Asist.univ.dr. Viorel-Ionuț Bizău Absolvent: Alex-Mario Sîrbu Reșița 2019 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE… [613310]

Licență

Asist.univ.dr. Viorel-Ionuț Bizău Absolvent: Alex-Mario Sîrbu Reșița 2019 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE… [613310]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Asist.univ.dr. Viorel-Ionuț Bizău
Absolvent: [anonimizat]-Mario Sîrbu
Reșița
2019

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Programul de studii: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE
Semnătura coordonatorului științific

Proiectarea unui sistem
informatic pentru gestiunea
documentelor într-o arhiv ă
Coordonator științific:
Asist.univ.dr. Viorel-Ionuț Bizău
Absolvent: [anonimizat]-Mario Sîrbu
Reșița
2019

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Declarație de asumare a răspunderii
Subsemnatul/a ………………………………………………………………………………………….
absolvent: [anonimizat] …………………………………………………………………. din
Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, declar că lucrarea de licență este elaborată exclusiv de
mine, pe baza efortului personal de documentare, cercetare, proiectare și redactare. În cadrul
lucrării precizez sursa tuturor ideilor, datelor și formulărilor care nu îmi aparțin, conform
normelor de citare a surselor.
Declar că toate afirmațiile din lucrare referitoare la datele și informațiile analizate, la
metodele prin care acestea au fost obținute și la sursele din care le-am obținut sunt adevărate.
Înțeleg că falsificarea datelor și a informațiilor analizate în lucrare constituie fraudă și este
sancționată conform regulamentelor în vigoare. De asemenea, am luat la cunoștință conținutul
Art.7 și Art.9 (licență/diplomă)/20(master) din Metodologia de organizare și desfășurare a
examenelor de finalizare a studiilor de licență și master la Universitatea „Eftimie Murgu” din
Reșița promoțiile 2019.
Data: Semnătura:
…………………………… ……………………………..

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 3
CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………. 7
Lista notațiilor ………………………………………………………………. 4
Lista figurilor ………………………………………………………………. 5
Lista tabelelor ………………………………………………………………. 6
Capitolul 1. Definirea conceptului de arhivă conform prevederilor
legale din România ………………………………………………………………9
1.1.Conceptul de arhivare…………………………………………………………… 9
1.2.Arhive publice și arhive private……………………………………………… 13
1.3. Organizarea arhivei……………………………………………………………… 15
1.4.Arhivarea documentelor în formă electronică………………………….. 18
1.4.1.Crearea arhivei electronice ……………………………………………….. 19
1.4.2.Consultarea arhivei electronice………………………………………….. 23
Capitolul 2. Baze de date și limbaje de programare My SQL ………. 25
2.1. Baza de date relaționale………………………………………………………… 25
2.2.Limbaje de programare My SQL…………………………………………….. 31
Capitolul 3. Proiectarea bazei de date…………………………………………… 38
3.1. Implementarea datelor în bazele de date ……………………………… 38
3.2.Interogarea bazei de date………………………………………………………… 54

Concluzii …………………………………………………………………….. 70
Anexe (dacă există) ………………………………………..………………..
Bibliografie ………………………………………………………………….. 78

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 4
LISTA NOTAȚIILOR (ABREVIERILOR)
FN1Prima formă normală
ANSIInstitutul National American de Standarde
ISOOrganizația Internațională de Standarde
DDLLimbajul de definire a datelor
DMLLimbajul de manipulare a datelor
DCLLimbajul de control al datelor

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 5
LISTA FIGURILOR
Fig. 2.1 Modele decizionale
Fig. 3.1 Informația în baza de date
Fig.3.2 Schema conceptuală a bazei de date
Fig. 3.4 Fereastra MySQL Workbench
Fig. 3.5 Crearea unei base de date
Fig. 3.6 Crearea unui tabel de date
Fig. 3.7 Inserare date în tabel
Fig. 3.8 Interogare cu filtrare personalizată
Fig.3.9 Interogare cu filtrare personalizată
Fig.3.10 Interogare pentru crearea unui câmp cu valoare calculată prin
operații matematice
Fig.3.11 Interogare pentru crearea unui câmp cu valoare calculată prin
concatenare
Fig. 3.12 Interogarea prin imbricare pentru crearea unor câmpuri cu
valoare calculată
Fig. 3.13 Interogarea parametrică. Funcția de agregare SUM ()
Fig. 3.14 Interogarea parametrică. Funcțiile de agregare COUNT(), MAX(),
AVG() și MIN()
Fig. 3.15 Interogarea combinată

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 6
LISTA TABELELOR
Tab.2.1 Analiza socio-economică a regiunii s-au centralizat următoarele
date………………………………………………………
Tab. 2.2 Aplicația Excel…………………………
Tab.3.1 Analiza comparativă a organizării datelor în bazele de date
relaționale (create după anii ’70) față de organizarea tip arbore (Tree) în
fișiere (înainte de anii ’70)……………………..
Tab.3.2 Avantajele bazei de date relaționale………….
Tab.3.3 Atribute compuse……………
Tab.3.4 Regiunea de Vest………….
Tab.3.5 A doua formă normală (FN2) Suprafața…………
Tab.3.6 A doua formă normală (FN2) – Populatie………
Tab.3.7 A treia FN3 Suprafata_RV…………….
Tab.3.8 Suprafata_judete………………..
Tab.3.9 A treia FN3 Populatia_RV………………..
Tab 3.10 Populatia_judete…………………….
Tab.3.11 Câmpurile tabelelor bazei de date………….

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 7
INTRODUCERE
Lucrarea de licenta este structurata pe trei capitole și prezinta rezultatele
studiului privind "Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor
într-o arhivă."
În primul capitol se arata ce este o arhiva și modul de reglementare din
Romania.
În capitolul al doilea se prezinta metedele,tehnicile și instrumentele de lucru
pentru baze de date relationale.
În capitolul al treilea se arata etapele de proiectare a unui sistem informatic
de gestiune a documentelor.
Lucrarea are 78 pagini și indeplineste cerintele unei lucrări de
licență,privind studiul,cercetarea și referintele bibliografice.
Cuvinte cheie: gestiunea documentelor, arhiva, baze de date, limbaje de
programare, proiectarea sistemelor informatice.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 8
INTRODUCTION
The bachelor's thesis is structured in three chapters and presents the results of
the study on "Designing an Information System for Document Management in an
Archives."
The first chapter shows what is an archive and regulatory way in Romania.
In the second chapter are presented the techniques, the techniques and the working
tools for relational databases.
In the third chapter there are the stages of designing an information
management system for documents.
The paper has 78 pages and meets the requirements of a bachelor's degree,
study, research and bibliographic references.
Keywords: document management, archive, databases, programming languages,
computer systems design.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 9
Capitolul 1: Definirea conceptului de arhivă conform prevederilor
legale din România
1.1.Conceptul de arhivare
„O arhivare presupune a avea o arhivă care reprezintă totalitatea
documentelor, indiferent de forma, suportul și metoda de inscripționare, create
și/sau deținute de-a lungul timpului de către orice persoană juridică, de drept public
sau privat, în exercițiul activității sale, precum și de orice persoană fizică, în
decursul existenței acesteia; arhiva poate fi formată din unul/una sau mai multe
fonduri arhivistice și colecții arhivistice și care este păstrată în încăperile destinate
păstrării arhivei conform legii.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, se
impune o nouă legislație în domeniul arhivistic în acord cu realitățile spațiului
comunitar.
Arhivele Naționale ale României (ANR) sunt o instituție publică aflată în
subordinea Ministerului Administrației și Internelor. În prezent, ANR funcționează
în baza Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, modificată și completată prin Legea
nr. 358/2002, respectiv prin Ordonanța de Urgență nr. 39/2006.
Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, în
sensul legi, se înțelege: a cte oficiale și particulare, diplomatice și consulare,
memorii, manuscrise, proclamații, chemări, afișe, planuri, schițe, hărți, pelicule
cinematografice și alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum și înregistrări

