate și dezvoltate de diferiți autori, iar majoritatea acestor teorii sunt teleologice, deontologice sau o combinație între cele două.

Teoriile bazate pe teleologie fac trimitere la moralitatea acțiunilor și la consecințele acestora. Cea mai cunoscută dintre aceste teorii a fost cea a utilitarismului, dezvoltată de Jeremy Bentham și John Stuart Mill. Acțiunile sunt evaluate prin prisma consecințelor, făcând o comparație între efectele pozitive și cele negative. Ceea ce se dorește este să obținem o balanță între beneficii și prejudicii.

Apropierea deontologică de analiza eticii a fost formulată mai întâi de către Immanuel Kant. Deontologia (derivat din cuvântul grecesc ”datorie”) se bazează pe ideea conform căreia ceea ce face o acțiune să fie corectă nu sunt consecințele, ci faptul că aceea acțiune se bazează pe legi ale comportamentului moral. Imperativul categoric al lui Kant a fost considerat ca fiind un ghid al comportamentului moral. Acțiunile morale trebuie să fie universale, să arate respect celorlalți și să fie acceptabile pentru toate persoanele raționale.

O altă teorie influentă, teoria justiției, a fost formulată de John Rawls. Credința după care a fost creată aceasta este aceea că regulile și legile societății ar trebui construite ca și cum noi nu știm ce roluri avem în societate. Astfel ar exista o obiectivitate și corectitudine mai mare în principiile etice care ne creează acțiunile.

II.2. Funcțiile eticii

Funcțiile eticii sunt foarte importante deoarece în acest mod putem înțelege importanța acesteia. Etica are următoarele funcții:

Funcția cognitivă. Această este cunoscută ca fiind funcția principală, realizarea celorlalte funcții depinzând de realizarea acesteia. Aceasta se realizează prin trei momente succesive:

Momentul descriptiv. Acesta face referire la datele vieții morale, fiind elaborate totodată tipologii și analize ale structurii caracterelor și a dezvoltării acestora, fiind astfel descris aspectele pozitiv sau negative din punct de vedere moral.

Momentul analitico-sintetic. Acesta se caracterizează printr-o analiză a conexiunilor interne și externe ale unor procese morale și prin crearea unor tipuri fundamentale ale morale, care prezintă foarte clar specificul vieții morale.

Momentul explicativ. În această fază se analizează factorii ce au dus la generarea moralei (structura, funcțiile, tipurile, progresul moralei).

Funcția normativă. Aceasta face referire la explicarea unor diferite norme deja existente în viața morală, nefiind generatoare de noi norme. Însă și în această viață a moralității au existat au existat moraliști importanți, precum: Socrate, Kant, Tolstoi, dar și profeți, precum: Hristos, Moise, Mahomed, și alții.

Funcția persuasivă. Aceasta se realizează prin înfăptuirea primelor două funcții, cognitivă și normativă, fiind cunoscută și ca o funcție cu rol de convingere.

Funcția educativă. Această funcție identificată de Platon și Aristotel din perioada Antichității pune în evidență faptul că este necesară cunoașterea și însușirea binelui, astfel fiind antrenat respectul și mai ales folosirea acestuia.

II.3. Principiile eticii

Principii generale ale eticii:

Competența. Trebuie să fie menținute cele mai înalte standarde de competență în activitatea specifică. Sportivii trebuie să își cunoască limitele competenței profesionale și este necesar să recunoască nevoia de învățare continuă. Ei vor folosi doar tehnicile pentru care sunt calificați prin educația avută, formarea profesională și experiența.

Integritate. Este foarte importantă promovarea integrității în practicarea oricărei profesii. Sportivii trebuie să fie corecți și onești atunci când își prezintă calificările, rezultatele anterioare și altele și să nu facă declarații false.

Responsabilitate profesională și științifică.

Respect pentru drepturile și demnitatea oamenilor. Sportivii trebuie să ofere respect drepturilor și valorilor tuturor oamenilor. Este important să ofere respect la viața privată a celor din jur, confidențialitate. Ei trebuie să accepte diferențele culturale, chiar și pe cele de vârstă, gen, etnie, origine națională, orientare sexuală, religie.

Grijă pentru bunăstarea celorlalți. Sportivii trebuie să încerce să contribuie la bunăstarea celor cu care interacționează din punct de vedere profesional. Atunci când apar conflicte într-un grup, membrii acestuia trebuie să rezolve aceste conflicte într-o manieră responsabilă, minimizând atât cât este posibil rănirea celorlalți.

Responsabilitate socială. Sportivii trebuie să fie conștienți în legătură cu responsabilitățile lor profesionale și științifice asupra societății în care trăiesc și profesează. Ei trebuie să fie un exemplu care să contribuie la bunăstarea umană.

Toate aceste principii prezentate, dar și altele, precum: spirit de echipă, prietenie, egalitate, solidaritate, toleranță se regăsesc în cea mai complexă noțiune a eticii, și anume aceea de fair-play, aceasta regăsindu-se nu doar în domeniul sportiv, ci și în viața cotidiană.

Codul Eticii Sportive al Consiliului Europei prezintă noțiunea de fair-play, astfel: ”Fair-play încorporează concepte precum: prietenia, respectul pentru ceilalți și întotdeauna jocul cu un spirit corect. Fair-play este definit ca fiind o formă de gândire, nu doar un mod de comportament.”.

Una dintre cele mai interesante prezentări ale acestui concept îi aparține lui Jenő Kamuti, Președintele Comitetului Internațional pentru Fair-Play: ”Fair-Play-ul oferă sportului caracterul frumuseții. Fair-Play-ul este o limbă comună, o parte a sportului care este capabilă de a aduna într-un loc toată lumea sportului. Există mulți campioni, dar campionul campionilor este Acela care se antrenează, concurează și trăiește în spiritul de fair-play.”

II.4. Responsabilitatea etică

În orice organizație, pentru buna desfășurare a activităților angajaților și performanta la nivel individual și corporativ, sunt necesare stabilirea codurilor și standardelor profesionale (norme, reguli) care reglementează comportamentele. Normele și regulile sunt fie formale (stipulate în contract), fie informale (adoptate și formulate la nivelul grupului de muncă); acestea, odată ce sunt adoptate, diferă în funcție de fiecare organizație în parte și fac ca imaginea (fie pe plan intern- la nivelul calității și performanței echipei, fie extern- modul cum este văzută de către celelalte organizații) să fie îmbunătățită sau, din contră, să se înrăutățească. Un demers etic este o reflecție asupra principiilor morale universale (ce este bine, ce este rău) și o judecată, din perspectiva acestora, a aceea ce ar trebui să facă sau nu un individ într-o anumită situație, într-un anumit context.

Prin explicarea dinamicii relației dintre atitudini, valori și comportament, voi încerca să surprind principiile de care indivizii țin cont atunci când acționează într-un anume fel. Această echivalență existentă între valori, atitudini, norme, interese, idealuri, permite crearea unor criterii evaluative ale acțiunilor umane. De asemenea, valorile, la nivel universal nu pot fi ierarhizate din punctul de vedere al importanței lor și nu se poate vorbi despre un ,,monism valoric’’; într-adevăr, există o ierarhie a valorilor, dar aceasta este doar la nivel individual, pentru că actorii sociali sunt diferiți, atât biologic, cât și comportamental. Gândim diferit, suntem construiți diferit și tocmai de aceea percepem evenimentele în mod variat și acționăm în funcție de anumite criterii pe care noi înșine le cuantificăm ca fiind dezirabile sau indezirabile. Aspectele cele mai importante ale valorilor, așa cum apar ele în cartea profesorului Iluț fac referire la faptul că:

Sunt idei (credințe) infuzate de simțiri;

Se referă la scopuri dezirabile (ex egalitate) și la moduri de conduită prin care se promovează respectivele scopuri (ex corectitudine, ajutor);

Servesc drept standarde de selecție și evaluare a comportamentelor persoanelor și evenimentelor;

Ele se ordonează la nivel societal, cât și individual, după importanța uneia față de alta, formând sisteme de valori.

