Asistenta Juridica Garanatata de Stat
Introducere
Scopurile și obiectivele lucrării: La baza elaborării prezentei lucrări a fost analiza domeniului de asistență juridică garantată de stat, precum și modurile de realizare a asistenței juridice în Republica Moldova, deasemenea o atenție deosebită sa acordat accesul cetățenilor la asistența juridică în cauzele civile și modul de acordare a acestui tip de asistență juridică.
Obiectivul de bază în elaborarea tezei au fost studierea modului în care se realizează dreptul la asistență juridică garantată de stat atît de tare evidențiat în legislația națională cît și internațională, dar și criteriile care stau la baza acordării asistență juridică.
Actualitatea temei: Sistemul de asistență juridică garantată de stat este un element cheie necesar întru realizarea asigurării drepturilor omului garantate atît de Constituția Republicii Moldova cît și de Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului. Astfel tema dată fiind una actuală, mai ales în cadrul programelor și angajamentelor Guvernului în facilitarea accesului liber la justiție și reforma justiției inițiată anterior în anii precedenți.
Justiția, fiind o verigă foarte importantă într-un stat de drept ca Republica Moldova, necesită o atenție mai minuțioasă, analiză și implementare a metodelor eficiente de acordare a asistenței juridice în virtutea garantării drepturilor fundamentale. Fiind un sistem relativ nou, care se află în dezvoltare, acesta cere o analiză amplă pentru a distinge problemele și eficiența metodelor folosite de acordare a asistenței juridice garantate de stat. În conținutul tezei de licență am expus modurile de acordare a asistenței juridice garantate de stat, analizîndu-le în parte și depistînd unele deficiențe sau probleme care urmează a fi soluționate sau care sunt în etapa implementării în sistemul de asistență juridică garantată de stat.
Motivația alegerii temei: Asistența juridică garanatată de stat este un element important în sistemul justiției al Republicii Moldova, astfel acesta prezintă un interes sporit anume în analizarea și cunoaștere detaliată a gradului de aplicabilitate în practică.
Metodologia de cercetare folosită: În procesul de elaborare a tezei sa utilizat atît actele normative cît și raporturile, astfel ușor depistînd abaterile sau deficiențe la sistemul de asistență juridică garantată de stat. Metoda comparativă sa văzut a fi utilă și în compararea elementelor de acordare a asistenței juridice cu cele din alte state. Pentru determinarea eficienței anumitor elemente ale sistemului de acordare a asistenței juridice sa utilizat metoda logică, care deasemenea a fost utilă în concluzionarea asupra anumitor soluții.
Conținutul și structura lucrării: Lucrarea dată este structurată în trei capitole teoretice și unul practic, în care sa prezentat atît tipurile de asistență juridică cît și prevederile generale de la care se determină necesitatea dezvoltării acestui sistem.
Spre exemplu, primul capitol conține prevederile generale cît și organele și modul de administrare a procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat. Sunt deasemenea introduse și noi modificări care au apărut pe parcursul funcționării sistemului, astfel se regăsește organul de administrare care conform unor analize și critici se datora a fi unul destul de necesar pentru o eficiență mai accentuată a managementului în procesul de acordare a asistenței juridice garantate de stat.
Capitolele 2 și 3 respectiv detalizează tipurile și fac analiză mai detaliată a fiecărui tip în parte. Instituția parajuristului este expusă și analizată în comparație cu alte state, precum și modul de activitate a acesteia în al doilea capitol. Deasemenea o atenție deosebită se datorează asistenței juridice calificate, expusă în capitolul 3 al lucrării, unde este, detaliată atît procedura de acordare cît și criteriile necesare de întrunit pentru a beneficia de această formă de asistență juridică.
Capitolul practic reflectă în mare parte cazurile de solicitare a asistenței juridice, momentul important de analizat, reflectat din practica efectuată la oficiul teritorial. Aici se regăsesc modele de acte actuale folosite de oficiul teritorial, cît și cazuri similare cu care se confruntă colaboratorii oficiului.
Literatura utilizată: În scopul analizei spectrului de prevederi ce determină necesitatea apariției și dezvoltării procesului de acordare a asistenței juridice din partea statului sa apelat la legislația internațională precum și la prevederile constituționale. Pentru o analiză eficientă a sistemului în general sa utilizat ghidurile elaborate de CNAJGS, deasemenea legislația în domeniu asistenței juridice sa dovedit a fi baza lucrării întrucît aceasta reglementează detaliile importante de activitate a sistemului în ansamblu. O atenție deosebită sa oferit și la studiile efectuate de CNAJGS pentru a putea face o analiză minuțioasă a posibilităților și lacunelor procesului de asistență juridică garantată de stat.
I. Noțiuni generale privind asistența juridică garantată de stat
Noțiunea, rolul și tipurile de asistență juridică garantată de stat
Fiecare om are dreptul să reacționeze (să se apere) independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. Datorită complexității reglementărilor și procedurilor legale, oamenii apelează adesea la servicii de asistență juridică. Asistența juridică constă în îndrumarea și ajutarea unei persoane de către o altă persoană cu calificare juridică și profesională corespunzătoare, avînd ca efect sporirea posibilităților de realizare a drepturilor și intereselor legitime ale celui asistat. În funcție de complexitatea problemei/situației, asistența juridică poate fi acordată de către avocați, parajuriști, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale specializate, precum și de către alte persoane. [27.p.122-123]
Uneori se întîmplă că cei care au probleme juridice nu au bani să plătească serviciile juridice. În anumite situații prevăzute de lege, ei pot obține asistență juridică plătită din banii statului (garantată de stat). [27.p.124]
Asistența juridică garantată de stat reprezintă acordarea serviciilor juridice gratuit sau parțial gratuit persoanelor care nu dispun de suficiente mijloace financiare pentru plata lor și care întrunesc condițiile stipulate în Legea nr. 198 din 26.07.2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat
Conform art 7 al Legii nr. 198 din 26.07.2007 se acordă asistență juridică prin:
acordarea de informații, prin consultații și explicații în probleme juridice;
întocmirea de acte juridice;
reprezentare în fața autorităților administrației publice;
apărare a intereselor bănuitului, învinuitului, inculpatului în proces penal;
apărarea, reprezentarea intereselor bănuitului, învinuitului, inculpatului;
apărarea și reprezentarea intereselor copiilor, victime ale infracțiunilor;
apărarea intereselor persoanei în cadrul procedurii pe cauze contravenționale;
apărarea, inclusiv reprezentarea intereselor persoanei în cadrul procesului civil;
apărarea, precum și reprezentarea intereselor persoanei în instanță de contencios administrativ. [10.p.30]
Asigurarea accesului liber la justiție constituie un principiu de bază al statului de drept și o
cerință obligatorie ce rezultă din actele internaționale la care RM este parte. Asistența juridică efectivă constituie un element de bază al accesului la justiție și statul are obligația de a garanta asistență juridică persoanelor ce nu-și pot asigura un apărător. [36.p.5]
Obligativitatea acordării de asistență juridică calificate rezultă din mai multe acte internaționale:
a) Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO) , 10 decembrie 1948, în special art. 2,7,8,10,11;
b) Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, în special art. 2 și art. 14;
c) Convenția Internațională cu privire la drepturile copilului, în special art. 12, 37, 40;
d) Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale (CEDO), în particular art. 6.3 și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului referitoare la acest articol;
e) Recomandările precum și Rezoluțiile Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei referitoare la:
• Asistența juridică gratuită în domediul civil, comercial și administrativ;
• Asistența juridică și consultanță gratuită;
• Măsurile de facilitare a accesului liber la justiție;
• Accesul efectiv la lege și justiție pentru persoane social vulnerabile și
• Libertatea de a exercita profesia de avocat.
f) Rezoluția nr. 67/187 adoptată de Adunarea Generală ONU la 28 martie 2013 cu privire la Principiile și Liniile directoare ale ONU privind Accesul la Asistența Juridică Garantată de Stat în Sistemele de Justiție Penală. [36.p.5]
Potrivit CEDO, art.6 alin.(3) lit.c) i se acordă acuzatului dreptul de a se apăra personal sau de a beneficia de asistența unui apărător la alegerea sa și, dacă nu dispune de mijloace pentru a plăti un apărător, de a fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, dacă interesele justiției o cer. CEDO a considerat că dreptul acuzatului de a se apăra personal nu este absolut. În cazul Croissant v. Germania, ea a considerat că obligația acuzatului de a accepta asistența unui consilier la toate etapele procesului în fața instanței naționale nu era incompatibilă cu art.6 alin.(3) lit c). În cazul în care acuzatul are dreptul la asistență juridică gratuită, aceasta trebuie să fie concretă și eficientă, și nu teoretică și iluzorie. Astfel, CtEDO a afirmat, in cazul Artico v. Italia, că, chiar dacă autoritățile nu ar fi obligate să fi e responsabile de toate carențele avocatului numit din oficiu și de comportamentul apărării… Art.6,alin.(3)lit.c) […] vorbește despre „asistență” și nu despre „numire”. Or, cea de-a doua nu asigură prin sine însăși eficiența primei, dacă avocatul din oficiu poate deceda, cădea grav bolnav, avea un impediment de lungă durată sau s-ar eschiva de la obligațiile sale. Dacă ar fi avertizate, autoritățile ar trebui să-l inlocuiască sau să-l determine să-și îndeplinească sarcinile.
Judecătorii de la Strasbourg totuși au ținut să facă următoarele precizări în cazul Kamasinski v. Austria: Art.6 alin.(3) lit.c) nu obligă autoritățile naționale competente să intervină, decât dacă carența avocatului din oficiu este evidentă sau dacă ele l-au informat suficient în oricare altă modalitate.
Atunci cand este clar că avocatul, care-l reprezintă pe acuzat in fața instanței naționale, nu a dispus de timpul și de înlesnirile necesare pentru a-și pregăti dosarul în modul cuvenit, judecătorul președinte are datoria de a lua măsuri concrete pentru a-și îndeplini obligațiile față de apărător. În general, el pronunță amînarea procesului. Comisia a considerat că dreptul de a alege un avocat nu există decît în cazul în care acuzatul are mijloace pentru a remunera apărătorul. Beneficiarul de asistență juridică nu are deci dreptul de a-și alege reprezentantul în justiție sau de a fi consultat în această problemă. În orice caz, dreptul de a-și alege apărătorul nu este absolut, statul fiind liber să reglementeze înfățișarea avocaților în fața instanțelor și, în unele circumstanțe, să refuze de a accepta anumiți apărători.[34.p.60]
În privința asistenței juridice, CtEDO operează cu două criterii:
starea financiară – insuficiența mijloacelor financiare pentru a avea un avocat;
interesele justiției.
În general, la interpretarea noțiunii “interesele justiției”, trebuie de ținut cont de cîteva aspecte:
gravitatea infracțiunii incriminată și respectiv probabilitatea unei pedepse privative de libertate pe un anumit termen (Quaranta v. Elveția; Boner v. Scoția);
complexitatea judiciară și factologică a cauzei;
situația personală a inculpatului – posibilitatea lui de a se apăra independent. [23.p.18]
Prevederile menționate anterior au prioritate în raport cu legislația națională, ceea ce presupune că RM urmează a-și racorda legislația internă la exigențele stabilite de actele internaționale.
În general, în marea majoritate a Constituțiilor statelor lumii, accesul la justiție este fixat ca un principiu constituțional. Art. 20 din Constituția RM prevede că “Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție”. Constituția RM operează cu termenul de acces la justiție în sens larg, avînd în vedere nu atît accesul la instața de judecată, dar dreptul la “o satistacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente”. Acest lucru este confirmat și de Curtea Constituțională, care menționează că “accesul la justiție este un principiu complex, cuprinzînd mai multe relații și drepturile fundamentale, prin care se poate garanta exercitarea lui deplină” . [11] Art. 26 al Constituției RM prevede expres “Dreptul la apărare este garantat. Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege”. [23.p.22-23]
Regăsit în prevederile constituționale, sistemul de asistență juridică garantată de stat își desfășoară activitatea în baza Codului de procedură civilă, Codul de procedură penală, Codul contravențional, Legii cu privire la avocatură și altor acte normative. Condițiile, volumul și modul de acordare a asistenței juridice garantate de stat întru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, intereselor lui legitime sunt reglementate de Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat. [23.p.23]
Raportîndu-ne la textul legii se desprind urmatoarele tipuri de asistență juridică care statul o garantează:
asistență juridică primară;
asistență juridică calificată.
Conform legislației în vigoare, asistență juridică primară se realizează prin:
furnizarea de informații privind sistemul de drept al RM, privind actele normative în vigoare, drepturile și obligațiile subiecților de drept;
furnizare de informații privind modalitatea de realizare și de valorificare a drepturilor pe cale judiciară și extrajudiciară;
acordare de consultanții în problemele juridice, precum și explicarea persoanelor solicitante a drepturilor sale în privința problemei discutate, posibilității de soluționare a problemei pe cale extrajudiciară, drepturilor și obligațiilor persoanei în cadrul procesului, competenței instanțelor judecătorești, posibilităților de executare a deciziilor judecătorești definitive etc., dar fără reprezentare în instanță de judecată sau organe și instituții de stat;
acordare de asistență în vederea întocmirii actelor juridice, cu excepția actelor procesuale;
acordare altor forme de asistență, care nu intră în categoria de asistență juridică calificată. [23.p.30-31]
Asistența juridică primară reprezintă unul din elementele de bază ale accesului liber la justiție a păturilor social-vulnerabile. Asigurarea de asistență juridică ste o obligație a statului în baza actelor normative interne, dar și internaționale la care RM este parte. Asistența juridică primară poate fi acordată prin diverse mijloace : organizații non-guvernamentale, echipe mobile în teritoriu, secretarii primăriilor și parajuriști. Un model funcțional și accesibil de acordare a asistenței juridice persoanelor social-vulnerabile sunt clinicile juridice. În cazul clinicilor juridice, însă, trebuie să existe o justă proporție între obținerea de abilități de către studenții de la anii superiori ai facultății de drept și însăși acordarea asistenței juridice.
În funcție de nivelul general de dezvoltare a infrastructurii, apare a fi mai optim unul sau alt model de acordare a asistenței juridice primare. Însăși filozofia aistenței juridice primare presupune acordarea acesteia la nivel local prin utilizarea resurselor comunitare. [23.p.30]
Conform art.15 al Legii nr. 198 din 26.07.2007 poate fi acordată asistență juridică primară în condițiile legii, de către parajuriști și asociațiile obștești specializate în acordarea de asistență juridică.
Parajuristul este o persoană calificată să acorde asistență juridică primară membrilor comunității, care se bucură de o înaltă stimă din partea comunității respective și are cunoștințe de bază în domeniul juridic. Competența parajuristului constă în abilitarea juridică a populației în comunitățile rurale pentru soluționarea a problemelor cu care se confruntă aceasta, realizarea coerentă a drepturilor sale și implicarea în soluționarea problemelor individuale ale membrilor comunității și a celor de interes general ale comunității. [26.p.15]
Asistență juridică calificată reprezintă acordarea serviciilor juridice, precum, reprezentare și/sau apărare în fața organelor de urmărire penală, în fața instanțelor judecătorești pe cauze civile, contravenționale, penale sau de contencios administrativ, consultanță, sau reprezentare în fața autorităților administrației publice. Asistența juridică calificată, conform legii se acordă de către avocații publici sau avocați ce acordă asistență juridică la cerere. De asemenea acordă asistență juridică calificată și asociațiile obștești, însă cu excepția reprezentării în cadrul procesului penal și contravențional.
Avocatul public este persoana care are dreptul de a desfășura activitate de avocat în conformitate cu Legea cu privire la avocatură și este admis în baza unor criterii anumite de selectare să acorde gratuit sau parțial gratuit asistență juridică calificată din contul mijloacelor destinate acordării asistenței juridice garantate de stat. Avocatul care acordă asistență juridică la cerere este persoana care, în condițiile Legii cu privire la avocatură nr 1260-XV din 19.07.2002, a obținut dreptul de a practica activitatea de avocat și care este înscris în lista avocaților care acordă asistență juridică la cerere.
Poate fi solicitată asistență juridică calificată la orice etapă a procesului penal, iar în cauzele civile, și pînă la inițierea procesului. [23.p.35]
În RM, solicitantul poate beneficia de asistență juridică calificată dacă întrunește cumulativ următoarele 2 condiții:
Cetățenia:
Este cetățean al RM;
Este cetățean străin sau apatrid, dar cauza ține de competența autorităților administrației publice și a instanțelor judecătorești ale RM.
Categoria cauzei:
Este necesară asistența juridică pe cauze penale, și interesele justiției o cer, dar nu dispun de mijloace suficiente pentru a plăti aceste servicii;
Este neceasară asistența juridică de urgență în caz de reținere în cadrul unui proces penal sau al unei proceduri contravenționale;
În baza art.69 alin.(1) pct.2)-12) din Codul de procedură penală al RM are dreptul la asistență juridică obligatorie;
În temeiul art. 77 lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă al RM are dreptul la asistență juridică obligatorie;
Este necesară asistența juridică în cauze contravenționale, civile și de contencios administrativ, dar nu dispun de suficiente mijloace pentru a achita aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual. [23.p.35]
De asemenea au dreptul la asistență juridică calificată copiii victime ale infracțiunilor.
Asistența juridică de urgență este unul dintre tipurile asistenței juridice calificate garantate de stat. Asistența juridică de urgență se acordă tutror cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de nivelul de venit al persoanei. Cetățenii străini și apatrizii beneficiază de asistența juridică de urgență numai în procedurile sau cauzele ce țin de competența autoritășilor administrației publice și a instanțelor judecătorești ale RM. [23.p.35]
Conform Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198-XVI din 26.07.2007 scopul sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat, este protejarea dreptului la un proces echitabil stabilit de articolul 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (CEDO), de asemenea asigurarea accesului liber și în egală măsură pentru toate persoanele la asistență juridică, prin organizarea și acordarea asistenței juridice garantate de stat, de asemenea și atenuarea impedimentelor economico-financiare în realizarea accesului la justiție.
Sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat în general are misiunea să asigure accesul liber și egal pentru toate persoanele la asistența juridică efectivă în cadrul unui sistem eficient, accesibil și nediscriminatoriu de asistență juridică garantată de stat. [36.p.7]
Sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat este foarte tînăr, începînd să funcționeze după crearea Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat (CNAJGS), activitatea acestuia fiind reglementată de Legea Nr.19-2007. Și totuși implementarea reglementărilor în practică nu au fost atît de rapide și reușite deodată, sistemul de asistență juridică dezvoltîndu-se pe parcurs acoperind lacunele și adaptîndu-se cu necesitățile cetățenilor, pînă și în prezent se lucrează asupra prevederilor legale. Astfel în legea cu privire la asistența juridică garantată de stat se stipulează la art. 22 asistența juridică calificată gratuită parțial, însă această prevedere urmează să fie pusă în practică, la momentul de față acest mod de acordare a asistenței juridice nu poate fi aplicat. Deasemenea cu timpul se recurge la unele modificări de legislație sau acte pentru a face față necesităților cetățenilor și pentru a corespunde cerințelor actelor internaționale aplicatre pe teritoriul Republicii Moldova, ca de exemplu introducerea unor serii de modificări în anul 2012. Asigurarea accesului liber la justiție constituie un principiu de bază al statului de drept și o cerință obligatorie ce rezultă din actele internaționale la care Republica Moldova este parte.
Statutul și atribuțiile Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat
Pentru o gestionare și conducere eficientă a sistemul de asistență juridică garantată de stat s-a optat pentru un organ colegial diferit de alți actori implicați în acest proces. Modelul unui organ colegial independent s-a dovedit a fi funcțional și eficient în alte state (de exemplu, Anglia, Țara Galilor și Scoția, Olanda, Israel, Africa de Sud). CNAJGS este principalul punct de sprijin a procesului de administrare a sistemului de asistență juridică garantată de stat de către Ministerul Justiției și Uniunea Avocaților. Deși Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat atribuie CNAJGS statut de persoană juridică de drept public, în realitate acesta funcționează mai curînd ca un consiliu de experți pro bono cu atribuții decizionale. [30.p.19]
CNAJGS își exercită atribuțiile în conformitate cu Legia cu privire la asistența juridică garantată de stat, nr. 198-XVI din 26 iulie 2007 și a Regulamentului Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, aprobat prin ordinul Ministrului Justiției nr. 18 din 24.01.2008 (MO nr. 21-24/49 din 01.02.2008), acestea fiind baza funcțională legislativă a acestuia. [36.p.7]
Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat conform legii are statut de persoană juridică de drept public, și este este un organ colegial format din 7 membri, constituit pentru administrarea procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat.
