Asist.univ. dr. Diana Elena Vasiu [612947]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Asist.univ. dr. Diana Elena Vasiu

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CONTABILITATEA STOCURILOR. STUDIU DE CAZ LA
SC AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Asist.univ. dr. Diana Elena Vasiu

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 2
CAPITOLUL 1. ASPECTE PRIVIND REGLEMENTAREA STOCURILOR 3
1.1 Definirea și clasificarea stocurilor ………………………….. ………………………….. ……. 3
1.2 Principii și reguli privind recunoașterea stocurilor ………………………….. …………. 4
1.3 Reflectarea stocurilor în situații financiare ………………………….. ……………………. 7
1.4 Sistem documentar utilizat în evidența stocurilor ………………………….. …………… 8
CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA STOCURILOR ………………………….. … 10
2.1 Contabilitatea stocurilor de materii și materiale ………………………….. …………… 10
2.2 Contabilitatea stocurilor în curs de aprovizionare ………………………….. ………… 14
2.3 Contabilitatea producției în curs de execuție ………………………….. ………………. 15
2.4 Contabilitatea produselor ………………………….. ………………………….. ……………… 15
2.5 Contabilitatea stocurilor aflate la terți ………………………….. …………………………. 19
2.6 Contabilitatea stocurilor aflate la terți ………………………………………………………20
2.7 Contabilitatea mărfurilor ………………………….. ………………………….. ………………. 23
2.8 Contabilitatea ambalajelor ………………………….. ………………………….. …………….. 24
2.9 Contabilitatea ajustărilor ………………………….. ………………………….. ………………. 26
2.10 Contabilitatea reducerilor comerciale ………………………….. ……………………….. 26
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA
STOCURILOR LA SC AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL ………………………….. . 28
3.1 Scurt istoric al companiei ………………………….. ………………………….. ……………… 28
3.2 Evoluția activelor circulante și evoluția stocurilor ………………………….. ………… 29
3.3 Operații cu stocuri la SC AUTOMATI ZĂRI PORȚI SRL …………………………. 37
3.4 Prezentarea informațiilor și a formulelor contabile ………………………….. ………. 38
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 45
PROPUNERI …………………………………………………………….………46
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 47
INDEXUL TABELELOR ȘI AL GRAFICELOR ……………………………………… ……48

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

2
INTRODUCERE

Contabilitatea stocurilor este una din cele mai importante ramuri ale
contabilității pentru că scoate în evidență situația efectivă a producției, în urma ei
putându -se stabili costurile de producție ale bunurilor produse, respectiv prețurile de
vânzare astfel încât firma să poată obține profit .
Este foarte important să analizăm toate ofertele de materii prime ale
furnizorilor deoarece acestea pot fi diferite atât la preț, cât și la calitate . De aceea, la
baza lucrării stă o intensă documentare la nivel teoretic, cât și practic la o societate
distribuitoare de produse electro -hidraulice și electro -mecanice de activare a
porților, a barierelor pentru trafic, porților batante, porți de translație.
Am ales această temă, deoarece am vrut să scot în evidență importanța
gestionării eficiente a stocurilor și contribuția acestora la realizarea cifrei de afaceri
a unității și la valorificarea capitalului.
Stocurile aduc probleme multora dintre agenți , ace știa confruntându -se
deseori cu aspecte cum ar fi: mărfuri în stoc fără mișcare, cu mișcare lentă sau alte
stări de manifestare care pot genera efecte de prejudiciere a firmei.
Ținând cont de ultimele norme legislative în domeniu, studiul efectuat
urmărește îmbinarea cunoștințelor practice cu cele teoretice, astfel încât să permită
o înțelegere pracmatică a contabilității stocurilor.
Lucrarea este structurată în trei capitole , primele două capitole cuprind partea
de teorie, iar ultimul se referă la partea practică a lucrării și anume la studiul de caz
al entității SC AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL.
Primul capitol definește noțiunile teoretice referitoare la aspectele p rivind
reglementa rea stocurilor, cum ar fi definirea și clasificarea stocurilor, principii și
reguli privind recunoașterea stocurilor și sistemul documentar utilizat în evidența
stocurilor. Al doilea capitol este cel mai complex deoarece analizează contabilitatea
stocurilor, făcând o clasificare a acestora . Capitolul trei are un rol important întrucât
reflectă în mod direct entitatea, astfel se efectuează un studiu de caz asupra entității
cu referire la istoricu l companiei, evoluția act ivelor circula nte și a stocurilor din
firmă, precum și diferite operațiuni cu stocuri. La finalul studiului, se regăsesc
concluziil e cu privire la studiul de caz , respectiv propunerile și o bibliografie.

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

3
CAPITOLUL 1. ASPECTE PRIVIND REGLEMENTAREA
STOCURILOR

1.1 Definirea și clasificarea stocurilor

Stocurile sunt reprezentate de totalitatea bunurilor și serviciilor dintr -o
întreprindere ce sunt deținute ori pentru a fi consumate la prima lor utilizare, ori
pentru a fi vândute în aceeași stare sau după prelucrarea lor în procesul de
producție .1
Stocurile sunt structurate astfel:
 materiale de natura stocurilor de inventar;
 mărfurile sunt produsele predate magazilnelor proprii sau bunurile cumpărate
de entitate în vederea revânzării;
 materiile prime sunt participante direct la fabricarea produselor și se regăsesc
în produsul finit, integral sau parțial, fie în stare a lor inițială, fie transformată ;
 materialele consumabile (combustibil, piese de schimb, materiale auxiliare,
matereiale pentru ambalat, furaje și alte materiale consumabile, semințe și
materiale de plantat) contrib uie la procesul de fabricație sau de exploatare,
fără a se găsi de regulă în procesul finit;
 bunuri aflate în custodie, pentru prelucrare sau depozitare la terți , mașinile
folosite ca material de demonstrație pentru negociere în d omeniul
automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an precum și stocurile
cumpărate, pentru care s -au transferat riscurile și benef iciile aferente, dar care
sunt în curs de aprovizionare ;
Producția în curs de execuție, este producția ce nu a trecut prin toate fazele
de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic .
Produsele cuprind:2
 produsele finite – au parcurs în întregime fazele d e fabricație și nu au nevoie
de prelucrări ulteriore, putând fi depozitate în vederea livrării sa u expediate
direct clienților;
 semifabricatele se livrează terților deoarece procesul de fabricașie a fost
terminat într -o fază de fabricație și trec într -o altă fază de fabricație;
 produsele agricole sunt produsele rezultate din recoltarea activelor biologice
ale entității, precum lâna, copacii tăiați, bumbacul, laptele, strugurii, fructele
culese etc.;
 produsele reziduale sunt reprezentate de deșeuri, rebuturi materiale
recuperabile3;

1 Victor Munteanu, Alice Țînța, Rodica Munteanu, Mirela Niculae, Mariana Burlacu ,,Bazele Contabilității”, editura
Universitară București 2017 , pag 244
2 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 105
3 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 105

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

4
 activele biologice de natura stocurilor pot fi vândute ca atere sau recoltate de
la produse agricole, precum: animalele destinate producției de carne,
animalele deținute în vederea vânzării, peștii din fermele piscicole, c ulturile,
cum ar fi cele de porumb și grâu, copacii crescuți pentru cherestea, etc.;
 în ambalaje sunt incluse ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate,
destinate produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de terți,
cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte;
În categoria stocurilor mai intra și active le cu ciclu lung de fabricație,
destinate vânzării, precum echipamente, nave, ansambluri sau complexuri de
locuințe etc., realizate de entitățile ce au ca activi tate principală obținerea și
vânzarea unor astfel de produse.4

1.2 Principii și reguli privind recunoașterea stocurilor

Conform Articolului 268 din OMFP 1802/2014 “Recunoașterea activelor
circulante ”, un active se recunoaște ca activ circulant în următoarele situații:5
 este deținut, în principal, în scopul tranzacționării;
 se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu scopul de a fi consumat sau vândut
în cursul normal al ciclului de exploatare al entității;
 este reprezentat de echivalente ale numerarului a căror utilizare nu este
restricționată sau de numerar;
 se așteptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului;
Pentru a putea evalua un stoc ne bazăm pe costul istoric, ceea ce implică
recunoașterea stocurilor la costul de achiz iție sau la costul de fabricație. Evaluarea
stocurilor cuprinde patru momente și anume: la intrare, cu ocazia producției sau
achiziției (prima recunoaștere în contabilitate), la inventariere, la întocmirea
bilanțului și la data ieșirii, cu ocazia consumul ui sau vânzării (încetarea recunoașterii
în contabilitate).6
La intrarea în entitate , stocurile sunt înregistrate și evaluate la valoarea
contabilă, denumită și valoare de intrare. Aceasta îmbracă patru forme:7
– Cost de producție, specific bunurilor produs e în entitate;
– Cost de achiziție , specific bunurilor procurate cu titlul oneros ;
– Valoarea justă se aplică bunurilor constatate plus la inventariere sa obținute
cu titlu gratuit;
– Valoare de aport este stabilită în urma evaluării pentru bunurile ce reprezintă
aport la capital.

4 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 106
5 OMFP 1802/2014 Reglementări contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare
anuale consolidate, Art. 268 (1)
6 Victor Munteanu, „Bazele contabilității”, editura Universitară București 2017, pag 246
7 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 107

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

5

Costul de achizi ție al stocurilor este format din :8
¤ prețul de cumpărare;
¤ cheltuieli de transport, manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct
achiziției bunurilor respective;
¤ taxe de import și alte taxe( cu excepția celora pe care persoana juridică le
poate recupera de la autoritățile fiscale);
¤ comisioanele, taxele notariale, cheltuieli cu obținerea de autorizații și alte
cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective;
Costul de producție sau de prelucrare al stocurilor, cuprinde:9
¤ Cheltuieli directe aferente producției:energie consumată în scopuri
tehnologice, manoperă, costuri cu materiale directe și alte cheltuieli directe de
producție;
¤ Cota cheltuielilor indirecte de producție alocată în mod rațional ca fiind legată
de fabricarea acestora .
Înregistrarea în contabilitate, a intrării stocurilor se efectuează la data
transferului și riscurilor beneficiarilor, conform prevederilor OMFP 1802/2014 cu
modificările și prevederile ulterioare. Pot exista decalaje de timp, chiar dacă, în
majoritatea situațiilor, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietății și
de livrare coincide. Aceste decalaje sunt pentru:10
 bunuri recepționate pentru care nu s -a primit încă factura, care trebuie
înregistrate în activele cumpărătrului;
 bunuri vândute în consignație sau stocuri la dispoziția clientului;
 bunuri nefacturate sau livrate, care trebuiec scoase din evideță, transferul de
proprietate având loc ;
 stocuri gajate livrate beneficiarului creditor al gajului, care rămân în evidența
debitorului până la vânzarea lor;
Atunci când există decalaje între recepția bunurilor care se dovedesc a fi în
mod cert, în proprietatea entității și aprovizionare, se pr ocedează astfel:11
– bunurile nerecepționate și sosite se înregistrează dinstinct în contabilitate ca
intrare în gestiune;
– bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune, atât la locul
de depozitare, cât și în contabilitate, pe baza rece pției și a documentelor
însoțitoare.
Conform OMFP 1802/2014 Art.285 “Costul stocurilor” , stocurile care nu sunt
de obicei fungibile (bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substanțial
unele de altele) și al acelor bunuri sau servicii produse și destinate unor comenzi
dinstinct trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale.