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 10
foto, video, audio și informatice, cu valoare istorică , realizate în țară sau de către
creatori români din străinatate.
În înțelesul legii, termenii și expresiile utilizate se definesc după cum
urmează:
a) arhivă – totalitatea documentelor, indiferent de forma, suportul și metoda de
inscripționare, create și/sau deținute de-a lungul timpului de către orice
persoană juridică, de drept public sau privat, în exercițiul activității sale,
precum și de orice persoană fizică, în decursul existenței acesteia; arhiva
poate fi formată din unul/una sau mai multe fonduri arhivistice și colecții
arhivistice; Arhivă – instituție sau compartiment cu atribuții de administrare,
utilizare și protejare a arhivei;
b)autenticitate – calitatea unui document de a fi original, necontrafăcut,
nemodificat, atât în privința caracteristicilor sale fizice, cât și a conținutului
său;
c) clasarea arhivelor: i. procedură aplicată arhivelor private, prin care se
stabilește statutul de arhivă de interes public; ii. procedură aplicată
documentelor, prin care se stabilește apartenența acestora la Patrimoniul
Arhivistic Național;
d)colecție arhivistică – totalitatea documentelor adunate și/sau grupate de către
o persoană juridică sau persoană fizică, în conformitate cu un anumit criteriu,
fără a ține seama de proveniența acestora sau de existența unei legături
organice între documente;
e)creator de arhivă, denumit în continuare creator – persoana fizică precum și
persoana juridică, de drept public sau privat, care în decursul existenței sau
activității sale a creat sau creează documente;
f) depozit de arhivă – spațiu special amenajat pentru păstrarea, conservarea și
protejarea arhivelor;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 11
g)deținător de arhivă, denumit în continuare deținător – persoana fizică precum
și persoana juridică, de drept public sau privat, care exercită atribute ale
proprietarului de documente;
h)document –informația înregistrată pe orice fel de suport, creată sau primită pe
parcursul activității unei persoane juridice, de drept public sau privat, ori în
decursul existenței unei persoane fizice și păstrată ca mărturie a unei
activități, eveniment sau alte asemenea;
i)evaluare – operațiunea arhivistică prin care se analizează importanța unui sau
mai multor documente, în vederea stabilirii termenelor de păstrare
corespunzătoare valorii acestora și apartenenței la Patrimoniul Arhivistic
Național;
j) evidență – controlul fizic și de conținut al documentelor dintr-o arhivă, cu
ajutorul unor instrumente sintetice;
k) fond arhivistic – ansamblul documentelor de orice natură create și primite de
către o persoană fizică sau persoană juridică pe parcursul existenței sau
activității sale;
l) fond de asigurare – ansamblul copiilor de substituire, realizate pe orice
suport, ale fondurilor și colecțiilor arhivistice sau ale părților constitutive ale
acestora, realizate pentru salvarea informației relevante;
m) indicator arhivistic – listă sistematică constituită anterior întocmirii
nomenclatorului, prin care documentele create și/sau deținute sunt grupate pe
categorii de activitate și funcții îndeplinite, împreună cu termenele de păstrare
ale acestora;
n) integritate – calitatea unui document de a-și păstra nealterate caracteristicile
inițiale, prin pierdere parțială sau prin modificare;
o) instrument de evidență – document de sinteză care oferă date și informații
pentru controlul fizic și de conținut al documentelor, cu scopul de a facilita
administrarea și utilizarea informațiilor cuprinse în fondurile și colecțiile
arhivistice;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 12
p) inventariere – operațiunea arhivistică de luare în evidență a unităților
arhivistice dintr-un fond arhivistic sau dintr-o colecție arhivistică;
q) nomenclator arhivistic – listă sistematică constituită conform structurii
organizației sau după categorii de activități și funcții îndeplinite, prin care
documentele create și/deținute și primite de către un creator sau un deținător
sunt grupate în unități arhivistice pe probleme, împreună cu termenele de
păstrare ale acestora;
r)operator de servicii arhivistice – persoană fizică sau persoană juridică ce
desfășoară servicii de prelucrare arhivistică, utilizare a documentelor
deținute, păstrare – conservare, legătorie și restaurare, în baza unei autorizații
de funcționare eliberată în condițiile prezentei legi;
s)ordonare – operațiunea arhivistică de grupare a documentelor și unităților
arhivistice dintr-o arhivă, potrivit unor criterii prestabilite;
t)Patrimoniul Arhivistic Național – ansamblul documentelor cu valoare
arhivistică, clasate ca atare, create de-a lungul timpului de către persoane
juridice de drept public sau privat, precum și de către persoane fizice;
u) prelucrare – ansamblul operațiunilor efectuate asupra unei arhive sau a unei
părți a acesteia, cu scopul de a asigura evidența și utilizarea documentelor;
v) protecție specială – ansamblul măsurilor de ordin legislativ, organizatoric,
material și financiar menite să asigure constituirea, conservarea și utilizarea
Patrimoniului Arhivistic Național;
w) selecționare – operațiunea arhivistică de reținere, pentru păstrare, sau de
eliminare a documentelor, ca urmare a evaluării;
x) sistem de management arhivistic – ansamblu de norme și proceduri din
cadrul unei organizații care permite stabilirea de politici, obiective și procese
referitoare la crearea și administrarea arhivei proprii a acelei organizații;
y) unitate arhivistică – element de bază în descrierea și/sau administrarea unui
fond arhivistic sau a unei colecții arhivistice, alcătuit dintr-un document sau o
grupare de documente referitoare la aceeași problemă sau activitate;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 13
z) valoare arhivistică – importanța unui document sau ansamblu de documente,
determinată de informațiile conținute, de caracteristicile deosebite ale
suportului și de context, ce justifică păstrarea permanentă. ˮ
(http://arhivelenationale.ro/site/wp-content/uploads/2017/08/LEGEA-
ARHIVELOR-01.08.2017.pdf)

1.2.Arhive publice și arhive private

„Arhivele publice reprezintă arhivele care rezultă din activitatea:
a) unui serviciu public al statului, unei unități administrativ-teritoriale sau a altor
persoane juridice de drept public;
b) persoanelor fizice care îndeplinesc un serviciu public. Arhivele private sunt cele
care nu corespund prevederilor arhivelor publice.
Creatorii și deținătorii au urmatoarele obligații :
1.răspund în mod direct de evidența, prelucrarea, păstrarea, conservarea și
utilizarea documentelor în condițiile legi.
2.Creatorii și deținătorii au obligația de a întocmi documente care să reflecte
activitățile pe care le desfășoară și de a le asigura autenticitatea, integritatea și
utilizarea.
3.Creatorii au obligația de a înregistra și de a ține evidența tuturor
documentelor intrate și ieșite, precum și a celor întocmite pentru uz intern.
4.Înregistrarea presupune alocarea unui identificator, în cazul documentelor
electronice, sau a unui număr de înregistrare, în cazul documentelor pe hârtie,
care să permită identificarea unică a documentului.
5. Circulația documentelor la nivelul creatorilor și deținătorilor se realizează pe
baza unor instrumente de evidență specifice.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 14
6.Anual, creatorii și deținătorii de arhive publice și arhive private de interes
public au obligația de a grupa documentele în unități arhivistice conform
Nomenclatorului arhivistic.
7.Nomenclatorul se întocmește de către creatorii de arhive publice și arhive
private de interes public și se înaintează spre confirmare Arhivelor Naționale.
Documentele clasificate sunt cuprinse în Nomenclatorul arhivistic și
urmează, după declasificare, regimul legi .
8.La încetarea activității, persoana care a ocupat o funcție sau demnitate
publică are obligația de a preda, pe bază de proces-verbal și inventar,
superiorului ierarhic, succesorului în funcție sau unei comisii constituite în
acest sens, documentele create și primite în exercitarea funcției sale.
La evidenta documentelor electronice, creatorii și deținătorii au următoarele
obligații :
a) să le administreze astfel încât să asigure păstrarea integrității, autenticității și
posibilității de utilizare a acestora;
b) să adopte un sistem de management arhivistic aprobat de Arhivele Naționale,
care să conțină proceduri specifice;
c) să implementeze mecanisme tehnice care să asigure accesul și modificarea
datelor de o manieră controlată, identificabilă și databilă;
d) să implementeze soluții tehnice care să permită exportul datelor din sistem într-
un format standardizat sau comun utilizat.
Arhivele Naționale dau publicității, periodic, formatele agreate pentru
documentele electronice cu termen de păstrare permanent. Obligativitatea migrării
datelor în formatele agreate revine creatorilor și deținătorilor. ˮ(
http://arhivelenationale.ro/site/wp-content/uploads/2017/08/LEGEA-ARHIVELOR-
01.08.2017.pdf)

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 15
1.3. Organizarea arhivei
„Documentele se depun la depozitul de arhivă al creatorilor de arhive publice
și arhive private de interes public în anul următor constituirii, pe bază de Inventar și
Procesverbal de predare – primire.
Evidența tuturor intrărilor și ieșirilor unităților arhivistice din depozitul de
arhivă se ține pe baza unui registru.
Unitățile arhivistice cu termen de păstrare permanent se păstrează separat de
cele cu termen de păstrare temporar.

Creatorii și deținătorii de arhive publice și arhive private de interes public au
obligația de a selecționa documentele la expirarea termenelor de păstrare, cu
confirmarea Arhivelor Naționale.
În cadrul fiecărui creator și deținător de arhive publice și arhive private de interes
public funcționează câte o comisie de selecționare, numită prin act administrativ,
care analizează și stabilește unitățile arhivistice ce pot fi eliminate potrivit legii.
Hotărârea comisiei se consemnează într-un proces-verbal, aprobat de conducerea
creatorului și deținătorului arhivei publice sau arhivei private de interes public, și se
înaintează spre confirmare Arhivelor Naționale, împreună cu inventarele
documentelor propuse spre eliminare, precum și cu inventarele documentelor care
se păstrează permanent, aferente perioadei supuse selecționării.
Eliminarea documentelor din depozit se efectuează doar după primirea
confirmării scrise a Arhivelor Naționale.
Documentele originale, pe hârtie, clasate în Patrimoniul Arhivistic Național nu pot
fi eliminate, chiar dacă au fost convertite în format digital.
Scoaterea definitivă a documentelor din evidența arhivelor se face numai cu
aprobarea conducerii creatorului sau deținătorului de arhivă publică sau arhivă
privată de interes public și cu notificarea Arhivelor Naționale în urma selecționării,

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 16
transferului în alt depozit de arhivă, ca urmare a distrugerii provocate de calamități
naturale, sau în situații legal justificate.
Documentele clasate în Patrimoniul Arhivistic Național care constituie
mijloace de probă într-un dosar penal se pun la dispoziția autorităților competente în
copii certificate.
Creatorul și deținătorul trebuie să permită accesul autorităților competente la
înscrisurile originale aflate în arhivă, în vederea efectuării de expertize de
specialitate, ori de câte ori există un interes legitim.

Creatorii și deținătorii sunt obligați să păstreze documentele create și/sau
deținute în depozite special amenajate, asigurându-le împotriva distrugerii,
degradării, aducerii în stare de neîntrebuințare, sustragerii ori comercializării, în alte
condiții decât cele prevăzute de lege.
Documentele care conțin informații clasificate, date cu caracter personal,
precum și cele cu termen de păstrare permanent, nu pot face obiectul predării către
operatorii de servicii arhivistice.
Deținătorii de documente aparținând Patrimoniului Arhivistic Național sunt
obligați să constituie și să administreze un fond de asigurare a celor mai importante
documente deținute, prin copii pe suport durabil.
Creatorii și deținătorii de arhive publice au obligația de a preda Arhivelor
Naționale, pe bază de instrumente de evidență și procese verbale de predare –
primire, documentele clasate în Patrimoniul Arhivistic Național, după 25 de ani de
la crearea acestora, dacă legea nu dispune altfel.
Prin excepție de la termenul prevăzut, următoarele categorii de documente cu
valoare arhivistică, care se predau la Arhivele Naționale, astfel:
a) documentele electronice – după 15 ani de la creare;
b) documentele fotografice, precum și peliculele cinematografice – după 20 ani de
la creare;
c) documentele tehnice – după 50 ani de la creare;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 17
d) registrele de stare civilă – după 100 ani de la întocmire;
e) matricele sigilare confecționate din metal având înscrise însemnele legale și
denumirea completă a unității – după scoaterea din uz.
Accesul la arhivele publice se face în mod liber și egal pentru toți solicitanții, în
condițiile legii.
Creatorii și deținătorii de arhive publice au obligația să asigure accesul
publicului la documentele deținute. Arhivele private de interes public au obligația
de a comunica public regimul de acces la documentele create și deținute.
Accesul la arhivele publice este gratuit.
Deținătorul poate introduce taxe pentru servicii conexe suplimentare.
Arhivele Naționale, precum și instituțiile au obligația de a înființa și întreține săli
de studiu, în vederea asigurării accesului la documentele pe care le administrează.,
Accesul la documentele din arhivele publice și arhivele private de interes public se
face după 25 de ani de la crearea documentului sau de la data creării celui mai
recent document din dosar.
Pentru domeniile de activitate pentru care există reglementări distincte se respectă
termenele de acces indicate de actele normative în vigoare.ˮ
(http://arhivelenationale.ro/site/wp-content/uploads/2017/08/LEGEA-
ARHIVELOR-01.08.2017.pdf)