Din structura CNAJGS fac parte:
2 membri desemnați de către Ministerul Justiției,
2 membri desemnați de către Baroul Avocaților,
un membru ales din partea Ministerul Finanțelor,
un membru ales de Consiliul Superior al Magistraturii și
un membru desemnat din partea mediului academic sau a asociațiilor obștești. [12.art.7]
Conform regulamentului CNAJGS nr. 18 din 24.01.2008 în calitate de membru al CNAJGS poate fi aleasă persoana licențiată în economie sau drept (pentru membrul desemnat de Ministerul Finanțelor), cu experiență de 5 ani în domeniu, ce se bucură de un înalt respect din partea societății. Mandatul membrului CNAJGS durează doar 4 ani și poate fi reînnoit doar o dată, iar calitatea de membru al CNAJGS poate înceta la expirarea mandatului, la cerere sau în caz de deces.
În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor, membrul Consiliului Național poate fi revocat, în situațiile care exclud posibilitatea executării mandatului sau la cererea consiliului adoptată cu votul a două treimi din numărul membrilor, de organul care l-a desemnat. Iar noul membru al CNAJGS exercită funcțiile membrului revocat pînă la expirarea mandatului acestuia.
CNAJGS este condus de către un președinte, acesta este ales prin vot secret, dintre membrii acestuia, pe durata mandatului și poate fi revocat la cererea unei treimi din numărul membrilor. Hotărîrea de revocare a președintelui CNAJGS se adoptă cu votul secret a două treimi din numărul membrilor.
Hotărîrile CNAJGS sînt obligatorii pentru toate oficiile lui teritoriale, pentru avocații care acordă asistență juridică garantată de stat și pentru para-juriști.
Regulamentul CNAJGS se aprobă de Ministerul Justiției. Funcționarea CNAJGS este asigurată de aparatul administrativ, constituit recent, din care face parte directorul executiv al Consiliului Național și alți angajați. Regulamentul de activitate al aparatului administrativ se aprobă de asemenea de către CNAJGS.
Asistența tehnico-materială a CNAJGS este asigurată de către Ministerul Justiției din contul bugetului de stat și din alte surse neinterzise de lege.
Secretarul Consiliului Național se desemnează de către ministrul justiției, acesta îndeplinește măsurile necesare în domeniul implementării sarcinilor CNAJGS. De asemenea, secretarul consiliului colectează corespondența adresată Consiliului Național pentru a fi prezentată membrilor acestuia, pregătește proiectele actelor ce necesită a fi aprobate de către CNAJGS, coordonează activitatea coordonatorilor oficiilor teritoriale și îndeplinește alte măsuri necesare. Secretarul convoacă ședințele CNAJGS, coordonează agenda ședințelor, administrează documentația și colectează informația necesară pentru activitățile acestuia. Secretarul de asemenea participă la ședințele Consiliului Național și ale comisiilor specializate ale acestora, însă fără drept de vot, avînd dreptul de a participa la discuții, dar și a face propuneri, inclusiv referitoare la agenda ședinței, și obligația de a întocmi procesele – verbale ale ședințelor.
Conform Regulamentului CNAJGS nr. 18 din 24.01.2008 CNAJGS are următoarele sarcini:
de a realiza politica în domeniul asistenței juridice garantate de stat;
de a asigura instruiriea inițială și continuă, inclusiv prin intermediul Institutului Național al Justiției, a persoanelor antrenate în sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat;
de a generaliza practica de implementare și elaborare de recomandări în vederea aplicării uniforme a legii cu privire la asistența juridică garantată de stat;
de a ține registrului național al persoanelor care acordă asistență juridică garantată de stat;
de a asigura funcționarea aparatului administrativ și a oficiilor teritoriale;
de a întocmi raportul anual de activitate în sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat și a-l prezenta Ministerului Justiției, Guvernului și Parlamentului;
de a prezenta către Ministerul Justiției raportul trimestrial privind utilizarea mijloacelor financiare oferite pentru acordarea de asistență juridică garantată de stat;
de a colabora cu organizațiile străine, cu organizațiile internaționale și cu asociațiile obștești care activează în domeniul asistenței juridice garantate de stat;
de a asigura implementarea modelelor-pilot de acordare a asistenței juridice garantate de stat.
În realizarea sarcinilor sale, CNAJGS exercită următoarele funcții principale:
conduce cu procesul de acordare a asistenței juridice garantate de stat, de asemenea prezintă Ministerului Justiției propuneri privind cheltuielile de acordare a asistenței juridice garantate de stat pentru a fi incluse în bugetul de stat;
exercită și verificarea administrării mijloacelor bugetare alocate pentru acordarea de asistență juridică garantată de stat;
stabilește condițiile de desfășurare a concursurilor pentru selectarea coordonatorilor oficiilor teritoriale și organizează astfel de concursuri, precum și stabilește modul de desfășurare a concursului pentru alegerea candidatului la funcția de director executiv, dar și organizează acest concurs, numește și eliberează din funcție directorul executiv;
elaborează metodologia de calcul a venitului, precum și determină nivelul acestuia, care permite acordarea asistenței juridice calificate și evident le propune Guvernului spre aprobare;
aprobă tipul actelor de obținere și de acordare a asistenței juridice garantate de stat;
aprobă și criterii de selectare a avocaților ce acordă asistență juridică calificată, în colaborare cu Baroul Avocaților, de asemenea stabilește modul de manifestare a concursurilor de selectare a avocaților care să acorde asistență juridică calificată;
stabilește în ce mod și în baza la ce condiții are loc remunerarea persoanelor care acordă asistență juridică garantată de stat;
revizuiește periodic precum și stabilește standardele de activitate și de perfecționare profesională a parajuriștilor, avocaților, altor categorii de persoane care acordă asistență juridică garantată de stat;
în colaborare cu Baroul Avocaților, stabilește criteriile de testare și evaluare a calității asistenței juridice garantate de stat;
urmărește procedura de acordare a asistenței juridice calificate, de asemenea și procesul de evaluare a calității asistenței juridice garantate de stat, acordate de persoanele autorizate;
examinează informații despre asistența juridică acordată și analizează propuneri de îmbunătățire a sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat. [12]
Ședințele Consiliului Național
CNAJGS, conform activității sale, se convoacă în ședințe ordinare o dată în trimestru. CNAJGS se convoacă și în ședințe extraordinare, dar la cererea președintelui său, a ministrului justiției sau a cel puțin 3 membri ai săi. Ședința Consiliului Național este condusă de președinte, iar în cazul absenței președintelui, ședința este prezidată de un membru desemnat de acesta sau, după caz, de un membru ales la ședință. Ședința Consiliului Național este considerată deliberativă dacă la ea sînt prezenți majoritatea membrilor lui.
Hotărîrile CNAJGS se adoptă cu votul majoritar al membrilor lui, se semnează de președintele și de secretarul ședinței și se publică pe pagina web a consiliului. Lucrările ședinței Consiliului Național sînt înregistrate în proces-verbal, semnat de membrii prezenți la ea. [12]
Activitatea curentă a CNAJGS este asigurată al doilea an de către Aparatul administrativ, care monitorizează funcționarea sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat, contribuind la funcționarea și fortificarea capacității de administrare a întregului sistem de asistență juridică garantată de stat.
Aparatul administrativ a contribuit la instituirea unor pârghii manageriale pentru administrarea continuă a activității sistemului, prin organizarea și managementul informației și comunicării, între Oficiile teritoriale și CNAJGS, între CNAJGS și partenerii de activitate, managementul strategic, prin implementarea și monitorizarea implementării politicilor în domeniu, managementul comunicării și relațiilor externe, managementul resurselor financiare.
Cu toate acestea, se constată unele deficiențe în activitate, precum cadrul legislativ care încă
necesită perfecționare, precum ar fi: extinderea categoriilor de beneficiari ai asistenței juridice
garantate de stat exceptați de testul financiar (ex: solicitanți de azil, victimele violenței în
familie, victimele infracțiunilor etc.); lipsa unui mecanism de recuperare a cheltuielilor de
asistență juridică garantată de stat; accesul restricționat la bazele de date pentru verificarea
capacității de plată a solicitanților. Se constată deficiențe majore privind managementul
financiar în realizarea activităților din proiectele implementate de către CNAJGS; volumul de
lucru în continuă creștere în raport cu numărul insuficient de unități de personal al Oficiilor
teritoriale și Aparatului administrativ al CNAJGS ș.a. Depășirea acestor deficiențe și provocări
necesită și intervenția altor autorități publice, cât și a partenerilor de dezvoltare ai CNAJGS. [36.p.4]
Calitatea asistenței juridice garantate de stat rămâne a fi una din prioritățile de activitate ale CNAJGS. Se acordă atenție tuturor componentelor mecanismului de asigurare a calității, inclusiv și celei de instruire profesională continuă, care oferă posibilitatea avocaților implicați în sistem de a-și perfecționa cunoștințele în domenii specifice. Adițional, ghiduri metodologice și profesionale pentru avocați și parajuriști au fost elaborate și distribuie. Activitățile de monitorizare a persoanelor autorizate să acorde asistență juridică garantată de stat continuă să fie unul dintre instrumentele utilizate de către CNAJGS întru asigurarea calității. Adițional, pe parcursul anului 2014, CNAJGS a urmărit completarea instrumentelor care asigură calitatea serviciilor de asistență juridică garantată de stat. La acest capitol se înscrie elaborarea unui nou mecanism de monitorizare a calității asistenței juridice garantate de stat, orientat spre asigurarea acordării efective și de înaltă calitate a serviciilor de asistență juridică garantată de stat. Noul mecanism va fi pus în aplicare în anul 2015, corespunzător rezultatele testării noului mecanism vor fi prezentate în următorul raport anual. [36.p.3]
Facînd o analiză asupra structurii și modului de activitate a consiliului, acesta pare a fi efectiv, datorită preluării modelului din alte state și reglementării precise a domeniului de activitate a acestuia. La rîndul său, structura acestui organ este relativ bună, anume prin alegerea membrilor din diferite structuri juridice care au activități legate de implementarea normelor și dirijarea procesului de acordare a asistenței juridice. Fiind o sarcină a statului, acordarea de asistență juridică și garantarea unei justiții eficiente, statutul consiliului și sarcinile acestuia îi permit elaborarea și organizarea politicii în domeniu, ceea ce este un lucru foarte important pentru activitatea acestuia întru realizarea scopului impus.
Administrarea procesului de acordare a asistenței juridice garantată de stat
Pentru realizarea principiului liberului acces al persoanei la asistența juridică, statul asigură organizarea și funcționarea instituțiilor responsabile de acordare a asistenței juridice garantate de stat și alocarea fondurilor bugetare necesare retribuirii serviciilor juridice prestate.
Sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat este administrat concomitent de mai multe organe, și anume:
Ministerul Justiției;
Uniunea Avocaților;
CNAJGS și cele 5 oficii teritoriale ale sale.
Fiecare dintre aceste organe dispune de atribuții proprii prescrise de lege în acest domeniu.
Un rol deosebit îl joacă CNAJGS, care fiind un organ colegial și reprezentativ, este abilitat de lege cu funcția de organizare și dirijare a procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat. Procesul de acordare a asistenței juridice garantate de stat este gestionat nemijlocit de către Oficiile teritoriale ale CNAJGS.
Oficiile teritorilale ale CNAJGS sunt persoane juridice de drept public și funcționează ăn orașele (municipiile) de reședință ale curților de apel (Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat, Căușeni). Anume pe seama acestor unități a fost pusă sarcina organizării procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat, prin exercitarea următoarelor funcții:
Asigurarea cu prestatori de servicii prin încheierea de contracte cu avocații publici și avocații care acordă asistență juridică la cerere;
Recepționarea și examinarea cererilor și actelor prezentate de solicitanții de asistență juridică garantată de stat și deciderea asupra acordării unei astfel de asistențe;
Desemnarea avocaților care să acorde asistență juridică calificată, inclusiv asistență juridică de urgență;
Remunerarea avocaților pentru serviciile prestate beneficiarilor asistenței juridice garantate de stat.
Activitatea Oficiilor teritoriale este administrată de coordonatorii Oficiilor, selectați prin concurs și desemnați în această funcție de CNAJGS. Coordonatorii în activitatea lor sunt asistați de consultanții Oficiilor teritoriale. [24.p.9-10]
Conform Legii nr. 198 din 26.07.2007 Ministerul Justiției exercită următoarele funcții în domeniul asistenței juridice garantate de stat:
elaborează și organizează politica de stat în domeniul asistenței juridice garantate de stat;
de asemenea elaborează proiecte de acte normative ce țin de domeniul asistenței juridice garantate de stat;
urmărește procesul de implementare a normelor în domeniul asistenței juridice garantate de stat și procesul de analiză a calității acestei asistențe;
întocmește și prezintă Ministerului Finanțelor proiectul bugetului acordării de asistență juridică garantată de stat;
Aceeași lege nr. 198 din 26.07.2007 prevede atribuțiile Baroul Avocaților în domeniul asistenței juridice garantate de stat:
participă la elaborarea criteriilor de selectare a avocaților care să acorde asistență juridică calificată;
participă la stabilirea criteriilor de evaluare a calității asistenței juridice;
participă la monitorizarea activității avocaților care acordă asistență asistență juridică;
aplică la necesitate sancțiuni disciplinare avocaților, în condițiile Legii cu privire la avocatură și ale prezentei legi;
Recent a fost efectuate anumite modificări în textul legii cu privire la asistența juridică garantată de stat, astfel sa introdus aparatul administrativ care sporesc eficiența unei administrări mai reușite a procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat. Din unele surse se evalua impactul negativ asupra procesului de administrare anume lipsa aparatului administrativ, ceea ce crea dificultați în organizarea mai efectivă a procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat. Anume aparatul administrativ preia controlul asupra urmăririi implementării regulamentelor și actelor adoptate de CNAJGS astfel asigurînd un management mai bun pentru a obține un rezultat mai bun în acordarea asistenței juridice garantate de stat.
Aparatul administrativ este format din Directorul executiv și alți angajați: consilieri, consultanți și contabil-șef, iar limita numerică a personalului Aparatului administrativ este aprobată de CNAJGS. Angajații Aparatului administrativ al CNAJGS se subordonează Directorului executiv și asigură activitatea de secretariat a Consiliului. Angajații aparatului administrativ sunt specializați pe domenii de activitate și realizează sarcinile în funcție de volumul de lucru al fiecăruia, acesta fiind distribuit de către directorul executiv.
CNAJGS numește în funcție directorul executiv, prin concurs de angajare, pe o perioadă de 5 ani. Organizarea, precum și modul de desfășurare a concursului pentru selectarea candidaților la funcția de director executiv, numirea și eliberarea din funcție a directorului executiv se stabilește de CNAJGS, iar mandatul acestuia poate fi reînnoit o singura dată.
După cum sa stabilit, directorul executiv activează în bază de contract, încheiat între potențialul candidat selectat pentru poziția de director executiv și CNAJGS în persoana președintelui, iar modelul contractului este aprobat de către CNAJGS.
Conform regulamentului de activitate al aparatului administrativ al CNAJGS activitatea directorului executiv odată cu expirarea mandatului, la cerere sau în caz de deces și poate fi eliberat din funcție de către CNAJGS în următoarele cazuri:
îndeplinirea necorespunzătoare sau neîndeplinirea atribuțiilor;
constatărea calificării lui insuficiente;
comiterea sistematică de abateri disciplinare.
În lipsa directorului executiv, CNAJGS poate numi o altă persoană care să asigure îndeplinirea funcțiilor în perioada absenței acestuia. Angajarea personalului aparatului administrativ se face prin concurs, prin încheierea unui contract individual de muncă, iar modul de selectare a candidaților la funcțiile din cadrul aparatului administrativ și procedura de desfășurare a concursului se stabilesc de directorul executiv.
Directorul executiv, are competența să asigure conducerea și buna funcționare a aparatului administrativ al CNAJGS și cu autorizarea CNAJGS, reprezintă Consiliul Național în relațiile cu instituțiile publice, autoritățile de nivel local sau central, persoanele fizice și persoanele juridice din țară și din străinătate, poate încheia contracte, inclusiv de cooperare cu instituții asemănătoare din alte state și de contribuție a donatorilor (aprobate de Consiliul Național), administrează mijloacele bugetare alocate pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat. Directorul executiv, de asemenea poartă răspunderea de activitatea curentă a Consiliului Național și coordonarea activității oficiilor teritoriale, prin aplicarea în practică a priorităților și strategiei adoptate de CNAJGS și exercitarea controlului asupra funcționării sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat.
După cum sa vorbit anterior, Directorul executiv are competențe în realizarea managementului CNAJGS în anumite domenii, care contribuie la buna funcționare a sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat. Conform Regulamentului de activitate al aparatului administrativ al CNAJGS aceste domenii cuprind:
1) elaborarea managementului resurselor umane, din structura sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat;
2) organizarea managementului informației și comunicării;
3) elaborarea managementului strategic;
4) elaborarea managementului comunicării și relațiilor externe;
5) organizarea managementului ce ține de resursele financiare;
6) organizarea managementului administrativ al biroului (sediului) CNAJGS și al altor locații de lucru ale acestuia.
Directorul executiv asigură implementarea hotărîrilor CNAJGS, în acest scop, acesta monitorizează atingerea indicatorilor de performanță stabiliți, va evalua calitatea activităților prestate și va lua măsurile care se impun, de asemenea el furnizează CNAJGS rapoarte narative și informații la intervale stabilite de CNAJGS ori de cîte ori i se cer. Directorul executiv este responsabil de organizarea managementului resurselor umane prin: supervizare, sprijin, evaluare și analiză a activității angajaților aparatului administrativ și al oficiilor teritoriale, în special:
1) selectarea, angajarea, instruirea, evaluarea și monitorizarea angajaților al Aparatului administrativ;
2) întocmirea fișelor de post ale angajaților Aparatului administrativ;
3) stimularea, precum și stabilirea sancțiunilor disciplinare, concedierea personalului angajat al Aparatului administrativ;
4) managementul neînțelegerilor între angajați, precum și dintre angajați și persoane terțe;
5) selectarea, angajarea, instruirea, sprijinul, monitorizarea și analiza activității coordonatorilor și personalului Oficiilor teritoriale. [18.art.24]
Nivelul de calificare profesională a angajaților Oficiilor Teritoriale ale CNAJGS și Aparatului administrativ al CNAJGS este în creștere permanentă ca efect al autoinstruirii, instruirii continue și schimbului de experiență. Aceasta a devenit posibil în urma organizării de către CNAJGS, în colaborare și cu suportul partenerilor de dezvoltare, a atelierelor de instruire și de lucru pentru personalul aparatului administrativ și al Oficiilor teritoriale ale CNAJGS, meselor rotunde și Conferinței naționale dedicate sistemului de asistență juridică garantată de stat, vizitelor de monitorizare și de schimb de experiență. [36.p.2]
Directorul executiv poartă responsabilitatea de managementul informației și comunicării în cadrul CNAJGS și Oficiilor teritoriale ale CNAJGS prin: evaluarea, direcționarea, organizarea și stocarea propunerilor și informațiilor interne și externe, inclusiv publicații și pagina de internet.
În scopul realizării managementului strategic, directorul executiv contribuie la:
1) elaborarea politicii sistemului de asistență juridică garantată de stat și planificarea strategică, pentru aprobare, CNAJGS;
2) obținerea de fonduri prin identificarea diferitor surse de finanțare neinterzise de lege și modificarea cererilor de finanțare;
3) determinarea oportunităților pentru obținerea de noi fonduri și pentru implementarea de noi proiecte în cadrul sistemului de asistență juridică garantată de stat sau de promovare a proiectelor existente;
4) determinarea riscurilor pentru sistemul de asistență juridică garantată de stat, cu accentul în privința imaginii sale, a siguranței financiare și dezvoltării sale.
În privința realizării și organizării managementului comunicării și relațiilor externe, Directorul executiv poartă răspunderea în privința strategiei de comunicare și promovare a sistemului de asistență juridică garantată de stat, a misiunii și a reușitelor sale, poate fi delegat de către CNAJGS să reprezinte interesele acestuia în întruniri, conferințe, de asemenea elaborează și propune spre aprobare luările de poziție ale CNAJGS.
Directorul executiv contribuie la dezvoltarea relațiilor cu factori cheie pentru activitatea CNAJGS și tot sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat, cum ar fi: parteneri de dezvoltare, media, autorități publice, ambasade, alte organizații non-guvernamentale naționale, precum și străine, organizații internaționale. În vederea realizării și organizării managementului resurselor financiare, directorul executiv poartă responsabilitatea pentru gestionarea eficientă a fondurilor bugetare și extrabugetare alocate pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat.
