Asistență socială în cadrul Serviciilor Medicale de Urgență [612952]

Universitatea ,,Babeș -Bolyai”Cluj Napoca
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Secția de Asistență Socială

Asistență socială în cadrul Serviciilor Medicale de Urgență

Coordonator științific:
Lect. Univ. Dr. Eugen Băican
Asistent social:
Peter Andrei

Student: [anonimizat] 1
1. Precizări introductive …………………………………………………………………………………………………………….
1
1.1 Motivația personală pentru alegerea temei
…………………………………………………………………………… 1
2. Nevoia de servicii sociale ……………………………………………………………………………………………………… 3
2.1 Delimitări concep tuale referitoare la servicii
………………………………………………………………………… 3
2.2 Caracterul de durată sl serviciilor de urgență
………………………………………………………………………… 5
2.3 Elementele care stau la baza nevoii furnizării de servicii sociale
…………………………………………….. 8
2.4 Grupurile vulnerabile și starea de vulnerabilitate
………………………………………………………………….. 9
2.4.1 Vulnerabilitatea utilitaristă
……………………………………………………………………………………………… 9
2.4.2 Vulnerabilitatea teologică
……………………………………………………………………………… …………….. 10
2.4.3 Vulnerabilitatea axiologică
…………………………………………………………………………………………… 10
2.4.4 Vulnerabilitatea cognitivă
…………………………………………………………… ……………………………….. 10
2.4.5 Vulnerabilitatea tradițională
………………………………………………………………………………………….. 10
2.5 Particularități ale relației care se stabilește cu beneficiarii serviciilor de asistență socială
………… 11
3. Tipurile de servicii de asistenț ă și raportarea lor la drepturile pacienților țara noastră ………………….. 13
3.1 Serviciile de asistență socială cu caracter primar
…………………………………………………………………. 13
3.2 Serviciile de asistență socială speci alizate
………………………………………………………………………….. 13
3.3 Legătura dintre serviciile de asistență socială cu caracter primar și cele specializate
……………….. 14
3.4 Drepturile pacientului în raport cu sistemul medical
……………………………………………………………. 15

3.4.1 Dreptul la măsuri preventive
…………………………………………………………………………………………. 15
3.4.2 Dreptul la consimțământ:
………. …………………………………………………………………………………….. 15
3.4.3 Dreptul de a avea acces
………………………………………………………………………………………………… 15
3.4.4 Dreptul la informare
…………………………………………………………………………………………………….. 15
3.4.5 Dreptul la liberă alegere
……………………………………………………………………………………………….. 15
3.4.6 Dreptul la viața privată și confidențialitate
…………………………………………………………. ………….. 15
3.4.7 Dreptul la respectarea timpului pacienților
……………………………………………………………………… 16
3.4.8 Dreptul la respectarea standardelor de calitate a serviciilor medicale
……………………………… …. 16
3.4.9 Dreptul la siguranță
……………………………………………………………………………………………………… 16
3.4.10 Dreptul la inovație
………………………………………………………………………… …………………………….. 16
3.4.11 Dreptul la evitarea suferinței și durerii necesare
………………………………………………………………. 16
3.4.12 Dreptul la tratament personalizat
…………………………………………….. ……………………………………. 16
3.4.13 Dreptul de a formula plângere
……………………………………………………………………………………….16
4. Serviciile de asistență socială cu caracter primar din cadrul Unităților de Primire a Urgențelor
Medicale și drepturile pacienților …………………………………………………………………………………………………
17
5. Categorii de persoane vulnerabile care pot deveni cazuri sociale prezentate în Uni tățile de Primire a
Urgențelor Medicale …………………………………………………………………………………………………………….. ……
18
5.1 Persoane adulte șomere
……………………………………………………………………………………………………. 18
5.2 Familiile monoparentale
…………………………………………………………………………………………………. . 18

5.3 Persoanele adulte care sunt victime ale violenței în familie
………………………………………………….. 18
5.4 Persoanele adulte care prezintă dizabilități
…………………………………………………………………….. ….. 19
5.5 Persoanele adulte dependente de substanțe care pot produce dependență
……………………………….. 19
5.6 Persoanele aflate în post -detenției
……………………………………………………………………………………. .. 20
5.7 Persoanele adulte care locuiesc pe
stradă ……………………………………………………………………………. 20
5.8 Persoanele vârstnice
…………………………………………………………………………………. …………………….. 20
II. Designului metodologic al proiectului de cercetare – acțiune participativă și a fundamentării
intervenției …………………………………………………………………………………………………………….. …………………
23
6. Precizări preliminatorii …………………………………………………………………….. …………………………………
23
6.1 Prezentarea Serviciului de asistență socială unde în care s -a realizat cercetarea
………………………. 23
6.2 Motivația care a stat la baza cercetării
……………………………………………………………………………….. 25
6.3 Scopul cercetării și intervenției
…………………………………………………………………………………………. 25
6.4 Obiectivele cerce tării
………………………………………………………………………………………………………. 26
6.5 Problema cercetării
…………………………………………………………………………………………….. ………….. 26
6.6 Întrebări legate de cercetarea efectuată
………………………………………………………………………………. 26
6.7 Perioada de timp în care s -a realizat cercetarea
…………………………………………… ……………………… 27
6.8 Aria geografică
…………………………………………………………………………………………………………….. … 27
6.9 Tipul și mărimea populație studiate
………………………………… ………………………………………………… 27

6.10 Instrumente de culegere a datelor
……………………………………………………………………………………… 28
III. Prezentarea rezultatelor obținute ……………. …………………………………………………………………………. 29
Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor obținute în cercetarea de investigarea și
evaluare inițială ………………………………………………….. …………………………………………………………………29
7. Concluzii parțiale
…………………………………………………………………………………………………………….. …36
8. Interpretarea studiilor de c az ……………………………………………………………………………………………..37
9. Intervenția realizată în Serviciul de Primire a Urgențelor Medicale Cluj
…………………………………….37
10. Studii de caz …………………………………………………………………………………………………………… …..40
Săptămâna numărul 1
…………………………………………………………………………………………………………….. …..41
10.1 Studiul de caz și intervenția cazului numărul 1
………………………………………. …………………………. 41 Săptămâna numărul 2
…………………………………………………………………………………………………………….. ….. 43
10.2 Studiu de caz și intervenția cazului numărul
2……………….. …………………………………………………… 43 Săptămâna numărul 3
…………………………………………………………………………………………………………….. ….. 45
10.3 Studiu de caz și intervenția cazului numărul
3…………………………………………………………………….. 45 Săptămâna numărul 4
…………………………………………………………………………………………………………….. ….. 47
10.4 Studiu d e caz și intervenția cazului numărul
4…………………………………………………………………….. 47 Săptămâna numărul 5
………………………………………………………………………………………………….. ……………. 49
10.5 Studiul de caz și intervenția cazului numărul 5
…………………………………………………………………… 49 Săptămâna numărul 6
…………………………………………………………………………. ……………………………………… 51
10.6 Studiul de caz și intervenția cazului numărul 6
………………………………………………………………….. 51 Săptămâna numărul 7
……………………………………………….. ……………………………………………………………….. 53

10.7 Studiul de caz și intervenția cazului numărul 7
………………………………………………………………….. 53 Săptămâna numărul 8
…………………………………………………………………………………………………………….. ….. 55
10.8 Studiu de caz și in tervenția cazului numărul
8……………………………………………………………………. 55 Săptămâna numărul 9
…………………………………………………………………………………………………………….. ….. 57
10.9 Studiul de caz și intervenția cazului numărul 9
…………………………………………………………………… 57 Săptămâna numărul 10
…………………………………………………………………………………… ………………………….. 59
10.10 Studiu de caz și intervenția cazului numărul
10……………………………………………………………….. 59 Săptămâna numărul 11
………………………………………………………………. ………………………………………………. 61
10.11 Studiu de caz și intervenția cazului numărul
11……………………………………………………………….. 61 Săptămâna numărul 12
………………………………………….. …………………………………………………………………… 63
10.12 Studiu de caz și intervenția cazului 12
……………………………………………………………………………. 63
IV. Concluzii sintetice de ansamblu și recom andări de ordin aplicativ …………………………………………
65 Capitolul 11 Concluzii finale și recomandări
……………………………………………………………………………….. 65
11.1 Concluzii finale
……………… ………………………………………………………………………………………………….. 65
11.2 Recomandări
…………………………………………………………………………………………………………….. ……….66
V. Bibliografie
…………………………………………………………………………………………………………….. …………67
VI. Anexe
……………………………………………………………………………………………….. …………………………..68
Anexa 1 Chestionar
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..68
Anexa 2 Ghid de interviu pentru cazurile sociale ……………. …………………………………………………………….70
Anexa 3
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………..71

Ghid de interviu pent ru aparținători ………………………………………………………………………………………….. 71
Anexa 4 …………………………………………………………………………………………………………… ……………………….
72
Ghid de observație pentru identificarea cazurilor sociale sau a persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate
socială în cadrul Serviciilor de Primire a Urgențelor …………………………………………………. …………………… 72

Page | 1
I. Fundamentarea conceptual teoretică a proiectului de cercetare – acțiune participativă
1. Precizări introductive
Asistența socială reprezintă un sistem complex de principii, norme și proceduri care au ca
scop sprijinirea oamenilor, grupurilor și comunităților în vederea satisfacerii nevoilor, dar și
rezolvarea anumitor probleme pe care le presupune integrarea și supr aviețuirea în societatea de
astăzi. Ca urmare a procesului de globalizare care este în continuă desfășurare asistăm la formarea
unor noi relații sociale, la schimbări sociale rapide la care omul ca membru al societății trebuie să
facă față și să se adaptez e. Ca răspuns la aceste fenomene socio -economice statale fac eforturi
deosebite prin elaborarea de politici sociale care să răspundă într -o manieră inovatoare și într -un
mod cât mai flexibil la aceste probleme. În țara noastră serviciile sociale de bază vă zute ca parte
integrantă a politicilor locale por reprezenta un prim nivel al asistenței sociale. Acestea pot avea o
arie de influență atât la nivel municipal cât și social.
1.1 Motivația personală pentru alegerea temei
În lucrarea mea de licență am a les tratarea problemelor legate de modul în care serviciile
de asistență sociale din cadrul Unităților de Primire a Urgențelor Medicale își aduc contribuția la
efortul general depus de societate pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă
anumite persoane, deoarece practica aferentă anilor 2 și 3 de facultate mi -am efectuat -o în
întregime la Unitatea de Primire a Urgențelor Medicale( persoane adulte) din cadrul Spitalului
Județean Cluj. Serviciul de asistență socială din cadrul acestei un ități are un caracter primar ceea
ce presupune că are ca obiect de activitate prevenirea sau limitarea unor situații de dificultate și
vulnerabilitate socială ale căror consecințe pot fi marginalizarea indivizilor și respectiv excluderea
din societate. În urma activităților de asistență sociale pe care le -am desfășurat în cadrul Unității
de Primire a Urgențelor Medicale Cluj am tras concluzia că de fapt toate serviciile de asistență
socială cel puțin la nivelul secțiilor din cadrul Spitalului Județean Clu j au mai mult un caracter
primar. Serviciile de urgență mai ales constituie principala “poartă,, prin care pacienții acced
sistemul medical, mai ales în cazul acelor persoane care prezintă patologia cu care vin și probleme
de natură socială. Asistentu l social prin metode specifice profesiunii având datoria să depisteze
aceste cazuri și ulterior după o informare și consiliere corespunzătoare să facă demersurile necesare

Page | 2
pentru că aceste persoane să poată accesa serviciile sociale publica sau private la care au dreptul.
Consider că aceste tipuri de servicii sociale primare din cadrul unităților medicale sunt deosebit
de importante, deoarece în numeroase situații prin activitatea lor reușesc să depisteze la timp
anumite situații de urgență socială sau a lte situații de criză în care se poate afla individul reușind
astfel să se răspundă prompt la problemele care apar împiedicând agravarea lor. Interesul oricărei
societăți este acela de a avea în componenta ei persoane cât mai bine adaptate social, activ e și
acre pot produce valoare prin munca depusă. Fenomenele în care apare marginalizarea socială au
până la urma un efect negativ asupra dezvoltării și bunului mers al societății. Depistarea din timp
a unei persoane care riscă să fie o urgență socială și prevenirea marginalizării acesteia este așadar
un fapt benefic. În contextul în care țara noastră a devenit membru a Uniunii Europene, ea participă
la efortul general al țărilor membre de a întreține procesele prin care se poate obține incluziunea
socială impunându -se
construirea unui sistem coerent și accesibil pentru cetățeni astfel încât să poată oferi răspunsuri la
problemele identificate. Consider că serviciile de asistență socială din Unitățile de Primire a
Urgențelor Medicale por reprezenta o verigă importantă în edificiul aceste coordonat de instituții
care au scopul de a răspunde problemelor sociale pe care le au anumite persoane.

Page | 3
2. Nevoia de servicii sociale
2.1 Delimitări conceptuale referitoare la servicii
Serviciile într -o accepțiune mai generală pot fi numite activități oferite de către persoane
calificate și specializate în diverse domenii altor persoane care la un moment dat au nevoie de ele.
Din punct de v edere social oferirea de servicii în acest sens se traduce prin rezolvarea unor nevoi
sociale cu care se poate confrunta individul într -o anumită fază a vieții sale. Acordarea unui
serviciu social unei persoane presupune și o experiențiere din partea aces tuia intervenind aici
aprecierea subiectivă a acestuia vizavi de serviciul care i -a fost acordat. Dacă experiența trăită de
beneficiar prin acordarea serviciului a fost una benefică, plăcută, atunci acesta probabil că va relata
despre ea unui număr mare de persoane, dacă în schimb prestarea serviciului respectiv îi va produce
experiențe neplăcute atunci este sigur că va spune despre el și mai multora.
Serviciile sociale reprezintă un suport activ pentru individ, pentru familie și pentru
comunitate. În g eneral scopul serviciilor sociale este acela de a proteja indivizii,familiile din care
aceștia fac parte și comunitățile împotriva marginalizării și excluderii sociale. Principala finalitate
a serviciilor sociale este excluziunea socială.
În Uniunea Euro peană continuă în prezent eforturile de construire a unui model comun
statelor membre. În procesul aceste de construcție al modului menționat statele membre ale
Comunității Europene au libertatea definirii semnificației pe care o acordă serviciile sociale
bineînțeles cu respectarea unui standard comun care are rolul de a genera o cât mai bună practică
în acest sens.
Ca și elemente de bună practică legate de serviciile social amintim:
1. Funcționarea serviciilor sociale pe principiul solidarității;
2. Prezen ța unui caracter polivalent și specializat care să poată acoperi diferențele aspecte
necesare în vederea garantării drepturilor fundamentale ale omului și care să poată
proteja în cel mai mare grad persoanele vulnerabile;
3. Absența dorinței de a obține prof it din aceste activități;

