Asistenta Sociala In Cadrul Primariei din Mediul Rural Comuna Citcau, Judetul Cluj

CUPRINS

CAPITOLUL 1. ASISTENȚA SOCIALĂ-NOȚIUNI GENERALE

Pag

Introducere……………………………………………………………………………………4

1.1. Istoricul asistenței sociale……………………………………………………………….6

1.2. Cuvinte cheie…………………………………………………………………………………9

1.3 Funcții și caracteristici…………………………………………………………………..10

1.4. Misiunea și obiectivele asistenței sociale………………………………………..11

1.5. Nivele de intervenție ale asistenței sociale………………………………………11

1.6. Domenii de intervenție în asistența socială…………………………………….12

1.7. Forme ale asistenței sociale…………………………………………………………..12

1.8. Atribute ale asistenților sociali……………………………………………………..13

1.9. Fazele procesului de asistare………………………………………………………..13

1.10. Prestații și servicii în asistența socială…………………………………………15

1.10.1. Servicii sociale…………………………………………………………………………15

1.10.2. Prestațiile sociale…………………………………………………………………….16

1.11.Tipuri de nevoi in comunitate……………………………………………………..18

CAPITOLUL2. CERCETAREA EVALUATIVĂ

2.1 Evaluarea comunei Cîțcău, descrierea serviciului…………………………..20

2.2 Scopul și obiectivele cercetării……………………………………………………….22

2.3 Intrebări de cercetare……………………………………………………………………22

2.4 Metodologia cercetării…………………………………………………………………..23

2.4.1. Percepția oamenilor din satul Cîțcău………………………………………….24

2.5. Dificultăți și satisfacții ale asistentului social………………………………….25

2.6. Studii de caz…………………………………………………………………………………25

2.6.1. Studiu de caz 1-suspiciune de abuz………………………………………………25

2.6.2. Studiu de caz 2-persoana beneficiară de ASF și VMG…………………..26

2.6.3. Studiu de caz 3-persoana cu handicap………………………………………….27

2.6.4. Studiu de caz 4-abandon scolar, familie beneficiară de ASF………….28

2.6.5. Studiu de caz 5-abandon familial, familie beneficiară de ASF……….28

2.7.Analiza si interpretarea rezultatelor cercetării………………………………….29

2.8. Prezentarea concluziilor cercetării……………………………………………………31

CAPITOLUL 3. INTERVENȚIA PROPRIU-ZISĂ

3.1 Proiectarea intervenției……………………………………………………………………….32

3.2 Implementarea intervenției………………………………………………………………….33

3.3. Evaluarea finală…………………………………………………………………………………39

CONCLUZII………………………………………………………………………………………….42

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………….44

ANEXE………………………………………………………………………………………………….45

Introducere

Asistența socială reprezintă un ansamblu de instituții, măsuri, programe, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunităților, care sunt aflate în dificultate și care nu pot prin forțele proprii să-și realizeze un trai decent de viață, datorită problemelor de natură economică, socială, biologică, psihologică.

Datorită situației economice în care se află întreaga țară, numărul celor care au nevoie de asistență socială și în principal de prestații sociale este în continuă creștere.

Obiectivele principale ale asistenței sociale sunt de a sprijinii populația aflată în nevoie și de a-i oferi sprijinul pentru a obține condițiile necesare unui trai decent.

Prin această lucrare doresc să arăt importanta asistenței sociale și în primul rând rolul prestațiilor sociale în viața oamenilor care locuiesc în mediul rural, care prin forțele proprii nu reușesc să ducă un trai de viață decent.

Ca angajat al primăriei comunei Cîțcău, mi-am ales această temă dorind să ajut comunitatea și să subliniez principalele probleme cu care se confruntă zilnic majoritatea populației aflată în mediul rural.

Elaborarea unor măsuri de ajutorare la nivel local, nu se pot realiza fără informații care să fie cât mai aproape de realitate. Am acordat un rol important analizei calității vieții persoanelor din acest mediu, al nivelului de pregătire profesională, al gradului de sănătate al acestora și al necesitații unui loc de muncă.

Consider că viața oamenilor din mediul rural este total diferită față de cea a oamenilor din mediul urban, dar și mult mai grea.

Principalii factori ar fi: lipsa educației, a igienei și a unui loc de muncă stabil. Munca ocazională în care un membru al familiei lucrează cu ziua, în principal tatăl, pentru a-și putea întreține familia și a-i putea oferi hrana necesară zilnică, este un obicei caracteristic familiilor din mediul rural.

Cred că majoritatea oamenilor din mediul urban consideră că viața în mediul rural este mai ușoară. Eu aș susține contrariul. Dacă la oraș sunt necesare doar cheltuielile zilnice pentru un trai obișnuit, la țară apar și alte cheltuieli neprevăzute.Pe lângă nevoia de bani pentru alimente, apar și cheltuielile pentru agricultură, care nu tot timpul îi oferă țăranului recolta la care speră dar și pentru creșterea animalelor.

Sunt persoane care nici măcar nu au posibilitatea de a-și câștiga existența ocupându-se de agricultură sau creșterea animalelor, neavând în proprietate suprafața minimă de teren necesară.

De cele mai multe ori apelează la sprijinul autorităților și al primăriei, sperând la un trai mai bun.

Persoanele din cadrul primăriei, în special cele din cadrul biroului de asistență socială îi identifică și le oferă sprijinul necesar.

Lucrarea va conține trei capitole care sunt:

Capitolul I: ASISTENȚA SOCIALĂ-NOȚIUNI GENERALE

Capitolul II: CERCETARE EVALUATIVĂ

Capitolul III: INTERVENȚIA PROPRIU-ZISĂ

CAPITOLUL 1

ASISTENȚA SOCIALĂ-NOȚIUNI GENERALE

1.1 Istoricul asistenței sociale

Încă din cele mai vechi timpuri au existat persoane ale căror nevoi nu erau satisfăcute în mod corespunzător, nu se puteau integra în societate, erau ajutate de către familie și de către o comunitate restrînsă, mai târziu au fost ajutate de către stat.

Familia și vecinii au reprezentat primele comunități în care orice persoană umană se integrează și în care se pun bazele unei socializări.

Având în vedere că tot ele sunt primele care ajută, putem spune ca asistența socială este la fel de veche precum societatea omenească.

Comunitățile umane au avut întotdeauna în componența lor indivizi care din cauze de diferită natură: genetice, naturale sau sociale, s-au aflat în imposibilitatea de a-și satisface trebuințele prin mijloace proprii. Sărăcia, dezabilitățile, existența orfanilor și a copiilor abandonați, a bătrânilor bolnavi și fără sprijin familial sunt probleme vechi de când lumea. O dată cu trecerea timpului, se încearcă rezolvarea acestor probleme.

După apariția creștinismului, timp de 2000 de ani, ocrotirea persoanelor aflate în nevoie a fost făcută doar de către Biserică, statele neimplicându-se în acest domeniu.

Doar după ce creștinismul a fost oficializat ca religie de stat, a fost posibilă sub ocrotirea împăraților romani de la Constantin cel Mare și până la Iustinian, înființarea unor instituții asistențiale:

Brefotrofiile-leagane pentru copiii abandonați în vârstă de până la 7 ani;

Orfanotrofiile-orfelinate;

Ghirocomiile-azil pentru văduve bătrâne;

Partenocomiile-case de adăpost pentru fete sau orfelinate;

Societatea religioasă a Parabolanilor-grupuri de voluntari creștini care îndeplineau servicii sanitare în folosul celor bolnavi;

Cei mai mulți autori situează instituționalizarea asistenței sociale la inceputul secolului al XVII-lea cînd a apărut în Anglia ‘Elisabethan Poor Law’ (1601), lege ce stabilea o’’taxă pentru sărăcie’’, dificultăți majore: persoane cu handicap grav, cu boli grave, copii abandonați de părinți.

Evoluția asistenței sociale ca domeniu de cunoaștere și intervenție structurata nu este egală.

La începutul secolului trecut era pusă întrebarea dacă asistența socială este o profesie (Flexner 1915).

Dezbaterile anumitor organizații și asociații interesate de probleme au contribuit la clarificarea unor teorii, principii și metode care au fost puse la dispoziție în întregime științei și profesiei asistenței sociale.

Istoria asistenței sociale în România

Aspirația asistenței sociale este de a realiza o societate prosperă în care membrii acesteia își pot realiza un trai de viață cel puțin decent, prin propriile forțe. Asistența socială reprezintă atât o necesitate cât și un drept al fiecărui cetățean.

Începutul asistenței sociale în România a fost semnalat sub forma unor acțiuni caritabile coordonate de biserici având scopul de a-i ajuta pe toți cei care se aflau la marginea societății. Majoritatea erau: persoane în vârstă, cerșetori, copii abandonați de către părinți, persoane cu handicap grav.

O dată cu trecerea timpului, activitățile de ajutorare socială s-au transformat în măsuri reglementate prin acte juridice, finanțate din bugetul public în cadrul anumitor instituții de stat.

După Unirea din 1859, apar acte normative care fixează atribuții pentru serviciile de asisitență socială de la nivelul comunelor.

În anul 1930 a fost adoptată Legea sanitară și de ocrotire socială care oferea un cadru legal de funcționare a întregului sistem de asistență socială la nivelul întregii țări.

În 1365, Radu Neagu creează un sat pentru persoanele cu handicap: șchiopi, ologi, nevăzători.

În 1524 săracii primeau hrană, locuință, îmbrăcăminte, bani, la Curtea de Argeș.

În anul 1695 au apărut două spitale care îndeplineau activitățile de asistență socială.

În 1881 se creează un serviciu de asistență socială în cadrul Primăriei din București.

În 1912 apare legea pensiilor.

În 1920 se înființează Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale.

În 1929, Principesa Ileana specializează la București, viitorii asistenți sociali.

Dimitrie Guști a înființat Asociația pentru progresul asistenței sociale și Școala Sociologică, acestea având o importantă contribuție în dezvoltarea asistenței sociale.

Istoria asistenței sociale în lume

Se poate spune despre asistența socială, așa cum s-a spus și despre psihologie de către H.Ebbinghaus ca:’’are un trecut lung și o istorie scurta’’. Asistența socială se înscrie în rândul profesiilor care ajuta prin satisfacerea anumitor necesități umane.

Asistența socială profesionistă a început să se contureze în a doua jumătate a secolului al IX –lea și

s-a aprofundat în secolul al XX-lea.(C.Bocancea,G.Neamtu,Elemente de asistență socială,Polirom,1999).

Primul război mondial a demonstrat că problemele sociale nu se pot rezolva doar pe baza prestațiilor bisericii, a asigurărilor sociale și a intervenției statului. Acest fapt a generat o schimbare în analiza problemelor societății și o redefinire a rolului statului în administratrea problemelor sociale care au dus la apariția asistenței sociale ca un domeniu de activitate diferit.

Primele școli de asistență socială s-au dezvoltat în New York în 1990. După această perioadă s-a reînființat învățământul universitar și postliceal, a început reforma sistemului de asistență socială, a cadrului instituțional legislativ, a practicilor de intervenție, a statului științific și profesional al asistenței sociale.

Astăzi operam cu următorul concept de asistență socială:’’un ansamblu de instituții, programe, măsuri, activități profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor și comunităților cu probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace și eforturi proprii un mod normal, decent de viață’’. (Zamfir C si Zamfir E.1995) Primul așezământ social a fost construit în Londra, în anul 1884. Samuel Barnett, care era reverend, a închiriat o clădire într-o zonă suburbană și a creat un centru comunitar. Programele sociale care se organizau au contribuit la dezvoltarea deprinderilor de viață și de educație familială a celor săraci și la formarea spiritului de comunitate din zona respectivă.Au fost invitați studenți să participe la activitățile organizate și s-a cunoscut mai amănunțit realitatea socială.

Charity Organization Society a fost fondată de Thomas Chalmers în Anglia, fiind o instituție de caritate pentru ocrotirea săracilor. Organizațiile de caritate se bazau pe activitatea voluntarilor, denumiti’’vizitatori prietenoși’’. Ei aveau sarcina de a evalua nevoile și capacitățile persoanelor sărace care apelau la ajutor si să asigure îngrijirea lor. Prima Organizație de caritate a fost fondată în 1869, în Londra, după care s-a extins ca o rețea în Statele Unite.

Americanca Mary Richmond a inițiat în 1898 primul curs de formare în asistență socială. Prin cartea '' Diagnosticul Social’’ (Richmond, 1917) ea a oferit prima descriere a metodologiei muncii de ajutor social.

În 1905, Richard Cabot, directorul spitalului Massachusets din Boston, a fost primul care a angajat asistenți sociali.

Procesul de apariție a teoriilor asistenței sociale a parcurs mai multe faze:

Rolul concepției teoretice era redus, importantă era strângerea datelor necesare intervenției, nu elaborarea teoriilor;

Psihanaliza –cauzele problemelor sociale erau considerate a fi de ordin psihologic și se considera că puteau fi depășite prin analiza propriilor determinări psihologice;

Faza școlii diagnostice și funcționale (M.Richmond) –situarea relației de asistență pe plan nou, respectarea clientului;

Faza de achiziție în asistența socială-acumularea cunoștințelor și datelor despre problemele sociale;

Unificarea teoriilor din asistența socială, pe baza fixării unor scopuri și obiective comune-o mai bună adaptare a asistaților la cerințele vieții sociale;

Clasificarea teoriilor: Umanismul radical, Interpretativismul, Structuralismul radical.