II.5. Probleme etice în sport

Sportul reprezintă o pasiune pentru multe persoane, având abilitatea de a unii oameni și chiar de a trece de anumite diferențe, precum: religia, cultura, orientarea politică și altele. Însă, din păcate, nu are doar aspecte pozitive, iar în ziua de astăzi pare că își pierde din ce în ce mai mult din valoarea pozitivă. Din această cauză este necesar să fim întotdeauna conectați cu ceea ce se întâmplă în sport și să acționăm în mod responsabil pentru protejarea acestuia.

În sport, în general, dopingul este văzut ca fiind cel mai mare pericol, dar nu este singura problemă etică. Alte amenințări sunt la fel de evidente, precum: violența, hărțuirea, excluderea, iar altele se încearcă a fi ascunse: jocurile de noroc sau meciurile aranjate. Chiar și homofobia sau rasismul au devenit probleme evidente.

Cel mai des întâlnite probleme etice în sport sunt:

Dopajul. Dopajul în sport înseamnă folosirea unor droguri sa a altor metode prin care se îmbunătățește performanța sportivului. Atunci când sportivii apelează la o astfel de înșelătorie, se rănesc singuri, rănesc sportul pe care îl practică, dar și pe ceilalți sportivi care concurează într-un mod corect. Pe lângă acestea, ei îi rănesc și pe suporterii lor, comunitățile sau națiunile care i-au sprijinit și motivat. Lupta împotriva dopajului rămâne reală, deoarece acesta este din ce în ce mai ușor accesibil sportivilor tineri. Este necesară sporirea eforturilor de educare a tinerilor sportivi cu privire la daunele și consecințele dopajului încă din școli, nu doar la nivel de performanță;

Violența. Violența în sport poate fi prezentată ca fiind un comportament care rănește, cauzează prejudicii, care se află în afara regulilor sportive și nu are legătură cu obiectivele competitive ale sportului. În ultimul timp a existat o atenție sporită asupra violenței în sport, din cauza creșterii gravității și frecvenței a acesteia. Această creștere a violenței în sport se transformă într-un joc al supraviețuirii a celui mai bine pregătit. Dacă într-adevăr dorim să eliminăm violența în sport, trebuie să stabilim anumite limite asupra comportamentelor acceptate în sport;

Discriminarea. Discriminarea în sport are mai multe forme. Discriminarea de gen, rasismul și homofobia sunt problemele sociale care afectează o importantă varietate de aspecte și cadrul societății în care trăim. Rasismul este încă prezent în lumea sportivă fiind nevoie de o schimbare majoră în sens pozitiv. Majoritatea acțiunilor de acest tip fiind comise de fani, comentatori sau chiar de sportivi;

Jocurile de noroc. În ultima perioadă acestea au devenit o problemă des întâlnită în sport. Există numeroase conflicte, scandaluri recente care fac referire la jocurile de noroc, unii sportivi primind ca pedeapsă amenzi imense sau chiar interdicții pe viața de a mai practica sportul respectiv, însă se pare că aceste lucruri nu sunt suficiente încât să descurajeze aceste obiceiuri;

Ispita din partea unui agent sportiv. Corupția este foarte prezentă în relația sportiv-agent deoarece venitul agentului depinde de contractul jucătorilor pe care îi reprezintă, astfel încât, potrivit unor studii, aproximativ jumătate din agenți sunt dispuși să face orice este nevoie pentru a semna un contract cu anumiți jucători.

II.6. Câștig versus sportivitate

Pentru a înțelege foarte bine rolul eticii în sportul de performanță este necesar să înțelegem că există diferențe între urmărirea câștigului și sportivitate.

Urmărirea câștigului este fundamentat pe principiul că nu există varianta eșecului. Astfel, sportivii sau antrenorii sunt încurajați să încalce regulile atunci când este posibil pentru a obține un avantaj competitiv și să acorde mai puțină atenție siguranței și fair-play-ului competiției. Principiile după care este construit sunt:

Câștigul este tot;

Se poate spune că ai înșelat doar dacă ești prins;

Scopul justifică mijloacele;

Arbitrul trebuie să descopere înșelătoriile.

Câteva exemple de situații unde se urmărește câștigul sunt:

Utilizarea de medicamente pentru rezultate mai bune;

Simularea unui fault;

Provocând rănirea unui adversar pentru ca acesta să nu mai poată continua;

Intimidarea adversarului.

Aceste exemple prezintă faptul că se pune un accent mai mare pe câștig, pe rezultatul final decât pe modul în care se obține acest lucru.

Însă, există și o abordarea etică a sportului de performanță, sportivitatea. Prin sportivitate, concurența sănătoasă este văzută ca un mod de a cultiva onoarea personală, virtutea și caracterul. Aceasta contribuie la o comunitate caracterizată de respect și încredere. Obiectivul final de această dată nu este doar câștigul, ci obținerea victoriei cu onoare prin efort.

Etica în sport necesită patru virtuții principale:

Corectitudine:

Sportivii trebuie să respecte regulile impuse de sportul respectiv;

Sportivii nu sunt discriminați sau excluși din cauza rasei, genului sau a orientării sexuale;

Arbitrii trebuie să aplice regulile în mod egal ambelor echipe.

Integritate:

Asemănător corectitudinii, sportivii nu trebuie să încalce integritatea jocului și să nu dea dovadă de lipsă de integritate.

Responsabilitate:

Sportivii trebuie să își asume responsabilitatea pentru performanțele lor, precum și pentru acțiunile de pe teren (inclusiv emoțiile);

Majoritatea sportivilor caută scuze privind pierderea unui meci și dau vina pe arbitrii. Cel mai onorabil ar fi ca aceștia să se concentreze pe elementele de joc pe care le pot controla pentru a îmbunătăți acolo unde este cazul;

Responsabilitatea cere ca sportivii să fie la curent cu regulile și reglementările existente în sportul lor.

Respect:

Toți sportivii ar trebui să arate respect pentru colegi, adversari, antrenori, oficiali, fani, dar și invers.

Acest model de sportivitate a fost construit pe ideea că sportul încurajează dezvoltarea caracterului societății.

II.7. Rolul eticii în organizație

Lucrarea ,,Introducere în etica profesională” constituie o încercare de a pune în discuție rolul pe care îl are etica, atât la nivel organizațional, cât și la nivelul vieții individuale; astfel că aceasta îi ajută pe actorii sociali să acționeze în funcție de anumite criterii și motivații morale, îi ajută să aibă un suport rațional pentru activitățile lor (cum trebuie tratați cei din jurul nostru, ce înseamnă o viață cu sens). Totodată, obiectivele pe care etica și le propune să le aibă asupra unei structuri organizaționale sunt următoarele:

Să promoveze o imagine pozitivă a organizației (imaginea pozitivă poate fi construită prin performante la nivelul corporației);

Să furnizeze un model de comportament (pe care agenții individuali trebuie să-l aibă în activitatea pe care o desfășoară);

Să creeze un cadru de referință în orientarea deciziilor și orientarea acțiunii, respectiv climatul etic în care acțiunile sunt percepute ca drepte;

Să ghideze comportamentul în caz de dileme etice;

Să coreleze relațiile contractuale cu încrederea și responsabilitatea.

