.asistenta Sociala In Institutiile Statului

INTRODUCERE

Situația din perioada comunistă

„Nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu”. (Iez. 18,23). Iată mesajul pe care în zadar, timp de aproape jumătate de veac, Biserica Ortodoxă Română l-a transmis regimului dintr-un stat socialist, totalitar și insensibil la Hotărârea Sfântului Sinod nr. necesitățile spirituale și morale ale poporului. Orice problemă care privea viața religioasă era evitată în mod flagrant în abordările mass-media comunistă, Biserica fiind marginalizată sistematic și tenace. Dar acest aspect s-a vădit spre apusul erei comuniste, căci începutul a fost brutal și feroce, amintind de perioada persecuțiilor creștine, când mii de clerici și credincioși au fost arestați și întemnițați, sfârșindu-se în colonii de muncă, în lagăre și la canal, jertfa lor generând imense valori spirituale ale poporului român. Alții au luat drumul pribegiei, al sihăstriei și înstrăinării, însă cu toții au făcut parte de generația de martiri ai comunismului.

În chip miraculos, Biserica a supraviețuit ;…..cu siguranță, mai ales datorită rugăciunilor ridicate de către ei la Dumnezeu.

Ce ar fi însemnat oare întunecata „epocă de aur” comunistă fără prezența Bisericii ? „Un teolog anglican mărturisea că și-a pus adesea întrebarea cum

a rezistat Ortodoxia veacuri în șir, fără universități sau academii, nealterată și având o spiritualitate atât de vie. După ani de cântări, același teolog constată că viața cultică a Ortodoxiei a fost aceea care a reușit performanța să ofere un plus permanent ridicat spiritualității răsăritene.” 1/

Și pentru perioada comunistă afirmația este perfect valabilă. Câți oameni, după zile întregi de îngurcitare a propagandei atee comuniste, nu s-au retras în umbra unei icoane sub epitrahilul unui duhovnic și și-au regăsit echilibrul sufletesc, încărcându-și bateriile pentru a rezista în continuare minciunii impuse și imposturii.

______________________

1 ***, Almanah Bisericesc, Ed. Sfintei Arhiepiscopii, București, 1998, p.70

Trebuie să amintim că un rol deosebit în dobândirea sentimentului religios, în perioada comunistă, l-a avut familia, stâlpul de bază al unei societăți. Cele mai multe lucrări despre credință și biserică au fost preluate din familie sau impuse ca o normă socială. De exemplu, pentru cei mai mulți tineri apartenența la o anumită religie apare ca o nevoie de confort psihic și de comunicare, de integrare socială sau apropierea de divinitate. Dar, și preoții au avut un rol deosebit, căci ei prin Biserică au putut să-i învețe pe oameni adevărul, binele și frumosul care trebuie să fie într-o societate în armonie deplină. Căci, scopul venirii lui Mesia în lume a fost acela de a realiza mântuirea, deci de a reașeza pe om și întregul univers în plinătatea dragostei lui Dumnezeu. Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, la plinirea vremii a împlinit această operă unicat prin întrupare, jertfă, înviere și înălțare la cer, oferind astfel posibilitatea edificării unui cer mare și a unui pământ mare.

Pe lângă această lucrare fundamentală pe care nu o putea realiza decât El, Mântuitorul Hristos a oferit lumii întregi legea iubirii, extinzând sfera acesteia la toți semenii (inclusiv vrăjmașii), ca fii ai Aceluiași Părinte .

După strălucitul exemplu al Învățătorului lor, Sfinții Apostoli, fără să neglijeze lucrarea sacramentului sau misiunea didactică încredințată lor, s-au aplecat și asupra suferințelor semenilor. Totuși, dacă perioada persecuțiilor a însemnat pentru întreaga Biserică martiraj și efort pentru menținerea și mărturisirea credinței, Edictul de la Mediolan (313) a constituit și momentul de reluare a activităților caritabile ale Bisericii, de astă dată într-o formă mai instituționalizată și mai complexă.

Biserica nu este așadar un organism închis. Ea este dispusă să colaboreze cu toate compartimentele societății pentru promovarea binelui. În acest sens, după descătușarea comunistă, mai marii Bisericii Ortodoxe române s-au străduit și au reușit să-și extindă misiunea dată de Iisus Mântuitorul, dincolo de ziduri ce până nu demult păreau de nepătruns și nemângâiate de către Duhul Sfânt.

Astăzi în celulele deținuților, în cazărmile militare și la căpătâiul bolnavilor preoții înalță rugăciuni către Dumnezeu și dau îndrumare duhovnicească celor aflați în nevoință.

C A P I T O L U L I

Începuturile de asistență religioasă după 1989

Prin strădania unor slujitori destoinici ai Patriarhiei Române, începând cu anul 1995 s-au semnat protocoalele de acordare a asistenței religioase în unitățile militare ale armatei, poliției, jandarmeriei și penitenciarelor, în cele de pază și protecție, precum și în unitățile spitalicești. Protocoalele încheiate își au temeiul în textul Constituției – art. 25(5) și în tradiția poporului român.

a. Protocolul încheiat de către Patriarhia Română cu

Ministerul Apărării Naționale – 11.10.1995

Până la adoptarea „Legii clerului militar și a asistenței religioase în armată”, între Ministerul Apărării Naționale și Patriarhia Română se încheie următorul Protocol, care prevede : „În Armata României se reia activitatea de asistență religioasă, cu caracter permanent, care are menirea să răspundă cerințelor religioase, morale și spirituale ale militarilor și să contribuie la educația religioasă, patriotică, civică și etică a acesteia”.1/

Aliniamentul al doilea stipulează: „Activitatea de asistență religioasă se organizează de către Patriarhia Română și Ministerul Apărării Naționale și se va desfășura în timpul stabilit prin programul orar al unităților, ținând seama de specificul și cerințele generale ale sistemului militar și de particularitățile armei sau unității militare. Clerul se va constitui și va acționa în acest scop, va funcționa la nivelul Departamentului pentru Politică de Apărare și Relații Internaționale și a unităților prevăzute la anexele nr. 1 și 2 ale prezentului Protocol.

______________________

1 Protocol încheiat la data de 11.10.1995 între Ministerul Apărării Naționale și Patriarhia Română, aliniatul 1.

Patriarhia Română prin eparhiile sale va asigura personalul clerical necesar, în funcție de cerințele armatei și la solicitarea Ministerului Apărării Naționale. 2/

Cu aceste cuvinte personalul care va face parte din clerul militar va trebui instruit special în vederea apărării laturii spirituale a statului, dar și în vederea apărării naționale.

„Participarea militarilor la serviciile religioase și la programul de asistență religioasă se va desfășura în deplină libertate, în funcție de apartenența confesională a acestora, fiind exclusă orice activitate cu caracter prozelitist. Comandanții unităților militare vor sprijini militarii de alte confesiuni decât cea ortodoxă, la cererea acestora, pentru a beneficia de asistență religioasă, din partea Bisericii sau a clerului cărora aparțin, în condițiile stabilite la punctul doi al prezentului Protocol”. 3/ Trebuie să amintim că, confesiunile care au fost acceptate la noi în țară în sec. al XX-lea au fost:

cultul baptist prin „Statutul la organizare și funcționare a cultului creștin baptist din R.P.R.” 4/ în anul 1950;

cultul adventist de ziua a șaptea prin „Statutul de organizare și funcționare a cultului AZS” (Decretul 1203/1950 al Mișcării Adunării Naționale). 5/

cultul creștin după Evanghelie prin „Statutul cultului creștin după Evanghelie” (Decretul lege nr. 1203 din 11.11.1950). 6/

cultul penticostal prin „Decretul nr. 1203 din 11.11.1950 ca Biserica lui Dumnezeu Apostolică”. 7/ etc.

La baza acestora stă ecumenismul religios sau împăcarea, toleranța, dialogul între slujitorii și reprezentanții acestor confesiuni precum

______________________

2 IBIDEM, aliniat 2

3 IBIDEM, aliniat 3

4 Diac.Petre David; Sectologie, Ed.Sfintei Arhiepiscopii a Tomisului, Constanța, 1999, p.46

5 IBIDEM, p. 64

6 IBIDEM, p. 69

7 IBIDEM, p. 79

și între credincioșii diferitelor biserici, care constituie o încercare a timpurilor noastre. Ecumenismului i se cere autenticitate în Hristos și Biserica sa, renunțare la secularizare, la idei filozofic – păgâne, reînnoirea vieții prin morala Evangheliei.

În continuare Protocolul prevede : „Preotul se subordonează din punct de vedere administrativ comandantului structurii în care este încadrat și se conformează regulilor și îndatoririlor prevăzute de legile țării și regulamentelor pentru personalul civil din Ministerul Apărării Naționale.

Din punct de vedere spiritual . canonic, este supus Episcopului locului, cu respectarea rânduielilor bisericești”. 8/

„Preotul este îndrumătorul religios și spiritual în unitatea și garnizoana în care-și desfășoară activitatea pe baza unui program integrat în planul de activități al unității aprobat de comandant și are de regulă următoarele îndatoriri:

cultivă în sufletele militarilor credința strămoșească, sentimentul datoriei față de țară și popor, dragostea și respectul față de memoria și jertfele înaintașilor, dezvoltă sentimentul demnității și onoarei militare, sentimentul patriotic și al răspunderii față de îndeplinirea misiunilor încredințate;

desfășoară activitate de educație moral – religioasă, etică și civică a militarilor, cadrelor militare și personalului civil, în incinta unităților militare;

colaborează cu alți factori educaționali pentru organizarea serviciilor religioase în cadrul unor evenimente importante din istoria și spiritualitatea poporului român: sărbători naționale, religioase, aniversări, comemorări și evocări, Ziua Eroilor, Ziua Armatei Române, zilele categoriilor de forțe ale armatei, armelor, unităților,

______________________

8 Protocol cit., aliniatul 4

depunerea jurământului militar, încorporarea și trecerea în rezervă, etc.;

oficiază serviciile religioase, administrează Sfintele Taine, asigură mărturisirea și împărtășirea personalului militar și civil și desfășoară activități de protecție individuală în unități, pe terenul de instrucție și în aplicație, în timp de pace și de companie;

acordă asistență religioasă în spitalele militare și la închisoarea militară, acolo unde nu există;

își face cunoscută opinia sa când socotește necesar sau când i se solicită, în cazul pedepsirii disciplinare a militarilor;

previne și combate prin mijloace pastorale specifice faptelor antisociale, cele îndreptate împotriva ordinii constituționale ori a capacității de luptă;

se îngrijește împreună cu comandantul de starea morală, psihică și disciplinară a militarilor;

acordă atenție deosebită problemelor de educație privind familia”.9/

Preotul trebuie să fie un bun misionar, iar activitatea sa în aceste instituții ale statului trebuie să fie foarte bună, fiind în același timp un bun exemplu pentru enoriașii (militarii) săi.

Fiind blând, calm, bun, iubitor, dăruind din aceste calități ale sale enoriașilor (militarilor) săi, atunci și aceștia vor fi buni, iubitori de Dumnezeu, dar și de patrie. Preotul trebuie să le insufle militarilor iubirea de Dumnezeu, dar și cea de neam și patrie.

Spune un mare părinte al zilelor noastre:

„E frumoasă patria! Preoții noștri, de-a lungul istoriei, au făcut de toate pentru popor, au luptat, au îmbărbătat. Preoții sunt cei care știu tainele oamenilor. V-ați gândit vreodată la lucrul acesta? Preoții sunt cei care știu toate tainele oamenilor, pentru că le aud la spovedanie. Preotul este confident cu autoritate de Sus al tuturor credincioșilor. Confidentul e

______________________

9 IBIDEM, aliniatul 5

însă și sfătuitor.” 10/ Dar, să nu uităm totuși că, preotul are un mare dar de la Dumnezeu pe care-l primește prin Sfânta Taină a Preoției. El sfințește: viața, natura, roadele, evenimentele vieții oamenilor, sfințește istoria, sfințește trecerea dincolo; iar hainele preotului este tocmai un semn al solidarității misiunii și rostului lui.

„În desfășurarea activității sale, preotul are statut de consultant al comandantului unității în problemele religioase duhovnicești, civice și patriotice și morale”. 11/

Preotul pentru a fi ales să-și ducă misiunea înpsirii disciplinare a militarilor;

previne și combate prin mijloace pastorale specifice faptelor antisociale, cele îndreptate împotriva ordinii constituționale ori a capacității de luptă;

se îngrijește împreună cu comandantul de starea morală, psihică și disciplinară a militarilor;

acordă atenție deosebită problemelor de educație privind familia”.9/

Preotul trebuie să fie un bun misionar, iar activitatea sa în aceste instituții ale statului trebuie să fie foarte bună, fiind în același timp un bun exemplu pentru enoriașii (militarii) săi.

Fiind blând, calm, bun, iubitor, dăruind din aceste calități ale sale enoriașilor (militarilor) săi, atunci și aceștia vor fi buni, iubitori de Dumnezeu, dar și de patrie. Preotul trebuie să le insufle militarilor iubirea de Dumnezeu, dar și cea de neam și patrie.

Spune un mare părinte al zilelor noastre:

„E frumoasă patria! Preoții noștri, de-a lungul istoriei, au făcut de toate pentru popor, au luptat, au îmbărbătat. Preoții sunt cei care știu tainele oamenilor. V-ați gândit vreodată la lucrul acesta? Preoții sunt cei care știu toate tainele oamenilor, pentru că le aud la spovedanie. Preotul este confident cu autoritate de Sus al tuturor credincioșilor. Confidentul e

______________________

9 IBIDEM, aliniatul 5

însă și sfătuitor.” 10/ Dar, să nu uităm totuși că, preotul are un mare dar de la Dumnezeu pe care-l primește prin Sfânta Taină a Preoției. El sfințește: viața, natura, roadele, evenimentele vieții oamenilor, sfințește istoria, sfințește trecerea dincolo; iar hainele preotului este tocmai un semn al solidarității misiunii și rostului lui.

„În desfășurarea activității sale, preotul are statut de consultant al comandantului unității în problemele religioase duhovnicești, civice și patriotice și morale”. 11/

Preotul pentru a fi ales să-și ducă misiunea în rândul militarilor trebuie să aibă în primul rând studii teologice, o activitate pastorală în Biserică și societate, o stare de sănătate bună și după toate acestea are dreptul să devină un preot militar, însă el trebuie să aibă recomandarea Patriarhiei Române și de către Episcopia locului, unde este solicitat de Ministerul Apărării Naționale, potrivit criteriilor bisericești. Selecția se va efectua de o comise mixtă, formată din reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale și Patriarhia Română, pe baza unor examene și teste susținute de candidați.

Candidații care promovează examenul de selecționare vor fi încadrați și vor participa la un curs special în Academia de Înalte Studii Militare, cu durata de 60 zile, conform unor programe întocmite de Inspectoratul Statului Major General, în colaborare cu Patriarhia Română. 12/

Încadrarea și instalarea în funcție a preotului se face la recomandarea Patriarhiei Române, iar „preoții încadrați în structurile militare nu pot avea parohie” (alin. 10).

______________________

10 Dr. Antonie Plămădeanu, Preotul în Biserică, în lume, acasă, Ed.Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1996, p.154

11 Protocol cit., aliniatul 6

12 IBIDEM, aliniatul 7

„ Pentru coordonarea activităților de asistență religioasă în structurile militare se va organiza Secția de Asistență Religioasă a Armatei, în structura Departamentului pentru Politica de Apărare și Relații Internaționale.

Secția de Asistență Religioasă a Armatei va fi încadrată cu preoți precum și cu 1 – 2 ofițeri de stat major potrivit anexei nr. 1 și va fi condusă de un preot, un rang de vicar administrativ numit de ministrul apărării naționale la propunerea Patriarhiei Române, de care depinde canonic.”13/ Însă, Secția de Asistență Religioasă a Armatei are și atribuții generale, care sunt enumerate prin aliniatul nr. 13, iar acestea sunt:

organizează și coordonează activitatea de asistență religioasă, de educație moral – religioasă, patriotică și civică din structurile militare;

conlucrează cu conducerile altor culte decât cel ortodox, recunoscute de lege, care au credincioși în armată, se consultă cu acestea și stabilește de comun acord, modul de acordare a asistenței religioase;

face propuneri privind principiile de selecționare, recrutare și încadrare a preoților;

elaborează, cu avizul Patriarhiei Române, metodologia și tematicile programelor de educație moral – religioasă și se preocupă de baza materială, necesară desfășurării activităților de asistență și de educație moral – religioasă;

realizează, prin Direcția de Informare și Relații Publice, legătura cu presa militară, religioasă și civilă, precum și cu alte mijloace de informare în problemele specifice. 14/

„Preoții încadrați în structurile militare vor participa la programele pastorale organizate de Patriarhia Română și centrele eparhiale pentru personalul bisericesc (aliniatul 14); periodic se va analiza activitatea de asistență în educație moral – religioasă, patriotică și civică,

______________________

13 IBIDEM, aliniatul 12

14 IBIDEM, aliniatul 13

luându-se măsurile necesare în scopul și pregătirii și perfecționării acesteia”. 15/

„Serviciile religioase vor fi săvârșite în timp de pace în lăcașurile de cult ale unităților militare sau ale celor locale anume destinate, pe terenul de instrucție sau aplicații.