8 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 107
9 Curs digital – UBB pag 90
10 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 107, 108
11 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universită ții „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 107, 108

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

6
Recunoașterea specifică a costurilor presupune atribuirea costurilor specifice
elementelor identificabile ale stocurior. Tratamentul aces ta contabil este adecvat
pentru acele elemente csre fac obiectul unor comenzi dinstincte, indiferent dacă au
fost produse sau cumpărate.Specifica identificare nu poate fi folosită atunci când
stocurile cuprind un număr mare de elemente, care sunt de regulă fungibile.12
Înregistrarea în contabilitate și evaluarea bunurilor de natura stocurilor intrate
în entitate se poate realiza și prin metoda costului standard, în activitatea de
producție sau metoda prețului cu amănuntul, în comerțul cu amănuntul. La ieșir ea
bunurilor din gestiune se utili zează aceleași valori standard. În cazul în care bunurile
intrate în entitate în cursul exercițiului, vor avea prețuri diferite de cele standard,
diferențele de preț față de producție sau de achiziție, vor fi reflectate în tr-un cont
dinstinct. Vor fi repartizate proporțional, la sfârșitul fiecărei luni, atât asupra valorii
bunurilor ieșite, cât și asupra stocului rămas, cu ajutorul unui coeficient de
repartizare, calculat astfel:13

Valoarea coeficientului se înmulțește cu valoarea bunurilor ieșite din gestiune,
evaluate la preț de înregistrare , iar suma rezultată se înregistrează în costurile
corespunzătoare în care au fost evidențiate bunurile ieșite.La sfârșitul perioadei,
soldurile conturilor de diferențe se calculeaz ă cu soldurile conturilor de stocuri, la
preț de înregistrare, astfel încât acestea să contureze valoarea stocurilor la costul de
achiziție, sau de producție, după caz.14
Stocurile se evaluează la cost, mai puțin ajustările pentru depreciere
constatate, cu ocazia inventarierii generale. Ajustările pentru depreciere sunt
constatate inclusiv pentru stocuri fără mișcare. În momentul în care valoarea
contabilă este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor este
diminuată până la valoarea realizab ilă netă, adică prețul de vânzare estimat ce ar
putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, minus costurile
estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul și costurile estimate
necesare vânzării.
Evaluarea la minimul din tre cost și valoarea realizabilă netă a stocurilor se
face la întocmirea bilanțului.15

7 Art. 285 (1) din OMFP 1802/2014
13 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 107, 108, 109
14 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 201 5, pag 108, 109
15 Victor Munteanu, „Bazele contabilității”, editura Universitară București 2017, pag 246,247

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

7
La sfârșitul exercițiului financiar, se evaluează la valoarea contabilă toate
activele de natura stocurilor, mai puțin ajustările pentru depreciere constatate.
În cazu l unor decalaje între vânzarea și livrarea bunurilor, acestea se
înregistrează ca ieșiri din entitate, ne fiind considerate proprietatea acesteia:16
 Bunurile aprovizionate sau vândute cu clauză privind drptul de proprietate, se
înregistrează la intrări și, respectiv, laieșiri, atât în gestiune, cât și în
contabilitate, potrivit contractelor încheiate;
 Bunuri nelivrate și vândute, se înregistrează dinstinct în gestiune, iar în
contabilitate, în conturi din afara bilanțului;
 Bunuri livrate, dar nefacturate, s e înregistrează ca ieșiri din gestiune, atât la
locul de depozitare, cât și în contabilitate, pe baza unor documente care
confirmă ieșirea din gestiune potrivit legii.
Costul de achiziție sau costul de producție al stocurilor din aceeași categorie
și al tuturor elementelor fungibile ieșite din gestiune se calulează prin aplicarea uneia
din următoarele metode:17
a. Costul mediu ponderat (CMP) poate fi calculat în două variante și anume:
 Calculat ca raport între valoarea stocului și cantitate, după fiecare
intrare în parte
 Calculat lunar, ca raport între valoarea totală a stocului inițial plus
valoarea intrărilor în cursul lunii și cantitateaexistentă în stocul inițial
plus cantitățile intrate în cursul lunii, după cum urmează: CMP =
∑𝑄𝑖𝑥𝑝𝑖
∑𝑄𝑖 unde: – Qi = cantitatea aferentă stocului i; – pi = prețu l de
vânzare aferent stocului i;
b. Metoda FIFO (primul intrat – primul ieșit)
Bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție/de producție al
primului lot intrat, iar pe măsura epuizării aces tuia se evaluează la costul de
achiziție/de producție al lotului următor, în ordine cronologică.
c. Metoda LIFO ( ultimul intrat – primul ieșit)
Bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție/de producție al
ultimului lot, iar când lotul este spre epuizare, bnurile ieșite di gestiune se evaluează
la costul de achiziție/de producție al intrării ulterioare, în ordine cronologică.

1.3 Reflectarea stocurilor în situații financiare

Situațiile financiare se întocmesc de obicei la sfârșitul exerci țiului financiar.
Exercițiul financiar este reprezentat de o perioadă care coincide, de regulă cu anul
calendaristic, având o durată de 12 luni.
O situație financiară tr ebuie să ofere o imagine fidelă , clară și completă a
poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la

16 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilit ate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 109, 110
17 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Bazele contabilității – fundamente teoretice și practice”, editura
Tehno Media Sibiu 2016, pag 200, 201, 202

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

8
activitatea desfășurată. Pentru a fi utile, situațiile financiare anuale trebuie să fie
relevante și să reprezinte exact ceea ce își propun să repr ezinte. Calitățile
fundamntale ale informațiilor financiare sunt relevanța și reprezentarea exactă.
Utilitatea informațiilor reprezentate exact și relevante este amplificată de alte
caracteristici calitative precum:18
 Comparabilitatea;
 Verificabilitatea;
 Oportunitatea;
 Inteligibilitatea
Situațiile financiare anuale trebuie să ofere utilizatorilor externi următoarele
caracteristci:
 Imparțialitate;
 Rerezentarea fidelă a rezultatelor și poziției financiare a entității;
 Prudența;
Reflectarea realității econom ice a evenimentelor și tranzacțiilor și nu numai
forma legală a acestora;
Prezentarea tuturor aspectelor semnificative cu privire la modificările produse
în gestiunea entității
În scopul întocmirii situațiilor finaciare anuale, entitățile trebuie să pr ocedeze
la inventarierea și evaluarea stocurilor deținute.
Activele de natura stocurilor se reflectă și se evaluează la valoarea contabilă,
pusă de acord cu rezultatele evaluării, în situațiile financiare anuale .
Prin valoare contabilă se înțelege valoare a la care acesta este recunoscut după
ce se deduc ajustările acumulate din depreciere.
Stocurile nu trebuie înregistrate în bilanț la o valoare mai mare decât valoare
la care se pot obține prin utilizarea sau vânzarea lor. Valoarea stocurilor se
diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru
depreciere.19

1.4 Sistem documentar utilizat în evidența stocurilor

Orice operațiune economico -financiară efectuată se consemnează în
momentul efectuarii ei într -un document. Documentele financiar -contabile sunt
acele acte în care se consemnează cifric și în scris, în et alon natural, bănesc sau de
muncă, de regulă la locul înfăptuirii lor.20
Vânzarea și cumpăra rea se bazează pe transfer de proprietate, fiind necesară
înregistrarea scrisă a unui document (contract) între client și furnizor.
Stocurile cumpărate sosesc la beneficiar laolaltă cu factura fiscală și avizul de
însoțire al mărfurilor. Pe timpul transportului avzul este cel care însoțește mărfurile,
dacă factura de livrare este întocmită ulterior. Primirea stocurilor se numește

18 Nicolae Balteș, A lina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 326
19 Curs digital – UBB, pag 96
20 Traian Ovidiu Calotă, „ Contabilitate de la teorie la practică – Metodă și modelare”, editura Universitară Bucu rești
2017, pag 241

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

9
recepție, iar inventarul faptic ca ntitativ și calitativ se consemnează în nota de intrare
(nota de recepție).
În cazul în care se constată diferențe cantitative, valorice sau calitative se
întocmește o notă de constatare (notă de diferențe). Pentru acele stocri care sunt
respinse se înto cmește proces verbal de custodie temporară, aceasta find la dispoziția
furnizorului.
Constatarea obținerii producției finite are la bază procesul de fabricație , iar
predarea spre depozit și mișcarea stocurilor operative între entități se face cu ajutoru l
bonului de predare (bon de transfer sau bon de restituire). Nota de comandă ajută la
înregistrarea comenzii ferme de stocuri din partea clienților.
Delegația pentru ridicare de mărfuri dovedește identitatea cumpărătorului.
Pentru dispoziția administrati vă de eliberare a stocurilor din depozit se întocmește
dispoziția de livrare. Fișa de magazie este actul de evidentă cantitativă, cronologică
a operațiunilor de intrare și ieșire și de control operativ a coincidenței dintre
existentul de stocuri faptic și cel scriptic, fiind deschisă pentru fiecare fel de stocuri.
Pentru consumul tehnologic de fabricație se întocmește bonul de consum
individual sau colectiv, în funcție de particularitățile stocurilor consumate.21

21 Victor Munteanu, „Bazele contabilității”, editura Universitară București 2017, pag 247

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

10
CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA STOCURILOR

Contabilitatea stocurilor cuprinde conturile din clasa 3 – “Conturi de stocuri
și producție în curs de execuție ” delimitat pe cele șapte grupe și anume:22
30 tocuri de materii și material
 32 Sticuri în curs de aprovizionare
 33 Producția în curs de execuție
 34 Produse
 35 Stocuri aflate la terți
 36 Animale
 37 Mărfuri
 38 Ambalaje
Conturile se pot diferenția pe analitice corespunzătoare sortimentelor și
articolelor de stocuri. În cazul în ca re sortimentul este gestionat prin mai multe
depozite, se creează analitice pe fiecare deposit sau gestiune.
Conturile de stocuri furnizează informații cu privire la mișcarea și existența
stocurilora, au funcția contabilă de active (A).
Se debitează cu intrările de stocuri provenite din :
– Donații, plusuri cantitative la inventariere sau aport în natură al acționarilor la
capitalul social;
– Achiziții de la furnizori;
– Producție proprie;
– Alte intrări de stocuri
Se creditează cu valoarea stocurilor ieșite din:
– Vânzare la terți;
– Consum tehnologic în activitatea de exploatare;
– Donații, minusuri cantitative la inventariere;
– Alte ieșiri de stocuri
Dat fiind faptul că stocuile aparțin conturilor de active, acestea au sold final
debitor și reflectă valoarea stocurilor aflate în cadrul întrepri nderii la un moment
dat.