Totodată, Monica Heintz în cartea sa „Etica muncii la românii de astăzi”, în lucrarea ei, concluzionează că valorile ,,nu sunt doar un produs teoretic, ideal, retoric, utilizat în discursurile politice. Actuala etică a muncii nu corespunde nici ideologiei muncii, nici practicilor muncii, ci doar rezultatului negocierii lor’’, creându-se un circuit cauzal între cele trei concepte: etic, normă și moral.

II.8. Etica și profesionalizarea managementului sportiv

Profesiile, în general, se caracterizează prin prestigiu, statut, respect și autonomie. În mod tradițional, acestea au fost lăsate să își stabilească propriile standarde (auto-disciplină). Aceste standarde sunt prezente, de obicei, în codul etic realizat de fiecare organizație profesională în parte. În prezent, din ce în ce mai multe organizații, de orice tip, își dezvoltă un cod etic și propriile credințe.

De George (1982) recomanda ca un cod să fie normativ (nu doar să conține idei), să protejeze interesele publice și pe cele personale și să fie specific și relevant.

Asociația Americană de Psihologie (1977) a prezentat nouă principii standard ale eticii care pot fi folosite ca un ghid în realizarea unui cod etic:

Responsabilitate;

Competență;

Standarde morale și legale;

Declarații publice;

Confidențialitate;

Bunăstarea consumatorului;

Relații profesionale;

Utilizarea unor tehnici de evaluare;

Exercitarea activităților de cercetare.

Orice sport, în general, are un anumit cod etic pentru sportivi, antrenori, părinți și oficiali. Majoritatea codurilor etice au fost realizate sau îmbunătățite ca răspuns la numeroasele incidente în care s-au aflat sportivii sau ceilalți. Prin acest lucru, cluburile sportive vor să încurajeze sportivii să acționeze într-o manieră responsabilă.

II.9. Modele pentru analiza eticii

Teoriile eticii sunt cele care stau la baza modelelor care pot ajuta la evaluarea dilemelor morale. Abordarea realizată de Tuleja (1985) are o orientare utilitariană în care acțiunile sunt evaluate pe baza efectului lor asupra diferitelor grupuri constituente sau stakeholderi. Multe dintre modele folosesc o combinație între teoriile etice de bază pentru a oferi o apropiere multidimensională care să se ocupe se întrebările etice. Goodpaster (1984) a rezumat trei căi de analiză etică, una bazată pe utilitate (beneficii maxime), una bazată pe drepturi și una bazată pe datorii sau obligații. Garrett (1966) a dezvoltat o teorie care combină grija pentru rezultate (utilitarianism) și proces (deontologie) și adaugă dimensiunea pentru motivație. Aceste trei componente sunt sintetizate în ceea ce Garrett numește principiile proporționalității, care prevede că efectele secundare nedorite ale unei acțiuni pot fi acceptate doar dacă există un motiv proporționare pentru a face în acel fel (Laczniak și Murphy, 1985). Această analiză etică implică o comparație între efectele nedorite și beneficiile acumulate. Cavanaugh (1984) a sugerat o apropiere tridimensională de luare a deciziilor etice, care include caracteristici ale ambelor teorii, teleologică și deontologică. El folosește utilitatea, drepturile și justiția ca pe un criteriu de evaluare etic. Dacă apar conflicte între cele trei criterii, trebuie să se realizeze alte analize viitoare bazate pe importanța relativă a criteriului, libertatea cu care o acțiune este luată și natura efectelor nedorite.

Capitolul III. ORGANIZAREA CERCETĂRII

III.1. Obiectivele și scopul lucrării

Prin această lucrare mi-am propus să fac o prezentare referitoare la importanța și mai ales necesitatea unui comportament etic în domeniul sportiv, analizând tendințele actuale. Obiectivul principal constă în prezentarea celor mai frecvente problemele de natură etică în sport, elaborarea unor metode de dezvoltare a eticii din prisma sportivilor, dar și motivațiile care pot susține acest lucru.

Mi-am propus realizarea acestei teme din dorința ca sportul românesc să evolueze din punct de vedere al eticii, al moralității, al responsabilității, deoarece consider că doar în acest mod putem evolua. Pentru ca sportul să se dezvolte nu este necesară doar o susținere economică semnificativă, ci și un cadru etic.

Consider că etica profesională a sportivilor reprezintă primul reper în acest proces de dezvoltare, pentru că ei sunt ”actorii” evenimentelor sportive, ei sunt cei ce se află în centrul atenție, fiind cei care influențează comportamentele celor pentru care sunt idoli, ai fanilor, și alții. Astfel, ei trebuie să respecte statutul de sportivi și mai ales să acționeze întotdeauna într-un mod pozitiv. Însă, pentru a analiza aceste comportamente și principiile etice trebuie să analizăm și modul în care Clubul Sportiv de care aceștia aparțin se implică și își ajută și îndrumă sportivii în atingerea unui ideal etic în sport.

III.2. Ipoteza lucrării

Pentru a formula ipoteza acestei lucrări voi pleca de la o întrebare generală a cercetării, și anume: ”Cât de importante și cunoscute sunt aspectele eticii profesionale de către sportivii seniori?”. Astfel spus, la finalul cercetării, după analizarea și interpretarea datelor culese cu ajutorul chestionarului, următoare ipoteza va fi infirmată sau confirmată: ”Aspectele eticii profesionale sunt importante, cunoscute și puse în aplicare de către sportivii seniori”.

III.3. Metodologia cercetării

III.3.1. Metodă, tehnică, instrument

În realizarea acestei cercetări am folosit o metodă cantitativă, și anume ancheta sociologică, instrumentul principal fiind chestionarul.

”Un chestionar este un instrument de cercetare constând dintr-o serie de întrebări și a altor solicitări în scopul de a aduna informații de la persoane. Deși ele sunt adesea concepute pentru a analiza statistică a răspunsurilor, acest lucru nu este întotdeauna cazul. Chestionarul a fost inventat de Sir Francis Galton.”

În vederea elaborării acestuia am ținut cont de următoarele aspecte metodologice: logica întocmirii chestionarului, numărul și ordinea întrebărilor, tipul acestora și folosirea unui limbaj simplu și accesibil (Anexa 1).

Am ales să folosesc ca metodă, chestionarul, pe care l-am aplicat sportivilor seniori din cadrul Clubului Sportiv Astra. Consider că procedeul utilizat este util pentru a primi răspunsuri cât mai obiective. În acest sens, am aplicat sportivilor chestionarul referitor la etica profesională.

Aplicarea acestui instrument de cercetare în cazul cercetării de față a presupus anumite dificultăți, una din ele fiind ’’minciuna deliberată’’, care poate reduce încrederea în informațiile obținute prin răspunsurile la întrebări, conform Chelcea. Menționez acest lucru deoarece subiectul discutat este cunoscut doar în mod general de foarte mulți dintre ei și chiar dacă la început le-am prezentat conținutul a ceea ce urmează să întâlnească în chestionar, pentru unii dintre ei a fost un subiect relativ nou.