1.2. Cuvinte cheie

Rural

Comunitate

Dezvoltare comunitară

Servicii sociale

Prestații sociale

Termenul rural poate avea mai multe sensuri. Un sens se referă la societățile tradiționale iar celălalt la cercetarea societății rurale. În România spațiul rural este definit prin lege. Comună este cea mai mică unitate teritorială care se bucură de autonomie administrativă. În subdiviziunea comunei se află satele. În limbajul cotidian atât satul cât și comuna sunt cunoscute ca așezări rurale. În România există 2688 de comune și 13.094 de sate.

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, comunitatea este definită ca fiind un “grup de oameni cu interese, credințe, sau norme de viață comune”. În comunitate au fost întâlnite trei tipuri de legături: de rudenie, vecinătate și prietenie. Legăturile de rudenie sunt reprezentate printr-o apropiere strânsă în spațiu, casa. Vecinătatea reprezintă o formă de conviețuire a societății. Interacțiunile produse de vecinătatea caselor, terenurilor, cu timpul se transformă în încredere. Prietenia este rezultatul legăturilor de rudenie sau vecinătate, a modului comun de gândire. Legăturile sunt bazate pe libera alegere și sunt de natură spirituală.

Dezvoltarea comunitară este un tip de dezvoltare care dorește să creeze condiții sociale ale progresului social și economic prin participarea întregii comunități. Dezvoltarea rurală înseamnă dezvoltarea comunităților rurale incluzând toată populația. Rezultatul dezvoltării rurale este modernizarea și deschiderea comunităților locale izolate prin păstrarea tradițiilor și a specificului identității rurale.

Serviciile sociale’’reprezinta sctivitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vietii’’ (art.27 din Legea 292/2011-Legea asistenței sociale).

Prestațiile sociale reprezintă o modalitate de sprijin financiar care răspunde mai multor nevoi sociale și acoperă atât drepturile universale cât și prestații adresate persoanelor sau familiilor aflate într-o situație de dificultate, vulnerabilitate, dependență.

Sistemul prestațiilor din România cuprinde: alocații familiale, ajutoare sociale, indemnizații și facilități.

1.3. Funcții și caracteristici

Obiectivul intervenției în asistența socială este de a-i sprijini pe cei aflați în dificultate dar nu de a le crea o stare de dependență, îi ajută să-și dezvolte propriile capacități și competențe. Acest sprijin are în vedere o perioadă limitată de timp, până când persoanele aflate în dificultate își găsesc resursele necesare pentru a duce o viață normală. Asistentul social este acela care sprijină indivizii, grupurile, comunitățile, să identifice resursele disponibile dar și întocmirea strategiilor de rezolvare a diverselor probleme.

Beneficiarii asistenței sociale sunt următoarele categorii de persoane:

Familiile sărace;

Cuplurile dezorganizate;

Minorii delincvenți;

Șomerii;

Tinerii neintegrați;

Persoanele dependente de alcool, droguri, etc;

Persoanele cu deficiențe de sănătate;

Copiii abandonați, instituționalizați;

Persoane vârstnice;

Persoane care au suferit în urma calamităților;

Într-o societate, asistența socială dorește realizarea următoarelor funcții (E.Zamfir, C.Zamfir, 1995):

Identificarea segmentului de populație care are nevoie de ajutor;

Păstrarea unor evidențe privind persoanele asistate;

Diagnoza nevoilor și problemelor socio-umane;

Identificarea unor surse de finanțare;

Evaluarea serviciilor și a programelor sociale;

Atragerea atenției societății;

Apărarea drepturilor persoanelor marginalizate sau defavorizate;

Oferirea de sprijin de consiliere;

Dezvoltarea unui program de cercetări științifice

1.4 Misiunea și obiectivele asistenței sociale

Misiunea asistenței sociale este de a interveni în favoarea persoanelor defavorizate, marginalizate sau cu risc de excluziune socială, prin oferirea de sprijin pentru obținerea condițiilor unei vieți decente și prin susținerea dezvoltării propriilor lor capacități și competențe, în vederea integrării lor sociale corespunzătoare.

Obiectivele specifice ale asistenței sociale sunt:

Ajută oamenii să-și îmbunătățească competentele și capacitatea de a-și rezolva propriile probleme.

Asistența socială are menirea de a ajuta oamenii să obțină resursele materiale necesare asigurării unei calități a vieții la un nivel decent.

Stimulează organizațiile și instituțiile în oferirea unor servicii adecvate nevoilor indivizilor, familiilor, grupurilor care au nevoie de ajutor.

– Sensibilizeaza organizațiile și serviciile la nevoile persoanelor neintegrate în

comunitate.

Urmărește îmbunătățirea relațiilor oamenilor cu celelalte subsisteme și sisteme;

Influențează relațiile dintre diferitele instituții și organizații;

Influențează politicile sociale;

1.5 Nivele de intervenție ale asistenței sociale:

Asistența socială abordează problemele la niveluri diferite:

Nivelul individual al persoanelor de diferite vârste: șomerii, tinerii, adulții delincvenți, persoanele dependente de droguri, copiii care au abandonat școala, orfanii, dați în plasament, persoane cu handicap, vârstnicii, etc.

Nivelul familial, la care persoanele beneficiază de ajutor ca membrii ai unei familii

Nivelul interpersonal sau de grup se referă la munca cu grupuri de persoane care au scopuri comune: persoanele defavorizate, aflate în situații de marginalizare, dependente de substanțe, care rămân fără loc de muncă, etc.

Nivelul comunitar abordează problemele sociale cum sunt: lipsa resurselor culturale, lipsa locurilor de muncă, probleme igienico-sanitare, conflictele etnice.

1.6 Domenii ale asistenței sociale:

În funcție de nivelul la care apare intervenția și de tipul problemei existente, distingem anumite domenii:

Asistența socială acordată individului (ex. Elev cu rezultate slabe, adolescentă însărcinată, persoană aflată în detenție, etc.)

Asistența socială și munca cu familiile (consiliere în caz de conflict marital, situații de conflicte în familie).

Asistența socială și protecția copilului (a copilului în dificultate, prevenirea abandonului și a instituționalizării copiilor, abuzul asupra copiilor)

Asistența socială și vârsta a treia (organizarea de activități destinate vârstnicilor instituționalizați, prevenirea instituționalizării vârstnicilor);

Munca cu diferite grupuri etnice (programe destinate ratei de alfabetizare a romilor);

Asistența socială acordată șomerilor (facilitarea accesului la prestațiile sociale)

Asistența socială și săracii (facilitează accesul la venitul minim garantat, ajutor pentru încălzire, etc)

Asistența socială în școli (prevenirea absenteismului și abandonului școlar);

Asistența socială în sistemul de sănătate (suport acordat bolnavilor care suferă de afecțiuni terminale-asistența socială paleativă, consilierea persoanelor care necesită asistență medicală și nu cunosc organizarea actualului sistem de asigurări de sănătate, etc)

1.7 Forme ale asistenței sociale:

Se pot descrie trei forme ale asistenței sociale: asistența socială preventivă, asistența socială recuperatorie și promovarea echitații sociale.

Asistența socială preventivă vizează prevenirea unor fenomene sociale care ar putea avea loc în lipsa intervenției. Intervenția în această formă are loc înainte de a se constata apariția unor disfuncții sociale.

Exemple: planning-ul familial, consilierea maritală, prevenirea abandonării copiilor, prevenirea abandonului școlar.

Asistența socială recuperatorie presupune acțiunea de remediere, ameliorare sau eliminare a variatelor disfuncții dintre societate și individ.

Exemple: reintegrarea copilului în familia naturală, plasamentul familial, asistența socială paleativă, asistența socială destinată familiilor sărace, etc.

Prevenirea echitații sociale este forma asistenței sociale care se referă la capacitatea acesteia de a influența politicile sociale în sensul facilitării accesului și repartizării adecvate a resurselor materiale diferiților clienți.

Exemple: restrângerea criteriilor de eligibilitate în acordarea prestațiilor sociale celor aflați în nevoie: șomeri, familii sărace, persoane cu handicap.

1.8 Atribute ale asistenților sociali:

Relația de asistență socială reprezintă o tranzactie intre un profesionist si un beneficiar.Pentru a raspunde solicitărilor emoționale ale relațiilor cu beneficiarii,asistenții sociali trebuie să dea dovadă de o serie de atribute.Aceste atribute sunt descrise de către Carl Rogers in cartea sa ‘The Necessary and Sufficient Conditions of Therapeutic Personality Change’’.

Autorul Perlman H.H. dezvoltă aceste atribute și vorbește mai detaliat despre ele in cartea’’Relationship;The Heart of Helping People’’

. Căldură este o dispoziție personală pe care asistentul social o dezvoltă pe parcursul experiențelor trăite și la care s-a răspuns în mod asemănător oferindu-i-se încredere.

Acceptarea asistatului reprezintă necesitatea ca persoana asistată să fie înțeleasă fără a fi judecată.

. Empatia înseamnă capacitatea de a înțelege sentimentele celuilalt, de a simți ceea ce simte celălalt, de a se pune în locul celuilalt.

. Preocuparea implică grija pentru cel asistat. Nu se confunda cu dragostea.

Autenticitatea presupune integritatea personalității asistentului social, îi permite să fie sincer în relația sa emoțională cu asistatul.

Munca socială implica asistența acordată oamenilor prin:

Găsirea mijloacelor de realizare a nevoilor;

Încercarea de a-i învăța să-și rezolve propriile probleme, de a le dezvolta resurse esențiale, de a le mări capacitățile de a coopera cu mediul din jur;

Procesualitatea muncii în asistența socială

Colaborarea dintre asistent si asistat este foarte importantă in relația de ajutor pentru a se putea atinge obiectivele propuse.O relație de ajutor are caracter de colaborare dacă ‘’asistentul social lucreaza impreună cu clientul si nu atunci când face ceva pentru client’’(Social Work Processes-Compton B,Galaway B.1989,Wadsworth)

1.9 Fazele procesului de asistare

Procesul de asistență socială este construit din faze succesive care avansează de la stabilirea legăturii dintre asistent și asistat, către rezolvarea problemei asistatului.

Modelul de rezolvare a problemelor a lui Compton și Galaway (1989):

I.Faza de angajare și contactare:

A.Identificarea și definirea problemei

– Problema văzută de client;

– Problema văzută de celelalte sisteme de bază;

– Problema văzută de specialist;

– Problema definită în urma acordului dintre participanți;

B.Identificarea scopului:

– Formularea scopului clientului;

– Identificarea resurselor necesare realizării scopului;

– Identificarea resurselor și a limitelor agenției;

– Identificarea scopurilor și așteptărilor instituției;

– Identificarea și așteptările asistentului social;

C.Stabilirea contractului și discutarea aspectelor privind realizarea acordului.

D.Explorarea preliminară:

– Explorarea motivației beneficiaruluipentru participarea în procesul de asistență socială;

– Explorarea oportunității intervenției sociale;

– Explorarea gradului de pregătire a beneficiarului pentru participarea activă la procesul de asistență socială;

II.Faza de planificare a intervenției:

A.Explorarea aprofundată a resurselor și rezistențelor la schimbare (evaluarea și diagnosticul social):

– Identificarea progresivă a problemei;

– Identificarea resurselor disponibile;

– Luarea în considerare a obstacolelor;

– Specialistul selectează modelul teoretic adecvat rezolvării cazului;

– Specialistul selectează metodele adecvate de intervenție;

– Specialistul clarifica valorile implicate în procesul de intervenție cu beneficiarul în cauză;

B.Întocmirea și dezvoltarea planului de acțiune:

– Stabilirea unor sarcini măsurabile;

– Evaluarea posibilelor costuri și justificarea necesității lor;

– Realizarea unor relații cu alte instituții în folosul clientului;

– Determinarea rolului specialistului;

– Estimarea timpului cerut pentru schimbare;

– Planificarea modalităților de oferire a serviciilor;

C.Prognoza

III.Trecerea la acțiune:

– Implementarea planului și corijarea sa în funcție de mersul efectiv al procesului de asistență;

– Evaluarea rezultatelor: dacă scopul propus a fost atins, dacă teoriile și metodele utilizate au fost de folos, dacă viitoarea acțiune este garantată.

IV.Faza de finalizare:

– Se pregătește și realizează despărțirea de client;

– Se întocmește un plan de sprijin ulterior.

– Se vor evalua succesele și eventualele dezacorduri;

1.10. Prestații și servicii în asistența socială

Sistemul național de asistență socială este reglementat prin Legea 47 din martie 2006.

Sistemul național de asistență socială este definit în textul de lege ca fiind:’’ ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, prin autoritățile publice și locale, colectivitatea locală și societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților’’ (Legea 47/2006 Art.2, alin.2)

Asistența socială este formată din prestațiile sociale și serviciile sociale acordate indivizilor, grupurilor, comunităților aflate în nevoie, cu scopul de a-și satisface nevoile și de a putea avea un trai de viață decent.

