Asistență socială în cadrul Serviciilor Medicale de Urgență [612953]

Universitatea ,,Babeș -Bolyai”Cluj Napoca
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Secția de Asistență Socială

Asistență socială în cadrul Serviciilor Medicale de Urgență

Coordonator științific: Student: [anonimizat]. Univ. Dr. Eugen Bă ican Morar Claudia Lorena

Table of Contents
I. FUNDAMENTAREA CO NCEPTUAL TEORETICĂ ȘI SCOPUL METODOLOGIC AL
PROIECTULUI DE CERCETARE – ACȚIUNE PARTICIPATIVĂ ………………………….. ……………….. 1
1. Preciz ări introductive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 1
1.1 Motivația personală pentru alegerea temei ………………………….. ………………………….. ………………….. 1
2. Nevoia de servicii sociale în Unitatea de Primire Urgențe ………………………….. ……………………….. 3
2.1 Delimitări conceptuale referitoare la servicii ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
2.2 Caracterul de durată sl serviciilor de ur gență ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
2.3 Elementele care stau la baza nevoii furnizării de servicii sociale ………………………….. ………………… 8
2.4 Grupurile vulnerabile și starea de vulnerabilit ate ………………………….. ………………………….. …………. 9
2.4.1 Vulnerabilitatea utilitaristă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 10
2.4.2 Vulnerabilitatea teologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 10
2.4.3 Vulnerabilitatea axiologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 11
2.4.4 Vulnerabilitatea cognitivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
2.4.5 Vulnerabilitatea tradițională ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 11
2.5 Particularități ale relației care se stabilește cu beneficiarii serviciilor de asistență socială în
Unitatea d e Primire Urgență ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
3. ….. Tipurile de servicii de asistență și raportarea lor la drepturile pacienților din țara noastră
13
3.1 Serviciile de asistență socială cu caracter primar ………………………….. ………………………….. ………… 13
3.2 Serviciile de asistență socială specializate ………………………….. ………………………….. …………………. 13
3.3 Legătura dintre serviciile de asistență socială cu caracter primar și cele specializate ……………….. 14
3.4 Drepturile pacientului în raport cu sistemul medical ………………………….. ………………………….. …… 15
3.4.1 Dreptul la măsuri preventive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 15
3.4.2 Dreptul la consimțământ: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 15
3.4.3 Dreptul de a avea acces ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 15
3.4.4 Dreptul la informare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
3.4.5 Dreptul la liberă alegere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 15
3.4.6 Dreptul la viața privată și confidențialitate ………………………….. ………………………….. …………….. 15
3.4.7 Dreptu l la respectarea timpului pacienților ………………………….. ………………………….. …………….. 16
3.4.8 Dreptul la respectarea standardelor de calitate a serviciilor medicale ………………………….. …….. 16
3.4.9 Drept ul la siguranță ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 16

3.4.10 Dreptul la inovație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
3.4.11 Dreptul la evitarea suferinței și durerii necesare ………………………….. ………………………….. ……… 16
3.4.12 Dreptul la tratament personalizat ………………………….. ………………………….. ………………………….. 16
3.4.13 Dreptul de a formula plângere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 16
4. ……………. Servi ciile de asistență socială cu caracter primar din cadrul Unităților de Primire a
Urgențelor Medicale și drepturile pacienților ………………………….. ………………………….. …………………… 17
5. ………. Serviciile de asistență socială cu caracter specializat din c adrul Unităților de Primire a
Urgențelor Medicale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 17
6. Categor ii de persoane vulnerabile care pot deveni cazuri sociale prezentate în Unitățile de
Primire a Urgențelor Medicale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 18
6.8 Persoane ad ulte șomere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 18
6.9 Familiile monoparentale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 18
6.10 Persoanele adulte care sunt victime ale violenței în familie ………………………….. ……………………… 18
6.11 Persoanele adulte care prezintă dizabilități ………………………….. ………………………….. ………………… 19
6.12 Persoanele adulte dependent e de substanțe care pot produce dependență ………………………….. …… 19
6.13 Persoanele aflate în post -detenției ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 20
6.14 Persoanele adulte care locuiesc pe st radă ………………………….. ………………………….. …………………… 20
6.15 Persoanele vârstnice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 20
7. …. Designul metodologic al proiectului de cercetare – acțiune participativă și a fundamentării
intervenției ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 23
7.1 Precizări preliminatorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 23
7.2 Prezentarea Serviciului de asistență socială unde în care s -a realizat cercetare a ………………………. 23
7.3 Motivația care a stat la baza cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………. 25
7.4 Scopul cercetării și intervenției ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 25
7.5 Obiectivele c ercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 26
7.6 Problema cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 26
7.7 Întrebări legate de cercetarea efectuată ………………………….. ………………………….. ……………………… 26
7.8 Perioada de timp în care s -a realizat cercetarea ………………………….. ………………………….. ………….. 27
7.9 Aria geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 27
7.10 Tipul și mărimea populație studiate ………………………….. ………………………….. ………………………….. 27
7.11 Instrumente de culegere a datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 28
II. PREZENTAREA REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN CERCETARE -ACȚIUNE
PARTICIPATIVĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 29

8. ANALIZA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR OBȚINUTE ÎN
CERCETAREA DE INVESTIGAREA ȘI EVALUARE INIȚIALĂ ………………………….. …………… 29
8.1 Evaluarea inițială și intervenția de urgență/ de primă instanță ………………………….. ………………………. 29
8.2 Remarcări și informații generale despre evaluare inițială și intervenția de urgență ……………………….. 37
9. Continuarea evaluării și intervenția pe problema de fond ………………………….. ………………………. 37
9.1 Interpretarea studiilor de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 37
9.2 Intervenția real izată în Serviciul de Primire a Urgențelor Medicale Cluj ………………………….. …………. 38
9.3 Studii și intervenție de caz din cadrul Serviciului de Primire a Urg ențelor Medicale pentru persoan e
adulte din Cluj Napoca. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 41
Săptămâna numărul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 42
Săptămâna numărul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 44
b. Studiu de caz și intervenția cazului numărul 2 ………………………….. ………………………….. ……………….. 44
Săptăm âna numărul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 46
c. Studiu de caz și intervenția cazului numărul 3 ………………………….. ………………………….. ……………….. 46
Săptămâna numărul 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 48
d. Studiu de caz și intervenția cazului numărul 4 ………………………….. ………………………….. ……………….. 48
Săptăm âna numărul 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 50
e. Studiul de caz și intervenția cazului numărul 5 ………………………….. ………………………….. ……………… 50
Săptămâna numărul 6 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 52
f. Studiul de caz și intervenția cazului numărul 6 ………………………….. ………………………….. …………….. 52
Săptămâna numărul 7 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 54
g. Studiul de c az și intervenția cazului numărul 7 ………………………….. ………………………….. …………….. 54
Săptămâna numărul 8 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 56
h. Studiu de caz și intervenția cazului numărul 8 ………………………….. ………………………….. ………………. 56
Săptămâna numărul 9 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 58
i. Studiul de caz și intervenția cazului numărul 9 ………………………….. ………………………….. ……………… 58
Săptămân a numărul 10 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 60
j. Studiu de caz și intervenția cazului numărul 10 ………………………….. ………………………….. ……………… 60
Săptămâna numărul 11 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 62
k. Studiu de caz și intervenția cazului numărul 11 ………………………….. ………………………….. ……………… 62
Săptăm âna numărul 12 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 64
l. Studiu de caz și intervenți a cazului 12 ………………………….. ………………………….. ………………………….. 64

10. Evaluarea finală și încheierea cercetării -acțiune participativă ………………………….. …………. 66
III. EVALUARE ȘI VERIFICAREA REZULTATELOR OBȚ INUTE ………………………….. …….. 67
11. Concluzii sintetice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 67
12. Recomandării de ordin aplicativ ………………………….. ………………………….. …………………….. 68

Page | 1
I. FUNDAMENTAREA CONCEPTUAL TEORETICĂ ȘI SCOPUL
METODOLOGIC AL PROIECTULUI DE CERCETARE – ACȚIUNE
PARTICIPATIVĂ
1. Prec izări introductive
Asistența socială reprezintă un sistem complex de principii, norme și proceduri care au ca
scop sprijinirea oamenilor, grupur ilor și comunităților în vederea satisfacerii nevoilor, dar și
rezolvarea anumitor probleme pe care le presupune integrarea și supr aviețuirea în societatea de
astăzi. Ca urmare a procesului de globalizare care este în continuă desfășurare asistăm la
formar ea unor noi relații sociale, la schimbări sociale rapide la care omul ca membru al societății
trebuie să facă fa ță și să se adaptez e. Ca răspuns la aceste fenomene socio -economice statale fac
eforturi deosebite prin elaborarea de politici sociale care să r ăspundă într -o manieră inovatoare și
într-un mod cât mai flexibil la aceste probleme. În țara noastră serviciile sociale de bază vă zute
ca parte integrantă a politicilor locale por reprezenta un prim nivel al asistenței sociale. Acestea
pot avea o arie de influență atât la nivel municipal cât și social.
1.1 Motivația personală pentru alegerea temei
În lucrarea mea de licență am ales tr atarea problemelor legate de modul în care serviciile
de asistență sociale din cadrul Unităților de Primire a Urgențelor Med icale își aduc contribuția la
efortul general depus de societate pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă
anumi te persoane, deoarece practica aferentă anilor 2 și 3 de facultate mi -am efectuat -o în
întregime la Unitatea de Primire a Urg ențelor Medicale( persoane adulte) din cadrul Spitalului
Județean Cluj. Serviciul de asistență socială din cadr ul acestei unități are un caracter primar ceea
ce presupune că are ca obiect de activitate prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate și
vulnerabilitate socială ale căror consecințe pot fi marginalizarea indivizilor și respectiv
excluderea din s ocietate. În urma a ctivităților de asistență sociale pe care le -am desfășurat în
cadrul Unității de Primire a Urgențelor Medicale Cluj am tras concluzia că de fapt toate serviciile
de asistență socială cel puțin la nivelul secțiilor din cadrul Spitalului Județean Cluj au mai mult
un caracter primar. Serviciile de urgență mai ales constituie principala “poartă,, prin care
pacienții acced siste mul medical, mai ales în cazul acelor persoane care prezintă patologia cu

Page | 2
care vin și probleme de natură socia lă. Asistentul soci al prin metode specifice profesiunii având
datoria să depisteze aceste cazuri și ulterior după o informare și consiliere core spunzătoare să
facă demersurile necesare pentru că aceste persoane să poată accesa serviciile sociale publica sa u
private la care a u dreptul. Consider că aceste tipuri de servicii sociale primare din cadrul
unităților medicale sunt deosebit de importante, deoarece în numeroase situații prin activitatea
lor reușesc să depisteze la timp anumite situații de urgență socială sau alte si tuații de criză în
care se poate afla individul reușind astfel să se răspundă prompt la problemele care apar
împiedicând agra varea lor. Interesul oricărei societăți este acela de a avea în componenta ei
persoane cât mai bine adaptate social, active și a cre pot produce valoare prin munca depusă.
Fenomenele în care apare marginalizarea socială au până la urma un efect negativ asupra
dezvoltării și bunului mers al societății. Depistarea din timp a unei persoane care riscă să fie o
urgenț ă socială și preven irea marginalizării acesteia este așadar un fapt benefic. În contextul în
care țara noastră a devenit membru a Uniunii Europe ne, ea participă la efortul general al țărilor
membre de a întreține procesele prin care se poate obține incluzi unea socială impunâ ndu-se
construirea unui sistem coerent și accesibil pentru cetățeni astfel încât să poată oferi răspunsuri la
problemele iden tificate. Consider că serviciile de asistență socială din Unitățile de Primire a
Urgențelor Medicale por repreze nta o verigă import antă în edificiul aceste coordonat de instituții
care au scopul de a răspunde problemelor sociale pe care le au anumite perso ane.

Page | 3

2. Nevoia de servicii sociale în Unitatea de Primire Urgențe
2.1 Delimitări conceptuale referitoare la s ervicii
Serviciile înt r-o accepțiune mai generală pot fi numite activități oferite de către persoane
calificate și specializate în diverse domen ii altor persoane care la un moment dat au nevoie de
ele. Din punct de vedere social oferirea de servicii în ac est sens se traduce pr in rezolvarea unor
nevoi sociale cu care se poate confrunta individul într -o anumită fază a vieții sale. Acordarea
unui se rviciu social unei persoane presupune și o experiențiere din partea acestuia intervenind
aici aprecierea subiect ivă a a cestuia vizavi de serviciul care i -a fost acordat. Dacă experiența
trăită de beneficiar prin acordarea serviciului a fost una benefică, plăcută, atunci acesta probabil
că va relata despre ea unui număr mare de persoane, dacă în schimb prestarea se rviciulu i
respectiv îi va produce experiențe neplăcute atunci este sigur că va spune despre el și mai
multora.
Serviciile sociale reprezintă un suport activ pentru individ, pe ntru familie și pentru
comunitate. În general scopul serviciilor sociale este ac ela de a proteja indiv izii,familiile din care
aceștia fac parte și comunitățile împotriva marginalizării și excluderii sociale. Principala
finalitate a serviciilor sociale este excluziunea socială.
În Uniunea Europeană continuă în prezent eforturile de co nstruire a unui model comun
statelor membre. În procesul aceste de construcție al modului menționat statele membre ale
Comunității Europene au libertatea definirii semnificației pe care o acordă serviciile sociale
bineînțeles cu respectarea unui standard comun c are are rolul de a genera o cât mai bună
practică în acest sens.
Ca și elemente de bună practică legate de serviciile social amintim:
1. Funcționarea serviciilor sociale pe principiul solidarității;
2. Prezența unui caracter polivalent și specializat ca re să poată acoperi di ferențele
aspect e necesare în vederea garantării drepturilor fundamentale ale omului și care să
poată proteja în cel mai m are grad persoanele vulnerabile;

Page | 4
3. Absența dorinței de a obține profit din aceste activități;
4. Participarea pe scar ă largă a voluntarilor în aceste activ ități;
5. Înrădăcinarea cât mai adâncă în tradițiile locale care se poate observa cel mai bine în
apropierea celui care prestează serviciile sociale și beneficiarul serviciilor acestuia;
6. Construirea unui relații constru ctive și benefice într e prestatorul de servicii și
beneficiarul serviciilor sociale;
7. Serviciile sociale trebuie dezvoltate și așezate în context ul pe care societatea îl oferă
ținând cont de dinamica soci ală și procesul de monitorizare al acestora;
8. Evaluare a comp arativă și de co ntrol al calităț ii serviciilor sociale este un aspect
importat pentru dezvoltarea și implementarea acestora.
9. Dezvoltarea u nor servicii pe plan local care să răspundă cât mai bine cerințelor de
servicii sociale din zona respectivă pe f ondul descentralizării serviciilor soc iale;
10. Externalizarea de sarcini ale sectorului public care oferă servicii sociale către sectorul
privat bi neînțeles numai condițiile reglementate de autoritățile publice abilitate;
11. Dezvoltarea și consolidarea unor ca dre de colaborare într e sectorul public și cel
privat;
12. Găsirea unor forme complementare de finanțare a sectorului public.
În țara noastră în con formitate cu legislați a actuală serviciile sociale presupun măsuri și
acțiuni care răspund unor nevoi sociale de ordin individual, fam iliar sau de grup. Ele urmăresc să
prevină apariția unor situații de dificultate, vulnerabilitate și dependență având ca s cop
menținerea unei autonomii a persoanei și prevenirea marginalității acesteia care are ca efect
excluziunea socială. De asemenea serviciile pot a juta persoanele ajunse în aceste situații de
dificultate să depășească aceste situații. Toate aceste demer suri au până la urmă o singură
finalitate creșterea calității vieții. Serviciile sociale pot fi acordate î n prim ul rând la nivelul
comunității acest lucru însemnând că beneficiarii primesc asistență atunci când este necesar
punându -se accent pe faptul că a ceștia rămân în continuare în mediul familiar și comunitar din

Page | 5
care fac parte. Numai în cazurile mai speciale p rin pa rticularitățile și necesitățile pe care le
prezintă ajung să fie plasate în servicii de tip rezidențial sau instituțional( Moore 1993).
Un principiu care este fundamental în procesul de furnizare al serviciilor sociale este
acela că beneficiarul ocup ă locul central în caz ul sistemului. Modul în care acest principiu este
pus în practică este următorul: se evaluează nevoile beneficiarului și se oferă servicii în funcție
de nevoile care au putut fi identificate. Fiecare beneficiar vina la un furnizor d e servicii sociale
cu anumite așteptări din partea acestuia. Aceste așteptări pot fi îndeplinite de către furnizor în
totalitate sau chiar depăș ite. Există situații în care furnizorul se va situa sub așteptările
beneficiarului. Calitatea serviciilor a cons truit încă de la încep utul organizării lor un obiectiv în
sine. Totuși abordarea sistematică de evaluare menține și permanenta îmbunătățire a se rviciilor
sociale din punct de vedere calitativ reprezintă un concept destul de nou. Conform conceptului
elabora t de B ritish Standard 4778:” Calitatea înseamnă totalitatea trăsăturilor și caracteristicilor
unui produs sau serviciu care este capacitatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite,,
2.2 Caracterul de durată sl serviciilor de urgență
Termenul de „ proce s în furnizarea servic iilor sociale” în cadrul legislației românești în
vigoare apare în Ordonanța Guvernului Nr. 68/2003, modificată și compl etată prin emiterea
Legii 515/2003 și de Ordonanța Guvernului nr. 86/2004 privind serviciile sociale. Aceste act e
norm ative prevăd fap tul că procesul de acordare al serviciilor sociale trebuie să parcurgă
următoarele etape:
1. Evaluarea inițială;
2. Elaborarea p lanului de intervenție;
3. Evaluare completă;
4. Elaborarea planului individualizat de asistență și îngrijire;
5. Impleme ntarea măsurilor prevă zute în planul d e intervenție și în planul individualizat;
6. Monitorizarea;
7. Evaluarea opiniei beneficiarului.