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 18
1.4.Arhivarea documentelor în formă electronică
„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a depune spre păstrare
documente în formă electronică în cadrul unei arhive electronice, în urmatoarele
cerinte:
1.Cu 30 de zile înainte de începerea activităților legate de arhivarea
documentelor în formă electronică, persoanele care intenționează să
furnizeze servicii de arhivare electronică au obligația de a notifica autoritatea
de reglementare și supraveghere specializată în domeniu cu privire la data
începerii acestor activități.
2.Odată cu efectuarea notificării prevăzute, administratorul arhivei electronice
are obligația de a comunica autorității de reglementare și supraveghere
specializate în domeniu toate informațiile referitoare la procedurile de
securitate și de conservare utilizate, precum și orice alte informații cerute de
către autoritatea de reglementare și supraveghere specializată în domeniu.
3.Administratorul arhivei electronice are obligația de a comunica autorității de
reglementare și supraveghere specializate în domeniu, cu cel puțin 10 zile
înainte, orice intenție de modificare a procedurilor de securitate și de
conservare, cu precizarea datei și orei la care modificarea intră în vigoare,
precum și obligația de a confirma, în termen de 24 de ore, modificarea
efectuată.
4.În cazurile de urgență în care securitatea serviciilor de arhivare este afectată,
administratorul arhivei electronice poate efectua modificări ale procedurilor
de securitate și de conservare, urmând să comunice, în termen de 24 de ore,
autorității de reglementare și supraveghere specializate în domeniu,
modificările efectuate și justificarea deciziei luate.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 19
5.Administratorul arhivei electronice este obligat să respecte, pe parcursul
desfășurării activității, procedurile de securitate și de conservare declarate
potrivit legii.ˮ(https://www.certsign.ro/ro/documentatie/legislatie/legea-135-
2007-arhivare-electronica)
1.4.1.Crearea arhivei electronice
„Primirea unui document în formă electronică în arhiva electronică este
condiționată de îndeplinirea următoarelor cerințe:
a) semnarea documentelor în formă electronică, cu semnătura electronică extinsă a
titularului dreptului de dispoziție asupra documentului, denumită în continuare
semnătură electronică;
b) valabilitatea semnăturii electronice a titularului dreptului de dispoziție asupra
documentului;
c) depunerea cheii de criptare și decriptare pentru documentele criptate care cad sub
incidența Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, cu modificările și completările
ulterioare;
d) transmiterea informațiilor prevăzute la art. 8 alin. (2).
Documentul în formă electronică ce îndeplinește condițiile prevăzute este
semnat electronic de către administratorul arhivei electronice, cu semnătura
electronică, în care se atestă și faptul că documentul respectiv are valoare de
original sau copie, conform hotărârii titularului dreptului de dispoziție asupra
documentului. Documentul în formă electronică, astfel identificat, este arhivat în
locația stabilită de administratorul arhivei electronice.
Administratorul arhivei electronice atașează, pentru fiecare document în
formă electronică arhivat, o fișă în formă electronică, ce va conține cel puțin
următoarele informații:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 20
a) proprietarul documentului în formă electronică;
b) emitentul documentului în formă electronică;
c) titularul dreptului de dispoziție asupra documentului;
d) istoricul documentului în formă electronică;
e) tipul documentului în formă electronică;
f) nivelul de clasificare a documentului în formă electronică;
g) formatul digital în care este arhivat documentul în formă electronică;
h) cuvintele-cheie necesare identificării documentului în formă electronică;
i) elementele de localizare a suportului fizic;
j) identificatorul unic al documentului în formă electronică, în cadrul arhivei
electronice;
k) data emiterii documentului;
l) data arhivării;
m) termenul de păstrare a documentului.
În cazul în care documentul în formă electronică a fost generat prin
transferarea informației de pe suport analog pe suport digital, fișa va conține în plus
următoarele informații:
a) referiri la proprietarul originalului și locația în care se găsește originalul;
b) metoda de transfer utilizată;
c) dispozitivul hardware utilizat;
d) programul de calculator utilizat.
Administratorul arhivei electronice este obligat să înregistreze și să țină
evidența tuturor documentelor în formă electronică, intrate în arhiva electronică în
cadrul unui registru în formă electronică.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 21
Accesul la registrul arhivei electronice este public numai pentru documentele
pentru care titularul dreptului de dispoziție asupra documentului a stabilit un regim
de acces public.
Referința, în registrul arhivei, la un document care face parte din categoria
documentelor clasificate, poate fi obținută în funcție de drepturile de acces ale
solicitantului.
Administratorul arhivei electronice trebuie să dispună de resurse financiare
pentru acoperirea prejudiciilor pe care le-ar putea cauza cu prilejul desfășurării
activităților de arhivare electronică. Modalitatea asiguratorie se stabilește prin
decizie a autorității de reglementare și supraveghere specializată în domeniu.
În cazul în care arhiva electronică conține sau urmează să conțină documente
clasificate, administratorul arhivei electronice trebuie să îndeplinească condițiile
legale privind protecția informațiilor clasificate.
Fișa de însoțire a documentului va fi arhivată separat de document și
înregistrată în registrul electronic al arhivei electronice. În cazul în care fișa face
referire la un document clasificat, referința în registru va fi criptată.
Administratorul arhivei electronice este obligat să păstreze codul-sursă al tuturor
programelor utilizate pentru construirea și exploatarea arhivei electronice, în fișiere
semnate electronic și clasificate, după caz.
Administratorul arhivei electronice este obligat să depună la Arhivele
Naționale o copie a codului-sursă al tuturor programelor utilizate pentru construirea
și exploatarea arhivei electronice.
În cazul în care administratorul arhivei electronice nu dispune de codul-sursă, se
aplică pentru codul-sursă executabil.
Administratorul arhivei electronice are obligația să asigure întreținerea și să
pună la dispoziție programe informatice, care să permită translatarea oricărui
document în formă electronică, arhivat din formatul în care a fost generat într-un

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 22
format care să permită vizualizarea, reproducerea și stocarea documentului
respectiv la nivelul tehnologiilor în uz curent. În momentul arhivării unui document
generat într-un format nerecunoscut de produsele existente în biblioteca de
algoritmi și programe informatice, administratorul arhivei electronice are obligația
ca, odată cu arhivarea documentului, să adauge în bibliotecă descrierea formatului
acestuia, precum și programele informatice cu care documentul a fost generat și
poate fi vizualizat.ˮ(https://www.certsign.ro/ro/documentatie/legislatie/legea-135-
2007-arhivare-electronica)
1.4.2.Consultarea arhivei electronice
„Regimul de acces la un document în formă electronică, precum și
modificarea acestuia se stabilesc exclusiv de către titularul dreptului de dispoziție
asupra documentului printr-un act, care va fi semnat atât de titularul dreptului de
dispoziție asupra documentului, cât și de administratorul arhivei electronice.
Regimul de acces la documentul în formă electronică, s, va fi înscris în fișa
de format electronic a documentului, iar actul prin care s-a stabilit acest regim,
generat electronic sau transferat în format electronic, va constitui o anexă a
documentului arhivat.
Administratorul arhivei electronice este obligat să respecte regimul de acces
la document, , atât la arhivare, cât și la acordarea accesului la documentul în formă
electronică din arhivă.
Răspunderea pentru stabilirea regimului de acces la un document în formă
electronică revine în exclusivitate titularului dreptului de dispoziție asupra
documentului, iar răspunderea pentru respectarea regimului de acces la documentul

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 23
în formă electronică, atât la arhivare, cât și la acordarea accesului la document,
revine administratorului arhivei electronice.
Administratorul arhivei electronice va asigura, și în concordanță cu
prevederile legislației în vigoare, modul de acces permanent sau la cerere, pentru
fiecare document în formă electronică în parte.
Administratorul arhivei electronice are următoarele obligații:
a) întreținerea arhivei electronice;
b) crearea unei arhive electronice de siguranță, care să cuprindă toate documentele
în formă electronică arhivate și care se actualizează permanent off-line;
c) utilizarea unui sistem de securitate omologat, care să garanteze integritatea,
securitatea și, unde este cazul, confidențialitatea documentelor în formă electronică
arhivate;
d) asigurarea redării oricărui document în formă electronică conținut în arhivă;
e) asigurarea distrugerii documentelor a căror perioadă de arhivare a expirat;
f) notificarea autorității de reglementare și supraveghere specializate în domeniu, cu
cel puțin 60 de zile înainte, a intenției de încetare a activității, cu excepția cazurilor
de forță majoră. În acest caz, administratorul arhivei electronice are obligația de a
transfera arhiva electronică către alt furnizor de servicii de arhivare electronică, cu
acordul autorității de reglementare și supraveghere specializate în domeniu.ˮ(https://
www.certsign.ro/ro/documentatie/legislatie/legea-135-2007-arhivare-electronica)