Page | 4
4. Participarea pe scară largă a voluntarilor în aceste activități;
5. Înrădăcinarea cât mai adâncă în tradițiile locale care se poate observa cel mai bine în
apropierea celui care prestează serviciile sociale și beneficiarul servici ilor acestuia;
6. Construirea unui relații constructive și benefice între prestatorul de servicii și
beneficiarul serviciilor sociale;
7. Serviciile sociale trebuie dezvoltate și așezate în contextul pe care societatea îl oferă
ținând cont de dinamica socială și procesul de monitorizare al acestora;
8. Evaluarea comparativă și de control al calității serviciilor sociale este un aspect
importat pentru dezvoltarea și implementarea acestora.
9. Dezvoltarea unor servicii pe plan local care să răspundă cât mai bine cerințelor de
servicii sociale din zona respec tivă pe fondul descentralizării serviciilor sociale;
10. Externalizarea de sarcini ale sectorului public care oferă servicii sociale către sectorul
privat bineînțeles numai condițiile reglementate de autoritățile publice abilitate;
11. Dezvoltarea și consolidarea unor cadre de colaborare între sectorul public și cel privat;
12. Găsirea unor forme complementare de finanțare a sectorului public.
În țara noastră în conformitate cu legislația actuală serviciile sociale presupun măsuri și
acțiuni care răspund unor nevoi sociale de ordin individual, familiar sau de grup. Ele urmăresc să
prevină apariția unor situații de dificultate, vulnerabilitate și dependență având ca scop menținerea
unei autonomii a persoanei și prevenirea marginalității a cesteia care are ca efect excluziunea
socială. De asemenea serviciile pot ajuta persoanele ajunse în aceste situații de dificultate să
depășească aceste situații. Toate aceste demersuri au până la urmă o singură finalitate creșterea
calității vieții. Ser viciile sociale pot fi acordate în primul rând la nivelul comunității acest lucru
însemnând că beneficiarii primesc asistență atunci când este necesar punându -se accent pe faptul
că aceștia rămân în continuare în mediul familiar și comunitar din care fac parte. Numai în cazurile
mai speciale prin particularitățile și necesitățile pe care le prezintă ajung să fie plasate în servicii
de tip rezidențial sau instituțional( Moore 1993).
Un principiu care este fundamental în procesul de furnizare al serviciilor sociale este acela
că beneficiarul ocupă locul central în cazul sistemului. Modul în care acest principiu este pus în

Page | 5
practică este următorul: se evaluează nevoile beneficiarului și se oferă servicii în funcție de nevoile
care au putut fi identificate. Fiecare beneficiar vina la un furnizor de servicii sociale cu anumite
așteptări din partea acestuia. Aceste așteptări pot fi îndeplinite de către furnizor în totalitate sau
chiar depășite. Există situații în care furnizorul se va situa sub așteptările bene ficiarului. Calitatea
serviciilor a construit încă de la începutul organizării lor un obiectiv în sine. Totuși abordarea
sistematică de evaluare menține și permanenta îmbunătățire a serviciilor sociale din punct de
vedere calitativ reprezintă un concept de stul de nou. Conform conceptului elaborat de British
Standard 4778:” Calitatea înseamnă totalitatea trăsăturilor și caracteristicilor unui produs sau
serviciu care este capacitatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite,,
2.2 Caracterul de durată sl serviciilor de urgență
Termenul de „ proces în furnizarea serviciilor sociale” în cadrul legislației românești în
vigoare apare în Ordonanța Guvernului Nr. 68/2003, modificată și completată prin emiterea Legii
515/2003 și de Ordonanța Guvernului nr. 86/2004 privind serviciile sociale. Aceste acte normative
prevăd faptul că procesul de acordare al serviciilor sociale trebuie să parcurgă următoarele etape:
1. Evaluarea inițială;
2. Elaborarea planului de intervenție;
3. Evaluare completă;
4. Elaborarea planului individualizat de asistență și îngrijire;
5. Implementarea măsurilor prevăzute în planul de intervenție și în planul individualizat;
6. Monitorizarea;
7. Evaluarea opiniei beneficiarului.
Având în vedere etapele acordării serviciilor sociale prezentate putem concluziona că
acesta este un proces de durată. Având în vedere subiectul tratat în prezenta lucrare vizavi de
serviciile sociale acordate în Serviciile de Primire a Urgențelor Medicale și în general în toate
serviciile medicale în care e xistă serviciu de asistență socială reținem și dezvoltăm aici primul
punct al acordării serviciilor de asistență medicală respectiv evaluarea inițială. Acestea conform
Ordonanței Guvernului Nr. 86, Art.30 aliniatul 2 are drept scop identificarea nevoilor i ndividuale
sau de grup precum și obținerea de date pentru elaborarea planului de intervenție. În situațiile în

Page | 6
care evaluarea inițială stabilește numai servicii de informare acestea vor fi acordate pe loc. În
estimarea nivelului de complexitate al evaluări i un rol important determinant îl are primul contact
dintre furnizorul de servicii sociale ai beneficiarului. În acest sens furnizorul de servicii sociale
trebuie să aibă o persoană, în situația de față asistentul social care să fie capabil să dea informaț iile
necesare și care în același timp să și cunoască modul în care să pună întrebările cu scopul de a
descoperi adevăratele nevoi ale beneficiarului încă de la prima sesizare. Asistentul social după ce
s-a asigurat că persoana care a solicitat ajutorul a înțeles ce se întâmplă se completează tot de către
asistentul social care face evaluarea inițială o fișă de luare în evidență. Această fișă trebuie să fie
simplă și ușor de completat și să conțină în mod sintactic datele esențiale cu privire la caz.
Caracterul sintetic al acestei fișe de luare în evidență asigură o bună discutare al acestuia în cadrul
echipei de evaluare( dacă este cazul) pentru considerarea cazului ca fiind eligibil pentru serviciul
social respectiv. Această fișa de evaluare poate fi pusă de asemenea la dispoziția unor specialiști
din cadrul spitalului pentru a fi completată și ulterior trimisă furnizorilor de servicii sociale ca pe
o primă modalitate de referire a cazului depistat. Unul dintre aspectele importante ala acestei
evaluăr i o constituie clasificarea exhaustivă a tuturor nelămuririlor pentru cazul respectiv și
identificarea sau nu a unei situații de urgență socială. Cu toate acestea asistentul social care face
evaluarea trebuie să aibă în vedere faptul că trebuie să prezinte în acest demers o anumită marjă de
flexibilitate pentru a fi capabil atunci când este nevoie să acorde evaluări mult mai amănunțite și
mai cuprinzătoare. Conform uzantelor evaluarea care de fapt constituie primul serviciu acordat
beneficiarului sau posibi lul beneficiar trebuie făcută într -un termen de maxim 48 -72 de ore de la
solicitarea sau sesizare al existenței cazului. Procesul de evaluare se axează pe răspunsurile date la
următoarele întrebări:
1. Care este problema?
2. Cine este clientul?
3. Ce posibilităț i există pentru a putea schimba situația?
4. Cum se va proceda? ( Cristina De Robertis, 1995)
Tot în procesul de evaluare asistentul social evaluator va avea în vedere evaluarea:
1. Mediul fizic din care provine persoana evaluată;
2. Unor servicii care au mai fost acordate;

Page | 7
3. Unor grupuri;
4. Sistemul de relații;
5. Modului de gândire;
6. Al sentimentelor ;
7. Unor dimensiuni culturale și spirituale.
Evaluarea mai presupune și selectarea, organ izarea și sintetizarea tuturor datelor care au putut
fi obținute despre client. Rezultatul acestui demers este acela că se vor putea identifica aproape
imediat problemele sociale cu care se confruntă clientul. Cu privire la această etapă asistentul
social mai trebui să aibă în vedere următoarele aspecte importante:
1. De la cine anume provine solicitarea de ajutor;
2. Care este problema prioritară pentru client și cum definește acesta problema;
3. Dacă prioritățile identificate de asistentul social evaluator coi ncid sau nu cu cele pe
care le invocă clientul;
4. Care este natura problemei;
5. Dacă problema identificată este una externă a persoanei, familiei sau grupului evaluat;
6. Dacă această problemă ține mai degrabă de categoria de popularitate, dezavantajele
sau mai degrabă o problemă internă care este intrinsecă persoanei evaluate.
Încheind acest punct putem identifica următoarele probleme că care se confruntă clienții:
probl em interpersonal, familial, de cuplu, colegiale, profesionale, problem emoționale, probleme
legate de boli care provoacă suferințe, pierdere, problem de comportament, probleme care țin de
asigurarea resurselor material, dificultăți ce țin de îndeplinirea r olurilor de părinte, partener de
viață, alte roluri sau de situație, de mediu, problem generate în relația cu instituțiile și organizațiile
etc.( Buzducea, 2005).
Metodele cu care se poate face evaluarea inițială presupun existența unor tehnici și
instrumente. Dintre acestea cele mai importante sunt: observația, interviul care poate fi
informațional calitativ de diagnosticare, realizarea istoricului social, ancheta socială( aceasta mai
puțin sau chiar deloc în serviciile de asistență socială sin cadrul S erviciilor de Urgență, referatele

Page | 8
de vizită la domiciliul clientului, genograma, ecomapa, harta rețelei sociale analiza punctelor tari
și slabe ale clientului. (Gabriela Irimescu – Tehinici specifice în asistența socială).
2.3 Elementele care stau la baza nevoii furnizării de servicii sociale
Pe parcursul lucrării am arătat că unul dintre principiile fundamentale în ce privește
furnizarea de servicii sociale este acela că beneficiarul trebuie pus în centrul sistemului care oferă
aceste servicii. În contrad icție cu acesta serviciile sociale comunitare sunt de cele mai multe ori
criticate că au o centrare mai mult pe furnizor și nu pe necesitățile reale ale beneficiarilor. Acest
lucru are ca și consecință direct următorul fapt: serviciile pe care le primesc b eneficiarii se
transformă într -un amestec alcătuit din ceea ce furnizorii pot pune la dispoziție mai ușor și fac
referire la ceea ce consider aceștia că au nevoie beneficiarii. Putem considera așadar că la baza
furnizării serviciilor sociale stau trebuin țele umane. Pentru a demara procesul de furnizare a
serviciilor sociale este absolut necesar să identificăm cu celeritate aceste nevoi să le măsurăm și
să le ierarhizăm. În vederea satisfacerii lor sunt elaborate planurile de intervenție socială. Evaluare a
finală a acțiunii de asistare are drept criteriu gradul în care au putut fi satisfăcute trebuințele
clientului. Nevoia are un aspect de obiectivitate, care rezultă din necesitățile care condiționează
viața și integrarea indivizilor în societate. Ea are t otuși și un aspect de subiectivitate, determinat de
dependența trebuințelor, de determinările culturale, de grup, de personalitate, care îi conferă
relativitate și fac nevoile să se apropie de dorințe. în cartea lui cu titlu “ Motivație și personalitate,,
Abraham Maslow face o expunere ierarhică a conceptului de nevoi. În accepțiunea acestui autor
organizarea nevoilor umane poate fi prezentarea în mod ierarhic și progresiv pornind de la cele
primare până la cele care țin de autorealizarea persoanei. Aceste nivele de satisfacere a nevoilor
umane sunt următoarele:
1. Nevoi fiziologice: Acestea cuprind nevoile elementare legate de hrană, apă, căldură etc.
Acestea au rolul de a menține echilibrul fiziologic și să asigure supraviețuirea persoanei
la un nivel funda menta.
2. Nevoile de securitate: Acestea sunt nevoile ce țin de siguranța fizică și psihică. Nevoia
de securitate are ca și componentă și nevoie de adăpost, apărare și sănătate.

Page | 9
3. Nevoile sociale: omul în esență este o ființă socială care are nevoie de compa nia
semenilor lui. El nu poate trăi fără legături de afecțiune, de dragoste și de protecție.
Prin însăși natura lui omul are nevoia de a oferi dragoste și de a primi dragoste.
4. Nevoia de stimă: în relația cu celelalte persoane din jurul sau omul are nevoi e să fie
respectat. Egoul uman are trebuințe în ce privește prestigiul acordat, atenție și
recunoaștere.
2.4 Grupurile vulnerabile și starea de vulnerabilitate
Noțiunea de vulnerabilitate socială presupune o abordare destul de complexă. Dacă vom
cerceta înțelesul cuvântului în dicționarul limbii române vom observa că acesta are înțelesul de
susceptibil, slab, dependent, lipsit de apărare, neajutorat, în pericol, expus. Conceptul de
vulnerabilitate este asociat cu chestiuni care au un caracter negativ care includ și starea de lipsă de
putere. Persoana care prezintă semne de vulnerabilitate poate fi aceea care este izolată din punct
de vedere social, care trăiește s ingură și are puțini vizitatori, persoană săracă cu venituri și resurse
mici sau chiar fără venituri, persoană care prezintă o sănătate subredă o dizabilitate și este
dependentă de alții în vederea satisfacerii nevoilor pe care le are. Mai poate fi conside rată o
persoană cu vulnerabilitate și un copil care are un temperament ieșit din comun, persoanele car au
anumite probleme psihice sau mintale, persoanele consumatoare de alcool și alte substanțe care
produc dependență etc. pentru identificarea grupurilor vulnerabile este necesar să facem o analiză
a acțiunilor individuale și colective care duc la apariția vulnerabilității. În stabilirea de
vulnerabilitate de acela mia multe ori ne lovim de următoarele piedici:
1. Vulnerabilitatea reprezintă o stare de potenț ialitate și anume factorii care pot determina
apariția marginalizării și a altor fenomene conexe au o probabilitate de a se produce;
2. Vulnerabilitatea nu caracterizează numai anumite grupuri ci mai degrabă fiecare
persoană în parte raportată la unele reper e exterioare;
3. În stabilirea criteriilor după care se poate aprecia gradul de vulnerabilitate presupune
combinarea unor factori sociali și macrosociali;
4. Există și unele confuzii care se utilizează termenul de vulnerabilitate în relația cu
fenomene cum ar fi defavorizarea, marginalizarea și excluderea socială.

Page | 10
În general vulnerabilitatea poate reprezenta dezinteresul manifestat de indivizi sau
incapacitatea acestora de a se adapta la cerințele și acțiunile sistemului social din care fac parte.
Există 5 t ipuri de vulnerabilitate identificate de specialiștii care s -au ocupat de acest domeniu
2.4.1 Vulnerabilitatea utilitaristă
Aceasta apare în situațiile în care individul nu sesizează propriul interes în acțiunile pe care
le întreprinde, el devenind un obiect a l interesului celorlalți. Acesta apelează foarte des la

Page | 11
servicii considerând că acest sprijin i se cuvine, deoarece societatea prin organizarea ei nu îi oferă
nici o șansă. Statul este vinovat de toate problemele pe care le are și pe cale de consecință tot statul
are obligația să i le rezolve.
2.4.2 Vulnerabilitate a teologică
Aceasta poate fi generată de faptul că mijloacele nu au fost adecvate scopului propus sau
scopul propus este inadecvat resurselor disponibile. Acest tip de vulnerabilitate apare cel mai
adesea la persoanele care își propun scopuri pe care nu l e pot atinge cu mijloacele de care dispun
sau care utilizează toate mijloacele proprii fără a -și putea atinge scopurile.
2.4.3 Vulnerabilitatea axiologică
Apare la unele persoane ale căror sisteme de valori personale nu sunt compatibile cu
valorile sistemului. O persoană devine astfel vulnerabilă când acțiunile sale sunt orientate din punct
de vedere axiologic împotriva valorilor contextului în care acționează. În conformitate cu acesta
clientul nu va împărtăși principiile de acțiune stabilite de furnizorii de servicii sociale din cauza
incapacității sale sau din cauza presiunilor venite din exterior.
2.4.4 Vulnerabilitatea cognitivă
Provine de la faptul că indivizii care nu cred în teorii verificate sau pentru situația în care
se află nu există teorii eficiente. Astfel multe persoane care sunt dependente de servicii sociale se
lasă conduse de teorii inadaptate condițiilor actuale. Fu ga de responsabilitate transformă indivizii
în persoane care au existența pierdută în universul social. Ele devin inactive și nu participă la
construcția și dezvoltarea societății din care fac parte. Putem spune că este absolut necesar ca
specialiștii să cunoască grupurile și categoriile vulnerabile la nivelul național și politicile care
promovează incluziunea socială, deoarece în temeiul acestei cunoașteri poate fi construit un sistem
social cu adevărat viabil care să poată răspunde în mod corespunzător p roblemelor sociale care pot
să apară.
2.4.5 Vulnerabilitatea tradițională