În conformitate cu Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat și cu alte acte normative din domeniul asistenței juridice garantate de stat sau delegate prin deciziile Consiliului Național, directorul executiv îndeplinește și alte funcții, acesta de asemenea obligatoriu participă la ședințele organizate de CNAJGS. Directorul executiv poate decide convocarea ședințelor comune ale coordonatorilor Oficiilor teritoriale pentru asigurarea aplicării uniforme a normelor relevante pe întreg teritoriul țării, iar participarea coordonatorilor și personalului Oficiilor teritoriale la ședințe este obligatorie. Pentru realizarea funcțiilor sale directorul executiv emite ordine, obligatorii în executare pentru angajații aparatului administrativ, coordonatori și personalul oficiilor teritoriale, precum și subiectele autorizate să acorde asistența juridică garantată de stat. [18]
Activitățile de mediatizare a sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat
ca și în anii precedenți au fost realizate prin diseminarea ghidurilor practice, pliantelor
broșurilor informative vezi anexa 1, difuzarea spot-urilor publicitare la TV, plasarea bannerelor informativevezi anexa 2, participarea la emisiuni radio și TV.
Aparatul administrativ al CNAJGS a asigurat difuzarea a 2 spot-uri publicitare, pentru o perioadă de 2 luni în 2014 cu privire la asistența juridică garantată calificată garantată de stat pe cauzele penale și civile la un post TV.
CNAJGS a asigurat elaborarea și distribuirea a 6000 de pliante și 1500 de calendare informative cu privire la sistemul de asistență juridică garantată de stat și tipurile de asistență juridică oferită cetățenilor. AA al CNAJGS a contribuit la distribuirea a 143 200 de broșuri informative dedicate drepturilor omului, elaborate de către Fundația „Soros-Moldova”, inclusiv distribuirea „Ghidului beneficiarului de asistență juridică garantată de stat” în tiraj de 24 000 exemplare. Diseminarea materialelor informative, pe parcursul anului 2014, a avut loc inclusiv prin intermediul Oficiilor Teritoriale ale CNAJGS, parajuriștilor și asociațiilor obștești care acordă asistență juridică primară. [36.p.17]
Întru administrarea procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat, un rol foarte important îl are Oficiile teritoriale și personalul care nemijlocit contribuie direct la realizarea acordării asistenței juridice garantate de stat.
Oficiile teritoriale ale CNAJGS, conform statutului sunt persoane juridice de drept public și activează în orașele (municipiile) de reședință a curților de apel, astfel oficiile teritoriale asigură acordarea de asistență juridică garantată de stat în raza de activitate a curții de apel, prin exercitarea funcțiilor următoare:
a) organizează acordărea asistenței juridice garantată de stat, precum și încheie contracte cu avocații din listele celor care acordă asistență juridică garantată de stat;
b) examinează cererile și documentele prezentate de solicitanții de asistență juridică garantată de stat, de asemenea au capacitatea de decidere asupra acordării unei astfel de asistențe;
c) numesc avocații care să acorde asistență juridică calificată, inclusiv asistență juridică de urgență, precum și încheierea de contracte de colaborare cu parajuriștii și cu asociațiile obștești care acordă asistență juridică garantată de stat;
d) colectează date statistice referitor la necesitățile de asistență juridică garantată de stat și la nivelul lor de acoperire în teritoriu;
Oficiile teritoriale prezintă trimestrial Consiliului Național raportul de activitate. Lucrul de asigurare a acordării asistenței juridice calificate este efectuat nemijlocit de coordonatorul oficiului teritorial, selectat și desemnat de CNAJGS prin concurs, organizat în modul stabilit. Coordonatorul oficiului teritorial activează în bază de contract, în care sînt stipulate drepturile și obligațiile lui, modul de activitate. CNAJGS notifică instanțele judecătorești, organele de urmărire penală și alte autorități interesate despre desemnarea coordonatorilor. Guvernul, împreună cu autoritățile administrației publice locale, asigură oficiile teritoriale cu încăperile necesare activității lor.
În incinta oficiului teritorial, activează un coordonator și personal administrativ. Regulamentul funcționării oficiilor teritoriale se aprobă de CNAJGS, iar limita numerică a personalului, de Ministerul Justiției. Salarizarea coordonatorului și personalului administrativ al oficiului teritorial se efectuează din mijloacele destinate asistenței juridice garantate de stat. [12]
Coordonatorii oficiilor teritoriale în exercitarea atribuțiilor sale furnizează aparatului administrativ rapoarte narative și informații la intervale stabilite prin legislația cu privire la asistența juridică garantată de stat și prin hotărîrile CNAJGS. De asemenea, coordonatorii oficiilor teritoriale sunt obligați să prezinte aparatului administrativ periodic sau la solicitare, rapoarte privind funcționarea sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat în raza de activitate a acestora. Rapoartele ce se referă la utilizarea mijloacelor financiare alocate în tendința de acordare a asistenței juridice garantate de stat în raza de activitate se elaborează trimestrial și se prezintă până la data de 5 a lunii următoare perioadei de raportare, iar raportul anual de activitate, pînă la data de 1 februarie, în forma stabilită de către CNAJGS. Coordonatorii oficiilor teritoriale în conformitate cu atribuțiile delegate, prezintă aparatului administrativ proiectul de buget anual pentru administrarea și acordarea asistenței juridice garantate de stat în raza sa de activitate, pînă la data care se stabilește de către CNAJGS.
Coordonatorii oficiilor teritoriale actualizează și întocmesc lista parajuriștilor, lista avocaților publici și lista avocaților care acordă asistența juridică la cerere în raza sa de activitate, pe care o prezintă aparatului administrativ pînă la data de 15 iunie și 15 decembrie a fiecărui an, în scopul actualizării registrului național al persoanelor care acordă asistență juridică garantată de stat. La fel, se prezintă listele și graficele avocaților de serviciu cu 3 zile înainte de sfîrșitul lunii pentru luna următoare de activitate.
Coordonatorii oficiilor teritoriale, de asemenea pot cere aparatului administrativ opinia cu privire la soluționarea unei anumite neînțelegeri dintre oficiu și subiectul autorizat să acorde asistență juridică garantată de stat sau dintre oficiu și beneficiarul asistenței juridice. În momentul în care acesta decide sancționarea subiectului autorizat să acorde asistență juridică garantată de stat, oficiul teritorial aplică sancțiunile indicate de către CNAJGS.
Dacă se depistează neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a atribuțiilor care le revin, a ordinelor emise de directorul executiv, coordonatorii oficiilor teritoriale riscă a fi supuși următoarelor măsuri disciplinare:
1) avertisment verbal; 3) mustrare;
2) avertisment scris; 4) mustrare aspră; [18]
Activitatea aparatului administrativ a început cu întîrziere, luînd în considerare că CNAJGS și-a început activitatea mult mai înainte, anume practica în timp a determinat înființarea organului de administrare, aceasta este determinat și de analiza eficacității consiliului. Astfel necesitatea de a avea un organ care ar implementa politica în domeniu acordării asistenței juridice sa determinat prin practică, anume managementul efectiv poate contribui direct la sporirea calității și eficacității sistemului de asistență juridică garatată de stat.
Prin abilitățile și atribuțiile sale aparatul administrativ al CNAJGS poate dirija ușor procesul de acordare a asistenței juridice, aceasta se observa din activitățile realizate și din raportul prezentat recent. Astfel, putem menționa eficiența aparatului administrativ în raport cu atribuțiile sale și competența în domeniul managementului.
II Asistența juridică primară
2.1. Accesul cetățenilor la asistență juridică primară
Accesul la justiție înseamnă posibilitatea oricărei persoane fizice și juridice ce consideră că i s-a încălcat un drept de a se adresa unei instanțe judecătorești competente și de a obține dreptate din partea acestei instanțe. Asigurarea accesului liber la justiție constituie un principiu de bază al statului de drept și o condiție obligatorie ce rezultă din actele internaționale la care Republica Moldova este parte. Cu toate că se întreprind anumite măsuri pentru îmbunătățirea accesului la justiție, procedurile judiciare sunt destul de complicate, examinarea cauzelor durează îndelungat, avocații nu întotdeauna își îndeplinesc misiunea conștiincios, iar justițiabilii (persoanele ce s-au adresat instanței de judecată) dau dovadă de neîncredere din cauza unor experiențe individuale neplăcute etc.
Analizând așteptările de la justiție pe care le poate avea un potențial justițiabil, trebuie luate în calcul o serie de aspecte:
– impedimentele organizatorice de acces la instanțele de judecată și la alte mijloace – extrajudiciare – de soluționare a conflictelor (amplasarea geografică, limitarea orelor de audiență și de primire a cererilor, bariera lingvistică etc. pot limita substanțial accesul la justiție);
– cunoașterea de către populație a informației referitoare la disponibilitatea mecanismelor judiciare și a procedurilor de funcționare a acestora;
– existența unui sistem optim de cheltuieli judiciare și a unui mecanism complex de asigurare a asistenței juridice pentru păturile defavorizate;
– independența și imparțialitatea puterii judecătorești, procesul echitabil și aplicabilitatea practică și reală a mecanismelor de înfăptuirea justiției (executarea deciziilor instanțelor de judecată și asigurarea unui impact social efectiv).
Este foarte complicat de a aprecia accesul la justiție în situația în care nu sunt cunoscute datele despre necesitățile, interesele și experiențele comunităților; există informații insuficiente referitor la cine și de ce apelează la instanța de judecată și cine și de ce nu apelează la instanța de judecată. Este important a lua în considerație, atunci când calificăm accesul la justiție, incidența justiției asupra problemelor comunitare, răspunsul autorităților publice la necesitățile potențialilor justițiabili, barierele care împiedică accesul la justiție, motivația internă a persoanei de a se adresa justiției, conștientizarea și atitudinile populației cu privire la sistemul de justiție.
În anul 2005, Fundația Soros-Moldova a efectuat un studiu referitor la problemele juridice ale populației rurale. În urma acestui studiu s-a constatat că marea majoritate a populației rurale are probleme legale, pe care:
– în anumite cazuri le soluționează;
– într-un anumit număr de cazuri încearcă a le soluționa, dar fără succes;
– uneori renunță la soluționarea acestor probleme din cele mai diverse motive;
– în multiple cazuri nu conștientizează în general existența unor probleme de natură juridică.
Un anumit număr de locuitori ai zonelor rurale au susținut că nu au și nu au avut probleme de natură juridică. De cele mai multe ori, respondenții care au declarat că nu au probleme juridice sunt persoane cu un venit redus și care, probabil nu au o educație civică suficientă pentru a-și da seama de problemele cu care se confruntă. De regulă, starea lor materială este deplorabilă: au o casă, cote, păsări, unii mai au și vite, în cazuri excepționale, un mijloc de transport și utilaj agricol, un venit pe familie de 70-300 de lei lunar. În aceeași ordine de idei, menționăm că persoanele relativ înstărite, care pe lângă casă, cote, vite și păsări, au și utilaj agricol și un mijloc de transport, declară că întîmpină deseori probleme de ordin juridic, în special imposibilitatea înregistrării unei întreprinderi, calcularea impozitelor etc. Problemele juridice cele mai frecvente cu care se confruntă populația de la sate sunt următoarele: probleme cu vecinii, violența în familie, dreptul consumatorilor, întocmirea documentelor legale, dreptul funciar. 51% din persoanele care au declarat că s-au confruntat cu probleme juridice nu au încercat să caute ajutor pentru a soluționa problema apărută. De regulă, oamenii nu încearcă să caute ajutor pentru soluționarea problemelor lor deoarece nu știu ce să facă în situațiile în care se pomenesc (acest motiv a fost indicat în 19% dintre răspunsuri). De asemenea, un alt motiv este lipsa de bani (8% din respondenți). Pe locul trei s-a plasat lipsa unor persoane sau servicii în care ar avea încredere (7%). [26.p.11-12]
În perioada decembrie 2009 – ianuarie 2012 sa efectuat un studiu în cadrul proiectului “Asigurarea Bunei Guvernări în RM prin Sporirea Participării Publice”, implementat de Fundația Soros – Moldova cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei, scopul acestui studio a fost de a determina cît de des se confruntă populația din RM cu problem care ar putea avea o reyolvare în sistemul juridic civil sau administrative.
Conform acestui studiu au fost determinate probleme cu care cel mai des se confruntă cetățenii, astfel am grupat diversele evenimente în categorii de probleme. Fiecare categorie include diverse tipuri de conflicte și plângeri ce țin de această categorie.
Conflictele cu vecinii și problemele de familie sunt cele mai frecvente două categorii de evenimente cu implicații juridice (Tabelul 1). Împreună, acestea formează 29 % din totalul problemelor raportate. Acest rezultat este interesant din mai multe motive. În primul rând, ambele fac parte din categoria problemelor bazate pe relații pe termen lung. Atunci când o problemă survine, oamenii trebuie să găsească o anumită soluție. Spre deosebire de conflictele comerciale, rareori poate fi evitată o problemă cu vecinii sau cu familia. Pe de altă parte, între vecini și în familie, oamenii trebuie să găsească o soluție care să mențină relația și să le permită să meargă mai departe.
Tabelul 1. Prevalența problemelor cu implicații juridice [32.p.15]
În al doilea rând, faptul că problemele cu vecinii și cu familia ocupă primele două locuri din punct de vedere cantitativ este oarecum surprinzător. Aproape orice studiu similar din țările dezvoltate sau în tranziție arată că problemele de consum sunt cele mai des întâlnite probleme legale. În Republica Moldova, această categorie ocupă abia poziția a treia, cu 9% (Tabelul 1). De ce nu sunt mai frecvente problemele de consum în studiul de față? Pentru început, se poate să existe, cu adevărat, mai puține probleme de consum în Republica Moldova decât în alte țări. Este posibil, de asemenea, ca oamenii să nu perceapă multe probleme cu care se confruntă ca fiind probleme de consum sau probleme ce ar putea fi rezolvate pe cale juridică. Acest lucru se poate datora penuriei de informații asupra drepturilor consumatorilor și referitoare la căile de a rezolva conflictele consumatorilor.
O asemenea diferență totuși nu poate fi explicată prin factori legați de nivelul consumului sau de cererea și oferta de bunuri și servicii. Dacă vrem să analizăm mai în detaliu, putem lua în considerare efectele distribuției neomogene. Suprareprezentarea pensionarilor și șomerilor ne poate oferi un răspuns în acest caz. Pentru a testa aceste ipoteze, eșantionul a fost divizat în două grupuri: unul format din respondenții mai puțin activi din punct de vedere economic (pensionari, șomeri, studenți care nu muncesc, femei aflate în concediu de maternitate) și altul al celor care lucrează cu normă întreagă sau redusă. Comparația arată că respondenții din grupul celor activi economic sunt de două ori mai predispuși spre a raporta o problemă de consum decât cei care sunt mai puțin activi.
Cumpărarea și folosirea pământului, serviciile medicale, conflictele de muncă, dificultățile de obținere a beneficiilor sociale, compensațiile pentru diverse prejudicii și chestiunile legate de bani se află toate în zona de 6-8%. Împreună, ele totalizează 41% din problemele legale raportate. [32.p.14-15]
Unicele instanțe la care pot apela pentru ajutor persoanele din sate sunt autoritățile locale, și anume primăria comunei și șeful de post/polițistul de sector. Astfel, practic toate persoanele care au căutat ajutor în altă parte s-au adresat și la primărie, și la polițist. Foarte puțini au făcut apel la avocați, prieteni sau rude, juriști. Persoanele consideră că în momentul de față, practic, nu există mijloace eficiente de soluționare a conflictelor sau a problemelor de drept pe care le au. Liderii de opinie (primarul, directorul școlii, inspectorul de poliție, liderul asociației agricole) consideră că populația nu încearcă a soluționa problemele juridice din următoarele motive: lipsa de bani (28%), lipsa unei autorități în care să ai încredere (25%), lipsa de informații, inclusiv faptul că nu știu unde să se adreseze (21%), iar 26% au indicat alte motive.
Astfel, cel mai mare impediment de acces la justiție este accesul limitat la asistența juridică, inclusiv din partea unui avocat. Dreptul de acces la instanța de judecată în situația în care justițiabilii nu au resurse financiare își pierde valoarea, dacă un asemenea drept nu este însoțit de dreptul la asistență juridică garantată de stat. Asistența juridică efectivă constituie un element de bază al accesului la justiție și statul are obligația de a garanta asistență juridică persoanelor care nu dispun de mijloace financiare suficiente pentru a-și angaja un avocat. Se cunosc diverse modele de acordare a asistenței juridice garantate de stat. În general, în vederea asigurării asistenței juridice garantate de stat, de regulă, statele aleg una din posibilele opțiuni sau o combinare mixtă:
– statul achiziționează servicii juridice pentru persoanele defavorizate de la avocații privați;
– statul instituie un sistem de avocați publici;
– statul, împreună cu asociațiile profesionale ale avocaților, organizează o rețea de stagiari ai birourilor de avocați publici, care acordă în special consultații juridice, inclusiv în localitățile rurale;
– statul susține financiar clinicile juridice de pe lângă instituțiile de învățământ în vederea acordării de asistență juridică păturilor defavorizate, în special în cauze civile. Alteori, înseși instituțiile de învățământ dezvoltă diverse programe de practică pentru studenți în formula clinicilor juridice; ca rezultat, persoanele care nu dispun de mijloace financiare pot beneficia de asistență juridică (de regulă, consultanță, întocmire de cereri), servicii de mediere etc.;
– statul poate susține financiar sau creează un sistem de centre de asistență juridică, care, acordă un complex de servicii juridice și psihosociale persoanelor defavorizate. De obicei, aceste centre au și linii telefonice fierbinți;
– statul instituie și susține financiar o rețea de parajuriști – persoane care acordă asistență juridică primară. Deseori, oficiile de parajuriști se creează în localitățile rurale, un parajurist acordând asistență juridică primară populației din câteva sate.
În majoritatea constituțiilor statelor lumii, accesul la justiție este fixat ca un principiu constituțional. La fel, art. 20 din Constituția Republicii Moldova prevede: „Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție”. Prin caracterul general al formulării sale, art. 20 al Constituției permite oricărei persoane, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, să se adreseze instanței de judecată referitor la apărarea oricărui drept sau a oricărei libertăți și a oricărui interes legitim, indiferent dacă aceasta rezultă din Constituție sau din alte legi. În același timp, art. 26 al Constituției Republicii Moldova prevede că „Dreptul la apărare este garantat. Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege”.
Regăsit în prevederile constituționale, sistemul de asistență juridică garantată de stat își desfășoară activitatea în baza prevederilor Codului de procedură penală, ale Codului de procedură civilă, ale Codului contravențional, ale Legii cu privire la avocatură și ale altor acte normative. Modul, condițiile și volumul de acordare a asistenței juridice garantate de stat pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a intereselor lui legitime sunt reglementate de Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat. În baza acestei legi, CNAJGS a adoptat o serie de acte normativ-juridice subordonate, ce detaliază prevederile legii. [26,p.12-14]
Rolul parajuristului în sistemul asistenței juridice garantate de stat este determinat de atribuțiile și competența atribuită prin lege, care determină capacitatea acestuia de a contribui la fiabilitatea acestui sistem.
Protecția de către instanța de judecată a drepturilor și intereselor legitime ale persoanei se realizează prin implicarea unui avocat. Înfăptuirea justiției este influențată direct de îndeplinirea sarcinilor sociale care le revin juriștilor. Din asemenea considerente, actele internaționale referitoare la înfăptuirea justiției recomandă statelor organizarea unui sistem de justiție în care juriștii să-și poată îndeplini liber, fără imixtiuni (influență), atribuțiile profesionale. Problemele legale cu care se confruntă populația însă, de cele mai multe ori, nu necesită cunoștințe juridice profunde sau chiar ar putea să nu implice obligatoriu recurgerea la mijloace juridice. De exemplu, problemele cu vecinii ar putea fi soluționate chiar și fără aplicarea unor norme legale, pe calea medierii, dacă ar exista o persoană care ar putea să ajute părțile în conflict. Astfel, asistența juridică primară reprezintă unul din elementele-cheie ale accesului la justiție al păturilor defazorizate. Asistența juridică primară poate fi acordată prin diverse mijloace: organizații neguvernamentale, secretarii primăriilor, echipe mobile în teritoriu (formate din avocați, avocați-stagiari, studenți ai clinicilor juridice, alți specialiști) și parajuriști. Însăși filosofia asistenței juridice primare presupune acordarea acesteia la nivel local prin utilizarea resurselor primare presupune acordarea acesteia la nivel local.