1.10.1. Serviciile sociale

Serviciile sociale reprezintă activități ale asistenților sociali care ajută oamenii să prevină dependența, să consolideze relațiile de familie și să restabilească funcționarea socială a indivizilor și a familiilor și comunităților (Parker, 1987, pag 154)

Conform O.G 86/2004 serviciile sociale reprezintă măsuri și acțiuni care răspund nevoilor sociale ale individului, familiilor sau grupurilor care urmăresc prevenirea și depășirea situațiilor de dificultate, vulnerabilitate sau dependență în scopul creșterii calității vieții.

În cadrul primăriei din mediul rural, serviciile sociale acordate cetățenilor sunt servicii sociale primare si urmăresc prevenirea sau limitarea unor situații de risc.

Dintre activitățile care sunt desfășurate în cadrul serviciilor sociale primare, amintim:

Activități de identificare a nevoii sociale și trimiterea către serviciile specializate;

Activități de informare privind drepturile și obligațiile beneficiarilor;

Măsuri și acțiuni de urgență;

Acțiuni de menținere în familie a persoanelor aflate în dificultate;

Acțiuni de organizare și dezvoltare comunitară;

Acțiuni de colaborare cu alte servicii de asistență socială;

Acțiuni de consiliere primară;

David Landy (1965) afirma că:’’procesul prin care o persoană devine client al asistenței sociale presupune o serie de etape:

individul recunoaște față de sine ca ceva nu merge bine în viața sa;

cel care caută ajutor își asumă riscul ca apropiații lui să afle despre incapacitatea lui de a-și rezolva singur problemele;

cel care caută ajutor își recunoaște starea critică și incapacitatea de a depăși prin forțe proprii, în fața unui asistent social;

cel care solicita ajutorul specializat accepta să renunțe la o parte din autonomia sa și să se plaseze

într-un rol de dependență’’ (George Neamțu, pg 90 Tratat de asistență socială)

Organizarea și funcționarea serviciilor sociale se realizează în sectorul public, organizat la nivel local. Între Direcția generală de asistență socială și protecția copilului și primărie exista un parteneriat.

Rețeaua de servicii din cadrul Direcției Județene pentru protecția drepturilor copilului, conform HG 90/2003 privind regulamentul cadru de organizare și funcționare a serviciului public de asistență socială, serviciul public local are rolul de a identifica și soluționa problemele sociale ale comunității.

1.10.2. Prestațiile sociale:

Prestațiile sociale reprezintă acele forme de transfer prin care se realizează alocarea de bunuri și servicii către familii sau indivizi prin respectarea unor reguli. Prestațiile pot fi acordate în bani (pensii, indemnizații, alocații pentru copii, ajutor social, etc) sau în natură (rechizite pentru școlari, ajutoare alimentare, etc.).

În cadrul primăriei asistența socială se axează mai mult pe prestații decât pe serviciile sociale. Datorită lipsei locurilor de muncă, majoritatea populației apelează la personalul din cadrul primăriei pentru a fi ajutați.

Prestațiile care se acorda sunt:

alocația de stat,

alocația pentru susținerea familiei

venitul minim garantat,

ajutoare pentru încălzirea locuinței,

ajutoare alimentare

indemnizație pentru creșterea copilului

stimulent de inserție pentru creșterea copilului

ajutoare de urgență.

Toate aceste prestații se acordă pe baza legii.

Alocația de stat

Conform Legii 61/1993, beneficiază de alocație de stat toți copiii în vârstă de până la 18 ani. Alocația de stat pentru copii se plătește unuia dintre părinții căruia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare.

Alocația de stat pentru copii se plătește și tutorelui, curatorului, persoanei căreia i-a fost dat în plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei căreia i-a fost încredințat copilul spre adopție, în condițiile legii. (Legea 61/1993, art.4, alin2).

Se acordă și tinerilor peste 18 ani dacă urmează o formă de învățământ la zi, unitățile de învățământ având obligația de a transmite agenției teritoriale, situațiile elevilor.

Alocația de stat pentru copii nu este impozabila și nu poate fi urmărită silit decât în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit. (Art.8)

Alocația pentru susținerea familiei:

Legea 277/2010 stă la baza acordării alocației pentru susținerea familiei, ca formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au în creștere copii cu vârsta până la 18 ani și care frecventează cursurile unei forme de învățământ și nu înregistrează absențe.

Plata alocației se stabilește pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere, însoțită de actele care fac dovada privind componența familiei, veniturile și frecventarea cursurilor școlare. În cazul în care se înregistrează absențe nemotivate, cuantumul alocației se diminuează cu câte 20% pentru fiecare copil care înregistrează un număr cuprins între 10 și 19 absențe și cu 50% pentru fiecare copil care înregistrează 20 de absențe.

Venitul minim garantat

Ajutorul social sau venitul minim garantat se acordă pe baza Legii 416/2001. Beneficiază de acest venit, familiile sau persoanele singure care îndeplinesc condițiile legii, cu venituri până la nivelul venitului minim garantat sau fără venituri.

Persoanele apte de muncă vor face dovada că au căutat un loc de muncă iar cele care nu sunt apte de muncă vor prezenta acte medicale. Fiecare beneficiar de VMG are obligația de a se prezenta o dată la 3 luni în vederea întocmirii cererii și declarației pe propria răspundere în ceea ce privește componența familiei, a veniturilor și a bunurilor acestora.

O persoană aptă de muncă din cadrul fiecărei familii are obigatia de a presta anumite ore de muncă în folosul comunității, ore care se calculează în funcție de cuantumul ajutorului social.

Ajutoare pentru încălzirea locuinței

Ajutoarele pentru încălzirea locuinței se acordă în baza O.U.G 70/2011 pentru persoanele cu venituri situate până la un anumit prag, stabilit de lege. Aceste ajutoare se acordă și persoanelor beneficiare de VMG, în condițiile Legii 416/2001.

Stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinței se face o singură dată, prin dispoziția scrisă a primarului. Ajutoarele se acorda pentru perioada sezonului rece a fiecărui an noiembrie-martie.

Indemnizație pentru creșterea copilului sau stimulent de inserție

Indemnizația lunară pentru creșterea copilului se acordă în baza Ordonanței de Urgență nr.111 din 8 decembrie 2010, persoanelor care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activități independente, venituri din activități agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Legea stabilește că părinții pot beneficia, la cerere, de concediu pentru creșterea copilului și de o indemnizație lunară în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni.

Limitele minime și maxime ale indemnizației pentru creșterea copilului sunt:

Cel puțin 600 de lei și cel mult 3400 –in cazul în care părinții aleg varianta concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an;

Cel puțin 600 lei și cel mult 1200 lei –in cazul în care părinții aleg varianta concediului pentru creșterea copilului im vârsta de până la 2 ani;

Stimulentul de inserție se acorda persoanelor care îndeplinesc condițiile legii și care își desfășoară în continuare activitatea. Cuantumul stimulentului de inserție pentru creșterea copilului este de 500 lei, lunar, timp de un anu sau doi ani, în funcție de opțiunea beneficiarului.

Ajutoarele de urgență

Primarii pot acorda ajutoare de urgență familiilor și persoanelor aflate în situații de necesitate, cauzate de incendii, accidente, calamități naturale, alte situații deosebite stabilite prin hotărârea consiliului local.

Solicitarea scrisă a unui membru din familie și ancheta socială efectuată de personalul serviciului public de asistență socială sta la baza dispoziției primarului în vederea acordării ajutorului.

1.11.Tipuri de nevoi in comunitate:

Intr-o comunitate nevoile membrilor ei sunt de patru tipuri:simțite,exprimate,prescrise,comparative.

Nevoia simtită este percepută de persoana care are nevoia.De exemplu se percepe nevoia de hrană atunci cand iți este foame sau nevoia de apă cand iți este sete.

Nevoia exprimată este nevoia simțită care este comunicată celorlalți,asistentul social ajutând oamenii să-și exprime nevoile intr-un mod in care pot fi ințeleși de ceilalți.

Nevoia prescrisă este percepută de catre un expert ca fiind existenta intr-o anumită situație.’’Într-o familie,o agenție care se ocupă de protecție ar putea vedea că este nevoie de o reducere a intensitații si frecvenței cu care părinții își pedepsesc copilul ,deși părinții pot simți că disciplinarea este justificată si potrivită.Asemănător într-o comunitate ,cei dinafara ei pot vedea că există o nevoie de programare de tineret sau educatie a parinților ,deși rezidenții s-ar putea să nu simtă această nevoie’’(Dezvoltare comunitara,pg.49-Alexiu Mircea si Anastasoaei Teodora ,Waldpress 2001).

Nevoia comparativă își face apariția atunci când comparăm o comunitate cu alta și se observă o discrepanță.

Capacitatea de a face diferența între aceste nevoi este esențială în munca în comunitate.

CAPITOLUL 2

CERCETAREA EVALUATIVĂ

2.1. Evaluarea comunei Cîțcău, descrierea serviciului

Înainte de cercetare și intervenție aș dori să prezint comuna și serviciile din cadrul primăriei comunei Cîțcău.

Comuna Cîțcău este situată la poalele de sud-vest ale Dealului Muncelu (Dealurile Ciceului), pe dreapta raului Someș. Localitatea Cîțcău este atestat documentar începând cu 1348 sub denumirea de Kaczko, Muncel apare menționat din 1553 iar Salișca din 1405.

În timpul Revoluției din 1848. Localitatea Cîțcău a fost locul unor lupte dintre trupele generalului Josef Bem și trupele austriece.

Ca și lăcașuri de cult aș menționa: Biserica de lemn’’Sfântul Nicolae ‘’din satul Muncel care a fost construită în secolul al XVIII lea și Biserica de lemn:’’Sf. Arhangheli Mihail și Gavril din Deal’’din satul Salișca, construită în anul 1680.

Comuna Cîțcău este alcătuită din localitățile: Cîțcău-sat reședință de comună, situate la o distanță de 72 km față de municipiul Cluj-Napoca, Muncel și Salișca, se întinde pe o suprafață de 37,54 km pătrați, prin Culoarul Someșului la nord de Dej.

Populația comunei număra 2486 de locuitori din care 94,29 % sunt români, 3,26% sunt maghiari, 0,04 % romi, și 2,4 % sunt alte naționalități sau persoane de etnie nedeclarată.

Problema socială cea mai reprezentativă pentru aceasta comună o consider ca fiind în rândul romilor, deoarece majoritatea acestora din rândul adulților, nu au urmat cursuri de calificare și nu găsesc locuri de muncă, motiv pentru care ei și familiile lor au probleme de ordin material.

Lipsa educației copiilor în familie, are ca și cauze imediate, vizibile, situația slabă la învățătură și de multe ori absența îndelungată de la școală sau frecvența redusă.

Există familii cu risc social crescut reprezentat de violență în familie datorată în special consumului de alcool. Persoanele beneficiare de prestații cheltuie ajutorul social și alocațiile copiilor doar pe alcool și țigări, nemaiținând cont de necesitatea achiziționării de mâncare, îmbrăcăminte, încălțăminte și alte lucruri necesare pentru siguranța, sănătatea și dezvoltarea copiilor.

Primăria comunei Cîțcău reprezentată în organigramă de: primar, viceprimar, secretar și aparat propriu de specialitate a primarului, se organizează și funcționează ca o structură funcțională care aduce la îndeplinirea hotărârilor Consiliului Local prin dispozițiile primarului în vederea soluționării problemelor curente ale comunității locale.

În cadrul primăriei Cițcău există o singură persoană cu atribuții în asistență socială.

Scopul compartimentului de asistență socială este de a identifica și soluționa nevoile sociale individuale, de grup sau familiale, de informare și consiliere cu caracter primar din domeniul protecției copilului, persoanelor cu handicap, familiei, dar și a altor persoane aflate în nevoie cu scopul de a preveni și înlătura situațiile de dificultate sau vulnerabilitate în care se pot afla într-un anumit moment.

Atribuțiile asistentului social:

– Efectueaza anchete sociale în vederea acordării prestațiilor sociale;

– Primește și verifică dosarele de acordare a prestațiilor;

Asistența persoanelor vârstnice:

– Servicii de consiliere socială;

– Identifică persoanele vârstnice aflate în dificultate și în funcție de situația economică, socială, propune măsuri de protecție socială;

Completează documentația specifică activităților de prevenire la nivel de Unitate Administrativ Teritorială;

– Efectuează/completează documentația pentru internarea persoanelor în vârstă, în centre specializate, etc.

Protecția copilului:

– Monitorizează și analizează situația copiilor din comuna Cîțcău;

– Identifică copiii aflați în dificultate sau în situație de risc;

Realizează activitate de prevenire a abandonului copilului;

– Asigură primirea, verificare și transmiterea la AJPIS Cluj a dosarelor de alocație pentru copii conform reglementarilor legale;

– Întocmeste lucrările necesare pentru copiii minori asupra cărora se instituie luate măsuri de internare, plasament sau încredințare, delegarea drepturilor părintești, conform prevederilor legale.

Se întocmesc anchete sociale pentru: persoanele care sunt încadrate în grad de handicap sau urmează să fie încadrate, minorii care au săvârșit diferite fapte penale, pentru programul:’’Bani de liceu’’, burse școlare.

Se distribuie lapte praf pentru copiii până la un an și se transmite lunar Direcției de Sănătate Publică Cluj borderoul centralizator, însoțit de rețetele eliberate de către medicul de familie și decontul pentru luna anterioară.