Page | 6
Având în veder e etapele acordării serviciilor sociale prezentate putem concluziona că
acesta este un proces de durată. Având î n vedere subiectul tra tat în prezenta lucrare vizavi de
serviciile sociale acordate în Serviciile de Primire a Urgențelor Medicale și în general în toate
serviciile medicale în care există serviciu de asistență socială reținem și dezvoltăm aici primul
punc t al acordării servici ilor de asistență me dicală respectiv evaluarea inițială. Acestea conform
Ordonanței Guvernului Nr. 86, Art.3 0 aliniatul 2 are drept scop identificarea nevoilor individuale
sau de grup precum și obținerea de date pentru elaborarea plan ului de intervenție. Î n situațiile în
care evaluarea inițială stabilește numai servicii de informare acestea vor fi acordate pe lo c. În
estimare a nivelului de complexitate al evaluării un rol important determinant îl are primul
contact dintre furnizorul de servicii sociale ai b eneficiarului. În acest sens furnizorul de servicii
sociale trebuie să aibă o persoană, în situația de față asistentul soc ial care să fie capabil să dea
informațiile necesare și care în același timp să și cunoască modul în care să pu nă întrebările cu
scopul de a descoperi a devăratele nevoi ale beneficiarului încă de la prima sesizare. Asistentul
social după c e s-a asigurat că persoana care a solicitat ajutorul a înțeles ce se întâmplă se
completează tot de către asistentul social c are face evaluarea ini țială o fișă de luare în evidență.
Această fișă trebuie să fie simplă și ușor de completat și să conțină în mod sintactic datele
esențiale cu privire la caz. Caracterul sintetic al acestei fișe de luare în evidență asigură o bună
discutare al acestuia în cadrul echipei de evaluare( dacă este cazul) pentru considerarea cazului
ca fiind eligibil pentru serviciul social respec tiv. Această fișa de evaluare poate fi pusă de
asemenea la dispoziția unor specialiști din cadrul spitalului pen tru a fi completată și ulterior
trimisă fu rnizorilor de servicii sociale ca pe o primă modalitate de referire a cazului depistat.
Unul dintre a spectele importante ala acestei evaluări o constituie clasificarea exhaustivă a tuturor
nelămuririlor pentru caz ul respectiv și identi ficarea sau nu a une i situații de urgență socială. Cu
toate acestea asistentul social care face evaluarea tr ebuie să aibă în vedere fapt ul că trebuie să
prezinte în acest demers o anumită marjă de flexibilitate pentru a fi capabil atu nci când este
nevoie s ă acorde evaluări mult mai amănunțite și mai cuprinzătoare. Conform uzantelor
evaluarea care de fapt constit uie primul ser viciu acordat beneficiarului sau posibilul beneficiar
trebuie făcută într -un termen de maxim 48 -72 de ore de la solicitarea sau sesiza re al existenței
cazului. Procesul de evaluare se axează pe răspunsurile date la următoarele întrebări:
1. Care este problema ?

Page | 7
2. Cine este clientul?
3. Ce posibilități există pentru a putea schimba situația?
4. Cum se va proceda? ( Cristina De R obertis, 1995)
Tot în procesul de evaluare asistentul social evaluator va avea în vedere evaluarea:
1. Mediul fizic din care prov ine persoana evalu ată;
2. Unor servicii care au mai fost acordate;
3. Unor grupuri;
4. Sistemul de relații;
5. Modului de gândire;
6. Al sentimen telor ;
7. Unor dimensiun i culturale și spirituale.
Evaluarea mai presupune și selectarea, organizarea și sintetizarea tuturor da telor care au
putut fi obținute despre client. Rezultatul acestui demers este acela că se vor putea identifica
aproape imediat pr oblemele sociale cu ca re se confruntă clientul. Cu privire la această etapă
asistentul social mai trebui să aibă în vedere urm ătoarele aspecte i mportante:
1. De la cine anume provine solicitarea de ajutor;
2. Care este problema prioritară pentru client și cum de finește acesta problem a;
3. Dacă prioritățile identificate de asistentul social evaluator coincid sau nu cu cele pe
care le invoc ă clientul;
4. Care e ste natura problemei;
5. Dacă problema identificată este una externă a persoanei, familiei sau grupului
evaluat;

Page | 8
6. Dacă această problemă ț ine mai degrabă de c ategoria de popularitate, dezavantajele
sau mai degrabă o problemă internă care este intrinsecă persoa nei evaluate.
Încheind acest punct putem identifica următoarele probleme că care se confruntă clienții:
proble m interpersonal, familia l, de cuplu, colegiale, profesionale, problem emoționale, probleme
legate de boli care provoacă suferințe, pierdere, probl em de comportament, probleme care țin de
asigurarea resurselor material, dificultăți ce țin de îndeplinirea ro lurilor de părinte, part ener de
viață, alte roluri sau de situație, de mediu, problem generate în relația cu instituțiile și
organizațiile etc.( Buzducea, 2005).
Metodele cu care se poate face evaluarea inițială presupun existența unor tehnici și
instrum ente. Dintre acestea cel e mai importante sunt: observația, interviul care poate fi
informațional calitativ de diagnosticare, realizarea istoriculu i social, ancheta socială( aceasta mai
puțin sau chiar deloc în serviciile de asistență socială sin cadrul Ser viciilor de Urgență, ref eratele
de vizită la domiciliul clientului, genograma, ecomapa, harta rețelei sociale analiza punctelor tari
și slabe ale clientului. (Gabriela Irimescu – Tehinici specifice în asistența socială).
2.3 Elementele care stau la baza nevoii furnizării de servicii s ociale
Pe parcursul lucrării am arătat că unul dintre principiile fundamentale în ce privește
furnizarea de servicii socia le este acela că beneficiarul trebuie pus în centrul sistemului care
oferă aceste servicii. În contradicție cu acesta serviciile socia le comunitare sunt de cele mai
multe ori criticate că au o centrare mai mult pe furnizor și nu pe necesitățile reale ale
beneficiarilor. Acest lucru are ca și consecință direct următorul fapt: serviciile pe care le primesc
beneficia rii se transformă într -un amestec alcătuit din ceea ce furnizorii pot pune la dispoziție
mai ușor și fac referire la ceea ce consider aceștia că au nevoie beneficiarii. Putem considera
așadar că la baza furnizării serviciilor sociale stau trebuin țele uma ne. Pentru a demara proc esul
de furnizare a serviciilor sociale este absolut necesar să identificăm cu celeritate aceste nevoi să
le măsurăm și s ă le ierarhizăm. În vederea satisfacerii lor sunt elaborate planurile de intervenție
socială. Evaluarea finală a acțiunii de asistare are drept criteriu g radul în care au putut fi
satisfăcute trebuințele clientului. Nevoia are un aspect de obiectivitate, c are rezultă din
necesitățile care condiționează viața și integrarea indivizilor în societate. Ea are t otuși și un
aspect de subiectivi tate, determinat de dependența trebuințelor, de determinările culturale, de

Page | 9
grup, de personalitate, care îi conferă relati vitate și fac nevoile să se apropie de dorințe. în cartea
lui cu titlu “ Motivație și personalitate,, Abraham Maslow face o expunere i erarhică a
conceptului de nevoi. În accepțiunea acestui autor organizarea nevoilor umane poate fi
prezentarea în mod iera rhic și progresiv pornind de la cele primare până la cele care țin de
autorealizarea persoanei. Aceste nivele de satisfacere a nevoilo r umane sunt următoarele:
1. Nevoi fiziologice: Acestea cuprind nevoile elementare legate de hrană, apă, căldură
etc. Acestea au rolul de a menține echilibrul fiziologic și să asigure supraviețuirea
persoanei la un nivel fundamenta.
2. Nevoile de securitate: Ace stea sunt nevoile ce țin de siguranța fizică și psihică.
Nevoia de securitate are ca și componentă și nevoie de adăpost, apărare și sănătate.
3. Nevoile sociale: omul în esență este o ființă socială care are nevoie de compania
semenil or lui. El nu poate trăi fără legături de a fecțiune, de dragoste și de protecție.
Prin însăși natura lui omul are nevoia de a oferi dragoste și d e a primi dragoste.
4. Nevoia de stimă: în relația cu celelalte persoane din jurul sau omul are nevoie să fie
respectat. Egoul uman are t rebuințe în ce privește prestigiul acordat, atenție și
recunoaștere.
2.4 Grupurile vulnerabile și starea de vulnerabilitate
Noțiunea de vulnerabilitate socială presupune o abordare destul de complexă. Dacă vom
cerceta înțelesul cuvântul ui în dicționarul limbii române vom observa că acesta are înțelesul de
susceptibil, slab, dependent, lipsit de apărare, neajutorat, în pericol, ex pus. Conceptul de
vulnerabilitate este asociat cu chestiuni care au un caracter negativ care includ și starea de lipsă
de putere. Pers oana care prezintă s emne de vulnerabilitate poate fi aceea care este izolată din
punct de vedere social, care trăiește sin gură și are puțini vizitatori, persoană săracă cu venituri și
resurse mici sau chiar fără venituri, pe rsoană c are prezintă o sănătate subredă o dizabilita te și
este dependentă de alții în vederea satisfacerii nevoilor pe care le are. Mai poate fi considera tă o
persoană cu vulnerabilitate și un copil care are un temperament ieșit din comun, persoanele car
au anumit e probleme psihice sau m intale, persoanele consumatoare de alcool și alte substanțe
care produc dependență etc. pentru identificarea grupurilor vu lnerabile este necesar să facem o

Page | 10
analiză a acțiunilor individuale și colective care duc la apariția vulnerabi lității. În stabilirea d e
vulnerabilitate de acela mia multe ori ne lovim de următoarele piedici:
1. Vulnerabilitatea reprezintă o stare de potențial itate și anume factorii care pot
determina apari ția marginalizării și a altor fenomene conexe au o probabilita te de a se
produce;
2. Vuln erabilitatea nu caracterizează numai anumite grupuri ci mai degrabă fiecare
persoană în parte raportată la unele repere ex terioare;
3. În stabilirea criteriilor după care se poate aprecia gradul de vulnerabilitate presupune
combinarea unor factori sociali și macrosociali;
4. Există și unele confuzii care se utilizează termenul de vulnerabilitate în relația cu
fenomene cum ar fi de favorizarea, marginalizarea și excluderea socială.
În general vulnerabilitatea poate reprezenta dezinteresul man ifestat de indivizi sa u
incapacitatea acestora de a se adapta la cerințele și acțiunile sistemului social din care fac parte.
Există 5 tipuri de vulnerabilitate identificate de specialiștii care s -au ocupat de acest domeniu
2.4.1 Vulnerabilitatea utilitaristă
Aceasta apare în situați ile în care individu l nu sesizează propriul interes în acțiunile pe
care le întreprinde, el devenind un obiect al interesu lui celorlalți. Acesta apelează foarte des la
servicii considerând că acest sprijin i se cuvine, deoar ece soci etatea prin organizarea ei nu îi
oferă nici o șansă. Statul este vinovat de toate problemele pe care le are și pe cale de consecință
tot statul ar e obligația să i le rezolve.
2.4.2 Vulnerabilitatea teologică
Aceasta poate fi generată de faptul că mijloacele nu au fost adecvate scopulu i propus sau
scopul propus este inadecvat resurselor disponibile. Acest tip de vulnerabilitate apare cel mai
adesea la per soanele care își propun scopuri pe care nu le pot atinge cu mijloacele de care dispun
sau care utilizează toat e mijloacele proprii făr ă a-și putea atinge scopurile.

Page | 11
2.4.3 Vulnerabilitatea axiologică
Apare la unele persoane ale căror sisteme de valori personale n u sunt compatibile cu
valorile sistemului. O persoană devine as tfel vulnerabilă când acțiunile sale sunt orien tate din
punct de vedere axiologic împotriva valorilor contextului în care acționează. În conformitate cu
acesta clientul nu va împărtăși princip iile de acțiune stabilite de furnizorii de servicii sociale din
cauza incapacității sale sau din cauza presiun ilor venite din exterior .
2.4.4 Vulnerabilitatea cognitivă
Provine de la faptul că indivizii care nu cred în teorii verificate sau pentru situația în c are
se află nu există teorii eficiente. Astfel multe persoane care sunt dependente de servi cii sociale
se las ă condus e de teorii inad aptate condițiilor actuale. Fuga de responsabilitate transformă
indivizii în persoane care au existența pierdută în univer sul social. Ele devin inactive și nu
participă la construcția și dezvoltarea societății din care fac parte. P utem spune că este absol ut
necesar ca specia liștii să cunoască grupurile și categoriile vulnerabile la nivelul național și
politicile care promove ază incluziunea socială, deoarece în temeiul acestei cunoașteri poate fi
construit un sistem social cu adevăra t viabil care să poată r ăspunde în mod cores punzător
problemelor sociale care pot să apară.
2.4.5 Vulnerabilitatea tradițională
Apare atunci când indivi dul acționează în virtutea obișnuinței. Pasivitatea lui socială este
preluată din mediul în care viețuiește. Î n această situație pot f i persoanele care pr ovin din
anumite familii dezavantajate social. Această dezavantajare socială transmițându -se de la o
generație la alta. Această vulnerabilitate încurajează dependența față de serviciile sociale apelul
la aceste s ervicii pentru rezolvare a unor probleme cu conținut social fiind o obișnuință pentru
familia din care provine persoana.
2.5 Particularități ale relați ei care se stabilește cu beneficiarii serviciilor de asistență
socială în Unitatea de Primire Urgență
În genera l, dar și în particular în servic iile de asistență so cială din cadrul Ser viciilor de
Primire a Urgențelor Medicale maniera în care asistentul so cial stabilește legătura cu eventualii
beneficiari de servicii sociale este foarte importantă. În acest sens ori entarea spre beneficiar

Page | 12
poate asi gura un înalt grad d e satisfacție din partea beneficiarului. Relația cu beneficiarul
presupune identificarea co rectă a dorințelor și cerințelor acestuia cu privire la prestațiile oferite,
informarea ade cvată, oferirea de fa cilități și p osibilități de alege re a serviciilor car e corespund în
cel mai mare grad așteptărilor sale. Astfel asistentul social care face eva luarea trebuie să fie
receptiv la dorințele, sugestiile, nemulțumirile beneficiarilor. Efic iența acestui demers înseamnă
din partea prestatorulu i de servicii social e să respecte o serie de cerințe dintre care specificăm
următoarele: cu realizarea unei com unicări eficiente cu beneficiarii, prezentarea unei imagini
care corespunde cu realitatea a supra serviciului, pr estarea corec tă a serviciului pro mis,
permanenta preo cupare pentru îmbunătățirea și eficientizarea continuă a serviciului furnizat
având drept s cop depășirea așteptării pe care le au beneficiarii. Eficiența comunicării induce
benefici arilor de servicii so ciale un sent iment puternic în ce privește implicarea în activitatea pe
parcursul furnizării serviciilor. Comunicarea eficientă cu beneficiarii serviciilor sociale
presupune următoarele: asigurarea accesibilității s erviciilor, monitorizarea permanentă a
percepțiilor co nsumatorilor servici ului respectiv pentr u a putea înțelege pe deplin exigențele și
așteptările acestora, instruirea permanentă a pe rsonalului în direcția personalizării serviciilor
prestate. Mare parte dintre nemulțumirile pe care le au benefi ciarii de ser vicii provin din
neîncrederea care apare ca urmare a unor afirmații exagerate cu referire la calitatea și eficiența
serviciilor pr estate de furnizorii de servicii. În vederea diminuării sau chiar eliminarea acestor
nemulț umiri este necesar a se acționa pe direcția promovării serviciilor oferite atât explicit cât și
implicit. Astfel furnizorii de servicii au posibilitatea de a -și spo ri notorietatea și rentabilitatea
prin orientarea eforturilor în vederea garantării și onor ării promisiunilor ex plicite și im plicite.
Aceste serv icii și promisiuni d e servicii trebuie s ă redea imaginea reală a serviciului și nu cea
ideală a acestuia.