Așadar, această tehnică folosită duce la obținerea de date cantitative, ancheta fiind una în detaliu care explică cum etica profesională influențează și intervine în munca lor.

Însă, în același timp, am urmărit și o altă abordare, folosind o metodă calitativă, interviul, în discuția pe care am avut-o cu Directorul Sportiv al Clubului analizat (Anexa 2). Astfel, interviul este definit de către Chelcea, ca fiind o ”tehnică de obținere, prin întrebări și răspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor socio-umane”.

III.3.2. Culegerea datelor

Cercetarea de teren s-a desfășurat de-a lungul a treizeci de zile în luna aprilie, în cadrul Clubului Sportiv Astra. Echipa de seniori a clubului de fotbal este formată dintr-un lot de 28 de jucători. Cercetarea am realizat-o pe 20 dintre aceștia.

În ceea ce privește implicarea mea în demersul de cercetare, aceasta a fost una naturală, având în vedere că am realizat și alte studii în cadrul clubului în anii anteriori; acest aspect a fost unul benefic, deoarece feedback-urile din partea celor implicați au fost pozitive, în cea mai mare măsură.

Cercetarea s-a realizat pe un eșantion de 20 sportivi seniori (majoritate români), chestionarul axându-se în totalitate pe activitatea desfășurată de către aceștia la locul de muncă. Chestionarul aplicat conține întrebări despre cunoștințele acestora, dar și despre opiniile proprii, fiind alcătuit din trei variabile independente și nouă întrebări cu variante predefinite de răspuns, două întrebări semi-deschisă care oferă posibilitatea respondentului de a face completări proprii și patru întrebări deschise.

În ceea ce privește locația unde au avut loc acestea, ea a fost stabilită cu subiecții (chiar la Centrul Sportiv din Giurgiu unde ei își desfășoară activitatea), în funcție de timpul disponibil pe care ei îl aveau. Întâlnirile pentru completarea chestionarelor au fost programate cu o zi înainte, dar și spontan, în sensul că am mers în locație și i-am rugat să-mi acorde o jumătate de oră pentru o discuție despre activitatea pe care o desfășoară; completarea unui chestionar a durat între 10 și 15 minute.

III.4. Prezentarea, analiza și interpretarea datelor – Analiza comparativă a datelor, interpretarea și reprezentarea grafică a datelor/intabelarea datelor

III.4.1. Interpretarea variabilelor independente

Am introdus variabilele independente în acest chestionar deoarece am dorit să aflu anumite caracteristici ale persoanelor cărora se adresează. Variabilele independente fac referire la vârsta, sexul și nivelul de pregătire al respondenților.

Tabel 1. Grupe de vârstă (respondenți)

Tabel 2. Sex (respondenți)

Tabel 3. Nivelul studiilor (respondenți)

Astfel, un singur respondent are sub 20 de ani ceea ce reprezintă 5 % din eșantion, grupa de vârstă 20 – 25 de ani – 65 %, cea cuprinsă între 26 – 30 de ani – 30 %, iar peste 30 ani – 0 %. În cadrul cercetării toți subiecții au fost bărbați (persoane de sex masculine – 100%), deoarece este o echipă de fotbal masculin, dar trebuie menționat și faptul că studiul nu face referire la diferențe de gen, el urmărind alte aspecte. Referitor la nivelul de pregătire al acestora, cea mai însemnată categorie este cea a celor cu studii superioare – 55 %, însă la o diferență foarte mica se află absolvenții de învățământ profesional și liceal (9 – 12 clase) – 45 %, un aspect pozitiv fiind acela că niciunul dintre aceștia nu a terminat doar învățământul primar și gimnazial.

Aceste date ne arată faptul că toți acești tineri au studii medii sau superioare ceea ce ne face să sperăm la un interes și o implicare activă a acestora în ceea ce înseamnă etică în sport.

III.4.2. Gradul de cunoaștere al eticii de către sportivii seniori

La început, pentru a evidenția ceea ce sportivii înțeleg prin termenul de etică, au fost rugați să descrie acest concept cu propriile cuvinte, în cazul în care îl cunosc. Răspunsurile lor s-au situat la același nivel, în sensul că toți au spus că le este cunoscut termenul de etică (100 %), descriind acest termen folosind sintagme precum: alegerea binelui, respectarea aproapelui, a regulilor, a Clubului pentru care profesează. Aceste răspunsuri indicau încă de la început faptul că ei cunosc conceptul de etică, chiar dacă unii superficial, însă acest lucru a ajutat la primirea unor răspunsuri destul de obiective ulterior.

La cea de-a doua întrebare, rezultatele arată că aceștia nu știu despre existența unui cod etic în ramura de sport pe care o practică, deoarece 100% din eșantion au ales această variantă.

Figura 1. Cunoașterea despre existența unui cod etic în ramura sportivă practicată

Însă, în realitate acesta există, fiind la îndemâna oricui accesează site-ul Federației Române de Fotbal, acolo regăsindu-se Regulamentul Disciplinar, unde printre multitudinea de articole pe care le conține se pot găsi și sancțiunile aplicabile, de exemplu, în situații, precum:

Incitarea la ură, violență și comportarea jignitoare;

Provocarea publicului sau a altor persoane;

Comportarea jignitoare, calomnioasă și declarații care afectează imaginea fotbalului;

Denunțul calomnios;

Rasismul, xenofobia, discriminarea, denigrarea;

Amenințarea;

Constrângerea;

Loviri sau alte violențe, altercația;

Emiterea și folosirea unor documente false;

Corupția, pariurile sportive, integritatea competițiilor;

Manipularea rezultatelor unui joc.

Chiar dacă respondenților nu le-a fost prezentat un astfel de cod care este necesar în orice domeniu, nefiind utilă nimănui existența acestuia doar pe hârtie, ei consideră că este necesară aplicarea unor norme de conduită în grupul sportive (100 %), acest lucru fiind îmbucurător pentru un viitor înfloritor din punct de vedere etic în domeniul sportiv. În situația în care aceștia nu ar fi considerat necesară existența unui cod etic în organizație, ar fi arătat dezinteresul acestora pentru moralitatea competiției la care iau parte.

III.4.3. Comunicarea în interiorul Clubului din punct de vedere al eticii

De asemenea, 100 % din aceștia au spus că nu știu despre existența unor rapoarte sau analize privind etica în organizația sportivă din care fac parte, ceea ce subliniază încă o dată faptul că organizația sportivă respectivă nu își ajută sportivii în înțelegerea și acumularea acestor noțiuni atât de necesare într-o societate dezvoltată. Realizarea unor rapoarte sau analize privind etica în clubul sportiv de către persoana care îl manageriază sau managerul responsabil de această comisie este o acțiune ce ar trebui să fie prezentă nu doar în prima ligă profesionistă, ci și în cele inferioare.

În realitate, Clubul Sportiv Astra a elaborat și o strategie pentru practicarea egalității rasiale. În conformitate cu prevederile FIFA și UEFA, privind egalitatea rasială în fotbal, Clubul militează rasismul să fie inexistent în mișcarea sportivă. Acest club a legitimat în ultimii ani jucători de diverse naționalități, acest lucru fiind cel mai elocvent exemplu prin care clubul face dovada că se aliniază la strategia forurilor internaționale. La toate competițiile desfășurate de acesta, se află afișate la loc vizibil, în incinta arenei sportive bannere cu inscripția “NU RASISMULUI”.