O altă ramură a asistenței sociale se ocupă cu asistenții personali, angajați ai unității, conform Legii 448/2006. În anul 2015 există un număr de 12 asistenți personali și 6 indemnizații. Pentru toți aceștia se întocmește trimestrial un raport care conține numărul asistenților personli și a indemnizațiilor, precum și plata acestora, semestrial un raport de activitate privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap Grav, lunar situația cu numărul asistenților personali și a indemnizațiilor precum și rapoarte de urmărire din 6 în 6 luni privind situația și evoluția persoanei cu handicap și responsabilitățile asistentului personal pe care acesta le are față de persoana încadrată în grad de handicap.

Categoria de persoane beneficiare;

Familiile/Persoane fără venituri sau cu venituri foarte mici circa 80 de cazuri;

*Persoane beneficiare de ajutor social, cu precizarea că numărul acestora se modifica lunar *Familii lipsite de locuință sau cu condiții improprii de locuit. Lipsa locuinței se reflectă și în numărul mare de cereri înregistrate la sediul instituției pentru repartizarea locuințelor sociale și realizarea de locuințe către tineri;

*Familii cu probleme legate de neparticiparea copiilor la școala;

*Familii fără venituri sau cu venituri reduse care beneficiază de alocații complementare sau de susținere pentru familia monoparentală;

*Familii care beneficiază de alocații de stat pentru copii, indemnizații pentru creșterea copilului;

*Copii minori cărora li se aplică dispozițiile Codului Familiei pe linie de curatelă cu obligații și răspunderi în sarcina colectivului de autoritate tutelară instituit la nivelul Serviciului de asistență socială;

*Copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate rămași în grijă altor persoane;

*Părinți cu copii minori, aflați în divorț;

*Familii/Persoane care se află în situații de necesitate datorate calamităților naturale, incendiilor, accidentelor, precum și altor situații deosebite;

*Persoane cărora li se aplică dispozițiile Codului Familiei pe linie de curatelă cu obligații și răspunderi în sarcina colectivului de autoritate tutelară instituit la nivelul Serviciului de asistența socială;

*Alte persoane aflate în situație de nevoie socială.

2.2 Scopul și obiectivele cercetării:

Scopul cercetării este acela de a arăta importanța asistenței sociale în cadrul primăriei din mediul rural. Importanta serviciilor și a prestațiilor asupra beneficiarilor dintr-o comunitate. Modul în care sătenii își arata mulțumirea/nemulțumirea față de serviciile sociale. Tipul de cercetare folosit este cercetarea calitativă.

Obiectivele cercetării:

efectuarea unor studii de caz referitoare la populația din mediul rural;

investigarea opiniei beneficiarilor privind prestațiile si serviciile sociale;

evaluarea nevoilor persoanelor din mediul rural;

2.3. Întrebări de cercetare:

1. Ce importanță au serviciilor sociale asupra populației unei comunități?

2. În ce măsură ajută prestațiile sociale oamenii din mediul rural?

3. Ce rol are asistentul social intr-o comunitate?

4. Primăria este principala instituție la care apelează oamenii aflați în nevoi?

2.4. Metodologia cercetării:

Cercetarea sau investigarea este o modalitate foarte importantă de evaluare și rezolvare a fiecărui caz. Realizarea unei bune intervenții depinde de informațiile pe care le-am obținut și de diagnosticul pe care l-am stabilit.

Metodele utilizate în cercetare au fost interviul, observația și studiul documentelor. Cu ajutorul instrumentelor precum:ancheta sociala,ghidul de interviu si grila de observatie am reușit să analizez cauzele care au dus la diferitele probleme ale beneficiarilor.

Am format doua loturi de subiecți.Unul a fost alcatuit din 80 de persoane beneficiare de ajutor social si alocații pentru sustinerea familiei .Din al doilea lot au facut parte reprezentanții instituțiilor din comună:primarul, viceprimarul,directoarea scolii si medicul de familie.

Interviurile au fost aplicate membrilor primului lot de subiecti, majoritatea fiind persoane de etnie romă. În eșantion au fost cuprinși 20 de bărbați și 60 de femei. Media de vârsta a intervievaților a fost de 50, cel mai tânăr având 18 ani iar cel mai bătrân 85 de ani.

Din punct de vedere al ocupației, în eșantion au fost incluse 20 de persoane care s-au declarat casnice, trei pensionari, iar restul au fost lucrători pe cont propriu sau persoane inactive.

Am folosit observația reușind să-mi fac o imagine mai clară a modului cum unii copii ajung să abandoneze școala iar părinții nu reușesc să aibă un loc de muncă stabil.

‘’Observatorul trebuie sa fie fotograful fenomenelor’’(C.Bernard 1984,pg 113) ,observația reprezentând o simpla inregistrare .Observatorul (asistentul social) nu doar vede ci si ințelege, analizează si organizează realitatea observată.

Metoda observației m-a ajutat să observ comportamentele copiilor, reacțiile lor față de persoanele din jur, durerea pe care unii dintre ei o au în suflete atunci când se discută despre viitorul lor legat de situația părinților.

Tipul de cercetare folosit a fost cercetarea calitativă.

Populația studiată a fost populația beneficiară de prestații sociale (ajutor social și alocație pentru susținerea familiei) dar și cea beneficiară de servicii sociale (prevenirea abandonului școlar).

Cercetarea privind calitatea vieții persoanelor beneficiare de prestații sociale s-a făcut pe o perioadă de aproximativ șase luni, în cadrul primăriei comunei Cîțcău. Toate datele au fost culese în perioada noiembrie 2014-aprilie 2015. În cercetarea făcută am ales ca instrument de lucru ghidul de interviu datorită căruia am reușit să facilitez comunicarea.Am folosit ghidul de observatie reusind sa observ reactiile celor intervievati si sa cunosc situatia fiecaruia in profunzime.

‘’Interviul este metoda prin care se obțin întrebări de la alte persoane prin întrebări și răspunsuri în cadrul unei convorbiri și se practică în foarte multe domenii ale vieții sociale’’ (Rotariu. T 2001-Ancheta sociologică și sondaj de opinie, Iași, Ed. Polirom 2001).

Dimensiunea calitativă a cercetării a constat în:

1. Studiul documentelor. În cercetarea de față am studiat dosarele persoanelor beneficiare de prestații sociale (ajutor social și alocație pentru susținerea familiei), chestionarele întocmite și rapoartele anuale ale instituției. Motivul pentru care am studiat aceste documente a fost dorința de a cunoaște în profunzime fiecare caz.

2. Metoda observației este metoda de culegere a datelor utilizate în practica asistenței sociale.

Observația a fost o acțiune planificată ghidată după reguli precise și practică. Am ales observația pasivă cu scopul de a testa veridicitatea informațiilor care le-am cules cu ajutorul interviului.

Am ales această temă dorind să arăt importanța asistenței sociale în mediul rural și modul de viață al oamenilor.

Fiind angajată în cadrul primăriei comunei Cîțcău am avut acces la dosarele clienților. Am obținut acordul primarului și am reușit o bună colaborare cu oamenii.

2.4.1. Percepția oamenilor din satul Cîțcău

Din analiza părților referitoare la imaginea pe care o au sătenii din Cîțcău, reiese că beneficiarii au conturate mai multe aspecte pozitive despre locuitori decât aspecte negative. O trasatura comună a subiecților a fost aceea că fiecare participant la interviu a vorbit la persoana a treia depre locuitorii satului, niciunul nu s-au inclus în caracterizare.Aș putea spune că fiecare a dorit să-și construiască o imagine pozitivă și a avut tendința să aprecieze pozitiv grupul din care a făcut parte.La întrebarea:’’Ce părere aveți despre persoanele beneficiare de prestații sociale și în ce măsură ajuta prestațiile?’’, oamenii au făcut referire la următoarele aspecte:’’gospodari, săraci, buni, harnici’’.

Fiecare a încercat oarecum să se caracterizeze dar vorbea la persoana a treia. Părerile cele mai frecvente au fost acelea ca oamenii sunt harnici, gospodari, nu lucrează numai în interes propriu, că sunt superiori față de cei din satele alăturate.Pe tot parcursul interviurilor am observat și invidia deși nu m-am referit deloc la acest aspect. În cazul unei familii beneficiare de ajutor social, care avea șapte copiii, un membru al familiei, tatăl, a vorbit despre invidie la persoana întâi. Era revoltat că nu se poate descurca cu banii proveniți din ajutor și alocațiile copiilor în timp ce alții reușesc foarte bine să se descurce fiind în aceeași situație ca el.

O altă trăsătură observată a fost individualismul sătenilor. Oamenii sunt harnici și muncesc doar în interiorul gospodăriei lor.

Am rugat viceprimarul să dea o notă de la unu la zece persoanelor beneficiare de venit minim garantat, deoarece dânsul se ocupă de activitățile făcute de aceștia.

‘’Dacă ar fi să dau o notă pentru gospodăria fiecăruia ar fi 9 sau 10 dar văzând modul în care aceștia nu doresc să se implice în activitățile comunei, nota cred că ar fi maxim 4. Fiecare, când este vorba

să-și facă orele de muncă obligatorii, inventează tot felul de scuze și de cele mai multe ori nu se prezintă. Consideră că au doar drepturi, nu și obligatii’’.

Tinerii sunt caracterizați de către persoanele vârstnice ca fiind dezinteresați de muncă și needucați.’’Cand eram noi tineri, era altfel. Acum este altă lume și alta modă’’. Aceasta este o critică adresată doar tinerilor nu și întregii comunități.

2.5 Dificultăți și satisfacții ale asistentului social:

Dificultățile întâmpinate de asistentul social în munca sa de zi cu zi ar putea fi:

lipsa resurselor umane și financiare;

timpul de lucru insuficient pentru a putea monitoriza cazurile;

oamenii manifestă dezinteres la solicitările asistentului social;

problemele care apar în interiorul grupurilor;

lipsa încrederii oamenilor în persoana cu atribuții sociale;

De nenumărate ori satisfacția pe care o are asistentul social în munca sa este limitată de anumite dificultăți întâmpinate.

2.6 Studii de caz

2.6.1. Studiu de caz –suspiciune de abuz

Studiu de caz 1 –suspiciune de abuz

1. Date despre copil:

Inițiale: H.A;

Vârsta:15 ani;

Naționalitate: romană;

Sexul: F;

Religia: ortodoxă;

Domiciliul: Salișca, com. Cîțcău;

2. Istoricul cazului:

A. este eleva în clasa a-VIII-a la Scoala Gimnaziala Cîțcău. Locuiește în sat Salișca, comuna Cîțcău împreună cu tatăl H.D și fratele acesteia F.. în vârstă de 10 ani. Mama copiilor este recăsătorita, locuiește în județul Bistrița Năsăud și are și alți copii.

Casa este situată la o distanță de 2 km de centrul satului, la marginea unei păduri. Casa în care locuiesc este proprietatea personală a familiei H., alcătuită din 3 camere și hol, condițiile igienico-sanitare fiind necorespunzătoare.

Tatăl realizează venituri din agricultură având în proprietate 14 ha de teren.

Copilul în cauză a fost adus de către Serviciul de Ambulanță Dej la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii, Cluj-Napoca, fiind diagnosticat cu traumatism cranian minor, sindrom algic membre inferioare. După aproximativ două săptămâni H.A a fost găsită pe stradă de către organele de poliție ale comunei Cîțcău. Aceasta plecase de la școală fără învoire afirmând că dorește să ajungă la mama și să locuiască cu dânsa.

Tatăl afirmă că fata este obraznică, neascultătoare și greu de stăpânit.

Mama copilului nu dorește să păstreze legătura cu aceasta, chiar dacă copilul o caută permanent.

Tatăl ajută copilul din punct de vedere material dar există o tensiune și o ceartă permanentă între aceștia.

3. Obiectivul propus;

Dacă se confirmă suspiciunea de abuz, consilierea membrilor familiei și restabilirea relației de afectivitate din cadrul familiei.

Pentru a decide în privința unor măsuri de intervenție am analizat mai detaliat cazul prin prisma răspunsului la o serie de întrebări:

1. Situația copilului necesita izolarea de propriul mediu?

2.Se repetă relele tratamente sau a fost doar un singur caz?

3. Prin intervenție putem oferi copilului o situație superioară față de cea actuală?

4. Este situația atât de gravă cum este văzută de asistentul social?

După ce am analizat răspunsurile la întrebările respective am hotărât aplicarea mamagementului de caz.

Managementul de caz presupune trei etape de bază:

1. Evaluarea inițială;

2. Evaluarea detaliată;

3. Planul de servicii.

Evaluarea inițială este prima procedură în stabilirea situației unui beneficiar. Este instrumentul prin care se determina modul în care modul socio-economic afectează relațiile de familie și determină intervențiile următoare. Evaluarea detaliată este procedura care determină stabilirea situației beneficiarului și oferă posibilitatea adunării informațiile necesare pentru stabilirea intervenției.

Planul de servicii explica modul în care se realizează intervenția.

2.6.2 Studiu de caz 2- familie beneficiară de ASF și VMG

Delegarea drepturilor părintești.

1. Date despre copil:

Inițiale: T.A.

Vârsta:8 ani;

Naționalitate: romană;

Sexul: M;

Religie: ortodoxă;

Domiciliul: Cîțcău;

2. Istoricul cazului:

A. T.este un copil în vârstă de 8 ani, elev în clasa I la Școala Generală Cîțcău.De la naștere este crescut de bunici mama nu s-a implicat în creșterea și educarea lui. Nu a fost un copil dorit, mama neștiind cine este tatăl. Copilul provine din relațiile mamei cu diverse persoane.