Page | 13
3. Tipurile de servicii de asistență și raportarea lor la drepturile pacienților din
țara noastră
3.1 Serviciile de asistență socială cu caracter primar
Servic iile sociale cu cara cter primar sunt reglementate la noi în țară prin Ordonanța
Guvernamentală Nr. 68/2003. Funcțiile acestor servicii sunt următoarele conform actului
normativ amintit:
1. Desfășurarea de activități care au ca scop identificarea nevoilor soci ale pe care le au
indivizii, familiile sau grupurile;
2. Realizarea de activități de informare cu privire la d repturi și obligații;
3. Să facă și să promoveze măsuri și acțiuni de conștientizare și sensibilizare socială ;
4. Să ia mă suri pen tru realizarea unor activ ități de organizare și dezvoltare comuni tară
pe plan social în scopul încurajării participării și solidarit ății sociale;
5. Să ia măsuri și să facă acțiuni de urgență în vederea reducerii, prevenirii și stopării
unor situații de criză s ocială la nivel individ ul, de grup sau comu nitar;
6. Oricare alte măsuri și acțiuni care pot avea ca finalitate prevenirea sau limita rea unor
situații de dificultate sau vulnerabilitate care pot determina apariția unor situații de
marginal izare sau excludere socială.
3.2 Serviciile de asistență socială sp ecializate
Serviciile de asistență socială specializate sunt reglementate de asemenea în Ordonanța
Guvernului Nr.68/2003. Scopul acestor servicii este prevăzut la Art.34 din acest act normativ .
Acesta p revede că serviciile de asistență socială specializat e desfășoară activit ăți de menținere,
refacere și dezvoltare a capacităților individual e în vederea depășirii unor situații de nevoi
speciale. De aseme nea acestea oferă servicii de recuperare, reabilitar e și de suport, asistență
pentru familiile și copiii care sunt în situați i de dificultate, servicii de educație informală
extra -curricu lară pentru copii și adulți ținând cont de nevoia fiecărei categ orii menționate. Prin
serviciile de asiste nță social ă speciali zate se pot face acțiun i de reeducare profe sională, de

Page | 14
îngrijire s ocial -medicală pentru toate categoriile de persoane care sunt în dificultate. Se pot
acorda îngrijiri inclusiv de tip paliativ, amintim aici persoanele care se află în fa zele termi nale
ale unor boli incurabile cum este cancerul. În c adrul acestor servicii de asistență socială pot fi
dezvoltate servicii care fac medier e socială și consultanță juridică pentru persoanele care au
nevoie.
Funcțiile fundamentale pe care le au serviciile sociale specializate cuprind: gă zduirea,
îngrijirea, recuperarea, persoanel or care au ajuns să fie dependente de anumite substanțe cum ar
fi alcoolul sau drogurile. Ele oferă găzduire și îngrijire perso anelor victime ale violenței
familiale sau de orice fel, de asemenea persoanelor care au căzut victima tr aficului. Aceste
servicii sunt acordate cu preponderență la nivelul comunității. Acesta presupune că beneficiarii
sau utilizatorii de servicii sociale vor primi asistență atunci când acestea s e impune. În
conformitate cu prevederile H otărârii Nr. 539 din 9 iunie 2005 servic iile de asistență socială
specializate se acordă în cadrul unor ins tituții specializate de asistență socială conform legii.
3.3 Legătura dintre serviciile de asistență socială cu caracte r primar și cele specializate
Serviciile de asistență socială cu caracter primar sunt într -o legătură de interdependență
cu serviciile de as istență socială specializate. Serviciile de asistență social cu car acter primar au
rol de identificare a p osibililor beneficiari de servicii de asist ență socială special izate. În mod
practi c serviciile de asistență socială primară realizarea prin activitat ea lor o triere a
beneficiarilor de servicii sociale, iar în urma u nei evaluări inițiale a fiecărui posibi l sau viit or
beneficiar procedează la refer irea acestuia către serviciile de asiste nță socială specializate care
prin serviciile pe care le oferă pot răspunde cel mai bine necesităților acestuia.

Page | 15
3.4 Drepturile pacientului în raport cu sistemul medical
Drepturile pacienților în raport cu sistemul medical românesc, în conformitate cu
preve derile legislației în vigoare sunt următoarele ( Legea nr.46 /2003) :
3.4.1 Dreptul la măsuri preventive
Acesta presupune că pacientul are dreptul la accesarea unor servicii adecvate pent ru a
putea preîntâmpina apariția unor boli.
3.4.2 Dreptul la con simțământ:
Din punctul de vedere al acestui drept fiecare pacient are dreptul de a avea acces la toate
informațiile care i -ar putea permite să participe în mod activ la decizii care vizează propri a
sănătate.
3.4.3 Dreptul de a avea acces
Acesta presupune că or ice p ersoană poate avea acces la tratamente medicale și îngrijiri
medicale necesar e păstrării stării de sănătate. Prin prisma acestui drept serviciile de îngri jiri
medicale trebuie să garanteze acc esul fiecărei persoane la aceste servicii fără a face discriminări.
3.4.4 Dreptul la informare
Orice individ are dreptul să primească toate infor mațiile referitoare la starea sa de
sănătate, la s erviciile de sănătate și modul în care le poate folosi, precum și tot ce-i poate oferi
cercetarea științifică și inovaț ia tehnologică.
3.4.5 Dreptul la liberă alegere
Prevede că orice persoană are dreptul de a a lege în mod liber între diferite proceduri ș i
furnizorii de tratamente medicale în temeiul unei informări adecvate.
3.4.6 Dreptul la viața privată și confidențialitate
Fiecare persoană are dreptul la confidențialitate în ceea ce privește informațiile personale
și informațiile cu privire la propria stare de sănătate.

Page | 16
3.4.7 Dreptul la respectarea timpului pacienților
Conform acestui drept fiecare persoană are dreptul de a primi tratame nt me dical într -o
perioadă rapidă și predeterminată de timp. Acest drept vizează fiecar e etapă a tratamentului
medical apl icat.
3.4.8 Dreptul la respectarea standardelor de calitate a serviciilor medicale
Aces t drept prevede ca fiecare individ are dreptul de a a ccesa la servicii medicale de
înaltă calitate în temeiul unor criterii bine stabilite.
3.4.9 Dreptul la siguranță
Prevede că fiecare individ are dreptul să fie protejat împotriva vătămaților produse de
proastă funcționare a se rviciilor de sănătate și erorilor de practică medicală și are de asemenea
dreptul de a avea acce s la servicii și tratamente care îndeplinesc standarde le de siguranță.
3.4.10 Dreptul la inovație
Presupune ca fiecare individ are dreptul la procedur i noi de tratament și diagnosticare.
3.4.11 Dreptul la evit area suferinței și durerii necesare
Prevede ca fiecare persoană are dreptul de a evita pe cât posibil suferința și durerea în
fiecare fază a bolii de care suferă.
3.4.12 Dreptul la tratament personalizat
Fiecar e ind ivid are dreptul la programe de diagnostic și tr atame nt personalizat în
concordanță cu nevoile pe care le a re.
3.4.13 Dreptul de a formula plâ ngere
Orice persoană are dreptul de a depune plângere ori de câte ori a suferit un prejudiciu
precum și reciproc dre ptul de a primi răspuns ca u rmare a depunerii unei p lânge ri.

Page | 17
4. Serviciile de asistență socială cu caracter primar din cadrul Unităților de
Primire a Urgențelor Medicale și drepturile pacienților
Serviciile de asistență socială în genera l au ca scop bunăst area individului din punct de
vedere social. Servicii le de asistență primară din cadrul sistemului medical devin un garant d in
multe puncte de vedere a respectării drepturilor pacienților care și ele sunt pentru bunăstare din
punct de v edere a sănătății indiv idului. Prin activitățil e de informare, consilie re și supo rt pe care
le desfășoară serviciile de asistență socială prima ră înlesnesc pr actic accesul p acientului la
servicii medicale și medico -sociale împiedicând existența unor forme de discriminare. A numit e
categorii vulnerabile de populație din cauza p roble melor sociale pe care le au ajuns să fie de
multe ori discriminate în acordul unor servicii medicale.
5. Serviciile de asistență socială cu caract er specializat din cadrul Unităților de
Primire a Urgen țelor Medicale
Serviciile de asistență specializată din cadrul serviciului medical au ca scop menținerea,
refacerea sau dezvoltarea capaci tăților individuale pentru depăsirea unei situ ații de nevoie
socială. Aceste servicii se adresează pers oanelor v ârstnice, persoanelor cu dizabilitîți , copiilor cu
nevoi speciale, persoanelor care suferă de boli incurabile, bolnavilor cronici sau persoanelo r
victime ale violenței domestice.

Page | 18

6. Categorii de persoane vulnerabile care pot deveni cazuri sociale p rezentate în
Unităț ile de Primire a Urgențelor Medicale
6.8 Persoane adulte șome re
Șomajul este un fenomen social care poate avea consecințe nef aste asupra indivizilor. El
reprezintă o disfuncție a pieței muncii caracterizat prin dezechilibrul dintr e oferta și cererea de
forță de muncă. Șomerii sunt acel e peroane din cadrul per soane lor active care doresc să
muncească și sunt în căutarea unui loc de muncă.
Persoanele afectate de șomaj pot foarte ușor să ajungă victime ale depresiei și a altor
forme de marginal izare socială. Din cauza veniturilor reduse își pot pierde siguranța di n pun ct de
vedere social și necesită suport din partea unor servicii sociale.
6.9 Familiile monoparentale
Familia monoparentală din punct de vedere sociologic reprezintă un grup s ocial, co nstruit
pe baza rel ațiilor de rudenie între unul părinți( părinte singu r) co pii sau copilul său. Familia
monoparentală apare atunci când cop ilul sau co piii trăiesc în casă cu un singur părinte iar celălalt
fiind decedat. Afectarea sănătății părint elui sing ur poate determina disfuncții la nivelul acestor
familii fiind nevoie de su port și sprijin atât pentru pacient cât și pentru copiii rămași singuri făr ă
suport pe o anumită perioadă de timp.
6.10 Persoanele adulte care sunt victime ale violenței în fam ilie
Violența domestică poat e fi definită ca orice act de violență care este fun damen tat pe
diferența de gen. Din acest punct de vedere poate rezulta vătăm are fizică, sexuală sau
psihologică. Tot în această categorie intră și amenințările cu iminența unui asemenea act de
violența. Co erciția și privarea arbitrar ea de anumite libertăți întră tot în sfera violenței în familie
dacă se petrec în perimetrul acesteia. V iolența în familie reprezintă astfel orice acțiune fizică sau
verbală săvârșită cu intenție de c ătre un m embru al familiei. Acest tip de violență potri vit Art.2
din legea 217/ 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie provoacă su ferință fiz ică,

Page | 19
psihică, sexuală sau prejudicii materiale. În gestionarea unor cazuri de persoane care sunt victime
ale unor asemenea f orme de violență asistentul social va ține cont de f actor ii de risc care au
determinat violența: lipsa educației, lipsa u nui loc de muncă, dificultăți materiale și financiare,
venituri reduse, existența unor abuzuri în timpul co pilăriei agresorul ui, stima de sine scăzută,
respectarea unor norme religioase, consu mul de alcool sau alte substanțe care produc
dependențe, prezenț a copiilor în familie, dependența totală din punct de vedere material a soției
față de soț, toleranța soție i față de ieșirile violente ale soțului.
6.11 Persoanele adulte care prezintă dizabil ități
Potrivit Legii Nr. 448 din 18 noiembrie 2006 persoana cu dizab ilități este ,,acea
persoană căreia, datorită unei afecțiuni fizice sau mentale sau senzoriale, îi lipsesc abilităț ile de a
desfășura în mod normal activități cotidiene necesitând măsuri de p rotecție în sprijinul
recuperării, integrării și incluziunii soc iale.”
Acesta categorie de persoane vulnerabile este tot mai des prezenta în Serviciile de
Primire a Urgențelor Medi cale. Starea acesto ra determină adesea și apariția unor probleme
social e pen tru rezolvarea cărora trebuie intervenit ca atare.
6.12 Persoanele ad ulte dependente de substanțe care pot produce dependență
Dependența poate fi definită ca fiind necesitată stringenta de a folosi substa nțe sau
medicamente. Dependența determinată de subst anțe pe lângă alterarea sănătății în timp
individului poate duce la apariția unor probleme sociale. Dependenții de substanțe pot s ă își
pericliteze situația materială cheltuind excesi v pentru achizițion area acestor substanțe. Datorită
influenței negative pe c are îl are consumul de asemenea substanțe asupra personalității
individului acesta ajunge să fie tot mai izolat din punct d ved re social, să își piardă locul de
muncă devenind o u rgență socială. În ultimele perioade de timp prezența unor persoane
dependen te de consumul de substanțe în Unitățile de Primire a Urgențelor Medicale este tot mai
mare. În acest sens asistenții sociali d in cadrul acestor unități trebuie să depună eforturi pentru
identificar ea, consilierea și soluționarea acestor cazuri. Depe ndenț a poate scoate o persoană din
circuitul social, iar recuperarea este foarte lunga și costisitoare.