Responsabilul cu securitatea se ocupă în mod special de prevenirea acțiunilor de provocare întreprinse de spectatorii din incinta arenei sportive și din imediata proximitate a stadionului, prin care aceștia ar putea avea un comportament rasist. Sunt interzise afișarea de slogane rasiste sau pătrunderea în stadion cu steaguri care au inscripționate slogane de acest fel. Clubul a luat la cunoștință cele zece puncte din planul UEFA, referitoare la rasism și se obligă să respecte prevederile acestora:

Emiterea unei declarații prin care să se afirme că rasismul și orice tip de discriminare, nu vor mai fi tolerate, și, prin care să se explice clar acțiunile care vor fi întreprinse împotriva celor implicați în scandări rasiste. Declarația trebuie inclusă în toate programele de meciuri și afișată în permanent și în mod vizibil în jurul terenului.

Difuzarea de anunțuri prin intermediul sistemului de sonorizare, prin care să se condamne scandările rasiste în timpul meciurilor.

Condiționarea posesorilor de abonamente că nu vor mai lua parte la actele de rasism.

Întreprinderea de acțiuni pentru prevenirea vânzării de literatură rasistă în interiorul și în jurul stadionului.

Întreprinderea de acțiuni disciplinare împotriva jucătorilor implicate în acte de rasism.

Contactarea altor asociații sau cluburi pentru asigurarea înțelegerii de către aceștia a politicii împotriva rasismului, promovată de asociația sau clubul respectiv.

Încurajarea unei strategii comune a agenților de ordine și a poliției, în vederea combaterii actelor de rasism.

Îndepărtarea urgentă a mesajelor rasiste de tip graffitti, de pe stadion.

Adoptarea unei politici de oportunități egale pentru toți, în ceea ce privește angajările și furnizorii de servicii.

Cooperarea cu toate grupurile și agențiile, cum ar fi sindicatul jucătorilor, suporterii, școlile, organizațiile voluntare, cluburile de tineret, sponsorii, companiile locale, politia și alte autorități publice, în vederea dezvoltării unor programe proactivă și a sporirii gradului de conștientizare în ceea ce privește eliminarea actelor de rasism și a discriminării.

Directorul Sportiv al Clubului a afirmat că la nivelul clubului nu există niciun fel de diferențiere rasială, Clubul Sportiv „Astra” dorind chiar să dea un exemplu în acest sens prin cooptarea în lot a sportivilor de diferite naționalități, religii și altele (Anexa 3).

III.4.4. Comportamentul și dilemele etice

Însă, chiar dacă nu au parte de informare din parte clubului sau a federației de care aparțin, 80 % consideră că sportivii, în general, au un comportament moral, în timp ce restul de 20 % au răspuns că nu știu, ceea ce demonstrează faptul că nu s-au preocupat de acest aspect până acum.

Întrebați dacă îi preocupă problematica dilemelor etice, 70 % au răspuns afirmativ, acesta fiind un lucru bun privind spre viitorul sportului, fiind chiar un procent surprinzător, iar 30 % nu sunt interesați de acest lucru. Se observă faptul că o mică parte dintre aceștia nu par interesați de aspectele etice, chiar dacă consideră că este bine a fi prezente în organizație, nefiind foarte preocupați de efectele pozitive sau negative ale consecințelor.

Figura 2.Gradul de preocupare referitor la problematica dilemelor etice în rândul sportivilor

III.4.5. Valorile și principiile eticii

Referitor la fair-play, principiul eticii cel mai cunoscut în orice sport, 18 dintre respondenți (90 %) au spus că spiritul de fair-play este prezent în sportul practicat de aceștia, iar restul de 10 % au spus că nu știu.

Valorice etice care se regăsesc în sportul pe care îl practică, după răspunsuri primite sunt:

Respect (100 %)

Fair-play (100 %)

Compasiune (100 %)

Întrajutorare (80 %)

Integritate (80 %)

Loialitate (70 %)

Onestitate (70 %)

Figura 3. Valorile etice în sport

Din nou se arată faptul că ei văd mediul sportiv ca fiind unul în care se respectă principiile etice, deoarece 60 % au spus că au observat întotdeauna o preocupare din partea colegilor pentru respectarea principiilor morale, în timp ce 40 % au spus că uneori au sesizat acest lucru, iar varianta niciodată nu a fost bifată de niciunul dintre ei.

III.4.6. Combaterea violenței și campanii de promovare

Combaterea violenței în domeniul sportiv ar trebui să reprezinte un obiectiv pentru toate cluburile sportive și federații. În acest sens, am primit de la respondenți răspunsuri diferite, precum:

În cazul violenței în afara terenului de sport, am primit răspunsuri precum:

Prin răspunsurile primite la următoarea întrebare referitoare la disponibilitatea acestora la implicarea în campanii de promovare a valorilor eticii în sport dacă ar fi solicitați, toți au răspuns afirmativ (100%). Astfel, acest lucru ne arată că aceștia sunt deschiși la implicarea în campanii prin care să fie prezentate valorile eticii în sport, însă cel mai probabil aceste lucruri nu se realizează și din cauza dezinteresului Comisie de etică a Federației Române de Fotbal care descrie fotbalul românesc fiind un fenomen care are la bază principiile: ”legalității, integrității, solidarității, loialității și fair-play-ului”.

III.4.7. Situații în care s-au respectat/încălcat principiile etice (morale)

Pentru a observa cât mai clar aspectele comportamentului sportivilor pe terenul de sport, le-am adresat acestora două întrebări deschise prin care să îmi prezinte situații din experiențele proprii, în care au acționat în conformitate cu principiile morale sau dimpotrivă, situații în care ei consideră cu principiile etice au fost încălcate.

Situații în care principiile etice au fost respectate:

”Mi-am cerut scuze adversarului atunci când am realizat că l-am lovit”;

”Un adversar era căzut pe teren și am mers imediat să văd ce se întâmplă, gândindu-mă doar la faptul că poate are nevoie de ajutor, nu că suntem adversari”;

”Am ajutat portarul advers să își lege șireturile”;

”Am oferit mingea adversarului atunci când a fost o situație în care se impunea spiritul de fair-play”;

”La un meci, un coleg cu un adversar s-au luat la bătaie, când am observat acest lucru am mers la ei și am încercat să îi fac să înceteze, să aplanez conflictul”;

”Un adversar m-a lovit, însă eu nu am răspuns în același mod, am așteptat doar decizia arbitrului”;

”Un fan mi-a adresat diferite injurii, însă nu am răspuns în niciun fel”.

Situații în care principiile etice nu au fost respectate:

”Am fost lovit de un adversar în mod intenționat”;

”Un adversar m-a accidentat destul de grav, însă echipa acestuia a continuat jocul fără să dea mingea în afara terenului, jocul oprindu-se doar la intervenția arbitrului”;

”Am auzit cuvinte rasiste la adresa mea”;

”Un coleg a început să se certe cu antrenorul atunci când a fost schimbat”;

”Un adversar a vrut să îl lovească pe arbitru atunci când i-a dat cartonaș roșu”;

”Un coleg a început să înjure un fan imediat după ce acesta i-a adresat cuvinte rasiste”;

”Un coleg a luat cartonaș roșu în mod intenționat pentru a nu juca meciul următor și pentru a participa la un eveniment în familie”.

