Asistenta Juridica Primara Si Asistenta Juridica Calificata
Cuprins
Capitolul I Noțiuni generale privind Asistența Juridică Garantată de Stat
1.1. Noțiunea, rolul și tipurile de asistență juridică garantată de stat
1.2. Statutul și atribuțiile Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat
1.3. Administrarea procesului de acordare a asistenței juridice garantată de stat
Capitolul II Asistența juridică primară
2.1 Accesul cetățenilor la asistență juridică primară
2.2 Subiectele competente să acorde asistență juridică primară
2.3 Practica națională în domeniul asistenței juridice garantate de stat
Capitolul III Asistența juridică calificată
3.1 Criterii de acordare a asistenței juridice calificate
3.2 Modul de acordare a asistenței juridice calificate
3.3 Subiectele autorizate să acorde asistență juridică calificată
Capitolul IV Activitatea practică
Concluzii generale și recomandări
Anexe
Capitolul I. Noțiuni generale privind Asistența Juridică Garantată de Stat
Noțiunea, rolul și tipurile de asistență juridică garantată de stat
Fiecare om are dreptul să reacționeze (să se apere) independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. Datorită complexității reglementărilor și procedurilor legale, oamenii apelează adesea la servicii de asistență juridică. Asistența juridică constă în îndrumarea și ajutarea unei persoane de către o altă persoană cu calificare juridică și profesională corespunzătoare, avînd ca efect sporirea posibilităților de realizare a drepturilor și intereselor legitime ale celui asistat. În funcție de complexitatea problemei/situației, asistența juridică poate fi acordată de către avocați, parajuriști, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale specializate, precum și de către alte persoane. [9.p.122-123]
Uneori se întîmplă că cei care au probleme juridice nu au bani să plătească serviciile juridice. În anumite situații prevăzute de lege, ei pot obține asistență juridică plătită din banii statului (garantată de stat). [9.p.124]
Asistența juridică garantată de stat reprezintă acordarea serviciilor juridice gratuit sau parțial gratuit persoanelor care nu dispun de suficiente mijloace financiare pentru plata lor și care întrunesc condițiile stipulate în Legea nr. 198 din 26.07.2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat
Conform art 7 al Legii nr. 198 din 26.07.2007 se acordă asistență juridică prin:
a) furnizare de informații, prin consultații și explicații în probleme juridice;
b) întocmire de acte juridice;
c) reprezentare în fața autorităților administrației publice;
d) apărare a intereselor bănuitului, învinuitului, inculpatului în proces penal;
e) apărare și reprezentare a intereselor condamnatului;
e1) apărare și reprezentare a intereselor copiilor victime ale infracțiunilor;
f) apărare a intereselor persoanei în cadrul procedurii pe cauze contravenționale;
g) apărare și reprezentare a intereselor persoanei în cadrul procesului civil;
h) apărare și reprezentare a intereselor persoanei în instanță de contencios administrativ. [1.p.30]
Asigurarea accesului liber la justiție constituie un principiu de bază al statului de drept și o
cerință obligatorie ce rezultă din actele internaționale la care RM este parte. Asistența juridică efectivă constituie un element de bază al accesului la justiție și statul are obligația de a garanta asistență juridică persoanelor care nu dispun de mijloace financiare
suficiente pentru a plăti serviciile juridice. [3.p.5]
Obligația de acordare a asistenței juridice calificate rezultă din mai multe acte
internaționale:
a) Declarația Universală a Drepturilor Omului, 10 decembrie 1948, în particular art. 2,7,8,10,11;
b) Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, în particular art. 2 și art. 14;
c) Convenția Internațională cu privire la drepturile copilului, în particular art. 12, 37(d), art. 40;
d) Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, în
particular art. 6.3 (C) și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului referitoare la
articolul respectiv;
e) Recomandările și Rezoluțiile Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei referitoare la:
• Asistența juridică gratuită în materie civilă, comercială și administrativă (No
Rec(76)5);
• Asistența juridică gratuită și consultanță (No Rec(78)8);
• Măsurile de facilitare a accesului la justiție (No Rec(81)7);
• Accesul efectiv la lege și justiție pentru persoane sărace (No Rec(93)1) și
• Libertatea de a exercita profesia de avocat (No Rec (2000)21).
f) Rezoluția nr. 67/187 adoptată de Adunarea Generală ONU la 28 martie 2013 cu privire
la Principiile și Liniile directoare ale ONU privind Accesul la Asistența Juridică Garantată
de Stat în Sistemele de Justiție Penală.[3.p.5]
Potrivit CEDO, art.6 alin.(3) lit.c) i se acordă acuzatului dreptul de a se apăra personal sau de a beneficia de asistența unui apărător la alegerea sa și, dacă nu dispune de mijloace pentru a plăti un apărător, de a fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, dacă interesele justiției o cer. CEDO a considerat că dreptul acuzatului de a se apăra personal nu este absolut. În cazul Croissant v. Germania, ea a considerat că obligația acuzatului de a accepta asistența unui consilier la toate etapele procesului în fața instanței naționale nu era incompatibilă cu art.6 alin.(3) lit c). În cazul în care acuzatul are dreptul la asistență juridică gratuită, aceasta trebuie să fie concretă și eficientă, și nu teoretică și iluzorie. Astfel, CtEDO a afirmat, in cazul Artico v. Italia, că, chiar dacă autoritățile nu ar fi obligate să fi e responsabile de toate carențele avocatului numit din oficiu și de comportamentul apărării… Art.6,alin.(3)lit.c) […] vorbește despre „asistență” și nu despre „numire”. Or, cea de-a doua nu asigură prin sine însăși eficiența primei, dacă avocatul din oficiu poate deceda, cădea grav bolnav, avea un impediment de lungă durată sau s-ar eschiva de la obligațiile sale. Dacă ar fi avertizate, autoritățile ar trebui să-l inlocuiască sau să-l determine să-și îndeplinească sarcinile.
Judecătorii de la Strasbourg totuși au ținut să facă următoarele precizări în cazul Kamasinski v. Austria: Art.6 alin.(3) lit.c) nu obligă autoritățile naționale competente să intervină, decât dacă carența avocatului din oficiu este evidentă sau dacă ele l-au informat suficient în oricare altă modalitate.
Atunci cand este clar că avocatul, care-l reprezintă pe acuzat in fața instanței naționale, nu a dispus de timpul și de înlesnirile necesare pentru a-și pregăti dosarul în modul cuvenit, judecătorul președinte are datoria de a lua măsuri concrete pentru a-și indeplini obligațiile față de apărător. În general, el pronunță amînarea procesului. Comisia a considerat că dreptul de a alege un avocat nu există decît in cazul în care acuzatul are mijloace pentru a remunera apărătorul. Beneficiarul de asistență juridică nu are deci dreptul de a-și alege reprezentantul în justiție sau de a fi consultat în această problemă. În orice caz, dreptul de a-și alege apărătorul nu este absolut, statul fiind liber să reglementeze infățișarea avocaților în fața instanțelor și, în unele circumstanțe, să refuze de a accepta anumiți apărători.[4]
În privința asistenței juridice, CtEDO operează cu două criteria:
starea financiară – insuficiența mijloacelor financiare pentru a avea un avocat;
interesele justiției.
În general, la interpretarea noțiunii “interesele justiției”, trebuie de ținut cont de cîteva aspecte:
gravitatea infracțiunii incriminată și respective probabilitatea unei pedepse privative de libertate pe un anumit termen (Quaranta v. Elveția; Boner v. Scoția);
complexitatea judiciară și factologică a cauzei;
situația personal a inculpatului – posibilitatea lui de a se apăra independent. [2.p.18]
Prevederile menționate anterior au prioritate în raport cu legislația națională, ceea ce presupune că RM urmează a-și racorda legislația internă la exigențele stabilite de actele internaționale.
În general, marea majoritate a Constituțiilor statelor lumii, accesul la justiție este fixat ca un principiu constituțional. Art. 20 din Constituția RM prevede că “Orice persoană are dreptul la satistacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție”. Constituția RM operează cu termenul de acces la justiție în sens larg, avînd în vedere nu atît accesul la instața de judecată, dar dreptul la “o satistacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente”. Acest lucru este confirmat și de Curtea Constituțională, care menționează că “accesul la justiție este un principiu complex, cuprinzînd mai multe relații și drepturile fundamentale, prin care se poate garanta exercitarea lui deplină” (Hotărîrea Curții Constituționale nr. 2 din 19.02.2004 privind controlul constituționalității unor dispoziții ale art. 416 și art. 444 din Codul de procedură Civilă, publicată în MO al RM nr. 39-41 din 05.03.2004). Art. 26 al Constituției RM prevede că “Dreptul la apărare este garantat. Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege”. [2.p.22-23]
Ancorat în prevederile constituționale, sistemul de asistență juridică garantată de stat își desfășoară activitatea în baza prevederilor Codului de procedură penală, Codul de procedură civilă, Codul contravențional, Legii cu privire la avocatură și altor acte normative. Condițiile, volumul și modul de acordare a asistenței juridice garantate de stat întru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, intereselor lui legitime sunt reglementate de Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat. [2.p.23]
Raportîndu-ne la textul legii se desprind urmatoarele feluri de asistență juridică pe care statul o garantează:
asistență juridică primară;
asistență juridică calificată.
Asistență juridică primară se realizează prin:
furnizare de informații privind sistemul de drept al RM, privind actele normative în vigoare, drepturile și obligațiile subiecților de drept;
furnizarea de informații privind modalitatea de realizare și de valorificare a drepturilor pe cale judiciară și extrajudiciară;
acordarea de consultanță în probleme juridice, precum și explicarea persoanelor solicitante a drepturilor sale în privința problemei invocate, posibilității de soluționare a problemei pe cale extrajudiciară, drepturilor și obligațiilor persoanei în cadrul procesului, competenței instanțelor judecătorești, posibilităților de executare a deciziilor judecătorești definitive etc., dar fără reprezentare în instanță de judecată sau organe și instituții de stat;
acordarea de asistență în vederea întocmirii actelor juridice, cu excepția actelor procesuale;
acordarea altor forme de asistență, care nu intră în categoria de asistență juridică calificată. [2.p.30-31]
Asistența juridică primară reprezintă unul din elementele cheie ale accesului liber la justiție a păturilor social-vulnerabile. Este o obligație a statului în baza actelor normative interne, dar și internaționale la care Republica Moldova este parte. Asistența juridică primară poate fi acordată prin diverse mijloace : organizații neguvernamentale, secretarii primăriilor, echipe mobile în teritoriu și para-juriști. Un model funcțional și accesibil de acordare a asistenței juridice persoanelor social-vulnerabile sunt clinicile juridice. În cazul clinicilor juridice, însă, trebuie să existe o justă proporție între obținerea de abilități de către studenții deii de stat;
acordarea de asistență în vederea întocmirii actelor juridice, cu excepția actelor procesuale;
acordarea altor forme de asistență, care nu intră în categoria de asistență juridică calificată. [2.p.30-31]
Asistența juridică primară reprezintă unul din elementele cheie ale accesului liber la justiție a păturilor social-vulnerabile. Este o obligație a statului în baza actelor normative interne, dar și internaționale la care Republica Moldova este parte. Asistența juridică primară poate fi acordată prin diverse mijloace : organizații neguvernamentale, secretarii primăriilor, echipe mobile în teritoriu și para-juriști. Un model funcțional și accesibil de acordare a asistenței juridice persoanelor social-vulnerabile sunt clinicile juridice. În cazul clinicilor juridice, însă, trebuie să existe o justă proporție între obținerea de abilități de către studenții de la anii superiori ai facultății de drept și însăși acordarea asistenței juridice.
În funcție de nivelul general de dezvoltare a infrastructurii, apare a fi mai optim unul sau alt model de acordare a asistenței juridice primare. Însăși filozofia aistenței juridice primare presupune acordarea acesteia la nivel local prin utilizarea resurselor comunitare. [2.p.30]
Conform art.15 al Legii nr. 198 din 26.07.2007 poate fi acordată asistență juridică primară în condițiile legii, de către para-juriști și asociațiile obștești specializate în acordarea de asistență juridică.
Parajuristul este persoana care se bucură de o înaltă stimă din partea comunității, are cunoștințe de bază în domeniul juridic și, după o instruire specială, este calificat să acorde asistență juridică primară membrilor comunității. Rolul parajuristului constă în abilitarea juridică a populației în comunitățile rurale pentru soluționarea timpurie a problemelor cu care se confruntă aceasta, realizarea coerentă a drepturilor sale și implicarea în soluționarea problemelor individuale ale membrilor comunității și a celor de interes general ale comunității. [7.p.15]
Asistență juridică calificată reprezintă acordarea serviciilor juridice de consultanță, reprezentare și/sau apărare în organele de urmărire penală, în instanțele judecătorești pe cauze penale, contravenționale, civile sau de contencios administrativ, reprezentare în fața autorităților administrației publice. Asistența juridică calificată se acordă de către avocații publici ți avocați care acordă asistență juridică la cerere. Mai acordă asistență juridică calificată și asociațiile obștești, cu excepția reprezentării în cadrul procesului penal ți contravențional.
Avocat public este persoana care are dreptul de a desfășura activitate de avocat în condițiile Legii cu privire la avocatură și este admis în baza unor criterii de selectare să acorde gratuit sau parțial gratuit asistență juridică calificată din contul mijloacelor destinate acordării asistenței juridice garantate de stat. Avocatul care acordă asistență juridică la cerere este persoana care, în condițiile Legii cu privire la avocatură nr 1260-XV din 19.07.2002, a obținut dreptul de a practica activitatea de avocat și care este înscris în lista avocaților care acordă asistență juridică la cerere.
Poate fi solicitată asistență juridică calificată la orice etapă a procesului penal, iar în cauzele civile, și pînă la inițierea procesului. [2.p.35]
În RM, solicitantul poate beneficia de asistență juridică calificată dacă întrunește cumulativ următoarele 2 condiții:
Cetățenia:
Este cetățean al RM;
Este cetățean străin sau apatrid, dar cauza ține de competența autorităților administrației publice și a instanțelor judecătorești ale RM;
Categoria cauzei:
are nevoie de asistență juridică pe cauze penale, și interesele justiției o cer, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti acest serviciu;
are nevoie de asistență juridică de urgență în cazul reținerii în cadrul unui proces penal sau al unei proceduri contravenționale;
are dreptul la asistență juridică obligatorie în temeiul art.69 alin.(1) pct.2)-12) din Codul de procedură penală al RM;
are dreptul la asistență juridică obligatorie în temeiul art. 77 lit. a), b), c) din Codul de procedură civilă al RM;
are nevoie de asistență juridică în cauze contravenționale, civile și de contencios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual. [2.p.35]
Deasemenea au dreptul la asistență juridică calificată copiii victime ale infracțiunilor.
Asistența juridică de urgență este unul dintre tipurile asistenței juridice calificate garantate de stat. Asistența juridică de urgență se acordă tutror cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de nivelul de venit al persoanei. Cetățenii străini și apatrizii beneficiază de asistența juridică de urgență numai în procedurile sau cauzele ce țin de competența autoritășilor administrației publice și a instanțelor judecătorești ale RM. [2.p.35]
Misiunea sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat, în baza Legii cu
privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198-XVI din 26.07.2007 este protejarea
dreptului la un proces echitabil, stabilit de articolul 6 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, inclusiv asigurarea accesului liber și egal
pentru toate persoanele la asistență juridică, prin organizarea și acordarea asistenței juridice
garantate de stat, precum și diminuarea impedimentelor economico-financiare în realizarea
accesului la justiție.
Sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat tinde să asigure accesul liber și egal
pentru toate persoanele la asistență juridică efectivă în cadrul unui sistem cost-eficient,
accesibil și nediscriminatoriu de asistență juridică garantată de stat. [3.p.7]
Sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat este foarte tînăr, începînd să funcționeze după crearea Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat (CNAJGS), activitatea acestuia fiind reglementată de Legea Nr.19-2007. Și totuși implementarea reglementărilor în practică nu au fost atît de rapide și reușite deodată, sistemul de asistență juridică dezvoltîndu-se pe parcurs acoperind lacunele și adaptîndu-se cu necesitățile cetățenilor, pînă și în prezent se lucrează asupra prevederilor legale. Astfel în legea cu privire la asistența juridică garantată de stat se stipulează la art. 22 asistența juridică calificată gratuită parțial, însă această prevedere urmează să fie pusă în practică, la momentul de față acest mod de acordare a asistenței juridice nu poate fi aplicat. Deasemenea cu timpul se recurge la unele modificări de legislație sau acte pentru a face față necesităților cetățenilor și pentru a corespunde cerințelor actelor internaționale aplicatre pe teritoriul Republicii Moldova, ca de exemplu introducerea unor serii de modificări în anul 2012. Asigurarea accesului liber la justiție constituie un principiu de bază al statului de drept și o cerință obligatorie ce rezultă din actele internaționale la care Republica Moldova este parte.
Statutul și atribuțiile Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat
Pentru gestionarea și conducerea sistemul de asistență juridică garantată de stat s-a optat pentru un organ colegial distinct de alți actori implicați în acest proces. Modelul unui organ colegial independent s-a dovedit a fi funcțional și eficient în alte state (de exemplu, Anglia, Țara Galilor și Scoția, Olanda, Israel, Africa de Sud). CNAJGS este flancat în procesul de administrare a sistemului de asistență juridică garantată de stat de către Ministerul Justiției și Uniunea Avocaților.
Deși Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat atribuie CNAJGS statut de persoană juridică de drept public, în realitate acesta funcționează mai degrabă ca un consiliu de experți pro bono cu atribuții decizionale. [8.p.19]
CNAJGS își exercită atribuțiile în baza Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat, nr. 198-XVI din 26 iulie 2007 și a Regulamentului Consiliului Național pentru Asistență Juridică
Garantată de Stat, aprobat prin ordinul Ministrului Justiției nr. 18 din 24.01.2008 (MO nr. 21-24/49 din 01.02.2008). Conform Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat, CNAJGS se convoacă în ședințe ordinare o dată în trimestru. [3.p.7]
Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat este un organ colegial cu statut de persoană juridică de drept public, format din 7 membri, instituit pentru administrarea procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat.
Din componența CNAJGS fac parte:
2 membri desemnați de Ministerul Justiției,
2 membri desemnați de Baroul Avocaților,
un membru desemnat de Ministerul Finanțelor,
un membru desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii și
un membru din partea asociațiilor obștești sau a mediului academic. [5.art.7]
Conform regulamentului CNAJGS nr. 18 din 24.01.2008 în calitate de membru al CNAJGS poate fi desemnată persoana licențiată în drept sau în economie (pentru membrul desemnat de Ministerul Finanțelor), cu experiență de 5 ani în domeniu, care se bucură de un înalt respect din partea societății. Mandatul de membru al Consiliului Național este de 4 ani și poate fi reînnoit doar o singură dată. Calitatea de membru al CNAJGS încetează la expirare a mandatului, la cerere sau în caz de deces.