2.1 Contabilitatea stocurilor de materii și materiale

Materiile prime și materialele consumabile sunt elementele ale stocurilor ce
participă direct la procesul de producție și care se regăsesc în produse, parțial sau
integral, în formă transformată sau inițială. Pentru a le înregistra în contabiliate se
folosesc conturile 301 „ Materii prime”, 302 „ Mater iale consumabile” și 308 „
Diferențe de preț la materii prime și materiale”.
Conturile “Materii prime “ și “ Materiale consumabile” sunt conturi, după
conținutul economic , de active circulante, iar după funcția contabilă, de active. Au
rolul de a reflect a mișcarea, existența și transformarea acestor active .

22 Chirița Caraiani, Mihaela Dumitrana, „ Bazele contabilității ”, editura Universitară București 2012, pag 180, 181

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

11
Pentru înregistraraea conturilor în contabilitate, prin metoda inventarului
permanent , conturile 301 și 302 se debiteaza cu:23
– Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor consumabile
achiziționate de la furnzor cu plata ulterioară, inclusă fiind taxa pe valoare
adăugată deductibilă;

– Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor consumabile
achiziționate de la furnizori cu plata imediată din contul de la bănci, ta xa pe
valoare adăugată deductibi lă este inclusă;
% = 512”Casa și conturile la bănci”
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”
4426 ”TVA deductibil ă”
– Valoarea la preț de achiziție a materiilor prime și materialelor consumabile
achiziționate de la furnizorilor , cu plata imediată dintr -un avans de trezorerie;
% = 542”Avansuri de trezorerie”
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”
4426 ”TVA deductibilă”
– Valoarea la preț de achiziție a materiilor prime și materialelor consumabile
achiziționate de la furnizori, pentru care nu s -au întocmit facturi, inclusive
taxa pe valoare adăugată neexigibilă;
% = 408”Furnizori -facturi nesosite”
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”
4428” TVA neexigibilă”
– Valoarea accizelor și taxelor vamale aferente bunurilor importate;
% = 446”Decontări cu acționarii/asociații
privind capitalul”
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”

– Valoarea la preț de înregstrare a materiilor prime și materialelor consumabile
reprezentând aport în natură la capitalul social;
% = 456”Decontări cu acționarii/asociații
privind capitalul”
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”

23 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 113, 114, 115, 116 % = 401” Furnizori”
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”
4426”TVA deductibilă”

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

12
– Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime (materialelor consumabile)
primite cu titlu gratuit;
– Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor consumabile
rezultate din dezmembrări;
– Valoarea unor astfel de bunuri materiale constatate plus la inventar;
301”Materii prime” = 601”Cheltuieli cu materii prime”
302”Materiale consumabile” = 602”Cheltuieli cu materiale
consumabile”

SAU
601”Cheltuieli cu materii
prime” = 301”Materii prime” ( – )
601”Cheltuieli cu materii
prime” = 302”Materiale consumabile”( – )
– Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime/ materialelor consumabile
aduse de la terți;
% = 351”Materii și material aflate la terți”
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”
– Valoarea semifabricatelor și a produselor finite reținute și consumate ca
materie primă în cadrul întreprinderii;
301”Materii prime” = %
341”Semifabricate”
345”Produse finite”

– Valoarea produselor finite și semifabricatelor reținute și consumate ca
materiale în cadrul entității;
301”Materii prime” = %
341”Semifabricate”
345”Produse finite”

% = 7582” Venituri din donații și subvenții
primate”
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”
% = %
301”Materii prime” 601”Cheltuieli cu materii prime”
302”Materiale consumabile” 602”Cheltuieli cu materiale
consumabile”

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

13
– Diferențele de preț în minus (favorabile), aferente materiilor prime și
materialelor achiziționate;
% = 308”Diferențede preț la materii prime și
material”
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”
Creditul conturilor cuprinde:
– Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor consumabile
eliberate în procesul de fabricație; constatate lipsă la inventariere precum și a
celor distruse;
– Valoarea la preț de înregistrare a acestor bunuri, vândute ca atare:
a) Atunci când se trec în categoria mărfurilor;
371”Mărfuri” = %
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”
b) Atunci când sunt vândute către terți;
4111”Clienți” = %
707”Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427”Tva colectată”
Și concomitent, atunci când se face scăderea din gestiune a mărfurilor
vândute ;
607”Cheltuilei privind mărfurile” = 371”Mărfuri”
– Valoarea la preț de înregistrare a acestor bunuri, donate la terți
6582”Donații și subvenții acordate” = %
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”
– Valoarea la preț de înregistrare a acestor bunuri, trimise spre prelucrare sau în
custodie la terți;
351”Materii și material aflate la terți” = %
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”

– Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime și materialelor consumabile
distruse prin calamități;

6587”Cheltuieli privind calamitățile
și alte evenimente similar” = %
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile” 601”Cheltuieli cu materii
prime” = 301”Materii prime”
602”Cheltuieli cu materiale
consumabile” = 302”Materiale consumabile”

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

14

Soldul fianal debitor reflect valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime,
materialelor consumabile, existente în stoc la sfârșitul perioadei contabile.

2.2 Contabilitatea stocurilor în curs de aprovizionare

Această categorie de bunuri, cuprinde: materii prime, material consumabile,
material de natura obiectelor de inventar, active biologice de natura stocurilor,
mărfuri și ambalaje.24
Stocurile achiziționate, pentru care s -au virat riscurile și beneficiile aferente,
dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32”Stocuri în curs de aprovizionare”
din Planul de conturi general), sunt reflectate dinstinct în contabilitate.
Intrarea stocurilor în curs de aprovizionare se înregistrează în contabilitate la
data transferului riscului și beneficiilor.
De obicei, datele de transfer ale controlului, datele de transfer al proprietății
și datele de livrare coincid.25
După conținutul economic sunt conturi de active circulante și au funcția
contabilă de activ.
Se debitează cu valoarea stocurilor achiziționate, pentru care s -au transferat
riscurile și beneficiile aferente, ce sunt în curs de aprovizionare.
32”Stocuri în curs de aprovizionare” = 401”Furnizori”
Creditul conturilor din grupa 32 cuprinde valoarea stocurilor cumpărate,
pentru care s -a încheiat procesul de aprovizionare.
% = 32”Stocuri în curs de
aprovizionare
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”
303”Materiale de natura obiectelor de
inventar”
361”Active biologice de natura stocurilor”
371”Mărfuri”
381”Ambalaje”

Soldul acestor bunuri este debitor și reprezintă valoarea stocurilor
achiziționate, pentru care s -au transferat riscuri și beneficii aferente, dar care la
sfârșitul perioadei contabile, sunt în curs de aprovizionare.26

24 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 122
25 Curs digital – UBB, pag 96
26 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 122

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

15
2.3 Contabilitatea producției în curs de execuție

Producția în curs de execuție cuprinde bunurile care nu au trecut prin toate
fazele procesului tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și recepției
tehnice sau necompletarea în întregime. Lucrările, serviciile și studiile neterminate,
intră tot în categoria bunurilor în curs de execție.
Pentru a evidenția în contabilitate aceste bunuri avem nevoie de grupa 33”
Produse în curs de execuție”. Această grupă cuprinde contul 331”Poduse în curs de
execuție” și contul 332”Servicii în curs de execuție”. Sunt conturi de active
circulante, după conținutul economic, iar după funcția contabilă sunt conturi de
activ. La sfârșitul perioadei se debitează cu, costul de producție al produselor și
serviciilor în curs de execuție ( producție neterminată), stabilit pe bază de inventar .
33”Producția în curs de
execuție” = 711”Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse”
Se creditează cu reluarea valorii produselor în curs de execuție la începutul
perioadei următoare.
7111”Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” = 32”Producția în curs de execuție”
Costul de producție al produselor și serviciilor în curs de execuție la sfârșitul
exercițiului financiar este reprezentat de soldul debitor al conturilor.27

2.4 Contabilitatea produselor

Grupa 34”Produse” cuprinde: contul 341”Semifabricate”, 345”Produse
finite”, 346”Produse reziduale”, 347”Produse agricole” și 348”Diferențe de preț la
produse”.28
Semifabricatele sunte acele produse al căror process tehnologic a fost finalizat
într-o secție (faza de fabricație) și care trec în continuare în procesul tehnologic al
altei secții (faza de prelucrare) sau se trimit către terți. 341 este un cont de active
circulante, cu funcție contabilă de active.
Debitul contului 341 cuprinde :
– Valoarea la cost de înregistrare sau la cost de pro ducție a semifabricatelor
intrate în contabilitate, precum și a plusurilor constatate la inventariere.
341”Semifabricate” = 711”Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse”
– Valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor aduse de la terți.
341”Semifabricate” = 354”Produse aflate la terți”/401”Furnizori”
Se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor scăzute din
gestiune în urma vânzării acestora către clienți, precum și cu lipsurile contatate la
inventariere.

27 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară” , editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 124, 125
28 OMFP/2014 Reglmentările contabile privind situațiile financiare anuale consolidate, capitolul 16”Funcțiunea
conturilor”

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

16
711”Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” = 341”Semifabricate”
Vânzarea produselor se înregistrează în conturi diferite de cele prezentate mai
sus, respective în debitul contului 4111”Clienți” și în creditul conturilor din grupa
70”Cifra de afaceri netă ” și 4427”Taxa p e valoarea adăugată colectată”.
a) Vânzarea produselor

4111”Clienți” = %
70”Cifra de afaceri netă”
4427”TVA colectată”
b) Scăderea din gestiune
711”Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” = 34”Produse”
– Valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor trimise la terți.
345”Produse finite ” = 341”Semifabricate”
– Valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor consummate în cadrul
entității.
301/302 Materii prime/material
consumabile = 341”Semifabricate”
– Valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor distruse de calamități.
6587”Cheltuieli privind calamități și
alte evenimente similare = 341”Semifabricate”
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea la preț de î nregistrare a
semifabricatelor existente în stoc la sfârșitul exercițiului financiar. 29
Produsele finite este un cont de active circulante, de activ ce reflect existența
și mișcarea stocurilor de produse finite. 30Sunt reprezentate de acele bunuri care au
parcurs toate fazele procesului de fabricație, au fost recepționate și corespund din
punct de vedere calitativ și cantitativ și se găsesc depozitate în scopul vânzării lor
către terți. Sunt reflecatte în contabilitate prin intermediul contului 345”Produse
finite”.