Rețele de parajuriști există în mai multe state. În unele state, parajuriștii apar ca o verigă primară în acordarea asistenței juridice, prima treaptă. Ei lucrează la nivel comunitar, local. Rolul acestora nu se reduce la acordarea asistenței juridice primare, ci ține și de implicarea activă în viața comunității, pentru a ajuta membrii acesteia să-și soluționeze singuri problemele. În alte state parajuriștii activează în tandem cu avocații (uneori chiar în același birou), ajutând avocatul în procesul de acordare a asistenței juridice. În acest caz, parajuriștii, de obicei, consultă clienții, întocmesc proiecte de documente, acordă servicii de secretariat pentru avocați. Diferența esențială dintre parajuriști și avocați constă în interdicția pentru parajuriști de a acorda servicii de asistență juridică în instanțele de judecată. În unele state, parajuriștii lucrează independent și pot chiar reprezenta beneficiarii în instanțele de judecată într-un număr restrâns de cauze, spre exemplu, reprezentarea persoanelor condamnate sau chiar acordarea asistenței juridice în timpul reținerii persoanei. În așa sisteme, doar dacă își constată incapacitatea sa profesională de a acorda asistență juridică calificată într-un anumit caz, parajuristul redirecționează solicitările către avocații publici sau privați. Activitatea parajuriștilor este o activitate în interesul comunității și ei, sunt de regulă, susținuți de către administrația publică locală. Se considerată o onoare pentru un membru al comunității care îndeplinește atribuțiile de parajurist să contribuie la soluționarea anumitor probleme ale comunității sale. [26.p.18-19]
Instituția parajuristului este una nouă pentru Republica Moldova. Parajuriștii activează în cadrul comunităților rurale îndepărtate, în care infrastructura nu este dezvoltată. Pentru ca acest serviciu să demonstreze eficiență, parajuristul trebuie să-și arate disponibilitatea de a acorda servicii, sfaturiutile cetățenilor în soluționarea problemelor lor, dar și în soluționarea problemelor
comunitare. Dat fiind faptul că parajuristul nu va activa cu o normă întreagă, ci parțială, și programul lui poate fi flexibil, acesta trebuie să chibzuiască bine când să-și ofere serviciile, astfel încât cetățenii să fie dispuși să i se adreseze. Orele sale de primire stabilește parajuristul, consultându-se cu comunitatea. În vederea acordării asistenței juridice primare, persoanele solicitante se adresează parajuristului din raza domiciliului său permanent, prin depunerea unei cereri scrise sau orale. Asistența juridică primară se acordă imediat, în momentul adresării. În cazul imposibilității acordării asistenței imediate, solicitantului i se vor comunica data și ora audienței, care urmează să aibă loc într-un termen de cel mult 3 zile din data depunerii cererii scrise.
Persoanele care solicită asistență juridică inițială au dreptul de a se adresa doar o singură dată în privința unei singure probleme. Durata acordării acestei asistențe, de regulă, nu poate depăși o oră. [26.p.148-149]
După cum sa analizat și sa vorbit, modelul parajuristului fiind preluat din alte state, ca un exemplu bun în activitate de acordare a asistenței juridice, sa dovedit a fi o implementare reușită în sistemul național de asistență juridică garantată de stat, astfel atribuțiile și abilitățile acestuia permit accesul cetățenilor la asistența juridică. Este ceva nou pentru cetățenii RM, mai ales pentru cei ce locuiesc în mediu rural, dar e ceva necesar nu doar pentru a asigura prezența și funcționarea sistemului de asistență juridică garantată de stat, dar și pentru deuvoltarea ulterioară a cunoștințelor și deprinderilor cetățemilor în domeniul juridic. Justiția fiind o verigă de bază a sistemului de drept trebuie în primul rînd înțeleasă de toți cetățenii, ca mai apoi, avînd acces liber la justiție să putem vorbi de asigurarea respectării drepturilor garantate atît de constituție cît și de actele internaționale.
După cum se evidențiază și în studiul prezentat anterior, mulți dintre cetățenii din zona rurală întîmpină greutăți cînd vine vorba de justiție, poate și nu toți au o problemă în domeniul justiției la moment, însă este o mare probabilitate de a se întîlni cu asemenea cazuri. Anume din acest considerent accesul cetățenilor la asistența juridică trebuie să fie ceva susceptibil la timpul prezent, și nu o promisiune care necesită timp pentru a o realiza.
Subiectele competente să acorde asistență juridică garantată de stat
Se acordă asistență juridică primară persoanelor menționate la art.6 a legii nr. 198 din 26.07.2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat, indiferent de nivelul veniturilor lor.
Poate fi acordată asistență juridică primară, în condițiile legii menționate, de para-juriști și de asociațiile obștești specializate în acordarea de asistență juridică. Coordonarea procesului de acordare a asistenței juridice primare și organizarea controlului asupra calității serviciilor le efectuează Consiliul Național. [10]
Para-juriștii sunt membri ai comunității rurale, cu o reputație ireproșabilă, care după o instituire specială acordă gratis asistență juridică primară membrilor comunității. Modelul para-juriștilor prezintă o serie de avantaje atît în planul costurilor, dar în mod special al efectelor:
Este asigurat accesul larg al tuturor persoanelor la asistență juridică primară. Uneori, în condițiile unei infrastructuri slab dezvoltate, însăși adresarea la instanța de judecată sau la un jurist calificat este o problemă, din considerentul amplasării acestora în centrele raionale.
Accesul la informația juridică este o necesitate vitală, deoarece asigură posibilitatea satisfacerii altor necesități vitale (ex. Însușirea resurselor obținute din prelucrarea pămîntului sau din arendarea acestuia);
Asistența este acordată de către un membru al comunității, în care comunitatea are încredere. Prin aceasta are loc și o dezvoltare a capacității comunităților locale;
Para-juristul contribuie la soluționarea problemelor la nivel local. O mare parte a litigiilor nu merită să ajungă pînă la instanța de judecată, deoarece costurile de timp și bani sunt substanțial mai ridicate decît însuți „costul” pretenței. Sub un aspect, instanțele judiciare sunt absolvite de obligația de a soluționa cauze minore, sub alt aspect (probabil cel mai importat) – persoana nu irosește bani, timp. În prezent, deseori se renunță la soluționarea litigiului, din considerentul că costurile de proceduri în instanțe sunt mai mari decît costul pretenției;
Soluționarea la nivel local, în faza incipientă a neînțelegerilor, permite a stopa avansarea conflictului, ceea ce contribuie la stabilitate la nivel de comunitate;
Para-juristul utilizează o diversitate de metode, inclusiv medirea, concilierea. Persoanele în conflict au posibilitatea directă să participe la luarea deciziei în cauza lor, cum vor proceda în viitor, ținînd cont de ceea ce legea le atribuie/le permite/îi obligă. O asemenea soluție, prevenită pe cale amiabilă, are un impact mai mare la nivel de stabilitate comunitară, decît dreptatea impusă de către instanța de judecată. Ca rezultat al hotărîrii judecătorești, o mare parte din justițiabili rămîn nesatisfăcuți de „decizia impusă”. Deseori se pare că instanța de judecată a soluționat pretenția, dar nu și conflictul propriu-zis;
Filtrează cererile și îndreaptă spre serviciile juridice ale avocaților doar acele solicitări, care necesită servicii profesionale juridice; consultă solicitanții despre actele ce trebuie să le prezinte pentru a obține asistență juridică gratuită sau parțial gratuită din partea avocaților;
Un element important al activității para-juristului este informarea în scopul prevenirii potențialelor probleme comunitare. Nivelul de conștientizare a unor probleme de natură juridică în comunitățile din Republica Moldova rămîne a fi încă foarte jos. Conflictele sunt conștientizate la o fază avansată, după ce s-au produs deja anumite evenimente, acțiuni. Para-juristul vine să preîntîmpine eventualele probleme, potențialele conflicte prin informare. În acest sens, para-juristul identifică care ar fi potențialele probleme în anumit domeniu, ce acțiuni urmează a fi întreprinse pentru a evita apariția conflictelor, explicîndule comunității în cadrul întrunirilor publice. Menționăm că prin activitatea lor de informare și consultare, para-juriștii pot simula și susține (acte, certificate, cereri, etc.) comunicate și membrii acesteia în formarea unor organizații neguvernamentale comunitare, în cele mai diverse domenii.
Însăși esența activității para-juriștilor presupune că aceștia trebuie să activeze în cadrul comunității rurale îndreptate, în care infrastructura nu este dezvoltată. Din experiența altor state, ei sunt localizați în oficii publice, de regulă în sediul primăriei. Orele de primire ale para-juristului se stabilesc de către acesta, consultîndu-se cu comunitatea. Rețeaua de para-juriști trebuie să fie parte componentă a unui sistem complex de asistență juridică garantată de către stat. Para-juriștii trebuie să activeze în baza regulamentului intern de activitate, aprobat de către Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat. Remunerarea pentru serviciile acordate de către para-juriști se efectuează din sursele Bugetului de Stat, alocate de către Consiliul Național sau din sursele bugetelor locale.
Para-juristul este independent de orice organ al statului (cu excepția Consiliului Național pentru Asistență juridică Garantată de Stat) și nu reprezintă o autoritate statală. Para-juristul este o autoritate comunitară și în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu se conduce numai de lege și de interesele comunității. În caz daca la para-jurist se adresează o persoană aflată în conflict cu autoritățile statale, para-juristul va acorda asistența juridică necesară, pornind de la prevederile legii.
Dacă o solicitare depășește competența profesională a para-juristului, atunci para-juristul va transmite solicitarea la un avocat public sau la un avocat la cerere, dacă persoana este social-vulnerabilă sau va sugera adresarea la un avocat privat. În ambele cazuri, parajuristul va indica care acte, certificate, documente trebuie să le prezinte persoana avocatului în vederea soluționării problemei juridice. În anumite situații, para-juristul poate recomanda adresarea la un Centru de Justiție Comunitară, la un centru de mediere sau la organizație neguvernamentală, după caz.
Modelul de para-juriști este viabil în mai multe state. Para-juriștii apar ca veriga primară în acordarea asistenței juridice, prima treaptă. Ei lucrează la nivel comunitar, local, reprezentînd primul filtru al solicitărilor de asistență juridică calificată care cer implicarea unui jurist/avocat profesional. În alte state, parajuriștii lucrează independent și doar dacă constată incapacitatea lor profesională de a acorda asistență juridică calificată în anumite caz, redirecționează solicitările la avocații publici sau privați. Deci, în orice caz, para-juriștii sunt în legătură cu avocații.
Activitatea unui para-jurist ca activitate comunitară este plătită, dar la un nivel redus. Ei sunt susținuți de regulă de către administrația publică locală. Este o onoare pentru un membru al comunității, care îndeplinește atribuțiile de para-jurist să contribuie la soluționarea anumitor probleme ale comunității sale. Modalitatea de organizare a sistemului de para-juriști este cea mai diversă. De regulă ei formează o rețea (un fel de uniune profesională). Această rețea beneficiază de suportul organului de stat competent pentru asigurarea asistenței juridice prin instruire, asigurare organizațională și logistică, reguli și proceduri de lucru.
Problemele legale cu care se confruntă populația de cele mai multe ori nu necesită cunoaștințe juridice profunde sau chiar ar putea să nu ceară obligatoriu recurgerea la mijloace legale. De exemplu, problemele cu vecinii ar putea fi soluționate chiar și fără aplicarea unor norme legale prin intermediul unei medieri, dacă ar fi o persoană care ar putea să-i ajute.
În Republica Moldova, solicitantul va putea beneficia de asistență juridică primară dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:
are problemă de natură juridică;
domiciliază pe teritoriul RM;
este cetățean al RM sau cetățean străin sau apatrid, dar cauza ține de competența autorităților administrației publice și a instanțelor judecătorești ale RM.
Pentru a beneficia de asistență juridică primară, solicitantul se va putea adresa para-juristului sau organizațiilor obștești specializate în acordarea de asistență juridică din raza domiciliului său. Asistența juridică primară se acordă imediat, la momentul adresării. Dacă, nu este posibil ca solicitantul să primească imediat răspunsul, i se va comunica data și ora următoarei întîlniri, ce urmează să aibă loc în cel mult 3 zile de la data adresării. În cazul în care, în procesul de acordare a asistenței juridice primare, se constată că este nevoie de asistență juridică calificată, solicitantul va fi informat despre condițiile beneficierii de o astfel de asistență și, dacă va solicita (cere), va fi asistat la întocmirea cererii de asistență juridică calificată. Asistența juridică primară este totdeauna total gratuită pentru solicitant. [23]
Rolul parajuristului constă în abilitarea juridică a populației în comunitățile rurale pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă aceasta, în realizarea coerentă a drepturilor sale și implicarea în soluționarea problemelor personale cît și ale comunității. Parajuriștii își vor îndeplini sarcinile prin acordarea de asistență juridică primară membrilor comunității, prin instruirea membrilor comunității în domeniul drepturilor omului și implicarea în soluționarea problemelor comunității.
Parajuristul are un rol foarte important în sistemul juridic al țării pentru a ajuta cu sfaturi juridice persoanele care nu se pot adresa unui avocat, adică a acorda asistență juridică primară, lucrînd cu beneficiarul pentru a-l ajuta să-și soluționeze problemele de natură juridică. Multe persoane nu-și pot permite să angajeze un avocat, din cauza lipsei de mijloace financiare sau din cauza fricii, sau a ezitării de a se adresa unui avocat, sau din simplul motiv că nu există un avocat în regiunea în care locuiesc aceștea. Parajuristul poate să ajute o persoană în primul rând cu un sfat (consultație) privind dreptul încălcat și să-i sugereze o posibilă soluție. În acordarea consultației juridice parajuristul ține cont de caracteristicile persoanei, de consecințele unei sau altei soluții pe care o propune și ajută persoana să găsească soluția optimă, explicându-i consecințele fiecărei soluții propuse. Scopul primar al consultației juridice acordate de parajurist este de a identifica problema beneficiarului corect și de a ajuta beneficiarul să soluționeze problema fără a ajunge în instanța de judecată. Avantajele unei abordări de acest mod sunt multe, principalele constând în faptul că beneficiarul nu trebuie să caute bani pentru serviciile unui avocat, asistența juridică primară fiind gratuită, iar soluționarea problemei putând fi mult mai rapidă decât pe cale judiciară. În marea majoritate a cazurilor, problema este soluționată mult mai ușor și mai avantajos prin negociere sau mediere decât prin instanța de judecată, unde cel mai probabil că o parte pierde și alta câștigă. Parajuristul nu doar așteaptă persoana să vină cu probleme, ci poate să se ofere să discute cu persoana, pentru a depista dacă are sau nu probleme ce pot fi rezolvate atunci când vede că o anumită persoană se confruntă cu unele cazuri neplăcute. De exemplu, parajuristul vede o femeie cu semne de violență. În acest caz parajuristul trebuie să încerce să inițieze o discuție cu persoana respectivă pentru a depista dacă aceasta este supusă violenței, pentru a vedea care este situația sa familială și pentru a găsi soluții problemelor. Sau un alt exemplu poate fi, dacă parajuristul a aflat că mai multe persoane au fost concediate fără temei de la o întreprindere din localitate, el poate discuta cu acele persoane și cu directorul întreprinderii în mod particular, pentru a analiza dacă au fost omise încălcări și pentru a găsi posibilele soluții. Pentru ca parajuristul să poată întreprinde aceste măsuri, el trebuie să se bucure de încrederea și respectul membrilor comunității, astfel, în comparație cu avocații sau alte persoane care acordă asistență juridică primară sau calificată, parajuristul nu așteaptă beneficiarii să se apropie pentru consultații, ci caută el însuși să identifice problemele și să ajute persoanele care, de obicei, ezită să se adreseze pentru sfaturi juridice întrucât fie se tem, fie nu sunt sigure sau nici nu sesizează că în privința lor ar fi fost comise anumite încălcări. Caracterul activ al atribuțiilor parajuristului este o trăsătură principală a acestuia. Prezența parajuristului în localitate acordă o garanție a membrilor comunității că vor găsi un sprijin atunci când se confruntă cu probleme de ordin juridic, indiferent de faptul dacă au sau nu au bani. Pentru un rezultat mai bun, parajuristul se implică activ în educația juridică a membrilor comunității, spre a-i îndemna să învețe a-și identifice singuri problemele cu care se confruntă și posibilitățile de rezolvare a acestora. Cu toate că atribuțiile parajuristului întrunesc diferite acțiuni legate de educarea juridică a populației, acesta în majoritatea cazurilor încearcă a organiza și a sistematiza populația pentru a-i încuraja, astfel populația singura să poată înfrunta anumite greutăți de ordin juridic. Parajuristul instruiește membrii comunității în domeniul drepturilor fundamentale ale acestora, educând în ei un spirit de înțelegere și de respect față de ele, îi învață care sunt metodele de protecție a acestor drepturi și posibilitățile necesare pentru a-și realiza drepturile. În scopul atingerii acestui obiectiv, parajuristul deseori propune lecții publice, seminare și participă la emisiuni radio legate de protecția drepturilor omului, de asemenea acesta publică articole în presa locală, și participă la diverse întâlniri cu comunitatea. Parajuristul are capacitatea de a promova activități legate de drepturilor omului în general, cât și activități legate de probleme cu care se confruntă comunitatea și care necesită o abordare din perspectiva drepturilor omului. De exemplu, o persoană este deosebit de vulnerabilă atunci când știe că nu are la cine se adresa după ajutor, iar dacă persoana are mijloace financiare pentru a-și permite achitarea unui avocat, astfel de probleme nici nu apar. Explicația poate fi simplă: fiece persoană care dispune de suficiente mijloace financiare este în stare să angajeze un avocat, în cazul în care are nevoie de un sfat juridic sau să răspundă la vreo procedură legală (spre exemplu, când este chemată în instanța de judecată). Astfel, parajuristul apare ca o garanție pentru persoanele social vulnerabile, ca acestea să știe că poate apela cu un sfat juridic la nevoie, în așa mod reducând din acea stare de neputință generată de lipsa de surse financiare și, respectiv, de remedii posibile. Astfel, rolul parajuristului este de a ajuta persoanele socialmente vulnerabile să treacă peste starea de neîncredere în posibilitatea schimbării și să caute soluții pentru drepturile încălcate. Pe lîngă acordare de asistență juridică și identificarea problemelor cu care se confruntă populația, parajuristul mai are un rol important pentru comunitate, și anume mobilizarea comunității să-și soluționeze problemele cu care se confruntă fără a aștepta intervenții de la conducerea comunității sau din exterior și rolul de a contribui la buna guvernare prin motivarea comunității și colaborarea cu factorii de decizie. Probleme de interes comun a localității pot fi soluționate de către comunitate cu forțele proprii, precum și unele problemele ce necesită implicarea autorităților publice locale sau centrale și cele ce necesită ajutor din exterior (financiar sau decizii politice).
De exemplu, într-o localitate mare, unde calea parcursă până la instituția de învățămînt le ia mult timp copiilor și antrenează traversarea unui drum, unde deseori se întâmplă accidente, părinții fiind nevoiți să-și ducă ei personal copiii la școală, deși trebuie să meargă la serviciu, părinții dintr-o mahala se pot înțelege cu cineva să-i conducă pe copii sau chiar să organizeze un transport în fiecare dimineață. Parajuristul de asemenea poate veni cu propunerea respectivă, organizând una sau câteva întâlniri ale părinților, spre a găsi o soluție comodă pentru toți.
Un alt exemplu: majoritatea comunităților se confruntă cu problema deșeurilor aruncate neregulamentar. Chiar dacă sarcina menținerii curățeniei în localitate îi revine autorităților publice locale (consiliu și primărie), acestea nu pot să asigure curățenia fără implicarea comunității, căreia în primul rând trebuie să-i pese de curățenia locului. Dacă nu există un loc stabilit pentru aruncarea deșeurilor sau acesta este mult prea departe de locuitori, atunci membrii comunității pot solicita primăriei o întâlnire, ca să dis cute o modalitate convenabilă de stocare și colectare a deșeurilor. Parajuristul poate veni cu această inițiativă și poate media discuțiile dintre membrii comunității și primărie. Este important ca aceștia să accepte decizia luată consensual. Un alt exemplu: o parte a unei localități nu are sistem de apă și canalizare. Instalarea unui asemenea sistem costă timp, resurse umane și bani, pe care nici autoritățile publice locale nu le au (deseori, nici cele centrale). Pentru soluționarea acestei probleme este nevoie de o conlucrare între autoritățile publice locale și comunitate. Împreună acestea ar putea elabora un plan și ar putea căuta fonduri de susținere atât de la bugetul local sau național, cât și de la donatori locali sau externi. Pentru orice proiect de acest gen implicarea comunității este foarte importantă. Parajuristul se poate implica împreună cu membrii comunității în procesul de elaborare a planului de instalare a unui sistem de apă și canalizare. Parajuristul nu se substituie comunității, ci îi ajută pe membrii acesteia să se organizeze și să elaboreze planul împreună cu autoritățile locale.
În concluzie, obiectivul principal al parajuristului este abilitarea juridică a membrilor comunității pentru a-și soluționa problemele cu care se confruntă. Parajuristul atinge acest obiectiv prin diverse metode, cum ar fi acordarea asistenței juridice primare, educația juridică, mobilizarea comunității pentru acțiuni de interes comun. [26.p.19-22]
După cum sa menționat la începutul subcapitolului, asistența juridică primară, conform legii poate fi acordată și de asociațiile obștești, deoarece legea prevede expres că prin intermediul oficiilor teritoriale, CNAJGS poate încheia contracte cu asociații obștești în vederea acordării asistenței juridice calificate, voi reflecta în cele ce urmează anumite detalii privind acordarea de către asociațiile obștești a serviciilor juridice.