Page | 20
6.13 Persoanele aflate în post -detenției
Din această categorie de persoane fac parte c ele care au fost el iberate din detenție.
Acestea pot deveni în cele ma i mul te cazuri persoane care au probleme sociale. Adaptarea la
realit ățile societății căreia îi sunt redate prin eliberarea aceste persoane este de cele mai multe ori
anevoioase. Persoa nele care ajung în etapa de post -detenție au probleme în a -și găsi un l oc de
muncă, sunt lipsite de suport, deoarece familia are tendința să îi renege ajungând în foarte multe
cazuri oameni ai străzii și consumatori de substanțe care creează dependență cum ar fi alcoolul.
Referirea acestor cazuri către instituțiile private sa u pub lice care le pot oferi servicii sociale este
foarte importantă p entru reinserția lor în societate. În lipsa unor servicii perso anele aflate în post –
detenție pot ajunge să repete in fracțiunile comise sau chiar alte infracțiuni devenind un factor de
insecuri tate pentru societate.
6.14 Persoanele adulte care locuiesc pe stradă
Acestea sunt persoanele care din diverse cauze ajung să își piardă locuința ajungând
astfel să locuiască pe stradă. O caracteristică a acestor persoane este că sunt consumatoare de
subst anțe care provoacă dependența cel mai adesea alcool. Prezența lor în Unitățile de Primire a
Urgențelor Medicale este tot mai mare. R eferirea acestora spre serviciile care le sunt destin ate
este foarte imp ortantă, deoarece locuind pe stradă acestea nu își p ot as igura o igienă
corespunzătoare trăind în condiții improprii își pot afecta starea de sănătate devenind până la
urmă dependente de îngrijiri care sunt costisitoare atât pentru socie tate cât și în part icular pentru
serviciul medical. Un om al străzii ca re es te expus la frig un timp îndelungat dobândește o
ischemie la unu l dintre membre care mai apoi necesită amputarea determina chel tuieli care nu ar
fi fost necesare dacă se intervenea din timp cu servic ii aferente.
6.15 Persoanele vârstnice
Act normativ care regle mentează la noi în țară asistența socială consacrată persoanelor
vârstnice este Legea Nr. 17/ 2000. Prin prevederile acestei l egi persoanele vârstnice au dreptul
să beneficieze d e asistență socială în raport cu situațiile lor socio -medicală și resur sele
economice de care dispun la un moment dat. din punctul de vedre al acestei legi este considerată
persoană vârstnică persoana care a împlinit vârsta legală de pensionare. Măsurile d e asistență

Page | 21
socială prevăzute pentru aceasta categorie sunt complementa re cu cele pe care le prezintă
sistemul de asigurări sociale.
Condiți ile în care persoana vârstnică beneficiază de asistență socială în consonanță cu
prevederile Legii 17/2000 sunt urmă toarele:
1. Nu are fam ilie și se află în întreținerea unei sau a unor persoane sunt obligate să
facă acest lucru potrivit legilor în vigoare;
2. Nu are o locuință și nici posibilități în a -și asigura condiții de locuit pe baza
mijloacelor proprii;
3. Nu poate reali za venituri proprii sau veniturile pe care le realizează nu sunt
suficiente pentru a -și putea asigura îngrijirile necesare unei vieți decent e;
4. Nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijiri specializate;
5. Se află în situația de imposibilitate de a -și asigura nevoile de ordin socio -medical
din cauza boli, stării fizi ce sau ps ihice.
În rândul persoanelor vârstnice există mai multe categor ii vulnerabile. Aceste categorii
sunt următoarele:
1. Vârstnicii cu dependență sau semidependență datorată vârstei, han dicapului, unei bol i
cronice sau a unei boli incurabile;
2. Vârstnicii afectați de izolare social, dificultăți de socializare, lipsa de compani e,
problem marital și respective văduvia;
3. Vârstnicii care prezintă diferite forme de handicap: mental, psihic, senz orial, fizic,
neuro motor și anumite boli considerate rare cum sunt HIV/ SIDA;
4. Vârstnicii dependenți de consum de substanțe care produc depen dența de tip alcool,
droguri sau alte substanțe medicamentoase ;
5. Vârstnicii victime ale abuzului sau neglijării;
6. Vârstnicii afectați de sărăcie, marginalizar e și excluziune;

Page | 22
7. Vârstnici i victime ale traficului și exploatării;
8. Vârstnicii fără locuință sau car e viețuiesc pe stradă, delicvenț i;
9. Vârstnicii în situații de urgențe sociale.
Prezenta vârstnicilor pe fondul îmbăt rânirii populației este mai mare în Unitățile de
Primire a Urgențe lor Medic ale. Problematica evaluării cazurilor de persoane vârstnice afl ate în
dificultate este o problemă destul de dificilă, deoarece comportă multe aspecte de care trebuie să
se țină c ont. Această catego rie de persoane poartă cu ea numeroase vulnerabi lități care pot duce
la marginalizarea socială ți de aici necesitatea de a se interveni prompt și într -o manieră
profesională pentru rezo lvarea acestor cazuri sociale .

Page | 23
7. Design ul metodologic al proiectului de cercetare – acțiune participativă și a
fundamentării intervenției
7.1 Precizări preliminatorii
7.2 Prezentarea Serv iciului de asistență socială unde în care s -a realizat cercetarea
Stagiul de practică aferent anilor II și III de facultate mi le -am efectuat în cadrul
serviciului de asistență socială din componenta Unității de Primire a Urgențelor Medicale din
cadrul Sp italului Județean de Urgență Cluj Napoca. Menți onez că în fapt în cadrul Spitalului de
Urgență Cluj există două Unități de Primire a Urgențelor Medicale, una destinată persoanelor
adulte și una destinată copiilor. Ca urmare a stabilirii unor regulamente și proceduri referitoare la
pacienții care sun t primiți în Unitate a de Primire a Urgențelor Medicale în unitățile destinate
persoane lor adulte pot fi primite și persoanele care nu au î mplin it vârsta de 18 ani în situațiile în
care nu sunt școlarizate.
Vizavi de caracterul acestui serviciu se poate spune că poate fi asim ilat cu tipul de
servicii de asistență socială primar. Având ca sc op principal așa cum prevede și OG nr. 68/2003
evide nțierea și evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale și de grup ; activități de informare
asupra situațiilor de risc, precum și asu pra drepturilor sociale ale persoanei. Tot în c omponența și
atribu țiilor acestor tipuri de servicii de asistență socia lă stă ide ntificarea persoanelor și familiilor
aflate în dificultate, în vedere realizării acțiunilor și măsurilor ce au caracter prevent iv, furnizarea
măsurilor de urgență în scopul î nlăturării situație i de dificultate în care poate fi o familie sau o
persoan ă la un moment dat. De asemenea acest tip de serviciu mai poate pr esta activități de
sensibilizare asupra unor ne cesități sociale exi stente sau nou depistate, eventual latente pot
precum și activită ți pentru găsirea unor resurse umane, materiale sau finan ciare necesare
satisfacerii acestor necesități. Prin serviciile cu caracter primar pot fi propuse și dezvoltate
programe cu caracter comunitar având ca scop promovarea socială a i ndivizilor și
colec tivităților, prevenirea oricăror forme de dependență prin desfășurarea unor activități și
acțiuni prin care se realizează i dentificarea, susținerea, informarea, consilier ea acestor cazuri.
Tot în acest sens aceste tipuri de servicii pot efectua transferul monitorizării
beneficiarului atunci când acest lucr u se impune, spre serviciile sociale specializate.

Page | 24
Serviciil e cu caracter primar realizează și gestionarea activă a interfeței cu celelalte servicii, cum
ar fi cele de: locui re, educaționale, m edicale etc.
Statutul asistentului social în cadrul Unită ților de Primire a Urgențelor Medicale este
reglementat prin Ordon anța nr. 1706 din 2 Octombrie 2007 privind conducerea și orga nizare a
unităților și compartimentelor de primire a u rgențelor medicale. Prevederile acestei ordonanțe
încadrează activitate a asi stentului social angajat în cadrul Unității de Primire a Urgențelo r
Medicale în cadrul general de activitate deme rs în O.G Nr. 68/200 3. Unitățile de Primire a
Urgențelor precum și Compartimentele de Primire a Urgențelor Medicale în conformitate cu
modul lo r de funcționare prevăzut în Ordonanța nr. 1706 din 2 Octombrie 20 07 raportate la
modul în care este organizat s istemul sanitar publ ic de la noi din țară reprezintă principala ,,
poartă de acces” pr in care persoanele care suferă de diverse afecțiuni medic ale ajung ulterior sa
fie internate pe secțiile de specialitate di n cadrul Spitalului Județean în funcție de pato logia pe
care prezen tat-o. Mare parte dintre acești pacienți sunt a duși în serviciul d e urgență cu mijlocirea
Serviciului Județean de Ambu lanță sau cel SMURD. Acești pacienți pot fi preluați de la
domiciliu, din stradă sau din orice alt locație de unde au solicitat ajutor și asistență medicală.
Având în vedere situația d escrisă este eviden t că în Serviciul de Urgență apar numeroase
persoane ale căror probleme medicale sunt însoțite și de probleme de natură soc ială, mai mult
sau mai puțin vizibila sau decla rate. Rolul asistent ului social din Serviciul de Urgență fiind ace la
de a depista și de a lua măsuri atât cât îi permite cadrul legal pe ntru rezolvarea lor. În Unitățile
de Primire a Urgențelor și în Compart imentele de Primire a Urgențelor Medicale, odat ă intrat,
pacientul este evaluat din punct de vedere medical, iar î n funcție de diagno sticul stabilit primește
tratamentul medical corespu nzăto r. Da că pacientul se poate trata și îngriji la domiciliu acesta
poate părăsi unitatea cu documentația aferentă, iar dacă nu se poate acest lucru atunci cu acordul
său va fi intern at pe una din secți ile de specialitate a spitalului. Pe lângă demersuri le me dicale
făcute în aceste unități acolo unde este cazul intervenției asistentului social care realizează
evaluarea din punct de vedere social al fiecărui caz sesizat, determinând nec esitățile pe care l e
are pentru ca în urma stabilirii unui plan de inte rvenț ie să treacă la informarea, consilierea
pacientului sau la referir ea lui către serviciile de asistență socială sp ecializată care l -ar putea
ajuta în rezolvarea parțială sau totală a problemei pe care o prezintă.

Page | 25
În cadrul Unității de Primire a Urgen țelor Medi cale Cluj pentru persoane a dulte asistentul
social mai are ș i atribuții legate de informarea aparținătorilor bolnavilor cu pri vire la starea
acestora precum și rol de mediat or în relațiile din tre aparținătorii bolnavilor și personalul
medical( medic i, asistenți medicali, etc.)
În Unitatea de Primire a Urgențelor M edicale pentru copii asistentul socia l are atribuții
numai vizavi d e acei copii care prezintă probleme sociale.
7.3 Motivația care a sta t la baza cercetării
Motivele pentru care am dorit s ă abo rdez în cercetarea mea problemele legate de
asistența socială în cadrul Unității de Primire a Urgențelor Medicale Cluj sunt ur mătoar ele:
a) În această unitatea medicală mi -am efectua t stagiile de pract ică aferente
anilor II și III de facultate;
b) Dat fiin d fap tul durata mare de timp pe care mi -am petrecut -o în această
unitat e am ajuns să mă familiarizez cu problematica muncii asistentului social în acest
punct de lucru;
c) Am ajuns să intr u în contact cu o mare varietate de probleme sociale p e
care le au pers oanel e care ajung să apeleze la serviciile acestei unități;
d) Consider c ă pentru formarea corespunzătoare și lărgirea orizont ului
fiecărui asistent social în formare prezența într -un as emenea loc are un r ol și o
pronunțată influență instructivă;
e) Aici am pu tut exersa mare parte din abilitățile pe care trebuie să le aibă un
asistent social cum ar fi empatia, comunicarea, etc.
7.4 Scopul cercetării și intervenției
Scopul cercetării este acela d e a vedea în ce măs ură persoanele cu probleme sociale
prezentate în Unitatea de Primire a Urgențelor Medicale cunosc și sunt informate în priv ire la
dreptul pe care îl au l a serviciile sociale, c u privire la faptul că prin aceste servicii au posibilitatea
să își rezolve aces te probleme parțial sau integral.

Page | 26
7.5 Obiectivele cerce tării
Obiectivele cercetării sunt următoarele:
a) Identificarea problemelo r sociale de orice fel la persoanele care se prezintă
în Serviciul de Urgență;
b) Măsurarea gradului în care persoane le ajunse în Servic iul de Urgență care
au și probleme sociale au inform ații cu pr ivire la serviciile sociale potrivite pentru
problemele pe ca re le au;
c) Pe baza cercetării efectuate, propunerea un or soluții pentru optimizarea
gradului de informare în ce pri vește accesul la se rviciile sociale.

7.6 Problema cercetării
Problema cons tă în faptul că un număr tot mai mare de persoane care au probleme
medi cale, care se prezintă în Serviciul de Urgență au și probleme de natură socială.
Lipsa unui suport social pentru aceste persoane aju nge să le afecteze și mai mult starea de
sănătate. A ceste persoane ajung să nu beneficieze de un suport social corespunzăto r mai ales din
cauza faptului că nu mai sunt informat e cu privire la existența acestor servicii și despre modul în
care pot fi acces ate.
7.7 Întrebări legate de cercetarea efectuată
Pornin d de la problema enunțată mai sus și urma informațiilor obținute propun
următoarele întrebări de cercetare:
1. Care este măsura în care persoanele cu probleme sociale care ajung în
Serviciul de Urgență cunos c faptul că pentru rezolvarea acestor probleme pot a pela la
serviciile sociale potrivite situației lor?

Page | 27
2. Care sunt factorii care pot avea influență asupra modului în care orice
persoană cu probleme sociale prezentată în Serviciul de Urgență este informată și
îndreptată spre accesarea serviciilor sociale potr ivite?
În vederea efectuării cercetării am utilizat ancheta sociologică. Ancheta sociologică
este o tehnică specifică sociol ogiei care se realizează cu ajutorul chestionarului. Aceasta are
ca scop cunoașterea diverselor realități faptice din domeniul socialului . În ancheta
sociologică unul dintre cele mai u tilizate instrumente este chestionarul sociologic. Acest a
este alcătuit dintr -un set de întrebări formulate în scris și ordonate într -o formă logică prin
care sunt relevate anumite fapte ale vieții sociale. O cercetare de felul acesta realizată prin
prelu area unor informații cu ajutorul chestionarului depinde de calitatea înt rebărilor puse.
Pentru elaborarea chestionarului s -a procedat în următorul mod: s -a stabilit tema investigației
și ulterior au fost ident ificate aspecte care rezultă din această temă f ixând locul acestora în
aria domeniului investigat.
Prin prelucrarea dat elor obținute cu ajutorul chestionarului cercetarea dobândește o
dimensiune cantitativă, iar prin realizarea unor interviuri în vederea î ntocmirii unor studii de
caz dobândește și o d imensiune calitativă.
7.8 Perioada de timp în care s -a reali zat cercetarea
Cercetarea s -a realizat pe o perioadă de 3 luni.
7.9 Aria geografică
Cercetarea s -a realizat în Municipiul Cluj -Napoca și alte localități adia cente.
7.10 Tipul și mărimea populație studiate
Popu lația studiată este alcătuită din persoanele care ajung în Serviciul de Urgență pentru
diverse probleme medicale și totodată prezintă probleme sociale( persoanele aflate în situații de
dependență, persoane cu nevoi de recuperare și lipsite de suport, perso ane singure fără venituri,
persoane aflate în risc de ma rginalizare soci ală, persoane supuse abuzului, etc.)

Page | 28
Populația studiată este formată din 150 de persoane cărora le -a fost aplicat chestionarul.
În parale l având la bază interviurile realizate și cazui stica de persoane cu probleme sociale de la
nivelu l Serv iciului de Urgen ță au fost realizate 12 stu dii de ca z.
7.11 Instrumente de culegere a datelor
În vederea obținerii datelor s -au utilizat următoarele instrumen te:
a) Pentru persoanele vârstnice s -a utilizat pe lângă chestionar, fișa de
evaluare geriatrică în confor mitate cu preved erile Legii 17/2000;
b) Pentru celelalte categorii s -a utilizat chestionarul;
c) Pentru elaborarea studiilor de caz am utilizat interviul( Ane xa 2 și Anexa
3), observația( Anexa 4) și alte instrumente de informare specifice serviciului de asiste nță
socială din Unitatea de Primire a Urgențelor.

Page | 29
II. PREZENTAREA REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN CERCETARE –
ACȚIUNE PARTICIP ATIVĂ
8. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor obținute în cercetarea de investigarea și
evaluare inițială .

8.1 Evaluarea inițială și intervenția de urgență/ de pr imă instanță
Prin aplicarea chestionarului( anexa 1) pe un număr de 150 de persoane cu probleme
sociale prezentate în Serviciul de Urgență s -a urmărit practic măsurarea gradului în care acestea
au informații despre existența unor servicii soci ale care pot răspunde nevoilor lor.
În urma ap licării chestion arului la întrebarea numărul 1 a rezultat că 68% din subiecții
chestionarului au vârsta sub 60 de ani, 12% vârsta de 60 de ani, 7% vârs ta de 65 de ani și 13%
vârstă mai mare de 75 de ani( fig. 1)
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
sub 60 de ani 60 de ani 65 de ani peste 75 de aniCategorii de vârstă
Vârsta

Page | 30
Fig. 1 Categorii de vârstă chestionate

A doua întrebar e a avut în vedere genul persoanelor chestionate respectiv 72% dintre
subiecți au fost de ge n masculin și 28% de gen feminin( fig.2).