Debitul contului cuprinde:
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite intrate în depozit din
secțiile de producție, precum și a plusurilor constatate la inventar.
345”Produse finite” = 711”Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse”
– Valoarea de înregistrare a produselor finite aduse de la terți.
345”Produse finite” = 354”Prodse aflate la terți”

29 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 125, 126, 127
30 Traian Ovidiu Calotă, ”Contabilitate de la teorie la practică – Metodă și modelare”, editura Universitară Bucure ști
2017, pag 172

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

17
Se creditează cu:
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite scăzute din gestiune în
urma vânzării acestora către terți, pecum și cu lipsurile contatate la inentariere.
711”Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” = 345”Produse finite”
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite trimise la terți.
354” ”Prodse aflate la terți” = 345”Produse finite”
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite livrate magazinelor proprii
de desfacere.
371”Mărfuri” = 345”Produse finite”
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite acordate salariaților ca plată
în natură.
421”Personal salarii datorate” = 345”Produse finite”
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite cuvenite entităților
prestatoare, cuvenite ca plată în natură.
462”Creditori diverși”/ 401 ”Furnizori” = 345”Produse finite”
– Valoarea donațiilor de produse finite.
6582”Cheltuieli privind donațiile și subvențiile
acordate” = 345”Produse finite”
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite consummate în cadrul
unității.
% = 345”Produse finite”
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”
303”Materiale de natura obiectelor de
inventar”
381”Ambalaje”
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite distruse de calamități.31
6587”Cheltuieli privind calamitățile și
evenimentele similar” = 345”Produse finite”
Soldul final este debitor și scoate în evidență produsele finite existente în
patrimoniu la preț de înregistrare.32
Produsele reziduale cuprind rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile,
rezultate în procesul tehnologic de fabricație. Înregistrarea în contabilitate a
produselor rezid uale se face cu ajutorul contului 346 ”Produse reziduale”, face parte
din activele circulante și are funcția contabilă de activ.

31 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 127, 128
32 Traian Ovidiu Calotă, ”Contabilitate de la teorie la practică – Metodă și modelare”, editura Unive rsitară București
2017, pag 173

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

18
În debitul contului intră:
– Valoarea la preț de înregistrare sau la costurile de producție a produselor
reziduale intrate î n entitate din producție proprie.
346”Produse reziduale”
= 711”Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”

– Valoarea la preț de înregistrare a produselor reziduale aduse de la terți
346”Produse reziduale”
= 354/401 ”Produse aflate la terți”
”Furnizori”
Creditul contului conține:
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor reziduale scoase din gestiune.
711” Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse” = 346”Produse reziduale”
– Valoarea de înregistrare a produselor reziduale trimise la terți.
354”Produse aflate la terți” = 346”Produse reziduale”
Valoarea la preț de înregistrare a produselor reziduale existente în stoc la finele
perioadei contabile reprezinta debitul acetui cont.
Produsele agricole reprezintă rezultatele activelor biologice ale entității ce
cuprind: copaci tăiați, lână, lapte, ouă, bumbac, fructe culese, etc. Daca sunt
prelucarte produsele agricole rezultă produse finite cum ar fi: îmbrăcăminte,
covoare, fire, cherestea, zahăr, brânză, etc. 347 ”Produse agricole” este contul prin
intermediul căruia se ține evidența contabilă. Este un cont ce aparține activelor
circulate si are funcția contabilă de activ.33
În debitul contului 347”Produse agricole” se înregistrează:
– Valoarea la preț de înregistrar e a produselor agricole intrate în evidență și
plusurile constatate la inventariere.

Se creditează cu :
– Valoarea la preț de înregistrare a produsleor agricole scăzute din gestiune, în
urma vânzării acestora
711”Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” = 347”Produse agricole”
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor agricole transferate magazinelor
proprii de desfacere
371”Mărfuri” = 347”Produse agricole”
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor agricole acordate salariaților ca
plată în natură
421”Personal -salarii datorate” = 347”Produse agricole ”

33 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 129 347”Produse agricole” = 711” Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

19
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite acordate acționarilor,
asociaților sau unităților prestatoare, ca plată în natură;
462”Creditori diverși” = 345”Produse finite”
– Valoarea donațiilor de produse agricole
6582 ”Cheltuieli privind donațiile și
subvențiile acordate” = 347”Produse agricole ”
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor agricole reținute pentru a fi
consummate
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor agricole distruse de calamități
6587 ”Cheltuieli privind calamitățile și
alte evenimente similare” = 347”Produse agricole ”
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea la preț de înregistrare a
produselor agricole existente în stoc la finele perioadei contabile.
Diferențele de preț la produse ține evidența diferențelor între prețul standard
(prestabilit) și costul de producție al produselor obținute. Se evidențiază prin contul
348”Diferențe de preț la produse”, după conținutul economic este cont rectificativ
al valorii de înregi strare al produselor, iar după funcția contabilă este cont
bifuncțional. Înregistrările în acest cont se pot efectua și prin formule contabile în
roșu.
Creditul acestui cont cuprinde:
– Diferențele nefavorabile de preț (prețul prestabilit mai mic decât costul de
producție), aferent intrărilor de produse în gestiune.
348”Diferente de preț la produse”
= 711”Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse”
– Diferența de preț în minus sau favorabile repzrtizate asupra produselor ieșite
din gestiune.
348” Diferente de preț la produse”
= 711 (în roșu) ”Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse”
Creditul contului 348 cuprinde:
– Diferențele de preț favorabile aferente produselor intrate în gestiune
711”Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” = 348 (în roșu) 348” Diferente de preț
la produse”
Soldul conturilor reprezintă diferențele de preț ( nefavorabile, favorabile)
aferente produselor existente în stoc la sfârșitul perioadei contabile .34

2.5 Contabilitatea stocurilor aflate la terți

Stocurile aflate la terți sunt reprezentate în contabiliatate prin grupa
35”Stocuri aflate la terți”. Cuprinde următoarele conturi: 351”Materii și materiale

34 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universităț ii „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 130, 131, 132 301/ 302”Materii prime”
”Materiale consumabile” = 347”Produse agricole ”

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

20
aflate la terți”, 354”Produse aflate la terți”, 356”Active biologice de natura stocurilor
aflate la terți”, 357”Mărfuri aflate la terți”, 358”Ambalaje aflate la terți”.
Se debitează cu
– Prețul de înregistrare al stocurilor trimise la terți
35”Stocuri aflate la terți” = %
301”Materii prime”
302”Materii consumabile”
303”Obiecte de inventar”
341”Semifabriate”
345”Produse finite”
346”Produse reziduale”
361”Active biologice de natura stocurilor”
371”Mărfuri”
381”Ambalaje”
– Prețul de înregistrare al stocurilor în curs de aprovizionare
35”Stocuri aflate la terți” = 401”Furnizori”
În creditul contului se înregistrează prețul stocurilor intrate în gestiune (aduse
de la terți) sau aflate în curs de aprovizionare.
% = 35”Stocuri aflate la terți”
301301”Materii prime”
302”Materiale consumabile”
303”Obiecte de inventar”
341”Semifabricate”
345”Produse finite”
346”Produse reziduale”
361”Active biologice de natura stocurilor”
371”Mărfuri”
381”Ambalaje”
401”Furnizori”
Soldul debitor al conturilor reflectă valoarea stocurilor aflate la terți sau în
curs de aprovizionare la sfârșitul exercițiului financiar.35

2.6 Contabilitatea activelor biologice de natura stocurilor

Un active biologic este o plantă vie sau un animal viu. Cupride două ca tegorii:
active biologice productive (pentru care se aplică reguli de evaluare a imobilizărilor
corporale) și active biologice de natura stocurilor ( urmează a fi recoltate ca produse
agricole sau vândute ca active biologice). Exemple de active biologice d e natura
stocurilor sunt animalele deținute în vederea vânzării, animalele destinate producției
de carne, culturile ( porumb și grâu) și copaci crescuți pentru cherestea.36

35 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 134, 135
36 Corpul experților contabili și contabililor experți din România, Ghid practic de aplicare a reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin ordinul Ministrului Finanțelor Publice
nr.1802/2014, editura CECCAR București 2015, pag 516

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

21
Evidențierea în contabilitate a activelor biologice de natura stocurilor se face
prin intermediul contului 361”Active biologice de natura stocurilor” . După
conținutul economic este un cont de active circulante.
Fiind un cont de activ se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a unor
astfel de active:
– Achiziție de la furnizori:
a) cu plata ulterioară
% = 401”Furnizori”
361”Active biologice de natura stocurilor”
4426 ”TVA deductibilă”
b) pentru facturi nesosite
c) cu plata imediată
% = 5121”Conturi curente la bănci”
361”Active biologice de natura
stocurilor” (531”Casa”)
4426 ”TVA deductibilă” (542”Avansuri de trezorerie”)
– Obținute din produ cție proprie, plusuri la inventa r și sporuri în greutate

– Aduse de la terți:
361”Active biologice de natura
stocurilor” = 356 „Animale aflate la terți”

– Aduse ca aport la capitalul social:
361”Active biologice de natura
stocurilor” = 456” Decontări cu asociații privind
capitalul”
– Primate de la unitate sau subunități
361”Active biologice de natura
stocurilor” = %
481”Decontări între unități și subunități”
482”Decontări între subunități”
– Primate cu titlu gratuit
361”Active biologice de natura
stocurilor” = 7582 ”Venituri din donații și subvenții
primite”

În creditul contului intră valoarea la preț de înregistrare a activelor biologice
de natura stocurilor scăzute din gestiune ca urmare:
% = 408”Furnizori -facturi nesosite”
361”Active biologice de natura
stocurilor”
4428”TVA neexigibilă”
361”Active biologice de natura
stocurilor” = 711” Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse”

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

22
– Vânzări către clienți (în cazul celor achiziționate)
a) Vânzare propriu -zisă
b) Scăderea din gestiune
606”Cheltuieli privind activele
biologice de natura stocurilor” = 361”Active biologice de natura
stocurilor”
– Vânzării către clienți (cazul celor obținute din producție proprie):
a) vânzarea propriu -zisă
b) scoatrea din gestiune
– Livrări la unități sau subunități
% = 361”Active biologice de natura
stocurilor”
481”Decontări între unitate și
subunități”
482”Decontări între subunități”

– Lipsei la inventor
606”Cheltuieli privind activele
biologice de natura stocurilor” = 361”Active biologice de natura
stocurilor”
– Trimiterii la terți
356”Animale aflate la terți” = 361”Active biologice de natura
stocurilor”
– Sacrificării în abatorul propriu
a) scăderea din evidență
606”Cheltuieli privind activele
biologice de natura stocurilor” = 361”Active biologice de natura
stocurilor”
b) obținerea de produse
– Pierderilor din calamități
6587 Cheltuieli privind calamitățile
și alte evenimente similare” = 361”Active biologice de natura
stocurilor” 4111”Clienți” = %
7018”Venituri din vânzarea activelor biologice de
natura stocurilor”
4427”TVA colectată”
4111”Clienți” = %
7018”Venituri din vânzarea activelor biologice de
natura stocurilor”
4427”TVA colectată”
711” Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” = 361”Active biologice de natura
stocurilor”
345”Produse finite” = 711” Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

23
Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea la preț de înregistrare a
activelor biologice de natura stocurilor existente în gestiune la finele perioadei
contabile. 37