Sigurele venituri ale familiei sunt ajutorul social al bunicilor și alocația copilului. Mamă, R. T. nu mai dorește să locuiască cu copilul și urmează să plece la muncă în străinătate. Bunica a apelat la personalul din cadrul primăriei Cîțcău pentru a fi îndrumată ce trebuie să facă pentru a avea drepturi asupra copilului. Bunica își iubește copilul și dorește incontinuare să aibă grijă de el.

3. Obiectivul propus:

Delegarea drepturilor părintești în favoarea bunicilor pe perioada lipsei mamei din țară.

Am aplicat managementul de caz. Conform Anexei 1 i-am făcut evaluarea inițială, evaluarea detaliată și planul de servicii conform anexei 2 și anexei 3.

2.6.3 Studiu de caz 3-persoana cu handicap

1. Date despre client:

Inițiale: S.A;

Vârsta:81 ani;

Naționalitate: romană;

Sexul: F;

Religia: ortodoxă;

Domiciliul: Cîțcău, jud. Cluj;

2. Istoricul cazului:

S.Ana este o bătrână în vârstă de 81 de ani încadrată în grad de handicap grav. Este văduvă de 10 ani și locuiește singură. Are doi copii care sunt căsătoriți și locuiesc separat. Este ajutată de o persoană de etnie romă în vederea efectuării curățeniei. Copiii nu sunt mulțumiți de serviciile oferite de acea persoană și doresc să o interneze într-un azil chiar dacă aceasta nu este de acord. A fost sesizat asistentul social de la primăria comunei în vederea consilierii bătrânei și a întocmirii dosarului pentru internarea în centru.

3. Obiectivul propus:

Consilierea persoanei și întocmirea dosarului privind internarea într-un centru de îngrijire.

2.6.4. Studiu de caz 4-familie beneficiară de VMG

1. Date despre client:

Inițiale: R.C.

Vârsta:30 ani;

Naționalitate: romană;

Etnie: roma;

Sexul: F;

Religie: ortodoxă;

Domiciliul: Cîțcău, județul Cluj;

2. Istoricul cazului:

R.C.este o tânără de etnie romă în vârstă de 30 de ani beneficiară de VMG.Are 5 copii mici cel mai mare fiind în clasa a opta iar cel mai mic de 5 ani. Locuiesc în chirie, într-o încăpere cu două camere care este proprietatea primăriei. Concubinul acesteia P.C.este în vârstă de 40 de ani și este grav bolnav. Suferă de ciroza hepatică și diabet.R.C. a cerut ajutorul primăriei afirmând că este bătută zilnic de concubin, atât ea cât și copiii. Motivul violenței ar fi lipsa banilor. Singurul venit al familiei este ajutorul social și alocația de stat a copiilor. Deoarece copiii înregistrează absente, nu pot beneficia de alocație pentru susținerea familiei. Banii proveniți din alocațiile de stat și ajutor social sunt ridicați de la poștă de către tatăl copiilor P.C.Acesta îi cheltuie la jocuri de noroc, alcool și țigări. Copiii sunt murdari și neîngrijiți.

Mama a cerut ajutor personalului din cadrul compartimentului de asistență socială de la primărie în speranța remedierii situației.

3. Obiectivul propus:

Consilierea tuturor membrilor familiei și găsirea unei soluții pentru rezolvarea problemei.

Înainte de a decide ce măsură de intervenție voi folosi am analizat cazul mai amănunțit.

2.6.5 Studiu de caz 5-abandon familial, beneficiar de ASF.

1. Date despre client:

Inițiale: N.I.

Vârsta:25 ani;

Naționalitate: romană;

Etnie: roma;

Sexul: M;

Religie: ortodoxă;

Domiciliul: Cîțcău, județul Cluj.

2. Istoricul cazului:

R.I.este un tânăr de etnie romă în vârstă de 25 de ani. Locuiește în chirie într-o locuință socială care aparține primăriei comunei Cîțcău, împreună cu concubina R.A în vârstă de 20 de ani și fiica acestora N.de 2 ani. Niciunul nu au un loc de muncă stabil din cauza lipsei studiilor. Singurul venit este alocația pentru susținerea familiei și alocația de stat a fiicei lor.

Într-o zi, tatăl împreună cu fiica au venit la sediul primăriei pentru a cere ajutor. Mama fetei plecase de aproximativ două săptămâni de acasă. Nu mai răspunde la telefon și nu mai știe nimic de aceasta. A spus că a anunțat poliția dar aceasta nu se implica în rezolvarea cazului deoarece a vb cu concubina și nu dorește să revină acasă. Tatăl nu dorește să-și crească singur fata spunând că nu are posibilități materiale și nu o poate lăsa nesupravegheata pentru a pleca la lucru.

3. Obiective:

Contactarea mamei și găsirea soluțiilor în legătură cu creșterea și educarea copilului.

2.7. Analiza si interpretarea rezultatelor cercetarii:

In cadrul acestei cercetări mi-am propus sa aflu părerea beneficiarilor despre prestațiile si serviciile sociale.Modul in care acestea îi ajută in viața de zi cu zi,rolul asistentului social in cadrul primăriei dar si care este primul loc unde apelează cei aflați in situații mai dificile.

Metodele folosite pe tot parcursul cercetării au fost:interviul,observația si studiul documentelor,iar ca instrumente de lucru am folosit ancheta socială,ghidul de interviu si grila de observație.

Prima intrebare a cercetării a fost :Ce importanță au serviciilor sociale asupra comunitații?Această intrebare am investigat-o cu ajutorul metodei calitative si anume:interviul.În chestionar am adresat întrebări referitoare la părerea beneficiarilor despre serviciile sociale.Majoritatea cunosteau care sunt serviciile sociale acordate in cadrul primăriei si toți erau de părere ca sunt foarte importante pentru ei.Relatau modul în care s-a schimbat viața lor in bine datorită serviciilor sociale la care au apelat.

Cea de a doua intrebare a făcut referire la modul in care ajută prestațiile sociale.

Cu ajutorul observației si a interviului am putut să aflu mentalitatea oamenilor referitor la prestațiile sociale.Toți cei care au participat la interviu erau de părere ca trebuie sa primească prestații sociale (ajutor social si alocatii) si apoi servicii.Pe primul loc au pus acordarea de prestații sociale afirmand ca banii sunt pe primul loc că sunt necesari in viața lor .Ajutoarele sociale si alocațiile chiar dacă nu sunt foarte mari,ii ajută cu ceva.Am observat comportamentul acestora pe toată perioada interviului.Păreau foarte interesați si privirea le era orientată către intervievator.

Am adresat întrebări deschise legate de aceste doua ipoteze si primarului,viceprimarului ,directoarei școlii si medicului de familie.Fiecare a putut sa-și spună propria părere in cadrul interviului.

Primarul consideră și el că sunt foarte folositoare aceste prestații sociale,chiar mai folositoare decât serviciile:’’ Fiecare dintre beneficiarii de prestații are o situație materială destul de dificilă.Ca si primar in această comună ,consider că banii obținuți din ajutoare sociale si alocații sunt foarte folositori fiecăruia.Sunt si singurele surse de venit pentru majoritatea lor.Serviciile sociale sunt si ele importante dar cred ca prestațiile sunt pe primul loc.Romii cer prima dată bani si apoi un sfat ‘’.

Viceprimarul susținea contrariul,afirma ca serviciile sociale ar trebui sa aibă intaietate si apoi prestațiile:’’ De ce să oferim prestații inaintea serviciilor sociale?Mai intâi ar trebui să-i consiliem,să-i invățăm,să-i indrumăm.Prestațiile ar trebui să fie o ultimă soluție in cazul nerezolvării problemei.Ar trebui să-i invatam să ‘’pescuiască’’ nu să le oferim peștele’!Majoritatea consideră ca au drepturi dar nu si indatoriri.Tot timpul când sunt convocați la muncă găsesc tot felul de scuze.Sunt de parere că serviciile sociale sunt pe primul loc.Nu prea sunt de acord cu prestațiile’’.

Directoarea școlii afirmă ca atăt prestațiile căt si serviciile sunt importante:’’Ambele le consider ca fiind la fel de importante.Prestațiile ajută beneficiarii să poată duce un trai nu chiar decent dar totusi….Pot sa obțină rechizite școlare si burse pentru studii.Puținul cât este,îi ajută .Și serviciile sunt foarte importante ,avem copii care sunt in pericol de a abandona școala, sunt bătuți de către parinți,copii ai căror părinți sunt plecați in străinătate si după spusele lor nu știu când se vor întoarce.Este foarte necesară consilierea in cazul fiecăruia si rezolvarea problemelor pentru acesti copii aflați in nevoi’’.

Medicul de familie din cadrul comunei avea aceeași părere ca si directoarea școlii,că sunt la fel de importante ambele:’’Serviciile sunt la fel de importante ca și prestațiile.Cu ajutorul prestațiilor am obținut lapte praf pentru copii cu vârste de pănă la un an.Copii ai căror parinți nu ar fi avut posibilitatea să le cumpere laptele praf necesar.Femeile de etnie roma au beneficiat gratuit de mijloace contraceptive și se declară foarte mulțumite.Și serviciile sociale ca si prestațiile isi au rolul lor.Un rol la fel de important.Au fost consiliate persoanele vârstnice ale căror familii doreau să le interneze in centre de ingrijire.Rezultatele au fost pozitive.Au ințeles ca este spre binele lor si pot beneficia de îngrijire specializată.Au fost mame cu riscul de a-și abandona copiii dar in urma consilierii au renunțat la idee.’’

Referitor la celelalte întrebări de cercetare:’’Care este rolul asistentului social in comunitate si Primăria este principala instituție la care apelează oamenii aflați in nevoi?’’ am observat ca au o strânsă legătură.Am folosit interviul si observația pentru a afla părerea oamenilor.Spre susprinderea mea,toți cei intervievati au afirmat ca primăria este principala instituție unde cer ajutorul cei aflati in situații mai dificile și nu oricui din instituție ci persoanei cu atribuții in asistență socială:’’Prima dată apelăm la asistentul social din cadrul primăriei,este persoana care ne ajută si ne indrumă cand avem probleme.Unde altundeva sa mergem?Cine altcineva să ne ajute?La primărie si la asistentul social apelăm intotdeauna.Ne indrumă si ne lamuresc !’’

Pe tot parcursul interviului am urmarit reacțiile lor si am constatat ca sunt plini de optimism cand vin la noi.Consideră că asistentul social din cadrul primăriei ar trebui sa le rezolve toate problemele .Majoritatea considerau ca nu trebuie să se implice prea mult,doar să-si spună necazurlie iar asistentul social le va rezolva.

2.8.Prezentarea concluziilor cercetării:

Beneficiarii sunt oameni cu condiții de viață mai speciale, care îi pun într-o poziție de inferioritate în comparație cu majoritatea societății.

Pe parcursul muncii, am observat existența mai multor tipuri de clienți. Aceștia aveau o atitudine diferită față de serviciul asistențial. O parte erau rușinoși, apelase la serviciile de asistență socială în momentul în care nu aveau altă soluție de a-și rezolva problemele, a preferat să aibă un contact cât mai limitat cu instituția (primăria) și a renunțat la ajutor imediat ce și-a reechilibrat situația. Alți clienți au fost ezitanți, au dorit pe de-o parte să beneficieze de serviciile sociale dar au evitat contactul cu instituția.

Majoritatea clienților au fost revendicativi,au solicitat imperativ ajutorul social, au afirmat că au acest drept și au comparat situația lor cu a altor persoane care beneficiază de asistență socială.

Capitolul 3

INTERVENȚIA PRORIU-ZISA

3.1. Proiectarea intervenției

Cadrul general al intervenției este dat de numărul de persoane din cadrul comunei Câțcău. Am decis să mă axez pe problemele financiare.

Intervenția constă în diverse activități: vizită la domiciliu, stabilirea relației dintre client și comunitate, acordarea ajutorului, rezolvarea situației dificile prin care trece clientul.

Scopul unei intervenții nu se stabilește în funcție de metoda care urmează să fie aplicată ci metoda se alege în funcție de demersul care trebuie urmat pentru îndeplinirea scopului.

Metoda de intervenție se stabilește în funcție de scopul pe care dorim să-l urmărim. Acțiunile asistentului social sunt orientate spre a produce o schimbare în situația beneficiarului.

La începutul fiecărei intervenții trebuie analizată și înțeleasă cererea, după care are loc evaluarea situației și analiza datelor.La mijlocul intervenției se alege strategia iar la sfârșit se evaluează rezultatele finale.

Pentru a putea interveni într-un anumit caz trebuie să fie investigat și să se țină cont de anumite aspecte cum sunt: starea materială, starea de sănătate, condițiile de viață, relațiile cu comunitatea.

Scopul intervenției personale a constat în: creșterea gradului de motivare la persoanele cu probleme finaciare beneficiare de alocație pentru susutinere familiei și venit minim garantat, implicarea persoanelor beneficiare în activitățile pentru ameliorarea situației constatate.