În raport cu posibilitățile existente, unitățile militare vor asigura spații corespunzătoare – prin amenajarea de lăcașuri de cult cu toate cele trebuincioase pentru desfășurarea serviciilor și asistență religioase. În propunerile de investiții pentru perioada 1995 – 2005 se vor prevedea fondurile necesare construirii, amenajării și dotării spațiilor adecvate.” 16/

Cu privire la salarizarea și ținuta preotului, Protocolul supune prin aliniatul 18: „Preoții angajați pe baza acestui Protocol vor fi încadrați și salarizați la nivelul funcțiilor de consilier, expert, inspector de specialitate (gradul profesional II – I/A, Anexa nr. 1 din Legea 40 (1991) la unitățile centrale și la nivelul funcțiilor de consilier, expert, inspector de specialitate (gradul profesional II – I/A, Anexa nr. 10 din Hotărârea de Guvern 281/1993 la celelalte unități. Ținuta preoților va fi cea canonică … încadrarea preoților în structurile armatei va începe în termen de 30 de zile de la semnarea prezentului Protocol”.

Trebuie amintit că prin noțiunea de militari, în sensul prezentului Protocol se înțeleg: militar în termen, cu termen redus, elev și student din instituțiile militare de învățământ; iar prin noțiunea de unitate se înțeleg și centrele de instrucție, centrele militare, depozitele și formațiunile cât și instituțiile de învățământ mediu și superior.

Și mai trebuie amintit că, prezentul Protocol a fost semnat de către GHEORGHE TINCA, ministrul Apărării Naționale și Patriarhul TEOCTIST al Bisericii Ortodoxe Române.

______________________

15 IBIDEM, aliniatul 15

16/. IBIDEM, aliniatul 16

b. Protocolul încheiat de către Patriarhia Română

cu Ministerul de Interne – 06.11.1997

Prezentul Protocol este încheiat cu privire la organizarea și desfășurarea asistenței religioase în Ministerul de Interne. El are în vedere prevederile art. 29, punctul 5 din Constituția României și tradițiile poporului român, în virtutea îndatoririlor pastoral – misionare ale Bisericii Ortodoxe Române. Știm că, o parte din tinerii încorporați îndeplinesc serviciul militar în unitățile de jandarmerii, grăniceri și pompieri aparținând Ministerului de Interne, și de asemenea în cadrul unităților de învățământ militar se formează numeroși elevi și studenți și este bine ca în procesul de instruire și formare să primească și o educație moral – creștină și să beneficieze de asistență religioasă.

Până la adoptarea unei legi care să reglementeze asistența religioasă în unitățile militare, între Patriarhia Română și Ministerul de Interne se încheie prezentul protocol care prevede: „În unitățile de jandarmi, pompieri, grăniceri și în instituțiile de învățământ ale Ministerului de Interne se reia activitatea de asistență religioasă menită să răspundă cerințelor spirituale, morale și civice ale militarilor, elevilor, studenților și salariaților civili”. 17/

„Activitatea de asistență religioasă se organizează de către Patriarhia Română și Ministerul de Interne și se va desfășura în timpul stabilit prin programul orar al unităților, ținând seama de specificul și cerințele generale ale sistemului militar…” 18/

„Participarea militarilor, elevilor, studenților și salariaților civili la programul de asistență religioasă este liberă, în funcție de apartenența confesională a acestora, fiind exclusă orice activitate cu caracter prozelitist.” 19/ Deci, preotul trebuie să fie un bun misionar și de asemenea trebuie să cunoască foarte bine doctrina creștin – ortodoxă, dar și cea a

______________________

17 Protocol încheiat la data de 05.11.1997 între Patriarhia Română și Ministerul de Interne, art.1

18 IBIDEM, aliniatul 2

19 IBIDEM, aliniatul 4

altor confesiuni în caz că se va ivi vreun caz de prozelitism, el trebuie să știe să acționeze în aceste condiții.

„Asistența religioasă se desfășoară în lăcașurile de cult (Biserici, Capele, Paraclise) ale unităților Ministerului de Interne , sau în Bisericile parohiale din zonă, precum și în spații special amenajate. Comandanții, în raport de posibilități, vor asigura, în fiecare unitate, organizarea de spații corespunzătoare pentru amenajarea sau construirea de lăcașuri de cult în care să se acorde asistență religioasă.

Patriarhia Română și Centrele eparhiale vor asigura, după posibilități, dotarea de cult, cu obiecte, veșminte și cărți de cult necesare, organizarea de biblioteci cu caracter religios, acordarea de materiale necesare trebuințelor duhovnicești ale militarilor, elevilor și studenților”. Este bine să se facă biblioteci în asemenea instituții, căci oamenii sunt interesați de cultura religioasă, iar dacă o au atât de aproape atunci ei vor beneficia mai ușor de informația moral . creștină. De asemenea ca și în protocolul prezentat mai sus și acesta prevede că: „preoții din aceste instituții nu pot avea parohie” (art.8). „Preoții care vor fi încadrați de Ministerul de Interne pentru a acorda asistență religioasă, vor fi recomandați de Patriarhia Română, la propunerea chiriarhului locului (episcop, arhiepiscop, mitropolit) dintre doctorii și licențiații în teologie, cu activitatea pastorală de minimum 2 ani, fără impedimente canonice, având vârsta maximă de 35 ani.

Numirea acestora se va face de către Ministerul de Interne potrivit competențelor de încadrare, în urma concursului organizat de comun acord.” 20/

Salarizarea preoților din aceste unități este la fel ca salarizarea personalului din sectorul bugetar (art.10), iar din punct de vedere administrativ, preotul se subordonează comandantului unității; și din punct de vedere spiritual – canonic este supus chiriarhului locului, cu

______________________

20 IBIDEM, aliniatul 9

respectarea tuturor rânduielilor bisericești. (art.11)

„Activitatea de asistență religioasă desfășurată de preot se realizează cu respectarea rânduielilor bisericești care constau în:

oficierea serviciilor religioase în zilele de duminică și sărbători religioase, sărbători naționale, comemorări, evocări, Ziua Eroilor, Ziua Armatei, depunerea jurământului militar și alte situații când este solicitat;

cultivarea în sufletele militarilor și salariaților civili a credinței strămoșești, a sentimentului datoriei față de țară și popor, a dragostei și respectului față de memoria și jertfele înaintașilor;

dezvoltarea sentimentului demnității, onoarei militare și al răspunderii față de îndeplinirea misiunilor încredințate;

promovarea educației moral – religioasă și civice în rândul militarilor în termen, al cadrelor militare și al salariaților civili;

administrarea Sfintelor Taine, mărturisirilor și împărtășirea militarilor și a salariaților civili, desfășurarea activităților de pastorație individuală;

acordarea asistenței religioase în spitalele Ministerului de Interne și în aresturile poliției;

acordarea sprijinului de specialitate pentru amenajarea unor lăcașuri de cult în spațiile adecvate puse la dispoziție de către comandanții unităților”.

Preotul are datoria : de a colabora cu comandantul unități; de a purta ținuta corespunzătoare canonică (art.14); iar pregătirea sa profesională se face prin programele organizate de Patriarhia Română și Ministerul de Interne (art.15). De asemenea, „preoții încadrați de unitățile Ministerului de Interne vor participa la programele pastorale ale Bisericii Ortodoxe Române…”; iar „episcopii locului și comandanții vor analiza semestrial activitatea de asistență religioasă și educație pastoral – religioasă…” (art.18) Trebuie să amintim că prezentul Protocol a fost încheiat de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist și de Ministrul de Interne Gavril Dejeu, la data de 6 noiembrie 1997.

c. Protocolul încheiat de către Patriarhia Română

cu Ministerul Justiției – 30.06.1997

Acest protocol prevede desfășurarea asistenței religioase în sistemul penitenciar românesc, care constituie o îndatorire pastoral – misionară a Bisericii întemeiată pe învățătura, tradiția canoanelor și legiuirile ei bisericești., în virtutea cărora începând cu 1 iulie 1990, această activitate a fost reluată în penitenciarele din România.

Ministerul Justiției a aprobat înființarea de posturi, pentru preoți, care să acorde asistență religioasă în penitenciare, avându-se în vedere rolul important pe care Biserica l-a avut în istoria poporului nostru; precum și faptul că, Biserica ajută la îndreptarea celui ce a încălcat legile divine și cele omenești. În acord cu prevederile generale ale Constituției României privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, între Patriarhia Română și Ministerul de Justiție s-a încheiat următorul Protocol:

„Activitățile de AISTENȚĂ RELIGIOASĂ din sistemul penitenciar românesc vor fi coordonate de serviciul de Asistență Religioasă, care va funcționa în cadrul Ministerului Justiției în subordinea directă a Secretarului de Stat care răspunde de penitenciare și în relație directă cu Patriarhia Română.

Serviciul de Asistență Religioasă va fi încadrat cu următorul personal:

PREOTUL CAPELAN GENERAL;

PREOTUL CAPELAN GENERAL ADJUNCT;

PERSONAL AUXILIAR (secretar, dactilograf, după cerințe)

Preotul capelan general și preotul capelan adjunct vor fi încadrați prin ordin al Ministerului Justiției, la recomandarea Patriarhului României. Aceștia vor coordona Asistența Religioasă acordată deținuților ortodocși și deținuților ce aparțin celorlalte culte recunoscute din țară îngrijindu-se ca în penitenciare să se desfășoare un ecumenism real.

Atribuțiile preoților capelani generali sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din protocol și constituie STATUTUL PREOTULUI CAPELAN GENERAL AL PENITENCIARELOR DIN ROMÂNIE”. 21/

ANEXA nr.1 a prezentului protocol prevede următoarele atribuții pentru preotul capelan general:

– Ține legătura cu Patriarhia Română și centrele eparhiale pentru coordonarea și îndrumarea activității preoților de penitenciare și face demersurile necesare în vederea completării posturilor vacante.

– Întocmește planurile anuale de desfășurare a activităților de Asistență Religioasă în penitenciare, care se supun aprobării Patriarhiei Române și Ministerului Justiției.

– Verifică modul în care se desfășoară activitatea de profil din teritoriu, face propuneri pentru îmbunătățirea acesteia și, după caz, pentru recompensarea ori sancționarea preoților capelani. Va informa în prealabil pe chiriarhul locului despre inspecții și apoi despre rezultatele lor.

– Coordonează legăturile cu celelalte culte recunoscute de stat în vederea asigurării Asistenței Religioase pentru deținuții de alte confesiuni.

– Întocmește și prezintă spre aprobare protocoalele de colaborare cu organizațiile de voluntari ce doresc să desfășoare activități în penitenciare, informând și Patriarhia Română.

6. – Colaborează cu Misiunea Creștină pentru Închisori din România, urmându-se prioritar ca în această asociație de ______________________

21 Protocol încheiat la 30.06.1997 între Patriarhia Română și Ministerul Justiției, art. 1

voluntari să acționeze cât mai mulți membri ai Bisericii Ortodoxe, respectiv: preoți, studenți, elevi seminariști și credincioși.

– Organizează conferința națională a preoților capelani cu aprobarea Ministerului Justiției și a Patriarhiei Române.

– Participă la ședințele de consiliu ale conducerii administrației Naționale a Penitenciarelor;

– Ține evidența amenajărilor și construirii locașurilor de cult și semnalează chiriașilor și Ministerului Justiției cerințele în această privință;

– Răspunde de evidența personalului clerical încadrat în sistemul penitenciarelor din România. 22/

Acest protocol mai prevede și următoarele : „În fiecare penitenciar sau centru de reeducare pentru minori din România va funcționa un Birou de Asistență Religioasă, care va coordona activitățile de asistență religioasă desfășurate în unitate.

Biroul de Asistență Religioasă va fi încadrat cu următorul personal: a) Preotul capelan;

Cântărețul bisericesc;

c) Asistentul social.

Aceste trei posturi sunt prevăzute pentru un penitenciar cu un număr de până la 1.000 de deținuți. Dacă numărul deținuților este mai mare de 1.000, atunci vor fi angajați și alți preoți, pretabil cu o jumătate de normă, proporția fiind un preot la 300 – 500 de deținuți.

Preoții capelani și angajații care lucrează în cadrul Biroului de Asistență Religioasă vor fi recomandați de Chiriarhul Eparhiei pe teritoriul căreia se află unitatea penitenciară și vor fi încadrați de Ministerul Justiției.

Preotul capelan trebuie să fie licențiat al Facultății de Teologie.

Cântărețul bisericesc trebuie să fie cel puțin absolvent al Școlii de

______________________

22 IBIDEM, anexa nr. 1

cântăreți bisericeșți.

Asistentul social trebuie să fie licențiat al Facultății de Teologie – Asistență socială.

În unitățile unde sunt peste 300 de deținuți aparținând altui cult recunoscut din țara noastră, poate fi angajat, la recomandarea conducerii cultului respectiv, un reprezentant al acestuia.

Atribuțiile preotului capelan sunt prevăzute la anexa nr. 2, care face parte integrantă din acest protocol și constituie: STATUTUL PREOTULUI CAPALAN.”23/

ANEXA nr.2

Preotul capelan conduce Biroul de Asistență Religioasă din unitatea penitenciară, este consilier de probleme spirituale ale directorului unității și are următoarele atribuții:

Asigură organizarea și oficierea serviciilor religioase specifice cultului și catehizarea deținuților, solicitând, când este cazul, sprijinul protopopului locului și al preoților din apropiere, cu binecuvântarea chiriarhului.

În scopul cunoașterii și influențării pozitive a deținuților, stabilește legături cu preotul din parohia de domiciliu.

Se preocupă ca deținuții celorlalte culte religioase recunoscute de stat să beneficieze de Asistență Religioasă din partea cultului de care aparțin.

Coordonează și supraveghează activitatea desfășurată de voluntarii creștini.

Întocmește și actualizează permanent evidența privind confesiunea deținuților și realizează cunoașterea acestora încă din perioada de carantină.

Poartă disecții cu deținuții ce urmează a fi eliberați privind reintegrarea lor în societate.

______________________

23 IBIDEM, art. 2

Întocmește programul săptămânal al activităților de Asistență Religioasă, asigurând evitarea suprapunerii acestora. Se recomandă ca o activitate să nu dureze mai mult de două ore, astfel ca în timpul zilei să poată fi desfășurate mai multe acțiuni de Asistență Religioasă.

Activitatea preotului se va desfășura cu prioritate în mijlocul deținuților, cu sprijinul nemijlocit al directorului unității de deținere.

Se îngrijește de dotarea locașului de cult cu toate cele necesare slujbelor religioase.

Preotul capelan participă la ședințele Consiliului de conducere al unității, va face parte din comisia de eliberare condiționată, dă aviz la numirea responsabililor de cameră și poate însoții deținuții care participă la înmormântările rudelor apropiate;

La Marile Praznice, în special la Învierea și Nașterea Domnului, precum și la sărbătoarea Sfintelor Apostoli Petru și Pavel, vor fi organizate serbări creștine: cântece, poezii, piese de teatru adecvate, etc;

Se va căuta soluția ca fiecare deținut să participe săptămânal la cel puțin o activitate desfășurată de Biroul de Asistență Religioasă. 24/

Chiar și pentru selecționarea preoților există niște condiții și anume:

„Selecționarea preoților capelani se face dintre preoții cu o aleasă ținută morală și fără impedimente canonice, pe baza criteriilor legate de încadrare. Din punct de vedere spiritual – canonic, ei se supun Ierarhului de care aparțin. Preoții capelani vor participa la activitățile pastorale organizate de Patriarhia Română și centrele eparhiale pentru personalul bisericesc ortodox.” 25/

______________________

24 IBIDEM, anexa nr. 2

25 IBIDEM, art. 3

Să nu uităm că „programul de lucru al preoților din sistemul penitenciar este de 40 de ori săptămânal” (art. 5) care va cuprinde mai multe activități liturgice, didactico-educative și pastoral-misionare; de asemenea ținuta preoților va fi cea canonică” (art. 7)

De îngrijirea și amenajarea spațiilor pentru oficierea slujbelor religioase, precum și cele necesare desfășurării acestora, se va ocupa Ministerul Justiției (art.9). S-au fixat și sfinți ocrotitori ai penitenciarelor: „Sfinții Apostoli Petru și Pavel vor fi considerați ca ocrotitori ai sistemului penitenciar din România, iar ziua de 29 IUNIE se va serba prin servicii religioase și alte programe corespunzătoare.” 26/

Trebuie amintit că primul preot capelan general al penitenciarelor din România va fi ADRIAN MĂRGINEAN, care până în acest moment fusese inspector bisericesc în cadrul Corpului de Inspecție Penitenciară din Ministerul de Justiție.

Prezentul protocol a fost semnat de Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și de Prof. Univ. Dr. Dorin Clocotici, Secretar de Stat în Ministerul Justiției.

d) Protocolul încheiat de către Patriarhia Română

cu Serviciul de Protecție și Pază – aprilie 1997

Protocolul urmărește (prevede) organizarea și desfășurarea asistenței religioase în Serviciul de Protecție și Pază, pe baza art. 29 (5) din Constituția României și a tradițiilor poporului român.