Fig. 2 Genul subiecților chestionați
Întrebarea numărul 3 se referă la informarea cu privire la existenț a dreptului de a avea
acces la serviciile sociale. Aici 68% dintre subiecți au răspuns că știu de existența acestui drept,
iar 32% nu cunoșteau faptul c ă au acest drept( fig. 3). 0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Feminin MasculinGenul subiecților
Genul

Page | 31

Fig. 3 Dreptul la servicii sociale
Întrebarea numărul 4 se referă la grad ul în care inter vievatul cunoaște sau are informații
cu privire la serviciile sociale. 52% au răspuns că ști u anumite informații despre aceste servicii,
iar restul de 48% au răspuns negativ( fig. 4).

Fig. 4 Informații cu privire la serviciile sociale
Întrebarea număru l 5 solicită un răspuns cu privire la ce sunt serviciile sociale. Un
procent de 56% a răspun s afirmativ, iar restul de 44% a răspuns nega tiv.(fig. 5). 0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Răspuns afirmativ Răspuns negativDreptul la servicii sociale
dreptul la servicii sociale
46%47%48%49%50%51%52%53%
Cunoscute parțial NecunocuteCunoaștere serv iciilor sociale
Cunoaștere servciilor sociale

Page | 32

Fig. 5 Ce sunt serviciile socia le?
Întrebarea numărul 6 se referă la respectarea dreptu lui de acces la serviciile sociale. Un
procent de 59% au răspuns negativ, iar restul de 41% au răspuns pozit iv.( fig. 6).

Fig. 6 Respectarea accesului la serviciile sociale
Întrebarea numărul 7 se referă la informarea cu privire la modalitățile cum pot fi accesate
serviciile sociale. În procent de 44,5% au răspuns că nu au dețin astfel de informații și restu l de
55,5% au răspuns că au informații sufici ente în acest sens.( fig. 7). 0%10%20%30%40%50%60%
Răspuns afirmativ Răspuns negativDefinirea serviciilor sociale
Definirea serviciilor sociale
0%10%20%30%40%50%60%70%
Răspuns negativ Răspuns afrimativRespectarea accesul la serviciile sociale
Respectarea accesul la serviciile
sociale

Page | 33

Fig. 7 Informaț ii cu privire la modelul de accesare al serviciilor soci ale
Întrebarea n umărul 8 se referă la capacitatea intervievatului de a numi instituții care oferă
servicii s ociale. În procent de 57,8% cei intervievați au răspuns că pot numi asemenea instituții
în timp ce 42,2% nu.(fig. 8).

Fig. 8 Numirea de instituții care oferă serv icii sociale
Întrebarea numărul 9 face referire la dreptul de a fi informat. În procent de 8 4,5% au
răspuns că nu știu despre acest drept , afirmativ au răspuns în proporție de 16,7%. (fig. 9). 0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%
Nu dețin informații Au informațiiInformații acces servicii sociale
Informații acces servicii sociale
0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%70,0%
Răspuns pozitiv Răspuns negativCunoașterea instituțiilor sociale
Cunoașterea instituțiilor sociale

Page | 34

Fig. 9 Dreptul la informare
În întrebarea nu mărul 10 intervi evatul era întrebat dacă până la prezentarea în Serviciul
de Urgență a mai beneficiat de ser vicii sociale. În procent de 28,6% au răspuns afirmativ, în timp
ce 71, 4% au răspuns negativ. ( fig. 10).

Fig. 10 Beneficiat de alte servicii soci ale
Întrebarea numărul 11 se referea la faptul că intervievatul are cunoștințe că în Serviciul
de Urgență p e lângă serviciile medicale mai poate benefic ia și de servicii de asist ență socială. În 0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%70,0%80,0%90,0%
Răspuns negativ Răspuns pozitivDreptul la informare
Dreptul la informare
0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%70,0%80,0%
Răspuns afirmativ Răspuns negativBeneficiat de alte servicii sociale
Beneficiat de alte servicii sociale

Page | 35
procent de 89,7% dintre cei intervievați au răspuns negativ, iar 10,3% au da t răspuns pozitiv.(
fig. 11).

Fig. 11 Existența serviciului de asistență socială în cadrul Serviciului de Urgență
Întrebarea numărul 12 se referă la asistarea un or persoane calificate în Serviciul de
Urgență care să poată furniza servicii de asistență so cială. Această întrebare a dobândit același
raport procentul ca la întrebarea numărul 11, ad ică în procent de 89,7% dintre cei intervieva ți au
răspuns negativ, iar 10,3% au dat răspuns pozitiv. ( fig. 12).

Fig.12 Existența personalului ca lificat care fur nizează servicii sociale în cadrul
Serviciului de Urgență 0,0%20,0%40,0%60,0%80,0%100,0%
Răspuns negativ Răspuns afirmativServicii sociale în U.P.U
Servicii sociale în U.P.U
0,0%20,0%40,0%60,0%80,0%100,0%
Răspuns negativ Răspuns afirmativExistența personalului calificat
existența personalului calificat

Page | 36
Întrebarea numărul 13 se referă la încrederea pe care o au vizavi de serviciile sociale în ce
privește re zolvarea problemelor cu care se confruntă. În procent de 69,4% au răspuns neg ativ, iar
30,65% au răspuns pozitiv.(fig. 13).

Fig. 13 Încrederea în serviciile sociale

0,0%10,0%20,0%30,0%40,0%50,0%60,0%70,0%80,0%
Răspuns negativ Răspuns pozitivÎncrederea în serviciile sociale
Încrederea în serviciile sociale

Page | 37
8.2 Rema rcări și informații generale despre evaluare inițială și intervenția de urgen ță
Informarea persoanelor cu privire la drep turile pe care le au și vizavi de accesul la
serviciile sociale reprezintă un factor important în preve nirea fenomenelo r de marginaliz are
socială și apariția unor situații de urgență socială a căror rezolvare poate deveni costisitoare
pentru societate. Or ice persoană care din d iferite cauze ajunge să aibă probleme sociale, dar care
beneficiază de un supor t informativ cor espunzător are toate șansele să se redreseze din punct de
vedere social cu un minimum de efort din partea societății. Din statistica rea lizată rezultă că
persoa nele chestionate cunosc anumite aspecte legate de serviciile sociale, dar prezi ntă o anumită
reticență în acce sarea acestora. Mai mare parte din ele nu au deplină încredere că serviciile
existente le vor putea rezolvarea problemelor sociale cu care se conf runtă.( fig. 13). Legat de
facilitarea accesului la serviciile sociale cea mai mare parte a per soanelor interv ievate consideră
că nu mai că nu le -a fost facilitat accesul la aceste servicii mai mult le -a fost îngrădit( fig. 6). În
ce privește existența u nui serviciu de asistență în cadrul Serviciului de Urgențe Medicale
majoritatea răspunsurilor a u fot negative. Se poate concluziona că sunt necesare îmbunătățiri cu
privire la maniera în care persoanele sunt informate despre dreptur ile pe care le au în soc ietate
referitoare la problemele sociale cu care se confruntă sau urmează să se confrunte.

9 Continuarea eva luării și intervenția pe problema de fond
9.1 Interpretarea studiilor de caz
În cadrul serviciilor sociale acordate persoanelor care au probleme sociale în Serviciul de
Asist ență din cadrul Unității de Primire a Urgențelor Medicale Cluj. Dimensiunile care au fost
evaluate prin realizarea aces tor studii de caz au fost următoarele: r ețeaua de familie din care face
parte beneficiarul, aparținătorii acestora sau dacă este cazul re prezentanții săi legali, condițiile de
locuit pe care le are persoana asistată și mod ul de viață, grad ul de educație ș i dacă are sau nu loc
de muncă, starea g enerală de sănătate, gradul de informare cu privire la serviciile sociale la care
are dreptul. Ne voile identificate pentru fiecare caz sunt următoarele: nevoi materiale, de îngrijire
la domiciliu( în special pentru p ersoanele vârstnice), nevoia de informar e și de ghidare pentru
rezolvarea unor probleme sociale, nevoie de adăpost în situațiile când ace ste persoane și -au
pierdut locuințele, nevoia de a fi consiliate vizavi de anumite p robleme pe care nu le pot rezolva

Page | 38
singure, ajutor de specialitate pentru p ersoanele cu adicții( alcool, droguri), sprijin emoțional și
protecție socială pentru acele perso ane care au fost victime ale abuzului sau a violenței
domestice.
9.2 Intervenția rea lizată în Serviciul de Primire a Urgen țelor Medicale Cluj
Am arătat pe parcurs ul acestei lucrări că Serviciul de Asistență Socială din cadrul Serviciilor
de Primire a Urgențe lor Medicale este unul primar centrat în cea mai mare măsură pe prevenirea
sau li mitarea pe cât posibil a unor situații de dificultate, marginalizare socială. Tot în
componenta acestui tip de serviciu este și depistarea eventualelor vulnerabilități pe car e le poate
avea pacientul din punct de vedere social. Depistarea acestor vulnerab ilități și soluționare a lor
din timp p revine situațiile când anumite persoane ajung practic urgențe sociale. De regulă în
astfel de situații resursele cate trebuie alocate p entru rezolvarea pe cât posibil mai satisfăcător a
unor asemenea urgențe socia le sunt mult mai mari decât atunci cân d se acționează pentru
prevenirea apariț iei lor. Spre exemplu dacă o persoană care nu are locuință și locuiește pe stradă
și implicit nu are resursele de a -și asigura igiena și alte elemente necesar unei vieți normale,
acesta are un grad m are de risc de a -și pierde sănătatea necesitând tratamen te destul de
costisitoare și practic ulterior nu se va putea integra pe deplin în societate deven ind o povară. La
nivelul Serviciului de Urgență prevenirea unui asemenea caz poat e fi realizată în mod optim dacă
perso ana în cauză este făcută prin consiliere să înțeleagă situația în care se află acceptând astfel
să fie referită către un centru de găzdui re care să îi ofere adăpost și condiții de igienă minimă.
Despre procedurile gen erale care se aplică p acienților care au probleme sociale doresc să arat
următ oarele :după ce s -au făcut investigațiile medicale pentru care s -au prezentat în Serviciul de
Urgență dacă este necesar se face o evaluare socială a acestora. Această evaluare se face cel mai
adesea î ntr-o faza de in tervievare. Dacă este posibil sunt inter vievați și aparținătorii pacientului,
persoane din rețeaua de familie sau prieteni ai acestuia. C a instrument de lucru asistentul social
utilizează fișa de evaluare inițială și d e intervenție în veder ea asistării din punct de vedere social
al pacientului. Aceasta este atașată ulterior în copie xerox foii medicale a pacientului. În situațiile
în care p acientul necesită o internare pe o secție de spital fișa de evaluare va însoți f oaia
medicală având pr ecizate și demer surile care trebuie făcute în vederea re feriri pacientului spre
serviciile sociale specializate. În sarcina asistentului social intră și anunțarea unor instituții
publice cum ar fi Poliția, Direcția Generală de Asisten ță Socială Cluj, Direc ția de Asistență

Page | 39
Socială și Medicală din subordinea Prim ăriei Cluj Napoca și a altor instituții abilitate în funcție
de cazul apărut cu privire la existe nța unor cazuri de vulnerabilitate socială sau urgențe sociale.
Serviciul de Asis tență Socială din Serv iciul de Urgență și-a construit un set bine definit de
proceduri operaționale prin care sunt stabilite măsurile care trebuie luate pentru fiecare caz în
parte în conformitate cu legislația în vigoare. De fapt pentru orice activitate l egată de asistarea
bolnavului în cadru l Serviciului de Urgență și mai larg pe tot Spitalul Județean a fost necesară
elaborarea unor proceduri operaționale. Procedurile operaț ionale au fost unul dintre punctele care
au trebuit atinse în vederea acreditări i tot complexului de s ecții din cadrul Spitalului Județean.
Spre exemplu pentr u asistarea persoanelor vârstnice care au probleme sociale pe lângă fișa de
evaluare inițială( an exa 5) pentru elaborarea procedurilor s -a avut în vedere Legea numărul
17/2000. Î n situațiile în care p roblemele social e pe care le au pacienții nu pot fi cu totul
încadrate pe portativul juridic al unui act legislativ atunci pentru soluționarea acestuia se
procedează în conformitate cu principiile generale care reglementează activita tea asistentului
socia l( codul deontol ogic al asistentului social) în vederea soluționări corecte și cu respectarea
drepturilor pacientului. Există încheiate convenții de cola borare cu instituții private sau publice
care oferă servicii sociale. Unul dintre obiectivele principal e ale intervenți ei pentru orice situație
apărută este pe cât posibil prevenirea instituționalizării persoanei respective. Prin toate acțiunile
care sunt făcute se urmărește reintegrarea beneficiarului în societate, în familie sau gru pul din
care făcea par te. Alte obiect ive punctuale ale intervenției sunt urmă toarele:
1. Realizarea unei informări corespunzătoare cu privirea la drepturi și obligații;
2. Demarare a de măsuri și acțiuni care au rolul de a reduce situațiile de criză;
3. Măsuri care să prevină pierderea autonomiei;
4. Dimi nuarea riscului de izolare și marginalizare socială;
5. Consilierea familiei, aparținătorilor sau responsabililor legali al pacientului cu p rivire la
modul în care acesta poate fi ajutat;
Procesul prin care sunt acordate serviciile sociale în Serviciul de Urg ență sunt următoarele:
1. Preluar ea solicitărilor;

Page | 40
2. Informarea și consilierea persoanei în cauză ținând cont de particularitățile problemei
sale;
3. Referirea către instituțiile private sau publice care furnizează servicii so ciale;
4. Medierea și int ermedierea acces ului persoanelor care prezintă probleme sociale în raport
cu instituțiile sau organizațiile care oferă servicii sociale;
5. Prezentarea unor aspecte procedurale persoanei sau aparținătorilor persoanelor cu
probleme social e(acte necesare, trase ul pe care trebu ie să -l urmeze, posibilități d e
reprezentare sau de delegare, etc.) în vedea accederii la servicii sociale specializate;
6. Sensibilizarea c u privire la drepturi;
7. Furnizarea adresei, numele instituțiilor care oferă servi cii sociale.

Page | 41
9.3 Studii și interven ție de caz din cadrul Serviciului de Primire a Urgențelor Medicale
pentru persoane adulte din Cluj Napoca.
Comentariu introductiv vizavi de studiile de caz realizate: Având în vedere că activitatea
de practică aferentă an ilor II și III de facultate mi -am realizat -o la Un itatea de Primire a
Urgențelor Medicale pentru persoane adulte din Cluj Napoca, am realizat un număr de 12 studii
de caz având ca obiect cazuri sociale ale unor persoane adulte. Am ales aceste cazuri într -o
asemenea manieră încât să ilustr eze cât mai bine cazuistica socială cu problem atica aferentă care
poate apărea într -un Serviciu de Urgență cum este cel din Cluj Napoca. Am evitat cauzis tica
legată de copii, deoarece aceasta nu poate face obiectul prezent ului studiu datorită specialității
problemelor soc iale cu care se confruntă copi i. Activitatea de cercetare pe care am desfășurat -o
vizează, așadar numai persoanele adulte.
Am realizat studiile de c az în contextul însoțirii asistentului social profesionist prin
coparticipare.

Page | 42
Săptămâna numărul 1
a. Studiul de caz și intervenția cazului numărul 1
Nume și prenume: I.P
Sex: Feminin
Vârsta: 74 de ani
Domici liu: Comuna Florești
I.P a fost adusă în Serviciul de Urgență de către un echipaj al Serviciului de Ambul anță.
Aceasta este de etnie rrom ă. În urma investigațiilor medicale s -a constatat că aceasta prezintă
patologii vechi, fiind și prost î ngrijită pe lâng ă, aceasta a vea și dureri foarte mari la nivelul
membrelor inferioare motiv pentru care nu se putea depla sa. Din punct de vedere psihic I .P
prezintă și o stare avansată de demență motiv pentru care nu putea comunica coerent. Nu a putut
da informații cu pr ivire la adr esa corectă și nici asupra aparținătorilor pe care îi are. Din punct de
vedere a serviciului de sănătate aceasta necesită int ernare, punându -i-se da îngrijirile necesare la
domiciliu.
Pentru clarificarea și rezolvarea acestui ca z împreună cu as istentul soc ial de serviciu am luat
următoarele măsuri:
1. Prin intervievarea în conformitate cu ghidul de i nterviu am încercat să obținem
informații de la pacientă privind situația ei socială, familială, situația socio -economică
etc. informa țiile obținute a stfel nu au fost concludente, deoarece beneficiara este
incoerentă.
2. S-a solicitat de la dispeceratul Serv iciului Județean de Ambulanță nu mărul de telefon de
la care a fost cerut echipajul de ambulanță. La acest număr de telefon a răspuns ch iar
nepotul paci entei car e a declarat că nu are de dat informații și că familia doamnei I.P din
care și el făcea parte a luat decizia de a o trimite pe I .P la spital pentru ca ulterior tot
spitalul să facă demersurile pentru internarea pacientei într -un că min bătrâni. A m ai
sublin iat faptul că familia nu poate să o îngrijească, deoarece nu are mijloacele materiale
și nici ti mp pentru acest lucru.