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 24
Capitolul 2: Baze de date și limbaje de programare My SQL
2.1. Baza de date relationale
În procesul de management, cei care iau decizii se mulțumesc cu situații mult
simplificate, din intuiție, însă cele mai multe decizii bune nu sunt cele care ,,caută
acul în carul cu fân” ci acelea care, în limbajul oamenilor de afaceri, sunt potrivite
momentului, locului și scopului.
Deciziile pot fi luate în trei condiții :
1.de certitudine;
2.de risc;
3.de incertitudine.
Deciziile pot fi luate în condițiile de certitudine , atunci când se cunosc cu
exactitate care vor fi efectele opțiunii alese, în condiții date de lucru ale mediului
economic.
Deciziile în condiții de risc, sunt cele în care nu se cunosc efectele decât
estimativ, cu o anumită probabilitate, pentru condiții bune, medii sau dificile de
lucru.
Deciziile în condiții de incertitudine , sunt cele la care nu se cunosc deloc
efectele și nu există nici o idee asupra rezultatelor.
În acest ultim caz, există 4 reguli de bază în luarea deciziei :
1.Regula Optimistului (regula maximax ), când se alege opțiunea care
poate da rezultatele cele mai bune în condițiile cele mai favorabile.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 25
2.Regula Pesimistului (regula maximin), când se alege opțiunea care poate
da rezultatele cele mai bune în condițiile cele mai nefavorabile.
3.Regula Prudentului (regula minimax), când se alege opțiunea care ar da
un minim de regrete din mai multe variante care ar fi mai avantajoase, în condițiile
cele mai favorabile.
4.Regula Raționalului (regula maximed ), când se alege opțiunea care poate
da cele mai bune rezultate, în concordanță cu probabilitatea de apariție a condițiilor
favorabile. Pentru o probabilitate de 50%, atât condițiile favorabile, cât și cele
nefavorabile au șanse egale.
Odată cu introducerea conceptului de „sistem” (sistem informațional, sistem
de gestiune, sisteme de administrarea afacerilor s.a) prin care activitatea dintr-o
organizație (firmă, întreprindere, societate comercială, companie s.a) este privită ca
un întreg cu intrări și ieșiri, format din mai multe module care pot funcționa atât
fiecare în parte, cât și ca un întreg unitar, a apărut nevoia de a optimizare a
proceselor economice prin cercetările operaționale. (figura 2.1).
MANAGERUL
DECIDENTModele
decizionale Baza de
date MEDIUL
ECONOMICOptimizare Metode
statistice
FIG.2.1 Modele decizionale

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 26
Când bazele de date se folosesc pentru „rezolvarea unei probleme” (Problem
solving), pașii de lucru sunt următorii:
1.Formularea problemei;
2.Observarea sistemului și strângere datelor într-o bază de date (tabele
contingente!);
3.Identificarea soluțiilor alternative;
4.Stabilirea criterilor pentru evaluarea soluțiilor alternative;
5.Crearea modelului matematic care reflectă problema economică;
6.Verificarea modelului matematic privind acuratețea reprezentării
problemei (realității);
7.Evaluarea soluțiilor alternative;
8.Alegerea soluției potrivite (optime);
9.Prezentarea rezultatelor cercetării operaționale;
10.Formularea recomandărilor de implementare și monitorizare a soluției
alese.

EXEMPLU APLICAȚIE:
Regiunea de Vest a României este formată din 4 județe: Arad, Caraș-Severin,
Hunedoara și Timiș. Pentru analiza socio-economică a regiunii s-au centralizat
următoarele date (Tabelul 2.1).

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 27
Tab.2.1
Nr_IDJudetCod
_IDResedințăSuprafat
ă
(kmp)Populatie
2011
(loc)Populatie
2015 (loc)Nr_or
ase
1AradARArad7 754455 126427 97410
2Caras-
SeverinCSResita8 520320 391288 9258
3Hunedo
araHDDeva7 063459 967407 89214
4TimisTMTimisoara8 697678 347693 10410
TOTAL 32 0241913 8311 817 89542
Să se rezolve problema economică privind ponderea procentuală a fiecărui
județ în Regiunea de Vest privind populația, densitatea populației pe regiune, rata
de creștere sau de scădere a populației și raportul dintre suprafața fiecărui județ față
de celelalte județe din regiune.
Etapele de rezolvare:
1.Calculul următorilor indicatori: ponderea (cotei) C p [%],densitatea D p [loc/
kmp], raportul [ ];
2.Structurarea date într-o bază de date:
Nr_IDJudetSuprafată
(kmp)Populatie
2011 (loc)Populatie
2015 (loc)Obs.
1Arad7 754455 126427 974
2Caras-
Severin8 520320 391288 925
3Hunedoara7 063459 967407 892
4Timis8 697678 347693 104
TOTAL 32 0241 913 8311 817 895

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 28
3.Se face analiza în două situații: a) anul 2011, b) anul 2015;
4.Criterii: rapoarte, procente, rate de creștere sau scădere;
5.Modelul matematic (formulele matematice de calcul) :
Ponderea populației fiecărui juteț la total populație din regiune se
calculează cu formula de calcul al procentelor:
Cp=Pjudet
Pregiune×100 (%) (1)
Densitatea populației se calculează cu relația:
Dregiune=Pregiune
Sregiune (loc / kmp) (2)
și, respectiv:
Djudet=Pjudet
Sjudet (loc / kmp) (3)

Raportul suprafețelor unui județ față de altul se calculează cu relația:
Cr=Sjudet1
Sjudet0 () (4)
Rata de creștere sau scădere a populației de la un an la altul se calculează
cu relația:
Rn=Pn−P0
P0×100 (%) (5)
unde:
Pn = populația în anul curent (final);
P0 =populația în anul de referință.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 29
În cazul dat:
R2015=P2015−P2011
P2011×100 (%) (6)

Rata de creștere / scădere medie aritmetică se determină din ecuația:

Pn=P0×(1+i×n) (7)
unde:
Pn = populația în anul curent (final);
P0 = populația în anul de referință;
ia = rata medie aritmetic;
n = perioada de ani.

Se obține:
Ra=Pn
P0−1
n x 100 (%) (8)
În cazul dat:
Ra=P2015
P2011−1
4 x 100 (%) (9)

Folosind Aplicația Excel se obțin rezultatele:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 30
Tab.2.2
Cod_idCP 2011 (%)CP2015 (%)D (loc/kmp)CRS TimisCRS REGRn (%)Ra (%)Rg (%)
AR 2424590,890,242-6-1,49-1,526
CS 1716380,980,266-10-2,46-2,551
HD 2422650,810,220-11-2,83-2,959
TM 35387810,27120,540,539
VEST 10010060 1-5-1,25-1,277

După modelare, se parcurg celelalte etape:
6.Verificare model matematic.
7.Calculul rezultatelor;
8.Alegerea soluției potrivite;
9.Prezentarea rezultatelor;
10.Interpretarea rezultatelor.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 31
2.2.Limbaje de programare SQL
Limbajul pentru bazele de date SQL are elemente:
În gestiunea bazelor de date relaționale este necesar un limbaj de interogare pentru a
permite utilizatorului să creeze, prelucreze și protejeze datele din BDR.
Limbajul SQL , numit inițial SEQUEL (Structured English QUEry
Language) este limbajul standarnizat ANSI și ISO, utilizat în majoritatea sistemelor
de gestiune a bazelor de date relaționale: MySQL, SQL Server, Oracle etc.
La scurt timp după ce E.F.Codd a descris conceptul de baze de date
relaționale, Institutul National American de Standarde (ANSI) a adoptat SQL (cu
pronunția „es-qu-el”!) ca limbaj pentru gestiunea BDR.
Organizația Internațională de Standarde (ISO) a adoptat din anul 1986
limbajul SQL ca limbaj standard pentru gestiunea bazele de date relaționale (BDR
sau RDB).
Limbajul SQL poate fi folosit în două moduri:
Modul direct, la terminal, adică în modul de dare a unor comenzi
scrise interactiv sau batch (lot, serie, grup);
Modul indirect , în cadrul unor programe scrise într-un limbaj de
programare de nivel înalt, precum Java, C++, Visual Basic etc.
Principalele trăsături ale limbajului SQL sunt:
1.Se folosesc instrucțiuni sub formă de cuvinte din limba engleză;
2.Execuția comenzilor asupra înregistrărilor din baza de date se face
secvențial, setul de înregistrări fiind văzut ca un set de linii ale unui
tabel;
3.Există comezi pentru o varietate de operații asupra BDR:
Selecția unor date din baza de date relaționale;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 32
Inserarea, extragerea și ștergerea unor rânduri din tabel;
Crearea, modificarea și ștergerea datelor din baza de date;
Controlul asupra acesului la datele din BDR;
Securitatea bazei de date relaționale.
Setul de comenzi SQL
Comenziile limbajului SQL sunt împărțite în trei mai grupe (componente):
1.DDL (Data Definition Language) – limbajul de definire a datelor;
2.DML (Data Manipulation Language) – limbajul de manipulare a
datelor;
3.DCL (Data Control Language) – limbajul de control al datelor.
Din cele 200 de instrucțiuni SQL, se vor prezenta doar comenzile de bază
SQL, din fiecare cele trei categorii (grupe):
1.Comenzi DDL: CREATE, USE, ALTER, DROP – cele trei
comenzi SQL sunt utilizate în mod dinamic pentru a crea, utiiza și
șterge orice bază de date relaționale;
2.Comenzi DML: SELECT, INSERT, UPDATE, DELETE – cele 4
comenzi SQL sunt folosite pentru manipularea datelor. Cea mai
utilizată este comanda SELECT pentru a selecta înregistrări din
tabel sau din mai multe tabele. Celelate trei comenzi sunt pentru a
introduce noi rânduri ( INSERT), pentru a actualiza anumite rânduri
(UPDATE) și pentru a șterge anumite rânduri (DELETE);
3.Comenzi DCL: GRANT, REVOKE – sunt comenzi care dau sau
nu drepturi de acces la comenzile DML pentru operarea unor
modificări a bazei de date relaționale.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 33
Sintaxa comenzilor SQL- DDL
Fiecare comandă SQL are o sintaxă proprie și pentru înțelegerea structurii se
vor da exemple practice de utilizare.
1) Comanda CREATE
Scop: crearea unei baze de date;
Sintaxa: CREATE DATABASE nume_baza;
Exemplu: Pentru a crea o bază de date Regiunea_de_Vest se folosește
comanda:
CREATE DATABASE Regiunea_de_Vest;
2) Comanda USE
Scop: utilizarea unei baze de date;
Sintaxa: USE nume_baza;
Exemplu: Pentru a utiliza o bază de date Regiunea_de_Vest se folosește
comanda:
USE Regiunea_de_Vest;
3) Comanda DROP
Scop: ștergerea unei baze de date;
Sintaxa: DROP DATABASE nume_baza;
Exemplu: Pentru a șterge baza de date Regiunea_de_Vest se folosește
comanda:
DROP DATABASE Regiunea_de_Vest;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 34
Pentru crearea unui tabel cu cele patru judete ale Regiunii_de_Vest se dă comanda:
CREATE TABLE Judete (
Cod_id Integer PRIMARY KEY,
Nume_jud Character (20), NOT NULL
Resedinta Character (10),
Suprafata Integer,
Populatia Integer ) ;
4) Comanda ALTER
Scop: adăugarea sau redenumirea unei coloane într-un tabel;
Sintaxa: ALTER
TABLE nume_tabel
ADD nume_camp
RENAME nume_atribut ;
Exemplu: Pentru a a adauga un nou câmp / atribut „turism” în tabelul Judete
se folosește comanda:
ALTER
TABLE Judete
ADD turism;
Sintaxa comenzilor SQL- DML
5) Comanda SELECT
Scop: selectarea unor înregistrări din baza de date;
Sintaxa: SELECT nume_atribut
FROM nume_tabel
WERE nume_atribut= ’val_atribut’
ORDER BY nume_camp DESC nume_camp ASC;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 35
Exemplu: Pentru a selecta judetul Caras-Severin din tabelul Judete, comanda
de selecție va fi:
SELECT Nume_jud
FROM Judete
WERE Nume_jud= ’Caras-Severin’ ;
6) Comanda INSERT
Scop: inserare date într-un tabel;
Sintaxa: INSERT INTO nume_inregistrare (nume_atribut …)
VALUES (val_atribut …) ;
Exemplu: Pentru insera o nouă inregistrare Turism în judetul Caras-Severin
cu atributele: nr_structuri_turistice, nr_locuri, nr_turisti, nr_innoptari, se scrie:
INSERT INTO Turism (nr_structuri_turistice, nr_locuri, nr_turisti,
nr_innoptari)
VALUES (244, 8000, 105 000, 210 000) ;
7) Comanda UPDATE
Scop: actualizare date într-un tabel;
Sintaxa: UPDATE INTO nume_inregistrare
SET nume_atribut=val_actualizata
WERE nume_atribut=’val_atribut’ ;
Exemplu: Pentru insera o nouă valoare la nr_turisti se scrie:
UPDATE INTO Turism
SET nr_turisti=190 000
WERE Nume_jud= ’Caras-Severin;
8) Comanda DELETE
Scop: ștergere date într-un tabel;
Sintaxa: DELETE