2.7 Contabilitatea mărfurilor

Mărfurile sunt reprezentate de bunurile materiale cumpărate în scopul
revânzării sau de produsele predate spre vânzarea magazinelor proprii. 38
Contul 371”Mărfuri” este un cont de active circulante, de activ și reflectă
existența și mișcarea mărfurilor.39
Funcția contabilă a contului 371 este de activ, iar dupăa conținutul economic
este un cont de active circulante.
Debitul contului înregistrează:
– Valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor achiziționate de la furnizori,
inclusive taxa pe valoare adăugată d eductibilă
% = 401”Furnizori”
371”Mărfuri”
4426 ”TVA deductibilă”
– Valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor, reprezentând aport în natură la
capitalul social
371”Mărfuri” = 456”Decontări cu asociați
privind capitalul”
– Valoarea unor astfel de bunuri material constatate plus la inventor
371”Mărfuri” = 607”Cheltuieli privind mărfurile”
SAU
607”Cheltuieli privind
mărfurile” = 371”Mărfuri” (în roșu)
– Valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor primate cu titlu gratuit
371”Mărfuri” = 7582 Venituri din donații și
subvenții primite”
– Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile,
materialelor de natura obiectelor de inventar, activelor biologice de natura
stocurilor și ambalajelor, vândute ca atare:
371”Mărfuri” = %
301”Materii prime”
302”Materiale consumabile ”
303”Obiecte de inventor”
361”Active biologice de natura stocurilor”
381”Ambalaje”

37 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Co ntabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 137, 138
38 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 140
39 Traian Ovidiu Calotă, Contabi litate de la teorie la practică –Metodă și modelare, editura Univeritară București
2017, pag 171

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

24
– Valoarea la preț de înregistrare a produselor finite trnsferate magazinelor
proprii
371”Mărfuri” = 345”Produse finite”
– Valoarea terenurilor folosite pentru constituirea de ansambluri de locuințe
destinate vânzării, reclasificate ca mărfuri
371”Mărfuri” = 211”Terenuri și amenajări de
terenuri”
– Valoarea adaosului commercial și a taxei pe valoarea adăugată neexigibilă în
situația evidențierii bunurilor la prețul de vânzare cu amănuntul
371”Mărfuri” = %
378”Diferențe de preț la mărfuri”
4428”TVA neexigibilă”
Creditul contului înregistrează:
– Valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor ieșite din unitate prin vânzare;
constatate minusuri la inventor precum și pierderile din deprecieri
– Valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor donate terților
6582 ”Donații și s ubvenții acordate” = 371”Mărfuri”
– Valoarea la preț de înregistrare a mărfurilortrimise spre prelucrare sau care
sunt în custodie la terți
357”Mărfuri aflate la terți” = 371”Mărfuri”
– Valoarea adaosului comercial și a taxei pe valoarea adăugată neexigibilă
aferente mărfurilor ieșite și scăzute din gestiune în comențul cu amănuntul
% = 371”Mărfuri”
378”Diferențe de preț la mărfuri”
4428 ”TVA neexigibilă”
– Valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor distruse de calamități
6587 ”Cheltuieli privind calamitățile și
alte evenimente similare” = 371”Mărfuri”
Soldul contului 371 este debitor și reflectă valoarea la preț de înregistrare a
mărfurilor existente în stoc la finele perioadei contabile .40

2.8 Contabilitatea ambalajelor

Ambalajele sunt acele bunuri care asigură protecția materiilor prime,
mărfurilor, materialelor, produselor, etc, pe perioada transportului și depozitării.
Asigură prezentarea mărfurilor în vederea comercializării. Sunt grupate în două
categorii:
o ambalaje de transport care circulă pe principiul restituirii, a căror valoare se
cuprinde în facturile emise de furnizori, dar nu se decontează și sunt

40 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 140, 141, 142 607”Cheltuieli privind
mărfurile” = 371”Mărfuri”

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

25
evidențiate prin intermediul conturilor 419 „Clienți – creditori”, respectiv 409
„Furnizori – debitori”
o ambalaje de transport care circulă după principiul vânzării – cumpărării, fiind
facturate clienților, separat de materiale, produse, mărfuri și a căror evidență
contabilă se ține prin intermediul contului 381 „Ambalaje”
Contul 381”Ambalaje” este un cont de activ și se debitează cu valoarea
ambalajelor care sunt:
– Achiziționate de la furnizori cu decontare ulterioară
% = 401”Furnizori”
381”Ambalaje”
4426 ”TVA deductibilă”
– Achiziționate din avansuri de trezorerie
% = 542”Avansuri de trezorerie”
381”Ambalaje”
4426 ”TVA deductibilă”
– Obținute din producție proprie
381”Ambalaje” = 345”Produse finite”
– Aduse ca aport în natură la capitalul social
381”Ambalaje” = 456”Produse finite”
– Aduse de la terți
381”Ambalaje” = 358”Ambalaje aflate la terți”
– Primate cu titlu gratuit
381”Ambalaje” = 7582 ”Donații și subvenții primite”
– Nerestituite furnizorilor, în situația în care acestea circulă pe principiul
restituirii
381”Ambalaje” = 409”Furnizori -debitori”
Se creditează cu valoarea ambalajelor care sunt:
– Trimise terților
358”Ambalaje aflate la terți” = 381”Ambalaje”
– Scăzute din evidență în urma vânzării, precum și lipsuri la inventor
608”Cheltuieli privind ambalajele” = 381”Ambalaje”
– Constatate plus la inventariere
608”Cheltuieli privind ambalajele” = 381 (în roșu) ”Ambalaje”
– Distruse de calamități
6587 Cheltuieli privind calamitățile și
alte evenimente similare” = 381”Ambalaje”
Contul 381 are sold debitor și reprezintă valoarea la preț de înregistrare a
ambalajelor care circulă după principiul vânzării – cumpărării, existente în gestiune
la finele perioadei contabile.41

41 Nicolae Balte ș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 147, 148, 149

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

26
2.9 Contabilitatea ajustărilor

Ajustari pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mișcare.
Atunci când valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar,
valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabila netă, prin constituirea
unei ajustări pentru depreciere . Aceste feluri de ajustări se constituie de obicei la
finalul perioadei contabile după operațiunea de inventariere și sunt contabilizate prin
intermediul conturilor sintetice din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor
și producției în curs de execuție”.
În funcție de conținutul economic sunt conturi recti ficative a valorii contabile
a stocurilor și producției în curs de execuție iar după funcția contabilă sunt conturi
de pasiv .
Creditul contului cuprinde valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și
producției în curs de execuție constituite sau ma jorate .

681” „Cheltuieli de exploatare privind amortizările,
provizioanele și ajustările ” = 39”Ajustări pentru
deprecierea stocurilor și
producției în curs de
execuție”

Debitul cuprinde valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și
producției în curs de execuție constituite sau majorate .
39”Ajustări pentru deprecierea
stocurilor și producției în curs de
execuție” = 781” Venituri din provizioane și
ajustări pentru depreciere ”
Valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de
execuție constituite la finele exercițiului financiar sunt reprezentate în soldul creditor
al conturilor.42

2.10 Contabilitatea reducerilor comerciale

Reducerile acordate de furnizor îmbracă doua forme și anume:
o reduceri comerciale
o reduceri financiare
Reducerile comerciale primate de la furnizor sunt acordate la data livrării
produselor și înscrise pe factura de achiziție. Ele se ajustează în sensul reducerii
costul de achiziție al bunurilor. Se evidențiaza cu ajutorul contului 609”Reduceri
comerciale primate” , respective al contului 709”Reduceri comerciale acordate”, pe
seama conturilor de terți . Atunci când reducerile comerciale reprezintă evenimente
ulterioare datei bilanțului, acestea se înregistrează la data bilanțului în contul 408
„Furnizori – facturi nesosite“, respectiv contul 418 „Clienți – facturi de întocmit“ și
se reflectă în situațiile financiare ale exercițiului pentru care se face raportarea dacă

42 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”, editura Universității „Lucian Blaga” din
Sibiu 2015 , pag 150

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

27
sumele respective se cunosc la data bilanțului. Reducerile comerciale sunt
reprez entate de trei forme:
Risturnul reflectă o reducere acordată de furnizor, clienților, de regulă, la finele
anului, pentru întreaga cantitate de bunuri achiziționate în cursul anului.
Remiza este reprezentată de o reducere comercială acordată de furnizori
cumpărătorilor permanenți cu statut preferențial, celor care comandă peste o anumită
cantitate de bunuri, pentru considerație față de cumpărători și poziția acestora pe
piață. Modul de înregistrare în contabilitate al remizei este asemănător cu cel al
rabatului.
Rabatul constituie o reducere din prețul de vânzare , acordată clienților în situația
în care bunurile livrate conțin defecte de calitate, expedierea acestora s -a efectuat cu
întârziere sau bunurile livrate nu corespund cu cele comandate. De asemene a, astfel
de reduceri se acordă odată cu vânzarea bunurilor la sfârșit de serie, vânzărilor
aniversare sau vânzărilor promoționale.
Reducerile financiare se mai numesc și sconturi de decontare acordate clienților
pentru achitarea datoriilor înainte de term enul normal de exigibilitate.
Cilentul consideră că reducerile financiare reprezintă venituri ale perioadei
indiferent de perioada la care se referă iar la furnizor, aceste reduceri reprezintă
cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se ref eră. Datorită fatului că
sunt reduceri ce apar în sfera afacerilor finaciare, reducerile comerciale reprezintă
pentru client un venit financiar iar pentru furnizor o cheltuială financiară. Este de
menționat că astfel de reduceri nu afectează baza de calcul a taxei pe valoarea
adăugată.
În cazul în care risturnul, remiza și rabatul reprezintă evenimente ulterioare
datei bilanțului, acestea se înregistrează la data bilanțului în contul 408 „Furnizori –
facturi nesosite”, respectiv contul 418 „Clienți – factu ri de întocmit”și se reflectă în
situațiile financiare ale exercițiului pentru care se face raportarea dacă sumele
respective se cunosc la data bilanțului.43

43 Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu,”Contabilitate financiră”, editura ”Universității – Lucian Blaga” din
Sibiu 2015, pag 168, 169

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

28
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA
STOCURILOR LA SC AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL

3.1 Scurt istoric al companiei

Denumirea societății: SC AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL
Forma juridică: societate cu răspundere limitată
Sediu social: Râmnicu Vâlcea,Vâlcea
Număr de înregistrare la registrul comerțului: J38/163/2000
Cod fiscal: 13135743
Cod CAEN: 4321
Capital subscris: 200 RON

Societatea c omercială AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL a fost înființată în anul
2000 , iar data de înregistrare a fost 23 iunie , același an . Codul CAEN al acestei
întreprinderi este 4321 Lucrări de instalații electrice . Este importator ș i distribuitor
de produse electro -hidraulice ș i electro -mecanice de activare a porț ilor, a barierelor
pentru trafic, porților batante, porți de translaț ie: BARRI 88; COMBI 740; GIRI 130;
MEC 900; APROLI 280; HINDI 880.
Are ca activități :44
 componente și accesorii metalice pentru porți, ferestre, lucarne, obloane,
jaluzele, copertine;
 componente și accesorii metalice pentru uși batante
 componente și accesorii metalice pentru uși culisabile ;
 rulmenți și lagăre principale, mecanice ;
 rulmenți pentru uși și ferestre culisante
Comerț en -gros
– echipamente HVAC, de refrigerare, instalații sanitare (en -gros) .
Din punct de vedere organizațional, studiul contabilității stocurilor din cadrul
entității AUTOMTIZĂRI PORȚI SRL constă în două etape și anume:
 Metoda aleasă de conducerea societății cu privire la evaluarea stocurilor se
evaluează la intrarea în societate a acestora prin metoda F.I.F.O;
 Metoda folosită pentu gestionarea stocurilor este metoda inventarului
permanent;