Prezentul Protocol prevede următoarele:

„În Serviciul de Protecție și Pază se acordă asistență religioasă cu caracter permanent, care are menirea să răspundă cerințelor religioase, morale și spirituale ale militarilor și să contribuie la educația religios-morală, patriotică, civică și etică a acesteia”. 27/

______________________

26 IBIDEM, art. 10

27 Protocol încheiat în luna aprilie 1997 între Patriarhia Română și Serviciul de Pază și Protecție, aliniatul 1

„Participarea militarilor la serviciile religioase și la programul de asistență religioasă se va desfășura în deplină libertate, în funcție de apartenența confesională a acesteia, fiind exclusă orice activitate cu caracter prozelitist…… „(aliniatul 3).

Din punct de vedere administrativ preotul se subordonează șefului Secției de Secretariat, iar din punct de vedere spiritual – canonic este supus Patriarhiei Române (Arhiepiscopului Bucureștiului) și are îndatorirea de a respecta canoanele, disciplina și rânduielile bisericești.

„Preotul este îndrumătorul religios și spiritual în structurile Serviciului de Protecție și Pază și își desfășoară activitatea pe baza unui program integrat, elaborat în comun de Patriarhia Română și Serviciul de Protecție și Pază, din planul de activități al acesteia și are, de regulă, următoarele îndatoriri:

cultivă în sufletele militarilor credință strămoșească, sentimentul de iubire față de țară și popor, dragostea și respectul față de memoria și jertfele înaintașilor, dezvoltă sentimentul demnității și onoarei militare, sentimentul patriotic și al devotamentului pentru îndeplinirea misiunilor;

desfășoară activitățile de educație moral – religioasă, civic- patriotică și etică a personalului militar și al salariaților civili din Serviciul de Protecție și Pază;

colaborează cu alți factori educativi pentru organizarea serviciilor religioase în cadrul unor evenimente importante din istoria și spiritualitatea poporului român: sărbători naționale, religioase, aniversări, comemorări și evocări, ziua patronului spiritual al Serviciului de Protecție și Pază;

oficiază serviciile religioase, administrează Sfintele Taine: mărturisirea și împărtășirea personalului militar și civil și asigură desfășurarea activităților de pastorație individuală în cadrul structurilor, pe terenurile de instrucție și antrenament, inclusiv în timp de campanie;

acordă asistență religioasă personalului internat în spitale;

își face cunoscută opinia când socotește necesar sau când i se solicită în cazul pedepsirii disciplinare a militarilor;

previne și combate, prin mijloace pastorale specifice, faptele antisociale și cele îndreptate împotriva ordinii constituționale ori a capacității de luptă;

se îngrijește împreună cu comandanții (șefii) de structuri, de starea morală și disciplinară a militarilor;

acordă atenție deosebită problemelor de educație privind familia;

prezintă periodic, conducerii Serviciului de Protecție și Pază și Patriarhiei Române, dări de seamă asupra activității desfășurate în scopul evaluării și îmbunătățirii acesteia.” 28/

Ca și la celelalte protocoale încheiate de Patriarhia Română, cu alte instituții ale Statului, la selecționarea preotului se va ține cont de criteriile următoare: studii teologice superioare, definitivatul, activitate pastorală, prestigiu în Biserică și societate, stare de sănătate bună. (aliniatul 7).

„Ținuta preotului va fi cea canonică” (aliniatul 8), iar el nu poate deține și parohie (aliniatul 9).

Patronul spiritual al Serviciului de Protecție și Pază se aprobă de Patriarhia Română la propunerea Directorului Serviciului de Protecție și Pază (aliniatul 11).

„Serviciile religioase vor fi săvârșite în timp de pace în lăcașurile de cult și în spațiile anume destinate, pe terenurile de instrucție și antrenament”. 29/

______________________

28 IBIDEM, aliniatul 5

29 IBIDEM, aliniatul 12

Prezentul Protocol a fost semnat de TEOCTIST , Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și NICU ANGHEL Director al Serviciului de Protecție și Pază.

Protocolul încheiat de către Patriarhia Română cu Ministerul Sănătății – 21 iunie 1995

Protocolul se încheie cu privire la acordarea asistenței religioase în unitățile subordonate Ministerului Sănătății, statutul și activitatea generală a preotului în aceste unități.

Acordarea asistenței religioase în unitățile spitalicești constituie o îndatorire pastoral – misionară a Bisericii, întemeiată pe învățătura, tradiția, canoane și legiuirile ei, în virtutea cărora această activitate are un caracter permanent. Căci, în condițiile de libertate religioasă garantate de Constituția României, misiunea Bisericii în viața socială a poporului și cu precădere în locurile de alinare a suferinței, se impune cu necesitate.

Unitățile medicale sunt principalele așezăminte de redobândire a echilibrului fizic și sufletesc al pacienților ce apelează la asistență medicală. De aceea, prezența și activitatea preotului în unitățile de sănătate nu poate fi decât benefică. Urmând acest bine social și spiritual al oamenilor Ministerul Sănătății și Patriarhia Română încheie următorul Protocol, care cuprinde două puncte generale :

DISPOZIȚII GENERALE

ACTIVITATEA PREOTULUI

a) Dispoziții generale.

„Asistența religioasă în unitățile de sănătate este organizată de către Patriarhia Română în acord cu Ministerul Sănătății”.30/

______________________

30 Protocol încheiat în luna iunie 1995 între Patriarhia Română și Ministerul Sănătății, dispoziția 1

„Din punct de vedere canonic – spiritual, preoții se supun nemijlocit conducerii episcopiei eparhiei, iar din punct de vedere administrativ, conducerii unității medicale respective în cadrul căreia activează”. 31/

Se vor asigura spații speciale pentru capele unde se vor săvârși servicii religioase și de asemenea, un cabinet confesional (dispoziția 4).

Patriarhia Română prin Centrele eparhiale va asigura dotarea capelelor cu obiectele de cult necesare serviciilor religioase (icoane, cruciulițe, calendare bisericești, etc.) (dispoziția 5);va asigura personal clerical cu pregătire teologică corespunzătoare pentru unitățile sanitare nominalizate de comun acord cu Ministerul Sănătății precum și un preot coordonator al acestei activități pentru întreaga rețea sanitară (dispoziția 6). Preoții vor fi instalați de către episcopul eparhiei sau delegați ai acestuia (dispoziția 7).

b) Activitatea preotului.

„Săvârșește serviciile religioase conform programului aprobat de eparhia respectivă cu acordul conducerii Inspecției sanitare în cauză.

Vizitează cu regularitate bolnavii din unitatea în care își desfășoară activitatea.

Întreține convorbiri duhovnicești cu bolnavii, cu membrii familiei lor.

Asigură servicii religioase în cazurile de urgență și administrează Sfânta Taină.

Săvârșește slujbe speciale: binecuvântarea decedaților,

______________________

31 IBIDEM, dispoziția 2

abandonaților sau fără familie, botezul copiilor în pericol de moarte sau la cererea părinților ,

etc.

Ține un registru, la zi, cu activitățile pastoral – misionare desfășurate.

Participă și sprijină soluționarea în spirit ecumenic a tuturor ofertelor de ajutor umanitar promovate de asociații și instituții, cu sau fără caracter religios, sau la persoane particulare.

Cultivă o atmosferă spirituală echilibrată a bolnavilor pentru a se evita prozelitismul de orice fel, și sprijină la cererea lor pe cei de altă confesiune, pentru a primi asistență religioasă din cultului de care aparțin.

Colaborează cu personalul medical pentru a cunoaște starea bolnavului.

Poate acorda asistență religioasă și salariaților unității la solicitarea acestora.

Poate fi invitat la Consiliul administrativ al unității, contribuind la aplicarea normelor de deontologie, disciplină și morală creștină.

Participă la activitățile organizate de Patriarhia Română și de Centrele eparhiale pentru personalul bisericesc.

Propun în colaborare cu personalul medical creștin ortodox, un Sfânt patron, ocrotitor al unității sanitare respective.” 32/

Prezentul protocol a fost semnat de TEOCTIST , Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și de Prof. Dr. Decent IULIAN MINCU, Ministrul Sănătății, în vederea unei mai bune organizări spirituale- morale a institutelor de sănătate.

______________________

32 IBIDEM, (activ. Preot)

C A P I T O L U L II

Hotărârile sinodale privind activitatea religioasă

în instituțiile statului

Asistența religioasă în cadrul Bisericii Ortodoxe Române

În vederea punerii în practică a acestei misiuni, în cadru legal, Sfântul Sinod a emis o serie de hotărâri. Prima dintre ele este Hotărârea nr. 8631/1991 care ia act cu binecuvântări de activitatea de asistență religioasă și asistență socială desfășurată de preoți în spitale, penitenciare, aziluri și cămine de bătrâni, exemplu în această misiune arătându-se membrii Sfântului Sinod. Se va continua și spori această activitate sub îndrumarea centrelor eparhiale cu rezultate tot mai frumoase, ca o mărturie a lucrării misiunii Bisericii, în opera de asistență religioasă, păstrându-se o evoluție a acestei activități .

a) Asistența religioasă în spitale

Prin Hotărârea nr. 1807/1994: se ia act de acțiunile Patriarhiei Române privind problema reglementării religioase în spitale și a bugetării din fondurile de stat a preoților care activează în aceste instituții de sănătate. Se vor continua demersurile până la finalizarea acțiunii de înființare a posturilor de preoți în toate spitalele și denumirea cadrelor respective, cu bugetarea acestora de către stat.

La întrunirea și semnarea Protocolului dintre Patriarhia Română și Ministerul Sănătății, la care am făcut referire în capitolul I, al acestei lucrări se va reglementa activitatea de asistență religioasă a preoților în spitale, se vor face precizările necesare cu privire la numire, salarizare, lăcașul de rugăciune, etc., acestea urmând a fi definitivate de către Sfântul Sinod.

În conformitate cu Temeiul nr. 4951/1994, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist informează pe membrii Sfântului Sinod că “în urma intervențiilor Patriarhiei Române, Ministerul Sănătății a comunicat posibilitatea acordării a 30 de posturi de preoți cu 1/1 normă, salarizați din fondurile de stat, în vederea activității de asistență religioasă în spitale, existând de asemenea, posibilitatea acordării și a altor 20 de posturi după circa un trimestru. Salarizarea preoților se va face la nivelul didactic, din bugetul de stat.

În urma acestora, Sfântul Sinod hotărăște:

Pentru primele 30 de posturi, fiecare eparhie va recomanda un preot, în vederea încadrării de către Ministerul Sănătății;

Eparhiile vor face pregătire cu preoții și pentru ocuparea celorlalte 20 de posturi;

Informarea P.S. Episcop Petru, locțiitor de Mitropolit al Mitropoliei Basarabiei;

Preoții aflați în jurisdicția P.S. Sale sunt hotărâți să lupte pentru afirmarea și recunoașterea oficială a mitropoliei;

Comunicatul de presă al Patriarhiei Române va include și situația clerului și credincioșilor ortodocși români din Republica Moldova.35/

Temeiul nr. 4451/1994 este în conformitate cu Hotărârea nr. 4951/1994 a Sfântului Sinod.

Prin Hotărârea nr. 3398/1997, care este în conformitate cu Temeiul nr. 3398/1997, se va respecta Protocolul încheiat între Patriarhia Română și Ministerul Sănătății privind asistența religioasă în spitale. Preotul de spital, cu unitatea spitalicească în care își desfășoară activitatea, vor depinde de protopopiatul în a cărui jurisdicție administrativ teritorială bisericească intră, ca oricare dintre preoții subordonați acestuia, de la care va primi lumânări și colportaj.

Preoții de spital vor participa la conferințe preoțești și la programul întocmit la eparhie depunând rapoarte de activitate, pe care le vor trimite la Protoierie, iar Protoieria le va înainta sectorului respectiv din

______________________

35 *** Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în B.O.R., anul CXII (1994), nr. 7-12, p.366 – 367

cadrul administrației eparhiale. Eparhia va informa anual sectorul “Biserică și Societate” din cadrul Administrației Patriarhale pentru darea de seamă anuală.

Programul preotului de spital se va afișa în scris la locul de muncă și la Protoierie, iar protopopul va informa Centrul Eparhial despre aducerea la îndeplinire. Pe parcurs, sectorul “Biserică și Societate” va studia și aprofunda statutul preotului de spitale.

“Propunerile privind statutul preotului sunt:

Reglementarea statutului de paroh pentru preotul de spital, în vederea administrării adecvate a bunurilor materiale și financiare ale capelei sau bisericii spitalului;

Aspecte în legătură cu angajarea și salarizarea de cântăreți bisericești la bisericile și capelele spitalelor;

Asigurarea plății unui salariu decent și aliniat la cuantumul salariilor preoților de parohie.” 37/

Sfântul Sinod hotărăște:

“Se va respecta Protocolul încheiat între patriarhia Română și Ministerul Sănătății la 21 – 23 iunie 1995 privind acordarea asistenței religioase în spitale;

Preotul de spital cu unitatea spitalicească în care își desfășoară activitatea vor depinde de Protopopiatul în raza căruia funcționează;

Preoții de spital vor participa la conferințele preoțești și la programul întocmit de eparhie, depunând periodic rapoarte de activitate la Protoierie, la rândul ei le va înainta Sectorului competent din cadrul administrației eparhiale;

Programul preotului de spital se va afișa în scris la locul de muncă și la protoierie;

______________________

37 Pr. Augustin Rusu, Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în B.O.R., anul CXV (1997), nr. 1-6, p.351

Sectorul “Biserică și Societate” va studia și aprofunda statutul preotului de spital.” 38/

Alte hotărâri privitoare la activitatea asistenței religioase în unitățile spitalicești sunt:

Hotărârea nr. 3398/1999 prin care se aprobă normele privitoare la activitatea de asistență religioasă în spitale și în unitățile de protecție socială.

Hotărârea nr. 3999/1999: se aprobă modalitățile de colaborare dintre preotul de spital, preotul paroh și birourile de asistență socială de la centrele eparhiale în vederea desfășurării unor programe de sprijinire a persoanelor defavorizate pe perioada spitalizării și ulterior externării.

Hotărârea nr. 3347/2000: aprobă ca toate bisericile, capelele și paraclisele care funcționează în incinta spitalelor, penitenciarelor, unităților militare, școlilor, azilurilor, orfelinatelor și altor instituții de cercetare socială, să aibă statut de subunități de cult social-filantropic, depinzând de protopopiatul din raza căruia funcționează instituțiile bugetare în care acestea sunt organizate. Aprobă ca activitatea preoților și jurisdicția unităților de cult social filantropice să circumscrie numai instituțiilor bugetare în care acestea funcționează.

Aprobă ca subunităților de cult social-filantropice să li se deschidă cont la protopopiate în care se vor opera toate veniturile și încasările din activitățile de cult, precum și cele pentru lucrările de construire și amenajare a lăcașului de cult. Aprobă ca subunitățile de cult social – filantropice din cadrul instituțiilor bugetare să primească lumânări și colportaj direct de la protopiatele de care depind.

În ceea ce privește relațiile cu autoritatea canonică a acestor subunități de cult și a preoților desemnați din instituțiile bugetare se vor

______________________

38 IBIDEM, p.352

respecta, în continuare, prevederile hotărârii Sfântului Sinod nr. 3398/1997 și 3398/1999.

Conform Temeiului nr. 8613/1991, din datele comunicate Cancelariei Sfântului Sinod rezultă că “267 preoți acordă asistență religioasă în spitale”, 39/ care la ora actuală ar trebui să fie mult mai mulți.

b) Asistența religioasă în armată (clerul militar)

Hotărârile sinodale privitoare la activitatea asistenței religioase în armată:

Hotărârea nr. 1691/1991, în conformitate cu Temei 1691/1991, prevede următoarele amendamente: este de acord cu proiectele celor două acte normative “Legea Clerului Militar și Asistența Religioasă în armată” și “Regulamentul de organizare și funcționare a Clerului Militar.

Membrii Sfântului Sinod sunt rugați să comunice la Cancelaria Sfântului Sinod opiniile cu privire la aceste proiecte de acte normative privind Clerul Militar. O comisie de ierarhi alcătuită din I.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului, P.S. Episcop Vicar Patriarhal Nifon Ploieșteanul și P.S. Episcop Vicar Patriarhal Vasile Târgovișteanul, va analiza opiniile primite și va definitiva proiectele celor două acte normative pentru a le supune Sfântului Sinod și a le trimite Ministerului Apărării Naționale.

Hotărârea nr. 5074/1991 în conformitate cu Temeiul nr. 5074/1991, este de acord cu proiectele celor două acte normative: “Legea clerului militar și a asistenței religioase în armata română” li a “Regulamentului de organizare și funcționare a clerului militar” în forma îmbunătățită prezentată de Comisia mixtă (a Sfântului Sinod și

______________________

39 ***, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în B.O.R., anul CX (1992), nr. 1-3, p.202

reprezentanți ai Ministerului Armatei). Cele două proiecte de acte normative să fie transmise Ministerului Apărării Naționale în vederea înaintării Parlamentului României spre aprobare.

Hotărârea Sinodului Parlament nr. 3177/1994: ia act de stadiul actual al demersurilor pentru introducerea asistenței religioase în armată. S-a înființat un compartiment de Asistență religioasă în cadrul căruia au fost prevăzute inițial 1 post de ofițer și 2 posturi de preoți ortodocși, solicitându-se de asemenea, de către Biserica Ortodoxă Română a preoților care să asigure lucrarea în acest compartiment, ca

salariați ai Ministerului Apărării Naționale. Este necesar ca, cu doi preoți care își desfășoară activitatea, în cadrul armatei să poarte o mai strânsă legătură cu conducerea bisericească pentru o informare reciprocă privind activitatea de asistență religioasă în armată.