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 36
FROM nume_inregistrare
WERE nume_atribut= ’val_atribut’;
Exemplu: Pentru a șterge nr_structuri_turistice se scrie:
DELETE
FROM nr_structuri_turistice
WERE Nume_jud= ’Caras-Severin;
10.6. Sintaxa comenzilor SQL- DCL
9) Comanda GRANT
Scop: acordarea anumitor privilegii utilizatorilor pentru accesul la o bază de
date;
Sintaxa: GRANTtip_privilegii
ON nume_baza
TO nume_utilizator ;
Exemplu: Pentru a actualiza o bază de date Regiunea_de_Vest de către
Sirbu_Alex_Mario se folosește comanda de acordare drepturi / privilegii:
GRANT Update
ON Regiune_de_Vest
TO Sirbu_Alex_Mario ;
10) Comanda REVOKE
Scop: revocarea anumitor privilegii utilizatorilor pentru accesul la o bază de
date;
Sintaxa: REVOKE All
ON Regiunea_de_Vest
FROM Sirbu_Alex_Mario;
Exemplu: Pentru a nu modifica o bază de date Regiunea_de_Vest de către
Sirbu_Alex_Mario se folosește comanda de revocare drepturi / privilegii:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 37
GRANT All privileges
ON Regiune_de_Vest
FROM Sirbu_Alex_Mario ;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 38
Capitolul 3: Proiectarea bazei de date
3.1. Implementarea datelor în bazele de date
Astăzi, activitatea unei firme nu mai poate fi desfășurată fără utilizarea
bazelor de date pentru păstrarea și gestionarea informațiilor cu ajutorul
calculatorului.
Informația, reprezentată în forma digitală (0 și 1) în calculator prin memoria
internă sau externă, se poate defini structural după schema din figura 3.1:
Informa
țiaare ca
obiectEntitat
eaare ca
proprietateAtribu
tulare ca
măsurăValoarea
(data)
Fig.3.1 Informația în baza de date
O entitate este „un obiect din lumea reală” și poate reprezenta un produs, o
companie / o firmă, o activitate, un proces, o persoană etc.
Fiecare entitate are o serie de proprietăți numite atribute, ce descriu starea
entității.
O bază de date este reprezentată cu ajutorul modelului relațional ca o colecție
de tabele. În sens larg, într-o bază de date relațională, un tabel este o entitate.
Fiecare tabel are rânduri și coloane. Pe coloane se pun atributelele, numite

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 39
câmpuri. Fiecărui atribut i se asociază valori. Această atribuire de valori pentru
fiecare câmp formează o înregistrare pe fiecare rând din tabel.
Astfel, se pot defini elementele componente ale unei baze de date relațională:
Tabelul (entitatea) –o colecție de date dispuse într-o anumită relație
logică și tratate ca un tot unitar;
Câmpuri (atribute) – sunt proprietățile entității dispuse pe coloane;
Înregistrări (n-tupluri) – ca o mulțime de valori (date) asociate
atributelor (câmpurilor).
Toate înregistrările dintr-un tabel au aceeași câmpuri. Când un câmp nu are
nicio valoare, atunci în celula tabelului se pune o valoare specială numită valoare
null.
Modelul entitate-relație este cel mai utilizat model conceptual de nivel
vizual (extern). Baza de date ralațională este un ansamblu de tabele prin care se
reprezintă atât datele, cât și legăturile dintre ele.
O bază de date relațională se compune din:
1.Partea structurală – schemele de descriere a datelor (structura de
date);
2.Partea de operare – modulele de operare (manipulare) asupra
datelor;
3.Partea de integritate – cheile de identificare a unei înregistrări
(tuplu) dintr-un tabel.
Organizarea bazelor de date relaționale este dată conceptual prin cele 13
reguli propuse de specialiștii IBM sub coordonarea lui E. Codd în anii ’70.
Din analiza comparativă a organizării datelor în bazele de date relaționale
(create după anii ’70) față de organizarea tip arbore (Tree) în fișiere (înainte de anii
’70), prezentată în tabelul 3.1 :