Page | 12
Apare atunci când individul acționează în virtutea obișnuinței. Pasivitatea lui socială este
preluată din mediul în care viețuiește. În această situație pot fi persoanele care provin din anumite
familii dezavantajate social. Această dezavantajare socială transmițându -se de la o generație la alta.
Această vulnerabilitate încurajează dependența față de serviciile sociale apelul la aceste servicii
pentru rezolvarea unor probleme cu conținut social fiind o obișnuință pentru familia din care
provine persoana.
2.5 Particularități ale relației care se stabilește cu beneficiarii serviciilor de asistență
socială
În general, dar și în particular în serviciile de asistență socială din cadrul Servi ciilor de
Primire a Urgențelor Medicale maniera în care asistentul social stabilește legătura cu eventualii
beneficiari de servicii sociale este foarte importantă. În acest sens orientarea spre beneficiar poate
asigura un înalt grad de satisfacție din part ea beneficiarului. Relația cu beneficiarul presupune
identificarea corectă a dorințelor și cerințelor acestuia cu privire la prestațiile oferite, informarea
adecvată, oferirea de facilități și posibilități de alegere a serviciilor care corespund în cel mai mare
grad așteptărilor sale. Astfel asistentul social care face evaluarea trebuie să fie receptiv la dorințele,
sugestiile, nemulțumirile beneficiarilor. Eficiența acestui demers înseamnă din partea prestatorului
de servicii sociale să respecte o serie de cerințe dintre care specificăm următoarele: cu realizarea
unei comunicări eficiente cu beneficiarii, prezentarea unei imagini care corespunde cu realitatea
asupra serviciului, prestarea corectă a serviciului promis, permanenta preocupare pentru
îmbunătă țirea și eficientizarea continuă a serviciului furnizat având drept scop depășirea așteptării
pe care le au beneficiarii. Eficiența comunicării induce beneficiarilor de servicii sociale un
sentiment puternic în ce privește implicarea în activitatea pe par cursul furnizării serviciilor.
Comunicarea eficientă cu beneficiarii serviciilor sociale presupune următoarele: asigurarea
accesibilității serviciilor, monitorizarea permanentă a percepțiilor consumatorilor serviciului
respectiv pentru a putea înțelege pe deplin exigențele și așteptările acestora, instruirea permanentă
a personalului în direcția personalizării serviciilor prestate. Mare parte dintre nemulțumirile pe care
le au beneficiarii de servicii provin din neîncrederea care apare ca urmare a unor afir mații exagerate
cu referire la calitatea și eficiența serviciilor prestate de furnizorii de servicii. În vederea diminuării
sau chiar eliminarea acestor nemulțumiri este necesar a se acționa pe direcția promovării serviciilor
oferite atât explicit cât și implicit. Astfel furnizorii de servicii au posibilitatea de a -și spori

Page | 13
notorietatea și rentabilitatea prin orientarea eforturilor în vederea garantării și onorării
promisiunilor explicite și implicite.
Aceste servicii și promisiuni de servicii trebuie să redea imaginea reală a serviciului și nu cea ideală
a acestuia.

3. Tipurile de servicii de asistență și raportarea lor la drepturile pacienților țara noastră

Page | 14
3.1 Serviciile de asistență socială cu caracter primar
Serviciile sociale cu caracter primar sunt reglementate la noi în țară prin Ordonanța
Guvernamentală Nr. 68/2003. Funcțiile acestor servicii sunt următoarele conform actului normativ
amintit:
1. Desfășurarea de activități care au ca scop identificarea nevoilor sociale pe care le au
indivizii, familiile sau grupurile;
2. Realizarea de activități de informare cu privire la drepturi și obligații;
3. Să facă și să promoveze măsuri și acțiuni de conștientizare și sensibilizare socială;
4. Să ia măsuri pentru realizarea unor activități de organizare și dezvoltare comunitară pe
plan social în scopul încura jării participării și solidarității sociale;
5. Să ia măsuri și să facă acțiuni de urgență în vederea reducerii, prevenirii și stopării unor
situații de criză socială la nivel individul, de grup sau comunitar;
6. Oricare alte măsuri și acțiuni care pot avea ca finalitate prevenirea sau limitarea unor
situații de dificultate sau vulnerabilitate care pot determina apariția unor situații de
marginalizare sau excludere socială.
3.2 Serviciile de asistență socială specializate
Serviciile de asistență socială specializ ate sunt reglementate de asemenea în Ordonanța
Guvernului Nr.68/2003. Scopul acestor servicii este prevăzut la Art.34 din acest act normativ.
Acesta prevede că serviciile de asistență socială specializate desfășoară activități de menținere,
refacere și d ezvoltare a capacităților individuale în vederea depășirii unor situații de nevoi speciale.
De asemenea acestea oferă servicii de recuperare, reabilitare și de suport, asistență pentru familiile
și copiii care sunt în situații de dificultate, servicii de e ducație informală extra -curriculară pentru
copii și adulți ținând cont de nevoia fiecărei categorii menționate. Prin serviciile de asistență
socială specializate se pot face acțiuni de reeducare profesională, de îngrijire social -medicală
pentru toate categoriile de persoane care sunt în dificultate. Se pot acorda îngrijiri inclusiv de tip
paliativ, amintim aici persoanele care se află în fazele terminale ale unor boli incurabile cum este
cancerul. În cadrul acestor servicii de asistență socială pot fi dezvoltate servicii care fac mediere
socială și consultanță juridică pentru persoanele care au nevoie.

Page | 15
Funcțiile fundamentale pe care le au serviciile sociale specializate cuprind: găzduirea,
îngrijirea, recuperarea, persoanelor care au ajuns să fie dep endente de anumite substanțe cum ar fi
alcoolul sau drogurile. Ele oferă găzduire și îngrijire persoanelor victime ale violenței familiale
sau de orice fel, de asemenea persoanelor care au căzut victima traficului. Aceste servicii sunt
acordate cu prepond erență la nivelul comunității. Acesta presupune că beneficiarii sau utilizatorii
de servicii sociale vor primi asistență atunci când acestea se impune. În conformitate cu
prevederile Hotărârii Nr. 539 din 9 iunie 2005 serviciile de asistență socială spec ializate se acordă
în cadrul unor instituții specializate de asistență socială conform legii.
3.3 Legătura dintre serviciile de asistență socială cu caracter primar și cele specializate
Serviciile de asistență socială cu caracter primar sunt într -o legătură de interdependență cu
serviciile de asistență socială specializate. Serviciile de asistență soc ial cu caracter primar au rol
de identificare a posibililor beneficiari de servicii de asistență socială specializate. În mod practic
serviciile de asistență socială primară realizarea prin activitatea lor o triere a beneficiarilor de
servicii sociale, iar în urma unei evaluări inițiale a fiecărui posibil sau viitor beneficiar procedează
la referirea acestuia către serviciile de asistență socială specializate care prin serviciile pe care le
oferă pot răspunde cel mai bine necesităților acestuia.

3.4 Drepturile pacientului în raport cu sistemul medical
Drepturile pacienților în raport cu sistemul medical românesc, în conformitate cu
prevederile legislației în vigoare sunt următoarele:

Page | 16
3.4.1 Dreptul la măsuri preventive
Acesta presupune că pacientul are dreptul la accesarea unor servicii adecvate pentru a putea
preîntâmpina apariția unor boli.
3.4.2 Dreptul la consimțământ:
Din punctul de vedere al acestui drept fiecare pacient are dreptul de a avea acces la toate
informațiile care i -ar putea permite să participe în mod activ la decizii care vizează propria
sănătate.
3.4.3 Dreptul de a avea acces
Acesta presupune că orice persoană poate avea acces la tratamente medicale și îngrijiri
medicale necesare păstrării stării de sănătate. Prin prisma acestui drept serviciile de îngrijiri
medicale trebuie să garanteze accesul fiecărei persoane la aceste servicii fără a face discrim inări.
3.4.4 Dreptul la informare
Orice individ are dreptul să primească toate informațiile referitoare la starea sa de sănătate,
la serviciile de sănătate și modul în care le poate folosi, precum și tot ce -i poate oferi
cercetarea științifică și inova ția tehnologică.
3.4.5 Dreptul la liberă alegere
Prevede că orice persoană are dreptul de a alege în mod liber între diferite proceduri și
furnizorii de tratamente medicale în temeiul unei informări adecvate.
3.4.6 Dreptul la viața privată și confidenț ialitate
Fiecare persoană are dreptul la confidențialitate în ceea ce privește informațiile personale
și informațiile cu privire la propria stare de sănătate.

Page | 17
3.4.7 Dreptul la respectarea timpului pacienților
Conform acestui drept fiecare persoană are dreptul de a primi tratament medical într -o
perioadă rapidă și predeterminată de timp. Acest drept vizează fiecare etapă a tratamentului
medical aplicat.
3.4.8 Dreptul la respectarea standardelor de calitate a se rviciilor medicale
Acest drept prevede ca fiecare individ are dreptul de a accesa la servicii medicale de înaltă
calitate în temeiul unor criterii bine stabilite.
3.4.9 Dreptul la siguranță
Prevede că fiecare individ are dreptul să fie protejat împotriv a vătămaților produse de
proastă funcționare a serviciilor de sănătate și erorilor de practică medicală și are de asemenea
dreptul de a avea acces la servicii și tratamente care îndeplinesc standardele de siguranță.
3.4.10 Dreptul la inovație
Presupune c a fiecare individ are dreptul la proceduri noi de tratament și diagnosticare.
3.4.11 Dreptul la evitarea suferinței și durerii necesare
Prevede ca fiecare persoană are dreptul de a evita pe cât posibil suferința și durerea în
fiecare fază a bolii de car e suferă.
3.4.12 Dreptul la tratament personalizat
Fiecare individ are dreptul la programe de diagnostic și tratament personalizat în
concordanță cu nevoile pe care le are.
3.4.13 Dreptul de a formula plângere
Orice persoană are dreptul de a depune plângere ori de câte ori a suferit un prejudiciu
precum și reciproc dreptul de a primi răspuns ca urmare a depunerii unei plângeri.

Page | 18

4. Serviciile de asistență socială cu caracter primar din cadrul Unităților de
Primire a Urgențelor Medicale și drepturile pacienților
Serviciile de asistență socială în general au ca scop bunăstarea individului din punct de vedere
social. Serviciile de asistență primară din cadrul sistemului medical devin un garant din multe
puncte de vedere a respectării drepturilor pacienților care și ele sunt pentru bunăstare din punct de
vedere a sănătății individului. Prin activitățile de informare, consiliere și suport pe care le
desfășoară serviciile de asistență socială primară înlesnesc pr actic accesul pacientului la servicii
medicale și medico -sociale împiedicând existența unor forme de discriminare. Anumite categorii
vulnerabile de populație din cauza problemelor sociale pe care le au ajuns să fie de multe ori
discriminate în acordul unor servicii medicale.

Page | 19
5. Categorii de persoane vulnerabile care pot deveni cazuri sociale prezentate în
Unitățile de Primire a Urgențelor Medicale
5.1 Persoane adulte șomere
Șomajul este un fenomen social care poate avea consecințe nefaste asupra indivizilor. El
reprezintă o di sfuncție a pieței muncii caracterizat prin dezechilibrul dintre oferta și cererea de
forță de muncă. Șomerii sunt acele peroane din cadrul persoanelor active care doresc să muncească
și sunt în căutarea unui loc de muncă.
Persoanele afectate de șomaj pot foarte ușor să ajungă victime ale depresiei și a altor forme
de marginalizare socială. Din cauza veniturilor reduse își pot pierde siguranța din punct de vedere
social și necesită suport din partea unor servicii sociale.
5.2 Familiile monoparentale
Familia monoparentală din punct de vedere sociologic reprezintă un grup social, construit
pe baza relațiilor de rudenie între unul părinți( părinte singur) copii sau copilul său. Familia
monoparentală apare atunci când copilul sau copiii trăiesc în casă cu un singur părinte iar celălalt
fiind decedat. Afectarea sănătății părintelui singur poate determina disfuncții la nivelul acestor
familii fiind nevoie de suport și sprijin atât pentru pacient cât și pentru copiii rămași singuri fără
suport pe o anumită peri oadă de timp.
5.3 Persoanele adulte care sunt victime ale violenței în familie
Violența domestică poate fi definită ca orice act de violență care este fundamentat pe
diferența de gen. Din acest punct de vedere poate rezulta vătămare fizică, sexuală sau p sihologică.
Tot în această categorie intră și amenințările cu iminența unui asemenea act de violența. Coerciția
și privarea arbitrarea de anumite libertăți întră tot în sfera violenței în familie dacă se petrec în
perimetrul acesteia. Violența în familie r eprezintă astfel orice acțiune fizică sau verbală săvârșită
cu intenție de către un membru al familiei. Acest tip de violență potrivit Art.2 din legea 217/2003
pentru prevenirea și combaterea violenței în familie provoacă suferință fizică, psihică, sexual ă sau
prejudicii materiale. În gestionarea unor cazuri de persoane care sunt victime ale unor asemenea
forme de violență asistentul social va ține cont de factorii de risc care au determinat violența: lipsa

Page | 20
educației, lipsa unui loc de muncă, dificultăți m ateriale și financiare, venituri reduse, existența unor
abuzuri în timpul copilăriei agresorului, stima de sine scăzută, respectarea unor norme religioase,
consumul de alcool sau alte substanțe care produc dependențe, prezența copiilor în familie,
dependen ța totală din punct de vedere material a soției față de soț, toleranța soției față de ieșirile
violente ale soțului.
5.4 Persoanele adulte care prezintă dizabilități
Potrivit Legii Nr. 448 din 18 noiembrie 2006 persoana cu dizabilități este ,,acea pers oană
căreia, datorită unei afecțiuni fizice sau mentale sau senzoriale, îi lipsesc abilitățile de a desfășura
în mod normal activități cotidiene necesitând măsuri de protecție în sprijinul recuperării, integrării
și incluziunii sociale.”
Acesta categorie de persoane vulnerabile este tot mai des prezenta în Serviciile de Primire
a Urgențelor Medicale. Starea acestora determină adesea și apariția unor probleme sociale pentru
rezolvarea cărora trebuie intervenit ca atare.
5.5 Persoanele adul te dependente de substanțe care pot produce dependență
Dependența poate fi definită ca fiind necesitată stringenta de a folosi substanțe sau
medicamente. Dependența determinată de substanțe pe lângă alterarea sănătății în timp individului
poate duce la apariția unor probleme sociale. Dependenții de substanțe pot să își pericliteze situația
materială cheltuind excesiv pentru achiziționarea acestor substanțe. Datorită influenței negative pe
care îl are consumul de asemenea substanțe asupra personalității individului acesta ajunge să fie
tot mai izolat din punct d vedre social, să își piardă locul de muncă devenind o urgență socială. În
ultimele perioade de timp prezența unor persoane dependente de consumul de substanțe în Unitățile
de Primire a Urgențelor Medicale este tot mai mare. În acest sens asistenții soc iali din cadrul
acestor unități trebuie să depună eforturi pentru identificarea, consilierea și soluționarea acestor
cazuri. Dependența poate scoate o persoană din circuitul social, iar recuperarea este foarte lunga și
costisitoare.