Page | 43
3. Am luat telefonic legătura cu Serviciul de Asistență Socială din cadrul Primăriei Florești
și l-am informat pe asistentul socia l cu priv ire la situația apărută. Acesta s -a deplasat la
domiciliul pacientei unde familia acesteia s -a arătat recalcitrantă și s -a decli nat orice
răspundere vizavi de pacientă.
4. Ulterior împreună cu asistentul social de serviciu am redactat adrese scrise c ătre Dire cția
Generală de Asistență Socială Cluj și Direcția de Asistență Socială și Medicală din cadrul
Primăriei Cluj Napoca, în care a m prezentat situația pacientei.
5. Având în vedere situația pacientei până la urmă s -a luat în privința ei măsura internăr ii
într-un cămin pentru persoane vârstnice din subordinea Direcției Generale de Asistență
Socială, deoar ece Primăria Florești și Direcți a de Asistență Socială și Medicală nu aveau
în subordine asemenea cămine. Cele două instituții au putut oferi numai ser vicii car e țin
de îngrijirea pacientei la domiciliu, ori în plan obiectiv pacienta nu mai era dorită de r ude
nici măcar în calitate de co locatară motiv pentru care s -a impus ca măsură
instituționalizarea în regim de urgență.

Page | 44
Săptămâna numărul 2
b. Studiu d e caz și intervenția cazului numărul 2

Nume și prenume: P.R
Sex: Masculin
Vârsta: 67 de ani
Informații medicale cu privire la pacient:
În urma evaluării din punct de vedere medical al pacientului au reieșit următoarele:
1. Pacientul avea ambele mem bre inferioare amputate
2. Erau vizibile semne de neglijare a igienei personale
3. Prezenta forme de deshidrat are
4. Suferea de mai mult timp de un neoplasm care a determinat anumite manifestări
secundare, respectiv o plagă infectată la nivelul feț ei.
Informații s ociale cu privire la pacient:
În vederea realizării unei evaluări inițiale a pacientului s -a făcut inter vievarea persoanelor
care l -au adus pe pacient în Serviciul de Urgență și a pacientului și au reieșit următoarele:
1. Pacientul ca membru al familiei mai are un singur fiu care s -a stabilit împreună cu familia
în străinătate și de mai mult timp nu ține legăt ura cu pacientul
2. Pacientul locui ește în podul unui imobil unde până în anul 2016 în proprietate un
apartament cu o cameră, dar pe care l-a pierdut, deo arece nu și -a achitat pe mai mulți ani
cheltuielile de întreținere cu toate că beneficia lunar de o pensi e destul de mare în
cuantum de 2 600 lei fiind cadru al armatei

Page | 45
3. Din informațiile obținute de la administratorul imobilului în care locui a pacientul a re ieșit
că acesta consuma cantități mari de alcool și până nu de mult a fost împătimit jucător de
jocuri de noroc motiv pentru care nu -i ajungeau veniturile pentru a se întreține.
4. Chiar dacă pacientul la momentul în care a fost adus în Serv iciul de Urgență nu prezenta
o urgență medicală administratorul imobilului și alți locatari din bloc l -au adus pe
numitul P.R la spital dorind ca acesta să fie internat într -un cămin.

Ca urmare a evaluării pacientului din punct de vedere medical și social și a realizării
evaluării inițiale s -au luat următoarele măsuri pentru acesta:
1. Pacientul era o persoană vulnerabilă prin faptul că avea anumite patologi i cornice
care necesitau îngrijire, nu avea adăpost și locuia în condiții improprii care nu -I
permiteau să-și mențină igiena personală
2. Având în vedere faptul că pacientul avea un venit lunar destul de bun serviciile
sociale publice la care am apelat pentr u ajutoarea sa ne -au recomandat să facem
demersuri în rețeaua de servicii private
3. Am desfășurat activit ăți de consilier e a pacientului deoarece acesta într -o primă fază
nu a dorit să fie instituționalizat având anumite prej udecăți destul de consolidate fa ță
de căminele pentru vârstnici
4. Pacientul după ce i s -au pus în vedere situația dificilă în care se a flă a acceptat s ă fie
instituționalizat
5. S-au făcut demersurile pentru găsirea unui cămin pentru persoane vârstnice din
domeniul privat ale căror servici i să fie cât mai aproape de necesitățile pacientului. A
fost identificat căminul pentru persoane vârst nice din comuna Chesău, județul Cluj.
Pacientul a fost preluat de către acest cămin contra sumei de 1700 lei pe lună pe c are
pacientul urma să îi plăteas că pentru serviciile acordate. Pentru realizarea acestei
referiri a fost luat în m od obligatoriu consim țământul scris a l pacientului mai ales că
în urma consultului psihiatric a reieșit că nu are probleme psihiatrice.

Page | 46
Săptăm âna numărul 3
c. Studiu de caz și i ntervenția cazului numărul 3

Nume și prenume: P.I
Sex: Feminin
Vârsta: 79
Dom iciliu: Municipiul Cluj
Informații medica le cu privire la pacientă:
Din informațiile necesare care s -au obținut de la aparținători( care au prezen tat și
documentația medicală afe rentă) reiese că pacienta de aproape 3 ani a fost diagnosticată cu un
neoplas m la nivelul intestinului gros. Ulterior intervenției chirurgicale starea acesteia s -a
deteriorat semnalându -se metastaze atât la plămâni cât și la nivelul oaselor. Paciente a d evenit
astfel nedeplasabilă neputând să -și asigure singură necesitățile depin zând în totalitate de
îngrijirile date de aparținători și de alte persoane calificate angajate în acest sens.
Ca urmare a investigațiilor medicale care s -au făcut în serviciul de urgență a reieșit că
pacienta nu era o urgență medicală necesitând îngrijiri la domiciliu sau într -o instituție medica lă
destinată persoanelor care sunt în stare terminală.
Informații sociale privind pacienta:
Aceasta locui a pe raza municipiului Cluj Napo ca într -un apartament cu trei camera,
împreună cu fiica ei, ginerele și cei doi copii ai acestora. Memb rii familiei au declarat că au
locuri de muncă solicitante și au ajuns în situația în care nu mai pot avea grijă de pacie ntă
solicitând sprijin în acest sens.
În urma realizării evaluării inițiale a pacientei s -a tras concluzia c ă acesta nu poate fi
îngrij ită la domiciliu și necesită internarea într -o instituție de profil care prin îngrijirile acordate
va putea face acceptab ilă viața pacientei până la mome ntul decesului atenuând disconfortul pe

Page | 47
care îl provoacă manifestările bolii . Fiind un caz terminal pac ienta nu a putut fi internată pe o
secție de spital cu profil oncologic din sectorul public astfel s -a luat legătura cu reprezentanții
Centrului de îngr ijiri paliative Sfântul Nectarie din Cluj Napoca care au acceptat -o. s-a rea lizat
consilierea aparținăt orilor pacientei cu privire la modul în care trebuie să procedeze pentru a
depune toate diligentele necesare internării pacientei în acest centru.

Page | 48
Săptămâna numărul 4
d. Studiu de caz și intervenția cazului număr ul 4

Nume și prenume: I.L
Sex: Feminin
Vârsta: 63 de ani
Domiciliu: cămin de vârstnici
Informații medicale privind pacienta:
Ca urmare a evaluării și consultațiilor medicale făcu te s-a stabilit că acesta prezintă forme
evidente de neglijare, de îngrijire necorespunzătoare , escare suprainfectate la nivelul posterior
fiind într -o situație de sepsis.
Informații sociale referitoare la pacientă:
1. Aceasta a fost internată în căminul res pectiv deoarece nuna putut să trăiască fără îngrijire
permanentă ca urmare a mai multor accidente vasc ulare pe care le -a suferit
Aparținătorii pacientei care erau cu toții stabiliți în străinătate au luat decizia internării pacientei
într-un cămin pentru persoane vârstnice privat, pentru serviciile oferite plăteau o sum ă de 2500
lei lunar.
Tipul acestui c az este acela de persoană vulnerabilă care este supusă abuzului prin
neîngrijire și neglijarea chiar de către un serviciu care oferă servicii de îngrijir e. În acest sens s -a
luat legătura cu reprezentanții căminului care nu au putut da informații satisfăcă toare despre
modul în care pacienta a putut ajunge în starea amintită. Mai mult au susținut ca escarele pe care
le avea p acienta provin probabil de la mo dul în care aceasta a fost transportată cu salvarea spre
serviciul de urgență. S -au cerut de la repreze ntanții căminulu i date cu privire la aparținătorii
pacientei pe care aceștia au acceptat să le furnizeze. S -a luat legăt ura telefonic cu nepotul
pacient ei care locuiește în Spania și i s -a expus situația.

Page | 49
În vederea re zolvării situației pacientei s -au de sfășurat următoa rele activități:
1. Au fost anunțate organele de poliție cu privire la situația pacientei care prin îngrijir ile
de proastă calitate primite în cămin îi era practic pusă viața în pericol
2. Medicii din cadrul se rviciului de urgență au solicitat un consult medico -legal
deoarece pe lângă semnele de neglijare amintite prezintă vânătăi și echimoze care
puteau să apăra p rin lovirea sau trântire pacient ei
3. Situația a fost adusă la cunoștință prin adresa scrisă organelor din cadrul Direcției de
Muncă, care se ocupă de mon itorizarea, controlul și acreditarea serviciilor sociale.
Înspectorii din cadrul acestei direcții s -au de plasat la serviciul de urgență p entru a
constata cele întâmplate pentru ca ulterior să verifice căm inul de bătrâni în cauză cu
privire la modul în care se achita de serviciile pentru care a fost acreditat în raport cu
beneficiarii
4. Nepotul pacientei a fost consiliat cu privire la modul î n care poate prevala de
prevederile contractului de îngrijire pe c are l-a încheiat cu căminul de bătrâ ni pentru a
putea obține repararea prejudiciilor propuse pacientei.
5. Pacienta ulterior a fost internată pe o secție de spi tal dar din cauza faptului că st area ei
a fost agravată de septicemia pe care o avea aceasta a dece dat în scurt timp de la
internare.

Page | 50
Săptămâna numărul 5
e. Studiul de caz și intervenția cazului numărul 5
Nume și prenume: I.M
Sex: Feminin
Vârsta: 36 de ani
Domiciliu: Cojocna, Județul Cluj
Informații medicale cu privire la pacientă:
Aceasta a declarat că a avenit în Serviciul de Urgenț ă deoarece a fo st agresată de soțul ei. Într –
adevăr prezenta numeroase echimoze pe suprafața corpului și urme de lovitur i la nivelul feței
pentru care a priit îngrijirile medicale corespunzătoare.
Informații soc iale privind pacienta:
Prin intervievarea a cesteia s -au put ut obține următoarele informații:
1. Era căsătorită de aproximativ 10 ani, era casnică și avea doi copii mi nori, nu avea
venituri și nici p roprietate
2. Soțul ei lucra în agricultură fiind un mare consu mator de băuturi alcoolice, ori de câte ori
ajungea în star e de ebrietate făcea scandal reproșând soției că ar avea alte relații cu
diverși bărbați din satul în car e locuiesc
3. Pacienta locuia împre ună cu soțul ei într -o casă dotată cu anexe de gospodărie di n
comuna Cojocna, Județul Cluj
Împreună cu asistentul socia l de serviciu am realizat evaluarea inițială a pacientei
identificate cu următoarele probleme:
1. Aceasta e ra o persoană aflată în starea d e vulnerabilitate aflându -se într -o stare de
dependență materială față de soț care se manifesta violent agresând -o

Page | 51
2. Era prezent riscul abuzării copiilor cel puțin din punct de vedere emoțional de către soț,
pacienta avea nevo ie de suport și protecție fiindu -i practic teamă să se întoarcă de
domiciliul din cauza comportamentului agresiv al soțului
3. Pacienta ne fiind de origine din județul Cluj nu avea rude sau alte persoane care să -i
acorde suport și sprijin de nici un punct de v edere
4. Copii pacientei au rămas î n casa soțului aflat în starea de ebrietate
În această situație s -au făcut următoarele demersuri:
1. Cazu l a fost semnala t poliției din Cluj Napoca în conformitate cu procedurile pe care le
are Serviciul de Urgență vizavi de s ituațiile în care se produc agre siuni
2. A fost de asemenea sesizată și Direcți a Generală de Asistență Socială Cluj cu privire la
situați a pacientei și r iscul la care sunt expuși copii prin faptul că rămân în grija unei
persoane care comite acte iresponsabil e ori de câte ori consumă alcool
3. Reprezentanții Direcției Generale de Asisten ță Socială Cluj pentru rezolvarea acestui caz
au avizat pr imirea pacientei într-un centru pentru persoanele care sunt victime ale
violenței domestice și abuzului.
Pacienta a fost de acord cu acest lucru.

Page | 52
Săptămâna numărul 6
f. Studiul de caz și intervenția cazulu i numărul 6
Nume și prenume: V.R
Sex: Mascu lin
Vârsta: 48 d e ani
Domiciliu: Dumbrava, județul Bihor
Informații medicale cu privire la pacient:
În investigațiile med icale s -a constatat că pacientul nu are problem e de sănătate
semnifica tive. Prezenta obezitate și o ușoară mărire a tensiunii arterial e. Cu toate aces tea
pacientul a acuzat dureri puternici la membrele inferioare spunând că nu se poate mobiliza
corespunză tor. Factorii care ar fi putut d etermina apariția acestor dureri erau de ordin reumaic
din cauză că pacientul a trăit mult timp în cond iții improprii f iind expus la frig.
Informații sociale cu privire la pacient:
Pacientul era de origine din localitatea D umbrava din județul Cluj, în urm a cu aproape
cinci ani acesta a divorț at, soția și cei trei copii mutându -se ulterior în Oradea. Banii pe care
pacient ul i-a obținut de pe urma partajului au fost cheltuiți în mod nechibzuit mai mult pe băuturi
alcoolice. P acientul din cauza modului în ca re a ales să trăiască a ajuns pe strad ă neavând nici un
fel de sursă de venit. În această situație asis tenții sociali d in cadrul Primăriei Dâmbovița i -au
facilitat pacientului accesul la serviciile unui adăpost privat de pe raza localității. Aici
pacientu lui i-au fost oferite pe parcursul a d oi ani de zile servicii sociale ce cuprindeau suport,
acordare de adăpost, hrană și îmbrăcăminte, asistare în vederea reducerii sau întreruperii
consumului de alcool. Cu toate acestea p acientul a ajuns în situația de conflict cu anumite
persoane din centr u și ulterior a părăsit centrul pe proprie răspundere. A venit ul terior în Cluj
unde a trăit pe stradă din cerșit consumând alcool sub formă spirtului sanitar pe care îl cumpăra
de la fa rmacie.

Page | 53
S-a efectuat evaluarea i nițială a cazului și s -a apreciat că p acientul are nevoie de următoarele
servicii:
1. Servicii care tempor ar să -i ofere hr ană, adăpost și îmbrăcăminte, posibilitatea de a -și
asigura igiena personală
2. Accesul la servicii de supor t și consiliere vizavi de proble ma pe care o are cu consumul
de alcool
3. S-a luat legătura cu asistenții sociali din cadrul Primăriei Du mbrava care ne -au asigurat
de acordarea unui sprijin pentru rezolvarea cazului, singura problemă fiind repatrierea
pacie ntului. Asistenții sociali amint iți au luat legătura cu reprezentanții centrului la care a
locuit pacientul, iar aceștia au fost de ac ord să -l reprime ască pe pacient.