Reprezentanții asociațiilor obștești susțin că serviciile lor sunt adresate către persoane social vulnerabile, precum tineri, persoane în etate, copii, femei, persoane fără venituri sau cu venituri mici, familii sărace, familii cu mulți copii, șomeri, persoane cu dizabilități, victime ale violenței în familie, victime ale traficului de ființe umane, persoane care suferă de boli cronice, incurabile, persoane dependente de alcool, droguri, substanțe toxice, reprezentanți ai minorităților naționale, tineri postinstituționalizați etc.
Aceste date indică că asociațiile obștești au o conexiune bună la grupurile social vulnerabile dar înafară de interdicțiile legale, asociațiile obștești nu totdeauna au resursele umane necesare și capacitatea de a acorda asistență juridică calificată. Or, asistența juridică calificată urmează a fi acordată de către persoane care au cel puțin minimum necesar de calificare profesională pentru așa gen de servicii.
Din acest punct de vedere, s-a încercat a identifica resursele umane din cadrul asociațiilor obștești care ar putea fi implicate în acordarea asistenței juridice calificate garantate de stat.
Diagrama nr 1
[35.p.41]
Astfel, 77 % dintre membrii asociațiilor obștești respondenți la chestionar au indicat că în cadrul organizației din care fac parte activează persoane cu studii juridice superioare sau persoane cu studii juridice incomplete, 11 % au indicat că în cadrul asociației obștești activează persoane care dețin licența de avocat și în 12 % de cazuri s-a menționat că nu există persoane care au studii juridice, nici chiar incomplete. În acest ultim caz, a apărut întrebarea firească: „Cine acordă asistență juridică dacă nu se implică persoane cu pregătire în domeniul dreptului”. În cadrul interviurilor s-a menționat că uneori asociațiile obștești apelează la serviciile unor persoane din afara organizației, alteori nici nu este nevoie de studii juridice or asistența asociației obștești se limitează la furnizarea de informații din surse pregătite de specialiștii în domeniul dreptului.
Diagrama nr 2
[35.p.42]
Sunt cunoscute diferite categorii de servicii juridice și în cadrul cercetării s-a stabilit care anume servicii juridice sunt acordate de către asociațiile obștești. Toți membrii asociațiilor obștești respondenți la chestionar au indicat că informează populația referitor la drepturile omului și legislație; 90 % – oferă consultații și explicații în probleme juridice; 36 % – întocmire de acte juridice; 36 % – reprezentare în fața autorităților administrației publice; 5 % – reprezentare în instanțele de judecată 1 % – reprezentare a intereselor în raport cu terțe persoane.
Asociațiile obștești nu practică negocierea în numele beneficiarului, acest fapt fiind explicat în cadrul interviurilor individuale prin aceea că de regulă, asociațiile obștești activează în domeniul protecției drepturilor omului și în acest domeniu negocierile nu prea sunt acceptate. Totodată s-a menționat că deși în spectrul de activități statutare sunt indicate mai multe categorii de servicii juridice, oricum praxisul limitează spectrul de servicii la cele care pot fi oferite de către membrii asociației, în funcție de pregătirea lor profesională.
Datele obținute în cadrul cercetării demonstrează clar că asociațiile obștești de cele mai dese ori acordă acele categorii de servicii care se încadrează în asistența juridică primară (informarea populația referitor la drepturile omului și legislație; consultații și explicații în probleme juridice; întocmire de acte juridice fără caracter procesual; reprezentare în fața autorităților administrației publice).
În majoritatea cazurilor, se duce evidența serviciilor juridice acordate de către asociațiile obștești în baza unor registre sau formulare speciale și mai rar prin sistem de evidență electronică; ducerea evidenței nu este înțeleasă ca un element de asigurare a calității asistenței juridice acordate ci mai mult ca un element extern – pentru raportarea către finanțator a volumului de asistență juridică acordată și confirmarea acordării de asistență; nu în toate asociațiile obștești care acordă servicii juridice există o procedură de depunere a plângerilor referitor la serviciile juridice acordate și calitatea acestora; în cadrul asociațiilor obștești, de regulă, nu există un sistem de asigurare și monitorizare a calității serviciilor juridice acordate.
Totuși, trebuie luat în calcul că asociațiile obștești sunt motivate de a coopera cu sistemul de asistență juridică garantată de stat. [35.p.40-43]
Din studiul precedent și din analiza atribuțiilor subiectelor precedent prezentate, putem observa diferența acestora două, un lucru foarte important putem menționa că atribuțiile de dirijare a procesului de asistență juridică garantată de stat îi revine CNAJS, care urmează a elabora politica în domeniu, are la evidență structura parajuriștilor și dispune de mijloace pentru a admite și a verifica activitatea acestora. Anume un model de analiză a activității și întocmirea unor rapoarte corespunzătoare [vezi anexa 3,4] pot determina eficacitatea subiectelor ce acordă asistență juridică, și respectiv accesul cetățenilor la acestea din urmă. În ceea ce privește organizațiile obștești, acestea au o mai mare eficacitate în cazurile ce se raportează la specializarea acestora, deasemenea este și aceasta o implementare pozitivă, însă nu atît de eficientă cît o au parajuriștii, din considerentul că aceștia din urmă au o pregătire juridică mai avansată, și respectiv continuă.
Practica națională în domeniul asistenței juridice garantate de stat
Angajamentul de a facilita accesul la justiție au fost reflectate și în documente de politici
ce țin de drepturile omului, justiție și afaceri interne, în particular:
1. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană:
Libertate, Democrație, Bunăstare”, 2011-2014 (Fortificarea instituțiilor avocaturii și acordarea asistenței juridice garantate de stat: Fortificarea în continuare a instituției avocaturii și a sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat);
2. Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2011-2014, (acțiunea 83-87 – fortificarea în continuare a instituției avocaturii și a sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat. Guvernul va institui un sistem viabil de acordare a asistenței juridice garantate categoriilor de persoane defavorizate, pe toate categoriile de cauze (penale, contravenționale și civile); consolidarea sistemului avocaților specializați pentru cauzele cu minori; revizuirea regulilor cu 6 privire la răspunderea avocatului pentru prejudiciul cauzat clientului; crearea rețelei de servicii parajuridice comunitare alături de servicii integrate de asistență socială, pentru acordarea asistenței juridice primare);
3. Planul Național de Acțiuni în Domeniul Drepturilor Omului pe anii 2011-2014, (Capitolul 3. Consolidarea justiției și a instituțiilor pentru protecția drepturilor omului, Obiectiv 13 – 14 -implementarea sistemului de asistență juridică primară; consolidarea capacităților sistemului de asistență juridică calificată garantată de stat);
4. Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană pentru anii 2014-2016, (titlul II. Dialogul politic și reformele, cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate, art. 3, acțiunea 11. Asigurarea accesului la asistența juridică garantată de stat pentru victimele violenței domestice, titlul IV, capitolul 27. Cooperarea în domeniul protecției și al promovării drepturilor copilului, art. 138, acțiunea 1-3, Consolidarea capacităților Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat în acordarea serviciilor juridice calitative copiilor victime/martori și copiilor în contact cu legea, elaborarea standardelor de calitate și a mecanismelor de monitorizare și evaluare a serviciilor juridice acordate de avocații publici, elaborarea cadrului legal privind procedurile de cercetare și de soluționare a cauzelor copiilor aflați în conflict cu legea sub vârsta răspunderii penale, inclusiv privind aplicarea unor măsuri cu caracter educațional, conform standardelor europene și internaționale privind protecția copilului;
5. Suportul Parlamentului și Guvernului pentru îmbunătățirea capacităților sistemului de asistență juridică garantată de stat se reflectă și în Strategia de Reformare a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016, (Pilonul III – Accesul liber la justiție și executarea hotărârilor judecătorești; Obiectiv specific constituie ameliorarea cadrului instituțional și a proceselor ce asigură accesul efectiv la justiție: asistență juridică eficientă, examinarea cauzelor și executarea hotărârilor judecătorești în termen rezonabil, modernizarea statutului unor profesii juridice conexe sistemului de justiție; Direcția Strategică – eficientizarea sistemului de acordare a asistenței juridice garantate de stat (AJGS), domeniile de intervenție strategică – Consolidarea capacității de organizare și administrare a sistemului AJGS, îmbunătățirea calității și accesibilității la serviciile de AJGS, promovarea culturii și accesului la informația cu caracter juridic și reducerea nihilismului juridic), (Pilonul VI – Respectarea drepturilor omului în sectorul justiției; Obiectiv specific: Asigurarea respectării drepturilor omului în practicile și politicile juridice; Direcția Strategică – Consolidarea sistemului de justiție pentru copii, domeniile de intervenție strategică întocmirea și actualizarea permanentă a listei de avocați specializați în asistența juridică garantată de stat în cauzele care implică copii, elaborarea ghidurilor metodologice pentru avocații specializați în asistența juridică garantată de stat în cauzele care implică copii).
De asemenea, obligația de acordare a asistenței juridice calificate și efective persoanelor care nu dispun de mijloace financiare suficiente pentru a plăti serviciile juridice rezultă din art. 20 și art. 26 al Constituției Republicii Moldova; prevederile Codului de Procedură Penală, Codului Contravențional și Codului de Procedură Civilă. [36.p.5-6]
Până la finele anului 2014 activitatea de acordare a asistenței juridice garantate de stat a fost asigurată de cinci Oficii teritoriale ale CNAJGS. Începând cu anul 2015, Oficiul teritorial Bender (Căușeni) încetează activitatea. Oficiile își exercită atribuțiile în baza Legii nr.198-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat și a Regulamentului funcționării Oficiilor teritoriale ale Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat aprobat prin Hotărârea CNAJGS nr. 15 din 30 iulie 2008 (Monitorul Oficial nr. 160-161 art. nr. 463 din 22 august 2008). Fiecare Oficiu teritorial este condus de un coordonator având angajați câte un contabil și unul (Cahul, Comrat) sau mai mulți (Chișinău, Bălți) consultanți.
Volumul asistenței juridice acordate. În anul 2014, de asistență juridică calificată garantată de stat au beneficiat 43 912 persoane (inclusiv 2 665 minori și 9 437 femei), dintre care 3 670 persoane au beneficiat de asistența juridică de urgență și 40 242 persoane au beneficiat de asistență juridică ordinară.
Diagrama nr 3
[36.p.22]
În anul 2014, numărul de beneficiari de asistență juridică calificată garantată de stat acrescut cu aproximativ 16 % în raport cu numărul de beneficiari de asistență juridicăcalificată garantată de stat în anul 2013 și cu aproximativ 54 % în raport cu numărul de beneficiari în anul 2009.
Diagrama nr.4
[36.p.23]
În anul 2014, 31810 (77 %) din beneficiarii de asistență juridică calificată sunt bărbați, și 9437 (23 %) sunt femei.
Diagrama nr.5
[36.p23]
Din numărul total de beneficiari de asistență juridică calificată garantată de stat 38582 (94 %) sunt maturi și 2665 (6 %) sunt minori.
Diagrama nr 6
[36.p.24]
În perioada raportată, a fost acordată asistență juridică calificată în 43147 cauze (dintre care 39465 (91 %) cauze penale, 2562 ( 6-7 %) cauze civile și 1120 (3 %) cauze contravenționale .
Totodată, în anul 2014, 7 403 persoane au beneficiat de asistență juridică primară garantată de stat. Datele statistice detaliate pe acest segment sunt colectate începând cu anul 2013, respectiv diagrama de mai jos prezintă informația pe ultimii doi ani:
Diagrama nr. 7
[36.p.24]
Prin urmare, în anul 2014 numărul de beneficiari de asistență juridică primară a crescut cu aproximativ 50 % în raport cu numărul de beneficiari din anul 2013.
Diagrama nr. 8
[36.p.25]
Asistența juridică primară a fost acordată prin intermediul a 32 de parajuriști si 14 avocați publici, astfel în 4364 cazuri (59 %) asistența juridică primară a fost acordată de către parajuriști și în 3039 cazuri (41 %) de către avocații publici.
Sumând beneficiarii de asistență juridică calificată și asistență juridică primară, constatăm că numărul total de beneficiari de asistență juridică garantată de stat în anul 2014 a constituit 51 315 beneficiari . Concluzionăm că, volumul de asistență juridică garantată de stat acordată este în continuă creștere.
Volumul de lucru al Oficiilor teritoriale ale CNAJGS. Ca urmare a creșterii volumului de asistență juridică garantată de stat acordată, a extinderii competențelor CNAJGS, creșterii numărului de beneficiari și prestatorilor de asistență juridică garantată de stat, precum și diversificarea spectrului de servicii de asistență juridică garantată de stat prestate, volumul de lucru în Oficiile teritoriale a crescut considerabil.
Diagrama nr 9
[36.p.25]
În perioada anilor 2009-2014 volumul a crescut cu aproximativ 55 % (de la 19 217 decizii de acordare a asistenței juridice garantate de stat până la 42 677decizii), însă personalul Oficiilor teritoriale ale CNAJGS a crescut la număr cu doar 14 % (de la 19 la 22 unități):
Diagrama nr 10
[36.p.26]
Repartizarea volumului de lucru și resurselor umane între Oficiile teritoriale ale CNAJGS a avut loc, după cum urmează:
Diagrama nr 11
[36.p.26]
Prestatorii de servicii de asistență juridică garantată de stat. Pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat în anul 2014 au fost implicați 470 avocați care acordă asistență juridică la cerere și 14 avocați publici.
Diagrama nr 12
[36.p.26]
Numărul de avocați interesați în acordarea asistenței juridice garantate de stat este în creștere. Numărul mai mic de avocați implicați în sistem este determinată de intensificarea procesului de monitorizare a calității serviciilor prestate de către avocați, fapt care a dus la excluderea din sistem a unui număr însemnat de avocați.
Pentru anul 2015, în baza Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anul 2011-2016 și
altor documente de politici naționale, CNAJGS a extins rețeaua de avocați publici pe întreg teritoriul țării cu suplinirea listei cu încă 2 avocați publici, minim câte 2 avocați publici în raza de activitate a fiecărui Oficiu teritorial. În anul 2014, în sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat au activat 14 avocați publici, 9 în mun. Chișinău, 2 în raza de activitate a OT Bălți și câte unul în raza de activitate a celorlalte Oficii Teritoriale ale CNAJGS, fiind suplinit numărul acestora în raport cu anul 2013 cu 2 unități. Avocații publici au acordat asistență juridică calificată garantată de stat în 2014 pe un număr de 1153 cauze (dintre care 1065 cauze penale și 88 cauze non-penale).
Totuși, este de menționat repartizarea geografică neuniformă a numărului de avocați, marea
majoritate fiind concentrată în Chișinău:
Diagrama nr 13
[36.p.27]
De asemenea, a fost înregistrată și o creștere a cuantumului onorariilor achitate avocaților pentru serviciile de asistență juridică calificată.
Diagrama nr 14
[36,p.27]
Datorită, faptului că numărului de beneficiari pentru care se acordă asistență juridică garantată de stat este în permanentă creștere, cuantumul onorariilor anuale plătite avocaților a crescut, în anul 2014 în raport cu anul 2013, cu aproximativ 25 %. [36.p.22-27]
Calitatea serviciilor de asistență juridică garantată de stat.
Aspectul calității serviciilor de asistență juridică garantată de stat își păstrează importanța în
cadrul determinării priorităților de activitate ale CNAJGS.
Din numărul total de avocați care acordă asistență juridică garantată de stat, în 2014 au fost
monitorizați 301 de avocați. Totodată, au fost efectuate 128 de monitorizări a celor 32 de
parajuriști care acordă asistență juridică primară garantată de stat.
Monitorizarea are ca scop identificarea tendințelor pozitive și deficiențelor în activitatea de acordare a asistenței juridice garantate de stat și căile de remediere a acestora, ca ulterior să fie întreprinse măsurile necesare pentru a asigura o calitate înaltă a serviciilor de asistență juridică calificată garantată de stat și pentru a contribui la dezvoltarea profesională a persoanelor autorizate să acorde asistență juridică garantată de stat.
Monitorizarea calității asistenței juridice garantate de stat prestate de către avocați, este definitorie pentru a asigura calitatea serviciilor juridice calificate oferite. Un proces de monitorizare internă a fost deja stabilit de către CNAJGS, începând cu anul 2009. Monitorizarea internă are un specific administrativ, fiind monitorizată și evaluată activitatea avocatului din punct de vedere administrativ și de organizare a activității. Dacă corespunde activitatea avocatului la exigențele instituite de către CNAJGS, ceea ce însumă aspectele tehnice ale activității. Însă, strategia pe care avocatul o aplică în cazurile în care acordă asistență juridică garantată de stat nu este monitorizată, astfel avocatul nu primește nici o apreciere în această privință. Pentru a face posibilă monitorizarea și evaluarea calității asistenței juridice acordate, este necesară stabilirea un mecanism care să asigure evaluarea colegială, de către avocați profesioniști, care pot oferi suport constructiv nu numai cu privire la aspectele administrative legate de gestionarea dosarelor, dar inclusiv legate de strategia apărării. Un astfel de mecanism va îmbunătăți în mod semnificativ calitatea asistenței juridice acordate în cadrul sistemului de asistență juridică garantată de stat în Republica Moldova. Mecanismul propus există în alte țări și este cunoscut ca mecanismul de monitorizare externă a calității.
Astfel, în 2014 noul mecanism de monitorizare a calității asistenței juridice garantate de
stat, a fost elaborat și urmează a fi aprobat în anul 2015.
Instruirea continuă a avocaților reprezintă la fel unul dintre instrumentele de asigurarea
calității serviciilor de asistență juridică garantată de stat. Astfel, în anul 2014 avocații care
acordă asistență juridică garantată de stat au beneficiat în continuare de sesiuni de instruire
organizate de către CNAJGS în colaborare cu partenerii săi de dezvoltare. În rezultat,
majoritatea avocaților, înscriși în Registrul prestatorilor de asistență juridică garantată de stat,
au acumulat a câte cel puțin 24 ore de instruire, înregistrându-se avocați și cu peste 32 ore de
formare continuă.
Pentru a asigura necesitățile de instruire inițială și continuă ale avocaților CNAJGS a considerat
oportun de a consulta opinia avocaților, așa încât să poată demonstra o abordare ulterioară
coerentă în domeniu. Rezultatele consultațiilor și cercetărilor în domeniul instruirilor se
reflectă în Raportul cu privire la instruirea avocaților care acordă asistență juridică garantată
de stat, care poate fi accesat pe site-ul CNAJGS: www.cnajgs.md, Rubrica „Informație utilă”,
„Rapoarte, publicații, cercetări”. [36.p.3]
Analizînd datele statistice prezentate, ușor putem observa ascensiunea solicitării și dezvoltării procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat, astfel în concluzii raportîndu-se la datele statistice anuale de acordare a asistenței juridice calificate în cauzele civile pentru anii 2013-2014 [vezi anexa 5,6] determinăm diferența dintre accesul la asistența juridică calificată în această perioadă. De aici se observă și nivelul de lucru al oficiilor, solicitate fiind mai mult oficiul territorial Chișinău și Bălți. Totuși ține de menționat că marea majoritate a solicitărilor se face pentru cauzele în instanța de fond cca. 90 %, iar sub 10 % revenind cauzelor în apel și recurs. Totuși există și o diferență semnificativă între cauzele civile în funție de ani, observăm o creștere treptată a numărului de solicitări din an în an ceea ce determină etapa de dezvoltare continuă a sistemului ceea ce este binevenit pentru a asigura dreptul liberului acces la justiție precum și dreptul la apărare garantat de stat.
III Asistența juridică calificată
3.1. Criteriile de acordare a asistenței juridice calificate
Dreptul la asistență juridică este parte indispensabilă a garanțiilor dreptului la un proces echitabil, cît și a dreptului la apărare care se aplică atît cauzelor penale, cît și celor civile.
Este cu neputință a concepe ca Art. 6(1) din Convenție să descrie în detaliu garanțiile procedurale acordate părților într-o acțiune civilă în curs și să nu protejeze singuru lucru care, în realitate, permite oricărei persoane să beneficieze de garanțiile acestea: accesul la instanță și dreptul la apărare. Echitatea, publicitatea și celeritatea nu prezintă nici un interes în absența procesului.
Dreptul de a avea acces la justiție înseamnă inclusiv și faptul de a beneficia de asistență juridică gratuită în procesele civile atunci cînd această asistență este indispensabilă pentru a facilita accesul efectiv la un act de justiție echitabil. Este de esența dreptului la un proces echitabil, ca unui participant să nu-i fie negată oportunitatea de a prezenta efectiv cauza sa în fața instanței și că se poate bucura de egalitatea armelor cu partea opusă.