Obiectivele intervenției:

ajutarea beneficiarilor să dezvolte soluții pentru rezolvarea problemelor;

imbunătățirea calității vieții beneficiarilor;

ajutarea clientului să devină independent de serviciile sociale;

reintegrarea în societate a persoanelor marginalizate;

Beneficiarii intervenției:

beneficiarii direcți sunt:80 de persoane cu VMG și ASF, persoane cu handicap grav, copii din familii cu probleme, copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate;

beneficiarii indirecți: familiile acestora;

Metode de intervenție:

Grup de consiliere folosind tehnica ascultării active, încurajare, analiza și reflectarea sentimentelor;

Consiliere individuala a oferit clientului posibilitatea de a identifica și clarifica modul de trai, resursele personale și opțiunile avute;

Brainstormingul: am generat diverse idei pentru soluționarea problemelor;

Managementul de caz: care a constat în analizarea cazurilor și intervenției prin: Evaluarea inițială, Evaluarea detaliată și Planul de servicii aplicat în fiecare caz.

3.2. Implementarea intervenției

Prezentarea activităților de intervenție implementate

Intervenția de caz 1-suspiciune de abuz

A fost sesizată Primăria comunei Cîțcău de către Direcția de Sănătate Publică Cluj, Spitalul Clinic de Urgență pentru copii Cluj, în vederea verificării situației familiale a copilului H.A.

I-am efectuat o anchetă socială la domiciliul cesteia, iar în urma anchetei s-a constatat faptul că familia trăiește în condiții de igienă precare. S-a discutat cu tatăl în sensul efectuării curățeniei în gospodărie și supravegherea mai atentă a celor doi copii. Termenul de remediere a situației găsite a fost de șapte zile. Problema socială a fost discutată și cu conducerea Școlii Cîțcău și s-a recomandat întâlnirea minorei cu un psiholog în vederea evaluării acesteia.

H.A. s-a deplasat la sediul Primăriei Cîțcău împreună cu tatăl și fratele ei. Aici, toți povesteau variante diferite. Tatăl susținea că nu este ascultat de copii în special de fată, iar fata susținea că tatăl este alcoolic și lipsește de acasă, că a vrut să abuzeze de ea când era sub influența băuturilor alcoolice. Băiatul susține că sunt ajutați de tată din punct de vedere material, că acesta îi supraveghează.

După câteva zile, am mai făcut o vizită acasă la familie împreună cu directorul școlii deoarece nu se prezentase la școala de două zile.

Acasă a fost găsit doar tatăl care era beat și băiatul care îngrijea de animale.H.A nu era acasă, tatăl susținând că a fost trimisă la magazinul din sat după cumpărături. Am verificat la magazin, dar aceasta nu a fost acolo.A. era la o prietenă unde rămase peste noapte din cauza certurilor cu tatăl care consumase alcool.

Am sesizat Direcția de Aistență Socială și Protecția Copilului Cluj în legătură cu situația familiei H.

Un asistent social și un psiholog din cadrul D.G.A.S.P au venit la sediul primăriei Cîțcău în vederea consilierii membrilor familiei.

Aici, ca și data trecută, toți aveau variante diferite.Au fost consiliați individual de către psiholog. S-a constatat faptul că fetei îi lipsește dragostea mamei, că dorește să locuiască cu aceasta, în schimb fratele mai mic nu dorește să o vadă. Tatăl nu dorește să lase fata să-și viziteze mama afirmând că i-au fost încredințați lui spre creștere și educare, prin hotărâre judecătorească.

Tatăl recunoaște că era foarte aproape să-și abuzeze fiica, fiind beat.

Fata spunea că are un prieten mai mare, că dorește să renunțe la școală și să se mărite dar tatăl nu este de acord.

A promis să-și schimbe comportamentul față de copii și a dat o declarație scrisă că renunță la consumul de băuturi alcoolice, că-și supraveghează copiii și se dedica familiei.

Obiective:

Îmbunătățirea comunicării dintre copii și tatăl acestora și restabilirea relațiilor personale, consilierea fetei cu privire la consecințele separării de tată, ameliorarea situației tensionate din familie, realizarea controlului medical periodic, consilierea tuturor membrilor familiei cu privire la consecințele separării.

Am întocmit un plan individual de servicii prin care s-au realizat activitățile și serviciile precizate în programul individual de reabilitare și integrare socială.

În cadrul serviciilor oferite de către DGASPC Cluj s-a întocmit de către asistentul social responsabil un plan individualizat de protecție care este dezvoltat în programe de intervenție specifică bazat pe următoarele nevoi generale:

nevoia de sănătate și promovare a sănătății;

nevoia de îngrijire, securitate și promovarea bunăstării;

nevoia fizică și emoțională;

nevoia educaționala și urmărirea obținerii rezultatelor școlare corespunzătoare potențialului de dezvoltare a copilului;

nevoia de petrecere a timpului liber;

nevoia de socializare, inclusiv modalitățile de menținere legăturilor cu părinții, familia lărgită, prietenii și alte persoane importante sau apropiate față de copil și modul de satisfacere a tuturor acestor nevoi; (Legea 448/2006 –privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap);

I-a fost întocmită de către psiholog fișa psihologică pentru o evaluare completă a dezvoltării psihice, atât pentru Amalia cât și pentru fratele acesteia.

În fișa psihologică au fost cuprinse: gradul de dezvoltare senzorială perceptivă, nivelul dezvoltării psiho-motricitatii, gândirea, memoria, atenția, imaginația, limbajul și comunicarea, afectivitatea (imaturitatea/maturitatea afectivă, trăiri afective adecvate/neadecvate la stimuli, expresivitatea scăzută/bogată), motivație, temperament, voința, atitudini (marcate de nesiguranță/teama/agresivitate), aptitudini, nivelul maturizării psiho-sociale (dependența de sprijinul adulților), profilul psihologic (imaturitate/maturitate afectivă, tulburări în sfera proceselor cognitive).

Evaluarea cazului:

Contributia mea a fost de a consilia membrii familiei in vederea gasirii solutiilor la problemele existente,a le intocmi ancheta sociala si a monitoriza cazul.Am facut periodic vizite la domiciliul minorilor .

Situația conflictuală din familie s-a mai ameliorat cu toate că încă nu exista o relație foarte bună între aceștia. Cei doi frați nu se mai ceartă așa des, iar tatăl consuma alcool mai rar. Fata a înțeles că nu este dorită de mama și că trebuie să-și termine scoala, că poate să fie vizitată de prieten în prezența tatălui ei.

Situația familiei nu s-a rezolvat în totalitate dar pare să nu fie așa tensionată ca la început.

Interventia de caz 2-delegarea drepturilor părintești

Am consiliat familia T.în legătură cu plecarea mamei în străinătate și cu delegarea drepturilor părintești. Copilul nu simte lipsa mamei fiind foarte atașat de bunica. Mama și-a făcut cerere la primăria comunei pentru a se întocmi dosarul pentru delegarea drepturilor părintești, care apoi a fost înaintat către Judecătoria Dej. Am întocmit ancheta socială la domiciliul minorului. În urma anchetei am constatat faptul că minorul este bine îngrijit și educat, frecventează școala cu regularitate și nu înregistrează absențe. Rezultatele școlare sunt foarte bune. Am recomandat delegarea drepturilor părintești în favoarea bunicii T.A.

Am înaintat către judecătorie notificarea doamnei T.R referitoare la delegarea drepturilor părintești. După apoximativ două săptămâni a fost pronunțată hotărârea cu privire la delegarea drepturilor părintești pe o perioadă de un an, în favoarea bunicii materne. Am monitorizat cazul pe toată perioada lipsei mamei din țară.

In acest caz contribuția mea a fost de a consilia membrii familiei,am intocmit și înaintat către judecătorie dosarul cu privire la delegarea drepturilor părintesti.Am monitorizat cazul și am făcut periodic vizite la domiciliul minorului.

Interventia de caz 3-persoana cu handicap

În urma sesizărilor făcute de către fiica numitei S.Ana m-am deplasat la domiciliul dânsei pentru a-i întocmi ancheta socială și a o consilia în legătură cu dorința fiicei de a o interna într-un azil. În urma consilierii și a discuțiilor purtate, aceasta a înțeles situația și a dorit să fie internată. I-am întocmit dosarul și înaintat către D.G.A.S.P.C Cluj. După două săptămâni i-a fost aprobată cerea de internare în Centrul de Îngrijire și Asistenta Socială din cadrul comunei Cîțcău.

Organizarea grupurilor de consiliere a corespuns nevoilor identificate în urma evaluării inițiale reușind să interpretez și prelucrez rezultatele obținute .

A fost vorba despre a aduce îmbunătățiri sub aspect motivațional și emoțional în cazul persoanelor beneficiare.

In acest caz contribuția mea a fost să consiliez persoana în cauză și membrii familiei,să-i întocmesc dosarul pentru internarea în centru și să monitorizez cazul.

Interventia de caz 4 –familie beneficiară de VMG, violența domestică

După ce am discutat cu doamna R.C despre problema dânsei, am hotărât să fac o vizită la domiciliul acesteia. După două zile m-am deplasat la locuința familiei. Tatăl împreună cu copiii erau acasă iar mama era plecată la muncă cu ziua. Copiii nu merseră la școală. Am discutat separat cu tatăl despre problema violenței și a modului în care acesta cheltuie banii. Nu a recunoscut afirmând că nu el ridică banii de la poștă ci mama copiilor.La întrebarea:’’De ce sunt copiii acasă în acest timp?’’ a afirmat că nu îl interesează situația școlară a copiilor.

Am discutat și cu copiii. Cei mai mari vorbeau cu ochii în lacrimi despre modul în care tatăl lor le-a aruncat caietele și cărțile în foc. Nu aveau cu ce să meargă la scoala chiar dacă își doreau acest lucru. Nu îi bătea cum spunea mama dar nici nu se interesa de situația lor. Văzând că nu se poate discuta cu tatăl, în sensul frecventării orelor, am decis să anunț conducerea școlii în legătură cu situația copiilor.

Doamna directoare știa despre cazul povestit. Le dăduse cărți și caiete iar ziua următoare când îi întrebă unde sunt aceștia spuneau:’’A făcut tata foc cu ele că i-a fost frig și a spus că oricum acele cărți nu sunt de folos.Că mergem la școală fără nici un rost’’.

Împreună cu doamna directoare am căutat soluții pentru rezolvarea problemelor. Am chemat toți membrii familiei pentru a-i consilia. Le-am cerut părerea fiecăruia în legătură cu situația delicată și le-am propus să caute fiecare și să-mi spună câte două soluții pentru rezolvarea problemelor.

Am încercat să-l conving pe tată despre importanța studiilor mai ales că și copiii își doresc acest lucru. A fost de acord ca să meargă la scoală copiii doar atunci când a auzit că vor primii alocație pentru susținerea familiei în cazul frecventării cursurilor. Copiii au fost bucuroși atunci când tatăl și-a luat angajamentul ca nu le va mai pune piedică să meargă la școală.

Am fost sponsorizați de către o fundație olandeză cu rechizite și îmbrăcăminte pentru acești copii.

În prezent, copiii merg la școală și învață destul de bine. Doamna directoare este foarte mulțumită de comportamentul acestora. Mama nu s-a mai plâns de comportamentul tatălui. Este mulțumită că acesta este măcar indiferent față de situația școlară a copiilor și nu este împotriva continuării studiilor.

După două săptămâni am verificat modul în care s-a schimbat situația în familie. Totul părea să decurgă normal. Tatăl împreună cu mama munceau cu ziua iar copiii mergeau la școală.

In acest caz contribuția mea a fost de a preveni abandonul școlar,am consiliat membrii familiei și am reustit să-i fac să înteleagă că pe primul loc sunt drepturile copiilor.

Interventia de caz 5-abandon familial, beneficiari de alocație pentru susținerea familiei

În urma sesizărilor făcute de către tatăl copilului, am decis să iau legătura cu mama. Am obținut numărul de telefon de la N.I. și am sunat-o. Am reușit să vorbesc cu dânsa și să aflu că are un alt partener. A afirmat că N.I. o bătea zilnic și este a doua oară când pleacă de acasă. Locuiește împreună cu iubitul și mama ei în Baia –Mare. Dorește să se angajeze la o fabrică de confecții. Nu a întrebat de fată doar spunea că nu se mai întoarce că s-a săturat și are pe altcineva.La întrebarea ce are de gând să facă în privința copilului a afirmat că nu știe.Ca o lasă la tată să mai stea sau ca o să-și trimită mama după ea când va putea.

I-am explicat că nu poate să-și abandoneze copilul și că trebuie să vină să vorbească cu tata și să decidă ce vor face. A spus că o să vină după două zile să vorbim.

Am făcut o vizită la domiciliul clientului pentru a-i putea întocmi ancheta socială. În urma discuțiilor purtate cu vecinii am aflat că mama nu era bătută de către partener și că acesta se purta bine. Mama plecase de acasă în căutarea altui partener.

După o săptămână iar a venit tatăl cu copilul deoarece R.A. nu a venit. Am sunat-o și a spus că dorește să-și ia fata. Tatăl a fost de acord spunând că nu poate lucra nimic că trebuie să-și supravegheze copilul în permanență.Au venit toți la primărie pentru a fi consiliați.Au fost de acord ca fata să rămână împreună cu mama și cu partenerul acesteia în Baia-Mare, iar N.I să-și continue viața unde își are domiciliul actual.

Tatăl își vizitează copilul ori de câte ori dorește, între părinții copilului existând o relație de prietenie.