Page | 21
5.6 Persoanele aflate în post -detenției
Din această categorie de persoane fac parte cele care au fost eliberate din detenție. Acestea
pot deveni în cele mai multe cazuri persoane care au probleme sociale. Adaptarea la realitățile
societății căreia îi sunt redate prin elibera rea aceste persoane este de cele mai multe ori anevoioase.
Persoanele care ajung în etapa de post -detenție au probleme în a -și găsi un loc de muncă, sunt
lipsite de suport, deoarece familia are tendința să îi renege ajungând în foarte multe cazuri oameni
ai străzii și consumatori de substanțe care creează dependență cum ar fi alcoolul. Referirea acestor
cazuri către instituțiile private sau publice care le pot oferi servicii sociale este foarte importantă
pentru reinserția lor în societate. În lipsa unor se rvicii persoanele aflate în postdetenție pot ajunge
să repete infracțiunile comise sau chiar alte infracțiuni devenind un factor de insecuritate pentru
societate.
5.7 Persoanele adulte care locuiesc pe stradă
Acestea sunt persoanele care din diverse cauz e ajung să își piardă locuința ajungând astfel
să locuiască pe stradă. O caracteristică a acestor persoane este că sunt consumatoare de substanțe
care provoacă dependența cel mai adesea alcool. Prezența lor în Unitățile de Primire a
Urgențelor Medicale es te tot mai mare. Referirea acestora spre serviciile care le sunt destinate este
foarte importantă, deoarece locuind pe stradă acestea nu își pot asigura o igienă corespunzătoare
trăind în condiții improprii își pot afecta starea de sănătate devenind până l a urmă dependente de
îngrijiri care sunt costisitoare atât pentru societate cât și în particular pentru serviciul medical. Un
om al străzii care este expus la frig un timp îndelungat dobândește o ischemie la unul dintre
membre care mai apoi necesită amputa rea determina cheltuieli care nu ar fi fost necesare dacă se
intervenea din timp cu servicii aferente.
5.8 Persoanele vârstnice
Act normativ care reglementează la noi în țară asistența socială consacrată persoanelor
vârstnice este Legea Nr. 17/ 2000. Pr in prevederile acestei legi persoanele vârstnice au dreptul să
beneficieze de asistență socială în raport cu situațiile lor socio -medicală și resursele economice de
care dispun la un moment dat. din punctul de vedre al acestei legi este considerată persoa nă
vârstnică persoana care a împlinit vârsta legală de pensionare. Măsurile de asistență socială

Page | 22
prevăzute pentru aceasta categorie sunt complementare cu cele pe care le prezintă sistemul de
asigurări sociale.
Condițiile în care persoana vârstnică benefic iază de asistență socială în consonanță cu
prevederile Legii 17/2000 sunt următoarele:
1. Nu are familie și se află în întreținerea unei sau a unor persoane sunt obligate să
facă acest lucru potrivit legilor în vigoare;
2. Nu are o locuință și nici posibilităț i în a -și asigura condiții de locuit pe baza
mijloacelor proprii;
3. Nu poate realiza venituri proprii sau veniturile pe care le realizează nu sunt
suficiente pentru a -și putea asigura îngrijirile necesare unei vieți decente;
4. Nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijiri specializate;
5. Se află în situația de imposib ilitate de a -și asigura nevoile de ordin socio -medical
din cauza boli, stării fizice sau psihice.
În rândul persoanelor vârstnice există mai multe categorii vulnerabile. Aceste categorii sunt
următoarele:
1. Vârstnicii cu dependență sau semidependență dato rată vârstei, handicapului, unei boli
cronice sau a unei boli incurabile;
2. Vârstnicii afectați de izolare social, dificultăți de socializare, lipsa de companie,
problem marital și respective văduvia;
3. Vârstnicii care prezintă diferite forme de handicap: m ental, psihic, senzorial, fizic,
neuromotor și anumite boli considerate rare cum sunt HIV/SIDA;
4. Vârstnicii dependenți de consum de substanțe care produc dependența de tip alcool,
droguri sau alte substanțe medicamentoase;
5. Vârstnicii victime ale abuzulu i sau neglijării;
6. Vârstnicii afectați de sărăcie, marginalizare și excluziune;
7. Vârstnicii victime ale traficului și exploatării;
8. Vârstnicii fără locuință sau care viețuiesc pe stradă, delicvenți;

Page | 23
9. Vârstnicii în situații de urgențe sociale.
Prezenta vârstnicilor pe fondul îmbătrânirii populației este mai mare în Unitățile de Primire
a Urgențelor Medicale. Problematica evaluării cazurilor de persoane vârstnice aflate în dificultate
este o problemă destul de dificilă, deoarece comportă multe aspecte de care trebuie să se țină cont.
Această categorie de persoane poartă cu ea numeroase vulnerabilități care pot duce la
marginalizarea socială ți de aici necesitatea de a se interveni prompt și într -o ma nieră profesională
pentru rezolvarea acestor cazuri sociale.

II. Designului metodologic al proiectului de cercetare – acțiune participativă și a
fundamentării intervenției

Page | 24
6. Precizări preliminatorii
6.1 Prezentarea Serviciului de asistență socială unde în care s -a realizat cercetarea
Stagiul de practică aferent anilor II și III de facultate mi le -am efectuat în cadrul serviciului
de asistență socială din componenta Unității de Primire a Urgențelor Medic ale din cadrul Spitalului
Județean de Urgență Cluj Napoca. Menționez că în fapt în cadrul Spitalului de Urgență Cluj există
două Unități de Primire a Urgențelor Medicale, una destinată persoanelor adulte și una destinată
copiilor. Ca urmare a stabilirii unor regulamente și proceduri referitoare la pacienții care sunt
primiți în Unitatea de Primire a Urgențelor Medicale în unitățile destinate persoanelor adulte pot
fi primite și persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani în situațiile în care nu sunt școlarizate.
Vizavi de caracterul acestui serviciu se poate spune că poate fi asimilat cu tipul de servicii
de asistență socială primar. Având ca scop principal așa cum prevede și OG nr. 68/2003
evidențierea și evaluarea nevoilor sociale individuale, fa miliale și de grup; activități de informare
asupra situațiilor de risc, precum și asupra drepturilor sociale ale persoanei. Tot în componența și
atribuțiilor acestor tipuri de servicii de asistență socială stă identificarea persoanelor și familiilor
aflate în dificultate, în vedere realizării acțiunilor și măsurilor ce au caracter preventiv, furnizarea
măsurilor de urgență în scopul înlăturării situației de dificultate în care poate fi o familie sau o
persoană la un moment dat. De asemenea acest tip de ser viciu mai poate presta activități de
sensibilizare asupra unor necesități sociale existente sau nou depistate, eventual latente pot precum
și activități pentru găsirea unor resurse umane, materiale sau financiare necesare satisfacerii acestor
necesități. Prin serviciile cu caracter primar pot fi propuse și dezvoltate programe cu caracter
comunitar având ca scop promovarea socială a indivizilor și colectivităților, prevenirea oricăror
forme de dependență prin desfășurarea unor activități și acțiuni prin ca re se realizează identificarea,
susținerea, informarea, consilierea acestor cazuri.
Tot în acest sens aceste tipuri de servicii pot efectua transferul monitorizării beneficiarului
atunci când acest lucru se impune, spre serviciile sociale specializate. Serviciile cu caracter
primar realizează și gestionarea activă a interfeței cu celelalte servicii, cum ar fi cele de: locuire,
educaționale, medicale etc.

Page | 25
Statutul asistentului social în cadrul Unităților de Primire a Urgențelor Medicale este
reglementat prin Ordonanța nr. 1706 din 2 Octombrie 2007 privind conducerea și organizarea
unităților și compartimentelor de primire a urgențelor medicale. Prevederile acestei ordonanțe
încadrează activitatea asistentului social angajat în cadrul Unității de Primire a Urgențelor
Medicale în cadrul general de activitate demers în O.G Nr. 68/2003. Unitățile de Primire a
Urgențelor precum și Compartimentele de Primire a Urgențelor Medicale în conformitate cu modul
lor de funcționare prevăzut în Ordonanța nr. 170 6 din 2 Octombrie 2007 raportate la modul în care
este organizat sistemul sanitar public de la noi din țară reprezintă principala ,, poartă de acces” prin
care persoanele care suferă de diverse afecțiuni medicale ajung ulterior sa fie internate pe secțiil e
de specialitate din cadrul Spitalului Județean în funcție de patologia pe care prezentat -o. Mare parte
dintre acești pacienți sunt aduși în serviciul de urgență cu mijlocirea
Serviciului Județean de Ambulanță sau cel SMURD. Acești pacienți pot fi prelu ați de la domiciliu,
din stradă sau din orice alt locație de unde au solicitat ajutor și asistență medicală. Având în vedere
situația descrisă este evident că în Serviciul de Urgență apar numeroase persoane ale căror
probleme medicale sunt însoțite și de p robleme de natură socială, mai mult sau mai puțin vizibila
sau declarate. Rolul asistentului social din Serviciul de Urgență fiind acela de a depista și de a lua
măsuri atât cât îi permite cadrul legal pentru rezolvarea lor. În Unitățile de Primire a Urg ențelor
și în Compartimentele de Primire a Urgențelor Medicale, odată intrat, pacientul este evaluat din
punct de vedere medical, iar în funcție de diagnosticul stabilit primește tratamentul medical
corespunzător. Dacă pacientul se poate trata și îngriji l a domiciliu acesta poate părăsi unitatea cu
documentația aferentă, iar dacă nu se poate acest lucru atunci cu acordul său va fi internat pe una
din secțiile de specialitate a spitalului. Pe lângă demersurile medicale făcute în aceste unități acolo
unde es te cazul intervenției asistentului social care realizează evaluarea din punct de vedere social
al fiecărui caz sesizat, determinând necesitățile pe care le are pentru ca în urma stabilirii unui plan
de intervenție să treacă la informarea, consilierea pacie ntului sau la referirea lui către serviciile de
asistență socială specializată care l -ar putea ajuta în rezolvarea parțială sau totală a problemei pe
care o prezintă.
În cadrul Unității de Primire a Urgențelor Medicale Cluj pentru persoane adulte asistentul
social mai are și atribuții legate de informarea aparținătorilor bolnavilor cu privire la starea

Page | 26
acestora precum și rol de mediator în relațiile dintre aparținător ii bolnavilor și personalul medical(
medici, asistenți medicali, etc.)
În Unitatea de Primire a Urgențelor Medicale pentru copii asistentul social are atribuții
numai vizavi de acei copii care prezintă probleme sociale.
6.2 Motivația care a stat la baza cercetării
Motivele pentru care am dorit să abordez în cercetarea mea problemele legate de asistența
socială în cadrul Unității de Primire a Urgențelor Medicale Cluj sunt următoarele:
a) În această unitatea medicală mi -am efectuat stagiile de practică afe rente
anilor II și III de facultate;
b) Dat fiind faptul durata mare de timp pe care mi -am petrecut -o în această
unitate am ajuns să mă familiarizez cu problematica muncii asistentului social în acest
punct de lucru;
c) Am ajuns să intru în contact cu o mare v arietate de probleme sociale pe
care le au persoanele care ajung să apeleze la serviciile acestei unități;
d) Consider că pentru formarea corespunzătoare și lărgirea orizontului fiecărui
asistent social în formare prezența într -un asemenea loc are un rol ș i o pronunțată influență
instructivă;
e) Aici am putut exersa mare parte din abilitățile pe care trebuie să le aibă un
asistent social cum ar fi empatia, comunicarea, etc.
6.3 Scopul cercetării și intervenției
Scopul cercetării este acela de a vedea în ce măsură persoanele cu probleme sociale
prezentate în Unitatea de Primire a Urgențelor Medicale cunosc și sunt informate în privire la
dreptul pe care îl au la serviciile sociale, cu privire la faptul că prin ace ste servicii au posibilitatea
să își rezolve aceste probleme parțial sau integral.
6.4 Obiectivele cercetării
Obiectivele cercetării sunt următoarele:

Page | 27
a) Identificarea problemelor sociale de orice fel la persoanele care se prezintă
în Serviciul de Urgenț ă;
b) Măsurarea gradului în care persoanele ajunse în Serviciul de Urgență care au și
probleme sociale au informații cu privire la serviciile sociale potrivite pentru problemele pe care
le au;
c) Pe baza cercetării efectuate, propunerea unor soluții pentru opt imizarea
gradului de informare în ce privește accesul la serviciile sociale.

6.5 Problema cercetării
Problema constă în faptul că un număr tot mai mare de persoane care au probleme medicale,
care se prezintă în Serviciul de Urgență au și probleme de natură socială.
Lipsa unui suport social pentru aceste persoane ajunge să le afecteze și mai mult starea de
sănătate. Aceste persoane ajung să nu beneficieze de un suport social corespunzător mai ales din
cauza faptului că nu mai sunt informate cu privire la existența acestor servicii și despre modul în
care pot fi accesate.
6.6 Întrebări legate de cercetar ea efectuată
Pornind de la problema enunțată mai sus și urma informațiilor obținute propun următoarele
întrebări de cercetare:
1. Care este măsura în care persoanele cu probleme sociale care ajung în
Serviciul de Urgență cunosc faptul că pentru rezolvarea a cestor probleme pot apela la
serviciile sociale potrivite situației lor?
2. Care sunt factorii care pot avea influență asupra modului în care orice
persoană cu probleme sociale prezentată în Serviciul de Urgență este informată și
îndreptată spre accesarea se rviciilor sociale potrivite?
În vederea efectuării cercetării am utilizat ancheta sociologică. Ancheta sociologică
este o tehnică specifică sociologiei care se realizează cu ajutorul chestionarului. Aceasta are ca

Page | 28
scop cunoașterea diverselor realități fap tice din domeniul socialului. În ancheta sociologică
unul dintre cele mai utilizate instrumente este chestionarul sociologic. Acesta este alcătuit
dintr -un set de întrebări formulate în scris și ordonate într -o formă logică prin care sunt relevate
anumite fapte ale vieții sociale. O cercetare de felul acesta realizată prin preluarea unor
informații cu ajutorul chestionarului depinde de calitatea întrebărilor puse. Pentru elaborarea
chestionarului s -a procedat în următorul mod: s -a stabilit tema investigați ei și ulterior au fost
identificate aspecte care rezultă din această temă fixând locul acestora în aria domeniului
investigat.
Prin prelucrarea datelor obținute cu ajutorul chestionarului cercetarea dobândește o
dimensiune cantitativă, iar prin realizarea unor interviuri în vederea întocmirii unor studii de
caz dobândește și o dimensiune calitativă.
6.7 Perioada de timp în care s -a realizat cercetarea
Cercetarea s -a realizat pe o perioadă de 3 luni.
6.8 Aria geografică
Cercetarea s -a realizat în Municipiul Cluj -Napoca și alte localități adiacente.
6.9 Tipul și mărimea populație studiate
Populația studiată este alcătuită din persoanele care ajung în Serviciul de Urgență pentru
diverse probleme medicale și totodată prezintă probleme sociale( persoanele aflate în situații de
dependență, persoane cu nevoi de recuperare și lipsite de suport, persoane singure fără venituri,
persoane aflate în risc de marginalizare socială, persoane supuse abuzului, etc.)
Populația studiată este formată d in 150 de persoane cărora le -a fost aplicat chestionarul.
În paralel având la bază interviurile realizate și cazuistica de persoane cu probleme sociale de la
nivelul Serviciului de Urgență au fost realizate 12 studii de caz.

Page | 29
6.10 Instrumente de culeger e a datelor
În vederea obținerii datelor s -au utilizat următoarele instrumente:
a) Pentru persoanele vârstnice s -a utilizat pe lângă chestionar, fișa de
evaluare geriatrică în conformitate cu prevederile Legii 17/2000;
b) Pentru celelalte categorii s -a utilizat chestionarul;
c) Pentru elaborarea studiilor de caz am utilizat interviul( Anexa 2 și Anexa
3), observația( Anexa 4) și alte instrumente de informare specifice serviciului de asistență
socială din Unitatea de Primire a Urgențelor.

III. Prezentarea rezultatelor obținute
Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor obținute în cercetarea de
investigarea și evaluare inițială .

Page | 30
Prin aplicarea chestionarului( anexa 1 ) pe un număr de 150 de persoane cu probleme sociale
prezentate în Serviciul de Urgență s -a urmărit practic mă surarea gradului în care acestea au
informații despre existența unor servicii sociale care pot răspunde nevoilor lor.
În urma aplicării chestionarului la întrebarea numărul 1 a rezultat că 68% din subiecții
chestionarului au vârsta sub 60 de ani, 12% vâr sta de 60 de ani, 7% vârsta de 65 de ani și 13%
vârstă mai mare de 75 de ani( fig. 1)

Fig. 1 Categorii de vârstă chestionate

A doua întrebare a avut în vedere sexul persoanelor chestionate respectiv 72% dintre
subiecți au fost de gen masculin și 28% de gen feminin( fig.2).

%
0
10
%
20
%
%
30
40
%
50
%
%
60
70
%
80
%
sub 60 de ani
60
de ani
65
de ani
peste 75 de ani
Categorii de vârstă
Vârsta

Page | 31

Fig. 2 Genul subiecților chestionați
Întrebarea numărul 3 se referă la informarea cu privire la existența dreptului de a avea
acces la serviciile sociale. Aici 68% dintre subiecți au răspuns că știu de existența acestui drept, iar
32% nu cunoșteau faptul că au acest drept( fig. 3).