Spre deosebire de asistența juridică în cauzele penale, asistența în cauzele civile este mai complicat de definit. Caracterul privat al raporturilor de drept civil implică întrebarea rezonabilă care anume drepturi, interese sau situații merită protecție prin intermediul schemei de asistență juridică. CtEDO a statuat că prevederile Convenției nu implică acordarea asistenței juridice gratuite în orice litigiu referitor la un drept civil. Important este ca individul să beneficieze în mod eficient de dreptul de acces la instanță în condiții care să nu contravină prevederilor Art. 6(1). Care anume mijloacele să fie utilizate în acest scop rămîn la latitudinea statului, însă nu în fiecare caz asistența juridică gratuită va fi necesară sau potrivită.
La fel, CtEDO a subliniat însă că nu revine statului de a asigura, din fonduri publice, egalitatea totală a armelor între persoana căreia îi acordă asistență și partea opusă, atît timp cît fiecare parte are o oportunitate rezonabilă să-și susțină cauza în condițiile care nu o plasează într-un dezavantaj substanțial față de cealaltă parte.
Legea distinge două situații în ceea ce privește asistența juridică în cauzele civile și anume:
• persoanele au dreptul la asistență juridică obligatorie în temeiul art. 77 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova;
• persoanele ce necesită asistență juridică în cauze contravenționale, civile și de contencios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual.
În prima situație asistența juridică se acordă indiferent de nivelul venitului al beneficiarului, iar în cea de a doua situație se va recurge la testul financiar și de merit pentru a decide dacă beneficiarului i se poate acorda asistență din contul statului. [30.p.38-39]
3.1.1. Persoanele au dreptul la asistență juridică obligatorie în temeiul art. 304 și 316 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova
Cazurile de asistență juridică obligatorie, în materie civilă, includ limitarea persoanei în capacitate de exercițiu, declararea incapacității acesteia și spitalizarea în staționarul de psihiatrie fără liberul consimțămînt al persoanei. Evident, în astfel de situații beneficiarii de asistență juridică se află într-o stare de vulnerabilitate sporită, miza pentru beneficiar fiind mare (limitarea în exercitarea drepturile civile și îngrădirea dreptului la libertate), iar riscul ca anumite drepturi ale individului să fie încălcate în aceste procese are un nivel foarte înalt de probabilitate.
Totuși, asistența juridică obligatorie, în cauzele civile, are un domeniu de aplicare mai îngust. Pe de o parte, spre deosebire de situațiile legate de procedura penală, nu se aplică și nu se încadrează în schema de asistență juridică obligatorie situațiile în care persoana nu se poate reprezenta de sine stătător în mod eficient din cauza unor impedimente obiective de ordin psihic sau fizic (persoane cu dizabilități fizice și/sau psihice); pe de altă parte, schema de asistență juridică nu cuprinde grupurile de persoane care, fie datorită situației social vulnerabile, fie datorită situației personale, necesită o protecție sporită din partea statului.
Art. 77 CPC stipulează că instanța judecătorească solicită oficiului teritorial al CNSJGS desemnarea unui avocat (numit din oficiu) pentru parte sau intervenient:
(a) în cazul cînd partea sau intervenientul sînt lipsiți ori limitați în capacitatea de exercițiu și nu au reprezentanți legali sau dacă domiciliul pîrîtului nu este cunoscut;
(b) dacă instanța de judecată constată un conflict de interese între reprezentant și reprezentatul lipsit ori limitat în capacitatea de exercițiu;
(c) în condițiile art. 304 și 316 Codul de Procedură Civilă;
(d) în alte cazuri prevăzute de lege.
Acest articol din CPC poate fi, într-o anumită măsură, identificat ca echivalentul articolului 69(1) CPP, care prevede participarea obligatorie a apărătorului. Totuși, art. 19(1) lit. d) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr.198 din 26.07.2007 limitează cazurile de asistență juridică obligatorie (și, prezumtiv, încadrarea cazurilor excluse la categoria celor care necesită realizarea testului financiar și de merit) acolo unde echitatea și interesele justiției reclamă reprezentarea obligatorie (de exemplu, în cazul în care partea sau intervenientul sînt lipsiți sau limitați în capacitatea de exercițiu și nu au reprezentanți legali). [30.p.39-40]
Grupuri vulnerabile
Pentru determinarea procesului a fi echitabil, vulnerabilitatea (sau, alternativ, conceptul de „excludere socială”, definit drept „ceea ce se întîmplă atunci cînd indivizii sau teritoriile suferă în urma unei combinări de probleme legate unele de altele, precum ar fi lipsa accesului la servicii, șomaj, capacități reduse, venituri mici, condiții de trai grele, infracționalitate, starea precară a sănătății și destrămarea familiei”) este criteriul principal pentru determinarea grupurilor de persoane ce necesită acordarea asistenței juridice în mod automat, fără a testa nivelul veniturilor. Diversitatea grupurilor vulnerabile incluse în schema de asistență juridică depinde mult de caracteristicile sistemelor naționale. De asemenea, mult depinde și de posibilitatea sistemului de asistență juridică de a îngloba aceste grupuri de persoane prestabilite. Scopul de bază rămîne însă neschimbat – asistența juridică garantată de stat trebuie acordată celor care sunt în necesitate de asistență juridică și nu și-o pot permite.
Minorii
Caracterul vulnerabil al minorilor („datorită lipsei de maturitate fizica și intelectuală”), care necesită protecție și îngrijire specială, este recunoscut de Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului (1989). Conform Convenției, prin copil se înțelege fiece ființă umană sub vîrsta de 18 ani, exceptînd cazurile cînd legea aplicabilă copilului stabilește limita majoratului sub această vîrstă. Urmînd prevederile Convenției, în Republica Moldova minor se consideră persoana pînă la vîrsta de 18 ani.
Referindu-se la capacitatea limitată a minorului, acesta are nevoie de o protecție specială din partea statului, în special în cazurile în care el se adresează în instanță pentru protecția drepturilor și intereselor sale legitime. Aceasta este în mod individual necesar cînd este de vorba de acțiuni ce țin de dreptul familiei, dreptul muncii sau dreptul la protecție socială.
Schema prin care minorii beneficiază de asistență juridică se poate garanta fie prin specificul prevederilor constituționale (de exemplu, Africa de Sud), fie prin reglementarea directă în actul normativ care prevede asistența juridică garantată de stat (de exemplu, Lituania) sau prin referință la lege specială în care se regăsește dreptul la asistență juridică, ca măsură de protecție, în considerarea unor cazuri speciale (de exemplu, România).
În legislația Republicii Moldova, o referire care să prevadă statutul privilegiat al minorilor în raport cu asistența juridică din contul bugetului statului în cauzele civile ar constitui o convergență a prevederilor naționale cu prevederile internaționale. În același timp, persoana care încă nu a împlinit vîrsta de 18 ani, însă a dobîndit capacitate deplină de exercițiu, prin emancipare sau căsătorie, nu va beneficia de privilegiu special, acordat minorilor în ceea ce privește încadrarea în schema de asistență juridică obligatorie, indiferent de nivelul veniturilor.
Persoanele care sunt vulnerabile din punct de vedere a stării mintale/emoționale sau stării fizice
Spre exemplu, acest grup poate include persoanele cu dizabilități psihice, persoane cu dizabilități pe spectrul autist, persoane cu un nivel scăzut de inteligență (IQ) sau persoane cu handicap sau dizabilități fizice severe, inclusiv muți, orbi, surzi.
Evident că în astfel de cazuri condiția persoanei afectează capacitatea persoanei de a înțelege procedurile și de a se reprezenta în mod eficient. De asemenea, stimulentul emoțional sporit, produs de procedurile judiciare, poate agrava condiția psihică/emoțională a persoanei.
Deși art. 77 CPC se referă la această categorie de persoane vulnerabile, aceasta este parțială, luînd în considerare că nu toate persoanele din acest grup vulnerabil sunt lipsite sau limitate în capacitatea de exercițiu. Spre exemplu, persoanele cu autism nu se echivalează cu persoanele bolnave psihic sau persoanele lipsite de capacitate de exercițiu. În aceeași ordine de idei, persoanele cu handicap sau dizabilități fizice severe nu cad sub incidența normelor privind asistența juridică obligatorie. Această situație, împreună cu deficiențele schemei generale de asistență socială, poate atinge nivelul unui impediment privind accesul la justiție.
Refugiații și solicitanții de azil
Refugiații și solicitanții de azil, inclusiv de alte forme de protecție internațională reprezintă un grup vulnerabil din mai multe motive. Cazurile precum traumatizarea severă, sau izolarea din cauza barierelor lingvistice și lipsa asistenței necesare împiedică accesul lor efectiv la justiție. Pentru persoanele și familiile lor care sunt în căutare de protecție, procedurile referitoare la acordarea acesteia sunt probabil cele mai importante proceduri prin care trec. Din cauza unor consecințe potențial ireversibile ale unei decizii eronate, sunt necesare garanții ca celor care sunt în necesitate de protecție internațională să le fie recunoscut acest statut. O garanție importantă în acest context este acordarea asistenței juridice.
Este necesar de atenționat că un solicitant la rîndul său fiind refugiat este, de regulă, într-o situație special de vulnerabilă, persoana se află într-un mediu străin și poate trece prin dificultăți serioase, de ordin tehnic și psihologic, în prezentarea problemei sale față de autoritățile naționale, deseori într-o limbă care nu-i este maternă.
Axîndu-se pe standardele internaționale, Legea privind azilul în Republica Moldova prevede dreptul persoanelor, care solicită o formă de protecție în RM, de a avea acces liber în instanță și la asistență juridică. Comasînd aceste norme cu prevederile Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat, prin interpretare extensivă, se poate presupune că schema de asistență juridică nu ia în calcul situația vulnerabilă a acestui grup, obligînd refugiații și solicitanții de azil să recurgă la regula generală (testul financiar și de merit).
Sistemele naționale de asistență juridică au o abordare diferită din această perspectivă, atât din punct de vedere al testului financiar, cît și al testului de merit. În timp ce unele sisteme de asistență juridică nu disting refugiații și solicitanții de azil într-un grup aparte, aplicînd regulile generale pentru testul financiar pentru acordarea asistenței juridice (de exemplu, Austria, Slovenia, Spania, UK, Elveția), alte sisteme fie reduc testul la o simplă formalitate (de exemplu, Cehia, România, Olanda), fie presupun că solicitanții de azil nu dispun de mijloace financiare pentru a achita serviciile de asistență juridică (de exemplu, Belgia, Ungaria). Alte sisteme nu aplică de fel un test financiar (Danemarca, Grecia, Norvegia).
În realitate este posibilitatea ca acei solicitanți de azil să treacă testul financiar și nu-și vor putea permite asistența juridică. Solicitanții de azil de obicei, nu dispun, de resurse financiare din motivul evadării din fața persecuțiilor și datorită faptului că ar putea avea un acces restricționat (dacă în general se acordă) la piața forței de muncă în țara de refugiu.
Referitor la testul de merit, distribuirea între sistemele naționale de asistență juridică este relativ echilibrată în sensul că acesta fie se aplică, fie nu se aplică. Testul de merit nu există pentru solicitanții de azil din alte state, de exemplu, în Belgia, Ungaria, România, Lituania, Cehia, Finlanda, Danemarca, fiind aplicat în baze generale, de exemplu, în Austria, Franța, Germania, UK, Olanda, Irlanda, Italia.
Indiferent de formula folosită, asistența juridică în cazul acestui grup vulnerabil se circumscrie procedurilor legate de obținerea formelor de protecție internațională, aplicabile în Republica Moldova. Orice litigii sau necesități de asistență juridică, ce nu sunt conectate cu aceste proceduri, vor fi subiectul mecanismelor generale de selectare și acordare a asistenței juridice.
Grupuri „certificate”
Acest grup include persoanele care au trecut printr-un mecanism de testare și verificare financiară în cadrul altor scheme de asistență din partea statului. De regulă, este vorba despre persoane social-vulnerabile, care beneficiază de un anumit suport și ajutor social regulat din partea statului. Beneficiul acestei situații constă în capitalizarea pe constatările privind nivelul veniturilor și deciziile luate în acest sens, realizate în cadrul altor scheme de testare financiară. Această formulă, care într-o oarecare măsură exclude dubla verificare și permite de a economisi bani, resurse și timp. Extinderea automată a asistenței juridice în cauzele civile asupra recipienților de alte beneficii testate financiar pare să fie o opțiune care merită analizată, deoarece are potențialul de a spori atît echitatea, cît și simplitatea administrativă.
Multe jurisdicții acceptă că cei în situații ce corespund prevederilor referitoare la protecția socială/combaterea sărăciei sunt în drept în mod automat la asistență juridică fără un test financiar. De exemplu, în Lituania persoanele care beneficiază de o indemnizație socială în conformitate cu Legea privind asistența socială bănească pentru familiile cu venit mic sunt eligibile pentru asistența juridică indiferent de nivelul veniturilor și a bunurilor. În Ungaria cei care beneficiază de asistență socială ordinară sunt considerați că nu dețin resurse financiare, indiferent de nivelul veniturilor. Prevederi similare există și în alte state precum Slovenia.
Persoanele sub riscul expulzării
De regulă, expulzării în cadrul procedurii contravenționale pot fi supuse persoanele străine. Vulnerabilitatea acestui grup, care reclamă accesul la un avocat, este implicată de însăși statutul de persoană străină (inclusiv, cetățenia, barierele lingvistice, ostilitate din partea autorităților, lipsa cunoștințelor privind sistemul național de drept), complicitatea procedurilor privind deciderea și executarea expulzării, limitarea libertății persoanei subiect al expulzării, potențialele implicații ale expulzării asupra persoanei în țara de destinație (riscul aplicării torturii sau altor forme de maltratare, riscul persecuțiilor, etc.). [30.p.40-44]
3.1.2. Persoanele au nevoie de asistență juridică în cauze contravenționale, civile și de contencios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual
Ca și în cauzele penale, asistența juridică în cauzele civile necesită ca potențialul beneficiar să fie testat financiar și de merit. Accesul la justiție prevede că nimeni nu trebuie să fie împiedicat de obstacole cu caracter economic să își susțină dreptul sau să își apere drepturile sale în fața instanțelor. Totuși, avînd în vedere posibilitățile limitate ale statului, acordarea asistenței juridice poate fi determinată de anumite condiții, inclusiv de ordin financiar, iar pentru anumite cauze asistența juridică din contul statului poate să nu fie potrivită sau necesară.
Testul financiar
Ținînd cont de caracterul privat al raporturilor în cadrul cauzelor civile, stabilirea unui test financiar de eligibilitate pentru asistența juridică vine să răspundă necesității de balansare între interesele persoanei și posibilitățile statului. Un astfel de test nu este contrar obligațiilor statului de a acorda accesul la justiție. Din contra, testarea eligibilității financiare permite concentrarea asupra acelor indivizi care sunt în necesitate sporită de asistență juridică.
Există o varietate în schemele existente de evaluare a situației financiare a beneficiarului individual atît în ce privește limitele, cît și modalitatea de evaluare a acestuia. Unele state folosesc sistemul de limite financiare fixate și predeterminate, care se înoiesc, de regulă, anual (de exemplu, Olanda, Finlanda, Irlanda, România, Belgia, Italia, Franța), pe cînd altele stabilesc anumiți indicatori generali (de exemplu, în Slovenia – salariu minim pe țară; în Ungaria – pensia minimă; în Lituania – venit susținut de către stat).
Deși cerințele financiare sunt în mare parte decisive la determinarea dacă sistemul de asistență juridică atinge sau nu scopul său de a elimina obstacolele cu caracter economic, care pot să împiedice accesul la justiție, condițiile financiare cu privire la eligibilitatea sunt în mare măsură dictate de condițiile economice și resursele bugetare ale țării. Totuși, este esențial ca aceste condiții financiare privind eligibilitatea asistenței juridice să fie în așa fel, încît să asigure că serviciul dat este disponibil celor care au nevoie de el și că o parte rezonabilă din populație poate să beneficieze de el. Condițiile financiare nu trebuie să fie atît de stricte, încît să creeze unui solicitant nevoia de a vinde casa sau de a amaneta profitul pe mulți ani înainte și în final să trăiască în sărăcie din simplul motiv de a avea acces la instanță. Ceea ce rămîne important este ca decizia privind eligibilitatea financiară să se facă în baza legii și să existe garanții suficiente împotriva arbitrarului în acest proces de decizie.
Testul de merit
Testul de merit are rolul de identifica cele mai importante tipuri de cauze în care beneficiarii necesită suportul din contul statului și de a se asigura că acțiunile triviale/neînsemnate sau abuzive, precum și cele care rămîn pe riscul individului, nu cheltuie resursele statului alocate în cadrul schemei de asistență juridică. Testul de merit nu înlătură dreptul la acțiune al individului, doar determină acele circumstanțe în care acest drept este eligibil și beneficiază de asistența statului. Conform unui studiu, în 35 din 41 de state respondente testul de merit este o condiție pentru acordarea asistenței juridice din contul statului.
Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198 din 26.07.2007 prevede că asistența juridică se acordă în acele cauze civile, care sunt complexe din punct de vedere juridic sau procesual. Legiuitorul nu specifică conținutul acestuia, ceea ce este acceptabil, dat fiind natura generală a legii. Pentru aplicarea acestor prevederi în practică urmează a fi elaborate careva ghiduri sau instrucțiuni pentru oficiile Teritoriale ale CNAJGS, care vor decide asupra solicitărilor cetățenilor. De fapt stabilirea criteriilor de eligibilitate în cauze non-penale constituie unul din cele mai complexe și dificile momente în funcționarea oricărui sistem de asistență juridică (de exemplu, Marea Britanie, Olanda, Franța, Republica Sud-Africană, Lituania), deoarece cerințele populației sunt, de obicei, în creștere permanentă, iar resursele financiare sunt limitate. [30.p.44-45]
Sistemul de verificare a capacității de plată a solicitanților de asistență juridică garantată de stat s-a dovedit a fi ineficient și nu permite excluderea abuzurilor din partea solicitanților. Mecanismul de testare a veniturilor solicitanților de asistență juridică garantată de stat nu funcționează în mod eficient, Oficiile Teritoriale ale CNAJGS se ciocnesc în continuare cu restricționarea accesului la bazele de date informaționale (fiscale, cadastrale, ale ÎS “Registru”, etc.). În pofida faptului că Ministerul Justiției a intervenit cu unele amendamente în legislația fiscală, acest proces nu a fost definitivat, iar accesul la bazele de date încă rămâne a fi restricționat. Având în vedere că numărul de solicitanți de asistență juridică garantată de stat în continuă creștere, verificarea veniturilor solicitanților ar putea fi efectuată doar prin intermediul unui program (soft) computerizat care ar permite în regim real vizualizarea informației, or înaintarea de solicitări scrise la organele cu atribuții fiscale referitor la veniturile unui contribuabil implică foarte mult timp, finanțe adiționale și alocarea resurselor umane adiționale.
Nu există încă un mecanism eficient de recuperare a cheltuielilor pentru asistența juridică garantată de stat în cazurile când beneficiarii au obținut asistența juridică gratuită, ducând în eroare Oficiul teritorial cu privire la situația financiară, precum și în cazurile în care beneficiarii asistenței juridice pe cauze civile obțin câștig de cauză, urmând a fi recuperate cheltuielile de asistență juridică de la partea care a pierdut procesul. Procesul de modificare a cadrului legal privind implementarea unui mecanism eficient de recuperare a cheltuielilor a fost demarat de Ministerul Justiției, dar încă nu a fost definitivat. [36.p.21]
Analizînd criteriile expuse mai sus putem determina subiectele ce pot beneficia de asistența juridică calificată, spectrul acestora fiind în marea majoritate cuprins de păturile social vulnerabile. Dacă privim asupra programului de acordare a asistenței juridice garantate de stat pe cauzele civile anume acesta era și scopul legislației, de a asigura cu asistență juridică cetățenii ce nu-și pot permite de a achita un apărător, totuși se reflectă și dezvoltarea perpetuă a sistemului de asistență juridică garantată de stat. Anume practica în timp poate arăta necesitatea de a modifica criteriile sau de a le completa cu anumite exigențe, un exemplu în acest sens este expus și anterior, unde este analizat mecanizmul de testare după venit. Problema constă în imposibilitatea de a verifica direct de către colaboratorii oficiilor veridicitatea datelor prezentate și indicate de către solicitanți. O analiză eventuală a CNAJGS poate determina necesitatea de a introduce modificări în modul de testare a beneficiarilor și respectiv implementarea acestor modificări în practică pentru a atinge scopul dorit și a asigura veridic anume acele categorii de persoane care întradevăr au necesitatea de asistență juridică din partea statului.