Membrul Consiliului Național poate fi revocat, de organul care l-a desemnat, în circumstanțe care exclud posibilitatea executării mandatului sau la cererea consiliului adoptată cu votul a două treimi din numărul membrilor, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor. Noul membru al CNAJGS exercită funcțiile membrului revocat pînă la expirarea mandatului acestuia.
CNAJGS este condus de către un președinte, acesta este ales prin vot secret, dintre membrii acestuia, pe durata mandatului și poate fi revocat la cererea unei treimi din numărul membrilor. Hotărîrea de revocare a președintelui CNAJGS se adoptă cu votul secret a două treimi din numărul membrilor.
Hotărîrile CNAJGS sînt obligatorii pentru toate oficiile lui teritoriale, pentru avocații care acordă asistență juridică garantată de stat și pentru para-juriști.
Regulamentul CNAJGS se aprobă de Ministerul Justiției. Funcționarea Consiliului Național este asigurată de aparatul administrativ, din care fac parte directorul executiv al Consiliului Național și alți angajați. Regulamentul de activitate al aparatului administrativ se aprobă de către CNAJGS.
Asistența tehnico-materială a Consiliului Național este asigurată de Ministerul Justiției de la bugetul de stat și din alte surse neinterzise de lege.
Secretarul Consiliului Național se desemnează de ministrul justiției, acesta îndeplinește măsurile necesare în vederea implementării sarcinilor Consiliului Național. De asemenea, colectează corespondența adresată Consiliului Național pentru a fi prezentată membrilor acestuia, pregătește proiectele actelor ce urmează a fi aprobate de către CNAJGS, coordonează activitatea coordonatorilor oficiilor teritoriale și realizează alte măsuri necesare. Secretarul convoacă ședințele Consiliului Național, coordonează agenda ședinței, administrează documentația și colectează informația necesară pentru activitatea acestuia. Secretarul participă la ședințele Consiliului Național și ale comisiilor specializate ale acestora fără drept de vot, avînd dreptul de a participa la discuții, a face propuneri, inclusiv referitoare la agenda ședinței, și obligația de a întocmi procesele – verbale ale ședințelor.
Conform Regulamentului CNAJGS nr. 18 din 24.01.2008 CNAJGS are următoarele sarcini:
realizarea politicii în domeniul asistenței juridice garantate de stat;
asigurarea instruirii inițiale și continue, inclusiv prin intermediul Institutului Național al Justiției, a persoanelor antrenate în sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat;
generalizarea practicii de implementare și elaborarea de recomandări în vederea aplicării uniforme a legii cu privire la asistența juridică garantată de stat;
ținerea registrului național al persoanelor care acordă asistență juridică garantată de stat;
asigurarea funcționării aparatului administrativ și a oficiilor sale teritoriale;
întocmirea raportului anual de activitate în sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat și prezentarea lui Ministerului Justiției, Guvernului și Parlamentului;
prezentarea către Ministerul Justiției a raportului trimestrial privind utilizarea mijloacelor financiare alocate pentru acordarea de asistență juridică garantată de stat;
colaborarea cu organizații străine, cu organizații internaționale și cu asociații obștești care activează în domeniul asistenței juridice garantate de stat;
asigurarea implementării modelelor-pilot de acordare a asistenței juridice garantate de stat.
Întru realizarea sarcinilor sale, CNAJGS exercită următoarele funcții principale:
conduce procesul de acordare a asistenței juridice garantate de stat;
prezintă Ministerului Justiției propuneri privind cheltuielile de acordare a asistenței juridice garantate de stat pentru a fi incluse în bugetul de stat;
exercită controlul asupra administrării mijloacelor bugetare alocate pentru acordarea de asistență juridică garantată de stat;
stabilește modul de desfășurare a concursurilor de selectare a coordonatorilor oficiilor teritoriale și organizează astfel de concursuri;
stabilește modul de desfășurare a concursului pentru selectarea candidatului la funcția de director executiv, organizează acest concurs, numește și eliberează din funcție directorul executiv;
elaborează metodologia de calcul al venitului, determină nivelul lui care permite acordarea asistenței juridice calificate și le propune Guvernului spre aprobare;
aprobă formele actelor de obținere și de acordare a asistenței juridice garantate de stat, stabilite de prezenta lege;
aprobă criteriile de selectare a avocaților pentru acordarea asistenței juridice calificate, în coordonare cu Baroul Avocaților;
stabilește modul de desfășurare a concursurilor de selectare a avocaților care să acorde asistență juridică calificată;
stabilește modul și condițiile de remunerare a persoanelor care acordă asistență juridică garantată de stat;
stabilește și revizuiește periodic standardele de activitate și de perfecționare profesională a avocaților, para-juriștilor, altor categorii de persoane care acordă asistență juridică garantată de stat;
stabilește, în coordonare cu Baroul Avocaților, criteriile de evaluare a calității asistenței juridice garantate de stat;
monitorizează procesul de acordare a asistenței juridice calificate, și procesul de evaluare a calității asistenței juridice garantate de stat, acordate de persoanele autorizate;
analizează informații despre asistența juridică acordată și examinează propuneri de îmbunătățire a sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat. [5]
Ședințele Consiliului Național
CNAJGS se convoacă în ședințe ordinare o dată în trimestru. CNAJGS se convoacă și în ședințe extraordinare la cererea președintelui său, a ministrului justiției sau a cel puțin 3 membri ai săi. Ședința Consiliului Național este prezidată de președinte, în cazul absenței președintelui, ședința este prezidată de un membru desemnat de acesta sau, după caz, de un membru ales la ședință. Ședința Consiliului Național este deliberativă dacă la ea sînt prezenți majoritatea membrilor lui.
Hotărîrile Consiliului Național se adoptă cu votul majorității membrilor lui, se semnează de președintele și de secretarul ședinței și se publică pe pagina web a consiliului. Lucrările ședinței Consiliului Național sînt consemnate în proces-verbal, semnat de membrii prezenți la ea. [5]
Activitatea curentă a CNAJGS este asigurată al doilea an de către Aparatul administrativ, care monitorizează funcționarea sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat, contribuind la funcționarea și fortificarea capacității de administrare a întregului sistem de asistență juridică garantată de stat.
Aparatul administrativ a contribuit la instituirea unor pârghii manageriale pentru administrarea continuă a activității sistemului, prin organizarea și managementul informației și comunicării, între Oficiile teritoriale și CNAJGS, între CNAJGS și partenerii de activitate, managementul strategic, prin implementarea și monitorizarea implementării politicilor în domeniu, managementul comunicării și relațiilor externe, managementul resurselor financiare.
Cu toate acestea, se constată unele deficiențe în activitate, precum cadrul legislativ care încă
necesită perfecționare, precum ar fi: extinderea categoriilor de beneficiari ai asistenței juridice
garantate de stat exceptați de testul financiar (ex: solicitanți de azil, victimele violenței în
familie, victimele infracțiunilor etc.); lipsa unui mecanism de recuperare a cheltuielilor de
asistență juridică garantată de stat; accesul restricționat la bazele de date pentru verificarea
capacității de plată a solicitanților. Se constată deficiențe majore privind managementul
financiar în realizarea activităților din proiectele implementate de către CNAJGS; volumul de
lucru în continuă creștere în raport cu numărul insuficient de unități de personal al Oficiilor
teritoriale și Aparatului administrativ al CNAJGS ș.a. Depășirea acestor deficiențe și provocări
necesită și intervenția altor autorități publice, cât și a partenerilor de dezvoltare ai CNAJGS. [3.p.4]
Calitatea asistenței juridice garantate de stat rămâne a fi una din prioritățile de activitate ale CNAJGS. Se acordă atenție tuturor componentelor mecanismului de asigurare a calității, inclusiv și celei de instruire profesională continuă, care oferă posibilitatea avocaților implicați în sistem de a-și perfecționa cunoștințele în domenii specifice. Adițional, ghiduri metodologice și profesionale pentru avocați și parajuriști au fost elaborate și distribuie. Activitățile de monitorizare a persoanelor autorizate să acorde asistență juridică garantată de stat continuă să fie unul dintre instrumentele utilizate de către CNAJGS întru asigurarea calității. Adițional, pe parcursul anului 2014, CNAJGS a urmărit completarea instrumentelor care asigură calitatea serviciilor de asistență juridică garantată de stat. La acest capitol se înscrie elaborarea unui nou mecanism de monitorizare a calității asistenței juridice garantate de stat, orientat spre asigurarea acordării efective și de înaltă calitate a serviciilor de asistență juridică garantată de stat. Noul mecanism va fi pus în aplicare în anul 2015, corespunzător rezultatele testării noului mecanism vor fi prezentate în următorul raport anual. [3.p.3]
Administrarea procesului de acordare a asistenței juridice garantată de stat
Pentru realizarea principiului liberului acces al persoanei la asistența juridică, statul asigură organizarea și funcționarea instituțiilor responsabile de acordare a asistenței juridice garantate de stat și alocarea fondurilor bugetare necesare retribuirii serviciilor juridice prestate.
Sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat este administrat concomitent de mai multe organe, și anume:
Ministerul Justiției;
Uniunea Avocaților;
CNAJGS și cele 5 oficii teritoriale ale sale.
Fiecare dintre aceste organe dispune de atribuții proprii prescrise de lege în acest domeniu.
Un rol deosebit îl joacă CNAJGS, care fiind un organ colegial și reprezentativ, este abilitat de lege cu funcția de organizare și dirijare a procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat. Procesul de acordare a asistenței juridice garantate de stat este gestionat nemijlocit de către Oficiile teritoriale ale CNAJGS.
Oficiile teritorilale ale CNAJGS sunt persoane juridice de drept public și funcționează ăn orașele (municipiile) de reședință ale curților de apel (Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat, Căușeni). Anume pe seama acestor unități a fost pusă sarcina organizării procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat, prin exercitarea următoarelor funcții:
Asigurarea cu prestatori de servicii prin încheierea de contracte cu avocații publici și avocații care acordă asistență juridică la cerere;
Recepționarea și examinarea cererilor și actelor prezentate de solicitanții de asistență juridică garantată de stat și deciderea asupra acordării unei astfel de asistențe;
Desemnarea avocaților care să acorde asistență juridică calificată, inclusiv asistență juridică de urgență;
Remunerarea avocaților pentru serviciile prestate beneficiarilor asistenței juridice garantate de stat.
Activitatea Oficiilor teritoriale este administrată de coordonatorii Oficiilor, selectați prin concurs și desemnați în această funcție de CNAJGS. Coordonatorii în activitatea lor sunt asistați de consultanții Oficiilor teritoriale. [10.p.9-10]
Conform Legii nr. 198 din 26.07.2007 Ministerul Justiției exercită următoarele funcții în domeniul asistenței juridice garantate de stat:
elaborează politica de stat în domeniul asistenței juridice garantate de stat;
elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenței juridice garantate de stat;
monitorizează procesul de implementare a normelor în domeniul asistenței juridice garantate de stat și procesul de evaluare a calității acestei asistențe;
elaborează și prezintă Ministerului Finanțelor proiectul bugetului acordării de asistență juridică garantată de stat;
exercită alte funcții, stabilite de prezenta lege.
Aceeași lege nr. 198 din 26.07.2007 prevede atribuțiile Baroul Avocaților în domeniul asistenței juridice garantate de stat:
participă la elaborarea criteriilor de selectare a avocaților care să acorde o astfel de asistență;
participă la stabilirea criteriilor de evaluare a calității acestei asistențe;
participă la monitorizarea activității avocaților care acordă o astfel de asistență;
aplică sancțiuni disciplinare avocaților, în condițiile Legii cu privire la avocatură și ale prezentei legi;
exercită alte funcții, stabilite de prezenta lege.
Recent a fost efectuate anumite modificări în textul legii cu privire la asistența juridică garantată de stat, astfel sa introdus aparatul administrativ care sporesc eficiența unei administrări mai reușite a procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat. Din unele surse se evalua impactul negativ asupra procesului de administrare anume lipsa aparatului administrativ, ceea ce crea dificultați în organizarea mai efectivă a procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat. Anume aparatul administrativ preia controlul asupra urmăririi implementării regulamentelor și actelor adoptate de CNAJGS astfel asigurînd un management mai bun pentru a obține un rezultat mai bun în acordarea asistenței juridice garantate de stat.
Aparatul administrativ este format din Directorul executiv și alți angajați: consilieri, consultanți și contabil-șef, iar limita numerică a personalului Aparatului administrativ este aprobată de CNAJGS. Angajații Aparatului administrativ al CNAJGS se subordonează Directorului executiv și asigură activitatea de secretariat a Consiliului. Personalul Aparatului administrativ este specializat pe domenii de activitate și realizează sarcinile distribuite de către Directorul executiv în funcție de volumul de lucru al fiecăruia.
Directorul executiv se numește în funcție de către CNAJGS, prin concurs de angajare, pe o perioadă de 5 ani. Modul de desfășurare a concursului pentru selectarea candidaților la funcția de Director executiv, organizarea acestui concurs, numirea și eliberarea în funcție a Directorului executiv se stabilesc de CNAJGS, iar mandatul Directorului executiv poate fi reînnoit o singura dată.
Directorul executiv activează în bază de contract, încheiat între candidatul selectat pentru poziția de Director executiv și CNAJGS în persoana Președintelui, iar modelul contractului se aprobă de către CNAJGS.
Conform Regulamentului de activitate al aparatului administrativ al CNAJGS activitatea Directorului executiv încetează la expirarea mandatului, la cerere sau în caz de deces și poate fi eliberat din funcție de către CNAJGS în cazul:
neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor;
constatării calificării lui insuficiente;
comiterii sistematice de abateri disciplinare.
În lipsa Directorului executiv, CNAJGS poate desemna o altă persoană care să asigure îndeplinirea funcțiilor acestuia în perioada absenței. Angajarea personalului Aparatului administrativ se face prin concurs, prin încheierea unui contract individual de muncă. Modul de selectare a candidaților la funcțiile din cadrul Aparatului administrativ și procedura de desfășurare a concursului se stabilesc de Directorul executiv.
Directorul executiv asigură conducerea și buna funcționare a Aparatului administrativ al CNAJGS și cu autorizarea CNAJGS, reprezintă Consiliul Național în relațiile cu autoritățile și instituțiile publice, persoanele fizice și persoanele juridice din țară și din străinătate, încheie contracte, inclusiv de cooperare cu instituții similare de peste hotare și de contribuție a donatorilor (aprobate de Consiliul Național), administrează mijloacele bugetare alocate pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat. Directorul executiv este responsabil de activitatea curentă a Consiliului Național și coordonarea activității Oficiilor teritoriale, prin aplicarea în practică a priorităților și strategiei adoptate de CNAJGS și exercitarea controlului asupra funcționării sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat.
După cum sa vorbit anterior, Directorul executiv are competențe în realizarea managementului CNAJGS în anumite domenii, care contribuie la buna funcționare a sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat. Conform Regulamentului de activitate al aparatului administrativ al CNAJGS aceste domenii cuprind:
1) organizarea și managementul resurselor umane din cadrul sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat;
2) managementul informației și comunicării în cadrul sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat;
3) managementul strategic;
4) managementul comunicării și relațiilor externe;
5) managementul resurselor financiare;
6) managementul administrativ al biroului (sediului) Consiliului Național și al oricăror altor locații de lucru ale acestuia.
Directorul executiv asigură implementarea hotărîrilor Consiliului Național. În acest scop, Directorul executiv va monitoriza atingerea indicatorilor de performanță stabiliți, va evalua calitatea activităților prestate și va lua măsurile care se impun, va furniza Consiliului Național rapoarte narative și informații la intervale stabilite de CNAJGS și ori de cîte ori i se cer. Directorul executiv este responsabil de managementul resurselor umane: supervizare, sprijin, monitorizare și evaluare a activității angajaților Aparatului administrativ și ai Oficiilor teritoriale, în special în ceea ce privește:
1) selecția, angajarea, instruirea, evaluarea și monitorizarea personalului angajat al Aparatului administrativ;
2) întocmirea fișelor de post ale celorlalți angajați ai Aparatului administrativ;
3) stimularea, stabilirea sancțiunilor disciplinare și concedierea personalului angajat al Aparatului administrativ;
4) managementul conflictelor între angajați, precum și între angajați și persoane terțe;
5) selecția, angajarea, instruirea, sprijinul, monitorizarea și evaluarea coordonatorilor și personalului Oficiilor teritoriale. [6.art.24]
Nivelul de calificare profesională a angajaților Oficiilor Teritoriale ale CNAJGS și Aparatului administrativ al CNAJGS este în creștere permanentă ca efect al autoinstruirii, instruirii continue și schimbului de experiență. Aceasta a devenit posibil în urma organizării de către CNAJGS, în colaborare și cu suportul partenerilor de dezvoltare, a atelierelor de instruire și de lucru pentru personalul aparatului administrativ și al Oficiilor teritoriale ale CNAJGS, meselor rotunde și Conferinței naționale dedicate sistemului de asistență juridică garantată de stat, vizitelor de monitorizare și de schimb de experiență. [3.p.2]
Directorul executiv este responsabil de managementul informației și comunicării în cadrul Consiliului Național și Oficiilor teritoriale ale Consiliului Național prin: evaluarea, direcționarea, organizarea și stocarea propunerilor și informațiilor interne și externe, inclusiv publicații și pagina de internet.
În vederea realizării managementului strategic, Directorul executiv contribuie la:
1) elaborarea de politici ale sistemului de asistență juridică garantată de stat și la planificarea strategică cu obligația supunerii acestora, pentru aprobare, Consiliului Național;
2) obținerea de fonduri prin identificarea surselor de finanțare și redactarea cererilor de finanțare;
3) identificarea oportunităților pentru obținerea de noi fonduri și pentru inițierea de noi proiecte în cadrul sistemului de asistență juridică garantată de stat sau de promovare a proiectelor existente;
4) identificarea riscurilor pentru sistemul de asistență juridică garantată de stat, cu precădere în privința imaginii sale, a siguranței financiare și dezvoltării sale.
În vederea realizării managementului comunicării și relațiilor externe, Directorul executiv răspunde de strategia de comunicare și promovare a sistemului de asistență juridică garantată de stat, a misiunii și a reușitelor sale, poate fi delegat de către CNAJGS să reprezinte interesele acestuia în întruniri, conferințe, elaborează și propune spre aprobare luările de poziție ale CNAJGS.
