Asistență socială – învățământ la distanță [611202]

1
Student: [anonimizat] 2a : Realizați și analizați o posibilă „rută” în sistemul de protecție socială pe care
o poate urma un copil cu disabilități ușoare abandonat la naștere (scenariu)

Scenariu: Copilul T. E. este fiica lui T. A. cu paternitate nerecunoscută și s -a născut
prin operatie cezariană, scor Apgar 7. Diagnosticul la externare: malnutriție fetală, varus al
metatarsului bilateral, în obser vație pentru o afecțiune suspectat infecțioasă, anemie neonatală
precoce, șold instabil. În baza sesizării unității spitalicești, un asistent social din cadrul
Serviciului pentru prevenirea marginalizării sociale, trafic, migratie si repatrieri a discutat cu
mama copilului nou născut despre prevenirea separării copilului de familie.
Mama copilului a declarat în scris că nu este de acord cu integrarea acestuia în familie
deoarece nu are condiții materiale și financiare pentru a -l putea crește și educa. Totod ată a
solicitat în scris instituirea unei măsuri de protecție. Ca urmare s -a dispus plasamentul în
regim de urgență la asistent maternal profesionist. (conform art. 64 al Legii nr. 274/2004
privind protecția și promovarea drepturilor copilului , cu completă rile aduse de L egea
286/2018). Ulterior, î n baza sentinței judecatorești, plasamentul în regim de urgență a fost
înlocuit cu măsura de protecție specială a plasamentului la asistent maternal profesionist. În
vederea reevaluării situației care a condus la instituirea măsurii de protecție s -au efectuat
vizite la domiciliul mamei și a familiei extinse și s -a solicitat anchetă socială de la domiciliul
acesteia.
Din ancheta socială rezultă că mama copilului este născută în anul 1984, are
domiciliul legal în jud ețul I ., dar locuiește în fapt în judetul A. Aceasta se află într -o relație de
uniune conse nsuală, iar casa în care locuiește este proprietatea mamei concubinului. Nu este
angajată, dar prestează diverse munci ocazionale. Mama și concubinul ei nu au fost i mplicați
în certuri sau alte violențe față de vecini și comunitate, însă sunt cunoscuți ca fiind
consumatori de băuturi alcoolice. Primăria de la domiciliul mamei nu recomandă integrarea
copilului în familie, iar mama a fost de acord cu adopția copilului, deoarece declară că nu are
posibilități financiare și materiale pentru creșterea și educarea lui. Mama a fost informată și
invitată să se adreseze Serviciului de evaluare și monitorizare asistenți maternali pentru a
solicita vizitarea copilului , însă aceas ta nu a făcut niciun demers în acest sens.

2
La întâlnirea de informare și consiliere a mamei cu privire la efectele și consecințele
adopției, aceasta și-a menținut poziția, astfel încât se continu ă plasamentul la asistent maternal
și se fac demersurile pent ru încredințarea copilului în vederea adopției, în condițiile Legii
273/2004 privind adopția copilului, modificat ă de Legea 57/2016 și completată în 2018.

Tema 2b : Analizați importanța cunoașterii cauzelor care au determinat ajungerea
copiilor în stradă și a perioadei de când se află în stradă în demersul recuperativ al
copiilor străzii de către serviciile de asistență socială.

Copiii stră zii sunt acele persoane care stau permanent sau numai într -o anumită perioadă a
zilei pe stradă (în sensul larg al te rmenului, incluzând adăposturi improvizate, sistemul de
canalizare, autovehicule sau clădiri abandonate etc.), procurându -și singure sau în grup
mijloacele de existență, prin activități legale sau ilegale. Aceste persoane nu beneficiază de un
nivel optim d e protecție din partea părinților (dacă aceștia trăiesc / este menținută legătura cu
ei) ori a oricăror instituții abilitate de lege1.
Din punct de vedere al duratei de timp petrecute în strad ă, exist ă câteva categorii de
copii ai stră zii, general accepta te de că tre speciali ști2:
1) copii ai str ăzii de durată (accep țiunea clasic ă) – sunt cei care tr ăiesc permanent în strad ă,
fiind lipsi ți de locuin ță și educa ție; nu au nici un fel de legatur ă cu familia și nici cu institu țiile
de protec ție socială; de regu lă, ajung în aceast ă situa ție din cauza destr ămării familiei de
origine;
2) copii ai străzii sezonieri (cei care se află circumstan țial în strad a, în func ție de anotimp);
reprezint ă majoritatea copiilor străzii ; au o legatur ă oarecare cu familia la care s e întorc
period ic, dar ajung în strada datorită tensiunilor și violen ței intrafamiliale;
3) copii ai străzii ocazionali (sunt trimi și de propria familie în strad ă să presteze servicii
pentru bani , iar unii merg din proprie iniț iativă/nesupraveghere) care își petrec timpul liber
cerșind, în spatele acestora existând adulț i care -i abuzeaz ă financiar.
Dupa criteriul relației cu familia ș i criteriul vârstei, discut ăm despre patru categorii de
copii și tineri care tr ăiesc în strad ă3:
I. Copiii care tr ăiesc num ai în strad ă și care nu au leg ături cu familia sau cu institu ția de
ocrotire – acești copii tr ăiesc permanent în strad ă și supravie țuiesc printr -o adaptare continu ă
la regulile inumane ale străzii . Își procur ă bani prin munc ă, cer șit, prostitu ție sau furtu ri