Hotărârea nr. 7242/1995 și Hotărârea Sinodului Parlament nr. 1091/1995, în conformitate cu Temei nr. 7242/1995, ia act de Protocolul cu privire la organizarea și desfășurarea asistenței religioase în armata României, încheiat (11 octombrie 1995) între Patriarhia Română și Ministerul Apărării Naționale, care va fi trimis tuturor eparhiilor pentru aplicare.

Aprobă ca Centrele Eparhiale să procedeze în termen de 30 de zile de la primirea comunicării, la recomandarea clericilor care vor participa la examenul de selecționare; se ia act că, pentru etapa actuală, potrivit prevederilor anexei Protocolului, posturi de preoți în armată au fost prevăzute în raport cu cerințele imediate ale Ministerului Apărării Naționale, doar la unități militare aflate în următoarele eparhii: Arhiepiscopia Bucureștilor, Arhiepiscopia Iașilor, Arhiepiscopia Sibiului, Arhiepiscopia Craiovei, Arhiepiscopiei Timișoarei, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Clujului, Episcopia Buzăului, Episcopia Alba – Iulia, Episcopia Dunării de Jos, etc. În celelalte eparhii pentru care nu au fost prevăzute încă posturi de preoți permanenți în armată se va continua acordarea asistenței religioase la solicitările locale.

Pe temeiul prevederilor art. 10 litera “d” și “u” și art. 135 din statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române și a clerului militar în armată s-au stabilit cele de mai sus.40/

Hotărârea nr. 5211/1996 în conformitate cu Temei nr. 5211/1996, prevede următoarele: “Protocolul cu privire la organizarea și desfășurarea asistenței religioase în armata română.

Art. 7, alin. 1: selecționarea personalului clerical se va face avându-se în vedere criteriile: studii superioare teologice, media de absolvire peste 7, activitatea pastorală de minimum 2 ani, obligativitatea obținerii definitivatului prin participarea la cursurile pastorale la împlinirea a doi ani de pastorație, prestigiul în Biserică și societate, să nu aibă impedimente canonice, starea de sănătate fizică și psihică bună, vârsta maximă de 40 de ani.

Art. 7, alin. 3: Candidații care promovează examenul de selecționare cel puțin cu media 8, vor fi încadrați și vor participa la un curs special la Academia de Înalte Studii Militare, cu durata de cel mult 60, conform unor programe întocmite în comun de Inspectoratul Statului Major General și Patriarhia Română.

Art. 15: Cel puțin de două ori pe an Ministerul Apărării Naționale și Patriarhia Română vor analiza pe baza unor informații pretabile activității de asistență și educație moral – religioasă, patriotică și civică, luând măsurile necesare în scopul pregătirii și perfecționării acesteia. Aprobă ca articolele din Protocol, în marea lor formă, să fie comunicate Ministerului Apărării Naționale pentru ratificare și apoi centrelor eparhiale pentru cunoașterea noilor criterii de recomandare în vederea selecționării preoților de armată.

______________________

40 ***, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în B.O.R., anul CXIII (1995), nr. 7-12, p.56-57

Hotărârea nr. 858/1997 în conformitate cu Temeiul nr. 858/1997: se ia act despre activitatea de asistență religioasă desfășurată în armată în anul 1996, cu concursul Secției de asistență religioasă din armată. Programa cursului de pregătire a preoților ce vor activa în armată de la Academia de Înalte Studii Militare să fie elaborate în comun de factori responsabili de la Patriarhia Română și Ministerul Apărării Naționale. Se va elabora în comun, de către Biserică și Armată un program cadru al activităților de asistență și educație religioasă în structurile militare, potrivit misiunii Bisericii în acest domeniu, cerințelor reale ale militarilor și specificul armatei; instituțiile de învățământ teologic vor include în program analitică de la Istoria Bisericii Ortodoxe Române și Teologie pastorală, teme și capitole referitoare la asistența religioasă în armată.41/

Hotărârea nr. 2856/1997: aprobă Proiectul “Legii Clerului Militar” în forma propusă de Ministerul Apărării Naționale și amendată de Sfântul Sinod în vederea promovării în Parlament.

Referatul asupra problemei arată că, Patriarhia Română, a elaborat din luna februarie 1991 două anteproiecte de acte normative care să reglementeze această activitate, precum și statutul preotului militar intitulate: Legea clerului militar și a asistenței religioase în armata română și Regulamentul pentru organizarea și funcționarea clerului militar, document aprobat de Sfântul Sinod prin Hotărârea nr. 5074 luată în ședința de lucru din 26 iulie 1991 și transmise Ministerului Apărării Naționale și Secretariatului de Stat pentru Culte, spre a fi promovate în Parlamentul României.

În referat se arată că, Patriarhia României și Ministerului Apărării Naționale au elaborat și semnat la data de 11 octombrie 1995 un Protocol cu privire la organizarea și desfășurarea asistenței religioase în armata română, pe baza căruia, în structurile militare și în organizarea

______________________

41 Pr. Augustin Russu, art. cit., p.311

Secției de asistență religioasă a Armatei, au fost încadrați și activează în prezent ca “personal civil”, un număr de 22 de preoți. Referatul mai prezintă și întâlnirea de lucru dintre reprezentanții celor două instituții naționale din data de 28 martie 1997, în cadrul căreia s-a apreciat necesitatea urgentării promovării Legii clerului militar.

Sfântul Sinod hotărăște:

Aprobă proiectul Legii clerului militar în forma propusă de Ministerului Apărării Naționale cu amendamentele aduse de Sfântul Sinod, în vederea promovării în Parlamentul României.42/

Hotărârea nr. 5074/1997: s-a aprobat Proiectul Legii Clerului Militar, fiind necesare demersului pentru promovarea acesteia în fondurile legislative. Activitatea asistenței religioase în aceste unități s-a amplificat față de anul precedent. S-au selecționat alți 16 preoți. S-au finalizat unele lucrări începute în anul 1996, la 18 capele, altele 6 fiind avizate pentru construcție.

Hotărârea nr. 5223/1997: Ia act despre forma definitivă a Protocolului dintre Patriarhia Română și Ministerul de Interne cu privire la organizarea și desfășurarea asistenței religioase în unitățile subordonate Ministerului de Interne. După stabilirea de comun acord a pozițiilor, privind detaliile de punere în aplicare a Protocolului și după stabilirea posturilor de preoți cu normă întreagă și a celor diurniști, datele necesare să se comunice centrelor eparhiale în vederea recomandării preoților ce vor fi selecționați.

Hotărârea nr. 5995/1997: în conformitate cu Temei nr. 5995/1997: Ia act despre marea rețea a posturilor de preoți de armată propuși și de noile condiții create pentru participarea acestora la examenul de selecționare și la cursurile de pregătire. Aprobă ca eparhiile București, Iași, Sibiu, Tomis, Râmnic și Buzău să trimită în completare la Cancelaria

______________________

42 IBIDEM, p.350

Sfântului Sinod noi dosare de preoți recomandați pentru posturile din localitățile menționate în adresa Ministerului Apărării Naționale. Centrele eparhiale să recomande pentru posturile de preoți de armată și candidați nehirotoniți, dintre cei mai buni licențiați în teologie, urmând ca detaliile privind pregătirea acestora și condițiile de recomandare să se stabilească de comun acord cu Ministerul Apărării Naționale, în vederea modificării protocolului existent.

Ca urmare a discuțiilor purtate în plen, Sfântul Sinod hotărăște:

Posturile de preoți de armată se pot ocupa prin concurs;

Comisia de examinare este stabilită de ambele instituții naționale;

Centrele eparhiale recomandă candidați pentru preoții de armată.43/

Hotărârile nr. 127/1998, nr. 533/1999 și nr. 811/2000, conforme cu Temeiul nr. 127/1998, prevăd activitățile de asistența religioasă desfășurate în unitățile Ministerului Apărării Naționale în anul 1997 – 1999; iar prin Hotărârea nr. 4890/1998: se solicită Ministerului Apărării Naționale introducerea în proiectul legii clerului, a amendamentelor pentru articolele 3, 4, 9, 10, 12, 32, 33 și 37;

Prin Hotărârea nr. 4004/1999: se aprobă condițiile de încadrare a absolvenților de teologie în structurile Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne (candidații nehirotoniți să fie licențiați în teologie cu media de absolvire cel puțin 8,50, masteranzi sau doctoranzi în teologie; candidații trebuie să aibă recomandarea Facultății de Teologie pe care au absolvit-o și a părintelui spiritual; candidații trebuie să aibă vârsta de cel puțin 25 de ani.

Încadrarea celor admiși să se facă la trei luni după promovarea examenului de selecționare și hirotonia întru preot, urmând ca în acest timp ei să efectueze practica liturgică în catedrala cleriarhală sau la una din

______________________

43 IBIDEM, p.320

parohiile din orașul de reședință eparhială. Pe perioada cursurilor de pregătire la Academia de Înalte Studii Militare, candidații admiși vor face practica liturgică la una din unitățile militare din București pe lângă preotul acesteia. După absolvirea cursurilor de pregătire, candidații vor face practică liturgică și misionară timp de o lună în cadrul unității militare pe lângă preotul acesteia.

Hotărârea nr. 5762/1999 prevede menținerea în proiectul de lege la art. 9 a principiului proporționalității numărului de clerici militari, în raport cu ponderea pe care o are fiecare cult în configurația religioasă a țării.

Hotărârea nr. 812/2000 în conformitate cu Temei nr. 812/2000 aprobă probele:

1) scrise la : – Teologie dogmatică și morală

Istoria Bisericii Ortodoxe Române

Pastorală și Misiologie

2) orale la : – Omiletică

Catehetică

Practică Liturgică

Hotărârea nr. 243/2001: aprobă promulgarea legii nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar. Legea va fi completată cu regulamentele privitoare la uniforma preotului militar, sancțiunile disciplinare, drepturile și îndatoririle preotului militar, hotărâre care este în conformitate cu Temei nr. 243/2001.44/

c) Asistența religioasă în penitenciare

Hotărârea nr. 3623/1993 în conformitate cu Temei nr. 3623/1993, exprimă acordul cu adresa Ministerului Justiției (nr. 1390/16 iunie 1993), prin care se reglementează recomandarea de către Patriarhia

______________________

44 *** Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în B.O.R., anul CXIII (2001), nr. 10-12, p.344

Română, numirea și încadrarea de preoți care să acorde asistență religioasă în penitenciare fiind salariați integral din fondurile de stat și înscriși în schemele de funcții ale acestora, ca personal civil; își exprimă acordul cu dorința formulată de Direcția generală a Penitenciarelor privind încheierea unui Protocol cu Patriarhia Română, referitor la condițiile de încadrare pe post, desfășurarea activității și alte aspecte care să precizeze statutul preoților ce vor funcționa la penitenciare; preoții care vor acționa în penitenciare vor fi integrați în rândurile clerului militar, bucurându-se de același drepturi; Eparhiile din Patriarhia Română vor înainta în cel mai scurt timp. Cancelaria Sfântului Sinod, dosarele preoților recomandați și numiți de Cleric și care întrunesc condițiile transmise cu adresa nr. 3623/1993, pentru a acționa în penitenciarele din raza eparhiei respective.45/

Hotărârea nr. 6330/1993 în conformitate cu Temei nr. 6330/1993, are la bază acordarea asistenței religioase în unitățile Direcției generale a penitenciarelor și statutul preotului de penitenciar; constituie rolul experienței bilaterale, acumulată în perioada 1990 – 1993 în acest domeniu. Protocolul este redactat în spiritul normelor constituționale și legale interne și internaționale privind libertatea de credință și de conștiință a deținuților.

În urma discuțiilor avute prin art. 10 din Protocol se prevede ca selecționarea preoților de penitenciare să se facă după următoarele criterii (alin.2):

Sfântul Sinod aprobă proiectul de Protocol cu privire la acordarea asistenței religioase în unitățile Direcției generale a penitenciarelor și Statutul preotului de penitenciar, cu amendarea art. 10, alin. 2, 3, care în noua formulare vor avea următorul conținut: “Selecționarea se va face dintre preoții cu aleasă ținută morală, fără impedimente canonice, pe baza criteriilor de încadrare în

______________________

45 IDEM, în B.O.R. , anul CXI (1993), nr. 7-9, p.199 – 200

unitățile Direcției generale a penitenciarelor”46/ (alin.2). “De asemenea, și revocarea preoților de penitenciare se face de către episcopul locului pe baza criteriilor bisericești, iar încadrarea pe post se face de către șeful Direcției generale a penitenciarelor; salarizarea preoților se va face de către Ministerul Justiției, potrivit studiilor și vechimii în activitate”.47/

Hotărârile nr. 211/1997 conform Temei 211/1997, aprobă ca patronul Pompierilor din România să fie Sfântul Iosif cel Mare de la Partoș (15 septembrie). Din referatul asupra problemei, se constată că propunerea a avut în vedere viața, minunile, calitățile spirituale ale acestor sfinți (propus a fost și Sfântul Sfințit Muncenic Corneliu Sutașul – 13 septembrie) și legătura lor cu activitățile cotidiene ale pompierilor de a salva vieți omenești, bunuri materiale și spirituale, omenia, devotamentul, curajul și jertfa pompierilor în acțiunile pe care le întreprind. S-a apreciat faptul că Sfântul Ierarh Iosif cel Mare de la Partoș, ca sfânt național ale cărui sfinte moaște se păstrează la catedrala ortodoxă din Timișoara, este mai legat de instituția pompierilor militari prin minunile și faptele sale.48/

Hotărârea nr. 858/1997 conformă cu Temeiul nr. 858/1997 ia ca act activitatea de asistență religioasă desfășurată în penitenciare în cursul anului 1996. Conform referatului, în cursul anului 1996 a avut loc examenul pentru selecționarea preoților de armată, în urma căruia, după absolvirea cursului special, au fost încadrați și își desfășoară activitatea un nr. de 23 de preoți de armată. Ei au desfășurat activități cu caracter pastoral, cultural și de asistență religioasă în structurile militare române. Pentru aceasta s-au dat o serie de aspecte și anume: elaborarea unui program cadru al activităților de asistență religioasă și educație religioasă în unitățile militare; promovarea Legii clerului militar; introducerea unor discipline de specialitate în Facultățile de Teologie cu privire la asistența religioasă în armată, etc.

______________________

46 IDEM, în B.O.R., anul CXI (1993), nr. 10-12, p.195 – 196

47 IBIDEM

48 IDEM, în B.O.R., anul CXV (1997), nr. 1-6, p.310

În urma acestora Sfântul Sinod hotărăște:

Ia act de activitatea de asistență religioasă desfășurată în armată (1996), cu concursul Secției de asistență religioasă în cadrul Ministerului Apărării Naționale;

Se continuă demersurile pentru promovarea Legii clerului militar și a Regulamentului pentru organizarea clerului militar;

Programa cursului de pregătire a preoților va fi elaborată de ambele instituții;

Se va elabora de asemenea, un program cadru al activităților de asistență religioasă și educație religioasă în structurile militare;

Instituțiile de învățământ teologic vor include în programa analitică de la Istoria Bisericii Ortodoxe Române și Teologia pastorală, tema și capitole referitoare la asistența religioasă în armată.49/

Hotărârea nr. 1016/1997 conformă cu Temeiul nr. 1016/1997, cu privire la activitatea de asistență religioasă desfășurată în penitenciare, în anul 1996. S-a constatat că în anul 1996, în cele 33 de penitenciare din România au fost încadrați și au activat ca salariați ai Ministerului Justiției, un număr de 30 de preoți recomandați de eparhii. Ei și-au desfășurat activitatea în cele 22 de biserici și capele construite în incinta penitenciarelor. Au fost introduse ore duhovnicești și de educație moral-religioasă care se desfășoară pe baza unor tematici specifice. S-au analizat o serie de aspecte precum: necesitatea creșterii numărului de preoți din penitenciare, care să acorde asistență religioasă; difuzarea de literatură religioasă ortodoxă; introducerea în programa analitică de la Facultatea de Teologie a unor teme și capitole speciale privind asistența religioasă din penitenciare; posibilitatea ca studenții de la specializarea Teologie – Asistență Socială să efectueze o parte din practica sistemului penitenciar; implicarea asociațiilor religioase ortodoxe în acțiuni caritabile, filantropice, etc. pentru ajutorarea penitenciarelor.

______________________

49 IBIDEM, p.310-311

Cu privire la acestea Sfântul Sinod a hotărât:

Se va studia cu Direcția generală a penitenciarelor posibilitatea sporirii numărului de preoți pentru asistență religioasă în penitenciare;

Pentru a nu apărea prozelitismul, conducerile penitenciarelor vor fi rugate să acorde permisiunea personalului altor culte, în penitenciare, cu condiția ca în penitenciare să existe membrii ai cultului respectiv;

Implicarea studenților de la specializarea Teologie – Asistență Socială în sprijinirea activităților preoților de penitenciare;

Se va elabora un program cadru cu activitatea desfășurată de asistență religioasă în penitenciare;

Se va organiza o consfătuire a preoților de penitenciare cu program stabilit;

Instituțiile de învățământ teologic vor fi introduse în programele analitice teme speciale cu privire la asistența religioasă și socială în penitenciare;

Ambele instituții vor studia, în comun, posibilitatea amendării Protocolului cu privire la asistența religioasă în aceste unități, precum și statutul preotului în penitenciare.50/

Hotărârile nr. 894/1998, nr. 534/1999, nr. 811/2000 și 814/2000 privesc activitatea de asistență religioasă în penitenciare în anul 1997, 1998, 1999 pe baza unui nou Protocol încheiat între Patriarhia Română și Ministerul Justiției la data de 30 iunie 1997.