Directorul executiv contribuie la menținerea și dezvoltarea relațiilor cu factori cheie pentru activitatea Consiliului Național și întreg sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat, cum ar fi: autorități publice, parteneri de dezvoltare, media, ambasade, alte organizații neguvernamentale naționale și străine, organizații internaționale. În contextul realizării managementului resurselor financiare, Directorul executiv este responsabil de gestionarea eficientă a fondurilor bugetare și extrabugetare alocate pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat.
Directorul executiv poate îndeplini și alte funcții în conformitate cu Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat și cu alte acte normative din domeniul asistenței juridice garantate de stat sau delegate prin deciziile Consiliului Național. Directorul executiv participă obligatoriu la ședințele organizate de CNAJGS. Directorul executiv dispune convocarea ședințelor comune ale coordonatorilor Oficiilor teritoriale pentru a asigura aplicarea uniformă a normelor relevante pe întreg teritoriul țării. Participarea coordonatorilor și personalului Oficiilor teritoriale la ședințe este obligatorie. Pentru realizarea funcțiilor sale Directorul executiv emite ordine, obligatorii pentru angajații Aparatului administrativ, coordonatorii și personalul Oficiilor teritoriale, subiectele autorizate să acorde asistența juridică garantată de stat. [6]
Activitățile de mediatizare a sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat
ca și în anii precedenți au fost realizate prin diseminarea ghidurilor practice, pliantelor
broșurilor informative vezi anexa 1, difuzarea spot-urilor publicitare la TV, plasarea bannerelor informativevezi anexa 2, participarea la emisiuni radio și TV.
Aparatul administrativ al CNAJGS a asigurat difuzarea a 2 spot-uri publicitare, pentru o perioadă de 2 luni în 2014 cu privire la asistența juridică garantată calificată garantată de stat pe cauzele penale și civile la un post TV.
CNAJGS a asigurat elaborarea și distribuirea a 6000 de pliante și 1500 de calendare informative cu privire la sistemul de asistență juridică garantată de stat și tipurile de asistență juridică oferită cetățenilor. AA al CNAJGS a contribuit la distribuirea a 143 200 de broșuri informative dedicate drepturilor omului, elaborate de către Fundația „Soros-Moldova”, inclusiv distribuirea „Ghidului beneficiarului de asistență juridică garantată de stat” în tiraj de 24 000 exemplare. Diseminarea materialelor informative, pe parcursul anului 2014, a avut loc inclusiv prin intermediul Oficiilor Teritoriale ale CNAJGS, parajuriștilor și asociațiilor obștești care acordă asistență juridică primară. [3.p.17]
Întru administrarea procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat, un rol foarte important îl are Oficiile teritoriale și personalul care nemijlocit contribuie direct la realizarea acordării asistenței juridice garantate de stat.
Oficiile teritoriale ale Consiliului Național sînt persoane juridice de drept public și funcționează în orașele (municipiile) de reședință a curților de apel. Oficiile teritoriale asigură acordarea de asistență juridică garantată de stat în raza de activitate a curții de apel, prin exercitarea următoarelor funcții:
a) organizarea acordării de asistență juridică garantată de stat; încheierea de contracte cu avocații din listele celor care acordă asistență juridică garantată de stat;
b) examinarea cererilor și documentelor prezentate de solicitanții de asistență juridică garantată de stat, deciderea asupra acordării unei astfel de asistențe;
c) numirea avocaților care să acorde asistență juridică calificată, inclusiv asistență juridică de urgență; încheierea de contracte de colaborare cu para-juriștii și cu asociațiile obștești care acordă asistență juridică garantată de stat;
d) colectarea de date statistice referitor la necesitățile de asistență juridică garantată de stat și la nivelul lor de acoperire în teritoriu;
e) îndeplinirea altor funcții, în conformitate cu prezenta lege.
Oficiile teritoriale prezintă trimestrial Consiliului Național raport de activitate. Lucrul de asigurare a acordării asistenței juridice calificate este efectuat nemijlocit de coordonatorul oficiului teritorial, selectat și desemnat de CNAJGS prin concurs, organizat în modul stabilit. Coordonatorul oficiului teritorial activează în bază de contract, în care sînt stipulate drepturile și obligațiile lui, modul de activitate. CNAJGS notifică instanțele judecătorești, organele de urmărire penală și alte autorități interesate despre desemnarea coordonatorilor. Guvernul, în comun cu autoritățile administrației publice locale, asigură oficiile teritoriale cu localurile necesare activității lor.
În cadrul oficiului teritorial, activează un coordonator și personal administrativ. Regulamentul funcționării oficiilor teritoriale se aprobă de CNAJGS, iar limita numerică a personalului, de Ministerul Justiției. Salarizarea coordonatorului și personalului administrativ al oficiului teritorial se efectuează din mijloacele destinate asistenței juridice garantate de stat. [5]
Coordonatorii Oficiilor teritoriale furnizează Aparatului administrativ rapoarte narative și informații la intervale stabilite prin legislația cu privire la asistența juridică garantată de stat și prin hotărîrile Consiliului Național. Coordonatorii Oficiilor teritoriale prezintă Aparatului administrativ periodic sau la solicitare, rapoarte privind funcționarea sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat în raza sa de activitate. Rapoartele cu privire la utilizarea mijloacelor financiare alocate pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat în raza sa de activitate se prezintă trimestrial până la data de 5 a lunii următoare perioadei de raportare, iar raportul anual de activitate, pînă la data de 1 februarie, în forma stabilită de către CNAJGS. Coordonatorii Oficiilor teritoriale prezintă Aparatului administrativ propunerea de buget anual pentru administrarea și acordarea asistenței juridice garantate de stat în raza sa de activitate, pînă la data stabilită de către CNAJGS.
Coordonatorii Oficiilor teritoriale întocmesc și actualizează lista avocaților publici și lista avocaților care acordă asistența juridică la cerere în raza sa de activitate, lista parajuriștilor, pe care o prezintă Aparatului administrativ pînă la data de 15 iunie și 15 decembrie a fiecărui an, pentru actualizarea registrului național al persoanelor care acordă asistență juridică garantată de stat. De asemenea, se prezintă listele și graficele avocaților de serviciu cu 3 zile înainte de sfîrșitul lunii pentru luna următoare de activitate.
Coordonatorii Oficiilor teritoriale pot cere Aparatului administrativ opinia privind soluționarea unui anumit conflict dintre Oficiu și subiectul autorizat să acorde asistență juridică garantată de stat sau dintre Oficiu și beneficiarul asistenței juridice. În cazul în care se decide sancționarea subiectului autorizat să acorde asistență juridică garantată de stat, Oficiul teritorial aplică sancțiunile indicate de către CNAJGS.
Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a atribuțiilor ce le revin, a ordinelor emise de Directorul executiv, coordonatorii Oficiilor teritoriale pot fi supuși următoarelor măsuri disciplinare:
1) avertisment verbal; 3) mustrare;
2) avertisment scris; 4) mustrare aspră; [6]
Capitolul II Asistența juridică primară
2.1.Accesul cetățenilor la asistență juridică primară
Accesul la justiție înseamnă posibilitatea oricărei persoane fizice sau juridice ce consideră că i s-a încălcat un drept de a se adresa unei instanțe judecătorești competente și de a obține dreptate din partea acestei instanțe. Asigurarea accesului liber la justiție constituie un principiu de bază al statului de drept și o condiție obligatorie ce rezultă din actele internaționale la care Republica Moldova este parte. Cu toate că se întreprind anumite măsuri pentru îmbunătățirea accesului la justiție, procedurile judiciare sunt destul de complicate, examinarea cauzelor durează îndelungat, avocații nu întotdeauna își îndeplinesc misiunea conștiincios, iar justițiabilii (persoanele ce s-au adresat instanței de judecată) dau dovadă de neîncredere din cauza unor experiențe individuale neplăcute etc.
Analizând așteptările de la justiție pe care le poate avea un potențial justițiabil, trebuie luate în calcul o serie de aspecte:
– impedimentele organizatorice de acces la instanțele de judecată și la alte mijloace – extrajudiciare – de soluționare a conflictelor (amplasarea geografică, limitarea orelor de audiență și de primire a cererilor, bariera lingvistică etc. pot limita substanțial accesul la justiție);
– cunoașterea de către populație a informației referitoare la disponibilitatea mecanismelor judiciare și a procedurilor de funcționare a acestora;
– existența unui sistem optim de cheltuieli judiciare și a unui mecanism complex de asigurare a asistenței juridice pentru păturile defavorizate;
– independența și imparțialitatea puterii judecătorești, procesul echitabil și aplicabilitatea practică și reală a mecanismelor de înfăptuirea justiției (executarea deciziilor instanțelor de judecată și asigurarea unui impact social efectiv).
Este foarte complicat de a aprecia accesul la justiție în situația în care nu sunt cunoscute datele despre necesitățile, interesele și experiențele comunităților; există informații insuficiente referitor la cine și de ce apelează la instanța de judecată și cine și de ce nu apelează la instanța de judecată. Este important a lua în considerație, atunci când calificăm accesul la justiție, incidența justiției asupra problemelor comunitare, răspunsul autorităților publice la necesitățile potențialilor justițiabili, barierele care împiedică accesul la justiție, motivația internă a persoanei de a se adresa justiției, conștientizarea și atitudinile populației cu privire la sistemul de justiție.
În anul 2005, Fundația Soros-Moldova a efectuat un studiu referitor la problemele juridice ale populației rurale. În urma acestui studiu s-a constatat că marea majoritate a populației rurale are probleme legale, pe care:
– în anumite cazuri le soluționează;
– într-un anumit număr de cazuri încearcă a le soluționa, dar fără succes;
– uneori renunță la soluționarea acestor probleme din cele mai diverse motive;
– în multiple cazuri nu conștientizează în general existența unor probleme de natură juridică.
Un anumit număr de locuitori ai zonelor rurale au susținut că nu au și nu au avut probleme de natură juridică. De cele mai multe ori, respondenții care au declarat că nu au probleme juridice sunt persoane cu un venit redus și care, probabil nu au o educație civică suficientă pentru a-și da seama de problemele cu care se confruntă. De regulă, starea lor materială este deplorabilă: au o casă, cote, păsări, unii mai au și vite, în cazuri excepționale, un mijloc de transport și utilaj agricol, un venit pe familie de 70-300 de lei lunar. În aceeași ordine de idei, menționăm că persoanele relativ înstărite, care pe lângă casă, cote, vite și păsări, au și utilaj agricol și un mijloc de transport, declară că întîmpină deseori probleme de ordin juridic, în special imposibilitatea înregistrării unei întreprinderi, calcularea impozitelor etc. Problemele juridice cele mai frecvente cu care se confruntă populația de la sate sunt următoarele: probleme cu vecinii, violența în familie, dreptul consumatorilor, întocmirea documentelor legale, dreptul funciar. 51% din persoanele care au declarat că s-au confruntat cu probleme juridice nu au încercat să caute ajutor pentru a soluționa problema apărută. De regulă, oamenii nu încearcă să caute ajutor pentru soluționarea problemelor lor deoarece nu știu ce să facă în situațiile în care se pomenesc (acest motiv a fost indicat în 19% dintre răspunsuri). De asemenea, un alt motiv este lipsa de bani (8% din respondenți). Pe locul trei s-a plasat lipsa unor persoane sau servicii în care ar avea încredere (7%). [7.p.11-12]
În perioada decembrie 2009 – ianuarie 2012 sa efectuat un studiu în cadrul proiectului “Asigurarea Bunei Guvernări în RM prin Sporirea Participării Publice”, implementat de Fundația Soros – Moldova cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei, scopul acestui studio a fost de a determina cît de des se confruntă populația din RM cu problem care ar putea avea o reyolvare în sistemul juridic civil sau administrative.
Conform acestui studiu au fost determinate probleme cu care cel mai des se confruntă cetățenii, astfel am grupat diversele evenimente în categorii de probleme. Fiecare categorie include diverse tipuri de conflicte și plângeri ce țin de această categorie.
Conflictele cu vecinii și problemele de familie sunt cele mai frecvente două categorii de evenimente cu implicații juridice (Tabelul 1). Împreună, acestea formează 29 % din totalul problemelor raportate. Acest rezultat este interesant din mai multe motive. În primul rând, ambele fac parte din categoria problemelor bazate pe relații pe termen lung. Atunci când o problemă survine, oamenii trebuie să găsească o anumită soluție. Spre deosebire de conflictele comerciale, rareori poate fi evitată o problemă cu vecinii sau cu familia. Pe de altă parte, între vecini și în familie, oamenii trebuie să găsească o soluție care să mențină relația și să le permită să meargă mai departe.
Tabelul 1. Prevalența problemelor cu implicații juridice [12.p.15]
În al doilea rând, faptul că problemele cu vecinii și cu familia ocupă primele două locuri din punct de vedere cantitativ este oarecum surprinzător. Aproape orice studiu similar din țările dezvoltate sau în tranziție arată că problemele de consum sunt cele mai des întâlnite probleme legale. În Republica Moldova, această categorie ocupă abia poziția a treia, cu 9% (Tabelul 1). De ce nu sunt mai frecvente problemele de consum în studiul de față? Pentru început, se poate să existe, cu adevărat, mai puține probleme de consum în Republica Moldova decât în alte țări. Este posibil, de asemenea, ca oamenii să nu perceapă multe probleme cu care se confruntă ca fiind probleme de consum sau probleme ce ar putea fi rezolvate pe cale juridică. Acest lucru se poate datora penuriei de informații asupra drepturilor consumatorilor și referitoare la căile de a rezolva conflictele consumatorilor.
Trebuie, totodată, menționată lipsa unei structuri guvernamentale specializate sau cvasi-specializate, având drept competență protecția consumatorilor. Trebuie, de asemenea, menționată lipsa unei structuri guvernamentale sau cvasiguvernamentale având competențe legate de protecția consumatorilor. O asemenea diferență totuși nu poate fi explicată prin factori legați de nivelul consumului sau de cererea și oferta de bunuri și servicii. Dacă vrem să analizăm mai în detaliu, putem lua în considerare efectele distribuției neomogene. Suprareprezentarea pensionarilor și șomerilor ne poate oferi un răspuns în acest caz. Pentru a testa aceste ipoteze, vom împărți eșantionul în două grupuri: unul format din respondenții mai puțin activi din punct de vedere economic (pensionari, șomeri, studenți care nu muncesc, femei aflate în concediu de maternitate) și altul al celor care lucrează cu normă întreagă sau redusă. Comparația arată că respondenții din grupul celor activi economic sunt de două ori mai predispuși spre a raporta o problemă de consum decât cei care sunt mai puțin activi.
Cumpărarea și folosirea pământului, serviciile medicale, conflictele de muncă, dificultățile de obținere a beneficiilor sociale, compensațiile pentru diverse prejudicii și chestiunile legate de bani se află toate în zona de 6-8%. Împreună, ele totalizează 41% din problemele legale raportate. [12.p.14-15]
Unicele instanțe la care pot apela pentru ajutor persoanele din sate sunt autoritățile, și anume primăria comunei și șeful de post/polițistul de sector. Astfel, practic toate persoanele care au căutat ajutor în altă parte s-au adresat și la primărie, și la polițist. Foarte puțini au făcut apel la avocați, prieteni sau rude, juriști. Persoanele consideră că în momentul de față, practic, nu există mijloace eficiente de soluționare a conflictelor sau a problemelor de drept pe care le au. Liderii de opinie (primarul, directorul școlii, inspectorul de poliție, liderul asociației agricole) consideră că populația nu încearcă a soluționa problemele juridice din următoarele motive: lipsa de bani (28%), lipsa unei autorități în care să ai încredere (25%), lipsa de informații, inclusiv faptul că nu știu unde să se adreseze (21%).
Astfel, cel mai mare impediment de acces la justiție este accesul limitat la asistența juridică, inclusiv din partea unui avocat. Dreptul de acces la instanța de judecată în situația în care justițiabilii nu au resurse financiare își pierde valoarea, dacă un asemenea drept nu este însoțit de dreptul la asistență juridică garantată de stat. Asistența juridică efectivă constituie un element de bază al accesului la justiție și statul are obligația de a garanta asistență juridică persoanelor care nu dispun de mijloace financiare suficiente pentru a-și angaja un avocat. Se cunosc diverse modele de acordare a asistenței juridice garantate de stat. În general, în vederea asigurării asistenței juridice garantate de stat, de regulă, statele aleg una din posibilele opțiuni sau o combinare mixtă:
– statul achiziționează servicii juridice pentru persoanele defavorizate de la avocații privați;
– statul instituie un sistem de avocați publici;
– statul, împreună cu asociațiile profesionale ale avocaților, organizează o rețea de stagiari ai birourilor de avocați publici, care acordă în special consultații juridice, inclusiv în localitățile rurale;
– statul susține financiar clinicile juridice de pe lângă instituțiile de învățământ în vederea acordării de asistență juridică păturilor defavorizate, în special în cauze civile. Alteori, înseși instituțiile de învățământ dezvoltă diverse programe de practică pentru studenți în formula clinicilor juridice; ca rezultat, persoanele care nu dispun de mijloace financiare pot beneficia de asistență juridică (de regulă, consultanță, întocmire de cereri), servicii de mediere etc.;
– statul susține financiar sau creează un sistem de centre de asistență juridică, care, de regulă, acordă un complex de servicii juridice și psihosociale persoanelor defavorizate. De regulă, aceste centre au și linii telefonice fierbinți;
– statul creează și susține financiar o rețea de parajuriști – persoane care acordă asistență juridică primară. Deseori, oficiile de parajuriști se instituie în localitățile rurale, un parajurist acordând asistență juridică primară populației din câteva sate.
În marea majoritate a constituțiilor statelor lumii, accesul la justiție este fixat ca un principiu constituțional. Art. 20 din Constituția Republicii Moldova prevede că „Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție”. Prin generalitatea formulării sale, art. 20 al Constituției permite oricărei persoane, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, să se adreseze instanței de judecată pentru apărarea oricărui drept sau a oricărei libertăți și a oricărui interes legitim, indiferent dacă aceasta rezultă din Constituție sau din alte legi. Totodată, art. 26 al Constituției Republicii Moldova prevede că „Dreptul la apărare este garantat. Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege”.
Ancorat în prevederile constituționale, sistemul de asistență juridică garantată de stat își desfășoară activitatea în baza prevederilor Codului de procedură penală, ale Codului de procedură civilă, ale Codului contravențional, ale Legii cu privire la avocatură și ale altor acte normative. Condițiile, volumul și modul de acordare a asistenței juridice garantate de stat pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a intereselor lui legitime sunt reglementate de Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat. În baza acestei legi, Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat a adoptat o serie de acte normativ-juridice subordonate, ce detaliază prevederile legii. [7,p.12-14]
Rolul parajuristului în sistemul asistenței juridice garantate de stat este determinat de atribuțiile și competența atribuită prin lege, care determină capacitatea acestuia de a contribui la fiabilitatea acestui sistem.