1 Organizația “Salvați copiii” – Evaluarea fenomenului „copiii și tinerii străzii”, București, 2014, pag.6
2 Pop, Luana Miruna – coordonator , Dicționar de politici sociale , București, Editura Exp ert, 2002, pag. 202
3 Organizația “ Salvați copii i” – Copiii străzii și drogurile , București, 2003, pag. 10

3
mărunte. Starea lor de igien ă și sănătate e total improprie, iar comportamentul e puternic
marcat de mediul străzii . Pot fi întâlni ți în canale, sta ții de metrou, șantiere abandonate etc.
Aproape to ți consum ă "aurolac", alcool și tutun, o parte dintre e i declarând c ă ar dori "s ă ia
heroina", dar nu au suficien ți bani și se mul țumesc cu "aurolacul".
II. Copiii care muncesc în strad ă și care se întorc de regul ă zilnic în familiile lor – în general,
acești copii nu frecventeaz ă școala, cazurile de analfabeti sm fiind des întâlnite. Se afl ă ziua în
strada (mare parte obliga ți de c ătre părinți/rude ), încercând s ă câștige bani prin cer șit sau prin
alte activit ăți (sp ălatul ma șinilor, vânzarea de m ărfuri, înc ărcat și descă rcat de m ărfuri,
colectarea de obiecte rec iclabile, furturi sau prostitu ție). De regul ă, seara se întorc în familiile
lor cu banii câ știgați.
III. Tinerii care tr ăiesc în strad ă – Prezen ța lor în strad ă este urmarea e șecurilor de reintegrare
ale institu țiilor guvernamentale sau neguvernamentale di n trecut. Ace ști tineri, de și nu mai
sunt nici copii, nici adolescen ți, din punct de vedere fizic și legal, totuș i ei sunt asimila ți, în
continuare, categoriei copiilor străzii . De regul ă, ei sunt lideri ai grupurilor de copii ai străzii ,
cei care "fac" re gulile grupului și cei care ofer ă protec ție și sprijin celorlal ți membri.
Supravie țuiesc din diverse munci (în general, munci grele), cer șit sau furturi, iar ad ăposturile
sunt total insuficiente. Tinerii pot fi v ăzuti în canale, sta ții de metrou, șantiere abandonate etc.
IV. Copiii care tr ăiesc cu p ărinții în strad ă
Datele furnizate constant de comisiile de specialitate au indicat procente mari de persoane
care trăiesc sub pragul săr ăciei. Aceast ă situa ție a condus la pierderea locuin țelor de c ătre
unele fa milii care au ajuns s ă trăiască împreun ă cu copiii sub cerul liber sau în ad ăposturi
improvizate în bar ăci, ș antiere abandonate etc. P ărinții supravie țuiesc cer șind împreun ă cu
copiii lor sau din alte munci prestate de copii. În aceasta categorie au fost inclu și și tinerii
care tr ăiesc în strad ă și au devenit p ărinți.

Cu privire la cauzele care au determinat ajungerea copiilor în stradă, acestea se pot
grupa în 2 categorii mari:
– La nivel de societate : sărăcia, urbanizarea societății, care au atras după ele slăbirea
controlului societății asupra familiei, controlului școlii asupra copiilor cu probleme în
familie. In aceste cazuri intervine abandonul școlar, reintegrarea școlară este din ce în ce
mai dificilă, iar lipsa educației, per ansamblu, reprezintă un factor care agravează situația
copiilor străzii.
– La nivel de familie : pe fondul sărăciei și a lipsurilor, se ajunge la violență în familie,
consum de alcool, situații de abuzuri asupra membrilor familiei, inclusiv a copiilor, divorț
între parinți, apariț ia unor relații de concubinaj cu parteneri violenți, t oate acestea ducând,