Acestea sunt hotărârile sinodale încheiate de Patriarhia Română de comun acord cu Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății.

______________________

50 IBIDEM, p.311-312

C A P I T O L U L III

Constituirea și organizarea clerului militar aprobată prin Legea nr. 195/2000

a) Legea nr. 195/2000 și prevederile ei

La Comisia Canonică , juridică și pentru disciplină s-a primit Referatul Sectorului Biserica și Societatea în legătură cu Legea 195/2000, privind constituirea și organizarea clerului militar.

În urma analizei și a discuțiilor purtate, Comisia propune Plenului Sfântului Sinod să ia act cu aprobare de promulgarea Legii nr. 195/13 noiembrie 2000. privind constituirea și organizarea clerului militar.

În Monitorul Oficial al Românei nr. 561 din 13 noiembrie 2000 a fost publicată „Legea nr. 195 privind constituirea și organizarea clerului militar”, lege adoptată de Camera Deputaților și de Senatul României în ședințele din 2 – 3 octombrie 2000.

Legea are cinci capitole structurate în 29 de articole, pe parcursul cărora este descrisă modalitatea constituțională de constituire și organizare a clerului care va activa în instituțiile militare stipulate în Articolul 1 (2): „Clerul militar se instituie în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției – Direcția generală a Penitenciarelor”…51/

În aceste instituții conform Art.10 (1) “…se organizează și funcționează câte o Secție de asistență religioasă”. 52/ Comparând inițial cu textul adoptat, s-au constatat următoarele:

Toate amendamentele propuse de Biserica Ortodoxă Română au fost preluate în textul Legii, cel prevăzut la art. 10 din Proiectul

______________________

51 Temei nr. 243 / 2001, privind Legea 195/2000

52 IBIDEM

inițial, prin care Biserica Ortodoxă Română a propus „respectarea principiului proporționalității numărului de preoți în armată, care să reflecte ponderea pe care o are fiecare cult în configurația religioasă a țării”. 53/

În toate articolele Legii 195/2000, sintagma „Biserica sau (și) Culte” din Proiectul inițial, a fost înlocuită cu expresia : „Culte religioase legal constituite” sau „Biserica și cult recunoscute de lege”, motivându-se că este necesară „respectarea conceptelor și terminologiei cu care operează Constituția României (art.29, pct.3 și 5).54/

În art. 11 al Proiectului de Lege avizat de Guvern se prevedea ca „Șeful Secției de Asistență Religioasă să fie numit în funcție de către Ministru la propunerea Bisericii Ortodoxe Române”…

În art. 14 este menționat principiul subordonării „Preoții militari se subordonează militar – administrativ șefilor structurilor militare în care sunt încadrați și spiritual – canonic ierarhiei bisericești care i-a recomandat”… 55

Art. 18, litera 7, menționează: „preoții militari permanenți nu pot funcționa ca preoți de parohie decât după încetarea activității în rândul clerului militar”…56/

Prin Legea 195/2000 a fost aprobată și ORDONANȚA NR. 106 din 31 august 2000, emisă de Guvern și publicată în Monitorul Oficial nr. 436 din 3 septembrie 2000. această ordonanță cuprinde următoarele capitole:

Dispoziții generale

Organizarea clerului militar

Îndatoririle și drepturile preoților militari

______________________

53 IBIDEM

54 IBIDEM

55 IBIDEM

56 IBIDEM

Încetarea calității de preot militar

Dispoziții finale

1. Dispoziții generale

Art. 1 (1) Clerul militar se constituie din preoții militari care își desfășoară activitatea în structurile forțelor armate.

(2) Clerul militar se instituie în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, etc., în scopul satisfacerii cerințelor spiritual – religioase militarilor…

Art. 2 Preotul militar este slujitorul unei Biserici sau al unui cult recunoscut de lege… investit cu dreptul de a oficia acte de cult și de a transmite învățătura moștenită credincioșilor pe care îi păstorește.

Art. 3 (1) Activitățile duhovnicești și religioase se desfășoară conform rânduielilor bisericești, după programul stabilit de preotul militar…

(2) Participarea militarilor la activităților de educație religioasă, morală sau civică, la serviciile religioase prilejuite de sărbătorile naționale, etc.

Art. 4 Preoții militari desfășoară în aceste unități atât activitate pastorală, potrivit doctrinei și practicii cultului respectiv, cât și activitate de educație moral-religioasă, în spirit patriotic…

Art. 5 (1) Serviciile religioase se efectuează, în timp de pace, în lăcașurile de cult din unitățile militare..

(2) În campanie… serviciile religioase se efectuează în forme și locuri adecvate… 57/

______________________

57 Ordonanța nr. 106 din 31 august 2000, cap.I

Mai departe art.6 (1) ne amintește de vestimentația preotului care „va fi cea canonică”, și de asemenea de atragerea militarilor spre o credință anume… (art. 8).

2. Organizarea clerului militar

Art. 9 (1) Recrutarea preoților militari se face de către Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații,… din rândul personalului hirotonit … licențiat în Teologie Pastorală cu 2 ani de activitate bisericească.

(2) Încadrarea preoților militari se face prin concurs sau examen.

(3) Candidații declarați admiși vor urma cursuri de pregătire specifice…

Art. 10 (1) În Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul de Justiție se organizează și funcționează câte o secție de asistență religioasă.

(3) Organizarea, compunerea și atribuțiile … se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare.

Art.11 (1) Șeful secției de asistență religioasă are rang onorific de vicar administrativ și este numit în funcție…

Art.12 (2) Clericii angajați… sunt recomandați de ierarh…

Art.15 Preoții militari sunt asimilați corpului ofițerilor, după cum urmează:

gradul de maior: preoții de garnizoană categoria I și preoții asistenți;

gradul de locotenent – colonel: preoții de garnizoană categoria II;

gradul de colonel: preoții de garnizoană categoria III;

gradul de general de brigadă: inspector general și șeful Secției de Asistență Religioasă58/

3. Îndatoririle și drepturile preoților militari

Art. 17 Preotul din structurile militare are următoarele îndatoriri:

oficiază Sfânta Liturghie și celelalte slujbe religioase, administrează Sfintele Taine, împărtășește…

transmite militarilor învățătura de credință a cultului religios…

desfășoară activitate de educație moral-religioasă…

colaborează cu ceilalți factori educaționali…

acordă asistență religioasă…

participă la formarea spirituală…

se ocupă de disciplina militarilor

participă la programele de pregătire pastorală…

Art.18 Preoților militari le este restrânsă exercitarea unor drepturi și libertăți, astfel:

căsătoria cu o persoană apatridă…

participarea la mitinguri, demonstrații…

deplasare în străinătate…

exprimarea opiniilor politice…

constituirea de asociere cu caracter profesional…59/

Conform art. 19(alin.1) pentru acte de eroism preoților militari li se pot conferi decorații și titluri de onoare, etc.

4. Încetarea calității de preot militar

Art.21 Limitele de vârstă până la care preoții militari pot fi menținuți în funcție sunt similare cu cele ale cadrelor militare.

______________________

58 IBIDEM, cap.II

59 IBIDEM, cap.III

Art.22 Preoții militari încetează a mai avea această calitate în următoarele situații:

după împlinirea vârstei… necesare pentru acordarea pensiei;

în cazuri de boală;

reducere a unor funcții;

la cerere;

când sunt condamnați;

când încalcă prevederile art. 28 lin Legea nr. 80/1995

în alte situații

Art.23 (1) Hotărârea de menținere în activitate a preoților în caz de proces verbal se ia după soluționarea definitivă a procesului…

(2) În acest timp sunt suspendați din funcție.

(3) La condamnați le încetează calitatea de preot militar.

(4) Dacă sunt nevinovați le revin toate drepturile avute înainte.

Art.24 (1) Preoții militari care nu îndeplinesc condițiile de pensionare nu își încetează activitatea…60/

5. Dispoziții finale

Art.25 Normele privind evidența, selecționarea, încadrarea și promovarea în funcție… a preoților militari se stabilesc de ministerele și instituțiile unde își desfășoară activitatea.

Art.26 Unitățile militare asigură… mijloacele necesare construirii spațiilor destinate pentru desfășurarea serviciilor și asistență religioasă.

Art.27 În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare prezentei ordonanțe instituțiile prevăzute la art.1 alin. (2) vor elabora regulamentul de organizare și funcționare a secțiilor de

asistență religioasă, precum și ștatele de funcții.61/

______________________

60 IBIDEM, cap.IV

61 IBIDEM, cap.III

PRIM MINISTRU: Mugur Constantin Isărescu

Consemnează: p. Ministrul Apărării Naționale: Ioan Mircea Pascu,

secretar de stat

Ministrul de Stat : Valeriu Stoica

Ministrul Justiției

Ministrul de Interne: Constantin Dudu Ionescu

Ministrul Muncii și Protecției Sociale: Smaranda Dobrescu

Ministrul Finanțelor: Decebal Traian Remeș, 62/

b) Regulamentul de organizare și funcționare a asistenței religioase în armată

Regulamentul de organizare și funcționare a asistenței religioase în armată are următoarele capitole:

Cap.I – principii generale

Cap.II – organizarea asistenței religioase în armată

Cap.III – funcționarea structurilor de asistență religioasă

Cap.IV – dispoziții finale

Glosar

Acum o să le luăm pe fiecare în parte și vom trata punctele cele mai importante privitoare la asistența religioasă în armată, axându-mă pe partea morală și spirituală.

______________________

62 IBIDEM, semnarea Legii 195/2000

Cap. I : Principii generale

Art.1 (1) Prezentul regulament stabilește modul de organizare și funcționare a asistenței religioase în armată.

(2) Acesta se adresează preoților militari și beneficiarilor asistenței religioase din armată.

(3) Exercitarea asistenței religioase în unități completează… educarea militarilor.

Art.2 (1) Clerul militar se constituie din preoții militari…

(2) Ei se subordonează conducerii unității dar și ierarhiei bisericești.

(3) Preoții militari se subordonează… preoților de la eșaloanele superioare…

(4) Clerul militar asigură satisfacerea cerințelor spiritual – religioase..

(5) Respectă îndatoririle legilor bisericești.

(6) Vor aplica strategia de lucru elaborată de Secția Asistență Religioasă. 63/

Cap.II : Organizarea asistenței religioase în armată

Art.3 (1) La nivelul Ministerului Apărării Naționale se constituie Secția Asistență Religioasă, ca structură specializată, independentă, subordonată nemijlocit șefului Statului Major General.

(2) La nivelul statelor majore … se constituie câte un compartiment de asistență religioasă.

(3) La nivelul corpurilor de armată… se înființează câte un preot militar.

(4) … Unde nu sunt preoți militari, pot funcționa clerici.

______________________

63 Ministerul Apărării Naționale, Statul Major General, Regulamentul de organizare și funcționare a asistenței religioase în armată, cap.I, București, 2000

(5) Preotul militar dintr-o unitate – garnizoană se va numi preot militar al garnizoanei.

Art.4 (1) Secția Asistenței Religioase are responsabilități pe linie confesională în toată armata.

(2) Secția Asistenței Religioase este condusă de șeful secției, preot militar, absolvent al cursului postuniversitar de asistență religioasă, numit de M.Ap.N. la propunerea Bisericii Ortodoxe Române.

Art.5 (1) Șeful Secției Asistență Religioasă este și inspector.

(2) El colaborează cu un consilier.

Art.6 (1) Preoții, pastorii sau deservenții religioși angajați permanent sunt asimilați gradelor de ofițeri.

Art.8 (2) Comandanții unităților militare aprobă programul activităților duhovnicești și religioase, întocmit de preotul militar.

(3) Acordă în zilele de sărbători religioase învoiri sau permisii militarilor…

(4) Asigură mijloacele necesare construirii și amenajării spațiilor pentru desfășurarea serviciilor și asistenței religioase, etc.64/

Cap.III Funcționarea structurilor de asistență religioasă

Art.9 Secția Asistență Religioasă funcționează în cadrul Statului Major General.

Art.10 Secția Asistență Religioasă are următoarele atribuții:

coordonează asistența religioasă din armată…

______________________

64 IBIDEM, cap.III

avizează propunerile de numire în funcții a tuturor membrilor clerului militar;

elaborează și promovează proiecte de ordin, regulamente, norme,… privind conducerea și desfășurarea activității de asistență religioasă;

concepe și realizează programe, metodologii, documente…

propune și pregătește din timp de pace măsuri necesare procesului de educație moral-religios în vreme de război.

Colaborează cu Secretariatul de Stat pentru Culte, cu Biserica Ortodoxă Română…

Dezvoltă relații de colaborare cu alte stat.

Colaborează cu mijloacele de informare în masă, mediatizează activitățile moral religioase din armată.

Asigură asistența religioasă personalului militar și civil.

Elaborează tematicile și programele examenelor de selecționare…

Asigură pregătirea preoților militari.

Organizează concurs sau examen pentru încadrarea preoților militari.

Execută atribuțiunile preotului militar.65/

Preotul militar se subordonează comandantului și are următoarele atribuții (art.13):

Înaintează trimisului preotului de la eșalonul superior raport cu activitățile de asistență religioasă desfășurate.

Oficiază Sfânta Liturghie și celelalte slujbe și servicii religioase.

Transmite militarilor învățătura de credință a Bisericii strămoșești, cultivă în sufletele acestora valorile

______________________

65 IBIDEM, cap.III

spirituale: omenirea, dragostea, etc.

Desfășoară activitatea de educație moral-religioasă prin : predici, cateheze, etc.

Colaborează cu ceilalți factori educaționali pentru organizarea serviciilor religioase cu ocazia unor zile importante ca : aniversări, comemorări, Ziua Eroilor, etc.

Acordă asistență religioasă în spitale și arestul unităților.

Expune punctul de vedere creștin.

Lucrează pentru prevenirea, combaterea etc., a manifestărilor antisociale…

Se preocupă de starea morală, psihică și disciplinară a militarilor.

Acordă o atenție deosebită problemelor de educație – familia.

Participă la programele de pregătire pastorală, organizate de Biserică.

Întocmește programe de lucru.66/

Cap.IV Dispoziții finale

Art.14 (1) Selecționarea preoților militari se face de către M.Ap.N. prin Secția Asistență Religioasă și Direcția Personal și Mobilizare din Statul Major General, pe baza recomandărilor ierarhicilor cultului respectiv.

(2) Sunt recrutați din rândul personalului hirotonit sau ordinat, cu cetățenie română, cu licență în teologie și o vechime în activitate bisericească de minimum 2 ani.

(3) Vârsta minimă a candidaților va fi de 25 de ani, iar maxim 40 de ani.

______________________

66 IBIDEM.

Art. 15 (1) Încadrarea se face prin concurs sau examen…

(2) Din comisie vor face parte și reprezentanți ai cultului căreia aparțin.

(3) Prima încadrare se face la unitățile militare.

(4) Încadrarea se face pe baza unui contract încheiat între comandanți și preoții militari.

(5) Dup caz, sunt încadrați și preoți pe bază de convenții civile.

Art.16 (1) Candidații admiși vor urma cursuri specifice.

(2) Durata cursului este de 7 – 8 săptămâni.

(3) Pregătirea preoților militari se face și prin cursuri organizate de clerul civil.

(4) Cursurile efectuate în străinătate sunt asimilate celor organizate în sistemul militar de învățământ.

Art.17 Preoții militari participă la convocările de specialitate organizate de compartimentele de asistență religioasă.

Art.18 (1) Promovarea în funcții se face ierarhic pe bază de concurs sau examen.

(2) Candidații la funcții superioare vor fi absolvenți ai cursului postuniversitar…

Art.19 (1) Drepturile bănești sunt cele corespunzătoare cadrelor militare.

(2) Clericii angajați pe bază de convenții sunt plătiți în regim de plată cu ora.

(3) Uniformele militare clericale sunt asigurate de M.Ap.N. sau ateliere civile de haine preoțești.

(5) Preotul militar beneficiază de ajutorul unui cântăreț din rândul militarilor acre a absolvit școala de cântăreți sau seminarul teologic.

Art.20 Pentru abateri de la disciplină, preoții militari pot fi sancționați de către șefii structurilor militare.67/ (Șeful Statului Major General – General de armată dr. Mihail Popescu).