După o analiză recentă a datelor și părerilor expuse de către avocații care acordă asistență juridică garantată de stat, o parte din benefiari au posibilitatea de a se asigura cu un apărător, însă beneficiază de asistență juridică din partea statului, această abatere se datorează imposibilității de a testa direct veniturile de către colaboratorii oficiilor teritoriale.
Un alt subiect de abordare a analizei este și acordarea asistenței juridice garantate de stat persoanelor juridice, însă după mai multe opinii atît a avocaților care acordă asistență juridică cît și a angajaților oficiilor teritoriale, aceasta nu este oportun întrucît scopul persoanelor juridice este unul lucrativ și acestea își pot permite asistența juridică din cont propriu. Sunt însă și situații critice pentru unele persoane juridice, care din probleme financiare nu pot săși asigure un apărător, însă prin acordarea de asistență juridică din contul statului, aceasta atrage implicarea resurselor din bugetul de stat pentru mediu de afacere privat, ceea ce nu este oportun.
3.2. Modul de acordare a asistenței juridice calificate
Potrivit noii legislații, oficiile teritoriale, în persoana coordonatorilor, dispun de dreptul exclusiv de a decide asupra desemnării avocatului care acordă asistență juridică garantată de stat. Din acest considerent, elementul de bază al organizării procesului de acordare a asistenței juridice garantate de stat îl constituie procesarea solicitărilor de acordare a unei asemenea asistențe.
Procesarea solicitărilor de acordare a asistenței juridice garantate de stat reprezintă o activitate complexă efectuată în cadrul oficiilor teritoriale ale CNAJGS, sub egida coordonatorilor, care constă în recepționarea, înregistrarea, examinarea și verificarea cererilor și solicitărilor privind acordarea asistenței juridice garantate de stat și a actelor anexate, deciderea asupra acordării unei asemenea asistențe, deasemenea avocatului și comunicarea deciziei luate solicitantului și beneficiarului.
Această activitate este realizată pe baza următoarelor principii:
Egalității în drepturi a tuturor persoanelor care beneficiază de asistență juridică garantată de stat;
Legalității și transparenței procesului de solicitare și decidere asupra acordării asistenței juridice garantate de stat;
Exclusivității dreptului coordonatorului oficiului teritorial de a decide asupra desemnării avocatului care acordă asistență juridică garantată de stat;
Acordarea asistenței juridice garantate de stat numai de către avocații înscriși în listele celor care acordă asistență juridică garantată de stat și care au încheiat contracte, în acest sens, cu oficiul teritorial respectiv;
Calității, eficienței și economicității asistenței juridice acordate;
Inadmisibilitatea conflictului de interese.
Vorbind despre modalitatea de sesizare a oficiilor teritoriale cu privire la acordarea asistenței juridice calificate se menționează că coordonatorii oficiilor teritoriale emit decizii privind acordarea asistenței juridice garantate de stat ca urmare a sesizărilor recepționate. Este de menționat că, din prevederile art. 26 al Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat, putem evidenția două modalități de sesizare a oficiilor teritoriale cu privire la acordarea asistenței juridice calificate:
sesizarea directă și nemijlocită – prin depunerea cererii de către persoana interesată;
sesizarea indirectă și mijlocită – prin înaintarea solicitării de către ofițerul de urmărire penală, procuror sau judecătorul care instrumentează cazul.
Astfel, din conținutul art. 25 al Legii menționate, rezultă că cererea privind acordarea asistenței juridice calificate este actul prin care are loc sesizarea oficiului teritorial nemijlocit de către potențoalul beneficiar al acestei asistențe.
Totodată, este posibilă prezentarea cererii de acordare a asistenței juridice calificate oficiului teritorial și de rudele sau de reprezentanții beneficiarului, personal ori prin poștă.
De asemenea, legea permite depunerea cererii și organul de urmărire penală sau la instanța judecătorească, care sînt obligate să remită cererea și documentele anexate oficiului teritorial respectiv, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data recepționării. Nu contează atît modalitatea de transmitere a informației de către beneficiar către oficiul teritorial, cît faptul manifestării de voință nemijlocit din partea beneficiarului.
Cererea de acordare a asistenței juridice calificate se întocmește după un model aprobat de CNAJGS și, de regulă, impune necesitatea anexării la cerere a declarației cu privire la venit și actelor adiacente acesteia.
Solicitarea privind acordarea asistenței juridice calificate de către organul de urmărire penală sau instanța de judecată reprezintă o modalitate indirectă și mijlocită de sesizare a oficiilor teritoriale, dat faptul că, nu este necesară înaintarea cererii oficiului teritorial de către beneficiar, acesta beneficiind de acest tip de asistență datorită exigențelor stabilite de legeîn cazurile participării obligatorii a apărătorului în procesul penal sau civil. În astfel de cazuri, ofițerul de urmărire penală, procurorul, judecătorul, persoana care a efectuat reținerea cer, în virtutea legii, oficiilor teritoriale desemnarea unui avocat care acordă asistență juridică unei anumite persoane (beneficiarului), iar la baza sesizării nu stă cererea acestuia din urmă, ci exigența impusă de lege privind participarea obligatorie a apărătorului în procesul penal sau civil.
Prin urmare, am putea spune că orice cerere a beneficiarului poate fi considerată și solicitare, dar nu orice solicitare are la bază o cerere de acordare a asistenței juridice depusă personal de către beneficiar.
Solicitarea poate fi prezentată oficiului teritorial în scris, inclusiv prin fax, după un model aprobat de CNAJGS ori sub formă unei încheieri, sau la telefon. [23.p.42-43]
Procesare solicitărilor derulează într-o ordine succesivă, parcurgînd mai multe etape:
Recepționarea cererilor sau solicitărilor de acordare a asistenței juridice calificate garantată de stat de către specialistul responsabil al oficiului teritorial
Fiecare oficiu teritorial oferă acordarea asistenței juridice garantate de stat în raza de activitate a Curții de apel. Iar cererile de asistență juridică care nu intră în competența teritorială a oficiului teritorial sunt remise după competență.
Cererile de acordare a asistenței juridice calificate, depuse conform prevederilor art. 19 alin.(1) lit.a) și e) al Legii cu privire la asistență juridică garantată de stat, trebuie să fie însoțită de actele doveditoare ale nivelului de venit, stabilit de Guvern, care permite acordarea asistenței juridice calificate. În cazul în care se constată lipsa actelor doveditoare, cererea nu se admite.
Înregistrarea cererilor sau solicitărilor în registrele de evidență specializate după tipul cauzelor de către specialistul responsabil al oficiului
Solicitările de acordare a asistenței juridice calificate, primite de oficiu teritorial, se înscriu în registre specializate conform tipului cauzelor (de urgență, penale, contravenționale și civile). Fiecare registru conține informații despre solicitantul asistenței juridice și date de contact ale acestuia, data și ora solicitării, beneficiarul asistenței juridice, vîrsta și datele de contact ale acestuia, fosrma asistenței juridice solicitate, decizia coordonatorului, avocatul numit să acorde asistență juridică garantată de stat, altă informație relevantă.
Prelucrarea cererilor și solicitărilor de acordare a asistenței juridice garantate de stat de către specialistul responsabil al oficiului teritorial și prezentarea lor spre examinare coordonatorului
Cererile recepționate sunt prelucrate de către specialistul responsabil și sunt prezentate spre examinare coordonatorului oficiului teritorial. Prelucrarea solicitării presupune verificarea informației care se conține în cerere sau solicitare și în actele anexe la acestea, verificarea corespunderii condițiilor prescrise de lege pentru beneficierea de asistență juridică garantată de stat etc.
Oficiile teritoriale au dreptul de a solicita și primi informații cu titlu gratuit de la organele fiscale, alte autorități publice centrale sau locale, precum și persoane fizice și juridice, pentru a verifica veridicitatea datelor prezentate prin cererea de acordare a asistenței juridice garantate de stat.
Examinarea cererilor și solicitărilor de acordare a asistenței juridice garantate de stat de către coordonator și adoptarea deciziei cu privire la acceptarea sau refuzul în acordarea unei asemenea asistențe
Coordonatorul oficiului teritorial în urma examinării cererilor, acceptă acordarea asistenței juridice calificate, total gratuite sau parțial gratuite, sau refuză motivat acordarea asistenței juridice, emițînd o decizie în acest sens, în conformitate cu art. 27 al Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat.
La numirea avocatului, coordonatorul oficiului teritorial va ține cont de cererea solicitantului privind numirea unui anumit avocat, gradul lui de antrenare în executarea anumitor decizii privind acordarea asistenței juridice calificate, precum și de alte circumstanțe relevante. Dacă cererea de acordare a asistenței juridice nu conține solicitarea unui anumit avocat sau avocatul solicitat este în imposibilitate de a acorda asistență juridică, avocatul se desemnează conform listei în ordinea alfabetică.
Refuzul de acordare a asistenței juridice calificate poate avea loc dacă:
cererea de acordare a asistenței juridice este neîntemeiată;
din actele prezentate rezultă că persoana nu poate dispune de dreptul pentru a cărui apărare solicită asistență juridică;
valoarea acțiunii este considerabil mai mică decît cheltuielile de acordare a asistenței juridice calificate;
persoana are posibilitatea să acopere integral costul serviciilor juridice din contul patrimoniului lor, cu excepția bunurilor care, conform legislației în vigoare, nu pot fi urmărite.
Decizia coordonatorului privind refuzul de acordare a asistenței juridice calificate trebuie să fie întemeiată și poate fi contestată în instanță de conteincios administrativ în decurs de 15 zile lucrătoare de la comunicarea deciziei.
Înregistrarea de către specialistul responsabil al oficiului teritorial a deciziei în registrele specializate de evidență după tipul cauzelor și notificarea de către specialistul responsabil al oficiului teritorial a solicitantului și acovatului desemnat despre decizia emisă de către coordonator în termen de 1 zi / 3 zile lucrătoare
Deciziile privind acordarea asistenței juridice garantate de stat sau cu privire la refuzul în acordarea unei asemenea asistențe se înregistrează în registrele specializate de evidență, după care obligatoriu se înștiințează beneficiarul sau solicitantul asistenței juridice despre decizia luată.
Exercitarea de către specialistul responsabil al oficiului teritorial a controlului asupra procesului de acordare a asistenței juridice calificate
Dacă acordarea asistenței juridice garantate de stat continuă pe o perioadă mai mare de un an de zile, oficul teritorial verifică anual, din ziua în care sa luat decizia de acordare a asistenței juridice, eligibilitatea persoanei de a beneficia de asistență juridică calificată în baza unei noi declarații cu privire la nivelul venitului.
În momentul în care oficiul teritorial constată depunerea informațiilor false sau neveridice de către solicitantul de asistență juridică calificată sau situația financiară a beneficiarului s-a modificat pe parcursul acordării asistenței juridice în sensul pierderii totale sau parțiale a dreptului la asistență juridică calificată, persoana este obligată să restituie, în termenele stabilite de oficiul teritorial, cheltuielile de acordare a asistenței juridice, iar recuperarea acestora se face în modul stabilit de legislație. Dacă însă se constată faptul acordării asistenței juridice calificate cu încălcarea regulilor stabilite de contractele cu oficiul teritorial de către subiectele autorizate să acorde asistență juridică calificată, acesta poate servi drept temei pentru înaintarea somației, micșorarea plății sau rezilierea unilaterală a contractelor de către oficiul teritorial.
În același timp, coordonatorul și personalul oficiului teritorial nu se pot implica în activitatea profesională a subiectelor în ceea ce privește esența și calitatea asistenței juridice calificate acordate, care ține de etica profesională a fiecărui subiect. În cazul existenței unor suspiciuni referitoare la ceea că subiectele respective încalcă normele de acordare a asistenței juridice calificate, coordonatorul sesizează Comisia de examinare a plîngerilor a CNAJGS.
Coordonatorul analizează datele statistice și rapoartele prezentate de avocații care acordă asistență juridică garantată de stat, avînd obligația de a păstra confidențialitatea datelor respective. De asemenea coordonatorul are acces la dosarele avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat doar în măsura în care aceasta este necesar pentru asigurarea calității asistenței juridice calificate. [23.p.45-48]
Deși este realizată în baza unor principii unice, procesarea solicitărilor de acordare a asistenței juridice garantate de stat diferă în dependență de mai multe criterii precum: tipul asistenței juridice solicitate, natura cauzei și etapa procesuală prentu care se solicită asistența, este sau nu obligatorie participarea apărătorului în proces, se ține sau nu cont de nivelul de venit al persoanei etc. Drept rezultat, am putea evidenția anumite trăsături specifice procesării anumitor categorii de solicitări. [23.p.48]
În cazul persoanelor care au dreptul la asistență juridică obligatorie în temeiul art. 304 și 316 din Codul de procedură Civilă al RM
Nu se depune cerere de acordare a asistenței juridice calificate;
Solicitarea privind numirea apărătorului se înaintează direct pficiului teritorial de către instanța judecătorească;
Asistența juridică se acordă indiferent de nivelul veniturilor persoanei și nu este necesară declarația de venituri a persoanei și actele adiacente acesteia;
Termenul de examinare a cererii, de emitere a deciziei de acordare a asistenței juridice calificate și de aducere la cunoștință solicitantului este de cel mult 1 zi luctrătoare. [23.p.48]
În cazul persoanelor care au nevoie de asistență juridică în cauzele contravenționale, civile și de conteincios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual:
Se depune obligatoriu cererea de acordare a asistenței juridice calificate;
Cererea poate fi depusă numai la oficiul teritorial;
Cererea de acordare a asistenței juridice calificate poate fi prezentată oficiului teritorial și de rudele sau de reprezentanții solicitantului, personal ori prin poștă;
Asistența juridică se acordă în dependență de nivelul veniturilor persoanei;
La cerere se anexează obligatoriu declarația de venituri a persoanei și actele adiacente acesteia;
Termenul de examinare a cererii, de emitere a deciziei de acordare a asistenței juridice calificate și de aducere la cunoștință solicitantului este de cel mult 3 zile lucrătoare. [23.p.50]
Specificul procesării solicitărilor de acordare a asistenței juridice garantate de stat în cazurile de participare obligatorie a apărătorului prevăzute în art. 77 din Codul de procedură civilă.
Și în cadrul procesului civil există situații în care este necesar participarea obligatorie a apărătorului. Această necesitate se datorează unor împrejurări obiective precum incapacitatea persoanei, existența conflictului de interese estc.
Astfel, din prevederile art.77 al Codului de procedură civilă, instanța judecătorească este în drept să numească din oficiu părții în proces sau intervenientului un reprezentant avocat în următoarele situații:
În cazul în care partea în proces (reclamant ori pîrît) sau intervenientul sînt lipsiți sau limitați în capacitatea de exercițiu și nu au reprezentanți legali;
În cazul în care acțiunea a fost intentată împotriva pîrîtului al cărui domiciliu nu este cunoscul;
În cazul în care instanța constată un conflict de interese între reprezentant și reprezentantul lipsit ori limitat în capacitatea de exercițiu;
În cazul în care dipă pornirea procesului privind limitarea persoanei în capacitatea de exercițiu sau declararea incapacității ei, aceasta nu este asistată în judecată de avocat, pentru apărarea intereselor;
În cazul în care persoana, a cărei spitalizare în staționarul de psihiatrie se cere, nu este reprezentată în judecată de avocat pentru a-i apăra interesele;
În alte cazuri prevăzute de lege.
În toate aceste situații asistența juridică urmează a fi acordată gratuit și nu necesită depunerea cereii de către beneficiar. În acest sens judecătorul trebuie să adreseze oficiului teritorial respectiv o solicitare care va fi prelucrată în ordinea procedurii simplificate. [23.p.54-55]
Specificul procesării solicitărilor de acordare a asistenței juridice garantate de stat în cazurile de acordare a acesteia în dependență de nivelul de venit al beneficiarului
În cazurile cînd persoanele au nevoie de asistență juridică pe cauzele penale, și interesele justiției o cer, sau în cauzele contravenționale, civile și de conteincios administrativ complexe din punct de vedere juridic sau procesual, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii se impune obligatoriu testarea nivelului de venit al persoanei, aceasta fiind una din obligațiile de bază a consultantului responsabil al oficiului teritorial la procesarea solicitării.
Testarea nivelului de venit al potențialului beneficiar impune verificarea a două momente esențiale:
Venitul mediu lunar al persoanei;
Raportul venitului mediu lunar al persoanei față de nivelul minim de existență pe cap de locuitor din țară.
Metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenței juridice calificate garantate de stat este stabilită în Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr 1016 din 01.09.2008. Potrivit acestei metodologii, la calcularea venitului mediu lunar se ia în considerare venitul pentru 6 luni calendaristice anterioare lunii în care a fost depusă cererea.
Totodată, acest nivel se calculează din venitul mediu lunar al întregii familii raportat la numărul membrilor de familie. Prin familie, în acest sens, se înțeleg persoanele ce locuiesc în comun, țin de gospodărie în comun și au buget comun, cu excepția membrilor familiei care îndeplinesc serviciul militar în termen în rîndul Armatei Naționale, membrilor familiei care se află în locurile de detenție, membrilor familiei care se află la întreținerea totală a statului (în orfelinate, internate și aziluri pentru bătrîni și invalizi) și persoanelor dispărute fără veste.
Pentru a confirma numărul de persoane și componența familiei se prezintă certificate ale autorităților administrației publice locale corespunzătoare, ale secțiilor de exploatare a locuințelor, organelor centrale de specialitate ale administrației publice, întreprinderilor, organizațiilor și instituțiilor la evidența cărora se află spațiul locativ, iar certificatele se eliberează în mod gratuit.
Pentru calculul venitului mediu lunar al persoanei se iau în considerare următoarele venituri:
Veniturile care au fost obținute la locul de muncă de bază sau prin cumul sub formă de salariu, inclusiv sumplimente, premiile și alte plăți;
Veniturile de la locul de studii (bursele doctoranzilor, masteranzilor, studenților din instituțiile de învățămînt superior și mediu de specialitate (colegii), elevilor din școlile profesionale, bursele stabilite și plătite din mijloacele fondurilor de beneficiare, ale întreprinderilor, organizațiilor obștești și din alte surse);
Venitul din serviciul militar (salariul de întreținere, sporurile și suplimentele, ajutorul material, premiile, indemnizațiile, precum și aprovizionarea alimentară și cu echipament sau sumele plătite în schimbul aacestei aprovizionări, stabilite conform legislației în vigoare);
Alte venituri obținute în legătură cu desfășurarea activității de muncă, precum sumele de compensare a prejudiciului, în caz de pierdere a capacității de muncă, ajutorul material ș.a.
Venituri ce nu provin din munca retribuită, precum onorariile, inclusiv sumele pentru descoperire, invenție, cîștigurile de loterii, venituri din asigurări, venituri obținute în calitate de moștenire, donație, ș.a.
Prestații sociale obținute sub dorme de indemnizații, pensii, alocații sociale etc.
Venituri obținute din producția agricolă sau zootehnică a dospodăriilor țărănești.
După determinarea venitului mediu lunar al persoanei, acesta se contrapune nivelului minim de existență pe cap de locuitor din țară. Prin urmare, asistența juridică se va acorda gratis doar persoanelor al căror venit mediu lunar este mai mic decît nivelul minim de existență pe cap de locuitor din țară. Valoarea minimului de existență se determină în baza calculelor efectuate de către Biroul Național de Statistică, în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de calculare a minimului de existență, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 902 din 28 august 2000. Coordonatorul oficiului teritorial poate accepta acordarea asistenței juridice calificate solicitantului, care depășește nivelul venitului pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat, dar care, reieșind din situația personală și natura cauzei, este justificat să beneficieze de asistență juridică garantată de stat.
De asemenea, asistența juridică calificată poate fi acordată cu contribuția financiară parțială a beneficiarului în cazul în care persoana, al cărei venit este mai mare decît nivelul venitului stabilit de Guvern, este capabilă să achite o parte din cheltuielile de asistență juridică, cu condiția că această contribuție nu depășește posibilitățile lui financiare și materiale.
Pentru a beneficia de asistență juridică garantată de stat persoana, la depunerea cererii, trebuie să completeze o declarație cu privire la venit, după modelul aprobat de guvern, la care se anexează certificatul privind componența familiei, certificatul de la locul de muncă cu privire la veniturile lunare, obținute în ultimele 6 luni și certificatul de la Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la indemnizații sociale lunare.
Declarația care conține informația referitoare la venituri se completează pe propria răspundere și se depune împreună cu cererea, personal sau prin intermediul faxului, la Oficiul teritorial al CNAJGS în raza de activitate a căruia domiciliază beneficiarul.