Protecția de către instanța de judecată a drepturilor și intereselor legitime ale persoanei se realizează prin implicarea unui avocat. Înfăptuirea justiției este influențată direct de îndeplinirea sarcinilor sociale care le revin juriștilor. Din asemenea considerente, actele internaționale referitoare la înfăptuirea justiției recomandă statelor organizarea unui sistem de justiție în care juriștii să-și poată îndeplini liber, fără imixtiuni (influență), atribuțiile profesionale. Problemele legale cu care se confruntă populația însă, de cele mai multe ori, nu necesită cunoștințe juridice profunde sau chiar ar putea să nu implice obligatoriu recurgerea la mijloace juridice. De exemplu, problemele cu vecinii ar putea fi soluționate chiar și fără aplicarea unor norme legale, pe calea medierii, dacă ar exista o persoană care ar putea să ajute părțile în conflict. Astfel, asistența juridică primară reprezintă unul din elementele-cheie ale accesului la justiție al păturilor defazorizate. Asistența juridică primară poate fi acordată prin diverse mijloace: organizații neguvernamentale, secretarii primăriilor, echipe mobile în teritoriu (formate din avocați, avocați-stagiari, studenți ai clinicilor juridice, alți specialiști) și parajuriști. Însăși filosofia asistenței juridice primare presupune acordarea acesteia la nivel local prin utilizarea resurselor primare presupune acordarea acesteia la nivel local.
Rețele de parajuriști există în mai multe state. În unele state, parajuriștii apar ca o verigă primară în acordarea asistenței juridice, prima treaptă. Ei lucrează la nivel comunitar, local. Rolul acestora nu se reduce la acordarea asistenței juridice primare, ci ține și de implicarea activă în viața comunității, pentru a ajuta membrii acesteia să-și soluționeze singuri problemele. În alte state parajuriștii activează în tandem cu avocații (uneori chiar în același birou), ajutând avocatul în procesul de acordare a asistenței juridice. În acest caz, parajuriștii, de obicei, consultă clienții, întocmesc proiecte de documente, acordă servicii de secretariat pentru avocați. Diferența esențială dintre parajuriști și avocați constă în interdicția pentru parajuriști de a acorda servicii de asistență juridică în instanțele de judecată. În unele state, parajuriștii lucrează independent și pot chiar reprezenta beneficiarii în instanțele de judecată într-un număr restrâns de cauze, spre exemplu, reprezentarea persoanelor condamnate sau acordarea asistenței juridice în timpul reținerii persoanei. În asemenea sisteme, doar dacă constată incapacitatea sa profesională de a acorda asistență juridică calificată într-un anumit caz, parajuristul redirecționează solicitările către avocații publici sau privați. Activitatea parajuriștilor este o activitate în interesul comunității și ei sunt, de regulă, susținuți de către administrația publică locală. Este o onoare pentru un membru al comunității care îndeplinește atribuțiile de parajurist să contribuie la soluționarea anumitor probleme ale comunității sale. [7.p.18-19]
Instituția parajuristului este una nouă pentru Republica Moldova. Parajuriștii activează în cadrul comunităților rurale îndepărtate, în care infrastructura nu este dezvoltată. Pentru ca acest serviciu să demonstreze eficiență, parajuristul trebuie să-și arate disponibilitatea de a acorda servicii, sfaturiutile cetățenilor în soluționarea problemelor lor, dar și în soluționarea problemelor
comunitare. Dat fiind faptul că parajuristul nu va activa cu o normă întreagă, ci parțială, și programul lui poate fi flexibil, acesta trebuie să chibzuiască bine când să-și ofere serviciile, astfel încât cetățenii să fie dispuși să i se adreseze. Orele sale de primire stabilește parajuristul, consultându-se cu comunitatea. În vederea acordării asistenței juridice primare, persoanele solicitante se adresează parajuristului din raza domiciliului său permanent, prin depunerea unei cereri scrise sau orale. Asistența juridică primară se acordă imediat, în momentul adresării. În cazul imposibilității acordării asistenței imediate, solicitantului i se vor comunica data și ora audienței, care urmează să aibă loc într-un termen de cel mult 3 zile din data depunerii cererii scrise.
Persoanele care solicită asistență juridică inițială au dreptul de a se adresa doar o singură dată în privința unei singure probleme. Durata acordării acestei asistențe, de regulă, nu poate depăși o oră. [7.p.148-149]
Subiectele competente să acorde asistență juridică garantată de stat
Se acordă asistență juridică primară persoanelor menționate la art.6 a legii nr. 198 din 26.07.2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat, indiferent de nivelul veniturilor lor.
Poate fi acordată asistență juridică primară, în condițiile legii menționate, de para-juriști și de asociațiile obștești specializate în acordarea de asistență juridică. Coordonarea procesului de acordare a asistenței juridice primare și organizarea controlului asupra calității serviciilor le efectuează Consiliul Național. [1]
Para-juriștii sunt membri ai comunității rurale, cu o reputație ireproșabilă, care după o instituire specială acordă gratis asistență juridică primară membrilor comunității. Modelul para-juriștilor prezintă o serie de avantaje atît în planul costurilor, dar în mod special al efectelor:
Este asigurat accesul larg al tuturor persoanelor la asistență juridică primară. Uneori, în condițiile unei infrastructuri slab dezvoltate, însăși adresarea la instanța de judecată sau la un jurist calificat este o problemă, din considerentul amplasării acestora în centrele raionale.
Accesul la informația juridică este o necesitate vitală, deoarece asigură posibilitatea satisfacerii altor necesități vitale (ex. Însușirea resurselor obținute din prelucrarea pămîntului sau din arendarea acestuia);
Asistența este acordată de către un membru al comunității, în care comunitatea are încredere. Prin aceasta are loc și o dezvoltare a capacității comunităților locale;
Para-juristul contribuie la soluționarea problemelor la nivel local. O mare parte a litigiilor nu merită să ajungă pînă la instanța de judecată, deoarece costurile de timp și bani sunt substanțial mai ridicate decît însuți „costul” pretenței. Sub un aspect, instanțele judiciare sunt absolvite de obligația de a soluționa cauze minore, sub alt aspect (probabil cel mai importat) – persoana nu irosește bani, timp. În prezent, deseori se renunță la soluționarea litigiului, din considerentul că costurile de proceduri în instanțe sunt mai mari decît costul pretenției;
Soluționarea la nivel local, în faza incipientă a neînțelegerilor, permite a stopa avansarea conflictului, ceea ce contribuie la stabilitate la nivel de comunitate;
Para-juristul utilizează o diversitate de metode, inclusiv medirea, concilierea. Persoanele în conflict au posibilitatea directă să participe la luarea deciziei în cauza lor, cum vor proceda în viitor, ținînd cont de ceea ce legea le atribuie/le permite/îi obligă. O asemenea soluție, prevenită pe cale amiabilă, are un impact mai mare la nivel de stabilitate comunitară, decît dreptatea impusă de către instanța de judecată. Ca rezultat al hotărîrii judecătorești, o mare parte din justițiabili rămîn nesatisfăcuți de „decizia impusă”. Deseori se pare că instanța de judecată a soluționat pretenția, dar nu și conflictul propriu-zis;
Filtrează cererile și îndreaptă spre serviciile juridice ale avocaților doar acele solicitări, care necesită servicii profesionale juridice; consultă solicitanții despre actele ce trebuie să le prezinte pentru a obține asistență juridică gratuită sau parțial gratuită din partea avocaților;
Un element important al activității para-juristului este informarea în scopul prevenirii potențialelor probleme comunitare. Nivelul de conștientizare a unor probleme de natură juridică în comunitățile din Republica Moldova rămîne a fi încă foarte jos. Conflictele sunt conștientizate la o fază avansată, după ce s-au produs deja anumite evenimente, acțiuni. Para-juristul vine să preîntîmpine eventualele probleme, potențialele conflicte prin informare. În acest sens, para-juristul identifică care ar fi potențialele probleme în anumit domeniu, ce acțiuni urmează a fi întreprinse pentru a evita apariția conflictelor, explicîndule comunității în cadrul întrunirilor publice. Menționăm că prin activitatea lor de informare și consultare, para-juriștii pot simula și susține (acte, certificate, cereri, etc.) comunicate și membrii acesteia în formarea unor organizații neguvernamentale comunitare, în cele mai diverse domenii.
Însăși esența activității para-juriștilor presupune că aceștia trebuie să activeze în cadrul comunității rurale îndreptate, în care infrastructura nu este dezvoltată. Din experiența altor state, ei sunt localizați în oficii publice, de regulă în sediul primăriei. Orele de primire ale para-juristului se stabilesc de către acesta, consultîndu-se cu comunitatea. Rețeaua de para-juriști trebuie să fie parte componentă a unui sistem complex de asistență juridică garantată de către stat. Para-juriștii trebuie să activeze în baza regulamentului intern de activitate, aprobat de către Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat. Remunerarea pentru serviciile acordate de către para-juriști se efectuează din sursele Bugetului de Stat, alocate de către Consiliul Național sau din sursele bugetelor locale.
Para-juristul este independent de orice organ al statului (cu excepția Consiliului Național pentru Asistență juridică Garantată de Stat) și nu reprezintă o autoritate statală. Para-juristul este o autoritate comunitară și în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu se conduce numai de lege și de interesele comunității. În caz daca la para-jurist se adresează o persoană aflată în conflict cu autoritățile statale, para-juristul va acorda asistența juridică necesară, pornind de la prevederile legii.
Dacă o solicitare depășește competența profesională a para-juristului, atunci para-juristul va transmite solicitarea la un avocat public sau la un avocat la cerere, dacă persoana este social-vulnerabilă sau va sugera adresarea la un avocat privat. În ambele cazuri, parajuristul va indica care acte, certificate, documente trebuie să le prezinte persoana avocatului în vederea soluționării problemei juridice. În anumite situații, para-juristul poate recomanda adresarea la un Centru de Justiție Comunitară, la un centru de mediere sau la organizație neguvernamentală, după caz.
Modelul de para-juriști este viabil în mai multe state. Para-juriștii apar ca veriga primară în acordarea asistenței juridice, prima treaptă. Ei lucrează la nivel comunitar, local. În unele state para-juriștii lucrează în tandem cu avocații (uneori chiar în același oficiu), reprezentînd primul filtru al solicitărilor de asistență juridică calificată care cer implicarea unui jurist/avocat profesional. În alte state, parajuriștii lucrează independent și doar dacă constată incapacitatea lor profesională de a acorda asistență juridică calificată în anumite caz, redirecționează solicitările la avocații publici sau privați. Deci, în orice caz, para-juriștii sunt în legătură cu avocații.
Activitatea unui para-jurist ca activitate comunitară este plătită, dar la un nivel redus. Ei sunt susținuți de regulă de către administrația publică locală. Este o onoare pentru un membru al comunității, care îndeplinește atribuțiile de para-jurist să contribuie la soluționarea anumitor probleme ale comunității sale. Modalitatea de organizare a sistemului de para-juriști este cea mai diversă. De regulă ei formează o rețea (un fel de uniune profesională). Această rețea beneficiază de suportul organului de stat competent pentru asigurarea asistenței juridice prin instruire, asigurare organizațională și logistică, reguli și proceduri de lucru.
Problemele legale cu care se confruntă populația de cele mai multe ori nu necesită cunoaștințe juridice profunde sau chiar ar putea să nu ceară obligatoriu recurgerea la mijloace legale. De exemplu, problemele cu vecinii ar putea fi soluționate chiar și fără aplicarea unor norme legale prin intermediul unei medieri, dacă ar fi o persoană care ar putea să-i ajute.
În Republica Moldova, solicitantul va putea beneficia de asistență juridică primară dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:
are problemă de natură juridică;
domiciliază pe teritoriul RM;
este cetățean al RM sau cetățean străin sau apatrid, dar cauza ține de competența autorităților administrației publice și a instanțelor judecătorești ale RM.
Pentru a beneficia de asistență juridică primară, solicitantul se va putea adresa para-juristului sau organizațiilor obștești specializate în acordarea de asistență juridică din raza domiciliului său. Asistența juridică primară se acordă imediat, la momentul adresării. Dacă, nu este posibil ca solicitantul să primească imediat răspunsul, i se va comunica data și ora următoarei întîlniri, ce urmează să aibă loc în cel mult 3 zile de la data adresării. În cazul în care, în procesul de acordare a asistenței juridice primare, se constată că este nevoie de asistență juridică calificată, solicitantul va fi informat despre condițiile beneficierii de o astfel de asistență și, dacă va solicita (cere), va fi asistat la întocmirea cererii de asistență juridică calificată. Asistența juridică primară este totdeauna total gratuită pentru solicitant. [2]
Rolul parajuristului constă în abilitarea juridică a populației în comunitățile rurale pentru soluționarea timpurie a problemelor cu care se confruntă aceasta, în realizarea coerentă a drepturilor sale și implicarea în soluționarea problemelor personale și ale comunității. Parajuriștii își vor îndeplini sarcinile prin acordarea asistenței juridice primare membrilor comunității, prin instruirea membrilor comunității în domeniul drepturilor omului și implicarea în soluționarea problemelor comunității.
Parajuristul are un rol foarte important în sistemul juridic al țării pentru a ajuta cu sfaturi juridice persoanele care nu se pot adresa unui avocat, adică a acorda asistență juridică primară, lucrînd cu beneficiarul pentru a-l ajuta să-și soluționeze problemele de natură de natur juridică. Multe persoane nu-și pot permite să angajeze un avocat din cauza lipsei de mijloace financiare, din cauza fricii sau a ezitării de a se adresa unui avocat sau din simplul motiv că nu există un avocat în regiunea în care locuiesc aceștea, de obicei, în zonele rurale. Parajuristul poate să ajute o persoană în primul rând cu un sfat (consultație) privind dreptul încălcat și să-i sugereze o posibilă soluție. În acordarea consultației juridice parajuristul ține cont de caracteristicile persoanei, de consecințele unei sau altei soluții pe care o propune și ajută persoana să găsească soluția optimă, explicându-i consecințele fiecărei soluții propuse. Scopul primar al consultației juridice acordate de parajurist este de a identifica corect problema beneficiarului (persoana care s-a adresat sau a fost identificată de parajurist) și de a ajuta beneficiarul să soluționeze problema fără a ajunge în instanța de judecată. Avantajele unei abordări de acest fel sunt multiple, principalele constând în faptul că beneficiarul nu trebuie să caute bani pentru serviciile unui avocat, soluționarea cauzei putând fi mult mai rapidă decât pe cale judiciară. Deseori, problema este soluționată mult mai avantajos prin negociere sau mediere decât prin instanța de judecată, unde cel mai curând o parte pierde și alta câștigă. Parajuristul nu doar așteaptă să vină persoana cu probleme, ci poate să se ofere să discute cu persoana, pentru a identifica dacă are sau nu litigii ce pot fi soluționate atunci când vede că o anumită persoană se confruntă cu anumite peobleme. Spre exemplu, parajuristul vede o femeie cu semne de violență. În acest caz parajuristul trebuie să încerce să inițieze o discuție cu femeia respectivă pentru a identifica dacă aceasta este supusă violenței, pentru a afla care este situația sa familială și pentru a găsi soluții. Sau, dacă parajuristul a auzit că mai multe persoane au fost concediate fără temei de la întreprinderea din localitate, el poate discuta cu acele persoane și cu șeful întreprinderii în mod individual, pentru a verifica dacă au fost comise încălcări și pentru a identifica posibilele soluții. Pentru ca parajuristul să poată realiza acest obiectiv, el trebuie să se bucure de respectul și încrederea membrilor comunității. Astfel, spre deosebire de avocați și de alte persoane care acordă asistență juridică primară (simplă) sau calificată, parajuristul nu așteaptă beneficiarii să vină pentru consultații, ci caută el însuși să identifice problemele și să ajute persoanele care, de obicei, nu se adresează pentru sfaturi juridice întrucât fie că se tem, fie că nu sunt sigure sau nici nu văd că în privința lor ar fi fost comise anumite încălcări. Caracterul activ al muncii parajuristului este una din principalele trăsături ale acesteia. Existența parajuristului în comunitate acordă o garanție membrilor comunității că vor găsi un sfat atunci când se confruntă cu probleme de ordin juridic, indiferent de faptul dacă au sau nu au bani. Pentru aceasta parajuristul se implică în educația juridică a membrilor comunității, spre a-i ajuta să învețe să-și identifice singuri problemele cu care se confruntă și posibilitățile de soluționare a acestora. Parajuristul îi instruiește pe membrii comunității asupra drepturilor fundamentale ale acestora, educând în ei un spirit de înțelegere și de respect față de ele, îi învață care sunt mecanismele de protecție a acestor drepturi și abilitățile necesare pentru a-și realiza drepturile. În scopul atingerii acestui obiectiv, parajuristul organizează lecții publice, seminare, participă la emisiuni radio legate de protecția drepturilor omului, publică articole în presa locală, participă la diverse întâlniri cu comunitatea. Parajuristul organizează activități de promovare a drepturilor omului în general, cât și activități axate pe probleme cu care se confruntă comunitatea și care necesită o abordare din perspectiva drepturilor omului. Spre exemplu, o persoană este foarte vulnerabilă atunci când știe că nu are la cine se adresa după ajutor. Dacă persoana dispune de mijloace financiare pentru a angaja un avocat, astfel de probleme nici nu apar. Explicația este simplă: orice persoană care are suficiente mijloace financiare este în stare să angajeze un avocat în cazul în care are nevoie de un sfat juridic sau să răspundă la vreo procedură legală (spre exemplu, când este chemată în instanța de judecată). Respectiv, parajuristul apare ca o garanție pentru persoanele sărace, ca acestea să știe că pot să găsească un sfat juridic la nevoie, astfel reducând din acea stare de neputință generată de lipsa de surse și, respectiv, de remedii posibile. Astfel, rolul parajuristului este de a ajuta persoanele sărace să depășească starea de neîncredere în posibilitatea schimbării și să caute remedii pentru dreptu rile încălcate. În afară de identificarea problemelor de ordin juridic și acordarea unei consultații juridice elementare beneficiarilor (nivel individual), parajuristul mai are un rol important pentru comunitate, și anume rolul de a mobiliza comunitatea să-și soluționeze problemele cu care se confruntă fără a aștepta doar intervenții de la conducerea comunității sau din exterior și rolul de a contribui la buna guvernare prin motivarea comunității și colaborarea cu factorii de decizie. Probleme de interes comun a localității sunt problemele care pot fi soluționate de către comunitate cu forțele proprii, pre cum și problemele care necesită implicarea autorităților publice locale sau centrale și cele ce necesită ajutor din exterior (financiar sau decizii politice). Spre exemplu, într-o localitate mare, unde calea parcursă până la școală le ia mult timp copiilor și implică traversarea unui drum, unde deseori se întâmplă accidente, părinții fiind nevoiți să-și ducă ei înșiși copiii la școală, deși trebuie să meargă la serviciu, părinții dintr-o mahala se pot înțelege cu cineva să-i conducă pe copii sau chiar să organizeze un transport în fiecare dimineață.