44 ro.kompass.com/c/automatizari -srl/ro023163/

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

29

3.2 Evoluția activelor circulante și evoluția stocurilor

Am realizat o analiză a evoluției activelor circulante pe 5 ani, respectiv o
evoluție a stocurilor.
Tabelul nr.1

Figura nr.1

După cum se observă în schema de mai sus, activele circulante oscilează de
la un an la altul. Astfel, în primul an sunt 258.038, al doilea an fiind aproximativ
dublu, adică 511.810, ca mai apoi, în 2014 să scadă brusc la 330.267, urmând ca în
următorii doi ani să își mențină o valoare aproximativ constantă, iar în ultimul an să
aibă o creștere până la 300.390.
Tabelul nr.2
Active circulante
Anul
2012 2013 2014 2015 2016 2017
258.038 511.810 330.267 283.870 283.224 300.390
Stocuri
Anul
2012 2013 2014 2015 2016 2017
36.019 5.985 12.468 38.696 31.798 50.026
258 038511 810
330 267
283 870 283 224300 390
2012 2013 2014 2015 2016 2017Active circulante

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

30
Figura nr.2

Stocurile înregistrează o valoare de 36.019 în primul an, urmând ca în
următorul an să aibă o scădere bruscă ajungând la 5.985. Din anul 2014, stocurile
sunt într -o continuă creștere, ajungând de la 12.468, în 2014, până la 50.026.
Am analiza t performanța financiară a firmei prin calculul soldurilor
intermediare de gestiune (SIG). Pentru calcularea acestor indictori, am apelat la
următoarele formule :
Tabelul nr.3
Nr. crt Indicatori Formule
1 Marja
comercială Venituri din vânzarea mărfurilor – cheltuieli cu mărfurile
2 Producția
exercițiului Qv(producția vândută) ± Qs(producția stocată) +
Qi(producția imobilizată)

3 Valoarea
adăugată Producția exercițiului + marja comercială – consumul
intermediar
Ci = ∑ (ct.601 + … + ct.628) !! – ct. 609,fără ct.607

4 Excedentul
brut din
exploatare
(EBE) Valoarea adăugată + subvenții din exploatare – cheltuieli
cu personalul – alte cheltuieli, impozite, taxe, vărsăminte
asimilate
5 Rezultatul
exploatării EBE + Alte venituri aferente exploatării(venituri din
despăgubiri,venituri vânzări active) – Ajustări
valoare(Amortizare,Provizioane) – Alte
cheltuieli(Ch.active cedate,Ch.cu amenzi,Ch.cu
majorări,Ch.cu donații)
6 Rezultatul
financi ar Venituri financiare – cheltuieli financiare
7 Rezultatul
brut Rezultatul din exploatare + rezultat financiar
8 Rezultatul
net Rezultat brut – impozit

36019
5985 1246838698 3679850026
2012 2013 2014 2015 2016 2017Stocuri
Stocuri

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

31
22468 19086 53010253416383009
345206
187285313345
261185
182898308958
255896
390
-1225402183288308836261298
182684308131
261298
2015 2016 2017Evoluția soldurilor intermediare de gestiune
Marja comercială Valparea adăugată Execeednt brut din exploatare
Rezultatul exloatării Rezultatul financiar Rezultat brut
Rezultat netTabelul nr.4
Nr.crt Indicatori Anul
2015 2016 2017
1 Marja comercială 22 468 19 086 53010
2 Producția exercițiului 268 143 408 000 325 322
3 Valoarea adăugată 253 416 383 009 345 206
4 Excedentul brut din
exploatare 187 285 313 345 261 185
5 Rezultatul exploatării 182 898 308 958 255 896
6 Rezultatul financiar 390 -122 5 402
7 Rezultatul brut 183 288 308 836 261 298
8 Rezultatul net 182 684 308 131 261 298

Figura nr.3

Conform calculelor realizate se observă că firma are ca obiect de activitate
principal producția. Excedentul brut din exploatare este pozitiv și a crescut de la
187 285 lei în anul 2015 până la 313 345 lei în anul 2016, scăzând mai apoi cu 52
160 lei în anul 2017.
Valoarea adăugată a crescut de la 253 416 lei în anul 2015, ajungând la
valoarea de 383 009 lei în 2016, apoi scade cu 37 803 în ultimu l an analizat.
Rezultatul financiar este în scădere din 2015 în 2016, dar în anul 2017
rezultatul financiar se îmbunătățește ajungând la 5 402 lei rezultând că situația din
interiorul firmei este stabilă.
Firma încheie exercițiul financiar cu profit, fiin d performantă din punct de
vedere financiar.

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

32
Am continuat prin analiza poziției financiare a firmei și am început cu
analiza structurii financiare ce cuprinde
Tabel ul nr.5
Nr.crt Indicatori Formule
1 Rata activelor
imobilizate Active imobilizate / Total active * 100

2 Rata imobilizărilor
necorporale Imobilizări necorporale / Active imobilizate *
100

3 Rata imobilizărilor
corporale Imobilizări corporale / Active imobilizate * 100

4 Rata imobilizărilor
financiare Imobilizări financiare / Active imobilizate * 100

5 Rata activelor
circulante Active circulante / Total active * 100

6 Rata stocurilor Stocuri / Active circulante * 100

7 Rata creanțelor Creanțe / Active circulante * 100

8 Rata
disponibilităților
bănești Inv.termen scurt + Casa și conturi la bănci /
Active circulante * 100

9 Rata cheltuielilor în
avans

Chețltuieli in avans / Total active * 100

Tabelul nr.6
Nr.crt Indicatori Anul
2015 2016 2017
1 Rata activelor imobilizate 3,56% 2,11% 6,96%
2 Rata imobilizărilor
necorporale 0% 0% 0%
3 Rata imobilizărilor
corporale 100% 100% 100%
4 Rata imobilizărilor
financiare 0% 0% 0%
5 Rata activelor circulante 96,44% 97,89% 93,05%
6 Rata stocurilor 13,63% 11,23% 16,65%
7 Rata creanțelor 81,50% 86,02% 75,60%

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

33

Figura nr.4

După cum se observă, activele imobilizate sunt într -o pondere de până 7% din
activele totale. Rata activelor circulante reprezintă 98%din activele totale, iar
stocurile aproximativ 17% din activele totale.

Figura nr.5

3.56% 2.11% 6.95%
96.44%
97.89%
93.05%
13.63% 11.23% 16.65%
2015 2016 2017Evoluția activelor imobilizate, a activelor
circulante și a stocurilor
Rata activelor imobilizate Rata activelor circulante Rata stocurilor
14%
96%2015
Rata stocurilor
Rata activelor circulante8 Rata disponibilităților
bănești 4,87% 2,75% 7,65%
9 Rata cheltuielilor în avans
0% 0% 0%

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

34
Figura nr.6

Figura nr.7

Tot în cadrul analizei performanței financiare a firmei am realizat analiza
situației financiare unde am avut în vedere :
Tabelul nr.7
Nr.crt Indicatori Formule
1 Rata lichidității
curente Active circulante / Datorii curente (peste 1,in
jurul ciferi 2)
2 Rata lichidității
imediate Active circulante – Stocuri / Datorii curente (0,8
– 1)
3 Rata lichidității la
vedere Disponibilități bănești / Datorii curente (0,2 –
0,3)

98%
11%2016
Rata activelor circulante
Rata stocurilor
17%
93%2017
Rata activelor circulante
Rata stocurilor

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

35
Tabelul nr.8

Figura nr.8

Rata lichidității curente este una favorabilă deoarece această proporție poate
asigura acoperirea cheltuielilor.

Analiza poziției financiare a firmei este reprezentată de analiza indicatorilor
de activitate.
Viteza de rotație a activului total:
1. Nr.rotații: Cifra de afaceri / Activ total
2. Durata unei rotații: Activ total / Cifra de afaceri * 365
Viteza de rotație a stocurilor:
1. Nr.rotații: Cifra de afaceri / Stocuri medii
2. Durata unei rotatii: Stocuri medii / Cifra de afaceri * 365
Stoc mediu = Stoc initial + Stoc final / 2 Indicatori Anul
2015 2016 2017
1 Rata lichidității curente 1,63 1,79 1,54
2 Rata lichidității
imediate 1,41 1,59 1,28
3 Rata lichidității la
vedere 0,080 0,050 0,12
1.631.79
1.54
1.411.59
1.28
0.08 0.05 0.12
2015 2016 2017Rata de lichiditate
Rata lichidității curente Rata lichidității imediate Rata lichidității la vedere

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

36
Tabel nr.9
Viteza de rotație a activului total 2015 2016 2017
Viteza de rotație a activului total ACTIV TOTAL
-Număr de rotații 0,99 1,48 1,17
-Durată zile 369 247 311
Viteza de rotație a stocurilor STOCURI
-Număr de rotații 11,36 12,12 9,28
-Durată zile 32 30 39

Viteza de rotație a activelor este optimă și înregistrează o îmbunătățire.
Sutomatizări porți își recuperează activul total din vânzare la 369 de zile în 2015,
247 zile în 2016, respectiv 311 zile în 2017.
Viteza de rotație a stocurilor înregistrează o evoluție nefavorabilă, durata de
recuperare a lor crescând de la 39 zile în anul 2015, la 39 zile în 2017.

Figura nr.9

Am realizat analiza și gestiunea riscului de firmă.
Tabelul nr.1 0
Nr.crt Indicatori Formule
1 X1 EBE/Datorii totale
2 X2 Capital permanent/ Total pasiv
3 X3 (Active circulante -Stocuri)/Datorii curente
4 X4 Cheltuieli financiare/ C ifra de afaceri
5 X5 Cheltuieli cu personalul/Valoarea adăugată
Tabelul nr. 11
Indicatori Anul
2015 2016 2017
X1 1,24 1,98 1,33
X2 0,44 0,45 0,39
X3 1,71 1,60 1,28 051015202530354045
2015 2016 2017Durata de rotație a stocuilor
2015 2016 2017

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

37

Z = 0,24X1 + 0,22X2 + 0,16X3 + 0,87X4 + 0,10X5
Tabelul nr.12
Anul
2015 2016 2017
Z 0,7 0,8 1,9

Figura nr.10

Firma prezintă o situație favorabilă din punct de vedere al riscului de firmă.