Contribuția mea în acest caz a fost de a-i consilia pe părinti și a-i ajuta să-și rezolve problemele .I-am ajutat să inteleagă că problemele lor pot fi rezolvate pe cale amiabilă iar copilul este pe primul loc.

Grupul de consiliere:

1. Scopul grupului a fost de a identifica și clarifica motivele pentru care există situația dificilă în fiecare caz (motivele pentru care există în permanență o situație tensionată și conflictuala în familie, în cazul H.A și R.C.).

Motivele pentru care ajutoarele sociale sunt utile și benefice.

2. Organizarea grupului de consiliere:

Aceste activități s-au desfășurat în cadrul Primăriei comunei Cîțcău;

Am reușit organizarea în cadrul sălii de ședințe, masa ovală și scaunele așezate în semicerc au facilitat contactul vizual intre participanții la grup, am considerat acest aspect benefic comunicării intre participanții la grup.

3. Structura activității grupului

-Intervenția a avut loc în perioada imediat următoare a cercetării și a prelucrării datelor, în aprilie-mai ,anul 2015

– Activitățile în cadrul grupului de consiliere s-au desfășurat într-un număr de patru ședințe. Activitățile desfășurate nu au fost lungi, nici impropriu structurate astfel încât beneficiarii să reacționeze deferit față de ceea ce se așteaptă de la ei;

-Ședințele au fost organizate pe parcursul a trei săptămâni data și ora fiind stabilite de comun acord astfel încât fiecare să poată participa;

4. Desfășurarea grupurilor de consiliere:

A fost introdusă practica de feedback emoțional la începutul și sfârșitul fiecărei ședințe dorind să încurajez exprimarea sentimentelor, comunicarea, destinderea atomosferei, cunoașterea fiecărui participant reușind să obțin rezultate optime.

Pe parcursul ședințelor am manifestat înțelegere, căldura și acceptare. Am fost sinceră cu ei și am reușit să le câștig încrederea.

Consilierea individuală:

Scopurile și obiectivele:

Datorită faptului că S.A.este persoană cu handicap grav, netransportabilă, consilierea individuală a avut loc la domiciliul acesteia. Consilierea a fost orientată spre ventilarea sentimentelor cu scopul de a se elibera de povara unor sentimente neexprimate, confuze și greu de identificat. În acest mod am putut identifica soluții pentru rezolvarea problemei.

Am urmărit asigurarea unui cadru în care atât mama bolnavă cât și fiica să se simtă în siguranță pentru a putea vorbii despre aspectele personale. Unul dintre obiective a fost identificarea sentimentelor de vinovăție ale fiicei în legătură cu internerea mamei într-un azil.

Am intenționat și am ajuns la o înțelegere clară a situației lor fiind prinse intre problemele familiale și problemele care au legătură cu comunitatea (părerea vecinilor despre internerea mamei).

Am reușit o ierarhizare a problemelor în ordinea în care ar putea fi rezolvate.

Beneficiarii:

Am realizat o consiliere individuală cu mama și fiica (beneficiar indirect) pentru a fi supuse intervenției centralizate pe problemele lor de comunicare, exprimarea sentimentelor în legătură cu problema respectivă.

Locul de desfășurare:

Consilierea individuală a avut loc la domiciliul clientei fiind netransportabila dar și din dorința de a crea un anumit sentiment de intimitate și confidențialitate depășind barierele de comunicare și crearea sentimentului de încredere și apropiere.

Organizarea ședințelor:

Am realizat două ședințe de consiliere cu mama și o ședință cu fiica.

Abilități necesare:

Ascultarea activă;

Parafrazarea;

Sumarizarea;

Interpretarea;

Confruntarea;

Reflectarea sentimentelor;

Sprijinirea;

Facilitarea comunicării;

Oferirea de feedback

Evaluarea.

La sfârșitul fiecărei ședințe am putut constata diminuarea stării de disconfort psihic datorată situației dificile cu care s-a confruntat atât mama cât și fiica. Exprimarea sentimentelor și faptul că au fost ascultați și totodată înțeleși au avut un impact pozitiv asupra stării psihice dar și fizice ale participanților.

3.3. Evaluarea finală:

Scopul

Modul în care desfășurarea intervenției a influențat pozitiv motivația participanților de a-și revolva propriile probleme.

Ipoteza:

Participanții beneficiari de prestații și servicii sociale care au fost supuși intervenției și-au rezolvat propriile probleme în urma intervenției.

Obiective:

Identificarea percepției în ceea ce privește rolul asistenței sociale în cadrul primăriei;

Colectarea informațiilor cu privire la conștientizarea participanților în ceea ce privește problemele cu care se confruntă;

Verificarea capacității participanților de a genera soluții referitoare la îmbunătățirea situației;

Surprinderea elementelor pozitive asimilate de participanți pe parcursul intervenției;

Modul în care conștientizează impactul pozitiv pe care o situație școlară bună l-ar avea asupra calității vieții lor;

Populația și lotul:

Populatie-persoane beneficiare de prestații sociale și servicii sociale;

Lot: -80 beneficiari de prestații sociale, persoană cu handicap, persoană pentru care a fost făcută delegarea drepturilor părintești, copii care se află în situație de risc;

Metodă de cercetare:

Instrument calitativ structurat-utilizat ca instrument ghid de interviu;

Aspecte metodologice asupra evaluării finale:

Având în vedere faptul că grupul de clienți cu care am lucrat pe parcursul intervenției include persoane de toate vârstele începând de la copii până la vârstnici, pentru realizarea evaluării finale am folosit interviul calitativ structurat, cu întrebări predeterminate pentru a obține răspunsuri relevante pentru a ne ajuta ca intervenția desfășurată să aibă succes.

Pentru a mă asigura că participanții îmi vor dezvălui informațiile în profunzime, am oferit participanților recompense care le-au putut obține prin formularea de răspunsuri pertinente.

Ghidul de interviu a cuprins întrebări legate de calitatea vieții fiecărui beneficiar și impactul asupra viitorului acestora.

Implementarea evaluării finale:

Locul de desfășurare: Primăria Comunei Cîțcău;

Durata: două ore/zi;

Scopul: identificarea măsurii în care situația lor s-a îmbunătățit datorită asistentului social din cadrul primăriei;

Interpretarea și analizarea rezultatelor evaluării finale:

Cel mai important aspect urmărit a fost identificarea elementelor pozitive pentru a identifica impactul subiectiv și obiectiv al acestora.

Al doilea aspect urmărit a fost surprinderea părerilor participanților în legătură cu rolul asistentului social din cadrul primăriei.

Cel de-al treilea aspect urmărit a fost modul în care prestațiile sociale au rol asupra calitații vietii lor. Am formulat această întrebare pentru a-i pune pe beneficiari în situația de a vedea avantajele imediate ale ajutorului social și al alocațiilor pentru susținerea familiei. Am urmărit determinarea măsurii în care beneficiarii își pot delimita clar problemele. Am dorit să surprind modul în care beneficiarul poate determina pașii pe care trebuie să-i parcurgă având în vedere rezolvarea problemei sau cel puțin ameliorarea situației.

Având în vedere scopul intervenției de a realiza îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor, la nivelul motivației persoanelor participante, a fost atins într-o măsură satisfăcătoare.

CONCLUZII:

Din intervențiile aplicate persoanelor din mediul rural, beneficiare de prestații și servicii sociale a reieșit faptul ca asistența socială din cadrul primăriei are un rol evident, foarte important. Sătenii și-au manifestat încrederea în persoană cu atribuții sociale din cadrul primăriei Cîțcău. Majoritatea persoanelor beneficiare de ajutor social au afirmat faptul că singurii răspunzători de faptul ca nu au serviciu sunt chiar ei înșiși. Lipsa studiilor ar fi și cauza lipsei locurilor de muncă.

Din interviuri reiese că în cazul unei probleme, primul loc unde se gândesc să apeleze este primăria comunei. Comunitatea vine cu diverse probleme, cu soluții la acele probleme și le implementează. Sunt și persoane care nu doresc să apeleze la asistentul social iar altele nu vor să se implice în activitățile propuse.

În rândul populației studiate am observat o viziune conservatoare asupra serviciilor și prestațiilor sociale și a rolului acestora în viața oamenilor. Principalele trăsături sunt:

Individul este singurul responsabil de problemele sale

Familia este singura responsabile de ceea ce se întâmplă cu membrii ei;

Sistemul social are rolul de a interveni atunci când exista probleme familiale și de a oferi ajutor;

Serviciile sociale nu sunt foarte cunoscute în rândul sătenilor, dar majoritatea doresc să beneficieze de ele și se gândesc la momentul în care vor avea nevoie.

O trăsătură comună a populației studiate este lipsă de interes pentru metodele de prevenție.

Membrii comunității nu considera că persoanele cu handicap sunt dezavantajate. Considera că persoanele cu handicap beneficiază de mai multe facilități decât alte categorii defavorizate.

Majoritatea populației intervievate dorește integrarea în societate a categoriilor defavorizate prin intermediul găsirii unui loc de muncă. Lipsa banilor și a locurilor de muncă este considerată principala cauză a problemelor de ordin social.

Atât asistenții sociali cât și beneficiarii întâmpina o serie de probleme care-i împiedică să ofere și să primească servicii sociale eficiente. Reintegrarea socială reprezintă scopul final care este necesar să fie urmărit de sistemul propriu-zis de asistență socială.

La nivelul de percepție în rândul cetățenilor comunei Cîțcău, serviciile de asistență socială se confruntă cu o problemă de imagine. Principalul aspect care necesită o îmbunătățire o reprezintă modul în care legea este aplicată în sistemul de asistență socială.

Probleme ale sistemului de asistență socială au legătură cu:

Lipsa posibilității monitorizării permanente a beneficiarilor;

Se acordă, de către săteni mai multă importanță prestațiilor sociale decât serviciilor sociale;

Accentul redus privind situațiile de prevenire;

Lipsa deținerii unei baze de date electronice de către toate instituțiile privind beneficiarii servicilor sociale.

Bibliografie:

1.Alexiu Teodor Mircea și Teodora Anastasoaei.- Dezvoltare comunitară. Editura Waldpress 2001

2. Baban Adriana-. Strategii și Metode de Cercetare Calitativă;Ed.USM,2002,Chisinau

3.Bocancea C si Neamțu.G. – Elemente de asistență socială,Ed.Polirom , 1999Iași

4.Baciu Cristina -. Metode de asistență socială Grup și comunitate, suport de curs;2006

5.Bulgaru Maria- Metode și tehnici în asistență socială.

6.Chelcea Septimiu-. Metodologia cercetării sociologice,Ed.Economica,2007

7.Compton B.R și Galaway,B.-Social Work Processes,California,1989

8.Dumitrascu Hanibal-Consiliere în asistența socială,Polirom,2012

9.Holt România- Ghiduri de bună practica în asistența socială a copilului și familie,Ed.Lumen ,2002 10. Landy David -1965

11.Manea Liviu -Protecția socială a persoanelor cu handicap;2000

12.Munteanu, A., Sagebil, J.- Practici în asistența socială, Ed. Polirom, Iași,2007

13.Neamțu, G. – Tratat de asistență socială. București, Editura Polirom;2003

14. Neamț, Gh., Stan D.- Asistența socială. Studii și aplicații, Ed. Polirom, Iași,2005

15. Perlman H.H.-Relationship;The Heart of Helping People, 1979

16. Rogers Carl-The Necessary and Sufficient Conditions of Therapeutic Personality Change

17.Richmond-Diagnosticul Social,1917

18. Rotariu. T – Ancheta sociologică și sondaj de opinie, Iași, Editura Polirom, 2001;

19. Sandor Dan Sorin-Metode și tehnici de cercetare în științele sociale.

20. Vedinas Traian -Introducere în sociologia rurală, Editura Polirom,2001

21. Vlasceanu Lazăr -. Introducere în metodologia cercetării sociale,2008

Legislație:

Legea nr.292 din 20 decembrie 2011;

Legea416/2001 –privind venitul minim garantat;

Legea 448/2006 privind prptectia și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

O.U.G 70/2011 –privind măsuri de protecție socială în perioada sezonului rece;

Legea 277/2010 –privind alocația pentru susținerea familiei;

Legea 17/2000-privind asistenta socială a persoanelor vârstnice;

Legea272/2004 –privind protecția și promovarea drepturilor copilului;

Legea 61/1993-privind alocația de stat pentru copii;

ANEXE:

ANEXA1 ,ANEXA 2,ANEXA 3-aplicate în studiile de caz

ANEXA 1: MANAGEMENTUL DE CAZ – evaluarea inițială

Model-cadru al Raportului de evaluare inițială

DGASPC/SPAS/OPA

Nr… /dată…

I.Situația semnalată:

Data semnalării:

Persoana care a formulat sesizarea:

Aspectele semnalate/tipul sesizării:

ÎI. Date cu privire la copil/copii:

Nume: Prenume:

Data nașterii: CNP

Sexul: Etnia

Limbă vorbită

Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap)

III. Date referitoare la părinți/reprezentantul legal al copilului/altă persoană care îngrijește copilul:

Mama-Nume: Prenume

Data nașterii: CNP

Starea civilă

Domiciliul (înscris în actul de identitate)

Reședința (dacă este diferită de domiciliu)

Limbă vorbită

Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)