Parajuristul poate veni cu inițiativa respectivă, organizând una sau câteva întâlniri ale părinților, spre a ajunge la o soluție comodă pentru toți. Un alt exemplu: majoritatea comunităților se confruntă cu problema deșeurilor aruncate neregulamentar. Deși sarcina menținerii curățeniei în localitate aparține autorităților publice locale (consiliu și primărie), acestea nu pot să asigure curățenia fără implicarea comunității, căreia în primul rând trebuie să-i pese de curățenia locului. Dacă nu există un loc stabilit pentru aruncarea deșeurilor sau acesta este mult prea departe de locuitori, atunci membrii comunității pot solicita primăriei o întâlnire, ca să dis cute o modalitate convenabilă de stocare și colectare a deșeurilor. Parajuristul poate veni cu această inițiativă și poate media discuțiile dintre membrii comunității și primărie. Este important ca aceștia să accepte decizia luată consensual. Un alt exemplu: o parte a unei localități nu are sistem de apă și canalizare. Instalarea unui asemenea sistem costă timp, resurse umane și bani, pe care nici autoritățile publice locale nu le au (deseori, nici cele centrale). Pentru soluționarea acestei probleme este nevoie de o conlucrare între autoritățile publice locale și comunitate. Împreună acestea ar putea elabora un plan și ar putea căuta fonduri de susținere atât de la bugetul local sau național, cât și de la donatori locali sau externi. Pentru orice proiect de acest gen implicarea comunității este foarte importantă. Parajuristul se poate implica împreună cu membrii comunității în procesul de elaborare a planului de instalare a unui sistem de apă și canalizare. Parajuristul nu se substituie comunității, ci îi ajută pe membrii acesteia să se organizeze și să elaboreze planul împreună cu autoritățile locale.
În concluzie, obiectivul principal al parajuristului este abilitarea juridică a membrilor comunității pentru a-și soluționa problemele cu care se confruntă. Parajuristul atinge acest obiectiv prin diverse metode, cum ar fi acordarea asistenței juridice primare, educația juridică, mobilizarea comunității pentru acțiuni de interes comun. [7.p.19-22]
După cum sa menționat la începutul subcapitolului, asistența juridică primară, conform legii poate fi acordată și de asociațiile obștești, deoarece legea prevede expres că prin intermediul oficiilor teritoriale, CNAJGS poate încheia contracte cu asociații obștești în vederea acordării asistenței juridice calificate, voi reflecta în cele ce urmează anumite detalii privind acordarea de către asociațiile obștești a serviciilor juridice.
Reprezentanții asociațiilor obștești susțin că serviciile lor sunt adresate către persoane social vulnerabile, precum tineri, persoane în etate, copii, femei, persoane fără venituri sau cu venituri mici, familii sărace, familii cu mulți copii, șomeri, persoane cu dizabilități, victime ale violenței în familie, victime ale traficului de ființe umane, persoane care suferă de boli cronice, incurabile, persoane dependente de alcool, droguri, substanțe toxice, reprezentanți ai minorităților naționale, tineri postinstituționalizați etc.
Aceste date indică că asociațiile obștești au o conexiune bună la grupurile social vulnerabile dar înafară de interdicțiile legale, asociațiile obștești nu totdeauna au resursele umane necesare și capacitatea de a acorda asistență juridică calificată. Or, asistența juridică calificată urmează a fi acordată de către persoane care au cel puțin minimum necesar de calificare profesională pentru așa gen de servicii.
Din acest punct de vedere, s-a încercat a identifica resursele umane din cadrul asociațiilor obștești care ar putea fi implicate în acordarea asistenței juridice calificate garantate de stat.
Diagrama nr 1
[11.p.41]
Astfel, 77 % dintre membrii asociațiilor obștești respondenți la chestionar au indicat că în cadrul organizației din care fac parte activează persoane cu studii juridice superioare sau persoane cu studii juridice incomplete, 11 % au indicat că în cadrul asociației obștești activează persoane care dețin licența de avocat și în 12 % de cazuri s-a menționat că nu există persoane care au studii juridice, nici chiar incomplete. În acest ultim caz, a apărut întrebarea firească: „Cine acordă asistență juridică dacă nu se implică persoane cu pregătire în domeniul dreptului”. În cadrul interviurilor s-a menționat că uneori asociațiile obștești apelează la serviciile unor persoane din afara organizației, alteori nici nu este nevoie de studii juridice or asistența asociației obștești se limitează la furnizarea de informații din surse pregătite de specialiștii în domeniul dreptului.
Diagrama nr 2
[11.p.42]
Sunt cunoscute diferite categorii de servicii juridice și în cadrul cercetării s-a stabilit care anume servicii juridice sunt acordate de către asociațiile obștești. Toți membrii asociațiilor obștești respondenți la chestionar au indicat că informează populația referitor la drepturile omului și legislație; 90 % – oferă consultații și explicații în probleme juridice; 36 % – întocmire de acte juridice; 36 % – reprezentare în fața autorităților administrației publice; 5 % – reprezentare în instanțele de judecată 1 % – reprezentare a intereselor în raport cu terțe persoane.
Asociațiile obștești nu practică negocierea în numele beneficiarului, acest fapt fiind explicat în cadrul interviurilor individuale prin aceea că de regulă, asociațiile obștești activează în domeniul protecției drepturilor omului și în acest domeniu negocierile nu prea sunt acceptate. Totodată s-a menționat că deși în spectrul de activități statutare sunt indicate mai multe categorii de servicii juridice, oricum praxisul limitează spectrul de servicii la cele care pot fi oferite de către membrii asociației, în funcție de pregătirea lor profesională.
Datele obținute în cadrul cercetării demonstrează clar că asociațiile obștești de cele mai dese ori acordă acele categorii de servicii care se încadrează în asistența juridică primară (informarea populația referitor la drepturile omului și legislație; consultații și explicații în probleme juridice; întocmire de acte juridice fără caracter procesual; reprezentare în fața autorităților administrației publice).
În majoritatea cazurilor, se duce evidența serviciilor juridice acordate de către asociațiile obștești în baza unor registre sau formulare speciale și mai rar prin sistem de evidență electronică; ducerea evidenței nu este înțeleasă ca un element de asigurare a calității asistenței juridice acordate ci mai mult ca un element extern – pentru raportarea către finanțator a volumului de asistență juridică acordată și confirmarea acordării de asistență; nu în toate asociațiile obștești care acordă servicii juridice există o procedură de depunere a plângerilor referitor la serviciile juridice acordate și calitatea acestora; în cadrul asociațiilor obștești, de regulă, nu există un sistem de asigurare și monitorizare a calității serviciilor juridice acordate.
Totuși, trebuie luat în calcul că asociațiile obștești sunt motivate de a coopera cu sistemul de asistență juridică garantată de stat. [11.p.40-43]
2.3 Practica națională în domeniul asistenței juridice garantate de stat
Angajamentul de a facilita accesul la justiție au fost reflectate și în documente de politici
ce țin de drepturile omului, justiție și afaceri interne, în particular:
1. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană:
Libertate, Democrație, Bunăstare”, 2011-2014 (Fortificarea instituțiilor avocaturii și
acordarea asistenței juridice garantate de stat: Fortificarea în continuare a instituției
avocaturii și a sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat);
2. Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014, (acțiunea 83-87 – fortificarea în
continuare a instituției avocaturii și a sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de
stat. Guvernul va institui un sistem viabil de acordare a asistenței juridice garantate categoriilor
de persoane defavorizate, pe toate categoriile de cauze (penale, contravenționale și civile);
consolidarea sistemului avocaților specializați pentru cauzele cu minori; revizuirea regulilor cu 6
privire la răspunderea avocatului pentru prejudiciul cauzat clientului; crearea rețelei de servicii
parajuridice comunitare alături de servicii integrate de asistență socială, pentru acordarea
asistenței juridice primare);
3. Planul Național de Acțiuni în Domeniul Drepturilor Omului pe anii 2011-2014, (Capitolul
3. Consolidarea justiției și a instituțiilor pentru protecția drepturilor omului, Obiectiv 13 – 14 –
implementarea sistemului de asistență juridică primară; consolidarea capacităților sistemului de
asistență juridică calificată garantată de stat);
4. Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica
Moldova–Uniunea Europeană pentru anii 2014-2016, (titlul II. Dialogul politic și reformele,
cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate, art. 3, acțiunea 11. Asigurarea
accesului la asistența juridică garantată de stat pentru victimele violenței domestice, titlul IV,
capitolul 27. Cooperarea în domeniul protecției și al promovării drepturilor copilului, art. 138,
acțiunea 1-3, Consolidarea capacităților Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată
de Stat în acordarea serviciilor juridice calitative copiilor victime/martori și copiilor în contact
cu legea, elaborarea standardelor de calitate și a mecanismelor de monitorizare și evaluare a
serviciilor juridice acordate de avocații publici, elaborarea cadrului legal privind procedurile de
cercetare și de soluționare a cauzelor copiilor aflați în conflict cu legea sub vârsta răspunderii
penale, inclusiv privind aplicarea unor măsuri cu caracter educațional, conform standardelor
europene și internaționale privind protecția copilului;
5. Suportul Parlamentului și Guvernului pentru consolidarea în continuare a capacităților
sistemului de asistență juridică garantată de stat se reflectă și în Strategia de Reformare a
Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016, (Pilonul III – Accesul la justiție și executarea
hotărârilor judecătorești; Obiectiv specific – ameliorarea cadrului instituțional și a proceselor
care asigură accesul efectiv la justiție: asistență juridică efectivă, examinarea cauzelor și
executarea hotărârilor judecătorești în termen rezonabil, modernizarea statutului unor profesii
juridice conexe sistemului de justiție; Direcția Strategică 3.1 – Fortificarea sistemului de
acordare a asistenței juridice garantate de stat (AJGS), domeniile de intervenție strategică 3.1.1 –
3.1.3 – Consolidarea capacității de organizare și administrare a sistemului AJGS, îmbunătățirea
calității și accesibilității serviciilor de AJGS (cauze penale și non-penale), promovarea culturii și
accesului la informația cu caracter juridic și reducerea nihilismului juridic), (Pilonul VI –
Respectarea drepturilor omului în sectorul justiției; Obiectiv specific: Asigurarea respectării
drepturilor omului în practicile și politicile juridice; Direcția Strategică 6.3 – Consolidarea
sistemului de justiție pentru copii, domeniile de intervenție strategică 6.3.5 – 6.3.6 întocmirea și
actualizarea permanentă a listei de avocați specializați în asistența juridică garantată de stat în
cauzele care implică copii, elaborarea ghidurilor metodologice pentru avocații specializați în
asistența juridică garantată de stat în cauzele care implică copii).
De asemenea, obligația de acordare a asistenței juridice calificate și efective persoanelor care
nu dispun de mijloace financiare suficiente pentru a plăti serviciile juridice rezultă din art. 20 și
art. 26 al Constituției Republicii Moldova; prevederile Codului de Procedură Penală, Codului
Contravențional și Codului de Procedură Civilă. [3.p.5-6]
Până la finele anului 2014 activitatea de acordare a asistenței juridice garantate de stat a fost asigurată de cinci Oficii teritoriale ale CNAJGS. Începând cu anul 2015, Oficiul teritorial Bender
(Căușeni) încetează activitatea. Oficiile își exercită atribuțiile în baza Legii nr.198-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat și a Regulamentului funcționării Oficiilor teritoriale ale Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat aprobat prin Hotărârea CNAJGS nr. 15 din 30 iulie 2008 (Monitorul Oficial nr. 160-161 art. nr. 463 din 22 august 2008). Fiecare Oficiu teritorial este condus de un coordonator având angajați câte un contabil și unul (Cahul, Comrat) sau mai mulți (Chișinău, Bălți) consultanți.
Volumul asistenței juridice acordate. În anul 2014, de asistență juridică calificată garantată
de stat au beneficiat 43 912 persoane (inclusiv 2 665 minori și 9 437 femei), dintre care 3 670
persoane au beneficiat de asistența juridică de urgență și 40 242 persoane au beneficiat de asistență juridică ordinară.
Diagrama nr 3
[3.p.22]
În anul 2014, numărul de beneficiari de asistență juridică calificată garantată de stat acrescut cu aproximativ 16 % în raport cu numărul de beneficiari de asistență juridicăcalificată garantată de stat în anul 2013 și cu aproximativ 54 % în raport cu numărul de beneficiari în anul 2009.
Diagrama nr.4
[3.p.23]
În anul 2014, 31810 (77 %) din beneficiarii de asistență juridică calificată sunt bărbați, și 9437 (23 %) sunt femei.
Diagrama nr.5
[3.p23]
Din numărul total de beneficiari de asistență juridică calificată garantată de stat 38582 (94 %) sunt maturi și 2665 (6 %) sunt minori.
Diagrama nr 6
[3.p.24]
În perioada raportată, a fost acordată asistență juridică calificată în 43147 cauze (dintre care 39465 (91 %) cauze penale, 2562 ( 6-7 %) cauze civile și 1120 (3 %) cauze contravenționale .
Totodată, în anul 2014, 7 403 persoane au beneficiat de asistență juridică primară garantată de stat. Datele statistice detaliate pe acest segment sunt colectate începând cu anul 2013, respectiv diagrama de mai jos prezintă informația pe ultimii doi ani:
Diagrama nr. 7
[3.p.24]
Prin urmare, în anul 2014 numărul de beneficiari de asistență juridică primară a crescut cu aproximativ 50 % în raport cu numărul de beneficiari din anul 2013.
Diagrama nr. 8
[3.p.25]
Asistența juridică primară a fost acordată prin intermediul a 32 de parajuriști si 14 avocați publici, astfel în 4364 cazuri (59 %) asistența juridică primară a fost acordată de către parajuriști și în 3039 cazuri (41 %) de către avocații publici.
Sumând beneficiarii de asistență juridică calificată și asistență juridică primară, constatăm că numărul total de beneficiari de asistență juridică garantată de stat în anul 2014 a constituit 51 315 beneficiari . Concluzionăm că, volumul de asistență juridică garantată de stat acordată este în continuă creștere.
Volumul de lucru al Oficiilor teritoriale ale CNAJGS. Ca urmare a creșterii volumului de asistență juridică garantată de stat acordată, a extinderii competențelor CNAJGS, creșterii numărului de beneficiari și prestatorilor de asistență juridică garantată de stat, precum și diversificarea spectrului de servicii de asistență juridică garantată de stat prestate, volumul de lucru în Oficiile teritoriale a crescut considerabil.
Diagrama nr 9
[3.p.25]
În perioada anilor 2009-2014 volumul a crescut cu aproximativ 55 % (de la 19 217 decizii de acordare a asistenței juridice garantate de stat până la 42 677decizii), însă personalul Oficiilor teritoriale ale CNAJGS a crescut la număr cu doar 14 % (de la 19 la 22 unități):
Diagrama nr 10
[3.p.26]
Repartizarea volumului de lucru și resurselor umane între Oficiile teritoriale ale CNAJGS a avut loc, după cum urmează:
Diagrama nr 11
[3.p.26]
Prestatorii de servicii de asistență juridică garantată de stat. Pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat în anul 2014 au fost implicați 470 avocați care acordă asistență juridică la cerere și 14 avocați publici.
Diagrama nr 12
[3.p.26]
Numărul de avocați interesați în acordarea asistenței juridice garantate de stat este în creștere. Numărul mai mic de avocați implicați în sistem este determinată de intensificarea procesului de monitorizare a calității serviciilor prestate de către avocați, fapt care a dus la excluderea din sistem a unui număr însemnat de avocați.
Pentru anul 2015, în baza Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anul 2011-2016 și
altor documente de politici naționale, CNAJGS a extins rețeaua de avocați publici pe întreg teritoriul țării cu suplinirea listei cu încă 2 avocați publici, minim câte 2 avocați publici în raza de activitate a fiecărui Oficiu teritorial. În anul 2014, în sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat au activat 14 avocați publici, 9 în mun. Chișinău, 2 în raza de activitate a OT Bălți și câte unul în raza de activitate a celorlalte Oficii Teritoriale ale CNAJGS, fiind suplinit numărul acestora în raport cu anul 2013 cu 2 unități. Avocații publici au acordat asistență juridică calificată garantată de stat în 2014 pe un număr de 1153 cauze (dintre care 1065 cauze penale și 88 cauze non-penale).
Totuși, este de menționat repartizarea geografică neuniformă a numărului de avocați, marea
majoritate fiind concentrată în Chișinău:
Diagrama nr 13
[3.p.27]
De asemenea, a fost înregistrată și o creștere a cuantumului onorariilor achitate avocaților pentru serviciile de asistență juridică calificată.
Diagrama nr 14
[3,p.27]
Datorită, faptului că numărului de beneficiari pentru care se acordă asistență juridică garantată de stat este în permanentă creștere, cuantumul onorariilor anuale plătite avocaților a crescut, în anul 2014 în raport cu anul 2013, cu aproximativ 25 %. [3.p.22-27]
Calitatea serviciilor de asistență juridică garantată de stat.
Aspectul calității serviciilor de asistență juridică garantată de stat își păstrează importanța în
cadrul determinării priorităților de activitate ale CNAJGS.
Din numărul total de avocați care acordă asistență juridică garantată de stat, în 2014 au fost
monitorizați 301 de avocați. Totodată, au fost efectuate 128 de monitorizări a celor 32 de
parajuriști care acordă asistență juridică primară garantată de stat.
Monitorizarea are ca scop identificarea tendințelor pozitive și deficiențelor în activitatea de acordare a asistenței juridice garantate de stat și căile de remediere a acestora, ca ulterior să fie întreprinse măsurile necesare pentru a asigura o calitate înaltă a serviciilor de asistență juridică calificată garantată de stat și pentru a contribui la dezvoltarea profesională a persoanelor autorizate să acorde asistență juridică garantată de stat.