0
%
%
10
20
%
30
%
40
%
50
%
60
%
70
%
%
80
Feminin
Masculin
Genul
subiecților
Genul

0
%
%
10
20
%
30
%
40
%
50
%
60
%
70
%
%
80
Răspuns afirmativ
Răspuns negativ
D
reptul la servicii sociale
dreptul la servicii sociale

Page | 32
Fig. 3 Dreptul la servicii sociale
Întrebarea numărul 4 se referă la gradul în care intervievatul cunoaște sau are informații cu
privire la serviciile sociale. 52% au răspuns că știu anumite informații despre aceste servicii, iar
restul de 48% au răspuns negativ( fig. 4).

Fig. 4 Informații cu privire la serviciile sociale
Întrebarea numărul 5 solicită un răspuns cu privire la ce sunt serviciile sociale. Un procent
de 56% a răspuns afirmativ, iar restul de 44% a răspuns negativ.(fig. 5).

46
%
%
47
48
%
%
49
50
%
51
%
52
%
53
%
Cunoscute parțial
Necunocute
Cunoaștere serv
i
ciilor sociale
Cunoaștere servciilor sociale

0
%
10
%
20
%
30
%
40
%
%
50
60
%
Răspuns afirmativ
Răspuns negativ
Definirea serviciilor sociale
Definirea serviciilor sociale

Page | 33
Fig. 5 Ce sunt serviciile sociale?
Întrebarea numărul 6 se referă la respectarea dreptului de acces la serviciile sociale. Un
procent de 59% au răspuns negativ, iar restul de 41% au răspuns pozitiv.( fig. 6).

Fig. 6 Respectarea accesului la serviciile sociale
Întrebarea numărul 7 se referă la informarea cu privire la modalitățile cum pot fi accesate
serviciile sociale. În procent de 44,5% au răspuns că nu au dețin astfel de informații și restul de
55,5% au răspuns că au informații suficiente în acest sens.( fi g. 7).

0
%
%
10
20
%
30
%
40
%
50
%
60
%
70
%
Răspuns negativ
Răspuns afrimativ
Respectarea accesul la serviciile sociale
Respectarea accesul la serviciile
sociale

0
,0%
10
,0%
20
,0%
30
,0%
40
,0%
50
,0%
60
,0%
Nu dețin informații
Au informații
Informații acces servicii sociale
Informații acces servicii sociale

Page | 34
Fig. 7 Informații cu privire la modelul de accesare al serviciilor sociale
Întrebarea numărul 8 se referă la capacitatea intervievatului de a numi instituții care oferă
servicii sociale. În procent de 57,8% cei intervievați au răspuns că pot numi asemenea instituții în
timp ce 42,2% nu.(fig. 8).

Fig. 8 Numirea de instituții care oferă servicii sociale
Întrebarea numărul 9 face referire la dreptul de a fi informat. În procent de 84,5% au
răspuns că nu știu despre acest drept, afirmativ au răspuns în proporție de 16,7%. (fig. 9).
Dreptul la inform are

0
,0%
,0%
10
20
,0%
,0%
30
40
,0%
50
,0%
,0%
60
70
,0%
Răspuns pozitiv
Răspuns negativ
Cunoașterea instituțiilor sociale
Cunoașterea instituțiilor sociale

Page | 35
90,0%
80,0%
70,0%
60,0%
50,0%
40,0% D r e p t u l l a i n f o r m a r e
30,0%
20,0%
10,0%
0,0%
Răspuns negativ Răspuns pozitiv

Fig. 9 Dreptul la informare
În întrebarea numărul 10 intervievatul era întrebat dacă până la prezentarea în Serviciul de
Urgență a mai beneficiat de servicii sociale. În procent de 28,6% au răspuns afirmativ, în timp ce
71,4% au răspuns negativ. ( fig. 10).

Fig. 10 Beneficiat de alte servicii sociale
Întrebarea numărul 11 se referea la faptul că intervievatul are cunoștințe că în Serviciul de
Urgență pe lângă serviciile medicale mai poate beneficia și de servicii de asistență socială. În

0
,0%
,0%
10
20
,0%
30
,0%
40
,0%
50
,0%
60
,0%
70
,0%
80
,0%
Răspuns afirmativ
Răspuns negativ
Beneficiat de alte servicii sociale
Beneficiat de alte servicii sociale

Page | 36
procent de 89,7% di ntre cei intervievați au răspuns negativ, iar 10,3% au dat răspuns pozitiv.( fig.
11).

Fig. 11 Existența serviciului de asistență socială în cadrul Serviciului de Urgență
Întrebarea numărul 12 se referă la asistarea unor persoane calificate în Serviciul de Urgență
care să poată furniza servicii de asistență socială. Această întrebare a dobândit același raport
procentul ca la întrebarea numărul 11, adică în procent de 89,7% dintre cei intervievați au răspuns
negativ, iar 10,3% au dat răspuns pozitiv. ( fig. 12).

Fig.12 Existența personalului calificat care furnizează servicii sociale în cadrul Serviciului
de Urgență

0
,0%
20
,0%
40
,0%
60
,0%
80
,0%
100,0
%
Răspuns negativ
Răspuns afirmativ
Servicii sociale în U.P.U
Servicii sociale în U.P.U

0
,0%
20
,0%
40
,0%
60
,0%
80
,0%
100,0
%
Răspuns negativ
Răspuns afirmativ
E
xistența personalului calificat
existența personalului calificat

Page | 37
Întrebarea numărul 13 se referă la încrederea pe care o au vizavi de serviciile s ociale în ce
privește rezolvarea problemelor cu care se confruntă. În procent de 69,4% au răspuns negativ, iar
30,65% au răspuns pozitiv.(fig. 13).

Fig. 13 Încrederea în serviciile sociale
7. Concluzii parțiale

Informarea persoanelor cu privire la drepturile pe care le au și vizavi de accesul la serviciile
sociale reprezintă un factor important în prevenirea fenomenelor de marginalizare socială și
apariția unor situații de urgență socială a căror rezolvare poat e deveni costisitoare pentru societate.
Orice persoană care din diferite cauze ajunge să aibă probleme sociale, dar care beneficiază de un
suport informativ corespunzător are toate șansele să se redreseze din punct de vedere social cu un
minimum de efort din partea societății. Din statistica realizată rezultă că persoanele chestionate
cunosc anumite aspecte legate de serviciile sociale, dar prezintă o anumită reticență în accesarea
acestora. Mai mare parte din ele nu au deplină încredere că serviciile exi stente le vor putea
rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă.( fig. 13). Legat de facilitarea accesului la
serviciile sociale cea mai mare parte a persoanelor intervievate consideră că nu mai că nu le -a fost
facilitat accesul la aceste servicii mai mult le -a fost îngrădit( fig. 6). În ce privește existența unui
serviciu de asistență în cadrul Serviciului de Urgențe Medicale majoritatea răspunsurilor au fot
negative. Se poate concluziona că sunt necesare îmbunătățiri cu privire la maniera în car e

0
,0%
,0%
10
20
,0%
30
,0%
40
,0%
50
,0%
60
,0%
70
,0%
80
,0%
Răspuns negativ
Răspuns pozitiv
Încrederea în serviciile sociale
Încrederea în serviciile sociale

Page | 38
persoanele sunt informate despre drepturile pe care le au în societate referitoare la problemele
sociale cu care se confruntă sau urmează să se confrunte.

8. Interpretarea studiilor de caz
În cadrul serviciilor sociale acordate persoanelor care au probleme sociale în Serviciul de
Asistență din cadrul Unității de Primire a Urgențelor Medicale Cluj. Dimensiunile care au fost
evaluate prin realizarea acestor studii de caz au fost următoarele: r ețeaua de familie din care face
parte beneficiarul, aparținătorii acestora sau dacă este cazul reprezentanții săi legali, condițiile de
locuit pe care le are persoana asistată și modul de viață, gradul de educație și dacă are sau nu loc
de muncă, starea g enerală de sănătate, gradul de informare cu privire la serviciile sociale la care
are dreptul. Nevoile identificate pentru fiecare caz sunt următoarele: nevoi materiale, de îngrijire
la domiciliu( în special pentru persoanele vârstnice), nevoia de informar e și de ghidare pentru
rezolvarea unor probleme sociale, nevoie de adăpost în situațiile când aceste persoane și -au pierdut
locuințele, nevoia de a fi consiliate vizavi de anumite probleme pe care nu le pot rezolva singure,
ajutor de specialitate pentru p ersoanele cu adicții( alcool, droguri), sprijin emoțional și protecție
socială pentru acele persoane care au fost victime ale abuzului sau a violenței domestice.

Page | 39
9. Intervenția realizată în Serviciul de Primire a Urgențelor Medicale Cluj
Am arătat pe pa rcursul acestei lucrări că Serviciul de Asistență Socială din cadrul Serviciilor
de Primire a Urgențelor Medicale este unul primar centrat în cea mai mare măsură pe prevenirea
sau limitarea pe cât posibil a unor situații de dificultate, marginalizare soci ală. Tot în componenta
acestui tip de serviciu este și depistarea eventualelor vulnerabilități pe care le poate avea pacientul
din punct de vedere social. Depistarea acestor vulnerabilități și soluționarea lor din timp previne
situațiile când anumite pers oane ajung practic urgențe sociale. De regulă în astfel de situații
resursele cate trebuie alocate pentru rezolvarea pe cât posibil mai satisfăcător a unor asemenea
urgențe sociale sunt mult mai mari decât atunci când se acționează pentru prevenirea a pariției lor.
Spre exemplu dacă o persoană care nu are locuință și locuiește pe stradă și implicit nu are resursele
de a-și asigura igiena și alte elemente necesar unei vieți normale, acesta are un grad mare de risc
de a-și pierde sănătatea necesitând tra tamente destul de costisitoare și practic ulterior nu se va putea
integra pe deplin în societate devenind o povară. La nivelul Serviciului de Urgență prevenirea unui
asemenea caz poate fi realizată în mod optim dacă persoana în cauză este făcută prin consi liere să
înțeleagă situația în care se află acceptând astfel să fie referită către un centru de găzduire care să
îi ofere adăpost și condiții de igienă minimă. Despre procedurile generale care se aplică pacienților
care au probleme sociale doresc să arat următoarele :după ce s -au făcut investigațiile medicale
pentru care s -au prezentat în Serviciul de Urgență dacă este necesar se face o evaluare socială a
acestora. Această evaluare se face cel mai adesea într -o faza de intervievare. Dacă este posibil sunt
intervievați și aparținătorii pacientului, persoane din rețeaua de familie sau prieteni ai acestuia. Ca
instrument de lucru asistentul social utilizează fișa de evaluare inițială și de intervenție în vederea
asistării din punct de vedere social al pacientu lui. Aceasta este atașată ulterior în copie xerox foii
medicale a pacientului. În situațiile în care pacientul necesită o internare pe o secție de spital fișa
de evaluare va însoți foaia medicală având precizate și demersurile care trebuie făcute în veder ea
referiri pacientului spre serviciile sociale specializate. În sarcina asistentului social intră și
anunțarea unor instituții publice cum ar fi Poliția, Direcția Generală de Asistență Socială Cluj,
Direcția de Asistență Socială și Medicală din subordinea Primăriei Cluj Napoca și a altor instituții
abilitate în funcție de cazul apărut cu privire la existența unor cazuri de vulnerabilitate socială sau
urgențe sociale. Serviciul de Asistență Socială din Serviciul de Urgență și -a construit un set bine
definit de proceduri operaționale prin care sunt stabilite măsurile care trebuie luate pentru fiecare
caz în parte în conformitate cu legislația în vigoare. De fapt pentru orice activitate legată de

Page | 40
asistarea bolnavului în cadrul Serviciului de Urgență și mai la rg pe tot Spitalul Județean a fost
necesară elaborarea unor proceduri operaționale. Procedurile operaționale au fost unul dintre
punctele care au trebuit atinse în vederea acreditării tot complexului de secții din cadrul Spitalului
Județean. Spre exemplu pentru asistarea persoanelor vârstnice care au probleme sociale pe lângă
fișa de evaluare inițială( anexa 2) pentru elaborarea procedurilor s -a avut în vedere Legea numărul
17/2000. În situațiile în care problemele sociale pe care le au pacienții nu pot f i cu totul încadrate
pe portativul juridic al unui act legislativ atunci pentru soluționarea acestuia se procedează în
conformitate cu principiile generale care reglementează activitatea asistentului social( codul
deontologic al asistentului social) în ved erea soluționări corecte și cu respectarea drepturilor
pacientului. Există încheiate convenții de colaborare cu instituții private sau publice care oferă
servicii sociale. Unul dintre obiectivele principale ale intervenției pentru orice situație apărută es te
pe cât posibil prevenirea instituționalizării persoanei respective. Prin toate acțiunile care sunt
făcute se urmărește reintegrarea beneficiarului în societate, în familie sau grupul din care făcea
parte. Alte obiective punctuale ale intervenției sunt următoarele:
1. Realizarea unei informări corespunzătoare cu privirea la drepturi și obligații;
2. Demararea de măsuri și acțiuni care au rolul de a reduce situațiile de criză;
3. Măsuri care să prevină pierderea autonomiei;
4. Diminuarea riscului de izolare și marginalizare socială;
5. Consilierea familiei, aparținătorilor sau responsabililor legali al pacientului cu privire la
modul în care acesta poate fi ajutat;
Procesul prin care sunt acordate serviciile sociale în Serviciul de Urgență sunt următoarele:
1. Preluarea solicitărilor;
2. Informarea și consilierea persoanei în cauză ținând cont de particularitățile problemei sale;
3. Referirea către instituțiile private sau publice care furni zează servicii sociale;
4. Medierea și intermedierea accesului persoanelor care prezintă probleme sociale în raport
cu instituțiile sau organizațiile care oferă servicii sociale;

Page | 41
5. Prezentarea unor aspecte procedurale persoanei sau aparținătorilor persoanelor cu
probleme sociale(acte necesare, traseul pe care trebuie să -l urmeze, posibilități de
reprezentare sau de delegare, etc.) în vedea accederii la servicii sociale specializate;
6. Sensibilizarea cu privire la drepturi;
7. Furnizarea adresei, numele instituți ilor care oferă servicii sociale.

10. Studii de caz din cadrul Serviciului de Primire a Urgențelor Medicale pentru
persoane adulte din Cluj Napoca.
Comentariu introductiv vizavi de studiile de caz realizate: Având în vedere că activitatea
de practică aferentă anilor II și III de facultate mi -am realizat -o la Unitatea de Primire a
Urgențelor Medicale pentru persoane adulte din Cluj Napoca, am realizat un număr de 15 studii de
caz având ca obiect cazuri sociale ale unor persoane adulte. Am ales aceste cazuri într -o asemenea
manieră încât să ilustreze cât mai bine cazuistica socială cu problematica aferentă care poate apărea
într-un Serviciu de Urgență cum este cel din Cluj Napoca. Am evitat cauzistica legată de copii,
deoarece aceasta nu poate face obiectul prezentului studiu datorită specialității problemelor sociale
cu care se confruntă copii. Activitatea de cercetare pe care am desfășurat -o vizează, așadar numai
persoanele adulte.