Am selectat o parte din răspunsurile primite și se poate observa că principiile etice cel mai des întâlnite, încălcate sau respectate sunt: fair-play, violență, respect, compasiune. Din păcate, observând acest fenomen, situațiile în care un sportiv acționează în mod etic sunt semnificativ mai puține decât cele în care acționează într-un mod imoral. Consider că sursa acestor comportamente neadecvate sunt emoțiile, trăirile, dorința de a câștiga, pe care sportivii nu reușesc să le controleze, însă ei sunt singurii responsabili pentru toate acestea. Este normal ca înaintea unui meci să își dorească să câștige, însă totul trebuie să aibă o limită, sportivitatea trebuie să fie mai presus decât câștigul, deoarece sportul este un fenomen social, o activitate necesară vieții noastre bazată pe valori culturale, politice sau sociale, însă în zilele noastre se vorbește tot mai des despre caracterul economic al acestuia.

III.4.8. Regulamentul de Ordine Interioară al Clubului Sportiv Astra

La final, aceștia au fost întrebați dacă li s-a adus la cunoștință Regulamentul de ordine Interioară al Clubului, 65 % răspunzând afirmativ, iar restul de 35 % probabil.

Eu, personal, cunoscând conținutul acestuia, le-am cerut celor care au răspuns da, să îmi prezinte succint aspectele legate de etică pe care și le amintesc de la prezentarea respectivă, însă majoritatea celor care au răspuns și nu au lăsat spațiul gol au spus că nu își amintesc, astfel încât consider că și cei care nu își mai amintesc conținutul acestui regulament ar fi trebuit să aleagă varianta ”probabil”, deoarece acesta are influențe asupra acțiunilor și comportamentelor lor doar dacă sunt însușite articolele respective.

Însă, Regulamentul de Ordine Interioară al Clubului Sportiv Astra conține numeroase abateri și sancțiuni, multe dintre acestea făcând referire la etica profesională, precum:

Să nu întârzie la programul stabilit de conducerea tehnică (penalizarea este de 200 euro, pentru prima abatere, și se dublează pentru fiecare din abaterile similare viitoare);

Să nu absenteze nejustificat de la programul stabilit de conducerea tehnică a clubului (penalizarea este de 500 Euro, pentru prima abatere, și, în caz de recidivă, pot surveni sancțiuni și de altă natură);

Să nu se prezinte la programul echipei într-o stare necorespunzătoare rigorilor activității sportive de performanta (penalizarea este de până la 500 euro);

Să nu arate dezinteres în procesul de pregătire și joc (la sesizarea scrisă a conducerii tehnice, valoarea penalizării va fi stabilită de către Consiliul Director);

Să nu lipsească de la domiciliu (reședință) după orele 22:30 (dacă acest lucru se constatată prin control inopinat, penalizarea este de 500 euro);

Să nu se comportă necivilizat în timpul acțiunilor de pregătire centralizată (valoarea penalizării va fi stabilită de către conducerea tehnică și executivă a clubului, în funcție de gravitatea faptelor și consecințele imediate sau ulterioare ale acestora);

Să nu își lovească intenționat partenerului de antrenament (penalizarea va fi de până la 500 euro);

Să nu protesteze la adresa arbitrilor (sancționate sau nu de arbitru, penalizarea va fi de până la 500 euro);

Să nu arate indisciplină tactică în joc (în funcție de consecințele acestui gen de atitudine, penalizarea va fi stabilită de conducerea tehnica și administrativă);

Să nu își apare șansele incorect (se sancționează cu punerea în discuția Consiliului Director a respectivului jucător, mergând până la excluderea din lot și suspendarea până la finele contractului);

Să respecte programul de refacere stabilit (penalizarea cu până la 500 euro);

Să nu se accidenteze în afara programului de pregătire și jocuri al echipei (se sancționează în funcție de durata absenței din circuitul de antrenamente și jocuri, cu 1000 euro. Practicarea (probată) a unor sporturi periculoase, cum ar fi ski, bungee-jumping, patinaj viteză, etc.) se sancționează cu amendă între 500 euro și 1000 euro);

Să se supună tuturor măsurilor și tratamentelor indicate de medicul clubului, pentru recuperarea cât mai urgentă (în caz contrar, neanunțarea medicului privind situația reală a stării de sănătate înainte de joc, în timpul jocului sau după joc, înainte de antrenament, în timpul antrenamentului sau după antrenament, jucătorul va fi sancționat pecuniar cu o sumă între 500 euro și 1000 euro);

Să nu simuleze diverse accidentări și sustragerea de la programul de pregătire sau de joc (vor fi sancționate cu amendă între 500 euro și 1000 euro);

Să nu refuze medicamentația susținătoare de efort și a tratamentelor prescrise de medic (se sancționează cu amendă între 500 euro și 1000 euro);

Să efectueze corect programul de refacere (se sancționează cu amendă între 500 euro și 1000 euro);

Să nu depășească greutatea optimă (se sancționează, după fiecare verificare, cu o penalizare între 500 euro și 1000 euro, la propunerea medicului și cu aprobarea antrenorului principal);

Să nu organizeze sau să participe la petreceri sau orice altfel de activități nocturne, în perioada competițională (se sancționează cu amendă între 500 euro și 2000 euro);

Să nu consume băuturi alcoolice sau să fumeze în spațiile clubului, autocar și cantonament, să nu folosească telefoanele mobile atunci când acest lucru a fost interzis, să nu degradeze mobilierul, obiectele de inventar și din dotare (se sancționează cu amendă între 500 euro si 1000 euro, la care se adaugă costul integral al reparării pagubelor produse);

introducerea/neintroducerea în echipă nu se negociază și nu poate face obiectul nemulțumirii exprimate a jucătorilor (orice comentariu, care ar duce la atingerea prestigiului conducerii tehnice sau ar crea stări de tensiune în rândul jucătorilor se sancționează cu amendă între 500 euro și 1000 euro, iar jucătorii care se fac vinovați de aceste abateri pot fi trecuți pe lista de transferuri);

Să nu părăsească programul de pregătire, înainte de jocuri oficiale sau în cantonamente (se sancționează cu amendă între 1000 euro și 3000 euro și punerea în discuția Consiliului Director);

Să nu se comporte necuviincios față de public, ziariști, observatori, alte persoane oficiale, atât în stadion cât și la sediul clubului (comentarii injurioase sau calomnioase în public, la adresa coechipierilor, a personalului medical, a antrenorilor, a clubului, a Federației Române de Fotbal, se sancționează cu amendă între 1000 euro și 3000 euro și punerea în discuția Consiliului Director);

Să nu participe la jocuri și antrenamente, ale altor cluburi, fără acordul scris al conducerii FC Astra (se sancționează cu amendă între 1000 euro și 5000 euro, sau punerea pe lista de transferuri);

Să nu participe la jocuri, în compania amatorilor, fără acordul scris al conducerii tehnice sau al clubului (se sancționează cu amendă între 1000 euro și 3000 euro);

Să nu încalce confidențialitatea, privitoare la drepturile financiare și activitate internă a clubului (oferirea de informații către mass-media, se sancționează cu amendă între 1000 euro și 3000 euro și punerea în discuția Consiliului Director);

Să nu refuze a participa, la indicația echipei tehnice, la jocurile altei echipe a clubului Astra (se sancționează cu amendă între 1000 și 3000 euro și punerea în discuția Consiliului Director);

Să respecte uniforma clubului, a echipamentului de prezentare, în programele organizate de club (se sancționează cu amendă între 500 euro și 1000 euro);

Orice jucător care este supus controlului antidoping și este găsit vinovat va fi suspendat conform regulamentului internațional cu consecința sistării tuturor drepturilor bănești și restituirea sumelor avansate de club ( transfer, cazare, prime, indemnizații etc);

Să nu deterioreze sau să piardă echipamentul primit de la club (sancționată cu o amendă egală cu de trei ori contravaloarea echipamentului).