Monitorizarea calității asistenței juridice garantate de stat prestate de către avocați, este definitorie pentru a asigura calitatea serviciilor juridice calificate oferite. Un proces de monitorizare internă a fost deja stabilit de către CNAJGS, începând cu anul 2009. Monitorizarea internă are un specific administrativ, fiind monitorizată și evaluată activitatea avocatului din punct de vedere administrativ și de organizare a activității. Dacă corespunde activitatea avocatului la exigențele instituite de către CNAJGS, ceea ce însumă aspectele tehnice ale activității. Însă, strategia pe care avocatul o aplică în cazurile în care acordă asistență juridică garantată de stat nu este monitorizată, astfel avocatul nu primește nici o apreciere în această privință. Pentru a face posibilă monitorizarea și evaluarea calității asistenței juridice acordate, este necesară stabilirea un mecanism care să asigure evaluarea colegială, de către avocați profesioniști, care pot oferi suport constructiv nu numai cu privire la aspectele administrative legate de gestionarea dosarelor, dar inclusiv legate de strategia apărării. Un astfel de mecanism va îmbunătăți în mod semnificativ calitatea asistenței juridice acordate în cadrul sistemului de asistență juridică garantată de stat în Republica Moldova. Mecanismul propus există în alte țări și este cunoscut ca mecanismul de monitorizare externă a calității.
Astfel, în 2014 noul mecanism de monitorizare a calității asistenței juridice garantate de
stat, a fost elaborat și urmează a fi aprobat în anul 2015.
Instruirea continuă a avocaților reprezintă la fel unul dintre instrumentele de asigurarea
calității serviciilor de asistență juridică garantată de stat. Astfel, în anul 2014 avocații care
acordă asistență juridică garantată de stat au beneficiat în continuare de sesiuni de instruire
organizate de către CNAJGS în colaborare cu partenerii săi de dezvoltare. În rezultat,
majoritatea avocaților, înscriși în Registrul prestatorilor de asistență juridică garantată de stat,
au acumulat a câte cel puțin 24 ore de instruire, înregistrându-se avocați și cu peste 32 ore de
formare continuă.
Pentru a asigura necesitățile de instruire inițială și continuă ale avocaților CNAJGS a considerat
oportun de a consulta opinia avocaților, așa încât să poată demonstra o abordare ulterioară
coerentă în domeniu. Rezultatele consultațiilor și cercetărilor în domeniul instruirilor se
reflectă în Raportul cu privire la instruirea avocaților care acordă asistență juridică garantată
de stat, care poate fi accesat pe site-ul CNAJGS: www.cnajgs.md, Rubrica „Informație utilă”,
„Rapoarte, publicații, cercetări”. [3.p.3]
Capitolul III Asistența juridică calificată
3.1. Criteriile de acordare a asistenței juridice calificate
Dreptul la asistență juridică este parte indispensabilă a garanțiilor dreptului la un proces echitabil, care se aplică atît cauzelor penale, cît și celor civile.
Este cu neputință a concepe ca Art. 6(1) din Convenție să descrie în detaliu garanțiile procedurale acordate părților într-o acțiune civilă în curs și să nu protejeze singurul lucru care, în realitate, permite oricărei persoane să beneficieze de aceste garanții: accesul la instanță. Echitatea, publicitatea și celeritatea nu prezintă nici un interes în absența procesului.
Dreptul de a avea acces la justiție înseamnă inclusiv faptul de a beneficia de asistență juridică gratuită în procesele civile atunci cînd această asistență este indispensabilă pentru a facilita accesul efectiv la un act de justiție echitabil. Este de esența dreptului la un proces echitabil, atît în procedură civilă, cît și în cea penală, ca unui participant să nu-i fie negată oportunitatea de a prezenta efectiv cauza sa în fața instanței și că se poate bucura de egalitatea armelor cu partea opusă.
Spre deosebire de asistența juridică în cauzele penale, asistența în cauzele civile (non-penale) este mai complicat de definit. Caracterul privat al raporturilor de drept civil implică întrebarea rezonabilă care anume drepturi /interese/situații merită protecție prin intermediul schemei de asistență juridică. Curtea Europeană a statuat că prevederile Convenției nu implică acordarea asistenței juridice gratuite în orice litigiu referitor la un „drept civil”. Important este ca individul să beneficieze în mod eficient de dreptul de acces la instanță în condiții care nu contravin prevederilor Art. 6(1). Care anume mijloacele să fie utilizate în acest scop rămîn la latitudinea statului, dar nu în fiecare caz asistența juridică gratuită va fi potrivită sau necesară.
La fel, Curtea a subliniat însă că nu revine statului de a asigura, din fonduri publice, egalitatea totală a armelor între persoana căreia îi acordă asistență și partea opusă, atît timp cît fiecare parte are o oportunitate rezonabilă să-și susțină cauza în condiții care nu o plasează într-un dezavantaj substanțial față de adversar.
Legea distinge două situații în ceea ce privește asistența juridică în cauzele non-penale și anume:
• persoanele au dreptul la asistență juridică obligatorie în temeiul art. 304 și 316 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova;
• persoanele au nevoie de asistență juridică în cauze contravenționale, civile și de contencios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind
complexe din punct de vedere juridic sau procesual.
În prima situație asistența juridică se acordă indiferent de nivelul venitului al beneficiarului, iar în cea de a doua situație se va recurge la testul financiar și de merit pentru a decide dacă solicitantul necesită asistență din contul statului. [8.p.38-39]
3.1.1. Persoanele au dreptul la asistență juridică obligatorie în temeiul art. 304 și 316 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova
Cazurile de asistență juridică obligatorie în materie civilă includ limitarea persoanei în capacitate de exercițiu sau declararea incapacității acesteia (art. 304) și spitalizarea în staționarul de psihiatrie fără liberul consimțămînt al persoanei. Este evident că în astfel de situații beneficiarii de asistență juridică se află într-o stare de vulnerabilitate sporită, miza pentru beneficiar fiind mare (limitarea în exercitarea drepturile civile și îngrădirea dreptului la libertate), iar riscul ca anumite drepturi ale individului să fie încălcate în aceste procese are un nivel înalt de probabilitate.
Totuși, asistența juridică obligatorie în cauzele non-penale are, în prezent, un domeniu de aplicare îngustat. Pe de o parte, spre deosebire de procesul penal, nu se iau în calcul și nu se încadrează în schema de asistență juridică obligatorie cazurile în care persoana nu se poate reprezenta de sine stătător în mod eficient din cauza unor impedimente obiective de ordin fizic sau psihic (persoane cu dizabilități fizice și/sau psihice); pe de altă parte, schema de asistență juridică nu încadrează grupurile de persoane, care, fie datorită situației sociale, fie datorită situației personale, necesită o protecție sporită din partea statului.
Art. 77 CPC (Numirea din oficiu a reprezentantului) stipulează că instanța judecătorească solicită oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat pentru parte sau intervenient.
(a) în cazul în care partea sau intervenientul sînt lipsiți sau limitați în capacitatea de exercițiu și nu au reprezentanți legali sau dacă domiciliul pîrîtului nu este cunoscut;
(b) dacă instanța constată un conflict de interese între reprezentant și reprezentatul lipsit ori limitat în capacitatea de exercițiu;
(c) în condițiile art. 304 și 316;
(d) în alte cazuri prevăzute de lege.
Acest articol din CPC poate fi, într-o anumită măsură, identificat drept echivalentul articolului 69(1) CPP, care prevede participarea obligatorie a apărătorului. Totuși, art. 19(1) lit. d) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat limitează cazurile de asistență juridică obligatorie (și, prezumtiv, înglobarea cazurilor excluse la categoria celor care necesită efectuarea testului financiar și de merit) acolo unde echitatea și interesele justiției reclamă reprezentarea obligatorie (de exemplu, în cazul în care partea sau intervenientul sînt lipsiți sau limitați în capacitatea de exercițiu și nu au reprezentanți legali). [8.p.39-40]
Grupuri vulnerabile
Din perspectiva procesului echitabil, vulnerabilitatea (sau, alternativ, conceptul de „excludere socială”, definit drept „ceea ce se întîmplă cînd indivizi sau teritorii suferă în urma unei combinări de probleme interconectate, precum ar fi lipsa accesului la servicii, șomaj, capacități reduse, venituri mici, condiții de trai grele, infracționalitate, starea precară a sănătății și destrămarea familiei”) este criteriul de bază pentru identificarea grupurilor de persoane care necesită acordarea asistenței juridice în mod automat, fără a considera nivelul veniturilor. Varietatea grupurilor vulnerabile incluse în schema de asistență juridică depinde mult de caracteristicile sistemelor naționale. La fel, mult depinde de posibilitatea sistemului de asistență juridică de a îngloba aceste grupuri de persoane predefinite. Premisa de bază rămîne însă neschimbată – asistența juridică garantată de stat trebuie acordată celor care sunt în necesitate de asistență juridică și nu și-o pot permite.
Minorii
Poziția vulnerabilă a minorilor („datorită lipsei de maturitate fizica și intelectuală”), care au nevoie de protecție și îngrijire specială, a fost deja recunoscută de Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului (1989). Conform Convenției, prin copil se înțelege orice ființă umană sub vîrsta de 18 ani, exceptînd cazurile cînd legea aplicabilă copilului stabilește limita majoratului sub această vîrstă. Urmînd prevederile Convenției, în Moldova minor se consideră persoana pînă la vîrsta de 18 ani.
Avînd în vedere capacitatea limitată a minorului, acesta necesită o protecție specială din partea statului, în special în situațiile în care el se adresează în instanță pentru protecția drepturilor și intereselor sale legitime. Aceasta este în mod particular necesar cînd este de vorba de acțiuni ce țin de dreptul familiei, dreptul muncii sau dreptul la protecție socială.
Mecanismul prin care minorii beneficiază de asistență juridică se poate manifesta fie prin prisma prevederilor constituționale (de exemplu, Africa de Sud), fie prin prevedere directă în actul normativ care reglementează asistența juridică garantată de stat (de exemplu, Lituania) sau prin referință la lege specială în care se prevede dreptul la asistență juridică, ca măsură de protecție, în considerarea unor situații speciale (de exemplu, România).
În cazul Republicii Moldova, o prevedere care să prevadă statutul privilegiat al minorilor în raport cu asistența juridică din contul statului în cauzele non-penale ar constitui o convergență a prevederilor naționale cu standardele internaționale. În același timp, persoana care încă nu a împlinit vîrsta de 18 ani, însă a dobîndit capacitate deplină de exercițiu, prin căsătorie sau emancipare, nu va beneficia de tratamentul special, acordat minorilor în ceea ce privește încadrarea în schema de asistență juridică obligatorie, indiferent de nivelul veniturilor.
Persoanele care sunt vulnerabile din punct de vedere a stării mintale/emoționale sau stării fizice
De exemplu, acest grup ar include persoanele cu dizabilități psihice, persoane cu dizabilități pe spectrul autist, persoane cu un nivel scăzut de inteligență (IQ) sau persoane cu handicap sau dizabilități fizice severe, inclusiv muți, orbi, surzi.
Este evident că în astfel de situații condiția persoanei afectează capacitatea persoanei de a înțelege procedurile și de a se reprezenta în mod eficient. La fel, stimulentul emoțional sporit, produs de procedurile judiciare, poate agrava condiția psihică/emoțională a persoanei.
Deși art. 77 CPC face referință la această categorie de persoane vulnerabile, aceasta este parțială, avînd în vedere că nu toate persoanele din acest grup vulnerabil sunt lipsite sau limitate în capacitatea de exercițiu. De exemplu, persoanele cu autism nu se echivalează cu persoanele bolnave psihic sau persoanele lipsite de capacitate de exercițiu. În același timp, persoanele cu handicap sau dizabilități fizice severe nu cad sub incidența normelor privind asistența juridică obligatorie. Această situație, în cumul cu deficiențele schemei generale de asistență socială, poate atinge nivelul unui impediment insurmontabil privind accesul la justiție.
Refugiații și solicitanții de azil
Refugiații și solicitanții de azil și de alte forme de protecție internațională reprezintă un grup vulnerabil din mai multe motive. Factori precum traumatizarea severă, izolarea din cauza barierelor lingvistice și lipsa asistenței necesare împiedică accesul lor efectiv la justiție. Pentru indivizii și familiile lor care sunt în căutare de protecție, procedurile legate de acordarea acesteia sunt probabil cele mai importante proceduri prin care trec. Datorită consecințelor potențial ireversibile ale unei decizii eronate, sunt necesare garanții ca celor care sunt în necesitate de protecție internațională să le fie recunoscut acest statut. O garanție esențială în acest sens este acordarea asistenței juridice.
Este necesar de menționat că un solicitant al statutului de refugiat este, de regulă, într-o situație special de vulnerabilă. Persoana se află într-un mediu străin și poate trece prin dificultăți serioase, de ordin tehnic și psihologic, în prezentarea cazului său față de autoritățile naționale, deseori într-o limbă care nu-i este maternă.
Urmînd standardele internaționale, Legea privind azilul în Republica Moldova prevede dreptul persoanelor, care solicită o formă de protecție în Moldova, de a avea acces liber în instanță și la asistență juridică. Coraborînd aceste norme cu prevederile Legii cu privire la asistența juridică garantată de sta, prin interpretare extensivă, se poate prezuma că schema de asistență juridică nu ia în calcul situația vulnerabilă a acestui grup, obligînd refugiații și solicitanții de azil să recurgă la regula generală (testul financiar și de merit).
Sistemele naționale au o abordare diversă din această perspectivă, atât din punct de vedere al testului financiar, cît și al testului de merit. În timp ce unele sisteme de asistență juridică nu disting refugiații și solicitanții de azil într-un grup distinct, aplicînd regulile generale în ceea ce privește testul financiar pentru acordarea asistenței juridice (de exemplu, Austria, Slovenia, Spania, UK, Elve ia), alte sisteme fie reduc testul la o simplă formalitate (de exemplu, Cehia, România, Olanda), fie prezumă că solicitanții de azil nu dispun de mijloace financiare pentru a plăti pentru asistența juridică (de exemplu, Belgia, Ungaria). Alte sisteme nu aplică în general un test financiar (Danemarca, Grecia, Norvegia).
În realitate este probabil că toți solicitanții de azil vor trece testul financiar și nu-și vor putea permite asistența juridică. Solicitanții de azil nu dispun, de regulă, de resurse financiare din cauza evadării din fața persecuțiilor și datorită faptului că ar putea avea un acces restricționat (dacă în general se acordă) la piața forței de muncă în țara de refugiu.
În ceea ce privește testul de merit, distribuirea între sistemele naționale este relativ echilibrată în sensul că acesta fie se aplică, fie nu se aplică. Testul de merit nu există pentru solicitanții de azil, de exemplu, în Belgia, Ungaria, România, Lituania, Cehia, Finlanda, Danemarca, fiind aplicat în baze generale, de exemplu, în Austria, Franța, Germania, UK, Olanda, Irlanda, Italia.
Indiferent de formula acceptată asistența juridică în cazul acestui grup vulnerabil se circumscrie procedurilor legate de obținerea formelor de protecție internațională, aplicabile în Moldova. Orice litigii sau necesități de asistență juridică, care nu sunt conectate cu aceste proceduri, vor fi subiectul mecanismelor generale de selectare și acordare a asistenței juridice.
Grupuri „certificate”
Acest grupuri includ persoanele care au trecut printr-un mecanism de testare și verificare financiară în cadrul altor scheme de asistență din partea statului. De regulă, este vorba despre persoane social-vulnerabile, care beneficiază de un anumit suport și ajutor social regulat din partea statului. Beneficiul acestei situații constă în capitalizarea pe constatările privind nivelul veniturilor și deciziile luate în acest sens, realizate în cadrul altor scheme de testare financiară. Această formulă, care într-o anumită măsură exclude dubla verificare, permite economie de bani, resurse și timp. Extinderea automată a asistenței juridice în cauze civile asupra recipien ilor de alte beneficii testate financiar pare să fie o opțiune care merită explorată, deoarece are potențialul de a spori atît echitatea, cît și simplitatea administrativă.
Multe jurisdicții acceptă că cei în situații acoperite de prevederile referitoare la protecția socială/combaterea sărăciei sunt în drept în mod automat la asistență juridică fără un test financiar.
De exemplu, în Lituania persoanele care primesc o indemnizație socială în conformitate cu Legea privind asistența socială bănească pentru familiile cu venit mic sunt eligibile pentru asistența juridică indiferent de nivelul veniturilor și a bunurilor. În Ungaria persoana care beneficiază de asistență socială ordinară este considerată că nu deține resurse financiare, indiferent de nivelul veniturilor. Prevederi similare există și în Slovenia.
Persoanele sub riscul expulzării
De regulă, expulzării în cadrul procedurii contravenționale sunt supuse persoanele străine. Vulnerabilitatea acestui grup, care reclamă accesul la un avocat, este implicată de (a) însăși statutul de persoană străină (inclusiv, cetățenia, barierele lingvistice, ostilitate din partea autorităților, lipsa cunoștințelor privind sistemul național de drept), (b) celeritatea procedurilor privind deciderea și executarea expulzării, (c) limitarea libertății persoanei subiect al expulzării, (d) potențialele implicații ale expulzării asupra persoanei în țara de destinație (riscul aplicării torturii sau altor forme de maltratare, riscul persecuțiilor, etc.). [8.p.40-44]
3.1.2. Persoanele au nevoie de asistență juridică în cauze contravenționale, civile și de contencios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual.
Ca și în cauzele penale, asistența juridică în cauzele non-penale reclamă ca potențialul beneficiar să treacă testul financiar și cel de merit. Accesul la justiție implică că nimeni nu trebuie să fie împiedicat de obstacole cu caracter economic să își susțină dreptul sau să își apere drepturile sale în fața instanțelor. Totuși, avînd în vedere posibilitățile limitate ale statului, acordarea asistenței juridice poate fi circumscrisă anumitor condiții, inclusiv de ordin financiar, iar pentru anumite cauze asistența juridică din contul statului poate să nu fie necesară sau potrivită.
Testul financiar
Pornind de la caracterul privat al raporturilor în cadrul cauzelor civile, instituirea unui test financiar de eligibilitate pentru asistența juridică vine să răspundă necesității de balansare între interesele persoanei și posibilitățile statului. Un astfel de test nu este per se contrar obligațiilor statului de a acorda accesul la justiție. Din contra, verificarea eligibilității financiare permite concentrarea asupra acelor indivizi care sunt în necesitate sporită de asistență juridică.
Există o varietate în schemele existente de evaluare a situației financiare a solicitantului individual atît în ceea ce privește limitele, cît și modalitatea de evaluare. Unele state aplică sistemul de limite financiare fixate și predeterminate, care se ajustează, de regulă, anual (de exemplu, Olanda, Finlanda, Irlanda, România, Belgia, Italia, Franța), pe cînd altele stabilesc anumiți indicatori generali (de exemplu, în Slovenia – salariu minim pe țară; în Ungaria – pensia minimă; în Lituania – venit susținut de către stat).