3.3 Operații cu stocuri la SC AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL

Pentru prezentarea aplicației din cadrul lucrării sunt folosite situațiile
contabile ce reflectă diverse mișcări în opera țiile cu stocuri din perioada
01.01.2013 – 31.12.2017. Cu ajutorul acestora sunt prezentate cât mai multe tipuri
de operații cu stocuri ce pot interveni în activitatea unei întreprinderi pe parcursul
unui exercițiu financiar. Fiecare operație prezentată est e însoțită de documentele
contabile corespunzătoare și se găsesc în anexele finale ale acestei lucrări.
Tabel nr. 13
Nr.
crt Operațiunea analizată
1. – achiziție materii prime
– darea în consum
– plata furnizorului

2. – cumpărare materiale consumabile 0.70.81.9
2015 2016 2017Modelul Canon și Holder
ZX4 0,0002 0,0004 0,00009
X5 0,25 0,18 0,24

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

38
– darea în folosință
3. – intrare de materiale de natura obiectelor de inventar
– darea în folosință conformfaturii
4. – aplicarea metodei F.I.F.O. în cazul scăderii din evidență a stocurilor de
materii prime
5. – reducerile comerciale în operațiile cu stocurile: rabat, risturn
6. – stocuri trimise spre prelucrare la terți

3.4 Prezentarea informațiilor și a formulelor contabile

 Operația 1: SC AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL achiziționează în data de
07.02.2017 de la furnizorul DEDEMAN SA, materii prime sub formă de 1585
panouri de lemn din molid, calitatea A pentru a realiza uși batante (1532 x
25,03 lei). Cheltuielile de transport aferente acestei tranzacții sunt de 100 0 lei,
cheltuieli de manipulare 671,40 lei lei. Furnizorul a plătit în data de
30.01.2017. În data de 28.02.2017 au fost date în folosință 1463 panouri la
preț de achiziție.
a. Înregistrarea datoriei față de furnizor și a intrării de materii prime
conform fac turii nr. 6900528433 din 07.02.2017.
– Valoarea de intrare (1532x 25,03) + 1000 + 671,40 = 40 017, 36 lei
– Preț de achiziție al unui panou 40 017,36 / 1532 = 26,12 lei

% = 401”Furnizori” 47 620,66
301”Materii prime” 40 017,36
4426”TVA deductibilă” 7 603,30

b. Darea în consum a materilor prime conform bonului de consum nr.
2045 din data de 28.02.2017.
– Valoarea de dat în consum 26,12 lei x 1486 = 38 812, 78
601”Cheltuieli cu materii prime” = 301”Materii prime” 38 812,78
c. Plata furnizorului conform ordinului de plată
401”Furnizori” = 5121”Conturi la bănci în lei” 47 620,66

 Operația 2 : Pe 09.02.2017 în urma rezultatului inventarierii pe trimestrul a
doilea al exercițiului financiar 01.02.2017 – 30.02.2017 SC
AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL constată un plus la inventariere în valoare
4202,97 lei materiale auxiliare și un minus de inventar la mter ialele
consumabile, respectiv 150 l motorină, adică 892,5 lei, imputabil.
a. Înregistrare plus de invenar.
3021” Materiale auxiliare ” = 6021 ” Cheltuieli cu materialele auxiliare” 4202,97
b. Înregistrarea minusului de combustibil.
6022 ” Cheltuieli privind combustibilii” = 3022”Combustibili” 892,5
 Operația 3: În data de 16.03.2017 sunt achiziționate materiale de natura
obiectelor de inventar și anume o imprimantă de la furnizorul Jisk România

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

39
SRL în valoare de 378,15 lei. Pentru a fi decontată contravaloarea facturii,
furnizorul a emis un bilet la ordin către beneficiar, termenul de decontare fiind
până în 30.03.2017.
a. Înregistrarea achiziției de materialelor de natura obiectelor de inventar.
% = 401”Furnizori” 450
303”Materiale de natura obiectelor de inventar” 378,15
4426”TVA deductibilă” 71,85

b. Înregistrarea biletului la ordin emis de furnizorul Jisk România SRL.
401”Furnizori” = 403”Efecte de plătit”
c. Decontarea biletului la ordin la data de 30.06.2017.
403”Efecte de plătit” = 5121”Conturi la bănci în lei”
 Operația 4: Societatea comercială AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL acordă un
avans furnizorului Teonic SRL în valoare de 156,58 lei pentru o aprovizionare
ulterioară cu materiale consumabile și anume piese de schimb pentru uși
culisabile. În 07.04.2017 se primesc aceste materi i la prețul de 176,09. Pe data
de 18.04.2017 se plătește restul de bani și se decontează avansul acordat
furnizorului.
a. Se înregistrează avansul acordat la Teonic SRL.
409”Furnizori -debitori” = 5121”Conturi la bănci în lei” 156,58
b. Înregistrarea materiilor consumabile intrate în unitate, precum și inregistrarea
datoriei față de acesta.
% = 401”Furnizori” 209,55
3024”Piese de schimb” 176,09
4426”Tva deductibilă” 33,46
c. Plata restului de bani și decontarea vansului acordat.
– Diferența de plată 209,55 – 156,58 = 52,97 lei
401”Furnizori” = % 209,55
5121”Conturi la bănci în lei” 52,97
409”Furnizori -debitori” 156,58
 Operația 5: Privind stocul de materii prime SC AUTOMATIZĂRI PORȚI
SRL prezintă următoarea situație (panouri de lemn pentru uși batante) pentru
luna mai 2017.
– Stoc inițial la începutul lunii 30 buc x 26,12 lei = 783,60 lei
– Pe parcursul lunii au existat următoarele intrări:45
o 02.05.2017 – 75 buc x 30,90 lei = 2 317,50 lei
o 12.05.2017 – 17 buc x 37,17 lei = 631, 89 lei
o 18.05.2017 – 300 buc x 28,19 lei = 8 457 lei
– Consumuri înregistrate :46
o 10.05.2017 – 45 buc
o 15.05.2017 – 9 buc
o 23.05.2017 – 135 buc

45 Prețurile includ costul efectiv al materiilor prime, cheltuielile de transport și cheltuielile de manipulare
46 Consumurile înregistrate pe parcursul lunii martie

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

40
a. Înregistrarea celor 75 panouri din lemn din data de 02.05.2017.

% = 401”Furnizori” 2 757,83
301”Materii prime” 2 317,50
4426”Tva deductibilă” 440,33

b. Înregistrarea consumuli de 45 buc aplicând metoda F.I.F.O.
601”Cheltuieli cu materiile prime” = 301”Materii prime” 1 271
25 buc x 26,12 = 653
20 buc x 30,90 = 618
1 271
c. Înregistrarea celor 17 buc de panouri din lemn.
% = 401”Furnizori” 751,95
301”Materii prime” 631,89
4426”Tva deductibilă” 120, 06
d. Înregistrarea consumului de panouri din lemn, conform metodei F.I.F.O.
601”Cheltuieli cu materiile prime” = 301”Materii prime” 300,97
6 buc x 30,90 = 185,46
3 buc x 37,17 = 115,51
300,97

e. Înreistrarea celor 300 buc de panouri din lemn din data de 18.05.2017.
% = 401”Furnizori” 10 063,83
301”Materii prime” 8 457
4426”Tva deductibilă” 1 606,83
f. Înregistrarea a 135 buc panouri din lemn date în consum.
601”Cheltuieli cu materii prime” = 301”Materii prime” 4 703,65
100 buc x 37,19 =3 717
35 uc x 28,19 = 986,65
703,65
 Operația 6: Societatea comercială AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL cumpără
pe data de 22.06.2017 de la furnizorul Valoris SRL, 176 de balamale pentru
uși batante, cupru antichizat de 10 296 lei. Furnizor ul acordă un rabat de 5%.
– Factura întocmită de furnizor va cuprinde următoarele elemente:
Valoarea produseor: 10 296 ( 176 buc X 58,5 lei)
Rabat (5%): 514,8
Baza de calcul a TVA: 978,12
TVA deductibilă (19 %): 185,84
Valoarea totală a facturii : 1 169,96

a) Recep ția materiilor prime:
% = 401”Furnizori” 1 169,96
301”Materii prime” 978,12
4426”Tva deductibilă” 185,84

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

41
b) Achitarea furnizorului din contul de la bancă:
401”Furnizori” = 5121”Conturi la bănci în lei” 1 169,96
 Operația 7: În cursul lunii iulie 2017, AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL,
achiziționează de la furnizorul SECPRAL COM SRL un sistem de
autom atizare ușă de garaj auto, la preț de achiziție de 41 365.86 . La sfârșitul
lunii, clientul primește factura pentru un ristu rn de 6% din valoarea produselor
achiziționate.
Se înre gistrează factura privind reducerea comercială emisă de furnizor:
401”Furnizori” = 609”Reduceri commercial primate” 2 481,95

 Operația 8: Se achiziționează furnir estetic( 150 plăci) și 4 găleți cu vopsea
de la furnizorul MILKA SRL în valoare de 32 105,46 cu plata imediată din
contul bancar ( inclus tva).
% = 5121”Conturi la bănci în lei” 32 105,46
301”Materii prime” 13 589,80
302”Materiale consumabile” 12 415,62
4426”Tva deductibilă” 6 100,04
 Operația 9 : Se plătește dintr -un avans de trezorerie suma de 65 019,34,
reprezentând achiziția a 320 placaje MDF și a 70 cutii de lac.
% = 542”Avansuri de trezorerie” 65 019,34
301”Materi prime” 25 845,65
302”Materiale consumabile” 37 938,02
4426”Tva deductibilă” 1 235,67

 Operația 10: Au fost cumpărate 7 plăci de furnir tehnic în valoare de 689,58
de la furnizorul AGORA SRL. Furnizorul nu a întocmit factură.
% = 408”Furnizori facturi nesosite” 820,06
301”Materii prime” 689,58
4428”Tva neexigibilă” 131,02

 Operația 11: Am dat spre import 70 plăci de cherestea la 450 lei , respectiv
756 cutii de șuruburi la prețul de 22,54. Valoarea bunurilor include accize și
taxe.
% = 446” Alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate 48 541,12
301”Materii prime” 31 500
302”Materiale consumabile” 17 041,12
 Operația 12: Se primesc ca donație 57 placaje PAL și 18 cutii de șaibe de la
ALMATK SA, în valoare de 20 458,54 lei.
% = 7582”Venituri din donații
primite” 20 458,54
301”Materii prime” 20 292
302”Materiale consumabile” 166,54

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

42
 Operația 13: Valoarea de 31 254,12 a unor plăci din fibre de lemn reprezintă
aport în natură la capitalul social.
301”Materii prime” = 456”Decontări cu acționarii/asociații
privind capitalul” 31
254,12
 Operația 14: Clientul Popescu Marian este nemulțumit de funcționarea unui
sistem în valoare de 12 145 pentru poarta de la garaj și cere dezmembrarea
acestuia.
– Înregistrarea materiilor prime rezultate din dezmembrarea sistemului.
301”Materii prime” = 601”Cheltuieli cu materiile prime ” 12 145
 Operația 15: În data de 17.09.2017 s- au dus spre gravare 14 placaje pentru
ușile batante, prețul acestora fiind de 1 689,54 lei
351”Materii și materiale
aflate la terți” = 301”Materii prime” 1 689,54
– Aduse de la terți
301”Materii prime” = 351”Materii și materiale aflate la
terți” 1 689,54

 Operația 16: 21 balamale ascunse pentru uși fără falț și 17 clanțe, în valoare
de 1 478,80 sunt consummate ca materie primă în cadrul societății.
301”Materii prime” = % 1 478,80
341”Semifabricate” 970.02
345”Produse finite” 508,78
 Operația 17: Sunt vânduți 12 bușteni, reprezentând mărfuri, la clientul Lincu
Cosmin , în valoare de 933 lei.
4111”Clienți” = % 1 110,27
707” Venituri din vânzarea mărfurilor ” 933
4427”Tva colectaă” 177,27
– Scoaterea din gestiune a mărfurilor.
607”Cheltuieli privind mărfurile” = 371”Mărfurile” 1 110,27