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 40
Tab.3.1
Organizare
date în fișiere
tip arbore
(Tree)Fișier
eÎnregistr
areCâmp Valori
Organizare
date în baze de
date
relaționale
(BDR)Tabel
e
(relații
)Înregistr
are
(tuplu)
(rând)Atribut
(câmp)
(coloa
nă)Domen
iu de
valori
se pot desprinde avantajele bazei de date relaționale (tabelul 2):
Tab.3.2
CRITERIU BAZE DE DATE ÎN
FIȘIERE
(înainte de anii ’70)BAZE DE DATE
RELAȚIONALE
(după anii ’70)
Nivelul de structurare date 2 nivele: logic și fizic 3 nivele: conceptual, logic
și fizic
Reprezentarea și utilizare
datelor Complicată pe ARBORE
(TREE)Simplificată pe MODEL
Portabilitatea datelor mică mare
Păstrarea datelor în programe în dicționarul BDR
Se poate constata că la nivelul organizării fizice există următoarea
corespondență:
O relație poate fi asociată unui tabel;
Un tuplu se asociază cu o înregistrare;
Un atribut corespunde unui câmp (coloană).
Legăturile dintre tabele/entități se face logic, construindu-se asocieri între
tabele cu ajutorul atributelor comune. Aceste relații dintre tabele/entități pot fi:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 41
Relații binare 1:1 „unu la unu” sau one to one;
Relații binare 1:N „unu la multe” sau one to many;
Relații binare M:N „multe la multe” sau many to many;
Relație unară „unu cu el înșuși”, o relație în același tabel.
Atributele implicate în realizarea legăturilor se găsesc fie în tabele asociate,
fie în tabele distrincte construite special pentru relații. Atributul pentru tabelul
inițial se numește cheie externă (cheie secundară) , iar atributul pentru tabela finală
este denumit cheie primară.
Legăturile se stabilesc în momentul descrierii datelor cu ajutorul restricțiilor
(constrângerilor) de integritate. Constrângerile de integritate sunt reguli care se
definesc la proiectarea unei baze de date.
Constrângerile pot fi în cadrul unui tabel sau între tabele.
Constrâgerile din cadrul unui tabel sunt reguli care se impun pentru a se
asigura integritatea datelor.
Cele mai importante constrângeri de integritate a unui tabel / unei entități
sunt:
1.Cheie unică: fiecare înregistrare trebuie să fie unică identificată
printr-o cheie;
2.Tabel / entitate: într-un tabel, atributele din cheia primară nu trebuie
să ia valoarea null;
3.Referință: Cheile externe ale unui tabel (T1) care se referă la un alt
tabel (T2) trebuie să fie printr-e cheile primare ale lui T2 sau să ia
valoarea NULL;
4.Not null: valoarea NULL este o valoare particulară, care nu
reprezintă valoarea 0, ci lipsă de informație;
5.Default: este constrângerea pentru stabilirea unei valori implicite.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 42
Operațiile care se aplică asupra tabelelor au fost concepute de E.Codd din
teoria algebrei relaționale, fiind definiți 6 operatori de bază :
1. REUNIUNEA (REUNION): R3 = R1 U R2 – prin care tabela R3 va
conține toate înregistrările (tuplurile) din tabela R1 și tabela R2;
2. DIFERENȚA (DIFFERENCE): R3 = R1 \ R2 – prin care tabela R3
va conține înregistrările din tabele R1 care nu sunt și în tabela R2;
3. PRODUSUL CARTEZIAN (PRODUCT): R3 = R1 X R2 – prin
care în tabela R3 se vor genera înregistrările construite ca perechi de
tupluri (x1x2) cu valorile x1 din tabela R1 și x2 din tabela R2;
4.SELECȚIA SELECT) : prin care dintr-o tabelă R1 se obține o nouă
tabelă R2 care va conține numai înregistrările inițiale din R1 care
satisfac o anumită cerință (condiție!);
5.PROIECȚIA (PROJECT) : prin care dintr-o tabelă R1 se obține o
nouă tabelă R2 care va conține doar atributele specificate. Numărul de
atribute ale tabelei R2 va fi mai mic decât numărul de atribute R1, iar
numărul de tupluri din R2 va fi mai mic cel mult egal cu numărul de
tupluri din tabela inițială R1;
6.JONCȚIUNEA (JOIN) : prin care se compară mai multe atribute
comune dintre tabela R1 și tabela R2 și se obține în tabela R3 ca o
compunere (mixt) de tupluri în condiții specificate. Există o combinare
de tulpuri din două tabele R1 și R2, cu condiția ca atributele comune
ale celor două tabele să aibă valori identice (natural-join=joncțiune
naturală) s.a.
Apoi, s-au mai introdus încă doi operatori derivați:
7.INTERSECȚIA (INTERSECT): R3 = R1 ∩ R2 – prin care tabela
R3 va conține doar înregistrările comune, cele care se găsesc atât în
tabela R1, cât și-n tabela R2;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 43
8.DIVIZIUNEA (DIVISION): prin care se extrag valorile atributelor
dintr-o tabelă R1, care apar în toate valorile atributelor din cealaltă
tabelă R2,
iar pentru crearea unei tabele s-au definit alți doi operatori:
9.CREARE TABEL (CREATE TABEL): operatorul de creare tabel
cu anumite atribute (câmpuri);
10.EXTINDERE TABEL (EXPAND TABLE): operatorul de extindere
tebel cu noi atribute.
Etapele de proiecare a unei baze de date relațională
După strângerea informațiilor despre o problemă reală din economie care
necesită o bază de date, proiectarea BDR se realizează în următoarele etape:
1.Proiectarea conceptuală a bazei de date (BDR);
2.Alegerea unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD);
3.Proiectarea logică a bazei de date;
4.Proiectarea fizică a bazei de date;
5.Implementarea bazei de date.
În prima etapă se elaborează schema conceptuală a bazei de date. Această
schemă reprezintă o descrierere concisă a datelor prin stabilirea tipurilor de date, a
relațiilor dintre date și a restricțiilor impuse. Deoarece o bază de date se poate
realiza în mai multe moduri, în această etapă este necesară o normalizare a BDR.
Este, de fapt, un proces de optimizare a bazei de date pentru a ajunge la o formă
unică care asigură integritatea datelor prin eliminarea neajunsurilor (anomaliilor)
structurii de date (de ștergere, actualizare și de inserare) și eliminarea
redundanțelor, adică stocarea unei date de mai multe ori.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 44
Sunt 5 forme normale, trei propuse de E.F.Codd în 1970 ( FN1, FN2 și FN3 )
și completate cu încă una intermediară cunoscută sub numele forma normală
Boyce-Codd (FNBC). În practica de astăzi, procesul de normalizare se încheie cu
noile forme normale: FN4 și FN5.
Din analiza atributelor unei baze de date relaționale inițiale se poate stabili
dacă ele sunt simple (elementare) sau atribute compuse (Tab.3.3). Prin prima
formă normală (FN1) atributele compuse se descompun la nivel elementar
(atomic) (Tab.3.7):
Forma nenormalizată
Tab.3.3
5 Regiunea Vest ( Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis)
An_id 51 Suprafața (kmp) 52 Populatie (loc)
2015 32024 1807600
2016 32024 1797679
2017 32024 1788588
Prima formă normală (FN1)
Tab.3.4
5 Regiunea Vest
51 Suprafata (kmp) 52 Populatie (loc)
An_idTOT
ALARCSHDTMTOT
ALARCSHDTM
20153202
4775485207063869718076
004253
932844
434014
2869633
6
20163202
4775485207063869717976
794231
432808
883961
4069750
8
20173202
4775485207063869717885
884207
292771
123908
9169985
6
S-a construii tabelul Regiunea de Vest care are inițial un câmp compus
5_Regiune_Vest format din cele 4 județe: Arad, Caraș-Severin, Hundeoara și
Timiș, prin prima normalizare se creează câmpurile elementare din combinațiile:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 45
Suprafata_cod_judet și Populatia_cod_judet. O tabelă este în FN1 dacă nu există
atribute la nivel de grup și nici atribute repetitive.
Aducerea unui tabel la a doua formă normală (FN2) înseamnă înlocuirea
unui tabel aflat în FN1 cu două sau mai multe tabele care respectă regula FN2:
fiecare câmp este dependent funcțional de cheia primară a tabelului. S-au construit
dintr-un singur tabel două tabele: 51_Suprafata și 52_Populatia, fiecare cu
câmpurile: cod_judet, TOTAL și An_id.
A doua formă normală (FN2) Suprafata Tab.3.5 A doua formă normală
(FN2) – Populatie Tab.3.6
5 Regiunea Vest 5 Regiunea Vest
51 Suprafata (kmp) 52 Populatie (loc)
An_
idTOT
ALARCSHDTMAn_
idTOT
ALARCSHDTM
201
53202
4775
4852
0706
3869
7201
518076
004253
932844
434014
2869633
6
201
63202
4775
4852
0706
3869
7201
617976
794231
432808
883961
4069750
8
201
73202
4775
4852
0706
3869
7201
717885
884207
292771
123908
9169985
6
Pentru a treia formă normală (FN3-BCNF) tabelele din FN2 se descompun
în noi tabele dacă fiecare atribut noncheie depinde în mod netranzitiv de cheia
primară a tabelei. În exemplu dat, pentru a nu avea dependență tranzitivă se separă
totalul pe regiune de suprafața și populația județelor și se obțin:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 46
A treia FN3 Suprafata_RV Tab.3.7 A treia FN3
Suprafata_judete Tab.3.8
5_RV 5_Judete_RV
51_S
(kmp)51_S (kmp)
An_i
dCodS_RV An_i
dARCSHDTM
201532024 20157754852070638697
201632024 20167754852070638697
201732024 20177754852070638697
A treia FN3 Populatia_RV Tab.3.9 A treia FN3
Populatia_judete Tab.3.10
5_RV 5_Judete_RV
52_P
(loc)52_P (loc)
An_i
dCodS_R
VAn_i
dARCSHDTM
20151807600 2015425393284443401428696336
20161797679 2016423143280888396140697508
20171788588 2017420729277112390891699856
RegiuneaVest
Cod_RV
Suprafata_RV
Populatie_RV

Judet Judete_RV Suprafata Populatie
Cod_jud An_id Cod_jud An_id
Denumire Cod_RV CodS Cod_jud
Resedint
aCod_jud Nr_kmp CodP
CodS Nr_loc
CodPN
1 N:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 47
Fig.3.2 Schema conceptuală a bazei de date
În etapa a doua se alege sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD). În
alegerea SGBD se va avea în vedere raportul dintre complexitatea bazei de date și
costurile de achiziție a aplicației.
Etapa a treia este cea de proiectare logică a bazei de date în care schema
conceptuală se transpune în modelul de baze relațional cu atribute (câmpuri) pe
coloane, înregistrări pe linii într-o serie de tabele (figura 3.3)
RegiuneaVest Populatie
Cod_RV An_id
Suprafata_RV Cod_jud
Populatie_RV CodP
Nr_loc

Judet Judete_RV Suprafat
a
Cod_jud An_id Cod_jud
Denumire Cod_RV CodS
Resedint
aCodP Nr_kmp
Cod_jud
CodS
Fig.3.3 Relațiile între tabelele bazei de date
Etapa a patra este de proiectare fizică a bazei de date relaționale:
RegiuneaVest = < Cod_RV, Suprafata_RV, Populatie_RV>
Judete_RV = < An_id, Cod_RV, Cod_Jud, CodP, CodS>
Judet = < Cod_Jud, Denumire, Resedinta >
Suprafata = < CodS, Cod_Jud, Nr_kmp >
Populatie = < CodP, An_id, Cod_Jud, , Nr_loc >

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 48
Pentru fiecare din câmpurile tabelelor bazei de date se stabilește tipul și
lungimea fiecăruia, după modelele din tabelul 3.11.
Tab.3.11
Nr.c
rt.REGIUNEVEST JUDETSUPRAFA
TĂPOPULATIE
Lungime
CâmpTipCâmpTipCâmpTipCâmpTi
p
1An_idN An_idN4
2Cod_RVCCod_ju
dCCod_j
udCCod_judC2
3Suprafata_
RVIDenumi
reCCodSCCodPC10
4Populația_
RVIResedin
taCNr_k
mpINr_locI10
Ultima etapă este cea de implementare efectivă a bazei de date care
constă în: introducerea datelor, verificarea constrângerilor, crearea interfeței
cu utilizatorul și elaborarea rapoartelor necesare cu dalele utile.
SQL este cel mai utilizat limbaj pentru baze de date relaționale, indiferent de
sistemul de gestiune a bazelor de date relaționale. În majoritatea cazurilor,
instrucțiunile SQL se aplică oricărui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD)
cu sintaxă specifică pentru: MySQL (figura 3.4), Microsoft Accesss, Oracle s.a.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 49
Fig. 3.4 Fereastra MySQL Workbench
Așa cum se cunoaște, o bază de date relațională este o colecție de date
stocate într-un mod organizat. Datele organizate sunt stocate într-un fișier sau un set
de fișiere. O bază de date are unul sau mai multe tabele. Un tabel conține numai
date de un anumit tip. De exemplu, într-un tabel, niciodată nu se stochează o listă
de clieți și una de comenzi. Se vor crea două tabele, câte unul pentru fiecare listă.
Un tabel dintr-o bază de date are un nume unic. Acest nume de tabel este o
combinație între numele bazei de date și numele propriu-zis al tabelului. Tabelele
sunt alcătuite din rânduri și coloane. Fiecare coloană este un câmp de date. Datele
sunt inserate pe rânduri sub forma unei înregistrări. Fiecare rând dintr-un tabel se
identifică în mod unic după o anumită coloană numită cheie primară.
Spre deosebire de alte limbaje de programare (Visual Basic, Java s.a), SQL
are un număr redus de cuvinte-cheie, rezervate pentru ca utlizatorii să facă un