Glosar

Capelan = preot care își desfășoară activitatea în armată

Capelanat = forma de organizare a clerului militar în armatele străine

Cler = totalitatea preoților unei biserici, unei eparhii, unei țări, preoțime

Cler militar = totalitatea preoților care își desfășoară activitatea în mediul militar

Deservent militar = slujitor al unui cult recunoscut de stat, care își desfășoară activitatea în armată

Ecumenism = toleranță față de cei care mărturisesc o altă credință sau religie, plecându-se de la adevărul că toți suntem fiii aceluiași Creator

Hirotonit, ordinat = investit cu rang de preot, pastor, deservent

Paroh = preot care conduce o parohie

Parohie = unitate administrativă bisericească formată din preot, locaș de închinare și credincioși

Pastor = preot protestant

Pastorație = activitate desfășurată de un slujitor al unui cult recunoscut de stat68/

______________________

67 IBIDEM.

68 IBIDEM, Glosar

C) Regulament de organizare și funcționare a asistenței religioase în unitățile sistemului penitenciar românesc

Ca și regulamentul prezentat mai sus și acesta are mai multe capitole și anume:

a) Cap. I – Principii generale.

b) Cap. II – Organizarea asistenței religioase în penitenciare.

c) Cap. III – Desfășurarea activităților religioase în penitenciare.

d) Cap. IV – Dispoziții finale

În primul capitol „Principii generale” se stabilește modul de organizare și funcționare a asistenței religioase în sistemul penitenciar românesc, care se adresează preoților și vine să completeze gama activităților de educare a deținuților (art.1). Clerul militar fiind constituit din preoți militari care își desfășoară activitatea în penitenciare, se subordonează administrativ șefilor unităților respective, și spiritual – canonic ierarhiei bisericești. Preoții de penitenciare ar asigura satisfacerea cerințelor spiritual – religioase, arătându-le acestora legile divine și omenești pe care le-au încălcat, de asemenea respectă îndatoririle prevăzute de legiuirile bisericești. (art.2).69/

În al doilea capitol: „Organizarea asistenței religioase în penitenciare” se stabilește că: preotul de penitenciare va avea un asistent teolog, un cântăreț bisericesc dar și un alt preot (art.3). Asistența religioasă este acordată deținuților ortodocși cât și celor de alte culte recunoscute de țara noastră, rezultând un ecumenism real. Preotul din aceste unități are statut de consultant pe probleme de religie al comandantului, sunt aleși din rândul preoților civili, licențiați în teologie și cu activitate bisericească de cel puțin 2 ani, iar ținuta va fi cea canonică (art.4). 70/

______________________

69 IDEM, Regulamentul de organizare și funcționare a asistenței religioase în unitățile sistemului penitenciar românesc, cap. I

70 IBIDEM, cap. II

În cel de-al III – lea capitol: „Desfășurarea activităților religioase în penitenciare”, atribuțiile Secției de Asistență religioasă sunt prevăzute în anexa 1 (art.5).71/

Aceste atribuții sunt:

Ține legătura cu Patriarhia Română și celelalte centre eparhiale…

Întocmește și prezintă spre aprobare protocoale de colaborare cu organizațiile de voluntari.

Organizează conferința națională a preoților de penitenciare…

Participă la ședințele de consiliu ale conducerii.

Amenajarea construirea lăcașelor de cult.

Organizează concurs sau examen pentru ocuparea posturilor vacante. 72/

Atribuțiile asistenței religioase din unitățile penitenciare sunt și în anexa nr.2:

asigură oficierea serviciilor religioase , catehizarea deținuților;

stabilește legături cu preotul din parohia de domiciliu;

se preocupă de deținuții de alte culte să primească și ei asistență religioasă;

coordonează și supraveghează activitatea voluntarilor;

asigură confesiunea deținuților și minorilor;

poartă discuții cu deținuții și minorii ce urmează a fi liberați;

întocmește programul săptămânal al asistenței religioase;

activitatea preotului se va desfășura în mijlocul deținuților / minorilor;

se îngrijește de dotarea lăcașului de cult cu cele necesare slujbelor religioase;

preotul militar sau civil este invitat la ședințele Consiliului de conducere;

______________________

71 IBIDEM, cap. III

72 IBIDEM, anexa 1

la Marile Praznice: Învierea și Nașterea Domnului, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, vor fi organizate serbări creștine: cântece, poezii, piese de teatru, etc.73/

„Activitățile se asistență religioasă în penitenciare sunt coordonate de preot care poate fi ajutat de misionari și voluntari (1). Misionarul este reprezentantul unui cult religios (2), iar voluntarul este reprezentantul unei asociații sau fundații umanitar – religioase, care doresc să desfășoare activități moral – religioase cu deținuți(4).

Pentru a nu fi înregistrate tendințe de prozelitism religios, activitățile acestora trebuie să sensibilizeze deținuții față de divinitate. (7). Accesul misionarilor și a voluntarilor în unitate se face pe bază de legitimație sau tabele (8). Este interzis să împartă bunuri de orice fel, deținuților (11). (art.7). 74/

În ultimul capitol „Dispoziții finale” sunt cuprinse următoarele prevederi: „anual, Secția de Asistență Religioasă va prezenta un raport de activitate (1); trimestrial preoții din penitenciare vor înainta un raport de activitate chiriarhului locului (2) (art.8); preoții de penitenciar vor anunța plecarea în concediul de odihnă, concediul medical etc. însă vor depune o cerere episcopului sau preotului locului, pentru a fi desemnat un alt preot pe timpul lipsei lui (art.9); preoții de penitenciare vor urma cursuri de perfecționare specifice (art.11); Sfinții Apostoli Petru și Pavel vor fi considerați ocrotitori ai penitenciarelor din România, iar ziua de 29 iunie se va serba prin servicii religioase și alte programe (art.15); preoții de penitenciare vor sprijini activitatea de Probațiune”. (art.16). 75/

Acest regulament al regimului militar al penitenciarelor a fost aprobat de către Ministerul Justiției la data de 15 decembrie 2000. (Șeful Secției de Asistență Religioasă, Inspector General Pr. Vasile – Adrian Mărginean).

______________________

73 IBIDEM, anexa nr. 2

74 IBIDEM, cap. III

75 IBIDEM, cap. IV

d) Temeiuri privind modul de îmbunătățire a asistenței religioase

În urma regulamentului apar un număr de nouă TEMEIURI care privesc:

Fondul Filantropic;

Activitatea de asistență religioasă din spitale;

Programe sociale cu preoții de spital;

Ajutorarea bătrânilor;

Practica studențească a secțiilor de asistență socială;

Absolvenții de teologie;

Clerul Militar;

Statutul Ligii Tinerilor Creștini Ortodocși Români;

Realizarea unui film documentar.

1. Fondul filantropic

Este destinat activităților socio-caritabile pentru îmbunătățirea modului de funcționare a sistemului de asistență socială al Bisericii Ortodoxe Române. S-au stabilit fonduri de colectare și gestionare, astfel:

Fiecare parohie va vira în contul Sectorului de Asistență Socială de la centrul eparhial o contribuție cu titlul Fondul Filantropic (800.000; 400.000; 200.000 lei) până la data de 31 a fiecărui an;

Fondul mai cuprinde: colete, sponsorizări, donații, spectacole de binefacere, etc;

Se va deschide un cont pentru această destinație la nivel cultural, la nivel eparhial;

30% din totalul colectat va fi virat până la 28 februarie, în contul Biroului de Asistență Socială al Patriarhiei;

la nivel eparhial acest fond va fi utilizat pentru programul de asistență socială;

la nivel central va fi utilizat pentru susținerea financiară a propriilor programe de asistență socială;

70% va fi utilizat pentru program de asistență socială și pentru salariile asistenților socială.76/

2) Activitatea religioasă în spitale

Este destinată în elaborarea de Norme privind activitatea de asistență religioasă din spitale și unitățile de protecție socială:

Preoții din aceste unități se supun canonic ierarhului și administrativ conducerii respective;

Fiecare preot va avea un program care cuprinde:

orele de vizite la bolnavi (zilnice);

servicii religioase comune (Sf.Liturghie, Sf. Taine, Laude)

servicii religioase individuale (Sf. Spovedanie, ierurgii);

convorbiri duhovnicești.

Nerespectarea programului va fi sancționată;

Preotul va ține un registru la zi cu activitățile pastoral – misionare desfășurate;

Preoții vor participa la Conferințele preotești;

Vor fi încadrați pe o perioadă de cel puțin 3 ani.77/

3. Programe sociale cu preoții de spital

Datorită situației socio – economice cu care se confruntă un număr din ce în ce mai mare de familii, în spitale a crescut numărul cazurilor sociale, individuale în situații de urgență etc. Astfel, în spitale se găsesc următoarele cazuri:

______________________

76 Temei nr. 3997: Referat privind… gestionarea Fondului Filantropic

77 Temei nr. 3998: Referat privind Norme… spitalicești și de protecție socială

Copii abandonați în secțiile de pediatrie;

Persoane vârstnice fără familie, internate pe perioade mari de timp;

Persoane fără venituri sau cu venituri mici care necesită tratamente;

Persoane nedeplasabile sau greu deplasabile, etc

În această situație în sistemul sanitar aceste cazuri rămân neidentificate și nesoluționate. Preotul de spital este cel chemat să se îngrijească de aceste persoane, să le aline suferințele sufletești și să contribuie la ameliorarea stării sociale a acestora.

Modalitățile de colaborare a preoților sunt următoarele:

Preotul de spital identifică cazurile sociale din spital;

Comunică centrelor eparhiale respectivele situații identificate;

Coordonatorul biroului de asistență socială centralizează toate datele primite;

Înștiințează pe preotul din parohie căreia face parte, pentru acordarea de sprijin;

Preotul paroh convoacă Comitetul parohial și prezintă cazul;

Stabilește cu aceștia modul concret de implicare în caz;

Anunță enoriașii, solicitându-le implicarea;

Comitetul parohial întocmește programul de ajutorare;

Preotul paroh informează enoriașii și centrul eparhial;

Vizitează periodic la domiciliu a persoanei după externare (credincioșii);

Sprijin în activitățile gospodărești;

Însoțirea la Biserică și policlinică, etc.78/

______________________

78 Temei nr. 3999/1999, Referat privind desfășurarea unor programe sociale în colaborare cu preoții de spital.

4. Ajutorarea bătrânilor

În sprijinul persoanelor aflate în nevoi, se acordă, atât înainte de 1989, cât și după, cea mai utilizată măsură de protecție și anume internarea persoanei într-o instituție.

Acestea fiind sisteme închise, izolate față de comunitate, apar efecte negative asupra personalității celor asistați prin:

Condițiile de trai – camere depersonalizate cu 7 până la 15 paturi, condiții igienico-sanitare necorespunzătoare, lipsa medicamentelor chiar a hranei;

Regimul de viață – programul zilnic este impus de personalul instituției;

Relațiile interpersonale improprii, lipsa afectivității din partea personalului;

Întreruperea legăturilor cu familia duce la instabilitate emoțională.

Toate acestea își pun puternic amprenta pe dezvoltarea psihică și fizică a copilului instituționalizat și conduce la inadaptare și incapacitatea realizării unei bune integrări sociale.

Persoanele vârstnice, persoane cu handicap ajung chiar la tentative de suicid. La nivel național funcționează în prezent mai multe tipuri de asistență socială:

centre de plasament (250);

cămine pentru bătrâni (38) pentru pensionari (19);

cămine spital pentru bolnavii cronici (70);

cămine spital pentru copii cu handicap sever (28);

cămine atelier (7).

În care sunt internați peste 50.000 de persoane.

Programul de sprijinire al acestor persoane defavorizate are următoarele obiective:

îmbunătățirea stării psiho-afective;

sensibilizarea comunității;

implicarea comunității;

crearea unei rețele de suport moral, spiritual, afectiv și moral;

vizite săptămânale și cu ocazia marilor sărbători;

organizarea de activități cultural – religioase;

însoțirea lor la biserică;

găzduirea și îngrijirea la domiciliu; 79/

identificarea familiilor acestora, etc.

5. Practica studenților de la specializarea asistență socială

În țară funcționează un număr de 10 Secții de Asistență Socială în cadrul Facultăților de Teologie Ortodoxă, în care sunt cuprinși aproximativ 1000 de studenți .

Pentru cooptarea studenților în activitățile de asistență socială, participanții de la întâlnirea anuală a coordonatorilor eparhiali au dat următoarele propuneri, ca atribuții:

centralizarea programelor de asistență socială;

identificarea programelor care susțin implicarea studenților Facultății de Teologie;

obținerea acordului preoților pentru participarea studenților;

anunțarea decanului facultății asupra acestei practici.

Pentru punerea în aplicare a celor de mai sus se va încheia o convenție între centrul eparhial și Facultatea de Teologie Ortodoxă. 80/

6. Încadrarea absolvenților de teologie

În ședința din 30 septembrie – 1 octombrie 1997, Sfântul Sinod a aprobat ca centrele eparhiale să recomande pentru posturile de

______________________

79 Temei nr. 4001/1999, Referat privind ajutorarea și sprijinul persoanelor instituționalizate.

80 Temei nr. 4002/1999, Referat privind organizarea de practică studențească…

preoți de armată candidați nehirotoniți dintre cei mai buni licențiați în teologie (Temei nr. 5595/197). Astfel au fost elaborate condițiile de înscriere la concurs pe care trebuie să le îndeplinească absolvenții de teologie:

Candidații nehirotoniți să fie licențiați în teologie cu media de absolvire cel puțin 8,50, masteranzi sau doctoranzi în teologie;

Candidații trebuie să aibă recomandarea Facultății de Teologie Ortodoxă pe care a absolvit-o și a părintelui spiritual;

Candidații trebuie să aibă vârsta de cel puțin 25 de ani.

Încadrarea celor admiși se va face la trei luni după promovarea examenului, urmând ca în acest timp ei să urmeze practica liturgică în Catedrala Chiriarhală sau la una din parohiile din orașul de reședință eparhială.

După absolvirea cursurilor, candidații vor face practică liturgică și misionară timp de o lună în cadrul unei unități militare.81/

7. Clerul Militar

Referatul privind Proiectul Legii Clerului Militar și amendamentele aduse acestui proiect în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților a fost analizat și amendat de comisiile de specialitate și finalizat pentru a intra în dezbaterea plenului. Trimis Administrației Patriarhale, proiectul a fost analizat de o comisie formată din P.C.Pr. Constantin Pârvu (Vicar administrativ), P.C.Pr. Dumitru Colotelo (Consilier patriarhal) și Dl. Ioan Neagu (consilier juridic), constatându-se următoarele:

Proiectul respectiv cuprinde 29 de articole față de cel al Legii Clerului Militar cu 43 de articole;

______________________

81 Temei nr. 4004/1999, Referat privind condițiile de încadrare a absolvenților de teologie…

Diferența numărului de articole dintre cele două proiecte constă în aceea că art.16 din Proiectul Legii, face trimitere la Legea 80/1995, privind statutul cadrelor militare;

Toate amendamentele propuse de Biserica Ortodoxă Română la art.3, 4, 9, 12, 32, 37 și 38 au fost preluate de Proiectul Legii;

Nu a fost preluat art.10 care prevede „respectarea proporționalității numărului de preoți în armată”;

Eliminarea amendamentului privind „consultarea ecumenică a celtelor” la numirea Șefului Secției de Asistență Religioasă.82/

8. Statutul Ligii Tinerilor Creștin Ortodocși Români

În urma discuțiilor în plen și la propunerea Comisiei Canonice, Juridice și pentru Disciplină, Sfântul Sinod hotărăște:

Aprobarea de desființare a Ligii Tineretului Ortodox Român;

Acordarea Înaltei Binecuvântări pentru înființarea și funcționarea Ligii Tinerilor Ortodocși Români;

Aprobarea Statutului Ligii Tinerilor Ortodocși Români cu amendamentul din anexă.83/

9. Realizarea unui film documentar

Studioul Dacia – film a propus Patriarhiei Române colaborarea în vederea realizării unui film serial documentar în 8 episoade , intitulat : „Două milenii de viață creștină pe teritoriul României”.

S-a constituit o comisie sub președinția P.S.Episcop Vicențiu Ploieșteanul (vicar patriarhal), alcătuită din P.C.Pr.Prof. Dumitru Colotelo, P.C.Pr.Prof. Florin Șerbănescu, Ierod. Ciprian Spiridon, care au stabilit împreună cu directorul studioului Dl. Gașpar Alexandru modalitățile concrete de colaborare pentru buna realizare a acestui proiect.

______________________

82 Temei nr. 5762/1999, Referat privind Proiectul Legii Clerului Militar…

83 Temei nr. 5763/1999, Referat privind Proiectul de statut al Legii Tinerilor Ortodocși Români

Comisia a întocmit o listă de personalități de renume în

cultura românească (profesori de teologie, istorici, arhitecți, muzicieni, specialiști în pictura bisericească) , care au fost cooptați în comitetul de consultanți științifici ai acestui documentar.84/

C A P I T O L U L IV

Întruniri, simpozioane, conferințe privind asistența religioasă

Având în vedere cele ce s-au propus mai sus în capitolele anterioare, participanți la Întâlnirea anuală a coordonatorilor eparhiali a activităților de asistență socială desfășurată în perioada 17 – 18 iunie 1999 potrivit rezoluției de pe temei nr. 2790/1999, s-a ajuns la concluzia că se impune o mai bună colaborare între preoții de spital și birourile de asistență socială de la centrele eparhiale în vederea derulării unor programe de asistență socială destinate acestor categorii de persoane aflate în suferință.

Toate propunerile, legile și regulamentele care s-au semnat și au fost puse în aplicare funcționează în cadrul Bisericii Ortodoxe Române cu binecuvântarea Sfântului Sinod și are ca președinte de onoare la nivel central pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, iar la nivel local pe ierarhul locului.

Împlinirea acestui scop se face în viața pastorului misionar a parohiilor și eparhiilor prin încurajarea dialogului între credință și cultură, prin promovarea valorilor morale creștine și prin desfășurarea de activități filantropice.