Tatăl- Nume: Prenume

Data nașterii: CNP

Starea civilă

Domiciliul (înscris în actul de identitate)

Reședința (dacă este diferită de domiciliu)

Limbă vorbită

Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)

Reprezentantul legal al copilului/persoana care are copilul în îngrijire:

Nume: Prenume

Data nașterii: CNP

Domiciliul (înscris în actul de identitate)

Reședința (dacă este diferită de domiciliu)

Este reprezentantul legal al copilului urmare a: instituirii tutelei__/stabilirii plasamentului__

Contextul în care are copilul în îngrijire: rudă (precizați rudenie) ____/părăsirea copilului la domiciliul său/copil găsit_____/afin_____/altă situație (precizați) ________

Limbă vorbită

Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)

IV. Alte persoane care locuiesc împreună cu copilul

Nume Prenume

Relația cu copilul/familia

V. Descrierea problemei așa cum este percepută de către familie. Așteptările/dorințele familiei pentru soluționarea situației

VI. Prezentarea situației copilului

VII. Descrierea situației familiei

Locuința-a număr de camere locuibile/număr de persoane

Utilității apă curentă____/electricitate_____/încălzire_____/canalizare___/telefon_____/altele__

Starea de igienă a locuinței

Bunuri

Animale

Proprietăți

Venituri

Igiena membrilor familiei

Descrieți atitudinea părinților față de copil/copii-a preocupați____/indiferenți_____/depășiți de problematică_____/iritați/_____/altă situație, precizați______

Comportamentul părinților/reprezentantului legal în raport cu copilul și în raport cu problema semnalată (demersuri proprii realizate pentru depășirea situației problematice și pentru a răspunde nevoilor copilului, soluții identificate, resurse mobilizate)

VIII. Sprijinul de care au beneficiat/beneficiază copilul și familia să/reprezentantul legal

Servicii sociale:

Prestații de asistență socială

Altele

IX. Situații de risc identificate:

Viața/sănătatea/securitatea copilului sunt în pericol, motivat de_____________

Copilul este rănit/în situație de risc de a fi rănit

Copilul este agresat

Un membru al familiei/copilul/semnalează un abuz sexual

Copilul cu vârsta sub vârsta de 8 ani este lăsat fără supraveghere

Copilul solicită de urgență ajutorul

Copilul refuză revenirea în familie

Copilul este implicat în munci intolerabile

Locuința și mediul sunt nesigure

Altele, precizați______________________

X. Persoanele care au oferit informații

XI. Observații, concluzii și recomandări

Profesioniștii care au realizat evaluarea inițială: Nume, Prenume, profesie/Numărul vizitelor și data realizării acestora

ANEXA 2

ANEXA 2: MANAGEMENTUL DE CAZ – evaluarea detaliată

Model cadru al Raportului de evaluare detaliată

SPAS/DGASPC/OPA

Nr. dosar/cod caz________ Avizat, __________________Nr. ___/data_____

Echipa de evaluare- Nume, prenume, profesie

Numărul vizitelor și data realizării acestora

Modalitățile de culegere a informațiilor și de realizare a evaluării

1. Date cu privire la copil/copii:

Nume: Prenume:

Data nașterii: CNP

Certificat de naștere/C.I- seria________ nr_______ eliberat de_________

Sexul: F/M Etnia (conform declarației părinților)

Domiciliul copilului

Reședința (dacă nu locuiește la adresa de domiciliu)

Limbă vorbită

Religia

Observații:

2. Date referitoare la părinți/reprezentantul legal al copilului:

Mama-Nume: Prenume

Data nașterii: CNP

Starea civilă Etnia

Domiciliul (înscris în actul de identitate)

Reședința (dacă este diferită de domiciliu)

Limbă vorbită

Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)

Antecedente penale

Nivel de studii Profesia/Ocupația

Locul de muncă Venituri

Observații:

Tatăl- Nume: Prenume

Data nașterii: CNP

Starea civilă Etnia

Domiciliul (înscris în actul de identitate)

Reședința (dacă este diferită de domiciliu)

Limbă vorbită

Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)

Antecedente penale

Nivel de studii Profesia/Ocupația

Locul de muncă Venituri

Observații:

Reprezentantul legal al copilului/persoana care are copilul în îngrijire:

Nume: Prenume

Data nașterii: CNP

Domiciliul (înscris în actul de identitate)

Reședința (dacă este diferită de domiciliu)

Exercită drepturile părintești urmare a:

Instituirii tutelei (precizați nr. și data sentinței judecătorești, nr. dosar, instanța emitentă)

Stabilirii plasamentului (precizați nr. și data instituirii plasamentului, organul emitent, nr. dosar)

În situația în care asigură îngrijirea copilului fără forme legale, precizați contextul: rudă (menționați rudenia) ____/părăsirea copilului la domiciliul său____/copil găsit_____/afin_____/altă situație (precizați) ________

Limbă vorbită

Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)

Antecedente penale

Nivel de studii Profesia/Ocupația

Locul de muncă Venituri

Observații:

Alte persoane care locuiesc împreună cu copilul

Nume Prenume

Relația cu copilul/familia copilului Limbă vorbită

Etnie Religie

Starea de sănătate (inclusiv încadrare în grad de handicap/boală psihică/retard)

Antecedente penale

Nivel de studii Profesia/Ocupația

Locul de muncă Venituri

Observații:

3. Date cu privire la familia extinsă a copilului (linie maternă și paternă):

4. Situația materială și financiară a familiei

4.1 Date cu privire la locuință

Proprietate personală -da___/nu____ Cu chirie- da___/nu____

Proprietatea unei rude -da___/nu____ Altă situație___________

Numărul de camere Numărul de persoane

Utilități- apă curentă____/electricitate_____/încălzire_____/canalizare___/telefon_____/altele__

Descrierea locuinței (aspect general, materialele din care este construită, starea de igienă, dotarea cu bunuri și mobilier)

Accesibilitate

4.2. Terenuri

4.3. Animale

4.4. Bunuri

4.5. Alte proprietăți/surse de venit/resurse materiale

4.6. Date cu privire la situația financiară (întocmiți bugetul de familie)

Surse de venit Cheltuieli realizate

Total venituri/gospodărie Total cheltuieli/gospodărie

5. Istoria familială și funcționalitatea familiei

6. Relațiile cu familia și comunitatea

7. Opinia părinților și rudelor cu privire la situația copilului

8. Evoluția și situația copilului

8.1 Problema și contextul apariției acesteia

8.2 Istoria de viață a copilului

8.3 Starea de sănătate a copilului

8.4 Educația:

Copilul este înscris la grădinița_______ din localitatea__________, grupa________ educator_____

Copilul frecventează școala. ____ din localitatea_________, clasa______, învățător/diriginte______

Precizați existența unor cerințe educative speciale

Atitudinea copilului față de grădiniță/școală și rezultatele școlare

Persoana care menține relația cu școala

Aspecte deosebite în relația cu sistemul de educație

Activități extrașcolare

Aptitudini deosebite/hobby-uri/activități sportive

Pedepsele și recompensele utilizate în educarea copilului, atât în școală cât și în familie

8.5 Nivelul actual de dezvoltare al copilului:

Nivel psiho-motor

Limbaj

Dezvoltare cognitivă

Dezvoltarea relațional-socială și adaptativă

Temperamentul și dispoziția copilului

Modul în care copilul își exprimă emoțiile

Identitatea

9. Opinia copilului cu privire la situația sa actuală/intervenția propusă

(10. Concluzii, observații, propuneri

10.1 Aprecierea capacităților parentale ale familiei/persoanei care asigură îngrijirea copilului

10.2 Precizarea nevoilor de dezvoltare ale copilului în următoarele arii:

Sănătate

Educație

Dezvoltare emoțională și comportamentală

Identitate

Dezvoltarea deprinderilor de trăi independent (

Familia și relațiile sociale

10.3 Punctele tari și vulnerabilitățile identificate

10.4 Opinia copilului și familiei

10.5 Observațiile persoanelor care au realizat evaluarea

10.6 Propuneri

Manager de caz- nume, prenume, semnătura

Membrii echipei de evaluare- nume, prenume, semnătura

ANEXA3

ANEXA 3: MANAGEMENTUL DE CAZ – planul de servicii

Planul de servicii (PS)

Numele și prenumele copilului…

CNP…

Mama…

Tata…

Reprezentantul legal al copilului…

Domiciliul

Data realizării/revizuirii Planului de servicii

Dosar nr. /dată

Motivul întocmirii/revizuirii Planului de servicii

Responsabilul de caz prevenire

Managerul de caz care asigura coordonarea metodologică a responsabilului de caz prevenire

Membrii echipei și instituția din care provin

Prestații (beneficii de asistență socială)

Servicii pentru copil:

Servicii pentru familie:

Servicii pentru persoană față de care copilul a dezvoltat legături de atașament

Observații…

ANEXA4 –pentru beneficiarii de servicii și prestații sociale

Chestionar sondaj de opinie-aplicat telefonic

Bună ziua! Mă numesc Ruxandra Vălean și vă sun din partea primăriei CÎȚCĂU. Efectuăm un sondaj de opinie pentru a cunoaște părerile dvs. Desre rolul prestațiilor și a serviciilor sociale oferite de către primăria CÎȚCĂU. Chestionarul durează doar câteva minute. Părerea dumneavoastră este foarte importantă pentru studiul nostru. Părerile și datele dvs. nu vor fi făcute publice.

ÎNTREBARE FILTRU

1. Pentru început, v-aș ruga să îmi spuneți anul nașterii dumneavoastră

1 9 |__||__|

2. SEXUL –

3. Cât de bine cunoașteți instituțiile serviciilor sociale care funcționează la nivelul comunei Câțcău? O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS

4. Dar la nivel de primărie? O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS]

5. Dumneavoastră personal ați beneficiat în nod direct de prestații sau servicii de asistență socială puse la dispoziție de Primăria Cîțcău?

6. Cât de mulțumit sunteți de serviciile de asistentă socială? O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS

7. Îmi puteți spune care au fost motivele pentru care v-ați adresat serviciului de asistență socială?

…

…

…

9. Nu știu/Nu răspund

8. Părerea dumneavoastră despre serviciile de asistentă socială la nivelul primăriei Cîțcău este mai degrabă:

9. Care ați spune că sunt principalele probleme ale sistemului de asistentă socială la nivelul primăriei Câțcău?

…

…

…

4. Nu știu/Nu răspund

10. Care dintre acestea considerați că este cea mai gravă?

1. ……….

2. Nu știu/Nu răspund

11. Dintre următoarele categorii de persoane, care credeți că ar trebui să constituie preocuparea serviciilor de asistență socială, în general? (maxim 4 categorii).

12. Vă rog să îmi spuneti care este ocupatia dumneavoastră actuală.

13. Îmi puteți spune care este venitul dumneavoastră personal lunar APROXIMATIV?

14. În final, îmi puteți spune care este ultima scoală absolvită de dumneavoastră?

ANEXA 5 –Interviu aplicat persoanelor beneficiare pentru a afla părerea referitoare la :prestațiile sociale,serviciile sociale,rolul asistentului social în cadrul primăriei.

1.Care este primul lucru la care vă gândiți atunci când auziți cuvântul ‘’primărie’’?

Dar atunci când auziți cuvântul ‘’ajutor social’’:

Dacă ar fi să dați o definiție termenului de "servicii sociale’’, care ar fi aceea?

Dar dacă ar fi să dați o definiție termenului de "prestații sociale’, care ar fi aceea?

Ce sfaturi i-ați da unui prieten/cunoscut astfel încât acesta să se beneficieze de ajutor social respectiv alocații?

Ce sfaturi i-ați da unui prieten/cunoscut astfel încât acesta să beneficieze de serviciile sociale?

7.De unde vă informați (ați dori să vă informați) legat de prestații și servicii sociale?

8. Care considerați că sunt mai importante: serviciile sau prestațiile sociale?

9. Care este principala instituție la care apelați când aveți o problemă? De ce?

10. Care credeți că este rolul asistentului social? Este acesta în măsură să vă ajute?

ANEXA 6

Reguli de funcționare ale grupului de consiliere:

Fiți atenți la cea ce spune celălat

Vorbiți pe rând

Rămâneți la subiect

Ideile fiecăreia sunt la fel de importatnte

Dreptul de a nu participa

Nu încurajați reducerea la tăcere a colegilor

Toate întrebările au rolul lor.

ANEXA 7

GRILA DE OBSERVAȚIE A ASPECTELOR VERBALE ALE INTERACȚIUNILOR:

1. Orientarea bustului: -pozitie care urmează orientarea scaunului;

– Orientat spre partener;

– Orientat spre alte obiecte;

2. Orientarea capului: -orientat sau aplecat spre partener;

– Orientat în altă direcție;

3. Contact fizic: -spre partener;

– Spre altă direcție;

4. Gestualitatea comunicativă: -gesturi expresive;

– Gesturi referențiale;

ANEXA 8-Ghid de interviu aplicat reprezentanților instituțiilor din mediul rural.

Interviu cu întrebări deschise

1. Care este funcția dumneavoastră în cadrul acestei comune?

2. Care credeți că este rolul serviciilor sociale?

3. Care credeți că este rolul prestațiilor sociale?

4. Care dintre ele le considetari a fi importante? În ce măsură?

5. Considerați că exista o legătură între instituția pe care o conduceți și serviciile sociale?