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 50
singur lucru, dar bine, și anume să asigure simplu și eficient scrierea și citirea de
date într-o bază de date.
Pentru a învăța modul de lucru cu instrucțiunile SQL, unda din metode este
cea online propusă de dezvoltatorii
https://www.w3schools.com/sql/default.asp
Pașii de lucru sunt:
1.Se deschide website-ul www.w3schools.com ;
2.Se activează pagina web SQL ;
3.Se identifică sintaxa instrucțiunile SQL;
4.Se analizează programele create de dezvoltatorul FRONT-END;
5.Se creează și se rulează proprile aplicații.
Pentru crearea unei baze de date se folosește instrucțiunea SQL și
delimitatorul punct_si_virgula:
CREATE DATABASE Nume_Baza_Date ;
Exemplu:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 51
Fig. 3.5 Crearea unei base de date
Crearea unui tabel de date în SQL
Pentru crearea unui tabel de date în SQL se utilizează instrucțiunea
CREATE TABEL Nume_Tabel
(
Atribut_01 Tip_date_01 ,
Atribut_02 Tip_date_02 ,
Atribut_03 Tip_date_03 ,
…
Atribut_0n Tip_date_0n ,
) ;
Așa cum se poate vedea, pentru a crea un tabel de date folosind instrucțiunea
CREATE TABLE, este necesar să se speficice :
1.Numele tabelului după cuvântul-cheie CREATE TABEL;
2.Structura propriu-zisă a tabelului este inclusă în paranteze rotunde;
3.Numele câmpurilor ca atribute și tipuri de date, separate prin virgule;
Exemplu:
Crearea unui tabel de date cu numele Nr_turisti și 5 coloane cu date
întregi: Anul, Arad, Caraș-Sevein, Hunedoara, Timis.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 52
Fig. 3.6 Crearea unui tabel de date
Pentru inserarea datelor în tabel se folosește instrucțiunea:
INSERT INTO Nume_Tabel
(Atribut_01, Atribut_02, Atribut_03 … Atribut_0n)
VALUES
(val_01, val_02, val_03, …val_0n);
sau
INSERT INTO Nume_Tabel
VALUES
(val_01, val_02, val_03, …val_0n);
Exemplu:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 53
INSERT INTO Nr_Turisti
(Anul, Arad, Caras_Severin, Hunedoara, Timis)
VALUES
(2016, 1999675, 181195, 143870, 375221);
INSERT INTO Nr_Turisti
VALUES
(2017, 201016, 191968, 168346, 399368)
Fig. 3.7 Inserare date în tabel

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 54
3.2.Interogarea bazei de date
Interogarea (query) este operația prin care se realizează o „filtrare agregată” a
datelor și se extrag înregistrările care îndeplinesc anumite criterii impuse de
utilizator prin operatorii AND (ȘI) și OR (SAU).
Prin interogarea SQL se indică datele care se vor extrage, după ce criterii, în
ce ordine de sortate și din care câmpuri.
Se pot crea mai multe tipuri de interogări:
Interogări de filtrare personalizată, când se extrag și se afișează
înregistrările care îndeplinesc anumite criterii impuse de utilizator cu
ajutorul operatorilor AND și/sau OR;
Interogări de filtrare avansată, când se extrag și se afișează
înregistrările care îndeplinesc anumite criterii impuse de utilizator
specificate printr-un domeniu de condiții folosind operatorii IN,
BETWEEN și NOT și, totodată, o anumită ordine de sortare, ascendentă
sau descedentă.
Interogări de acțiune, care crează un nou tabel prin extragerea datelor
dintr-o bază de date relaționae externă ( fișiere Excel, aplicații SGBD off-
line(Access), aplicații SGBD on-line (Tempo online) s.a. Se folosesc
îndeosebi operațiile: interogări de generare a unui nou tabel, interogări de
actualizare a unor înregistrări dintr-un tabel existent, interogări de
adăugare a unor noi înregristrări într-un tabel, interogări de ștergere a
unor înregistrări dintr-un tabel;
Interogări prin imbricare, când se centralizează datele într-un tabel din
unul sau mai multe tabele înt-un format potrivit pentru prezentare prin
tehnica imbricării;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 55
Interogări parametrice, când pentru extragerea datelor se folosesc funcții
speciale SQL pentru baze de date.
Pașii de lucru pentru interogarea SQL a unei baze de date relaționale sunt:
1.Deschiderea unei baze de date relaționale existente într-un SGBD;
2.Scierea comenzii de selectie SELECT prin combinarea clauzelor
WHERE;
3.Interpretarea rezultatelor de către economist ca specialist în
domeniu și având competența de a face ca „ datele să vorbească ”.
Interogarea prin filtrarea personalizată
Scop: filtrarea datelor după mai multe criterii din câmpuri diferite și
combinarea clauzelor WHERE cu operatorii AND și/sau OR într-o bază de date, în
anumite condiții impuse de utilizator.
Sintaxa: SELECT atribut_01, atribut_02, …atribut_n
FROM nume_tabel
WHERE (atribut_01=’val_00’ OR atribut_01=’val_01’) AND
atribut_02=’val_02’;
Exemplu: Pentru a filtra datele din tabelul Persoane, cu persoanele care au
numele Munteanu sau Popa și sunt din generația Y sintaxa instrucțiunii SQL va fi:
SELECT *
FROM persoane
WHERE (nume=’Munteanu’ OR nume=’Popa’) AND
generatie=‘Y’ ;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 56
Baza de date cu tabelul Persoane cu 5 înregistrări, după RUN (rulare
program), va da ca rezultat filtrarea personalizată prezentată în figura 13.1 cu doar
3 înregistrări care îndeplinesc simultan toate condițiile impuse de utilizator :
Fig. 3.8 Interogare cu filtrare personalizată
1.Operatorul AND este la nivel superior de prioritate fa ță de
operatorul OR. Dacă un s-ar fi pus condițiile operatorului OR între
paranteze, ordinea de filtrare ar fi fost schimbată și s-ar fi generat
o EROARE!
Interogarea prin filtrarea avansată
Scop: filtrarea datelor după mai multe criterii din câmpuri diferite și
combinarea clauzelor WHERE cu operatorii IN, BETWEEN și NOT într-o bază

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 57
de date, în anumite condiții impuse de utilizator și într-o anumită ordine de sortare
(ORDER BY), ascendentă sau descendentă .
Sintaxa: SELECT atribut_01, atribut_02, …atribut_n
FROM nume_tabel
WHERE atribut_01 IN (‘val_00’, ‘val_01’ ) AND (NOT
atribut_02=’val_02’)
ORDER BY atribut_01 DESC;
Exemplu: Pentru a filtra datele din tabelul Persoane, cu persoanele care au
numele Munteanu sau Popa și NU sunt din generația X, în ordinea descendentă a
numelui, sintaxa instrucțiunii SQL va fi:
SELECT *
FROM persoane
WHERE nume IN (’Munteanu’, ’Popa’) AND (NOT
generatie=‘X’)
ORDER BY nume DESC;
Baza de date cu tabelul Persoane cu 5 înregistrări, după RUN (rulare
program), va da ca rezultat filtrarea personalizată prezentată în figura 3.9 cu doar
3 înregistrări care îndeplinesc simultan toate condițiile impuse de utilizator și
sortare după o ordine descendentă a numelui :

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 58
Fig.3.9 Interogare cu filtrare personalizată
1.Operatorul IN are același rol cu OR, însă preia o listă de valori
scrise în paranteze și delimitate prin virgulă;
2.Operatorul NOT se folosește pentru a nega o condiție fiind
dedublarea operatorului <>!
Interogarea de acțiune pentru crearea câmpurilor cu valoare calculată

Scop: creare în mod instantaneu a unor câmpuri cu valoare calculată. Aceste
coloane nu există efectiv în tabelele dintr-o bază de date. Câmpurile cu valoare
calculată se crează fie prin concantenare, fie prin operații matematice , cum car fi:
Operator Operația matematică
+ Adunare
– Scădere
* Înmulțire
/ Împărțire

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 59
Spre exemplu, se pot crea câmpuri cu valoare calculată pentru:
Calculul valorii totale pentru facturi, dacă în tabel sunt date prețul
unitar și cantitatea comandată, ca produs dintre preț și cantitate:
pret * cantitate ;
Calculul sejurului mediu în turism, dacă se cunoaște numărul de
turiști și numărul de înnoptări, ca raportul dintre: nr_innoptari /
nr_turiști;
Adăugarea unei valori la o altă valoare pentru a obține o singură
valoare, mai lungă într-un nou câmp.
Numele alternativ al noului câmp sau al unei valori se creează cu ajutorul
„alias-urilor” prin cuvântul cheie AS în următoarele situații:
a) Câmpuri cu valoare calculată prin operații:
Sintaxa: SELECT atribut_01, atribut_02, atribut_03,
atribut_03 / atribut_02 AS atribut_04
FROM nume_tabel
WHERE atribut_01 =’val_01”;
b) Câmpuri cu valoare calculată prin concatenare:

Sintaxa: SELECT *,
atribut_01 || ‘_’ || atribut_02 AS atribut_01_atribut_02
FROM nume_tabel
ORDER BY atribut_01, atribut_02 ASC;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 60
Exemplu: In tabelul Turism_CS_2018 se creează un câmp cu valoare
calculată cu numele Sejur_mediu , iar în tabelul Persoane se crează un câmp nou
Nume_Prenume prin concatenarea câmpurilor Nume și Prenume .
1.Pentru operația de concatenare, în funcție de programul SGBD, se
folosește un oprator special, cum ar fi: || -două caractere linie
verticală.
Fig. 3.10 Interogare pentru crearea unui câmp cu valoare calculată prin
operații matematice