4
în final, la ajungerea lor în stradă. Majoritatea persoanelor care se află în stradă au ajuns
în această situație după ce au fugit de acasă sau din centre de plasament, după ce au f ost
izgonite de acasă sau externate din instituții de protecție. O parte din aceștia sunt plecați
de acasă cu acordul părinților/rudelor, trimiși practic la cerșit, ajutând familia să facă rost
de bani. Mulți copii cerșesc împreună cu un părinte sau altă r udă / frate / soră mai mare.
Aceștia prezint ă un risc ridicat de abandon definitiv al c ăminului familial, fie pentru c ă
vor ajunge s ă considere, sub influen ța altor copii din strad ă, că banii cer șiți li se cuvin, fie
din cauza presiunilor sau violen țelor c omise de p ărinți asupra lor de a contribui cu mai
mulți bani la cheltuielile zilnice ale familiei .
Efecte le fenomenului sunt deosebit de grave. În plan individual , copiii au tulbur ǎri de
comportament, sunt violen ți, agresivi, devin victime ale abuzurilor s exuale, contracteaz ǎ
diverse boli și le perpetueaz ǎ, nu cunosc și, implicit, nu respectă normele morale, culturale și
valorile societ ǎtii în care tr ǎiesc. Î n plan social , consecin țele se manifest ǎ prin extinderea
analfabetismului, a delincven ței juvenile, rǎspândirea prostitu ției și chiar nașterea unor copii
în strad ǎ.
Cunoașterea cauzelor care au determinat ajungerea copiilor în stradă și, în același timp, a
perioadei de când se află în stradă sunt foarte importante pentru rezultatele demersului
recuperati v angajat de serviciile de asistență socială.
Astfel, reintegrarea copiilor străzii este cu atât mai dificilă, cu cât perioada petrecut ă în strad ă
este mai mare, datorita obiș nuințelor și stilului de via ță pe care și l-au însu șit. Cu c ât petrece
un timp m ai îndelungat pe strad ǎ, cu at ât copilul se va îndep ărta de regulile unei vie ți normale
de familie, normele sociale vor fi înlocuite cu “libertatea” mediului stradal, va avea
comportamente deviante care îl îndep ǎrteaz ǎ tot mai mult de șansa de reintegrare social ǎ. In
acela și timp, t ânǎrul care a petrecut o mare parte a vie ții sale pe strad ǎ are foarte pu ține șanse
de integrare socio -profesional ǎ, perpetuâ nd stilul de via țǎ stradal și în perioada sa adult ǎ.
Traiul în mediul stradal mul ți ani ș i-a pus amprent a asupra personalit ății lui, formându -i
anumite deprinderi și obiceiuri de via ță ce pot fi greu înlaturate.
În funcție de cauzele identificate, activitatea recuperatorie trebuie să fie centrat ă pe
ameliorarea psiho -comportamental ă (prin terapii individua lizate sau de grup), reinser ție
școlar ă, reinser ție socială , reintegrare familial ă. O interven ție eficient ă trebuie s ă urmăreasc ă
desprinderea de vechile obi șnuinte, de vechiul mediu de via ță și nu doar asigurarea nevoilor
primare (spa țiu de locuit, sigu ranță, hrană). Programele de prevenire a abandonului familial și
școlar și de integrare/reintegrare familial ă și școlar ă trebuie s ă aibă o structura flexibil ă și să
țină cont de aspectele educaț ionale, familiale, dar și sociale, comunitare, într-un sistem
integrat. Trebuie avut în vedere că, în unele cazuri, f iind o surs ă de venit pentru întreaga

5
familie, p ărinții pot fi reticen ți în ceea ce prive ște implicarea copiilor în program ele de
asistență social ă, deci acestea trebuie s ă urmăreasc ă o abordare a situaț iei familiei în
ansamblu, ținând cont și de aspectul practice al rezisten ței la schimbare, î n general.

Referințe bibliografice
 Nistor, Gheorghița, Asistența socială a familiei , suport de curs nepublicat. Facultatea
de Sociologie și Asistență Soci ală, Universitatea București, 2018 -2019
 Pop, Luana Miruna – coordonator, Dicționar de politici sociale , București, Editura
Expert, 2002
 Organizația “Salvați copiii” – Copiii străzii și drogurile , București, 2003
 Organizația “Salvați copiii” – Evaluarea fen omenului „copiii și tinerii străzii”,
București, 2014