În Ortodoxie întreaga iconomie a mântuirii se înfățișează în Sfânta Liturghie. Desfășurarea ceremonialului misterului liturgic, cu participarea credincioșilor și mișcărilor slujitorilor, actualizează în mod tainic, dar real, evenimentul de la Bethleem; ieșirea Domnului Hristos la

______________________

84 Temei nr. 6036/1999, Referat privind realizarea unui film serial documentar…

propovăduire, la calea cea sfântă a Golgotei, la Mormânt, Învierea și Înălțarea. Totul se petrece în prezența nevăzută a cetelor îngerești, sub privirile blânde ale sfinților de pe frescele zidurilor. De la Bethleem, din acel loc sfânt și momentul binecuvântat, începe depănarea timpului sacru, adevăratul timp al vieții mântuirii noastre și al lumii .

Părtășia la un singur izvor duhovnicesc de mântuire a constituit pavăza unității noastre, cu toate că vremurile de restriște au încercat prin diferite metode să destrame lanțul strâns al credinței creștine.

Privind întrunirile, simpozioanele, conferințele care au avut loc pe tema asistenței religioase, în urma discuțiilor care au avut loc în plen și la propunerea Comisiei pentru doctrină, viață monahală și misiune socială, Sfântul Sinod hotărăște prin Întâlnirea din 17 – 19 septembrie 1997, aprobarea documentului privind problemele de asistență socială spre a constitui material informativ și de îndrumare a conducătorilor eparhiali în organizarea și desfășurarea activităților de asistență socială.

Religia creștină este o religie a păcii și a dreptății față de adevăr, dar și față de om, care este considerat a fi cea mai aleasă ființă creată de Dumnezeu.

Prin rațiune, voință și sentiment, omul are întotdeauna posibilitatea de a se ridica deasupra oricărei ființe vii, putând în felul acesta conlucra cu Dumnezeu, spre binele său, dar și al colectivității comune, însă cu o singură condiție, să nu vrea să se substituie lui Dumnezeu și să se separe de el atunci când își pune capacitatea în lucru.

Orice ființă umană creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu este fiul Lui. Biserica crede, că orice om poate fi recuperat, dar pentru aceasta are nevoie de păstori devotați care mereu să plece în căutarea ei pierdută. Toate aceste motivații justifică în mod cert, necesitatea propovăduirii Evangheliei lui Hristos de către slujitorii Bisericii Ortodoxe, în mijlocul deținuților care execută în unitățile penitenciare o pedeapsă .

Programul cultural – educativ din unitățile penitenciare contribuie în cea mai mare măsură la menținerea permanentă a unui climat de ordine și disciplină în rândul deținuților, prin diminuarea tensiunilor sufletești și crearea în același timp a unor premise concrete în procesul resocializare și reintegrare socială a acestora după libertate. Dar, pentru o bună evanghelizare au fost elaborate conferințe, simpozioane, întruniri , la rațional dar și internațional (european).

Temei nr. 7835/1991 – Participarea I.P.S. Mitropolit Antonie al Ardealului la a V-a întâlnire ecumenică europeană a Conferinței Bisericești Europene – din 12 – 18 noiembrie 1991. Tema generală a întâlnirii a fost “Despre Cuvântul Tău – misiune și evanghelizare în Europa astăzi”, au participat câte 40 de reprezentanți.

I.P.S. Mitropolit Antonie a prezentat problema raporturilor dintre Biserica Orientală Catolică din România și Biserica Ortodoxă Română, atrăgând atenția părții catolice asupra fenomenelor prozelitiste precum și violența fizică și verbală care contravin raportului de frățietate și dialogului dintre cele două Biserici.85/

Temei nr. 8820/1991 – Conferința de organizare națională a clerului, care își propune să răspundă prin activitatea sa tuturor problemelor misionare, pastorale și sociale etc., ale Bisericii. În 7 – 8 mai 1991, în urma celei de-a 4 –a întâlniri, Conferința elaborează 11 rezoluții. Discuțiile s-au purtat pe bază de participare a clerului la viața și activitatea Bisericii.86/

Temei nr. 1313/1992 – participarea unui delegat român la simpozionul cu tema “Părinții Bisericii la Izvoarele Europei” (Strasbourg, Franța, 13-14 martie 1992); Biserica noastră fiind reprezentată de dl. Emilian Popescu, profesor la Facultatea de Teologie din București.87/

______________________

85 *** Adunarea Națională Bisericească, sesiunea ordinară a anului 1991, în B.O.R., anul CX (1992), nr. 1-3, p.205

86 IBIDEM, p.214

87 IDEM, în B.O.R., anul CIX (1992), nr. 4-6, p.192

Temei nr. 1761/1992 – a treia Conferință internațională a capelanilor militari din Europa și America de Nord (Roma – Italia, 3-7 februarie 1992). O delegație din România formată din Pr.Stanciu Ștefan și locotenent – colonelul Ionescu Marian, din cadrul Ministerului Apărării Naționale, a participat la lucrările celei de-a 3-a Conferință internațională a capelanilor, militari. Tema a fost “Rolul religios, social și moral al capelanului militar”.88/

O întâlnire importantă a fost “Întâlnirea capelanilor din închisorile și spitalele britanice”, Liverpool – Anglia, 5-9 mai 1992, conform Temei nr. 3438/1992. Din partea Bisericii noastre a participat P.Cuv. Arhiepiscop Teofil Panait și P.C. Pr. Michael Tița. Întrunirea a fost inițiată de d-na Myra Blit, cu acordul episcopului anglican de Liverpool, David Sheppard, gazdă fiind Geoffrey Driver, preotul anglican de la parohia Sf.Maria din Walton.

Cu această ocazie s-au vizitat diferite închisori, fie cu regim strict de supraveghere și control (Hindley), fie cu regim relaxat (Walton), fie cu regim foarte lejer, așa numitele “închisori deschise”, unde deținuților li se creează condiții favorabile (Risley și Kirkhom).

Se remarcă faptul că pentru deținuți pe timpul petrecut în aceste închisori este văzut ca o perioadă de educație și nu de pedeapsă. Fiecare închisoare are capelanul ei, care are misiunea să acorde asistență religioasă pentru deținuți bolnavi, pentru cei care au decedat și să povățuiască pe potențiali sinucigași, etc.

Reprezentanții noștri au fost primiți în audiență de episcopul David Sheppard și au acordul un interviu la radio B.B.C. din Liverpool.

Au fost vizitate și mai multe spitale în cadrul cărora au avut loc întâlniri cu capelanii care activează în acest domeniu.89/

______________________

88 IBIDEM, p.193

89 IBIDEM

În 4 – 7 mai 1992, la Strasbourg – Franța are loc Conferința europeană a capelanilor de închisori, la care din partea Bisericii Ortodoxe Române a participat Ierom Dimitrie Irimia. Tema Conferinței a fost “Drepturile omului în închisorile din Europa”.90/

În 13 – 14 aprilie 1993 a avut loc Simpozionul “Zilele interconfesionale de teologie și pastorală ecumenică” de la Madrid, la care a participat I.P.S. Mitropolit Nestor al Olteniei, conform Temei nr. 3394/1993.91/

La Budapesta în 2-7 septembrie 1993, are loc Conferința privind drepturile omului în organizare C.S.C.E.E. și a Comitetului C.E.B. pentru drepturile omului, la care participă P.C.Pr. Dumitru Colotelo, conform Temei nr. 3390/1993. 92/

Temei nr. 57/1997 privește stabilirea subiectelor Conferințelor preoțești semestriale din anul 1997, pe baza propunerilor de la centrele eparhiale. Au fost evidențiate unele aspecte privind: creșterea interesului și a participării clerului la aceste conferințe; necesitatea ținerii unor conferințe administrative cu teme de interes special și pe plan eparhial pentru preoți; obligația ca la conferințele preoțești semestriale să participe și personalul clerical de conducere din administrația bisericească.

Temele care au fost propuse pentru Conferințe sunt următoarele:

Pentru luna iunie: “Darul Sfânt al vieții și combaterea păcatelor împotriva acestuia”;

Pentru luna noiembrie: “Biserica și problemele sociale actuale, cu referire la Apostolatul social”.93/

Temei nr. 6345/1996 – Invitarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist de a participa la cel de-al II-lea simpozion “Religie, știință și mediu înconjurător – Marea Neagră în criză”, septembrie 1997.

______________________

90 IBIDEM, p.194

91 IDEM, B.O.R., anul CXI (1993), nr. 7 – 9, p.220

92 IDEM, B.O.R., anul CXI (1993), nr. 10 – 12, p.209

93 IDEM, B.O.R., anul CXV (1997), nr. 1 – 6, p.307

Sanctitatea sa, Bartolomeu I, Patrarhul Ecumenical Constantinopolului, prin scrisoarea adresată P.F.P.P. Teoctist, informează despre primul simpozion, care a avut loc în septembrie 1996, cu tema “Revelația și mediul în anii Domnului 95 – 1995”, sub auspiciile Sanctității Sale și ale Ducelui de Edinbourgh, când s-au luat în discuție problemele privind: ameliorarea prăpastiei dintre omenire și natură și refacerea echilibrului mediului înconjurător și adresează, Prea Fericirii Sale invitația de a lua parte la cel de-al doilea simpozion, în perioada 20 – 28 septembrie 1997.94/

La Elveția Zurich între 9 – 14 decembrie 1996 a avut loc Întrunirea celei de a II-a Adunări ecumenice europene, conform Temei nr. 7564/1996.

Această penultimă întrunire a avut ca obiectiv stabilirea programului acestei Adunări, desemnarea vorbitorilor principali, modul de participare a delegațiilor oficiale reprezentând alte religii, instituții, organizații creștine și reprezentanți ai mass-media din Europa.

Sunt prezentate structurile programelor care se vor organiza la această mare Adunare ecumenică europeană privind: dezbaterea temelor, desfășurarea programelor liturgice comune sau specifice marilor familii de Biserici, a rugăciunilor comune și a meditațiilor biblice, desfășurarea programelor culturale, privind participarea tineretului și lăcașului creștin. S-a pus accent deosebit pe necesitatea întrunirii delegaților participante în fiecare țară ca mod de pregătire practică a Adunării cât și pe sensibilizarea Bisericilor privind misiunea lor în societatea de azi.95/

O altă importantă conferință la care au participat și delegați ai Bisericii Ortodoxe Române condusă de P.S. Episcop Nifon al Sloboziei și Călărașilor, a fost Conferința mondială asupra misiunii și evanghelizării,

______________________

94 IBIDEM, p.332

95 IBIDEM, p. 334

ținută la Bahia, Brazilia în 24 noiembrie – 3 decembrie 1996, conform Temei nr. 7565/1996.

Conferința a fost organizată de Consiliul Ecumenic al Bisericilor și a prilejuit reuniunea a peste 600 de participanți din 80 de țări de pe toate continentele, delegația română fiind compusă din 5 persoane.

Dezbaterea temei principale “Chemați la o strânsă nădejde: Evanghelia în diverse culturi” s-a făcut în 4 secții:

Evanghelia – mărturie autentică în cadrul fiecărei culturi;

Evanghelie și identitate în societățile pluraliste;

Comunitățile locale în societățile pluraliste;

O Evanghelie – diverse expresii culturale.96/

Temei nr. 34/1997 – ne relatează participarea P.S. Episcop Trofan Sinaitul, vicar patriarhal la lucrările Comitetului central al Conferinței Bisericilor Europene, din Geneva, Elveția, 10 – 13 ianuarie 1997. Comitetul are ca punct general alegerea noului secretar general, care s-a făcut cu 27 voturi pentru și 2 împotrivă, în persoana teologului și pastorului baptist Keith Clements, propus de Comitetul de numire.97/

A doua Conferință europeană pentru pace, democrație și cooperare în Balcani a avut loc în Atena – Grecia, 7 – 10 noiembrie 1996, cu participarea P.S. Episcop – vicar Damaschin Severineanul, conform Temei nr. 7205/1997.

Conferința a fost organizată sub patronajul Secretarului General al Consiliului Europei, de Federația balcanică pentru pace și cooperare, constituită din 17 organizații neguvernamentale reprezentând 6 state între care și România (cu o delegație de 20 de membri).

Temele discutate au fost: Balcanii astăzi – înrudiri și diferențe între popoarele lor; Pericole și amenințări împotriva păcii și nevoia

______________________

96 IBIDEM, p.335

97 IBIDEM, p.336

protejării acesteia; Asistența mutuală între organismele internaționale și organizațiile neguvernamentale; Rolul puterilor care asigură pacea; Civilizație și ecologie.98/

Temei nr. 4840/1997 – participarea și întâlnirea panortodoxă de la Ierusalim în vederea pregătirii sărbătoririi a 2000 de la Nașterea Domnului, a P.S.Episcop Casian al Dunării de Jos și P.S.Irineu Slătineanul. Între 20 – 21 iunie 1997, s-a desfășurat la Ierusalim întâlnirea Comitetului de pregătire a festivităților, la care au participat din partea Bisericii noastre și P.S. Episcop Nifon al Sloboziei și Călărașilor, P.C. Arim. Jeronim Crețu, alături de delegații Bisericilor Ierusalimului, Alexandriei, Rusiei, Greciei, Albaniei, Ciprului, precum și de profesori de la Facultatea de Teologie din Atena.99/

Să nu uităm că în urma tuturor conferințelor, întrunirilor, simpozioanelor s-a vrut o mai bună înțelegere, împăcare, pace, iubire între toate Bisericile, urmând ca viața fiecărui creștin în parte să fie mai bună, mai ușoară și mai aproape de Dumnezeu.

Precum știm, religia apare în istoria omului o dată cu el și reprezintă cea mai veche știință, concepută de Dumnezeu încă de la creație, baza fundamentală a religiei creștine în lume din toate punctele de vedere: istoric, religios, politic și social rămâne Mântuitorul Iisus Hristos prin: Întruparea, propovăduirea, răstignirea, îngroparea și învierea sa, care ne confirmă că într-adevăr aceasta este religia și credința cea adevărată și demnă de urmat, calea care duce pe om la mântuire.

______________________

98 IBIDEM, p. 336 – 337

99 IDEM, în B.O.R., anul CXV, (1997), nr. 7 – 12, p.340

C A P I T O L U L V

Împliniri și perspective

Biserica Ortodoxă Română este o biserică națională fapt care a făcut-o să slujească năzuințele poporului din sânul căruia s-a născut. De aceea, slujirea ei nu a putut ocoli marile momente ale afirmării demnității naționale a poporului român dar nici problemele care s-au ivit în înscrierea națiunii române între națiunile europene, în special de la 1848 încoace. Așadar, ultimul secol și jumătate din istoria Bisericii noastre are o importanță cu totul deosebită . Pe de o parte, Biserica a trebuit să susțină, prin unitatea de credință, unitatea națională a românilor, pe de altă parte, Biserica a avut rolul de a lupta contra secularismului pe care modernitatea europeană l-a adus în viața românilor.

Părintele Dumitru Stăniloae, afirma adeseori că ultimul secol și jumătate pentru români nu a însemnat întotdeauna un progres cultural și spiritual, întrucât adeseori economicul și susținerea industrializării României au făcut să fie neglijate dimensiunile morale și religioase ale actelor și manifestărilor civice. Din această cauză, evenimentele care au avut loc în decembrie 1989 ne prilejuiesc o analiză a celor întâmplate în perioada comunistă.

Secularizarea a însemnat o deposedare a Bisericii naționale de daniile pe care de-a lungul veacurilor domnitorii le-au făcut Bisericii, pentru ca aceasta să-și poată întreține instituțiile ei de asistență socială, cum ar fi epitropiile spitalelor și ale așezămintelor de îngrijirea bătrânilor, care au fost înființate pe lângă mănăstiri.

O nouă împlinire a ultimelor ani a fost înființarea de asistență religioasă socială în vederea sprijinirii văduvelor, a familiilor neajutorate , a orfanilor și săracilor creștini ortodocși, de toate limbile.

O mișcare culturală , o rânduială morală și o asistență socială creștină în stare nu numai de a ne păstra fără nici o pată. Apostolatul social trebuie privit ca pe o mucenicie asumată și nu ca pe un servilism docil, ceea ce ne-ar putea ajuta să vedem și noblețea atâtor slujitori ai Bisericii care au putut ajuta și pe alții să reziste în fața agresiunilor de tot felul din partea autorităților comuniste.

Creștinismul a făcut din muncă o datorie a vieții de vreme ce numai cel ce muncește are dreptul să mănânce, pretinzând o dreaptă retribuire a ei, căci vrednic este lucrătorul de plata sa…

Activitatea socială a Bisericii creștine privită, în desfășurarea ei istorică se caracterizează prin aceeași afirmare a personalității morale a individului pe temeiul adevărului și moralei creștine.

Biserica și Sfinții Părinți ne îndreaptă luarea aminte spre lumina cunoștinței noastre, a faptelor noastre, spre această lumină lăuntrică ce îl preschimbă pe fiecare creștin ortodox într-o făclie care luminează necontenit, prin fapte bune, prin iubire de semeni, prin ajutorarea săracilor, a orfanilor, a bătrânilor, a osândiților din penitenciare. Aceasta este nu numai o îndatorire a tuturor creștinilor, dar mai cu seamă o mare bucurie misionară, o mângâiere și o mulțumire a sufletului, neîntrecute de nici o altă desfătare pământească.