 Operația 18: Am donat la un azil de bătrâni 17 plăci de lemn pentru uși, în
valoare de 1 002 lei.
6582”Donații acordate” = 301”Materii prime” 1002

 Operația 19: Pentru că a fost innundat depozitul, au fost distruse 40 plăci de
lemn și 54 cutii de lac.
6587” Cheltuieli privind calamitățile și alte
evenimente similare = % 3 448,66
301”Materii prime” 2 423,20
302”Semifabricate” 1 025,46
 Operația 20: SC AUTOMATIZĂRI PORȚI se aprovizionează de la
furnizorul HORNBACH cu echipament de lucru, cost de achiziție 569,94, lei
Tva 19%. Se achită furnizorul din contul bancar. Echipamentul de lucru este

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

43
distribuit către salariați, iar cota de 30% din contrava loarea acestora se reține
acestora din drepturile de salarii.
– Achiziția de materii de natura obiectelor de inventor.
% = 401”Furnizori” 678,23
303”Materiale de natura obiectelor de inventor” 569,94
4426”Tva deductibilă” 108,29
– Achitarea furnizorului .
401”Furnizori” = 5121” Conturi la bănci în lei” 678,23
– Distribuirea echipamentelor către salariați.
% = 303”MAteriale de natura
obiectelor de inventor” 569,94
603” Cheltuieli privind materialele
de natura obiectelor de inventar” 398,98
4282” . Alte creanțe în legătură cu
personalul” 170,98
Concomitent, în debitul contului 8035 ” Stocuri de natura obiectelor de inventar date
în folosință ” 569,94 lei.
– TVA colectată aferentă contravalorii echipamentului de lucru suportată
de salariați .
4282” Alte creanțe în legătură cu
personalul ” = 4427”Tva colectată” 62,69
– Reținerea contravalorii echipamentului de lucru, inclusiv taxa pe valoarea
adăugată, de la salariați din drepturile de salarizare .
421” Personal – salarii datorate” = 4282” Alte creanțe în legătură
cu personalul ” 233,67

– Scăderea din evidență a echipamentului de lucru, cu ocazia declasării
acestuia .
Creditul contului 8035 ”Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință ”
569,94 lei
 Operația 21 : Am dat spre personalizare 20 p lăci de lemn și 17 clanțele în
valoare de 958.
32”Stocuri în curs de aprovizionare” = 401”Furnizori” 958
– Valoarea stocurilo cumpărate pentru care s -a încheiat procesul de
aprovizionare .
% = 32”Stocuri în curs de aprovizionare” 958
301”Materii prime” 755
3021”Materiale auxiliare” 203
 Operația 22: Din procesul de producție se obțin 352 uși la prețu l de
achiziție de 1 27 5 lei. Se predau depozitului de produse pe baza bonului de
predare. Se vând clienților 30 0 uși, la un preț negociat de 1 200, inclusive
Tva 19%. Se descarcă gestiunea
– Se obțin produse finite.

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

44
345”PRoduse finite” = 711” Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” 448 800
– Se vând 300 uși.
4111”Clienți” = % 428 400
701”Venituri din vânzarea produselor
finite” 360 000

4427”Tva colectă” 68 400
– Se descarcă gestiunea .
711” Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse” = 345”PRoduse finite” 291 600

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

45
CONCLUZII

Indiferent de natura sa, orice activitate economico -financiară ocazionează
diverse consumuri de muncă trecută, aici se încadrează și acele activități care privesc
valorile de natură stocabilă. Stocurile și producția în curs de execuție sunt
componente foarte importante ale activelor circulante deoarece condiționează
desfășurarea activității oricărei unități economice.
Potrivit Regulamentului Contabil, activele circulante cuprind ansamblul
bunurilor și serviciilor destinate atât vânzării în starea în care au fost achiziționate
sau după prelucrarea lor în procesul de p roducție, cât și consumului lor la prima
utilizare.
Pentru a -și desfășura activitatea corect, unitatea trebuie să țină cont de o temă
destul de importantă și anume contabilitatea stocurilor. Prin intermedul acestei teme
este prezentată în mare parte activitatea unei firme, fie ea una de producție, comerț
sau prestări de servicii.
Înregistrarea stocurilor în contablitate duce la aflarea cantității de produse
realizate de firmă, valoarea costulu i de obținere a acestui produs, respectiv prețul la
care se vând produsele .
Pentru ca activitatea să fie cât mai profitabilă, firma ar trebui să încerce să
diminueze cât de mult posibil costul de obținere al acestor produse, dar și vânzarea
lor la un preț cât mai mare pentru a obține un profit cât se poate de consistent. De
asemenea trebuie aleasă cea mai bună metodă de evaluare a stocurilor.
Pentru ținerea corectă a evidenței contabile și pentru înregistrarea corectă î n
contabilitate a mișcă rilor stocurilor se folosesc o serie de documente necesare la
recepți a mărfurilor, pentru încărcarea în gesiune, pentru înregistrarea în evidența
magazinelor și în contabilitate, pentru ținerea contabilităț ii analitice pe sortimente
de stocuri, pentru inventariere a stocurilor, pentru stabilirea lunară a T.V.A.
deductibilă ș i T.V.A. colectată , etc.
Desfășurearea normală a pro cesului de desfacere este condiționată în primul
rând de buna organizare și desfășurarea procesului de aprovizionare . Un control
riguros asuprea mișcării și existenței stocurilor de mărfuri în cadrul societății se
poate realiza numai dacă s-a asigurat consemnarea tuturor operațiilor economice î n
documentele primare. La o analiză mai atentă se poate aprecia că gestiunea analitică
a stocurilor nu este nu mai o problemă internă a î ntrepriderii. Metodele de evaluare a
socurilor au implicații financiare, ele antrenează efecte atât asupra rentabilității, cât
și a fiscalității. Inventarierea corectă a stocurilor este o problemă de constituire a
informaț iei cons olidată în situaț iile fianciar -contabile de sinteză și raportare care
sunt standardizate .

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

46
PROPUNERI

În concluzie, SC AUTOMATIZĂRI PORȚI SRL îș i poate propune ca
principale obiective:
 controlul gestiunii s tocurilor pentru evitarea situațiilor de supra ș i sub –
dimensionarea acestora; o propunere ar fi diminuarea stocurilor pentru
produsele care nu se cer pe piață și aprovizionarea ritmica și la timp cu
produsele căutate pe piață (se poate realiza un studiu de piață sau o analiză
economică pentru a se afla care sunt c ele mai cumpă rate produse). În acest fel
se obț in venituri mai mari și automat se generează profit;
 introducerea unui sistem modern pentru identif icarea produselor precum
achiziț ionarea unor case de marcat pentru citirea codurilor de bare de pe
produse, care ar avea un efect pozitiv în gest ionarea mai bună a ieș irilor
stocurilor din magazine;
 creșterea vitezei de rotație a stocurilor în vederea realizării unor venituri câ t
mai rapide;
 urmărirea realizării contractelor ș i a planului de aprovizionare; pentru a
exploata la maxim acest obieciv e ste necesar ă încheierea contractelor cu
furnizori i cât mai apropiați de punctele de vânzare (pentru a scădea costurile)
și încheierea unor contracte c u scadențe câ t mai mari;

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

47
BIBLIOGRAFIE

1. Victor Munteanu, Alice Țînța, Rodica Munteanu, Mirela Niculae, Mariana
Burlacu ,,Bazele Contabilității”, editura Universitară București 2017
2. Nicolae Balteș, Alina Teodora Ciuhureanu, „Contabilitate financiară”,
editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu 2015
3. OMFP 1802/2014 Reglementări co ntabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate
4. Nicolae Bal teș, Alina Teodora Ciuhureanu, „ Bazele contabilității –
fundamente teoretice și practice”, editura Tehno Media Sibiu 2016
5. Traian Ovidiu Calotă, „ Contabilitate de la teorie la practică – Metodă și
modelare”, editura Universitară București 2017
6. Corpul experților contabili și contabililor experți din România, Ghid practic
de aplicare a reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
consolidate aprobate prin ordinul Ministrului Finanțelor Publice
nr.1802/2014, editura CECCAR București 2015
7. Legea nr. 82/1991 – Legea contabilității, republicată cu modificările și
completările ulterioare prin O.U.G. nr.79/2014 (M.Of. nr.902/11.12.2014).
8. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modifică rile și completările
ulterioare
9. Brătian Vasile ,,Analiza economico -financiară a întreprinderii” , editura
Universității ,,Lucian Blaga” Sibiu, 2013
10. Calotă Traian -Ovidiu ,,Contabilitate de la teorie la practică , Ciclul contabil
și închiderea exercițiului financiar” , editura Universitară 2013
11. Ristea Mihai ,, Contabilitatea financiară a întreprinderii”, editura
Universitară, București 2015
12. Ristea Mihai ‚ Călin Oprea ,,Bazele contabilității” , editura Did actică și
Pedagogică, București 2014
13. Feleagă Niculae, Ionașcu Ion ,,Tratat de contabilitate financiară” vol. I și
vol.II, editura Economică, București 2014
14. Feleagă Niculae ,,Contabilitate aprofundată” , editura Economică, București,
2014 Petrescu Silvia ,, Analiză și diagnostic financiar contabil” , editura
CECCAR, București, 2015.
15. Marin Toma ,,Inițiere în auditul situațiilor financiare ale unei entități” ,
editura CECCAR, București, 2013

Contabilitatea stocurilor. Studiu de caz la SC ATOMATIZĂRI PORȚI SRL

48
INDEXUL TABELELOR ȘI AL GRAFICELOR

TABEL DENUMIRE
Tabel 1 Active circulante
Tabel 2 Stocuri
Tabel 3 Solduri intermediare de gestiune – formule
Tabel 4 Solduri intermediare de gestiune – calcule
Tabel 5 Indicatori de structură ai activului – formule
Tabel 6 Indicatori de structură ai activului – calcule
Table 7 Rate de lichiditate – formule
Table 8 Rate de lichiditate – calcule
Tabel 10 Calculul vitezelor de rotație a activelor circulante, respectiv a
stocurilor
Table 11 Riscul de firmă – formule
Tabel 12 Riscul de firmă – calcule
Tabel 13 Calcul ”Z”

FIGURA DENUMIRE
Figura 1 Evoluția activelor circulante
Figura 2 Evoluția stocurilor
Figura 3 Evoluția solduri intermediare de gestiune
Figura 4 Evoluția indicatorilor de structură ai activului
Figura 5 Evoluția r atei stocurilor și a activelor circulante pe anul 2015
Figura 6 Evoluția ratei stocurilor și a activelor circulante pe anul 2016
Figura 7 Evoluția ratei stocurilor și a activelor circulante pe anul 2017
Figura 8 Evoluția ratelor de lichiditate
Figura 9 Durata de rotație a stocurilor
Figura 10 Modelul lui Canon și Holder