Page | 54
Săptămâna numărul 7
g. Studiul de caz și intervenția cazului numărul 7

Nume și prenume: I.C
Sex: Masculin
Vârsta: 39 de ani
Domiciliu : Cartierul Grigorescu
Informații medicale cu privire la pacient:
La momen tul venirii în S erviciul de Urgență avea o stare de sănătate destul de alterată din
cauza modului de viață pe lângă acest ea prezintă degerături la membre le inferioare.
Informații sociale cu privire la pacient :
Până în anul 2004 I.C a locuit împreună cu pă rinții lui în ca rtierul Mănăștur din Cluj
Napoca, având meseria de finisor la fabrica Metalul Roșu. În toamna anului 2004 mama acestuia
a decedat din cau za unei boli incu rabile de care suferea de mai mulți ani. Suferința și ulterior
decesul mamei l -a marca t emoțional pe I .C care a început să consume tot mai des băuturi
alcoolice. În anul 2014 tatăl lui I.C a hotărât să se re căsătorească din nou, motiv pent ru care a
vândut de comun acord cu fiul apartamentul cu patru camere în care locuiau. Din banii obținuț i i-
a cumpărat l ui I.C o garsonieră în care acesta urma să trăiască singur. Tatăl lui I.C din diferența
de bani rămasă de pe urma cumpărării garsonierei împreună cu perso ana cu care acesta s -a
căsătorit și -a achiziționat o casă localizată în cartierul Grig orescu. I.C după ce a rămas singur a
continuat să consume tot mai mult alcool și din această cauză în anul 2015 a fost da t afară din
serviciu. Nemaiavând surse de venit s uficiente și refuzând să -și găsească un loc de muncă, I.C
pentru a -și menține patima l egată de consumu l de consumul băuturilor alcoolice a cerut bani cu
împrumut de la niște cămătari girând astfel garsoniera proprietate personală. În luna Ianuarie a
anului 2016 și -a pierdut garsoniera ajungând să locuiască efectiv pe stradă sau în casa scăr ilor
blocului un de a avut garsoniera. A ajuns să trăiască din cerșit și din mila foștilor vecini îi dădeau

Page | 55
alimente și îi mai permiteau uneori să le folo sească baia pentr u a se spăla. Cu toate acestea I.C nu
a reușit să -ți stăpânească dorința de a consuma alcool în exces, iar din banii cerșiți își procura din
farmacii alcool sanitar pe care îl consuma La fiecare prezentare a acestuia în Serviciul de
Urgenț ă având în vedere situația în care se află i s -a propus să fie trimis la un adăpost al
Primăriei pentru persoane care a jung să locuiască pe stradă, dar acesta a refuzat sub semnătură
orice fel de ajutor preferând să își cont inue vechiul mod de viață.
Pentru soluționarea cazului acestui caz împreună cu asistentul social din Serviciul de
Urgență am desfășura t următoarele ac țiuni: prin intermediul organelor locale( poliție) am reieșit
să obținem informații cu privire la I.C, in clusiv identificarea corectă a acestuia. Din informațiile
obținute a reieșit că acesta nu mai are nici un fel de venituri trăind pe str adă din activită ți de
cerșetorie. Problema cea mai importantă era că pacientul refuza orice fel de servicii de asistență
socială, de asemenea și inte rnarea pe o secție de specialitate din cadrul Spitalului Județean. Din
cauza consumului de alcool și a mod ului impropriu d e viață pacientul avea un statut mintal
alterat, motiv pentru care chiar împotriva voinței acestuia a fo st internat pe o secție a cl inicii de
Psihiatrie. Ulterior tot prin intermediul poliției am reușit să luăm legătura cu tatăl pacientulu i pe
care l -am informat cu privire la situația acestuia. Tatăl pacientului a refuzat să -l ia la el acasă
motivând că nu are soluții pentru îngrijire a acestuia. În această situație tatăl a fost consiliat cu
privire la punerea sub interdicție a fiului întru cât acesta din c auza modului în care a ales să
trăiască își pune în pericol atât integritatea psihică cât și fizică ajung ând până la urmă să își
provoace moartea.
În urma informațiilor primite I.C a fost internat de tatăl său în Clinica de Psihiatrie de la
Borșa pe o pe rioadă mai îndelungată de timp.

Page | 56
Săptămâna numărul 8
h. Studiu de caz și intervenția cazului numărul 8

Nume și prenume: M.V
Sex: F emin in
Vârsta: 80 de ani
Informații privind starea medicală a pacientei:
Istoricul medical al doamnei M.V e ra unul destul d e încărcat: infarct cerebral, hemiplegie
dreaptă, hipertensiune arterială sub tratament și un diabet za harat de tipul 2. După evalu area
gradului de dependență a pacientei a reieșit că aceasta are nevoie de sprijin pentru efectuarea
următo arelor activităț i:
1. la alimentare în ceea ce presupune servirea mâncării și hrănirea propriu – zisă;
2. la deplasarea în in teriorul propriei locuinței ;
3. îndrumare și ajutor pentru a merge la toaletă.
Pacienta poate și fără ajutorul unei persoane să se îmbra ce, dezbrace sau să se mobilizeze
parțial. Din punct de vedere al autonomiei sociale, pentru desfășurarea unor activități
gospodărești, pentru efectu area cumpărăturilor sau utilizarea mijloacelor de transport pacienta
necesită ajutor integral. Pentru a ave a activități de socializare pacienta are nevoie de ajutor
parțial. La nivelul senzorial și psiho – afectiv pacienta prezi ntă coerență, nu avea probl eme cu
orientarea în timp și spațiu. La acești indicatori se poate adăuga că din informațiile obținute de la
aparținători pacienta avea unele probleme comportamentale.
Informații sociale privind pacienta:
Conform evaluării soci ale efectuate prin intervievarea pacientei și a aparținătorilor rezultă
că pacienta locuiește singură într -un apartament de bloc compus din două camere , bucătărie, baie
prevăzută cu duș, grup sanitar, centrală termică proprie, aflat la etajul trei, având acces la lift.

Page | 57
Pacienta este aju tată de familie pentru asigurarea hranei zilnice. Relațiile cu familia erau
bune fiind excluse astfel apariția unor fo rme de abuz și neglijare.
În vederea rezolvării acestui caz împreună cu asistentul social de serviciu a m luat
următoarele măsuri: pacie nta și aparținătorii acesteia au fost informați și consiliați despre
serviciile de îngrijire pe care le pot accesa și l a care au dreptul. De asemenea pacienta împreună
cu aparținătorii au fost familiarizați cu privire la mod ul în care pot acce sa serviciile de îngrijire
la domiciliu oferite de anumite instituții de îngrijire private, cheltuielile fiind parț ial decontate de
casa de Asigurări Medicale.

Page | 58
Săptămâna numărul 9
i. Studiul de caz și intervenția cazului num ărul 9

Nume și prenume: U.M și U.V
Sex: Feminin
Vârsta: 94 de ani respective 67 de ani
Informații medicale privind pacientele:
Din inf ormațiile obținu te de la echipajul SMURD care s -au deplasat la fața locului și
care au fost nevoiți să forțeze ușa de la apartamentul ce lor două a reieș it că trăiau în condiții
neigienice și improprii pentru o viață normală. În urma investigațiilor medic ale s-a constata t că
pacientele din punct de vedere medical nu au probleme grave de sănătate, dar nu se pot îngriji
singure. Au prezenta t forma de deshi dratare care u fost corectat prin administrarea de lichid
perfuzabil. Doamna U.M din cauza vârstei î naintate nu se p utea deplasa și prezenta o formă
accentuată de demență, iar fiica acesteia avea probleme de vedere grave din cauza unei c ataracte
la ambi i ochii pe care a refuzat să o trateze și care s -a agravat ducând la pierderea aproape
completă a veder ii. Din punct de vedere medical cele două paciente nu necesită internare pe o
secție de specialitate, existând posibilita tea de a se trat a la domiciliu.
Informații sociale cu privire la paciente:
Din punct de vedere social cazul celor două reprezintă o problemă, deoare ce erau în
imposibilitatea de a se îngriji singure, iar dacă ar fi fost duse la domiciliu le -ar fi fost p usă în
pericol integritatea fizi că și psihică. Din cercetările efectuate și cu ajutorul Poliției s -a constat că
aceste nu avea aparțin ători. Doamna U. V a fost căsătorită, nu a avut copii, iar soțul dânsei a
decedat acum 12 ani. Cele două au fost ajutate de vecini și prietenii care le -au vizitat și în
intervalul de timp de aproap e 9 zile cât au fost cazate în Serviciul de Urgență. Durat a mare de
timp p e care cele două au petrecut -o în Serviciul de Urgență s –a datorat faptului că nu au fost
găsite resurse pentru rezolvarea acestei situa ții.

Page | 59
Pentru rezolvarea situației celor două p aciente prezentată în situația studiul de caz s -au
derulat următoarele acț iuni:
1. S-au purtat discuții cu medicii din Serviciul de Urgență în vederea rezolvării unei
internări celor două paciente pe secție de geri atrie din rețeaua de spitale din Cluj
Napoca, pentru a evita staționarea acestora pe o perioadă îndelun gată de timp în
Serviciul de Urgență. cu toate acestea cele două paciente nu au putut fi internate,
deoarece nu prezentau probleme medicale care să neces ite o internare de urgență.
Accederea la secț iile de geriatrie se putea face numai print -o programare p realabilă.
2. Din informațiile suplimentare obținute cu privire la cele două paciente a rezultat că o
perioadă de timp au mai ajutate în vederea satisface rii unor nevoi instrumentale de
către Asociaț ia Femeilor Ortodoxe din Cluj Napoca. Reprezentanta aceste i asociații a
confirmat faptul că cele două paciente au fost beneficiare a serviciilor oferite de către
aceasta asociație , numai că pachetul lor de servi cii nu oferă servicii de îngrijire
permanentă la domiciliu, neavând acreditare în acest sens.
3. Cazul a fost sesizat tel efonic și prin adresă scrisă Direcției Generale de Asistență
Socială și Direcția de Asistență Socială și Medicală de pe lângă Primăria C luj
Napoca. Ambele sesizări nu au primit un r ăspuns mulțumitor. Reprezentanții Direcției
Generale de As istență Socială Cluj considerau că cele două paciente nu necesită
instituționalizare în unul dintre căminele pentru vârst nici pe care le au în proprietat e
și au venit lunar garantat suficient de mar e pentru a se putea întreține. Direcția de
Asistență Socia lă și Medicală d in subordinea Primăriei Cluj Napoca a răspuns prin
reprezentanții ei că nu dețin în subordine servicii c are rezolva probleme celor două
paciente. Având în vedere această situație îm preună cu asistentul social din Serviciul
de Urgență am ap elat la rețeaua privată de cămine pentru vârstnici. Cu acordul celor
două paciente acestea au fost referite spre îngrijir e unui cămin pentru vârstnici de pe
raza municipiului Cluj Napoca.

Page | 60
Săptămâ na numărul 10
j. Studiu de caz și intervenția cazului numărul 10
Nume și pren ume: V.I
Sex: Masculin
Vârsta: 48 de ani
Informații medicale privind pacientul:
Acesta avea febră și dureri la nivelul membrelor inferioa re. În urma investigațiilor
medicale s -a constat că cel mai probabil din cauza modului în care trăia pa cientul a dobând it o
infecție severă la unul dintre membrele inferioare care acum prezintă și semne de cangrenare. Se
impune a amputarea piciorului c/t ma i repede, deoarece pacientul era și febri l. Ulterior pacientul
care nu era asigurat din punct de vedere medical a fost internat pe o secție de chirurgie vasculară
în vederea amputării membrului.
Informații sociale privind pacie ntul:
Din informațiile obținu te de la pacient și de la persoanele care l-au adus am aflat că
acesta s -a născut în Bacău ți a locuit acolo până în an ul 2014 când a divorțat de soție, iar în urma
partajului a fost vândut apartamentul proprietate comună. Bani i pe care i -a obținut în urma
partajului i -a cheltuit în scurt timp ră mânând fără nici o sursă de venit. Cei doi fi ai pacientului
ambii căsătoriți s-au stabilit cu familiile în Spania și nu țineau legătura cu acesta. Soția
pacientului era implicată într -o relație de concubinaj și loc uia într -o comună din proximitatea
Bacăul ui. În vara anului 2015 V.I a decis să vină la Cluj pentru a căuta un loc de muncă. Aici
din cauza lipsei unei calificări a găsit de lucru într -o comună apropiată de Cluj la niște perso ane
înstărite. Acesta lucra în gospodăria acestora, în schimbul munci i prestate aceștia îi ofereau
hrană, îmbrăcăminte, cazare în u na dintre anexel e gospodăriei și anumite sume de bani pe care
pacientul îi cheltuia mai mult pe băuturi alcoolice și țigăr i. Persoanele care l -au angaj at pe
pacient nu i -au făcut act de identi tate în comuna de reședință a pacientului.
Pentru rezolvarea a cestui caz s -au luat următoarele măsuri:

Page | 61
1. Am identificat nevoile pe care pacientul le va avea atunci când va fi externat din spital.
Acesta avea nevoie d e îngrijire și refacere post operatorie, avea nevoie și de un loc
corespunzător unde să locuiască;
2. S-a luat legătura cu Direcția de Asistență Socială și Medicală de pe lângă Primăria
Municipiului Cluj Napoca. Pe reprezentanții acestui serviciu i -am pus l a curent cu privire
situația lui V.I. Ult erior împreună cu asistentul social de serviciu am redactat să o adresă
oficia lă prin care era sesizată situația domnului V.I. Având în vedere că domnul V.I nu
avea reședință în municip iul Cluj Napoca, Direcția So cială și Medicală și -a declinat
răspunder ea vizavi de preluarea și rezolvarea acestui caz, motivând că sunt resurse
numai pentru cazurile sociale care locuiesc cu forme legale pe raza municipiului. Situația
a putut fi rezolvat ă cu ajutorul Centrului de Pe rmanență de pe strada Oașului numărul 298
din Cluj Napoca. Serviciul de asistență socială din cadrul ac estui centru a a cceptat să
preia cazul domnului V.I și să îi acorde cazare și îngrijiri post internare. De asemenea s –
au ang ajat să ia legătura cu reprez entanții Direcției de Asistență Socială ș i Medicală din
subordinea Primăriei Bacău în vederea referiri cazului spre ace st serviciu care urma să
preia rezolvarea problemei socio -medicale a domnului V.I.

Page | 62
Săptămâna numă rul 11
k. Studiu de caz și inter venția cazului numărul 1 1

Nume si prenume: G.S
Gen : masculin
Vârsta: 21 de ani
Acesta a fost adus de către un echipa j de Ambulanță în Serviciul de Urgență. Serviciul
județean de Ambulanță a fost solicitat de către niște trec ători care l -au văzut pe pac ient prăbușit
lângă scările unei biserici din zona centrală a orașului.
Informații medicale despre paci ent:
în urma inv estigațiilor medicale s -a stabilit că pacientul a consumat alcool, prezenta semen
evidente de neîngrijire , deshidratare și a unei alim entații deficitare. Pacientu l figura în baza de
date a spitalului cu numeroase prezentări la secția de psihiatrie fiind cu boli neuropsihiatrice
cornice( epidepsie și schizofrenie). –
Informații sociale cu privire la pacient:
Pacientul a locuit până la vârs ta de 19 ani împreună cu mam a care la rândul ei suferea de
unele afecțiuni neuropsihiatrice fiind sub tratament medica l. Atât mama cât și copilul se aflau în
evidența D.G.A.S.P.C Cluj fiind încadrați în grad de handicap cu ind emnizație. Pe fondul
deterior ării relației dintre mama și pacient acesta din urmă a fost dat afară din casă ajungând să
locuiască pe stradă. Trăia d in indemnizația de persoană cu handicap și de pe urma unor servicii
pe care le făcea muncind ca zilier pentr u diverse persoane.
Pacientu l se afla în evidența Direcț iei de Asistență Socială și Medicală din subordinea
Primăriei Municipiului Cluj Napoca, îns ă refuză sprijinul acordat prin asistenții sociali din cadrul
acestei instituții. A refuzat să se cazeze în adăposturile din subordinea P rimăriei preferând să
locuia scă pe stradă fiind într -o relație de concubinaj cu o femeie în vârstă de 4 3 de ani de etni e
rromă, ambii consumând alcool și alte substanțe care provoacă dependență.