Deși cerințele financiare sunt în mare măsură decisive la determinarea dacă sistemul de asistență juridică atinge sau nu scopul său de a elimina obstacolele cu caracter economic, care pot să împiedice accesul la justiție, condițiile financiare privind eligibilitatea sunt în mare măsură dictate de condițiile economice și resursele bugetare ale țării. Totuși, este esențial ca aceste condiții financiare privind eligibilitatea asistenței juridice să fie în așa fel, încît să asigure că serviciul dat este disponibil celor care au nevoie de el și că o parte rezonabilă din populație poate să beneficieze de el. Condițiile financiare nu trebuie să fie atît de stricte, încît să creeze unui solicitant nevoia de a vinde casa sau de a amaneta profitul pe mulți ani înainte și eventual să trăiască în sărăcie din simplul motiv de a avea acces la instanță. Ceea ce rămîne important este ca decizia privind eligibilitatea financiară să se facă în baza legii și să existe garanții suficiente împotriva arbitrarului în acest proces de decizie.
Testul de merit
Testul de merit are scopul de identifica cele mai importante tipuri de cauze în care beneficiarii necesită suport din contul statului și de a asigura că acțiunile triviale/neînsemnate sau abuzive, precum și cele care rămîn pe riscul individului, nu consumă resursele statului alocate în cadrul schemei de asistență juridică. Testul de merit nu înlătură dreptul la acțiune al individului, doar stabilește acele circumstanțe în care acest drept este eligibil și beneficiază de asistența statului. Conform unui studiu, în 35 din 41 de state respondente testul de merit este o condiție pentru acordarea asistenței juridice din contul statului.
Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat prescrie că asistența juridică se acordă în acele cauze non-penale, care sunt complexe din punct de vedere juridic sau procesual. Legiuitorul nu specifică conținutul acestuia, ceea ce este acceptabil, dat fiind natura generală a legii. Pentru aplicarea acestor prevederi în practică urmează a fi elaborate careva ghiduri sau instrucțiuni pentru Oficiile Teritoriale ale Consiliului Național, care vor decide asupra solicitărilor cetățenilor. De fapt clarificarea criteriilor de eligibilitate în cauze non-penale constituie unul din cele mai complexe și dificile momente în funcționarea oricărui sistem de asistență juridică (de exemplu, Marea Britanie, Olanda, Franța, Republica Sud-Africană, Lituania), deoarece cerințele populației sunt, de obicei, în creștere permanentă, iar resursele financiare sunt limitate. [8.p.44-45]
Sistemul de verificare a capacității de plată a solicitanților de asistență juridică garantată de stat s-a dovedit a fi ineficient și nu permite excluderea abuzurilor din partea solicitanților. Mecanismul de testare a veniturilor solicitanților de asistență juridică garantată de stat nu funcționează în mod eficient, Oficiile Teritoriale ale CNAJGS se ciocnesc în continuare cu restricționarea accesului la bazele de date informaționale (fiscale, cadastrale, ale ÎS “Registru”, etc.). În pofida faptului că Ministerul Justiției a intervenit cu unele amendamente în legislația fiscală, acest proces nu a fost definitivat, iar accesul la bazele de date încă rămâne a fi restricționat. Având în vedere că numărul de solicitanți de asistență juridică garantată de stat în continuă creștere, verificarea veniturilor solicitanților ar putea fi efectuată doar prin intermediul unui program (soft) computerizat care ar permite în regim real vizualizarea informației, or înaintarea de solicitări scrise la organele cu atribuții fiscale referitor la veniturile unui contribuabil implică foarte mult timp, finanțe adiționale și alocarea resurselor umane adiționale.
Nu există încă un mecanism eficient de recuperare a cheltuielilor pentru asistența juridică garantată de stat în cazurile când beneficiarii au obținut asistența juridică gratuită, ducând în eroare Oficiul teritorial cu privire la situația financiară, precum și în cazurile în care beneficiarii asistenței juridice pe cauze civile obțin câștig de cauză, urmând a fi recuperate cheltuielile de asistență juridică de la partea care a pierdut procesul. Procesul de modificare a cadrului legal privind implementarea unui mecanism eficient de recuperare a cheltuielilor a fost demarat de Ministerul Justiției, dar încă nu a fost definitivat. [3.p.21]
3.2. Modul de acordare a asistenței juridice calificate
Potrivit noii legislații, oficiile teritoriale, în persoana coordonatorilor, dispun de dreptul exclusiv de a decide asupra desemnării avocatului care acordă asistență juridică garantată de stat. Din acest considerent, elementul de bază al organizării procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat îl constituie procesarea solicitărilor de acordare a unei asemenea asistențe.
Procesarea solicitărilor de acordare a asistenței juridice garantate de stat reprezintă o activitate complexă efectuată în cadrul oficiilor teritoriale ale CNAJGS, sub egida coordonatorilor, care constă în recepționarea, înregistrarea, examinarea și verificarea cererilor și solicitărilor privind acordarea asistenței juridice garantate de stat și a actelor anexate, deciderea asupra acordării unei asemenea asistențe, deasemenea avocatului și comunicarea deciziei luate solicitantului și beneficiarului.
Această activitate este realizată pe baza următoarelor principii:
Egalității în drepturi a tuturor persoanelor care beneficiază de asistență juridică garantată de stat;
Legalității și transparenței procesului de solicitare și decidere asupra acordării asistenței juridice garantate de stat;
Exclusivității dreptului coordonatorului oficiului teritorial de a decide asupra desemnării avocatului care acordă asistență juridică garantată de stat;
Acordarea asistenței juridice garantate de stat numai de către avocații înscriși în listele celor care acordă asistență juridică garantată de stat și care au încheiat contracte, în acest sens, cu oficiul teritorial respectiv;
Calității, eficienței și economicității asistenței juridice acordate;
Inadmisibilitatea conflictului de interese.
Vorbind despre modalitatea de sesizare a oficiilor teritoriale cu privire la acordarea asistenței juridice calificate se menționează că coordonatorii oficiilor teritoriale emit decizii privind acordarea asistenței juridice garantate de stat ca urmare a sesizărilor recepționate. Este de menționat că, din prevederile art. 26 al Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat, putem evidenția două modalități de sesizare a oficiilor teritoriale cu privire la acordarea asistenței juridice calificate:
sesizarea directă și nemijlocită – prin depunerea cererii de către persoana interesată;
sesizarea indirectă și mijlocită – prin înaintarea solicitării de către ofițerul de urmărire penală, procuror sau judecătorul care instrumentează cazul.
Astfel, din conținutul art. 25 al Legii menționate, rezultă că cererea privind acordarea asistenței juridice calificate este actul prin care are loc sesizarea oficiului teritorial nemijlocit de către potențoalul beneficiar al acestei asistențe.
Totodată, este posibilă prezentarea cererii de acordare a asistenței juridice calificate oficiului teritorial și de rudele sau de reprezentanții beneficiarului, personal ori prin poștă.
De asemenea, legea permite depunerea cererii și organul de urmărire penală sau la instanța judecătorească, care sînt obligate să remită cererea și documentele anexate oficiului teritorial respectiv, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data recepționării. Nu contează atît modalitatea de transmitere a informației de către beneficiar către oficiul teritorial, cît faptul manifestării de voință nemijlocit din partea beneficiarului.
Cererea de acordare a asistenței juridice calificate se întocmește după un model aprobat de CNAJGS și, de regulă, impune necesitatea anexării la cerere a declarației cu privire la venit și actelor adiacente acesteia.
Solicitarea privind acordarea asistenței juridice calificate de către organul de urmărire penală sau instanța de judecată reprezintă o modalitate indirectă și mijlocită de sesizare a oficiilor teritoriale, dat faptul că, nu este necesară înaintarea cererii oficiului teritorial de către beneficiar, acesta beneficiind de acest tip de asistență datorită exigențelor stabilite de legeîn cazurile participării obligatorii a apărătorului în procesul penal sau civil. În astfel de cazuri, ofițerul de urmărire penală, procurorul, judecătorul, persoana care a efectuat reținerea cer, în virtutea legii, oficiilor teritoriale desemnarea unui avocat care acordă asistență juridică unei anumite persoane (beneficiarului), iar la baza sesizării nu stă cererea acestuia din urmă, ci exigența impusă de lege privind participarea obligatorie a apărătorului în procesul penal sau civil.
Prin urmare, am putea spune că orice cerere a beneficiarului poate fi considerată și solicitare, dar nu orice solicitare are la bază o cerere de acordare a asistenței juridice depusă personal de către beneficiar.
Solicitarea poate fi prezentată oficiului teritorial în scris, inclusiv prin fax, după un model aprobat de CNAJGS ori sub formă unei încheieri, sau la telefon. [2.p.42-43]
Procesare solicitărilor derulează într-o ordine succesivă, parcurgînd mai multe etape:
Recepționarea cererilor sau solicitărilor de acordare a asistenței juridice calificate garantată de stat de către specialistul responsabil al oficiului teritorial
Fiecare oficiu teritorial asigură acordarea asistenței juridice garantate de stat în raza de activitate a Curții de apel. Cererile de asistență juridică care nu intră în competența teritorială a oficiului teritorial sunt remise după competență.
Cererile de acordare a asistenței juridice calificate, depuse în conformitate cu art. 19 alin.(1) lit.a) și e) al Legii cu privire la asistență juridică garantată de stat, trebuie să fie însoțită de actele doveditoare ale nivelului de venit, stabilit de Guvern, care permite acordarea asistenței juridice calificate. În cazul în care se constată lipsa actelor doveditoare, cererea nu se admite.
Înregistrarea cererilor sau solicitărilor în registrele de evidență specializate după tipul cauzelor de către specialistul responsabil al oficiului
Cererile de acordare a asistenței juridice calificate, recepționate de oficiu teritorial, se înscriu în registre specializate după tipul cauzelor (de urgență, penale, contravenționale și civile). Fiecare registru conține informații despre solicitantul asistenței juridice și date de contact ale acestuia, data și ora solicitării, beneficiarul asistenței juridice, vîrsta și datele de contact ale acestuia, fosrma asistenței juridice solicitate, decizia coordonatorului, avocatul numit să acorde asistență juridică garantată de stat, altă informație relevantă.
Prelucrarea cererilor și solicitărilor de acordare a asistenței juridice garantate de stat de către specialistul responsabil al oficiului teritorial și prezentarea lor spre examinare coordonatorului
Cererile recepționate sunt prelucrate de către specialistul responsabil și sunt prezentate spre examinare coordonatorului oficiului teritorial. Prelucrarea solicitării presupune verificarea informației care se conține în cerere sau solicitare și în actele anexe la acestea, verificarea corespunderii condițiilor prescrise de lege pentru beneficierea de asistență juridică garantată de stat etc.
Oficiile teritoriale au dreptul de a solicita și primi informații cu titlu gratuit de la organele fiscale, alte autorități publice centrale sau locale, precum și persoane fizice și juridice, pentru a verifica veridicitatea datelor prezentate prin cererea de acordare a asistenței juridice garantate de stat.
Examinarea cererilor și solicitărilor de acordare a asistenței juridice garantate de stat de către coordonator și adoptarea deciziei cu privire la acceptarea sau refuzul în acordarea unei asemenea asistențe
Coordonatorul oficiului teritorial în urma examinării cererilor, acceptă acordarea asistenței juridice calificate, total gratuite sau parțial gratuite, sau refuză motivat acordarea asistenței juridice, emițînd o decizie în acest sens, în conformitate cu art. 27 al Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat.
La numirea avocatului, coordonatorul oficiului teritorial va ține cont de cererea solicitantului privind numirea unui anumit avocat, gradul lui de antrenare în executarea anumitor decizii privind acordarea asistenței juridice calificate, precum și de alte circumstanțe relevante. Dacă cererea de acordare a asistenței juridice nu conține solicitarea unui anumit avocat sau avocatul solicitat este în imposibilitate de a acorda asistență juridică, avocatul se desemnează conform listei în ordinea alfabetică.
Refuzul de acordare a asistenței juridice calificate are loc dacă:
cererea de acordare a asistenței juridice este vădit nefondată;
din documentele prezentate rezultă că persoana nu dispune de dreptul pentru a cărui apărare solicită asistență juridică;
valoarea acțiunii este considerabil mai mică decît cheltuielile de acordare a asistenței juridice calificate;
persoana are posibilitate să acopere integral cheltuielile de acordare a serviciilor juridice din contul patrimoniului lor, cu excepția bunurilor care, conform legislației în vigoare, nu pot fi urmărite.
Decizia coordonatorului privind refuzul în acordarea asistenței juridice calificate trebuie să fie motivată și poate fi contestată în instanță de conteincios administrativ în decurs de 15 zile lucrătoare de la comunicarea deciziei.
Înregistrarea de către specialistul responsabil al oficiului teritorial a deciziei în registrele specializate de evidență după tipul cauzelor și notificarea de către specialistul responsabil al oficiului teritorial a solicitantului și acovatului desemnat despre decizia emisă de către coordonator în termen de 1 zi / 3 zile lucrătoare
Deciziile privind acordarea asistenței juridice garantate de stat sau cu privire la refuzul în acordarea unei asemenea asistențe se înregistrează în registrele specializate de evidență, după care obligatoriu se înștiințează beneficiarul sau solicitantul asistenței juridice despre decizia luată.
Exercitarea de către specialistul responsabil al oficiului teritorial a controlului asupra procesului de acordare a asistenței juridice calificate
Dacă acordarea asistenței juridice garantate de stat continuă pe o perioadă mai mare de un an de zile, oficul teritorial verifică anual, din ziua în care sa luat decizia de acordare a asistenței juridice, eligibilitatea persoanei de a beneficia de asistență juridică calificată în baza unei noi declarații cu privire la nivelul venitului.
În cazul în care oficiul teritorial constată prezentarea informației false sau neveridice de către beneficiarul de asistență juridică calificată sau situația financiară a acestuia s-a modificat pe parcursul acordării asistenței juridice în sensul pierderii totale sau parțiale a dreptului la asistență juridică calificată, persoana este obligată să restituie, în termenele stabilite de oficiul teritorial, cheltuielile de acordare a asistenței juridice, recuperarea acestora se face în modul stabilit de legislație.
Dacă se constată faptul acordării asistenței juridice calificate cu încălcarea regulilor stabilite de contractele cu oficiul teritorial de către subiectele autorizate să acorde asistență juridică calificată, acesta poate servi drept temei pentru înaintarea somației, micșorarea plății sau rezilierea unilaterală a contractelor de către oficiul teritorial.
Totodată, coordonatorul și personalul oficiului teritorial nu se pot implica în activitatea profesională a subiectelor în ceea ce privește esența și calitatea asistenței juridice calificate acordate, care ține de etica profesională a fiecărui subiect. În cazul existenței suspiciunii că subiectele respective încalcă normele de acordare a asistenței juridice calificate, coordonatorul sesizează Comisia de examinare a plîngerilor a CNAJGS.
Coordonatorul examinează datele statistice și rapoartele prezentate de avocații care acordă asistență juridică garantată de stat, avînd obligația de a păstra confidențialitatea datelor respective. Coordonatorul are acces la dosarele avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat doar în măsura în care aceasta este necesar pentru asigurarea calității asistenței juridice calificate. [2.p.45-48]
Deși este realizată în baza unor principii unice, procesarea solicitărilor de acordare a asistenței juridice garantate de stat diferă în dependență de mai multe criterii precum: tipul asistenței juridice solicitate, natura cauzei și etapa procesuală prentu care se solicită asistența, este sau nu obligatorie participarea apărătorului în proces, se ține sau nu cont de nivelul de venit al persoanei etc. Drept rezultat, am putea evidenția anumite trăsături specifice procesării anumitor categorii de solicitări. [2.p.48]
În cazul persoanelor care au dreptul la asistență juridică obligatorie în temeiul art. 304 și 316 din Codul de procedură Civilă al RM
Nu se depune cerere de acordare a asistenței juridice calificate;
Solicitarea privind numirea apărătorului se înaintează direct pficiului teritorial de către instanța judecătorească;
Asistența juridică se acordă indiferent de nivelul veniturilor persoanei și nu este necesară declarația de venituri a persoanei și actele adiacente acesteia;
Termenul de examinare a cererii, de emitere a deciziei de acordare a asistenței juridice calificate și de aducere la cunoștință solicitantului este de cel mult 1 zi luctrătoare. [2.p.48]
În cazul persoanelor care au nevoie de asistență juridică în cauzele contravenționale, civile și de conteincios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual:
Se depune obligatoriu cererea de acordare a asistenței juridice calificate;
Cererea poate fi depusă numai la oficiul teritorial;
Cererea de acordare a asistenței juridice calificate poate fi prezentată oficiului teritorial și de rudele sau de reprezentanții solicitantului, personal ori prin poștă;
Asistența juridică se acordă în dependență de nivelul veniturilor persoanei;
La cerere se anexează obligatoriu declarația de venituri a persoanei și actele adiacente acesteia;
Termenul de examinare a cererii, de emitere a deciziei de acordare a asistenței juridice calificate și de aducere la cunoștință solicitantului este de cel mult 3 zile lucrătoare. [2.p.50]
Specificul procesării solicitărilor de acordare a asistenței juridice garantate de stat în cazurile de participare obligatorie a apărătorului prevăzute în art. 77 din Codul de procedură civilă
Și în cadrul procesului civil există situații în care este necesar participarea obligatorie a apărătorului. Această necesitate se datorează unor împrejurări obiective precum incapacitatea persoanei, existența conflictului de interese estc.
Astfel, din prevederile art.77 al Codului de procedură civilă, instanța judecătorească este în drept să numească din oficiu părții în proces sau intervenientului un reprezentant avocat în următoarele situații:
În cazul în care partea în proces (reclamant ori pîrît) sau intervenientul sînt lipsiți sau limitați în capacitatea de exercițiu și nu au reprezentanți legali;
În cazul în care acțiunea a fost intentată împotriva pîrîtului al cărui domiciliu nu este cunoscul;
În cazul în care instanța constată un conflict de interese între reprezentant și reprezentantul lipsit ori limitat în capacitatea de exercițiu;
În cazul în care dipă pornirea procesului privind limitarea persoanei în capacitatea de exercițiu sau declararea incapacității ei, aceasta nu este asistată în judecată de avocat, pentru apărarea intereselor;
În cazul în care persoana, a cărei spitalizare în staționarul de psihiatrie se cere, nu este reprezentată în judecată de avocat pentru a-i apăra interesele;
În alte cazuri prevăzute de lege.