Page | 42

Săptămâna numărul 1
10.1 Studiul de caz și intervenția cazului numărul 1
Nume și prenume: I.P
Sex: Feminin
Vârsta: 74 de ani
Domiciliu: Comuna Florești
I.P a fost adusă în Serviciul de Urgență de către un echipaj al Serviciului de Ambulanță.
Aceasta este de etnie rromă. În urma investigațiilor medicale s -a constatat că aceasta prezintă
patologii vechi, fiind și prost îngrijită pe lângă, aceasta avea și du reri foarte mari la nivelul
membrelor inferioare motiv pentru care nu se putea deplasa. Din punct de vedere psihic I.P prezintă
și o stare avansată de demență motiv pentru care nu putea comunica coerent. Nu a putut da
informații cu privire la adresa corec tă și nici asupra aparținătorilor pe care îi are. Din punct de

Page | 43
vedere a serviciului de sănătate aceasta necesită internare, punându -i-se da îngrijirile necesare la
domiciliu.
Pentru clarificarea și rezolvarea acestui caz împreună cu asistentul social de s erviciu am luat
următoarele măsuri:
1. Prin intervievarea în conformitate cu ghidul de interviu am încercat să obținem informații
de la pacientă privind situația ei socială, familială, situația socio -economică etc.
informațiile obținute astfel nu au fost co ncludente, deoarece beneficiara este incoerentă.
2. S-a solicitat de la dispeceratul Serviciului Județean de Ambulanță numărul de telefon de la
care a fost cerut echipajul de ambulanță. La acest număr de telefon a răspuns chiar nepotul
pacientei care a decla rat că nu are de dat informații și că familia doamnei I.P din care și el
făcea parte a luat decizia de a o trimite pe I.P la spital pentru ca ulterior tot spitalul să facă
demersurile pentru internarea pacientei într -un cămin bătrâni. A mai subliniat faptu l că
familia nu poate să o îngrijească, deoarece nu are mijloacele materiale și nici timp pentru
acest lucru.
3. Am luat telefonic legătura cu Serviciul de Asistență Socială din cadrul Primăriei Florești
și l-am informat pe asistentul social cu privire la s ituația apărută. Acesta s -a deplasat la
domiciliul pacientei unde familia acesteia s -a arătat recalcitrantă și s -a declinat orice
răspundere vizavi de pacientă.
4. Ulterior împreună cu asistentul social de serviciu am redactat adrese scrise către Direcția
Generală de Asistență Socială Cluj și Direcția de Asistență Socială și Medicală din cadrul
Primăriei Cluj Napoca, în care am prezentat situația pacientei.
5. Având în vedere situația pacientei până la urmă s -a luat în privința ei măsura internării într –
un cămi n pentru persoane vârstnice din subordinea Direcției Generale de Asistență
Socială, deoarece Primăria Florești și Direcția de Asistență Socială și Medicală nu aveau
în subordine asemenea cămine. Cele două instituții au putut oferi numai servicii care țin de
îngrijirea pacientei la domiciliu, ori în plan obiectiv pacienta nu mai era dorită de rude nici
măcar în calitate de colocatară motiv pentru care s -a impus ca măsură instituționalizarea în
regim de urgență.

Page | 44

Săptămâna numărul 2
10.2 Studiu de caz și intervenția cazului numărul 2

Nume și prenume: P.R
Sex: Masculin
Vârsta: 67 de ani
Informații medicale cu privire la pacient:
În urma evaluării din punct de vedere medical al pacientului au reieșit următoarele:
1. Pacientul avea ambele membre inferioare amputate
2. Erau vizibile semne de neglijare a igienei personale
3. Prezenta forme de deshidratare

Page | 45
4. Suferea de mai mult timp de un ne oplasm care a determinat anumite manifestări secundare,
respectiv o plagă infectată la nivelul feței.
Informații sociale cu privire la pacient:
În vederea realizării unei evaluări inițiale a pacientului s -a făcut intervievarea persoanelor care
l-au adus pe pacient în Serviciul de Urgență și a pacientului și au reieșit următoarele:
1. Pacientul ca membru al familiei mai are un singur fiu care s -a stabilit împreună cu familia
în străinătate și de mai mult timp nu ține legătura cu pacientul
2. Pacientul locuiește în podul unui imobil unde până în anul 2016 în proprietate un
apartament cu o cameră, dar pe care l -a pierdut, deoarece nu și -a achitat pe mai mulți ani
cheltuielile de întreținere cu toate că beneficia lunar de o pensie destul de mare în cuantum
de 2600 lei fiind cadru al armatei
3. Din informațiile obținute de la administratorul imobilului în care locuia pacientul a reieșit
că acesta consuma cantități mari de alcool și până nu de mult a fost împătimit jucător de
jocuri de noroc motiv p entru care nu -i ajungeau veniturile pentru a se întreține.
4. Chiar dacă pacientul la momentul în care a fost adus în Serviciul de Urgență nu prezenta o
urgență medicală administratorul imobilului și alți locatari din bloc l -au adus pe numitul
P.R la spital dorind ca acesta să fie internat într -un cămin.

Ca urmare a evaluării pacientului din punct de vedere medical și social și a realizării
evaluării inițiale s -au luat următoarele măsuri pentru acesta:
1. Pacientul era o persoană vulnerabilă prin faptul că a vea anumite patologii cornice care
necesitau îngrijire, nu avea adăpost și locuia în condiții improprii care nu -I permiteau
să-și mențină igiena personală
2. Având în vedere faptul că pacientul avea un venit lunar destul de bun serviciile sociale
publice la care am apelat pentru ajutoarea sa ne -au recomandat să facem demersuri în
rețeaua de servicii private

Page | 46
3. Am desfășurat activități de consiliere a pacientului deoarece acesta într -o primă fază
nu a dorit să fie instituționalizat având anumite prejudecăți de stul de consolidate față
de căminele pentru vârstnici
4. Pacientul după ce i s -au pus în vedere situația dificilă în care se află a acceptat să fie
instituționalizat
5. S-au făcut demersurile pentru găsirea unui cămin pentru persoane vârstnice din
domeniul privat ale căror servicii să fie cât mai aproape de necesitățile pacientului. A
fost identificat căminul pentru persoane vârstnice din comuna Chesău, județul Cluj.
Pacientul a fost preluat de către acest cămin contra sumei de 1700 lei pe lună pe care
pacientul urma să îi plătească pentru serviciile acordate. Pentru realizarea acestei
referiri a fost luat în mod obligatoriu consimțământul scris al pacientului mai ales că în
urma consultului psihiatric a reieșit că nu are probleme psihiatrice.

Săptămâna numărul 3
10.3 Studiu de caz și intervenția cazului numărul 3

Nume și prenume: P.I
Sex: Feminin
Vârsta: 79
Domiciliu: Municipiul Cluj
Informații medicale cu privire la pacientă:

Page | 47
Din informațiile necesare care s -au obținut de la aparținători( care au prezentat și
documentația medicală aferentă) reiese că pacienta de aproape 3 ani a fost diagnosticată cu un
neoplasm la nivelul intestinului gros. Ulterior intervenției chirurgicale starea acesteia s -a deteriorat
semnalându -se metastaze atât la plămâni cât și la nivelul oaselor. Paciente a devenit astfel
nedeplasabilă neputând să -și asigure singură necesitățile depinzând în totalitate de îngrijirile date
de aparținători și de alte persoane calificate angajate în acest sens.
Ca urmare a investigațiilor medicale care s -au făcut în serviciul de urgență a reieșit că
pacienta nu era o urgență medicală necesitând îngr ijiri la domiciliu sau într -o instituție medicală
destinată persoanelor care sunt în stare terminală.
Informații sociale privind pacienta:
Aceasta locuia pe raza municipiului Cluj Napoca într -un apartament cu trei camera,
împreună cu fiica ei, ginerele ș i cei doi copii ai acestora. Membrii familiei au declarat că au locuri
de muncă solicitante și au ajuns în situația în care nu mai pot avea grijă de pacientă solicitând
sprijin în acest sens.
În urma realizării evaluării inițiale a pacientei s -a tras conc luzia că acesta nu poate fi
îngrijită la domiciliu și necesită internarea într -o instituție de profil care prin îngrijirile acordate va
putea face acceptabilă viața pacientei până la momentul decesului atenuând disconfortul pe care îl
provoacă manifestăril e bolii. Fiind un caz terminal pacienta nu a putut fi internată pe o secție de
spital cu profil oncologic din sectorul public astfel s -a luat legătura cu reprezentanții Centrului de
îngrijiri paliative Sfântul Nectarie din Cluj Napoca care au acceptat -o. s-a realizat consilierea
aparținătorilor pacientei cu privire la modul în care trebuie să procedeze pentru a depune toate
diligentele necesare internării pacientei în acest centru.

Page | 48

Săptămâna numărul 4
10.4 Studiu de caz și intervenția cazului numărul 4

Nume și prenume: I.L
Sex: Feminin
Vârsta: 63 de ani
Domiciliu: cămin de vârstnici
Informații medicale privind pacienta:

Page | 49
Ca urmare a evaluării și consultațiilor medicale făcute s -a stabilit că acesta prezintă forme
evidente de neglijare, de îngrijire necorespunzătoare , escare suprainfectate la nivelul posterior
fiind într -o situație de sepsis.
Informații sociale referitoar e la pacientă:
1. Aceasta a fost internată în căminul respectiv deoarece nuna putut să trăiască fără îngrijire
permanentă ca urmare a mai multor accidente vasculare pe care le -a suferit
Aparținătorii pacientei care erau cu toții stabiliți în străinătate au luat decizia internării pacientei
într-un cămin pentru persoane vârstnice privat, pentru serviciile oferite plăteau o sumă de 2500
lei lunar.
Tipul acestui caz este acela de persoană vulnerabilă care este supusă abuzului prin
neîngrijire și neglijare a chiar de către un serviciu care oferă servicii de îngrijire. În acest sens s -a
luat legătura cu reprezentanții căminului care nu au putut da informații satisfăcătoare despre modul
în care pacienta a putut ajunge în starea amintită. Mai mult au susținut c a escarele pe care le avea
pacienta provin probabil de la modul în care aceasta a fost transportată cu salvarea spre serviciul
de urgență. S -au cerut de la reprezentanții căminului date cu privire la aparținătorii pacientei pe
care aceștia au acceptat să le furnizeze. S -a luat legătura telefonic cu nepotul pacientei care
locuiește în Spania și i s -a expus situația.
În vederea rezolvării situației pacientei s -au desfășurat următoarele activități:
1. Au fost anunțate organele de poliție cu privire la situația pacientei care prin îngrijirile
de proastă calitate primite în cămin îi era practic pusă viața în pericol
2. Medicii din cadrul serviciului de urgență au solicitat un consult medico -legal deoarece
pe lângă semnele de neglijare amintite prezintă vânătăi și echimoze care puteau să apăra
prin lovirea sau trântire pacientei
3. Situația a fost adusă la cunoștință prin adresa scrisă organelor din cadrul Direcției de
Muncă, care se ocupă de monitorizarea, con trolul și acreditarea serviciilor sociale.
Înspectorii din cadrul acestei direcții s -au deplasat la serviciul de urgență pentru a
constata cele întâmplate pentru ca ulterior să verifice căminul de bătrâni în cauză cu

Page | 50
privire la modul în care se achita de s erviciile pentru care a fost acreditat în raport cu
beneficiarii
4. Nepotul pacientei a fost consiliat cu privire la modul în care poate prevala de
prevederile contractului de îngrijire pe care l -a încheiat cu căminul de bătrâni pentru a
putea obține repar area prejudiciilor propuse pacientei.
5. Pacienta ulterior a fost internată pe o secție de spital dar din cauza faptului că starea ei
a fost agravată de septicemia pe care o avea aceasta a decedat în scurt timp de la
internare.

Săptămâna numărul 5
10.5 Studiul de caz și intervenția cazului numărul 5
Nume și prenume: I.M
Sex: Feminin
Vârsta: 36 de ani
Domiciliu: Cojocna, Județul Cluj
Informații medicale cu privire la pacientă:

Page | 51
Aceasta a declarat că a avenit în Serviciul de Urgență deoarece a fost agresată de soțul ei.
Întradevăr prezenta numeroase echimoze pe suprafața corpului și urme de lovituri la nivelul feței
pentru care a priit îngrijirile medicale corespunzătoare.
Informații sociale privind pacienta:
Prin intervievarea acesteia s -au putut obține următoarele informații:
1. Era căsătorită de aproximativ 10 ani, era casnică și avea doi copii minori, nu avea venituri
și nici proprietate
2. Soțul ei lucra în agricultură fiind un mare consumator de băuturi alcoolice, ori de câte ori
ajungea în stare de ebrietate făcea scandal repr oșând soției că ar avea alte relații cu diverși
bărbați din satul în care locuiesc
3. Pacienta locuia împreună cu soțul ei într -o casă dotată cu anexe de gospodărie din comuna
Cojocna, Județul Cluj
Împreună cu asistentul social de serviciu am realizat evalu area inițială a pacientei
identificate cu următoarele probleme:
1. Aceasta era o persoană aflată în starea de vulnerabilitate aflându -se într -o stare de
dependență materială față de soț care se manifesta violent agresând -o
2. Era prezent riscul abuzării copii lor cel puțin din punct de vedere emoțional de către soț,
pacienta avea nevoie de suport și protecție fiindu -i practic teamă să se întoarcă de
domiciliul din cauza comportamentului agresiv al soțului
3. Pacienta nefiind de origine din județul Cluj nu avea ru de sau alte persoane care să -i acorde
suport și sprijin de nici un punct de vedere
4. Copii pacientei au rămas în casa soțului aflat în starea de ebrietate
În această situație s -au făcut următoarele demersuri:
1. Cazul a fost semnalat poliției din Cluj Napoca în conformitate cu procedurile pe care le are
Serviciul de Urgență vizavi de situațiile în care se produc agresiuni

Page | 52
2. A fost de asemenea sesizată și Direcția Generală de Asistență Socială Cluj cu privire la
situația pacientei și riscul la care sunt expuși copii prin faptul că rămân în grija unei
persoane care comite acte iresponsabile ori de câte ori consumă alcool
3. Reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială Cluj pentru rezolvarea acestui caz
au avi zat primirea pacientei într -un centru pentru persoanele care sunt victime ale violenței
domestice și abuzului.
Pacienta a fost de acord cu acest lucru.

Săptămâna numărul 6
10.6 Studiul de caz și intervenția cazului numărul 6
Nume și prenume: V.R
Sex: Masculin
Vârsta: 48 de ani
Domiciliu: Dumbrava, județul Bihor
Informații medicale cu privire la pacient:

Page | 53
În investigațiile medicale s -a constatat că pacientul mu are problem de sănătate
semni ficative. Prezenta obezitate și o ușoară mărire a tensiunii arteriale. Cu toate acestea pacientul
a acuzat dureri puternici la membrele inferioare spunând că nu se poate mobiliza corespunzător.
Factorii care ar fi putut determina apariția acestor dureri e rau de ordin reumaic din cauză că
pacientul a trăit mult timp în condiții improprii fiind expus la frig.
Informații sociale cu privire la pacient:
Pacientul era de origine din localitatea Dumbrava din județul Cluj, în urma cu aproape cinci
ani acesta a divorțat, soția și cei trei copii mutându -se ulterior în Oradea. Banii pe care pacientul
i-a obținut de pe urma partajului au fost cheltuiți în mod nechibzuit mai mult pe băuturi alcoolice.
Pacientul din cauza modului în care a ales să trăiască a ajuns pe stradă neavând nici un fel de sursă
de venit. În această situație asistenții sociali din cadrul Primăriei Dâmbovița i -au facilitat
pacientului accesul la serviciile unui adăpost privat de pe raza localității. Aici pacientului i -au fost
oferite pe parcurs ul a doi ani de zile servicii sociale ce cuprindeau suport, acordare de adăpost,
hrană și îmbrăcăminte, asistare în vederea reducerii sau întreruperii consumului de alcool. Cu toate
acestea pacientul a ajuns în situația de conflict cu anumite persoane din centru și ulterior a părăsit
centrul pe proprie răspundere. A venit ulterior în Cluj unde a trăit pe stradă din cerșit consumând
alcool sub formă spirtului sanitar pe care îl cumpăra de la farmacie.
S-a efectuat evaluarea inițială a cazului și s -a apreci at că pacientul are nevoie de următoarele
servicii:
1. Servicii care temporar să -i ofere hrană, adăpost și îmbrăcăminte, posibilitatea de a -și
asigura igiena personală
2. Accesul la servicii de suport și consiliere vizavi de problema pe care o are cu consumul de
alcool
3. S-a luat legătura cu asistenții sociali din cadrul Primăriei Dumbrava care ne -au asigurat de
acordarea unui sprijin pentru rezolvarea cazului, singura pro blemă fiind repatrierea
pacientului. Asistenții sociali amintiți au luat legătura cu reprezentanții centrului la care a
locuit pacientul, iar aceștia au fost de acord să -l reprimească pe pacient.