Încălcarea cu vinovăție, de către jucători și oficialii clubului, a obligațiilor lor, inclusiv a dispozițiilor Statutului, regulamentelor FRF și a normelor de comportament, constituie abatere disciplinară și se sancționează, după caz, cu :

a) avertisment scris

b) penalități financiare

c) obligarea la plată unor penalități

d) suspendarea dreptului de joc

e) rezilierea contractului de prestări servicii

Sancțiunea disciplinară de stabilește și se aplică de către conducerea administrativă a clubului, ca urmare a referatelor corpului tehnic și directorului sportiv. Împotrivă sancțiunilor acordate, jucătorii se pot adresa conducerii operative a clubului sau Consiliului Director al Asociația, prin contestație scrisă. Contestația se va putea adresa în termen de 3 zile de la comunicarea sancțiunii.

Așa cum aminteam anterior, aceste lucruri ar trebui să nu existe doar în documente, ci să se pună accent pe prezentarea acestora în cadrul clubului, să se prezinte periodic exemple pozitive sau negative pentru ca aceștia să înțeleagă și să acționeze într-un mod etic. Consider că managerul, directorul sportiv sau oricare altă persoană din conducere nu poate aștepta sau nu poate cere unui angajat să se comporte într-un mod etic atâta timp cât el nu și-a îndeplinit sarcina de a-i face pe aceștia să își însușească aceste principii, iar cea mai greșită atitudine este aceea când se așteaptă ca un eveniment negativ să se întâmple pentru a se lua măsuri pentru conștientizarea consecințelor.

CONCLUZII

Lucrarea de față s-a axat pe prezentarea eticii profesionale la nivelul unei organizații sportive, respectiv Clubul Sportiv ,,Astra”. Având în vedere elementele analizate din punct de vedere teoretic, dar și prin prisma managementului impus de organizația analizată, pot concluziona că etica înseamnă toate elementele și principiile morale însumate ce au legătură cu planificarea, organizarea, controlul, coordonarea tuturor activităților și acțiunilor, care conduce la îndeplinirea obiectivelor finale. Din păcate, organizațiile sportive românești nu au avansat atât cât ar fi trebuit în ultimii ani pentru a ajunge la nivelul țărilor din Europa Occidentală, ca: Spania, Italia, Franța, țări care au un management performant și care mai ales, continuă să se dezvolte rapid.

Managementul pentru o organizație sportivă este comparabil stilulului de viață pentru o ființă umană. Din această cauză managerul trebuie să aibă grijă ca managementul să fie unul ,,sănătos”, bine pus la punct și din punct de vedere etic, nu doar organizatoric, pentru că numai în acest fel se vor atinge performanțele dorite, iar organizația va fi una de succes.

Toate organizațiile sportive au un manager care gestionează situația la nivelul clubului, însă nu întotdeauna sunt atinse obiectivele dorite, ca și în cazul altor domenii. Performanța depinde de anumiți factori, precum și de evenimentele de natură etice, iar în cazul în care acestea nu sunt gestionate în mod corespunzător, în funcție de nevoile fiecărui angajat în parte, ei nu vor lucra la capacitate maximă, astfel rezultatele nefiind cele așteptate.

În România, în cadrul organizațiilor sportive, funcțiile managerului nu sunt respectate în adevăratul sens al cuvântului. Chiar daca aceștia au pregătirea profesională necesară, nu sunt lăsați să aplice propriile idei sau să ia decizii importante așa cum se întâmple în alte țări mai dezvoltate din Europa. În țara noastră încă există percepția potrivit căreia cel ce finanțează are dreptul de a lua orice hotărâre, acest lucru fiind complet greșit pentru că există cazuri în care patronul nu deține nicio caracteristică managerială, însă consideră că are acest drept pentru că este cel ce oferă resursele necesare. Aceste lucruri pot fi observate și prin conflictele etice publice apărute de-a lungul timpului în mass-media, care nu pot avea un impact pozitiv asupra niciunei componente a managementului, deoarece dileme etice trebuie întotdeauna analizate și rezolvate în interiorul Clubului, conform Regulamentului de Ordine Interioară.

În urma interviului cu Directorul Sportiv al Clubul Sportiv „Astra”, am constatat că se pune un accent destul mare pe etica profesională. Dacă acest stil este respectat, iar promisiunile sunt îndeplinite, motivarea corespunzătoare poate garanta chiar succesul. Toate aceste elemente ce duc la atingerea performanței sunt strâns legate de încredere și comunicare.

În România, sistemul competițional nu are un regulament clar care să asigure o bună desfășurare a activității, de aceea este necesară punerea la punct a unui sistem rapid de informare, pentru eliminarea neconcordanțelor în aplicarea hotărârilor luate după ce competiția a început.

Prioritatea în acest momentul ar trebui să fie dorința de adoptare a unui management modern cu aspecte etice profesionale bine definite, a unor noi noțiuni care să ajute sistemul competițional din România să se dezvolte, nu să stagneze. Însă, acest lucru se va întâmpla doar în momentul în care vor exista doar manageri adevărați, capabili, ce posedă cunoștințe în domeniu, nu manageri care nu vor să învețe, să evolueze. Chiar dacă experiența este necesară în orice domeniu, apreciez faptul că tinerii absolvenți au acumulat anumite noțiuni ce aduc inovație și pe care le pot aplica la nivelul unei organizații. Având în vedere contextul actual, opinia mea este că în curând ideile noi vor însemna mai mult decât lipsa experienței, iar pentru un viitor mai bun al sistemului este nevoie de schimbare.

Privind prin prisma crizei economice actuale, acest domeniu este incert, fiind unul dintre cele mai afectate. Chiar și cluburile importante, ca ,,Astra” au fost atinse de aceste influențe negative create de criza financiară. Patronul Clubului Sportiv „Astra” este cel mai bogat patron al unei echipe de fotbal din România, însă chiar și în această situație au existat câteva schimbări: reducerea primelor de obiectiv de la 1600 de euro la 1000 de euro pentru un punct, reducerea personalului sau a salariilor. După cum se poate observa, dacă un club atât de mare a fost afectat, atunci se poate înțelege de ce echipele mici de la nivelul județean sau Liga a III-a încep să dispară. Însă, eu cred că situația nu ar fi atât de dramatică dacă fiecare echipă ar avea un management bine implementat. Soluții există deoarece nimic nu este imposibil, dar contează dorința de a reuși și mai ales caracterul personalului de care dispui. În aceste cazuri extreme se pot reduce salariile și se pot introduce sau mări primele de joc, pentru ca aceștia să fie mai motivați, echipele se pot baza pe jucători tineri, fără pretenții financiare mari, etc, însă aceste schimbări trebuie să se efectueze într-un cadru etic pentru a continuitate morală a activității.