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 61
Fig.3.11 Interogare pentru crearea unui câmp cu valoare calculată prin
concatenare
Interogarea prin imbricare pentru crearea câmpurilor cu valoare
calculată
Scop: Interogările SELECT sunt interogări simple , cu instrucțiuni singulare
de regăsire a datelor. Se pot însă crea și interogări compuse prin tehnica
imbricării. Această tehnică presupune că sub-interogările (interogare în
interogare!) sunt întotdeauna prelucrate pornind de la instrucțiunea SELECT
interioară spre cea exterioară. Altfel spus, ultima interogare scrisă este prima
prelucrată.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 62
Sintaxa: SELECT atribut_01, atribut_02, atribut_03,
atribut_03 / atribut_02 AS atribut_04,
(SELECT (atribut_03*100) / atribut_05
FROM nume_tabel
WHERE atribut_01 IN (Val_01, Val_02) ) AS atribut_06
FROM nume_tabel
ORDER BY atribut_01 DESC;
Exemplu: Pentru a crea două câmpuri cu valoare claculată, unul cu
Sejur_mediu și altul cu Indice_utiliz_CAP în tabelul Turism_CS_2018, se scrie
interogarea compusă dată în figura 3.12.
SELECT Anul , Nr_Turisti, Nr_Innoptari,
Nr_Innoptari / Nr_Turisti AS Sejur_mediu,
(SELECT (Nr_Innoptari*100) / Cap_functiune
FROM Turism_CS_2018
WHERE Anul IN (2017, 2018) ) AS
Indice_utiliz_CAP
FROM Turism_CS_2018
ORDER BY Anul DESC;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 63
Fig. 3.12. Interogarea prin imbricare pentru crearea unor câmpuri cu valoare
calculată
1.Prin operația de imbricare, într-o sub-interogare se va regăsi o
singură coloană , altfel va apărea eroare.
Interogarea parametică prin funcții de agregare
Scop: Interogarea parametrică se aplică câmpurilor numerice se realizează
cu ajutorul celor 5 (cinci) funcțiilor de agregare:
Funcția Descriere
AVG()Calculează media valorilor dintr-o
coloană
COUNT()Calculează nr. rândurilor dintr-o
coloană
MAX()Calculează valoarea maximă dintr-o
coloană
MIN()Calculează valoarea minimă dintr-o

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 64
coloană
SUM()Calculează suma valorilor dintr-o
coloană

Sintaxa: SELECT AVG (atribut_01) AS nume_nou_atribut
FROM nume_tabel;
SELECT COUNT (atribut_02) AS nume_nou_atribut
FROM nume_tabel;
SELECT MAX (atribut_01) AS nume_nou_atribut
FROM nume_tabel;
SELECT MIN (atribut_01) AS nume_nou_atribut
FROM nume_tabel;
SELECT SUM (atribut_01) AS nume_nou_atribut
FROM nume_tabel;
Pentru combinarea funcțiilor agregat în funcția SELECT se aplică următoarea
sintaxă:
Sintaxa: SELECT COUNT (*) AS numar_randuri
MAX (nume_atribut) AS val_maxima
AVG (nume_atribut) AS val_medie
MIN (nume_atribut) AS val_minima
FROM nume_tabel ;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 65
Exemplu: Se aplică interogarea parametrică în tabelul Indicatori_Turism,
iar rezultatele sunt dat3 în figurile 3.13 și 3.14.
1.În interogarea parametrică valorile de NULL se ignoră;
2.Se pot face calcule pe coloane multiple folosint operatorii
matematici .
Fig. 3.13 Interogarea parametrică. Funcția de agregare SUM ()

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 66
Fig. 3.14 Interogarea parametrică. Funcțiile de agregare COUNT(), MAX(),
AVG() și MIN()
Funcții de manipulare a datelor
Majoritatea sistemelor SGBD care folosesc limbajul SQL recunosc
următoarele 3(trei) tipuri de funcții:
Funcții de tip text ;
Funcții de tip numeric ,
Funcții de tip dată/oră .
Funcții de tip text
Sunt folosite pentru lucru asupra șirurilor de text pentru eliminarea unor părti
de test sau conversia textului în majuscule sau minuscule:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 67
Funcția Descriere
LEFT ()Returnează caractere situate în stânga șirului
de text
LTRIM
()Elimină spatile albe de la stânga șirului
RIGHT ()Returnează caractere situate în dreapta
șirului de text
RTRIM
()Elimină spatile albe de la dreapta șirului
LENGTH
()Returnează lungimea unui șir
UPPER ()Convertește șirul în majuscule
LOWER
()Convertește șirul în minuscule
Funcții de tip numeric
Se utilizează pentru efectuarea de operații matematice cu date numerice:
Funcția Descriere
ABS ()
EXP ()
SQRT ()
PI ()
SIN ()
COS ()
TAN ()
Funcții de dată/oră
Se folosesc pentru extragerea valorilor de date și de ore și verificarea dacă o
dată este valabilă. La cele mai multe SGBD, formatul pentru date este ZZ-LLL-
AAAA (12-may-2019).

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 68
De exemplu, Oracle are o sintaxă sugestivă pentru găsirea comenziilor emise
între două date folosind operatorul BETWEEN:
Sintaxa: SELECT nr_comanda
FROM Comenzi
WHERE data_comanda BETWEEN to_date (’02-may-2019’) AND
to_date (’31-dec-2019’) ;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 69
Fig. 3.15 Interogarea combinată

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 70
Concluzii
În Capitolul 3 a fost prezentată interogarea bazei de bate la nivel local sau
offline iar acum va fi prezentată interogarea unei baze de bate online pentru a se
vizualiza diferența de concept.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei Cloud Computer (nor electronic de
informații) tot mai multe baze de date sunt create online. Una dintre cele mai utile
este baza de date Tempo Online a Institutului Național de Statistică al României
care se găsește pe website-ul www.insse.ro .
Baza de date Tempo Online poate fi accesată de orice utilizator care se
înregistrează cu adreasa de email și o parolă de securitate unică:
Pentru identificarea dresei URL de acces la Tempo Online pașii de lucru sunt:
1.Se intră pe website-ul www.insse.ro ;
2.Se efectuează click pe meniul Baze de date de pe Home Page (pagina
principală);
3.În submeniul care se deschide se efectuează click pe Tempo Online:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 71
4.Se derulează lista cu domeniile de lucru și se efectuează un click pe
domeniul căutat, de exemplu „Turism” și se deschid matricile cu toate
informațiile despre turismul din România, pe o serie de timp care
cuprinde date din perioada 1990-pănă la zi:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 72
5.Se activează baza de date căutată, de exemplu matricea TUR 101D
„ Structuri de primire turistică pe regiuni de dezvoltare și județe”:
6.Interfața de interogare permite, prin activarea sau dezactivarea
butoanelor de validare , selectarea în detaliu sau per total, pe tipuri de
atribute și serii de timp a datele dorite. În cazul dat, s-a urmărit accesul
la tabelele cu informații privind Regiunea de Vest și județele
componente, asupra numărului de structuri turistice pe cele 18 tipuri
principale (hoteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri …pensiuni
turistice și pensiuni agroturistice) în anii 2015, 2016 și 2017.
7.După efectuarea unui click pe butonul de comandă „Cauta” se obțin
rezultatele dorite:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 73
8.Raportul de prezentare a informațiilor este unul specific fiecărei
aplicații online:
9.Rezultatele raportului pot fi tipărite prin activarea butonului atașat de
imprimare;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 74
10.Interpretarea rezultatelor de către economist ca specialist în domeniu și
având competența de a face ca „ datele să vorbească ”.
Interogarea bazelor de date online
Pentru interogarea unei bazei de date Tempo Online se parcurg următorii
pași:
1.De deschide o foaie de calcul Excel;
2.Se activează layer-ul (stratul) cu meniul Data;
3.Se activează comanda Get External Data From Web și se deschide
fereastra Expertului pentru interogare New Web Query:
4. Cu ajutorul expertului în interogări Query Wizard, în lista mixtă de
adrese Web, se scrie URL-ul bazei de date accesate online. În exemplu

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 75
dat, pentru a interoga baza de date din domeniul „Turism” TUR101D
(Structuri de primire turisctică pe regiuni și județe) s-a inserat:
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?
page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101D
5.În fereastra cu baza de date online se selectează atributele cu datele
căutate. În cazul dat, se caută structurile de primire turistică pe
Regiunea de Vest și județele componente, în anii 2015, 2016 și 2017:

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 76
6.Se efectuează click pe butonul de căutare și se obțin rezultatele dorite:
7.Se salvează rezultatele într-un fișier .xls prin click pe butonul de
salvare în Excel;
8.Se deschide fișierul cu noua listă de date;

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 77
9.Se modifică numele câmpurilor (atributelor) în noua baza de date;
10.Se formatează baza de date cu structură normalizată.

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 78
Bibliografie
Marin Fotache SQL Editia a II-a Editura POLIROM
Ben Forta SQL în lecții de 10 minute Editura Teora
http://arhivelenationale.ro/site/wp-content/uploads/2017/08/LEGEA-ARHIVELOR-
01.08.2017.pdf
https://www.certsign.ro/ro/documentatie/legislatie/legea-135-2007-arhivare-
electronica
http://www.doc-center.ro/legea-nr-1352007-legea-privind-arhivarea-documentelor-
in-forma-electronica.html
https://legestart.ro/legea-nr-135r12007-privind-arhivarea-documentelor-in-forma-
electronica/
https://legestart.ro/arhivele-private-vor-deveni-arhive-de-interes-public-cum-se-
modifica-legea-arhivelor-nationale/
http://prevenire.gov.ro/legea-nr-135-2007/
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/155770
https://www.w3schools.com/sql/default.asp
https:// www.insse.ro

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 79

Proiectarea unui sistem informatic pentru gestiunea documentelor într-o
arhivă Sîrbu Alex-Mario 80

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Asist.univ.dr. Viorel-Ionuț Bizău Absolvent: Alex-Mario Sîrbu Reșița 2019 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE… [613310] (ID: 613310)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Asist.univ.dr. Viorel-Ionuț Bizău Absolvent: Alex-Mario Sîrbu Reșița 2019 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE… [613310]

Copyright Notice

Studiul stadiului actual în domeniul controlului nivelului [621662]

Cap. I Prezentarea Orașului Târgu Neamț [306756]

Autor: Denis Petriceanu [612853]

ScottHughes 10May2005 [610952]

Universitatea din București

SALES STRATEGY FOR CORA ROMANIA Coordonator științific Absolvent: Lect. Univ. Dr. Corina Monica PELĂU Mihai ILINCUȚA București 2012 SUMMARY Introdu… [622407]

Copyright Notice

Similar Posts