Page | 54

Săptămâna numărul 7
10.7 Studiul de caz și intervenția cazului numărul 7

Nume și prenume: I.C
Sex: Masculin
Vârsta: 39 de ani
Domiciliu : Cartierul Grigorescu
Informații medicale cu privire la pacient:

Page | 55
La momentul venirii în Serviciul de Urgență avea o stare de sănătate destul de alterată din
cauza modului de viață pe lângă acestea prezintă degerături la membrele inferioare.
Informații sociale cu privire la pacient :
Până în anul 2004 I.C a locuit împr eună cu părinții lui în cartierul Mănăștur din Cluj
Napoca, având meseria de finisor la fabrica Metalul Roșu. În toamna anului 2004 mama acestuia
a decedat din cauza unei boli incurabile de care suferea de mai mulți ani. Suferința și ulterior
decesul mamei l-a marcat emoțional pe I.C care a început să consume tot mai des băuturi alcoolice.
În anul 2014 tatăl lui I.C a hotărât să se recăsătorească din nou, motiv pentru care a vândut de
comun acord cu fiul apartamentul cu patru camere în care locuiau. Din ban ii obținuți ia cumpărat
lui I.C o garsonieră în care acesta urma să trăiască singur. Tatăl lui I.C din diferența de bani rămasă
de pe urma cumpărării garsonierei împreună cu persoana cu care acesta s -a căsătorit și -a
achiziționat o casă localizată în carti erul Grigorescu. I.C după ce a rămas singur a continuat să
consume tot mai mult alcool și din această cauză în anul 2015 a fost dat afară din serviciu.
Nemaiavând surse de venit suficiente și refuzând să -și găsească un loc de muncă, I.C pentru a -și
menține patima legată de consumul de consumul băuturilor alcoolice a cerut bani cu împrumut de
la niște cămătari girând astfel garsoniera proprietate personală. În luna Ianuarie a anului 2016 și -a
pierdut garsoniera ajungând să locuiască efectiv pe stradă sau în casa scărilor blocului unde a avut
garsoniera. A ajuns să trăiască din cerșit și din mila foștilor vecini îi dădeau alimente și îi mai
permiteau uneori să le folosească baia pentru a se spăla. Cu toate acestea I.C nu a reușit să -ți
stăpânească dorința de a consuma alcool în exces, iar din banii cerșiți își procura din farmacii alcool
sanitar pe care îl consuma La fiecare prezentare a acestuia în Serviciul de
Urgență având în vedere situația în care se află i s -a propus să fie trimis la un adăpost al Primăr iei
pentru persoane care ajung să locuiască pe stradă, dar acesta a refuzat sub semnătură orice fel de
ajutor preferând să își continue vechiul mod de viață.
Pentru soluționarea cazului acestui caz împreună cu asistentul social din Serviciul de
Urgență a m desfășurat următoarele acțiuni: prin intermediul organelor locale( poliție) am reieșit să
obținem informații cu privire la I.C, inclusiv identificarea corectă a acestuia. Din informațiile
obținute a reieșit că acesta nu mai are nici un fel de venituri tr ăind pe stradă din activități de

Page | 56
cerșetorie. Problema cea mai importantă era că pacientul refuza orice fel de servicii de asistență
socială, de asemenea și internarea pe o secție de specialitate din cadrul Spitalului Județean. Din
cauza consumului de alco ol și a modului impropriu de viață pacientul avea un statut mintal alterat,
motiv pentru care chiar împotriva voinței acestuia a fost internat pe o secție a clinicii de Psihiatrie.
Ulterior tot prin intermediul poliției am reușit să luăm legătura cu tatăl pacientului pe care l -am
informat cu privire la situația acestuia. Tatăl pacientului a refuzat să -l ia la el acasă motivând că
nu are soluții pentru îngrijirea acestuia. În această situație tatăl a fost consiliat cu privire la punerea
sub interdicție a f iului întrucât acesta din cauza modului în care a ales să trăiască își pune în pericol
atât integritatea psihică cât și fizică ajungând până la urmă să își provoace moartea.
În urma informațiilor primite I.C a fost internat de tatăl său în Clinica de Ps ihiatrie de la
Borșa pe o perioadă mai îndelungată de timp.

Săptămâna numărul 8
10.8 Studiu de caz și intervenția cazului numărul 8

Nume și prenume: M.V
Sex: Feminin
Vârsta: 80 de ani
Informații privind starea medicală a pacientei:

Page | 57
Istoricul medical al doamnei M.V era unul destul de încărcat: infarct cerebral, hemiplegie
dreaptă, hipertensiune arterială sub tratament și un diabet zaharat de tipul 2. După evaluarea
gradului de depende nță a pacientei a reieșit că aceasta are nevoie de sprijin pentru efectuarea
următoarelor activități:
1. la alimentare în ceea ce presupune servirea mâncării și hrănirea propriu – zisă;
2. la deplasarea în interiorul propriei locuinței;
3. îndrumare și ajutor pentru a merge la toaletă.
Pacienta poate și fără ajutorul unei persoane să se îmbrace, dezbrace sau să se mobilizeze
parțial. Din punct de vedere al autonomiei sociale, pentru desfășu rarea unor activități gospodărești,
pentru efectuarea cumpărăturilor sau utilizarea mijloacelor de transport pacienta necesită ajutor
integral. Pentru a avea activități de socializare pacienta are nevoie de ajutor parțial. La nivelul
senzorial și psiho – afectiv pacienta prezintă coerență, nu avea probleme cu orientarea în timp și
spațiu. La acești indicatori se poate adăuga că din informațiile obținute de la aparținători pacienta
avea unele probleme comportamentale.
Informații sociale privind pacienta:
Conform evaluării sociale efectuate prin intervievarea pacientei și a aparținătorilor rezultă
că pacienta locuiește singură într -un apartament de bloc compus din două camere, bucătărie, baie
prevăzută cu duș, grup sanitar, centrală termică proprie, aflat la etajul trei, având acces la lift.
Pacienta este ajutată de familie pentru asigurarea hranei zilnice. Relațiile cu familia erau
bune fiind excluse astfel apariția unor forme de abuz și neglijare.
În vederea rezolvării acestui caz împreună cu asiste ntul social de serviciu am luat
următoarele măsuri: pacienta și aparținătorii acesteia au fost informați și consiliați despre serviciile
de îngrijire pe care le pot accesa și la care au dreptul. De asemenea pacienta împreună cu
aparținătorii au fost famili arizați cu privire la modul în care pot accesa serviciile de îngrijire la
domiciliu oferite de anumite instituții de îngrijire private, cheltuielile fiind parțial decontate de casa
de Asigurări Medicale.

Page | 58

Săptămâna numărul 9
10.9 Studiul de caz și intervenția cazului numărul 9

Nume și prenume: U.M și U.V
Sex: Feminin
Vârsta: 94 de ani respective 67 de ani
Informații medicale privind pacientele:

Page | 59
Din informațiile obținute de la echipajul SMURD care s -au deplasat la fața locului și care
au fost nevoiți să forțeze ușa de la apartamentul celor două a reieșit că trăiau în condiții neigienice
și improprii pentru o viață normală. În urma investigațiilor medicale s -a constatat că pacientele
din punct de vedere medical nu au probleme grave de sănătate, dar nu se pot îngriji singure. Au
prezentat forma de deshidratare care u fost corectat prin administrarea de lichid perfuzabil.
Doamna U.M din cauza vâ rstei înaintate nu se putea deplasa și prezenta o formă accentuată de
demență, iar fiica acesteia avea probleme de vedere grave din cauza unei cataracte la ambii ochii
pe care a refuzat să o trateze și care s -a agravat ducând la pierderea aproape completă a vederii.
Din punct de vedere medical cele două paciente nu necesită internare pe o secție de specialitate,
existând posibilitatea de a se trata la domiciliu.
Informații sociale cu privire la paciente:
Din punct de vedere social cazul celor două repr ezintă o problemă, deoarece erau în
imposibilitatea de a se îngriji singure, iar dacă ar fi fost duse la domiciliu le -ar fi fost pusă în pericol
integritatea fizică și psihică. Din cercetările efectuate și cu ajutorul Poliției s -a constat că aceste
nu ave a aparținători. Doamna U.V a fost căsătorită, nu a avut copii, iar soțul dânsei a decedat
acum 12 ani. Cele două au fost ajutate de vecini și prietenii care le -au vizitat și în intervalul de
timp de aproape 9 zile cât au fost cazate în Serviciul de Urgen ță. Durata mare de timp pe care cele
două au petrecut -o în Serviciul de Urgență s –a datorat faptului că nu au fost găsite resurse pentru
rezolvarea acestei situații.
Pentru rezolvarea situației celor două paciente prezentată în situația studiul de caz s -au
derulat următoarele acțiuni:
1. S-au purtat discuții cu medicii din Serviciul de Urgență în vederea rezolvării unei
internări celor două paciente pe secție de geriatrie din rețeaua de spitale din Cluj
Napoca, pentru a evita staționarea acestora pe o perio adă îndelungată de timp în
Serviciul de Urgență. cu toate acestea cele două paciente nu au putut fi internate,
deoarece nu prezentau probleme medicale care să necesite o internare de urgență.
Accederea la secțiile de geriatrie se putea face numai print -o programare prealabilă.

Page | 60
2. Din informațiile suplimentare obținute cu privire la cele două paciente a rezultat că o
perioadă de timp au mai ajutate în vederea satisfacerii unor nevoi instrumentale de către
Asociația Femeilor Ortodoxe din Cluj Napoca. Reprezen tanta acestei asociații a
confirmat faptul că cele două paciente au fost beneficiare a serviciilor oferite de către
aceasta asociație, numai că pachetul lor de servicii nu oferă servicii de îngrijire
permanentă la domiciliu, neavând acreditare în acest se ns.
3. Cazul a fost sesizat telefonic și prin adresă scrisă Direcției Generale de Asistență
Socială și Direcția de Asistență Socială și Medicală de pe lângă Primăria Cluj Napoca.
Ambele sesizări nu au primit un răspuns mulțumitor. Reprezentanții Direcției G enerale
de Asistență Socială Cluj considerau că cele două paciente nu necesită instituționalizare
în unul dintre căminele pentru vârstnici pe care le au în proprietate și au venit lunar
garantat suficient de mare pentru a se putea întreține. Direcția de As istență Socială și
Medicală din subordinea Primăriei Cluj Napoca a răspuns prin reprezentanții ei că nu
dețin în subordine servicii care rezolva probleme celor două paciente. Având în vedere
această situație împreună cu asistentul social din Serviciul de Urgență am apelat la
rețeaua privată de cămine pentru vârstnici. Cu acordul celor două paciente acestea au
fost referite spre îngrijire unui cămin pentru vârstnici de pe raza municipiului Cluj
Napoca.

Săptămâna numărul 10
10.10 Studiu de caz și intervenția cazului numărul 10
Nume și prenume: V.I
Sex: Masculin
Vârsta: 48 de ani
Informații medicale privind pacientul:

Page | 61
Acesta avea febră și dureri la nivelul membrelor inferioare. În urma investigațiilor medicale
s-a constat că cel mai probabil din cauza modului în care trăia pacientul a dobândit o infecție severă
la unul dintre membrele inferioare care acum prezintă și semne de cangrenare. Se impunea
amputarea piciorului c/t mai repede, deoarece pacientul era și febril. Ulterior pa cientul care nu era
asigurat din punct de vedere medical a fost internat pe o secție de chirurgie vasculară în vederea
amputării membrului.
Informații sociale privind pacientul:
Din informațiile obținute de la pacient și de la persoanele care l -au adus am aflat că acesta
s-a născut în Bacău ți a locuit acolo până în anul 2014 când a divorțat de soție, iar în urma partajului
a fost vândut apartamentul proprietate comună. Banii pe c are i-a obținut în urma partajului i -a
cheltuit în scurt timp rămânând fără nici o sursă de venit. Cei doi fi ai pacientului ambii căsătoriți
s-au stabilit cu familiile în Spania și nu țineau legătura cu acesta. Soția pacientului era implicată
într-o relaț ie de concubinaj și locuia într -o comună din proximitatea Bacăului. În vara anului 2015
V.I a decis să vină la Cluj pentru a căuta un loc de muncă. Aici din cauza lipsei unei calificări a
găsit de lucru într -o comună apropiată de Cluj la niște persoane în stărite. Acesta lucra în
gospodăria acestora, în schimbul muncii prestate aceștia îi ofereau hrană, îmbrăcăminte, cazare în
una dintre anexele gospodăriei și anumite sume de bani pe care pacientul îi cheltuia mai mult pe
băuturi alcoolice și țigări. Per soanele care l -au angajat pe pacient nu i -au făcut act de identitate în
comuna de reședință a pacientului.
Pentru rezolvarea acestui caz s -au luat următoarele măsuri:
1. Am identificat nevoile pe care pacientul le va avea atunci când va fi externat din spi tal.
Acesta avea nevoie de îngrijire și refacere post operatorie, avea nevoie și de un loc
corespunzător unde să locuiască;
2. S-a luat legătura cu Direcția de Asistență Socială și Medicală de pe lângă Primăria
Municipiului Cluj Napoca. Pe reprezentanții ac estui serviciu i -am pus la curent cu privire
situația lui V.I. Ulterior împreună cu asistentul social de serviciu am redactat să o adresă
oficială prin care era sesizată situația domnului V.I. Având în vedere că domnul V.I nu
avea reședință în municipiul Cluj Napoca, Direcția Socială și Medicală și -a declinat

Page | 62
răspunderea vizavi de preluarea și rezolvarea acestui caz, motivând că sunt resurse numai
pentru cazurile sociale care locuiesc cu forme legale pe raza municipiului. Situația a putut
fi rezolvată c u ajutorul Centrului de Permanență de pe strada Oașului numărul 298 din Cluj
Napoca. Serviciul de asistență socială din cadrul acestui centru a acceptat să preia cazul
domnului V.I și să îi acorde cazare și îngrijiri post internare. De asemenea sau angajat să
ia legătura cu reprezentanții Direcției de Asistență Socială și Medicală din subordinea
Primăriei Bacău în vederea referiri cazului spre acest serviciu care urma să preia rezolvarea
problemei socio -medicale a domnului V.I.

Săptămâna numărul 11
10.11 Studiu de caz și intervenția cazului numărul 11

Nume si prenume: G.S
Gen : masculin
Vârsta: 21 de ani

Page | 63
Acesta a fost adus de către un echipaj de Ambulanță în Serviciul de Urgență. Serviciul
județean de Ambulanță a fost sol icitat de către niște trecători care l -au văzut pe pacient prăbușit
lângă scările unei biserici din zona centrală a orașului.
Informații medicale despre pacient:
în urma investigațiilor medicale s -a stabilit că pacientul a consumat alcool, prezenta sem en
evidente de neîngrijire , deshidratare și a unei alimentații deficitare. Pacientul figura în baza de
date a spitalului cu numeroase prezentări la secția de psihiatrie fiind cu boli neuropsihiatrice
cornice( epidepsie și schizofrenie). –
Informații soci ale cu privire la pacient:
Pacientul a locuit până la vârsta de 19 ani împreună cu mama care la rândul ei suferea de
unele afecțiuni neuropsihiatrice fiind sub tratament medical. Atât mama cât și copilul se aflau în
evidența D.G.A.S.P.C Cluj fiind încadrați în grad de handicap cu i ndemnizație. Pe fondul
deteriorării relației dintre mama și pacient acesta din urmă a fost dat afară din casă ajungând să
locuiască pe stradă. Trăia din indemnizația de persoană cu handicap și de pe urma unor servicii pe
care le făcea muncind ca zilier pen tru diverse persoane.
Pacientul se afla în evidența Direcției de Asistență Socială și Medicală din subordinea
Primăriei Municipiului Cluj Napoca, însă refuză sprijinul acordat prin asistenții sociali din cadrul
acestei instituții. A refuzat să se cazeze în adăposturile din subordinea Primăriei preferând să
locuiască pe stradă fiind într -o relație de concubinaj cu o femeie în vârstă de 43 de ani de etnie
rromă, ambii consumând alcool și alte substanțe care provoacă dependență.
Împreună cu asistentul socia l din cadrul Serviciului de Urgență am realizat evaluarea
inițială a pacientului identificând următoarele nevoi pe care acesta le are, și anume:
1. Suport
2. Un adăpost corespunzător
3. Hrană și îmbrăcăminte
4. Servicii medicale și de îngrijire conform patologiei prezentate

Page | 64
5. Scoaterea pacientului din mediul necorespunzător în care se afla și care îi putea
accentua starea de vulnerabilitate mergând la o excluziune totală din societate.
Pacientul a fost internat pe o secție de psihiatrie a spitalului, foaia medicală a pacientului fiind
însoțită și de evaluarea inițială realizată pentru ca ulterior asistentul social de pe secția de psihiatrie
să poată face referirea pacientului către serviciul care să -i poată ofer i suport și îngrijiri.