Page | 63
Împreună cu asistentul social di n cadrul Serviciului de Urgen ță am realizat evaluarea
inițială a pacientului identificând următoarele nevoi pe care acesta le are, și anume:
1. Supor t
2. Un adăpost corespunzător
3. Hrană și îmbrăcăminte
4. Servicii medicale și de îngrijire conform patologiei prezen tate
5. Scoaterea pacientului di n mediul necorespunzător în care se afla și care îi putea
accentua starea de vulnerabilitate mergând l a o excluziune t otală din societate.
Pacientul a fost internat pe o secție de psihiatrie a spitalului, foaia medicală a paci entului fiind
însoțită și de evaluarea inițială realizat ă pentru ca ulterior asistentul social de pe secția de
psihiatrie să poată face referirea p acientului către serviciul care să -i poată oferi suport și îngrijiri.

Page | 64
Săptămâna numărul 12
l. Studiu d e caz și intervenția cazului 12

Nume și prenume M.F
Genul: Masculin
Vârsta 47 de ani
Acesta a fost adus în Serviciul de Urgență de către un echipaj al Serviciului Județean de
Ambulanță. Motivul pentru care a fost adus în Serviciul de Urgență este acela că a fost găsit
prăbușit în str adă.
Informații medicale cu privire la pacient:
Ca urmare a investigațiilor medicale efectuate s -a cons tatat că pacient ul este în stare de
sevraj pe lângă acesta prezenta simptome specifice persoanelor care suferă de epilepsie.
Informații sociale despre pa cient:
Din intervievarea pacientului am putut obține următoarele informații:
1. Nu avea un loc de muncă, u ltima dată a luc rat ca agent de pază dar din cauza consumului
de alcool și -a pierdut locul de muncă;
2. Era o persoană de penden tă de alcool, acesta nu a înc ercat niciodată să își trateze această
dependență;
3. Avea domiciliul pe raza municipiului Cluj, era căsăt orit și avea doi copii o fată de 17 ani
și un băiat de 21 de ani;
4. Din cauză că era un mare consumator de alcool relațiile cu familia s -au deteriorat și
pentru că avea neînțelegeri cu familia și copii au preferat să plece de acasă ajungând să
locuiască pe stradă sau în a dăposturi de noapte de pe raza municipiului Cluj Napoca;

Page | 65
5. Nu avea surse de venit, lucra ocazional ca ziler, u ltima dată fiind angajat ca o m de
serviciu la un dezvoltator imobiliar care avea mai multe blocuri fără locatari , unde M.F
făcea c urățenie și pază .
Pentru rezolvarea cazului împreună cu asistentul social de serviciu am luat următoarele măsuri:
1. Cu ajutoru l organelor de poliție am id entificat pacientul
2. S-a luat legătura cu patronul firmei de construcții la care lucra pacientul.
3. Cu aj utorul organelor de poliție s -a luat legătura cu aparținătorii pacientului care au venit
la spital
În urma discuțiilor purta te cu membrii familiei pacien tului aceștia au fost de acord să -l
primească pe pacient în domiciliul spunând că nu ei au fost aceia c are l-au obligat să părăsească
domiciliul. De asemenea membrii familiei au acceptat să -i ofere supo rt pacientului pentru
rezolvarea problemelor pe care l e punea dependența de alcool. În acest sens s -a făcut consilierea
pacientului care a acceptat să fie in ternat pe o secț ie de psihiatrie în vederea unei cure de
detoxificare pentru ca ulterior să ceară s erviciile unei instituții care oferă servicii de consi liere și
suport celor cu dependență de alcool. Pentru aceasta am solicitat sprijinul unor activități d e la
Sfântul Dim itrie Basarabov instituție care desfășoară programe pentru persoanele care au diver se
dependențe. Reprezenta nții acestei instituții s -au deplasat la Serviciul de Urgență au stat de vorbă
cu pacientul și cu membrii familiei acestuia, urmând să-l mai vizitez e și în perioada în care v -a
sta internat la psihiatrie.

Page | 66
10 Evaluarea finală și încheierea cercetării -acțiune participativă

Page | 67
III. EVALUARE ȘI VERIFICA REA REZUL TATELOR OBȚINUTE

11. Concluzii sintetice
Serviciile de asistență social din compon enta Unităților de Primire a Urgențelor Medicale au
o importanță deosebită vizavi de depistarea situațiilor de urgență soci ală existente. De asemenea
au un rol important în soluționarea problemelor pe care le pun apariția unor forme de
vulnerabilitate în rândul persoane lor care din anumite motive de sănătate apelează la serviciile
medicale.
Serviciile de asistență socială cu caracter primar prezente în Unitățile de Primire a Urgențelor
Medicale reprezintă o cale prin care persoanele vulnerabile și cele care au probleme sociale pot fi
referite spre instituțiile private sau publice acre oferă servicii specializate de asistență socială.
Tot prin intermediu l serviciilor de asistență socială din cadrul serviciilor de u rgență pot fi
depistate noi categorii de vulnerabilități sociale și astfel poate fi împiedicată și prevenită situația
de marginalizare socială. În contextul mediului spitalicesc serviciile de as istență socială au un rol
binevenit. Prin activitatea asistent ului social la nivelul acestor servicii s e poate realiza o
comunitate mai bună între personalul medical pacienții, aparținătorii sau reprezentanții legali ai
acestor a. Se pot pune în evidență mu lt mai bine nevoile și așteptările beneficiarilor vizavi de
anumite servicii care le sunt oferite. În c ontextul îmbătrâ nirii o mare parte a populației prin
aceste servicii de asistență socială se poate acorda o atenție tot mai mare categoriei persoanelor
vârstnice și elabora programe în vederea satisfacerii nevoilor tot mi diverse ale acestei categorii
de persoane. Persoa nele care consumă substanțe care creează dependențe cum ar fi alcoolul și
drogurile prin intermediul servici ilor de asistență socială din Unitățile de Primire a Urgențelor
Medicale pot fi depistate din timp acordându -li-se consiliere. Pers oanele aflate în situații de
dependență față de consumul de alcool sau droguri pot fi referite către serviciile destinate
problemelor de acest fel. Pacie nții care au nevoie de informați cu privire la drepturile pe c are le
au precum și informații cu privire la instituțiile care i -ar putea da ajutor pentru rezolvarea unor
probleme pot apela cu încredere la aceste servicii.

Page | 68
12. Reco mandării de ordin aplica tiv
Pentru îmbunătăți rea rezultatelor obținute prin activitatea serviciilor de asis tență socială
din cadrul Unităților de Pr imire a Urgențel or Medicale propun următoarele :
1. Elaborarea de proceduri unice pe țară cu privire la mod ul de acțiune al asistentului
social prezent î n aceste servicii
2. Îmbunătățirea modului în care aceste servic ii fac informarea respectiv modernizarea
acestuia prin t ipărirea de pliante tematice care să fie puse la dispoziția publicului în sălile
de aștepta re pentru aparținători
3. Elaborarea unui act nor mativ care să completeze cel existent cu privire la asistența
socială în Unitățile de Primire a Urgen țelor Medicale c are să cuprindă și noile realități
care nu există în lege
4. Efectuarea de cursuri de pregătir e în domeniul comunicării de către asistenți s ociali
prezenți în serviciile de urgență aceștia avân d nu de puține ori rolul de mediatori între
confli ctele care apar între pacienți, aparținători sau reprezentanții legali ai acestora cu
personalul medical.
5. Serviciile sociale din aceste unități medicale pot construi un garant un ce privește
respectarea dre pturilor pacientului. În acest sens propun ca asis tenții sociali d in serviciile
medicale de urgență să facă demersuri pentru sensibilizarea cadrelor medicale vizavi de
cunoașterea și respectarea acestor drepturi.
6. Încheierea unor parteneriate și a unor conv enții de colaborarea cu instituțiile publice și
private care să fa ciliteze accesul pacientului la serviciile sociale de care au nevoi

Page | 69
Bibliografie
1. Bulgaru Maria, Metode și tehnici în Asistență Soci ală, Chișinău -2002
2. Dragomir, Valentina, Precizări con ceptuale privind sărăcia, marginalizarea,excluziun ea și
incluziune a socială, în Revista de Asistență Socială, nr.6, Ed. Facultății de Asistență
Socială Bu curești
3. Dumitrașcu, Hanibal , 2006, Teoria și pra ctica consilierii, Universitatea din București
Facult atea de Sociologie și Asistență Socială, Suport de curs
4. F. Mănoiu, V. Epureanu, Asistența Socială în România, Ed. All, București, 1997
5. Gârdeleanu, Daniela , Vulnerabilitatea vârstei a treia. Aspecte teore tico-practice în Vasile
Miftode, Populații vulnerabil e și fenomene de automarginalizare. Strategii de i ntervenție,
Ed. Lumen, Iași, 2002.
6. Hatos , Adrian, Analiza nevoilor în Catălin Zamfir și Simona Stănescu, Enciclopedia
dezvoltării sociale, Ed. Polirom, I ași, 2007
7. Karla Krogsrud Miley, Michael O’ Melia, Brenda Dubois,, Practica asistenței sociale”
Editura Polirom, Bucure ști 2006
8. Legea nr. 116 din 15 martie 2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale,
Monitorul Oficial nr. 193 din 21 martie 2002
9. Miftode Vasile Populații vulnerabile și fenomene de automarginalizare, Editura Lumen,
Iași, 2002
10. Miftode Vasile, Teorie și metodă în asistența socială, Editura Fundației Axis, Iași, 1995
11. Neamțu, George Tratat de Asistență Socială, editura Polirom, 20 03
12. Ordonanța Guvernului nr. 68/2003
13. Legea 515/2003 privind serviciile sociale
14. Ordonanța Guvernului nr. 68/2003, Art. 3 4

Page | 70
15. Hotărârea nr 539 din 9 iunie 2005
16. Legea nr. 217/2003 Art. 2 privind violența în famil ie
17. Legea nr. 17/2000

Page | 71
Anexe
Anexa 1 Chestionar
1. Vârsta:
a) < 60 de ani;
b) 60 de ani;
c) 65 de ani;
d) > 75 de ani.
2. Sexul:
a) Feminin;
b) Masculin.
3. Sunteți informat cu privire la fapt ul că aveți dreptul la servicii sociale?
a) Da;
b) Nu.
4. Știți despre existența s erviciilor sociale?
a) Da;
b) Nu.
5. Știți ce sunt serviciile sociale?
a) Da;
b) Nu.
6. Dacă ați apelat în viața de zi cu zi la servicii sociale considerați că s -a respectat dreptul de
acces la acestea ?
a) Da;

Page | 72
b) Nu.
7. Sunteți informat cu privire la modul în care puteți accesa aces te servicii?
a) Da;
b) Nu.
8. Cunoașteți sau puteți numi instituții care pot oferii servicii socia le?
a) Da;
b) Nu.

9. Aveți cunoștință de dreptul dumneavoastră la informare?
a) Da;
b) Nu.
10. Până la momentul în care ați ajuns în Serviciul de Urgență ați mai beneficiat de servicii
sociale?
a) Da;
b) Nu.
11. Aveți cunoștință cu privire la faptul că în S erviciile de Urgență Medicale există și
servicii de informare cu privire la drepturile dumneavoastră so ciale?
a) Da;
b) Nu.
12. Aveți informații cu privire la faptul că în Serviciile de Urgență există p ersoane calificate
care vă pot acorda suport și asistare pentru rezolvarea p roblemelor sociale cu care vă
confruntați?

Page | 73
a) Da;
b) Nu.
13. Aveți încredere în faptul că dacă sunt eți nevoit că a pelați la anumite servicii pentru
rezolvarea problemelor de natură social ă acestea vor fi satisfăcătoare?
a) Da;
b) Nu.

Page | 74
Anexa 2 Ghid de interviu pentru cazurile sociale
Ghid de interviu pentru evaluarea și obținerea de informații de la pa cienții care sun t
cazuri sociale sau prezintă vulnerabilitate socială din Unități le de Primire a Urgențelor Medicale
Având în vedre diversitatea cazuril or de persoane care au probleme sociale și prezintă
vulnerabilități sociale în cadrul interviurilor rea lizate se vor pu ne întrebări cu privire la:
1. Vârsta pacientului
2. Dacă are sau nu do miciliu
3. Daca are aparținători sau alți reprezentanți legali
4. Ce surse de venit are persoana intervievată
5. Dacă are condiții pentru a se putea îngriji sau întreține sănătatea
6. Dacă a mai apelat la servicii sociale
7. Despre condițiile în care locuiește
8. Despre r elația pe care o are cu familia, aparținătorii sau reprezentanții legali
9. Dacă a mai fost supus de către alte persoane la anumite forme de abuz
10. Despre modul în care ceilalți m embrii și famili ei relaționează între ei
11. Dacă este consumator de anumite substanț e care pot produce dependența
12. Despre relațiile pe care le are cu vecini i sau prietenii
13. Poate fi invitat să -și expună propria problemă pe care o are

Page | 75
Anexa 3
Ghid de int erviu pentru apa rținători
Ghid de interviu pentru aparținători/ reprezentanți legali ai persoanelor care sunt cazuri
sociale sau reprezintă vulnerabilita te socială prezentă în Unitățile de Primire a Urgențelor
Pentru aparținători pacienților care sunt cazu ri sociale sau p rezintă forme de
vulnerabilitate socială pe parcursul intervievării se vor pune întrebări cu referire la următoarele
aspect e:
1. Dacă pacie ntul locuiește împreună cu ele
2. Aparținătorii vor fi rugați să furnizeze informații cu privire la pacien t ce țin de modu l
de viață al acestuia, motivul pentru care a fost adus în serviciul de urgență, afecțiunile
pe care le are pacientul
3. Întreb ări referitoa re la venitul pacientului
4. Întrebări referitoare la modul în care se îngrijesc de pacient
5. Întrebări refe ritoare la modul în care pacientul se raportează la prieteni alte rude și în
general la mediul din care provine
6. Dacă pacientul a fost benefi ciarul unor s ervicii sociale
7. Dacă pacientul beneficiază și în prezent de servicii sociale.

Page | 76

Anexa 4
Ghid de ob servație pentru identificarea cazurilor sociale sau a persoanelor aflate în stare
de vulnerabilitate socială în cadrul Serviciilor de Primire a Urgențelo r
Asistentul social din cadrul Serviciilor de Primire a Urgențelor va avea în vedere
următoarele aspect e în demersul pe care îl face pentru identificarea persoanelor care prezintă
vulnera bilități sociale sau sunt cazuri so ciale:
1. Genul persoanei
2. Vârsta
3. Starea lui de îngrijire: îmbrăcăminte, igienă personală, starea de sănătate
4. Modul în care comunică și se ra portează la situ ația lui
5. Dacă are sau nu aparținători
6. Rețeaua de prieteni și cunoști nțe
7. Ulterior internării dacă este c ăutată de prieteni, aparținători s au alți reprezentanți
legali
8. Dacă are acte de identitate ( acestea trebuie să fie valabile), dacă are d ocumente
medical e
9. Dacă are venituri suficiente
10. Dacă are domiciliul stabil
11. În situați a în care pacientul este îngrijit a casă sau în anumite instituții tre buie urmărit
modul în care pacientul este îngrijit și are sau nu un dosar cu istoricul medical
12. Pentru p ersoanele vârstn ice aparținătorii trebuie sa dea informații mulțumitoare astfel
se pot semnala anumite situații de negl ijare ale acestora
13. Comunitatea sau grupul din care pacientul face parte
14. Credințele și valorile spirituale ale pacientului
15. Dac acesta este consumator sau nu de substanțe care produc dependențe cum ar fi
alcool, droguri et c.
16. Că este beneficiarul unor servicii sociale sau prestații sociale
17. Starea civilă a pacientului
18. Preocupările actuale ale pacientului și activitățile în care este implicat

Page | 77
19. Dacă frecventează anumite cluburi, grupuri sau alte locuri pentru petrecerea timpului
liber.

Page | 78
Anexa 5
Fișa de evaluare inițială