În urma celor analizate, pot spune că sportivii influențează în mod direct majoritatea acțiunilor unei organizații sportive din punct de vedere etic, însă Directorul Sportiv este primul responsabil pentru rezultate, deoarece acesta trebuie să fie cel ce conduce acțiunile etice și să fie cel care îi coordonează pe sportivi spre un mediu moral. Eu cred că în România nu se conștientizează faptul că managementul este componenta cea mai importantă a succesului, iar multe organizații fac greșeala de a demite anumite persoane care nu au influență prea mare asupra activității, în loc să analizeze activitatea celui ce coordonează toate activitățile.

În analiza literaturii de specialitate am avut dificultăți, deoarece a trebuit să caut și să selectez informațiile și datele necesare care să se plieze temei de față din cauza faptului că etica profesională la sportivii seniori este analizată de foarte mulți autori.

Consider că punctul tare al lucrării este acela că poate reprezenta un punct de plecare pentru alte analize care vizează acest domeniu, în condițiile în care am observat că efortul este o consecință a valorii recompensei și că fără etică, succesul pe termen lung nu poate exista.

BIBLIOGRAFIE

Agenția Națională pentru Sport, Etica antrenamentului sportiv, Seria: Biblioteca antrenorului, Nr. 3/2005

Chelcea, S, 2001, Tehnici de cercetare sociologică, Editura Economica, București

Iluț, Petru, 2004, Valori, atitudini și comportamente sociale, Polirom, Iași

Ion, Bâtlan, 1999, Filosofie și etică, A.N.E.F.S., București

Frunză, Sandu, 2011, Comunicare etică și responsabilitate socială, Editura Tritonic, București

Jinga, Gheorghe, Năstase, Marian, 2006, Abordări manageriale și de marketing în sport, Editura Ase, București;

Miroiu, Mihaela, Blebea Nicolae, Gabriela, 2001, Introducere în etica profesională, Editura Trei, București

Monica, Heintz, 2006, Etica muncii la românii de astăzi (ediția a II-a), Editura Curtea Veche, București

Parkhouse, Bonnie L., 2005, The management of sport, Editura McGraw-Hill, Boston

R. Scott, Kretchmar, Practical philosophy of sport

Sandu, Frunză, 2011, Comunicare etică și responsabilitate socială, Editura Tritonic, București

Association for Applied Sport Psychology [online] Disponibil de pe http://www.appliedsportpsych.org/about/ethics/ethics-code/ [Accesat la data 19.04.2015]

Canadian Centre for Ethics in Sport [online] Disponibil de pe http://www.cces.ca/en/home [Accesat la data 20.04.2015]

http://www.inbrief.co.uk/sports-law/code-of-ethics-fair-play-and-protection-of-children.htm[online] [Accesat la data 02.05.2015]

FC Astra [online] Disponibil de pe: http://www.fcastra.ro/ [Accesat la data de: 02.05.2015];

Lucjan, Klimsza, Business Ethics (Introduction to the Ethics of Values) [online] Disponibil de pe www.bookboon.com [Accesat la data 15.03.2015]

Oxford Dictionaries [online] Disponibil de pe: http://oxforddictionaries.com [Accesat la data de: 04. 05.2015]

Rafa, Benitez. A Football Club’s Structure. [online] Disponibil de pe: http://www.rafabenitez.com/web/index.php?act=mostrarBlog&id_entrada=57&idioma=in [Accesat la data de: 28.05.2015], 2012;

Regulament privind statutul și transferul jucătorilor de fotbal [online] Disponibil de pe: http://www.frf.ro/statut-regulamente [Accesat la data 20.04.2015]

UNESCO [online] Disponibil de pe http://portal.unesco.org/education/en/ev.php-URL_ID=2223&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html[Accesat la data 02.05.2015]

http://dexonline.ro/definitie/deontologie [online] [Accesat la data 29.04.2015]

http://online.shorter.edu/business/ethical-issues-sports-management/ [online] [Accesat la data 29.04.2015]

http://www.scu.edu/ethics/publications/submitted/sports-ethics.html [online] [Accesat la data 29.04.2015]

http://www.fairplayinternational.org/fairplay/the-essence-of-fair-play#.VVzeQ_kirIU[online] [Accesat la data 05.05.2015]

ANEXE

Anexa 1

CHESTIONAR

Cunoașteți sensul termenului de etică?

Da

Nu

Dacă răspunsul dv. este da, vă rugăm prezentați succint opinia:

……………………………………………………………………………………………………………………..

Aveți cunoștință despre existența unui cod etic în ramura de sport pe care o practicați?

Da

Nu

Considerați necesare aplicarea unor norme de conduită în cadrul grupului sportiv?

Da

Nu

4. Aveți cunoștință despre existența unor rapoarte/analize privind etica în organizația sportivă din care faceți parte?

Da

Nu

5. În general, credeți că sportivii au un comportament etic (moral)?

Da

Nu

Nu știu

6. Vă preocupă problematica dilemelor etice (morale)?

Da

Nu

7. Este prezent spiritul de fair – play în sportul pe care îl praticați?

Da

Nu

Nu știu

8. Care dintre aceste valori etice le regăsiți în sportul pe care îl practicați. Puteți alege mai multe răspunsuri.

Respect

Fair – play

Compasiune

Întrajutorare

Loialitate

Integritate

Onestitate

9. Observați o preocupare din partea colegilor pentru respectarea principiilor etice (morale)?

Întotdeauna

Uneori

Niciodată

10. Cum considerați că se poate combate violența în sport?

……………………………………………………………………………………………………………………………

11.Cum considerați că se poate combate violența în afara terenului de sport?

……………………………………………………………………………………………………………………………..

12. V-ați implica în campanii de promovare a valorilor eticii în sport dacă ați fi solicitat în acest sens?

Sigur

Nu știu

Nu

13. Vă rog să prezentați succint o situație întâmplată pe terenul de sport în care considerați că ați acționat în conformitate cu principiile etice (morale):

……………………………………………………………………………………………………………………………….

14. Vă rog să prezentați succint o situație întâmplată pe terenul de sport în care considerați că au fost încălcate principiile etice (morale):

………………………………………………………………………………………………………………………………..

15. Vi s-a adus la cunoștință Regulamentul de Ordine Interioară al Clubului?

Da

Nu

Probabil

Dacă da, au existat, prezentați succint aspectele legate de etică pe care vi le amintiți.

Anexa 2

GHID DE INTERVIU

Considerați că etica profesională are un rol important în realizarea succesului unei echipe de fotbal?

Care credeți că este elementul care influențează cel mai mult rezultatele echipei? De ce?

Cum descrieți actuala structură organizatorică din cadrul Clubului Sportiv “Astra”?

Cu privire la aceasta, care este rolul dumneavoastră în structura organizatorică?

De ce anume nu ați fost mulțumit și ce considerați că ar fi putut fi îmbunătățit referitor la etica profesională din cadrul Clubului Sportiv “Astra”?

Cât de importantă considerați că este comunicarea despre aspectele etice în interiorul Clubului?

Ce-mi puteți spune despre respectarea codului etic în cadrul Clubului Sportiv “Astra”? Care este poziția clubului cu privire la rasism?

Dați-mi un exemplu de dilemă etică apărută în interiorul echipei.

Considerați că Regulamentul de Ordine Interioară a Clubului conține articole suficiente și bine definite referitoare la etica profesională?

Anexa3

ORGANIGRAMA CLUBULUI SPORTIV ”ASTRA”