Biserica i-a îndemnat mereu pe creștini, pe tineri care sunt râvnitori să săvârșească aceste frumoase fapte de milostenie, dar și să organizeze prin parohii și să meargă duminicile prin penitenciare, la azilele de bătrâni ,la centrele de plasament, etc., și în alte așezăminte, în care se desfășoară asistență socială a Bisericii pentru ca să-i cerceteze pe frații noștri de acolo.

Biserica creștină a trebuit să ia poziție față de problemele sociale și pentru alte considerațiuni, mai înalte decât interesul său ori plăcerea de a răspunde la poftirile sau rugămințile celor devotați doctrinei sale. Între cauzele generale care au dat naștere acțiunii moderne a creștinismului social, este și necesitatea Bisericii de a acționa contra socialismului ce devenea din zi în zi tot mai materialist, anticreștin și de a împiedica prin acțiunea sa înrolarea poporului muncitor sub flamura roșie a lui Antihrist.100/

Deși a trecut regimul comunist, mentalitatea sa atee a rămas. Trebuie precizat că lucrarea de preoție socială nu o înlocuiește pe cea făgăduită de comuniști, ci caută să răspundă unor cerințe ale societății în care trăim, societate compusă din cei care sunt botezați în Hristos și-L mărturisesc.

Această lucrare a Bisericii de asistență socială, acest Apostolat social, e cu totul altceva decât asistența socială promovată, iar apoi abandonată de către regimul comunist. Asistența socială nu se limitează numai la nevoile interioare ale Bisericii noastre, ci ei contribuie la deschiderea Ortodoxiei românești către toate Bisericile din lume. Pe acest drum de slujire a Bisericii lui Hristos, a refacerii unității ei, mergem de mult timp. La fiecare simpozion, întâlnire, conferință, se simte cum sufletul nostru tot mai viu cheamă la apropiere și pregătire a unității creștine.

Se vorbește azi de înnoire, primenire, adaptare, reevaluare, regândire, orientarea vieții bisericești, astfel încât ea să devină mai eficace și mai relevantă pentru societatea de azi. Întreaga viață bisericească, a creștinismului și a instituțiilor, are nevoie de înnoire potrivit unei viziuni considerate și coerente. Înnoirea înseamnă a fixa noi perspective și instituții de lucru pastoral, misionar, cultural, social, de care are nevoie societatea. Biserica are misiunea să interpreteze Evanghelia unică a lui Hristos în fiecare timp și loc.

Biserica n-a fost indiferentă față de influențele secularismului și ateismului, dar ea n-a avut libertatea să organizeze programe de educație religioasă pentru adulți care să răspundă acestor influențe.

______________________

100 Sf. Nicolae Velinirovici, Răspuns la întrebări ale lumii de astăzi, vol.II, scrisori misionare, traduse de Adrian Tănăsescu – Vlas, Ed. Sofia, București, 2003, p.255

Formarea creștină a copiilor, integrarea tinerilor în viața parohiilor, difuzarea Bibliei în rândul laicilor, toate aceste sunt acum în atenția preoților.101/

Acordarea asistenței religioase în penitenciare constituie o îndatorire pastoral – misionară a Bisericii întemeiată pe învățătura, tradiția, canoanele și legiuirile ei bisericești, în virtutea cărora, începând cu data de 1 iulie 1990, această activitate a fost reluată în penitenciarele din România.

Constatând că prezența și activitatea preoților în penitenciare răspunde cerințelor spirituale și de îndreptare a persoanelor care execută pedepse privative de libertate, Ministerul Justiției a aprobat înființarea unor posturi în care să fie încadrați preoții care acordă Asistență religioasă. Pe baza experienței acumulate, privind acordarea Asistenței Religioase în penitenciare, Biserica a avut un rol important în istoria poporului nostru, precum și faptul că religia ajută l îndreptarea celui ce a încălcat legile divine și cele omenești, în acord cu prevederile generale ale Constituției României privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, între Patriarhia Română și celelalte instituții ale statului. 102/

Biserica este viața de comuniune a oamenilor cu Dumnezeu prin Hristos, în Duhul Sfânt, manifestată concret prin acte de credință, prin participarea la aceleași Sfinte Taine și slujbe săvârșite de cei investiți. Comuniunea concretă a oamenilor este Biserica văzută vie, care cred în Hristos și trăiesc potrivit învățăturilor Lui.

Biserica unește în sine tot ce există „Căci precum trupul este unul și are multe mădulare, iar toate mădularele trupului multe fiind, sunt un trup, așa și Hristos. Pentru că într-un Duh ne-am botezat toți ca să fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi, și toți la un Duh ne-am adăpat” (I Cor.12, 12-14) Dar fiecare mădular își are cinstea și locul lui în trup. Biserica este trupul sobornicesc, comunitar sau social al lui Hristos

______________________

101 Pr.Prof.Ion Bria, Înnoire, în B.O.R., anul CX (1992), nr.1-3, p.47-48

102 Pr. Capelan Olivian Pop, Misiunea preotului capelan în unitatea penitenciarelor, Ed.Ando Tours, Timișoara, 1998, p.335

„Iar voi sunteți Trupul lui Hristos și mădulare fiecare în parte” (I Cor. 12, 27). Iar Hristos ne spune „Fiul Omului n-a venit să fie slujit, ci ca să slujească” (art.20, 26 – 28). Deci, cine slujește omului, slujește lui Dumnezeu.

Credința neclintită în programul uman, în triumful dreptății și al libertății, are un caracter metafizic și a fost proclamată de toți umaniștii din toate timpurile și din toate locurile. Există sisteme politice în care Statul este separat de Biserică, în care autonomia Bisericilor este maximă; reglementările privind libertatea religioasă sunt minime; asistența și catehizarea religioasă nu sunt obligatorii sau nu sunt posibile pentru cei care se găsesc în forțele armate, spitale, azile; în unele din aceste țări se interzice prin lege ora de religie în învățământul public.103/

Procesul de organizare, funcționare și consolidare a Statului de drept și de constituire a societății civile este în curs de desfășurare. Temeiurile, trăinicia și legitimarea marelui sistem social – politic vor depinde de idealurile, de ideologiile care vor sta la baza lui și de forțele sociale și politice care le vor susține libertatea, democrația, laicitatea, valorile drepturilor omului, libertatea religioasă, alte valori ale societății democratice se pot completa în mod armonios cu normele și valorile promovate de subiecții vieții religioase.104/

De exemplu, pentru deținuți, asistența religioasă îi poate deștepta la o nouă viață. Prin mărturisirea păcatelor, deținutul a ajuns să opereze în inima sa un început de separație între el și păcat. Prin mărturisirea sinceră, verbală, penitentul s-a redeșteptat la o nouă viață. La fel și pentru copiii din orfelinate cărora li se vor deschide noi perspective și vor vedea altfel viața pe care o trăiesc. Pentru bolnavii din spitale se va alina durerea, iar pentru militari dorul de casă.

Este adevărat că trebuie un drum lung până să dovedească

______________________

103 Ilie Fota, Starea actuală și perspectivele relațiilor stat – subiecți instituționalizați ai vieții religioase în România, în B.O.R., anul CXV (1997), nr. 7-12, p.222

104 IBIDEM, p.227

îndreptarea deținutului, întărirea copiilor și a bolnavilor, precum și tăria militarilor, spre bine, spre a face fapte bune și vrednice de urmat.

De exemplu, pentru deținut, acesta trebuie lămurit în primul rând să înțeleagă ce este păcatul și ce este virtutea. Duhovnicul ajută pe acesta să-și restabilească echilibrul și armonia vieții sufletești. Celor căzuți în păcatul hulei și al blasfemiei li se face cunoscut că în Vechiul Testament se pedepsea cu moartea cel care făcea acest păcat (Levitic 24, 16); cei desfrânați sunt vinovați că pângăresc Legea dumnezeiască (Levitic 20, 10); cei ucigași că insultă creația lui Dumnezeu, etc.

În acest scop o latură importantă spre îndreptare o constituie atitudinea preotului în a mustra, a mângâia și încuraja că acum sufletul este răscolit profund; pe de o parte păcatul își are urmările lui, pe de altă parte dorința lui de îndreptare. Așa a procedat tatăl pentru fiul risipitor când l-a văzut revenindu-și în fire (Lc 15, 20 – 24).

Duhovnicul trebuie să fie un bun exemplu oamenilor, căci el aduce în fața acestor persoane lumina cunoștinței Evangheliei, și în același timp trebuie să dobândească de le ale libertatea de păcat, întărirea voinței, adică încordarea forțelor sufletești și trupești pentru virtute. 105/

Lumina morală o avem în însăși natura noastră. Urmează doar să o alimentăm, să mărim proporțiile ei și să facem ca razele ei să strălucească intens în drumul fiecăruia către ținta pe care i-a hotărât-o Creatorul . Lumina nu trebuie pusă sub obroc, ci așezată în sfeșnic, pentru ca să lumineze și să învioreze întreaga ființă umană „Ia seama ca lumina din tine să nu fie întuneric” (Mt. 6,23) spune Mântuitorul în privința cultivării conștiinței morale, pentru ca să fie realmente îndreptarul just al gândurilor și acțiunilor noastre.

Religia creștină ajută pe creștin să-și formeze eul său moral și social dezvoltând în om iubirea de Dumnezeu și de oameni. Ea îi dă tăria să se învingă pe el (deținutul, bolnavul, bătrânul, copilul orfan), să învingă

______________________

105 Pr.capelan Olivian Pop, op.cit., p. 295

pornirile rele din el, ea cultivă respectul pentru persoana și bunul aproapelui, și dă răspuns diferitelor întrebări cu care se confruntă. Lumina morală care este conștiința noastră este izvorâtă din lumina lui Hristos și reprezintă controlul nostru moral, baza de susținere a acțiunilor noastre, temelia credinței și a faptelor noastre.

Trebuie să se pună la dispoziția umanității tezaurul de credință al Bisericii. Creștinismul trebuie să îmbogățească și să activeze lupta pentru apărarea păcii. Ca buni creștini trebuie să avem toți simț de responsabilitate înaintea lui Dumnezeu, a oamenilor de pretutindeni, a generațiilor viitoare.

Să punem în slujba păcii tezaurul Evangheliei. Să ne silim toți în lucrarea pentru fericirea tuturor oamenilor. 106/

Preoția este lucrarea cu puterea lui Dumnezeu, prin care putem trăi în sfințenie cu ajutorul darurilor Sfântului Duh, pe care le primim prin Biserică, împăcați cu Dumnezeu și uniți toți în Trupul lui Hristos. Prețul are puterea de a lucra la desăvârșirea și sfințirea omului, având posibilitatea de a aduce în sufletele credincioșilor aceea putere a Duhului, care liniștește sufletul de tulburările și grijile lumii. Această „trezire” a conștiinței de sine a omului este un act sinergic, deci o conlucrare a omului cu harul lui Dumnezeu.

Așadar, educația religioasă nu trebuie să țină cont doar de fundamentele antropologice pe care le reprezintă „chipul” sau „icoana” lui Dumnezeu ca Tată și de idealul desăvârșirii creștine la care ne-a chemat Hristos, ci de colaborarea omului cu harul lui Dumnezeu pentru a realiza îndumnezirea sa, adică unirea cu Dumnezeu. Astfel, omul riscă să rămână „un mormânt” al acestui arhetip.

Omenirea de azi trăiește o eră de întrebări cruciale, care angajează însăți viața și viitorul ei, când toate popoarele de pe pământ

______________________

106 Teoctist, Mitropolitul Moldovei și Sucevei, Pe treptele slujirii creștine, Mănăstirea Neamț, 1980, partea I, p.117

doresc pace, libertate, dreptate, egală îndreptățire la bunurile pe care le făuresc oamenii și la bogățiile pe care Dumnezeu le-a semănat pe pământ, doresc să trăiască fericiți. Deci, Biserica și slujitorii ei nu pot să stea pasivi și să nu înțeleagă aceste năzuințe pe care Însuși Dumnezeu le-a sădit în inimile oamenilor și le-a statornicit ca obiective ale slujirii Bisericii Sale.

Domnul a așezat Biserica în lume și i-a încredințat misiunea apostolică de a mărturisi și a evangheliza indiferent de naționalitate, rasă, pături sociale etc., „Lumina omului când este atinsă de lumina divină devine inima lumii și comunică lumină, descoperă lucrurile și ființele în adevăratul lor hristic.”107

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

Bibliografie de referință:

Sfânta Scriptură, Editura „Societatea biblică interconfesională din România”, București, 1982.

Arhiva Sfântului Sinod al Patriarhiei Române.

– Protocol încheiat la data de 11.10.1995 între Ministerul Apărării Naționale și Patriarhia Română.

– Protocol încheiat la data de 15.11.1997 între Patriarhia Română și Ministerul de Interne.

– Protocol încheiat la data de 30.06.1997 între Patriarhia Română și Ministerul Justiției (anexa 1 + anexa 2).

– Protocol încheiat în luna aprilie 1997 între Patriarhia Română și Serviciul de Protecție și Pază.

– Protocol încheiat în luna iunie 1995 între Patriarhia Română și Ministerul Sănătății.

Pop, Pr.Capelan Olivian, Misiunea preotului capelan în unitatea penitenciară, Editura „Ando Tours”, Timișoara, 1998.

Clement, Pr.Dr. Olivier, Puterea credinței. Studii de spiritualitate, trad. Alexandrina Andronescu, Editura Pandora, Târgoviște, 1999.

Plămădeală, Mitrop.Dr. Antonie, Preotul în Biserică, în lume, acasă, Editura Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1996.

Sfântul Nicolae Velimirovici, Răspuns la întrebări ale lumii de astăzi, vol.II (Scrisori misionare), trad. Adrian Tănăsescu –Vlas, Editura Sofia, București.

Teoctist, Mitropolitul Moldovei și Sucevei, Pe treptele slujirii creștine, partea I, Editura Mănăstirii Neamț, 1980.

David, Diac. Petru, Sectologie, Editura „Sfintei Arhiepiscopii a Tomisului, Constanța, 1998.

Legi, Ordonanțe ale Guvernului, hotărâri sinodale, studii, referate, regulamente:

Bria, Pr.Prof. Ion, Înnoire, în B.O.R., CX (1992), nr. 1-3.

Fota, Ilie, Starea actuală și perspectivele relațiilor stat – subiecții instituționalizați ai vieții religioase în România, în B.O.R., CXV (1997), nr. 7-12.

Ministerul Apărării Naționale (Statul Major General), Regulamentul de organizare și funcționare a asistenței religioase în armată, București, 2000.

IDEM, Regulamentul de organizare și funcționare a asistenței religioase în unitățile sistemului penitenciar românesc, București, 2000.

Ordonanța nr. 106 din 31 august 2000.

Russu, Pr. Augustin, Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în B.O.R., CXV (1997), nr. 7-12.

IBIDEM, în B.O.R., CXV (1997), nr. 1-6.

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 1691/1991

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 5074/1991

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 8613/1991

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 3623/1993

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 1807/1994

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 3177/1994

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 4951/1994

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 7242/1995

Hotărârea Sinodului Permanent nr. 1091/1995

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 5211/1996

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 858/1997

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 1016/1997

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 2856/19997

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 3398/1997

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 5074/1997

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 5223/1997

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 127/1998

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 894/1998

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 533/1999

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 534/1999

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 3998/1999

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 3999/1999

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 4004/1999

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 811/2000

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 814/2000

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 3347/2000

Hotărârea Sfântului Sinod nr. 243/2001

Temei nr. 243/2001, privind Legea 195/2000.

Temei nr. 3997 – Referat privind gestionarea Fondului Filantropic.

Temei nr. 3998 – Referat privind normele spitalicești și de protecție socială.

Temei nr. 3999/1999 – Referat privind desfășurarea unor programe sociale în colaborare cu preoții de spital.

Temei nr. 4001/1999 – Referat privind ajutorarea și sprijinul persoanelor instituționalizate.

Temei nr. 4002/1999 – Referat privind organizarea de practică studențească…

Temei nr. 4004/1999 – Referat privind condițiile de încadrare a absolvenților de teologie…

Temei nr. 5762/1999 – Referat privind Proiectul Legii Clerului Militar.

Temei nr. 5763/1999 – Referat privind Proiectul de Statut al LT.C.O.R.

Temei nr. 6036/1999 – Referat privind realizarea unui film social documentar…

***, Almanah Bisericesc , Editura Sfintei Arhiepiscopii, București, 1998.

***, Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în „B.O.R.”, CXII (1994), nr.7-12.

IBIDEM, în „B.O.R.”, CX (1992), nr. 1-3.

IBIDEM, în „B.O.R.”, CXIII (1995), nr. 7-12.

IBIDEM, în „B.O.R.”, CXIII (2001), nr. 10-12.

IBIDEM, în „B.O.R.”, CXI (1993), nr. 7-9.

IBIDEM, în „B.O.R.”, CXI (1993), nr. 10-12.

***, Adunarea Națională Bisericească, sesiunea ordinară a anului 1991, în „B.O.R.”, CX (1992), nr. 1-3.

***, Adunarea Națională Bisericească, în „B.O.R.”, CIX (1992), nr. 4-6.

IBIDEM, în „B.O.R.”, CXI (1993), nr. 7-9.

IBIDEM, în „B.O.R.”, CXI (1993), nr. 7-10.

IBIDEM, în „B.O.R.”, CXV (1997), nr. 1-6.

IBIDEM, în „B.O.R.”, CXV (1997), nr. 75-12.