În toate aceste situații asistența juridică urmează a fi acordată gratuit și nu necesită depunerea cereii de către beneficiar. În acest sens judecătorul trebuie să adreseze oficiului teritorial respectiv o solicitare care va fi prelucrată în ordinea procedurii simplificate. [2.p.54-55]
Specificul procesării solicitărilor de acordare a asistenței juridice garantate de stat în cazurile de acordare a acesteia în dependență de nivelul de venit al beneficiarului
În cazurile cînd persoanele au nevoie de asistență juridică pe cauzele penale, și interesele justiției o cer, sau în cauzele contravenționale, civile și de conteincios administrativ complexe din punct de vedere juridic sau procesual, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii se impune obligatoriu testarea nivelului de venit al persoanei, aceasta fiind una din obligațiile de bază a consultantului responsabil al oficiului teritorial la procesarea solicitării.
Testarea nivelului de venit al potențialului beneficiar impune verificarea a două momente esențiale:
Venitul mediu lunar al persoanei;
Raportul venitului mediu lunar al persoanei față de nivelul minim de existență pe cap de locuitor din țară.
Metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenței juridice calificate garantate de stat este stabilită în Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr 1016 din 01.09.2008.
Potrivit acestei metodologii, la calcularea venitului mediu lunar se ia în considerare venitul pentru 6 luni calendaristice anterioare lunii în care a fost depusă cererea.
Totodată, acest nivel se calculează din venitul mediu lunar al întregii familii raportat la numărul membrilor de familie. Prin familie, în acest sens, se înțeleg persoanele ce locuiesc în comun, țin de gospodărie în comun și au buget comun, cu excepția membrilor familiei care îndeplinesc serviciul militar în termen în rîndul Armatei Naționale, membrilor familiei care se află în locurile de detenție, membrilor familiei care se află la întreținerea totală a statului (în orfelinate, internate și aziluri pentru bătrîni și invalizi) și persoanelor dispărute fără veste.
Pentru confirmarea numărului de persoane și componenței familiei se prezintă certificate ale autorităților administrației publice locale corespunzătoare, ale secțiilor de exploatare a locuințelor, organelor centrale de specialitate ale administrației publice, întreprinderilor, organizațiilor și instituțiilor la evidența cărora se află spațiul locativ. Certificatele se eliberează în mod gratuit.
La calcularea venitului mediu lunar al persoanei se iau în considerare următoarele venituri:
Veniturile obținute la locul de muncă de bază sau prin cumul sub formă de salariu, inclusiv sumplimente, premiile și alte plăți;
Veniturile de la locul de studii (bursele doctoranzilor, masteranzilor, studenților din instituțiile de învățămînt superior și mediu de specialitate (colegii), elevilor din școlile profesionale, bursele stabilite și plătite din mijloacele fondurilor de beneficiare, ale întreprinderilor, organizațiilor obștești și din alte surse);
Venitul din serviciul militar (salariul de întreținere, sporurile și suplimentele, ajutorul material, premiile, indemnizațiile, precum și aprovizionarea alimentară și cu echipament sau sumele plătite în schimbul aacestei aprovizionări, stabilite conform legislației în vigoare);
Alte venituri obținute în legătură cu desfășurarea activității de muncă, precum sumele de compensare a prejudiciului, în caz de pierdere a capacității de muncă, ajutorul material ș.a.
Venituri ce nu provin din munca retribuită, precum onorariile, inclusiv sumele pentru descoperire, invenție, cîștigurile de loterii, venituri din asigurări, venituri obținute în calitate de moștenire, donație, ș.a.
Prestații sociale obținute sub dorme de indemnizații, pensii, alocații sociale etc.
Venituri obținute din producția agricolă sau zootehnică a dospodăriilor țărănești.
După determinarea venitului mediu lunar al persoanei, acesta se contrapune nivelului minim de existență pe cap de locuitor din țară. Prin urmare, asistența juridică se va acorda gratis doar persoanelor al căror venit mediu lunar este mai mic decît nivelul minim de existență pe cap de locuitor din țară. Valoarea minimului de existență se determină în baza calculelor efectuate de către Biroul Național de Statistică, în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de calculare a minimului de existență, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 902 din 28 august 2000.
Coordonatorul oficiului teritorial poate accepta acordarea asistenței juridice calificate solicitantului, care depășește nivelul venitului pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat, dar care, reieșind din situația personală și natura cauzei, este justificat să beneficieze de asistență juridică garantată de stat.
De asemenea, asistența juridică calificată poate fi acordată cu contribuția financiară parțială a beneficiarului în cazul în care persoana, al cărei venit este mai mare decît nivelul venitului stabilit de Guvern, este capabilă să achite o parte din cheltuielile de asistență juridică, cu condiția că această contribuție nu depășește posibilitățile lui financiare și materiale.
Pentru a beneficia de asistență juridică garantată de stat persoana, la depunerea cererii, trebuie să completeze o declarație cu privire la venit, după modelul aprobat de guvern, la care se anexează certificatul privind componența familiei, certificatul de la locul de muncă cu privire la veniturile lunare, obținute în ultimele 6 luni și certificatul de la Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la indemnizații sociale lunare.
Declarația care conține informația referitoare la venituri se completează pe propria răspundere și se depune împreună cu cererea, personal sau prin intermediul faxului, la Oficiul teritorial al CNAJGS în raza de activitate a căruia domiciliază beneficiarul.
Procesarea cererilor de acordare a asistenței juridice calificate garantate de stat se efectuează cu respectarea principiului confidențialității. Oficiul teritorial are dreptul de a solicita și de a primi informații sau documente de la solicitantul asistenței juridice garantate de stat, care ar confirma proveniența veniturilor acestuia. De asemenea, are dreptul de a solicita și de a primi informații sau documente cu titlu gratuit de la organele fiscale, alte autorități publice, centrale sau locale, precum și de la persoane fizice sau juridice, pentru a verifica veridicitatea datelor prezentate prin cererea de acordare a asistenței juridice garantate de stat. [2.p.60-64]
3.3. Subiectele autorizate să acorde asistență juridică calificată
Acordarea de către avocați a asistenței juridice calificate
Asistența juridică calificată se acordă de către avocați publici și avocați care acordă asistență juridică la cerere. Selectarea avocaților pentru acordarea asistenței juridice calificate se efectuează în bază de concurs, organizat de CNAJGS. Criteriile de selectare a avocaților pentru acordarea asistenței juridice calificate se stabilesc de CNAJGS în coordonare cu Baroul Avocaților. Pentru asigurarea acordării asistenței juridice calificate, oficiul teritorial încheie, cu avocatul public sau cu avocatul care urmează să acorde astfel de servicii la cerere, contract după modelele aprobate de CNAJGS. În contractul menționat anterior, se stipulează obligația avocatului în vederea acordării de asistență juridică, modul și condițiile exercitării acestei obligații, dreptul statului de a exercita controlul asupra calității serviciilor acordate.
CNAJGS organizează cursuri de instruire inițială și de instruire continuă pentru avocații autorizați să acorde asistență juridică calificată, inclusiv prin intermediul Institutului Național al Justiției. Avocații care acordă asistență juridică calificată activează în baza standardelor de calitate și normelor privind volumul de lucru stabilite de CNAJGS, beneficiază de garanțiile de independență prevăzute în Legea cu privire la avocatură.
Avocatul public
În localitatea de reședință a oficiului teritorial, asistența juridică calificată este acordată, de regulă, de către avocați publici. În caz de necesitate, CNAJGS poate selecta avocați publici și pentru alte localități. Avocatul public activează în baza Regulamentului de activitate al avocaților publici, aprobat de CNAJGS. Avocatul public activează în birou individual sau în birou asociat de avocați constituit în conformitate cu Legea cu privire la avocatură.
Avocatul care acordă asistență juridică la cerere este persoana care, în condițiile Legii cu privire la avocatură, a obținut dreptul de a practica activitate de avocat și care poate fi solicitată să acorde asistență juridică calificată din contul mijloacelor destinate acordării asistenței juridice garantate de stat. Avocatul care dorește să fie înscris în lista avocaților care acordă asistență juridică la cerere va depune actele necesare la CNAJGS. Oficiul teritorial încheie contracte cu avocații înscriși în lista avocaților care acordă asistență juridică la cerere în conformitate cu art.29 alin.(4). Pot fi încheiate astfel de contracte cu avocații care activează în birouri individuale sau în birouri asociate.
Avocatul desemnat de oficiul teritorial, în cazul în care în circumscripția unei judecătorii nu activează avocați înscriși în lista avocaților care acordă asistență juridică la cerere sau cei înscriși nu pot răspunde solicitării, oficiul teritorial desemnează din oficiu un avocat din rîndul celor care nu sînt înscriși în lista avocaților care acordă asistență juridică la cerere, al cărui birou își are sediul în raza de activitate a oficiului teritorial respectiv.
Avocatul desemnat în condițiile de mai sus este obligat să acorde asistență juridică calificată în volumul solicitat, dar care nu poate depăși 120 de ore pe an, beneficiind de remunerare în aceleași condiții ca și avocații care acordă asistență juridică la cerere.
Remunerarea pentru acordarea asistenței juridice calificate Pentru acordarea asistenței juridice calificate, avocatul este remunerat conform clauzelor contractului prevăzut la art.29 alin.(4) al Legii cu privire la asistența juridică acordată de stat. Avocatul public primește remunerație fixă.
Avocatul care acordă asistență juridică la cerere primește remunerație stabilită pentru fiecare caz aparte, potrivit tarifelor aprobate de CNAJGS.
CNAJGS elaborează și ține lista avocaților publici și lista avocaților care acordă asistență juridică la cerere în raza de activitate a oficiilor teritoriale. Periodic, către data de 30 iunie și 31 decembrie, listele se actualizează și sînt făcute publice.
Oficiul teritorial elaborează și actualizează lunar lista avocaților de serviciu și graficul lor de activitate, care se aduc la cunoștință instanțelor judecătorești, organelor de urmărire penală, altor autorități interesate.
Registrul serviciilor acordate și dările de seamă
Avocatul care acordă asistență juridică calificată are obligația de a păstra probele scrise ale tuturor acțiunilor efectuate în baza cazului repartizat sau în legătură cu el.
Avocatul are obligația de a ține registrul serviciilor acordate în care se înscriu datele de identificare a persoanei care solicită asistență juridică, acțiunile procesuale efectuate, indicîndu-se data, locul, părțile, alte informații relevante, numărul de ore în care s-au efectuat acțiunile, alte mențiuni importante. Avocatul este obligat să înscrie în registru toate acțiunile în cel mult 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor. Forma registrului și durata păstrării informației sînt stabilite de CNAJGS.
Anual sau la cererea oficiului teritorial, avocatul prezintă dare de seamă despre activitatea desfășurată, în forma stabilită de CNAJGS. Acordarea asistenței juridice calificate de către asociațiile obștești. Asociațiile obștești sînt în drept să acorde asistență juridică calificată, cu excepția reprezentării în cadrul procesului penal și contravențional.
Prin intermediul oficiilor teritoriale, CNAJGS poate încheia contracte cu asociații obștești în vederea acordării asistenței juridice calificate în condițiile prezentei legi.
Asigurarea calității asistenței juridice calificate. CNAJGS asigură calitatea asistenței juridice calificate prin monitorizare, prin solicitarea și verificarea informațiilor de la oficiile teritoriale despre volumul și tipul asistenței juridice acordate, prin examinarea plîngerilor parvenite de la beneficiarii de asistență juridică calificată și de la alte instituții interesate, prin controlul calității serviciilor.
Controlul calității asistenței juridice este efectuat în modul și în termenele stabilite de CNAJGS. CNAJGS monitorizează, cu participarea Baroului Avocaților, procesul de acordare a asistenței juridice calificate de către avocați. Datele obținute în urma monitorizării și controlului se remit Baroului Avocaților și pot servi drept temei pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute în Legea cu privire la avocatură.
Acordarea de asistență juridică necalitativă poate servi drept temei de reziliere a contractelor [1]
CNAJGS asigură instruirea inițială și continuă a avocaților. Al doilea an consecutiv, CNAJGS a continuat desfășurarea sesiunilor de instruire inițială și continuă pentru avocații care acordă
asistență juridică garantată de stat, din resursele proprii. Astfel, la instruirea inițială au
participat 50 de avocați care au fost selectați pentru acordarea asistenței juridice garantate de
stat în anul 2014. Cursul a fost compus din 2 module cu tematica: “Asistența juridică garantată
de stat” și “Interacțiunea cu beneficiarul de asistență juridică garantată de stat“, fiecare avocat
acumulând a câte 16 ore de instruire inițială.
În cadrul cursurilor de instruire continuă au participat 220 avocați care acordă asistență
juridică garantată de stat în circumscripția Oficiului teritorial Chișinău al CNAJGS, 60 avocați –
circumscripția Oficiului teritorial Bălți, 20 avocați – circumscripția Oficiului teritorial Cahul, 19
avocați – circumscripția Oficiului teritorial Comrat, 15 avocați – circumscripția Oficiului
teritorial Bender (Căușeni). Avocații au acumulat 24 de ore de instruire, participând la fiecare
din cele 3 module ale cursului, cu următoarele tematici:
Modulul I – Interacțiunea cu beneficiarul de AJGS. Analiza materialelor și documentelor
asupra cauzei. Consultarea beneficiarului;
Modulul II – Sistemul de asistență juridică garantată de stat;
Modulul III/A – Standarde profesionale în activitatea avocaților care acordă asistență
juridică garantată de stat la etapa inițială a urmăririi penale;
Modulul III/B – Standarde profesionale în activitatea avocaților care acordă asistență
juridică garantată de stat la etapa aplicării măsurilor preventive și contestarea acestora.
Unele activități de instruire au fost realizate de CNAJGS cu implicarea unor parteneri. Prin urmare, în parteneriat cu Institutul Național al Justiției (INJ), în luna februarie-aprilie 2014, au
fost organizate seminare de instruire a avocaților care acordă asistență juridică garantată de
stat în circumscripția Oficiilor teritoriale Bălți și Cahul cu următoarele tematici: „Standarde
profesionale în activitatea avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat la etapa
inițială a urmăririi penale” și „Acordarea asistenței juridice garantate de stat în cauzele care
implică copii”.
Astfel, în urma desfășurării a 3 sesiuni de instruire în mun. Bălți, 72 de avocați care acordă asistență juridică garantată de stat în raza OT Bălți au acumulat a câte 8 ore de instruire continuă, iar la cele 2 sesiuni de instruire din or. Cahul au participat 28 de avocați care acordă
asistență juridică garantată de stat, acumulând la fel câte 8 ore de instruire continuă
Avocații care acordă asistență juridică garantată de stat au participat și la alte seminare de instruire organizate în parteneriat cu INJ: „Protejarea categoriilor vulnerabile de justițiabili în
cadrul procesului penal. Provocările investigarea infracțiunilor de trafic de ființe umane.
Cooperarea internațională bune practici și standarde referitoare la comisia rogatorie” – 14
avocați; "Standardele si procedurile justiției pentru minori, abilitatule si cunoștințele specifice
pentru lucrul cu minorii" – 16 avocați; "Consolidarea abilitaților practice in vederea asigurării
respectării dreptului la un proces echitabil" – 13 avocați.
Totodată, în anul 2014 avocații care acordă asistență juridică garantată de stat au beneficiat de
instruiri organizate și de Programul Comun al Consiliului Europei și Uniunii Europene
“Consolidarea capacității avocaților și activiștilor în domeniul drepturilor omului pentru
aplicarea pe plan național a Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Cartei Sociale
Europene (Revizuite)” care a inițiat cursuri de instruire cu următoarele tematici: „Discriminarea
în câmpul muncii – aspecte teoretice și practice” (la care au participat 2 avocați care acordă
asistență juridică garantată de stat), „Discriminarea pe criteriu de sex/gen, vârstă în domeniul
muncii” (la care au participat 11 avocați care acordă asistență juridică garantată de stat),
precum și „Discriminarea pe criteriu de dezabilitate– aspecte teoretice și practice” (la care au
participat 40 avocați care acordă asistență juridică garantată de stat în circumscripția Oficiului
teritorial Bălți).
De asemenea, Fundația „Soros-Moldova”, a inițiat organizarea unui curs de instruire cu
tematica „Asigurarea respectării standardelor europene în procesul de aplicare a arestului–
tehnici de argumentare” la care au participat în total 34 avocați care acordă asistență juridică
garantată de stat în diverse circumscripții ale Oficiilor teritoriale ale CNAJGS, iar 7 avocați
specializați în acordarea asistenței juridice calificate solicitanților de azil, refugiaților,
beneficiarilor de protecție umanitară, apatrizilor și solicitanților de apatrid au participat la
activitățile de instruire organizate de UNHCR.
PNUD Moldova a organizat un seminar cu tematica „Investigarea cazurilor de tortură și rele
tratamente comise asupra persoanelor cu dezabilități mentale„ la care au participat 15 avocați
care acordă asistență juridică garantată de stat.
În total, toți cei 484 avocați care acordă asistență juridică garantată de stat au avut
posibilitate de a participa la instruiri organizate de către CNAJGS, precum și de către
partenerii de dezvoltare în colaborare cu CNAJGS, acumulând minim câte 24 h de instruire
continuă.[3]
Numărul actual al avocaților publici urmează a fi extins, așa încât practicile actuale din sistemul de asistență juridică garantată de stat să corespundă exigențelor Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat. În acest sens, pe lângă Oficiile Teritoriale Bender (Căușeni), Cahul și Comrat ar urma să activeze câte doi avocați publici, pe lângă Oficiul Teritorial Bălți – 4 avocați publici și pe lângă Oficiul Teritorial Chișinău – 10 avocați publici (numărul de beneficiari ai acestor oficii teritoriale permite alocarea unui volum suficient de cauze). Avocații publici ar urma să acorde asistență juridică calificată (în volumul determinat de către CNAJGS), dar și consultanță parajuriștilor din circumscripția de activitatea a oficiului teritorial respectiv.
În virtutea principiului continuității asistenței juridice garantate de stat acordate și prezumției de calificare profesională a fiecărui avocat licențiat, nu este oportună preluarea de către avocații publici doar a celor mai complexe cauze sau a cauzelor ce sunt examinate de către Curțile de Apel.
Nu pare a fi justificată opțiunea de a aloca unități de avocat public în localitățile unde nu există avocați la cerere sau numărul acestora este limitat, or avocați licențiați sunt în toate raioanele (deși în unele raioane insuficient), iar refuzul de cooperare cu sistemul de asistență juridică garantată de stat urmează a fi depășit prin alte instrumente, în special convingerea avocaților privați.
Astfel, sporirea numărului de avocați publici ar contribui mai mult la îmbunătățirea calității serviciilor de asistență juridică calificată garantată de stat (datorită competiției dintre prestatorii de servicii) decât la îmbunătățirea accesibilității serviciilor de asistență juridică garantată de stat. [12.p.6]
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Asistenta Juridica Primara Si Asistenta Juridica Calificata (ID: 126400)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.