Săptămâna numărul 12
10.12 Studiu de caz și intervenția cazului 12

Nume și prenume M.F

Page | 65
Genul: Masculin
Vârsta 47 de ani
Acesta a fost adus în Serviciul de Urgență de către un echipaj al Serviciului Județean de
Ambulanță. Motivul pentru care a fost adus în Serviciul de Urgență este acela că a fost găsit
prăbușit în stradă.
Informații medicale cu privire la pacient:
Ca urma re a investigațiilor medicale efectuate s -a constatat că pacientul este în stare de
sevraj pe lângă acesta prezenta simptome specifice persoanelor care suferă de epilepsie.
Informații sociale despre pacient:
Din intervievarea pacientului am putut obține următoarele informații:
1. Nu avea un loc de muncă, ultima dată a lucrat ca agent de pază dar din cauza consumului
de alcool și -a pierdut locul de muncă;
2. Era o persoană dependentă de alcool, acesta nu a încercat niciodată să își trateze această
dependență;
3. Avea domiciliul pe raza municipiului Cluj, era căsătorit și avea doi copii o fată de 17 ani
și un băiat de 21 de ani;
4. Din cauză că era un mare consumator de alcool relațiile cu familia s -au deteriorat și pentru
că avea neînțelegeri cu familia și copii a u preferat să plece de acasă ajungând să locuiască
pe stradă sau în adăposturi de noapte de pe raza municipiului Cluj Napoca;
5. Nu avea surse de venit, lucra ocazional ca ziler, ultima dată fiind angajat ca om de serviciu
la un dezvoltator imobiliar care avea mai multe blocuri fără locatari , unde M.F făcea
curățenie și pază.
Pentru rezolvarea cazului împreună cu asistentul socia l de serviciu am luat următoarele măsuri:
1. Cu ajutorul organelor de poliție am identificat pacientul
2. S-a luat legătura cu patronul firmei de construcții la care lucra pacientul.

Page | 66
3. Cu ajutorul organelor de poliție s -a luat legătura cu aparținătorii pacien tului care au venit
la spital
În urma discuțiilor purtate cu membrii familiei pacientului aceștia au fost de acord să -l
primească pe pacient în domiciliul spunând că nu ei au fost aceia care l -au obligat să părăsească
domiciliul. De asemenea membrii famil iei au acceptat să -i ofere suport pacientului pentru
rezolvarea problemelor pe care le punea dependența de alcool. În acest sens s -a făcut consilierea
pacientului care a acceptat să fie internat pe o secție de psihiatrie în vederea unei cure de
detoxificar e pentru ca ulterior să ceară serviciile unei instituții care oferă servicii de consiliere și
suport celor cu dependență de alcool. Pentru aceasta am solicitat sprijinul unor activități de la
Sfântul Dimitrie Basarabov instituție care desfășoară programe pentru persoanele care au diverse
dependențe. Reprezentanții acestei instituții s -au deplasat la Serviciul de Urgență au stat de vorbă
cu pacientul și cu membrii familiei acestuia, urmând să -l mai viziteze și în perioada în care v -a sta
internat la psihia trie.

IV. Concluzii sintetice de ansamblu și recomandări de ordin aplicativ
Capitolul 11 Concluzii finale și recomandări
11.1 Concluzii finale
Serviciile de asistență social din componenta Unităților de Primire a Urgențelor Medicale
au o importanță deosebită vizavi de depistarea situațiilor de urgență socială existente. De asemenea
au un rol important în soluționarea problemelor pe care le pun apariția unor forme de

Page | 67
vulnerabilitate în rândul persoanelor care din anumite motive de sănătate apelează la serviciile
medicale.
Serviciile de asistență socială cu caracter primar prezente în Unitățile de Primire a
Urgențelor Medicale reprezintă o cale prin care persoanele vulnerabile și cele care au probleme
sociale pot fi referite spre instituțiile private sau publice acre oferă servicii specializate de asistență
socială. Tot prin intermediul serviciilor de asistență socială din cadrul serviciilor de urgență pot fi
depistate noi categorii de vulnerabilități sociale și astfel poate fi împiedicată și prevenită situația
de marginalizare socială. În contextul mediului spitalicesc serviciile de asistență socială au un rol
binevenit. Prin activitatea asisten tului social la nivelul acestor servicii se poate realiza o comunitate
mai bună între personalul medical pacienții, aparținătorii sau reprezentanții legali ai acestora. Se
pot pune în evidență mult mai bine nevoile și așteptările beneficiarilor vizavi de a numite servicii
care le sunt oferite. În contextul îmbătrânirii o mare parte a populației prin aceste servicii de
asistență socială se poate acorda o atenție tot mai mare categoriei persoanelor vârstnice și elabora
programe în vederea satisfacerii nevoilo r tot mi diverse ale acestei categorii de persoane.
Persoanele care consumă substanțe care creează dependențe cum ar fi alcoolul și drogurile prin
intermediul serviciilor de asistență socială din Unitățile de Primire a Urgențelor Medicale pot fi
depistate din timp acordându -li-se consiliere. Persoanele aflate în situații de dependență față de
consumul de alcool sau droguri pot fi referite către serviciile destinate problemelor de acest fel.
Pacienții care au nevoie de informați cu privire la drepturile pe care le au precum și informații cu
privire la instituțiile care i -ar putea da ajutor pentru rezolvarea unor probleme pot apela cu
încredere la aceste servicii.
11.2 Recomandări
Pentru îmbunătățirea rezultatelor obținute prin activitatea serviciilor de a sistență socială
din cadrul Unităților de Primire a Urgențelor Medicale propun următoarele :
1. Elaborarea de proceduri unice pe țară cu privire la modul de acțiune al asistentului social
prezent în aceste servicii
2. Îmbunătățirea modului în care aceste s ervicii fac informarea respectiv modernizarea
acestuia prin tipărirea de pliante tematice care să fie puse la dispoziția publicului în sălile
de așteptare pentru aparținători

Page | 68
3. Elaborarea unui act normativ care să completeze cel existent cu privire la asi stența socială
în Unitățile de Primire a Urgențelor Medicale care să cuprindă și noile realități care nu
există în lege
4. Efectuarea de cursuri de pregătire în domeniul comunicării de către asistenți sociali
prezenți în serviciile de urgență aceștia având nu de puține ori rolul de mediatori între
conflictele care apar între pacienți, aparținători sau reprezentanții legali ai acestora cu
personalul medical.
5. Serviciile sociale din aceste unități medicale pot construi un garant un ce privește
respectarea drepturilor pacientului. În acest sens propun ca asistenții sociali din serviciile
medicale de urgență să facă demersuri pentr u sensibilizarea cadrelor medicale vizavi de
cunoașterea și respectarea acestor drepturi.
6. Încheierea unor parteneriate și a unor convenții de colaborarea cu instituțiile publice și
private care să faciliteze accesul pacientului la serviciile sociale de ca re au nevoi

V. Bibliografie
1. Bulgaru Maria, Metode și tehnici în Asistență Socială, Chișinău -2002
2. Dragomir, Valentina, Precizări conceptuale privind sărăcia, marginalizarea,excluziunea și
incluziunea socială, în Revista de Asistență Socială, nr.6, Ed. Facultății de Asistență
Socială București
3. Dumitrașcu, Hanibal , 2006, Teoria și practica consilierii, Universitatea din București
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Suport de curs
4. F. Mănoiu, V. Epureanu, Asistența Socială în România, Ed. All, București, 1997

Page | 69
5. Gârdeleanu, Daniela, Vulnerabilitatea vârstei a treia. Aspecte teoretico -practice în Vasile
Miftode, Populații vulnerabile și fenomene de automarginalizare. Strategii de intervenție,
Ed. Lumen, Iași, 2002.
6. Hatos,Aadrian, Analiza nevoilor în Catălin Zamfir și Simona Stănescu, Enciclopedia
dezvoltării sociale, Ed. Polirom, Iași, 2007
7. Karla Krogsrud Miley, Michael O’Melia, Brenda Dubois,, Practica asistenței sociale”
Editura Polirom, Bucure;ti 2006
8. Legea nr. 116 din 15 martie 2002 privind prevenirea ;i combaterea marginalizării sociale,
Monitorul Oficial nr. 193 din 21 martie 2002
9. Miftod e Vasile Populații vulnerabile și fenomene de automarginalizare, Editura Lumen,
Iași, 2002
10. Miftode Vasile, Teorie și metodă în asistența socială, Editura Fundației Axis, Iași, 1995
11. Neamțu, George Tratat de Asistență Socială, editura Polirom, 2003
12. Ordona nța Guvernului nr. 68/2003
13. Legea 515/2003 privind serviciile sociale
14. Ordonanța Guvernului nr. 68/2003, Art. 34
15. Hotărârea nr 539 din 9 iunie 2005
16. Legea nr. 217/2003 Art. 2 privind violența în familie
17. Legea nr. 17/2000

VI. Anexe
Anexa 1 Chestionar
1. Vârsta:
a) < 60 de ani;
b) 60 de ani;
c) 65 de ani;

Page | 70
d) > 75 de ani.
2. Sexul:
a) Feminin;
b) Masculin.
3. Sunteți informat cu privire la faptul că aveți dreptul la servicii sociale? a) Da;
b) Nu.
4. Știți despre existența serviciilor sociale?
a) Da;
b) Nu.
5. Știți ce sunt serviciile sociale?
a) Da;
b) Nu.
6. Dacă ați apelat în viața de zi cu zi la servicii sociale considerați că s -a respectat dreptul de
acces la acestea? a) Da;
b) Nu.
7. Sunteți informat cu privire la modul în care puteți accesa aceste servicii? a) Da;
b) Nu.
8. Cunoașteți sau puteți numi instituții c are pot oferii servicii sociale?
a) Da;
b) Nu.

9. Aveți cunoștință de dreptul dumneavoastră la informare?
a) Da;
b) Nu.
10. Până la momentul în care ați ajuns în Serviciul de Urgență ați mai beneficiat de servicii
sociale? a) Da;
b) Nu.
11. Aveți cunoștință cu privire la faptul că în Serviciile de Urgență Medicale există și servicii
de informare cu privire la drepturile dumneavoas tră sociale? a) Da;
b) Nu.

Page | 71
12. Aveți informații cu privire la faptul că în Serviciile de Urgență există persoane calificate
care vă pot acorda suport și asistare pentru rezolvarea problemelor sociale cu care vă
confruntați? a) Da;
b) Nu.
13. Aveți încredere în fap tul că dacă sunteți nevoit că apelați la anumite servicii pentru
rezolvarea problemelor de natură socială acestea vor fi satisfăcătoare? a) Da;
b) Nu.

Anexa 2 Ghid de interviu pentru cazurile sociale
Ghid de interviu pentru evaluarea și obținerea de informații de la pacienții care sunt cazuri
sociale sau prezintă vulnerabilitate socială din Unitățile de Primire a Urgențelor Medicale
Având în vedre d iversitatea cazurilor de persoane care au probleme sociale și prezintă
vulnerabilități sociale în cadrul interviurilor realizate se vor pune întrebări cu privire la:
1. Vârsta pacientului
2. Dacă are sau nu domiciliu
3. Daca are aparținători sau alți reprezentan ți legali
4. Ce surse de venit are persoana intervievată
5. Dacă are condiții pentru a se putea îngriji sau întreține sănătatea
6. Dacă a mai apelat la servicii sociale

Page | 72
7. Despre condițiile în care locuiește
8. Despre relația pe care o are cu familia, aparținătorii sau reprezentanții legali
9. Dacă a mai fost supus de către alte persoane la anumite forme de abuz
10. Despre modul în care ceilalți membrii și familiei relaționează între ei
11. Dacă este consumator de anumi te substanțe care pot produce dependența
12. Despre relațiile pe care le are cu vecinii sau prietenii
13. Poate fi invitat să -și expună propria problemă pe care o are

Anexa 3
Ghid de interviu pentru aparținători
Ghid de interviu pentru aparținători/ reprezentanți legali ai persoanelor care sunt cazuri
sociale sau reprezintă vulnerabilitate socială prezentă în Unitățile de Primire a Urgențelor
Pentru aparținători pacienților c are sunt cazuri sociale sau prezintă forme de vulnerabilitate
socială pe parcursul intervievării se vor pune întrebări cu referire la următoarele aspecte:
1. Dacă pacientul locuiește împreună cu ele
2. Aparținătorii vor fi rugați să furnizeze informații cu pr ivire la pacient ce țin de modul
de viață al acestuia, motivul pentru care a fost adus în serviciul de urgență, afecțiunile
pe care le are pacientul
3. Întrebări referitoare la venitul pacientului

Page | 73
4. Întrebări referitoare la modul în care se îngrijesc de pacie nt
5. Întrebări referitoare la modul în care pacientul se raportează la prieteni alte rude și în
general la mediul din care provine
6. Dacă pacientul a fost beneficiarul unor servicii sociale
7. Dacă pacientul beneficiază și în prezent de servicii sociale.

Anexa 4
Ghid de observație pentru identificarea cazurilor sociale sau a persoanelor aflate în
stare de vulnerabilitate socială în cadrul Serviciilor de Primire a Urgențelor
Asistentul social din cadrul Serviciilor de Primire a Urgențelor va av ea în vedere
următoarele aspecte în demersul pe care îl face pentru identificarea persoanelor care prezintă
vulnerabilități sociale sau sunt cazuri sociale:
1. Genul persoanei
2. Vârsta
3. Starea lui de îngrijire: îmbrăcăminte, igienă personală, starea de sănăta te
4. Modul în care comunică și se raportează la situația lui
5. Dacă are sau nu aparținători
6. Rețeaua de prieteni și cunoștințe
7. Ulterior internării dacă este căutată de prieteni, aparținători sau alți reprezentanți legali

Page | 74
8. Dacă are acte de identitate ( acestea trebuie să fie valabile), dacă are documente
medicale
9. Dacă are venituri suficiente
10. Dacă are domiciliul stabil
11. În situați a în care pacientul este îngrijit acasă sau în anumite instituții trebuie urmărit
modul în care pacientul este îngrijit și are sau nu un dosar cu istoricul medical
12. Pentru persoanele vârstnice aparținătorii trebuie sa dea informații mulțumitoare astfel
se pot semnala anumite situații de neglijare ale acestora
13. Comunitatea sau grupul din care pacientul face parte
14. Credințele și valorile spirituale ale pacientului
15. Dac acesta este consumator sau nu de substanțe care produc dependențe cum ar fi
alcool, drogur i etc.
16. Că este beneficiarul unor servicii sociale sau prestații sociale
17. Starea civilă a pacientului
18. Preocupările actuale ale pacientului și activitățile în care este implicat
19. Dacă frecventează anumite cluburi, grupuri sau alte locuri pentru petrecerea timpului
liber.