Procesarea cererilor de acordare a asistenței juridice calificate garantate de stat se efectuează cu respectarea principiului confidențialității. Oficiul teritorial are dreptul de a solicita și de a primi informații sau documente de la solicitantul asistenței juridice garantate de stat, care ar confirma proveniența veniturilor acestuia. De asemenea, are dreptul de a cere și de a primi informații sau acte cu titlu gratuit de la organele fiscale, alte autorități publice, centrale sau locale, precum și de la persoane fizice sau juridice, pentru a verifica veridicitatea datelor prezentate prin cererea de acordare a asistenței juridice garantate de stat. [23.p.60-64]
Capacitatea de a procesa solicitările de către oficiile teritoriale este binevenită întrucît modul de acordare a asistenței juridice permite o analiză a cererilor și solicitărilor repartizate pe regiuni. Dacă să analizăm procedura de acordare a asistenței juridice de către colaboratorii oficiilor teritoriale și dreptul de a distribui un apărător de către coordonatorul oficiului putem determina avantajele acestei metode, întrucît aceștia sunt specializați în procedura de acordare a apărătorului utilizînd și graficul de serviciu a avocaților pentru a nu permite suprasolicitarea unui anumit avocat. De asemenea, atribuțiile principale expuse anterior permit specialistului de a analiza fiecare caz în parte pentru a verifica dacă beneficiarul întrunește calitățile stabilite de lege sau nu, pentru a exclude erorile sau neconcordanțele de acordare a asistenței juridice garantate de stat.
3.3. Subiectele autorizate să acorde asistență juridică calificată
Asistența juridică calificată se acordă de către avocați publici și avocați care acordă asistență juridică la cerere. Selectarea avocaților pentru acordarea asistenței juridice calificate se efectuează în bază de concurs, organizat de CNAJGS. Criteriile de selectare a avocaților pentru acordarea asistenței juridice calificate se stabilesc de CNAJGS în coordonare cu Baroul Avocaților. Pentru asigurarea acordării asistenței juridice calificate, oficiul teritorial încheie, cu avocatul public sau cu avocatul care urmează să acorde astfel de servicii la cerere, contract după modelele aprobate de CNAJGS. În contractul menționat anterior, se stipulează obligația avocatului în vederea acordării de asistență juridică, modul și condițiile exercitării acestei obligații, dreptul statului de a exercita controlul asupra calității serviciilor acordate.
CNAJGS organizează cursuri speciale de instruire inițială și de instruire continuă pentru avocații autorizați să acorde asistență juridică calificată, inclusiv prin intermediul Institutului Național al Justiției. Avocații care acordă asistență juridică calificată activează în baza standardelor de calitate și normelor privind volumul de lucru stabilite de CNAJGS, beneficiază de garanțiile de independență prevăzute în Legea cu privire la avocatură.
Avocatul public
În localitatea de reședință a oficiului teritorial, asistența juridică calificată este acordată, de regulă, de către avocați publici. În caz de necesitate, CNAJGS poate selecta avocați publici și pentru alte localități. Avocatul public își exercită atribuțiile în baza Regulamentului de activitate al avocaților publici, aprobat de CNAJGS, acesta activează în cadrul biroului individual sau într-un birou asociat de avocați instituit în conformitate cu Legea cu privire la avocatură.
Avocatul ce acordă asistență juridică la cerere este persoana care, a obținut dreptul de a practica activitate de avocat în condițiile Legii cu privire la avocatură și care poate fi solicitată să acorde asistență juridică calificată din contul mijloacelor atribuite acordării asistenței juridice garantate de stat. Dacă avocatul dorește să fie înscris în lista avocaților ce acordă asistență juridică la cerere, acesta va depune actele necesare la CNAJGS. Oficiul teritorial încheie contracte cu avocații înscriși în lista avocaților care acordă asistență juridică la cerere în conformitate cu art.29 alin.(4). Pot fi încheiate astfel de contracte cu avocații care activează în birouri individuale sau în birouri asociate.
În cazul în care în circumscripția unei judecătorii nu activează avocați înscriși în lista avocaților care acordă asistență juridică la cerere sau cei înscriși nu pot răspunde solicitării, oficiul teritorial desemnează din oficiu un avocat din rîndul celor care nu sînt înscriși în lista avocaților care acordă asistență juridică la cerere, al cărui birou își are sediul în raza de activitate a oficiului teritorial respectiv.
Avocatul desemnat în condițiile de mai sus este obligat să acorde asistență juridică calificată în volumul solicitat, dar care nu poate depăși 120 de ore pe an, beneficiind de remunerare în aceleași condiții ca și avocații care acordă asistență juridică la cerere.
Remunerarea pentru acordarea asistenței juridice calificate Pentru acordarea asistenței juridice calificate, avocatul este remunerat conform clauzelor contractului prevăzut la art.29 alin.(4) al Legii cu privire la asistența juridică acordată de stat. Avocatul public primește remunerație fixă.
Avocatul care acordă asistență juridică la cerere primește remunerație stabilită pentru fiecare caz aparte, potrivit tarifelor aprobate de CNAJGS.
CNAJGS elaborează și deține lista avocaților publici, precum și lista avocaților care acordă asistență juridică la cerere în raza de activitate a oficiilor teritoriale. Periodic, în conformitate cu legislația în domeniu, către data de 30 iunie și 31 decembrie, listele se actualizează și sînt făcute publice.
De asemenea, oficiul teritorial elaborează și actualizează lunar, lista avocaților de serviciu și graficul lor de activitate, care se aduc la cunoștință atît instanțelor judecătorești, cît și organelor de urmărire penală, sau altor autorități interesate.
Avocatul care acordă asistență juridică calificată este obligat de a păstra probele scrise ale tuturor acțiunilor efectuate în baza cazului repartizat sau în legătură cu el. De asemenea, acesta are obligația de a ține registrul serviciilor acordate în care se înscriu datele de identificare a persoanei care beneficiază de asistență juridică, acțiunile procesuale efectuate, indicîndu-se data, locul, părțile, alte informații relevante, numărul de ore în care s-au efectuat acțiunile, dar și alte mențiuni importante. Avocatul este obligat să înscrie în registru toate acțiunile în cel mult 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor. Forma registrului și durata păstrării informației sînt stabilite de CNAJGS.
Anual sau la cererea oficiului teritorial, avocatul prezintă dare de seamă despre activitatea desfășurată, în forma stabilită de CNAJGS. Acordarea asistenței juridice calificate de către asociațiile obștești. Asociațiile obștești sînt în drept să acorde asistență juridică calificată, cu excepția reprezentării în cadrul procesului penal și contravențional.
Prin intermediul oficiilor teritoriale, CNAJGS poate încheia contracte cu asociații obștești în vederea acordării asistenței juridice calificate în condițiile prezentei legi. CNAJGS asigură calitatea asistenței juridice calificate prin monitorizare, prin solicitarea și verificarea datelor obținute de la oficiile teritoriale despre volumul și tipul asistenței juridice acordate, prin examinarea plîngerilor parvenite de la beneficiarii de asistență juridică calificată și de la alte instituții interesate, prin controlul calității serviciilor. Controlul calității asistenței juridice este efectuat în modul și în termenele stabilite de CNAJGS, astfel acesta monitorizează, cu participarea Baroului Avocaților, procesul de acordare a asistenței juridice calificate de către avocați. Datele obținute în urma monitorizării și controlului se remit Baroului Avocaților și pot servi drept temei pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute în Legea cu privire la avocatură.
Acordarea de asistență juridică necalitativă poate servi drept temei de reziliere a contractelor [10]
CNAJGS asigură instruirea inițială și continuă a avocaților. Al doilea an consecutiv, CNAJGS a continuat desfășurarea seminarelo de instruire inițială și continuă pentru avocații care acordă asistență juridică garantată de stat, din resursele proprii. Astfel, la instruirea inițială au participat 50 de avocați care au fost selectați pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat în anul 2014. Cursul a fost compus din 2 module cu tematica: “Asistența juridică garantată de stat” și “Interacțiunea cu beneficiarul de asistență juridică garantată de stat“, fiecare avocat acumulând a câte 16 ore de instruire inițială. În cadrul cursurilor de instruire continuă au participat 220 avocați care acordă asistență juridică garantată de stat în circumscripția Oficiului teritorial Chișinău al CNAJGS, 60 avocați – circumscripția Oficiului teritorial Bălți, 20 avocați – circumscripția Oficiului teritorial Cahul, 19 avocați – circumscripția Oficiului teritorial Comrat, 15 avocați – circumscripția Oficiului teritorial Bender (Căușeni). Avocații au acumulat 24 de ore de instruire, participând la fiecare din cele 3 module ale cursului, cu următoarele tematici:
Modulul I – Interacțiunea cu beneficiarul de AJGS. Analiza materialelor și documentelor asupra cauzei. Consultarea beneficiarului;
Modulul II – Sistemul de asistență juridică garantată de stat;
Modulul III/A – Standarde profesionale în activitatea avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat la etapa inițială a urmăririi penale;
Modulul III/B – Standarde profesionale în activitatea avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat la etapa aplicării măsurilor preventive și contestarea acestora.
Unele activități de instruire au fost realizate de CNAJGS cu implicarea unor parteneri. Prin urmare, în parteneriat cu Institutul Național al Justiției (INJ), în luna februarie-aprilie 2014, au fost organizate seminare de instruire a avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat în circumscripția Oficiilor teritoriale Bălți și Cahul cu următoarele tematici: „Standarde profesionale în activitatea avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat la etapa inițială a urmăririi penale” și „Acordarea asistenței juridice garantate de stat în cauzele care implică copii”.
Astfel, în urma desfășurării a 3 sesiuni de instruire în mun. Bălți, 72 de avocați care acordă asistență juridică garantată de stat în raza OT Bălți au acumulat a câte 8 ore de instruire continuă, iar la cele 2 sesiuni de instruire din or. Cahul au participat 28 de avocați care acordă asistență juridică garantată de stat, acumulând la fel câte 8 ore de instruire continuă
Avocații care acordă asistență juridică garantată de stat au participat și la alte seminare de instruire organizate în parteneriat cu INJ: „Protejarea categoriilor vulnerabile de justițiabili în cadrul procesului penal. Provocările investigarea infracțiunilor de trafic de ființe umane. Cooperarea internațională bune practici și standarde referitoare la comisia rogatorie” – 14 avocați; "Standardele si procedurile justiției pentru minori, abilitatule si cunoștințele specifice pentru lucrul cu minorii" – 16 avocați; "Consolidarea abilitaților practice in vederea asigurării respectării dreptului la un proces echitabil" – 13 avocați.
Totodată, în anul 2014 avocații care acordă asistență juridică garantată de stat au beneficiat de instruiri organizate și de un program comun al Consiliului Europei și Uniunii Europene cu denumirea “Consolidarea capacității avocaților și activiștilor în domeniul drepturilor omului pentru aplicarea pe plan național a Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Cartei Sociale Europene (Revizuite)” care a organizat cursuri de instruire cu următoarele tematici: „Discriminarea în câmpul muncii – aspecte teoretice și practice” (la care au participat 2 avocați care acordă asistență juridică garantată de stat), „Discriminarea pe criteriu de sex/gen, vârstă în domeniul muncii” (la care au participat 11 avocați care acordă asistență juridică garantată de stat), precum și „Discriminarea pe criteriu de dezabilitate – aspecte teoretice și practice” (la care au participat 40 avocați care acordă asistență juridică garantată de stat în circumscripția Oficiului teritorial Bălți).
De asemenea, Fundația „Soros-Moldova”, a inițiat organizarea unui curs de instruire cu tematica „Asigurarea respectării standardelor europene în procesul de aplicare a arestului–tehnici de argumentare” la care au participat în total 34 avocați care acordă asistență juridică garantată de stat în diverse circumscripții ale Oficiilor teritoriale ale CNAJGS, iar 7 avocați specializați în acordarea asistenței juridice calificate solicitanților de azil, refugiaților, beneficiarilor de protecție umanitară, apatrizilor și solicitanților de apatrid au participat la activitățile de instruire organizate de UNHCR.
PNUD Moldova a organizat un seminar cu tematica „Investigarea cazurilor de tortură și rele tratamente comise asupra persoanelor cu dezabilități mentale„ la care au participat 15 avocați care acordă asistență juridică garantată de stat.
În total, toți cei 484 avocați care acordă asistență juridică garantată de stat au avut posibilitate de a participa la instruiri organizate de către CNAJGS, precum și de către partenerii de dezvoltare în colaborare cu CNAJGS, acumulând minim câte 24 h de instruire continuă.[36]
Numărul actual al avocaților publici urmează a fi extins, așa încât practicile actuale din sistemul de asistență juridică garantată de stat să corespundă exigențelor Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat. În acest sens, pe lângă Oficiile Teritoriale Bender (Căușeni), Cahul și Comrat ar urma să activeze câte doi avocați publici, pe lângă Oficiul Teritorial Bălți – 4 avocați publici și pe lângă Oficiul Teritorial Chișinău – 10 avocați publici (numărul de beneficiari ai acestor oficii teritoriale permite alocarea unui volum suficient de cauze). Avocații publici ar urma să acorde asistență juridică calificată (în volumul determinat de către CNAJGS), dar și consultanță parajuriștilor din circumscripția de activitatea a oficiului teritorial respectiv.
În virtutea principiului continuității asistenței juridice garantate de stat acordate și prezumției de calificare profesională a fiecărui avocat licențiat, nu este oportună preluarea de către avocații publici doar a celor mai complexe cauze sau a cauzelor ce sunt examinate de către Curțile de Apel.
Nu pare a fi justificată opțiunea de a aloca unități de avocat public în localitățile unde nu există avocați la cerere sau numărul acestora este limitat, or avocați licențiați sunt în toate raioanele (deși în unele raioane insuficient), iar refuzul de cooperare cu sistemul de asistență juridică garantată de stat urmează a fi depășit prin alte instrumente, în special convingerea avocaților privați.
Astfel, sporirea numărului de avocați publici ar contribui mai mult la îmbunătățirea calității serviciilor de asistență juridică calificată garantată de stat (datorită competiției dintre prestatorii de servicii) decât la îmbunătățirea accesibilității serviciilor de asistență juridică garantată de stat. [32.p.6]
Concluzionînd asupra celor expuse mai sus putem menționa faptul că subiectele de acordare a asistenței juridice calificate au anumite criteria de corespundere pentru a atinge eficiența procesului de asistență juridică garantată de stat, astfel prin contractarea avocaților CNAJGS atît poate dispune verificarea acestora cît și sporirea eficacității în domeniul prestabilit. Cum sa menționat și în capitolele precedente, unul din angajamentele de bază a CNAJGS este calitatea asistenței juridice care o oferă avocații, deaceea controlul și sporirea abilităților acestora este un instrument important cu care se tinde spre îmbunătățirea calității asistenței juridice calificate.
IV: Aspecte practice
Oficiului Teritorial Chișinău al CNAJS
Str. A. Russo 1 bloc A, bir.338;340
Solicitare
de acordare a asistenței juridice garantate de stat
În conformitate cu art. 19 al 1 lit. c) din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198-XVI din 26.07.2007 și art. 8 din CPC al RM, solicităm numirea unui apărător în apărarea intereselor reclamantului M. A. Pe cauza civilă nr.2-1234/18, la cererea lui M. A. Către I. C. , privind obligarea reexaminării petițiilor. Participarea apărătorului este necesară pentru data de 11.06.2015 la orele 15:00, bir. 14 str. Kiev 3
Judecător Popa Ion
Nr. 122 din 05.06.2015
Notă informativă
D-lui, Popa Ion
Judecător în Judecătoria Rîșcani
Mun.Chișinău, str.Kiev 3
Vă aducem la cunoștință că în adresa Oficiului Teritorial Chișinău a parvenit solicitarea dumnevoastră, privind desemnarea unui avocat pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat pe cauza civilă nr.2-1234/18 d-lui M.A.
În urma examinării, s-a constatat că, la colicitare nu este anexat tot pachetul de acte necesare pentru a putea beneficia de asestență juridică garantată de stat și anume: declarația-tip cu privire la venituri, certificatul privind componența familiei; certificatul de la locul de muncă cu privire la veniturile lunare, obținute în ultimele 6 luni; certificatul de la CNAS cu privire la indemnizațiile sociale lunare.
În acest sens Vă comunicăm următoarele:
Potrivit art 19 alin. 1 lit. e) al Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat nr 198 din 26.07.2007 (publicată în MO nr. 157-160 din 05.10.2007) au dreptul la asistență juridică calificată persoanele care au nevoie de asistență juridică în cauze contravenționale, civile și de conteincios administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual.
În conformitate cu art. 21 din Legea menționată, în cauzele prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. a) și e), se acordă asistență juridică calificată persoanelor al căror venit este mai mic de nivelul venitului stabilit de Guvern pentru beneficiere de asistență juridică în conformitate cu prezenta lege. La calcularea venitului solicitantului de asistență juridică garantată de stat, se iau în considerare veniturile și cîștigurile lunare medii din 6 luni calendaristice anterioare lunii în care a fost depusă solicitarea. Nivelul venitului mediu lunar se calculează din venitul mediu lunar al familiei raportat la numărul membrilor de familie.
Metodologia de calcul al venitului și nivelul venitului care permite acordarea asistenței juridice calificate, precum și forma declarației cu privire la venit, este aprobată de Guvern prin Hotărîrea nr. 1016 din 01.09.2008 (publicată în MO nr 167-168 din 05.09.2008). Nivelul venitului care permite acordarea asistenței juridice calificate se determină periodic de Biroul Național de Statistică al RM, ținîndu-se cont, în special, de indexarea veniturilor bănești și care constituie la moment 1667 lei.
În vederea beneficierii de asistență juridică calificată, persoana din categoria specificată, potrivit art. 21 alin. (5) din lege, prezintă obligatoriu o declarație cu privire la venit de o formă stabilită de Guvern (a se vedea Anexa nr. 2 de la Hotărîrea Guvernului nr. 1016 din 01.09.2008). potrivit acestei Hotărîri de Guvern la Declarația cu privire la venituri se anexează obligatoriu următoarele acte:
Certificatul privind componența familiei;
Certificatul de la locul de muncă cu privire la veniturile lunare, obținute în ultimile 6 luni;
Certificatul de la CNAS cu privire la indemnizațiile sociale lunare.
În condormitate cu pct. 26 al „Regulamentului cu privire la funcționarea oficiilor Teritoriale ale Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat” nr. 15 din 30.07.2008 (publicat în MO nr. 160-161 din 22.08.2008), cererile de acordare a asistenței juridice calificate, depuse în condormitate cu art. 19, alin.(1) lit.a) și e) a Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat, trebuie să fie însoțite de actele doveditoare ale nivelului de venit, stabilit de Guvern, care permit acordarea asistenței juridice calificate. În cazul în care se constată lipsa actelor doveditoare, cererea nu se admite.
Ținînd cont de cele menționate, pentru că domnul M.A. să poată beneficia de asistență juridică calificată garantată de stat, solicităm respectuos, să prezinte la sediul Oficiul Teritorial Chișinău setul de acte necesare.
Coordonatorul Oficiului Teritorial Chișinău
al Consiliului Național pentru Asistență
Juridică Garantată de Stat Vladimir Anton ________________
OFICIUL TERITORIAL CHIȘINĂU
al Consiliului Național pentru Asistența
Juridică Garantată de Stat
CERERE
de acordare a asistenței juridice calificate garantate de stat
Data solicitării:___08.04.2015____ ora solicitării: _______10:40________
Solicitantul: __________________Macari Anatol_______________________
(numele, prenumele)
Datele de contact:____s. Țipala r. Ialoveni__ 060000000__________
(domiciliul sau reședința, telefon de contact)
________________________________________________________________________________
Beneficiarul asistenței juridice: ___________Macari Anatol Serghei________
(numele, prenumele, patronimicul)
Data nașterii a beneficiarului asistenței juridice:______18/12/1963__________
(data, luna și anul nașterii)
Datele de contact:_______s. Țipala r. Ialoveni ___026800000__________
(domiciliul sau reședința, telefon de contact)
________________________________________________________________________________
Forma asistenței juridice solicitate:__calificată___ tipul cauzei: _____civilă_______
(calificată, de urgență) (penală, contravențională, civilă)
Temeiul juridic _____art.19 alin.(1) lit. e) al Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat______
(articolul și aliniatul din actul normativ)
Timpul, locul și acțiunea procesuală preconizată:______Judecătoria Ialoveni_____
________________________________________________________________________________
Numele avocatului solicitat: _________________________________________________________
(se indică după caz la discreția solicitantului)
Semnătura solicitantului:___________________
DECIZIE
de acordare a asistenței juridice garantate de stat pe cauze civile
nr. 14/ACC din 08.04.2015 mun./or. Chișinău
Oficiului Teritorial Chișinău al C.N.A.J.G.S., în persoana Coordonatorului Vladimir Anton,
la cererea/solicitarea nr.14 din: 08.04 depusă de către: Macari Anton
___domiciliat s Țipala r. Ialoveni tel. 06000000_________
cu privire la acordarea asistenței juridice calificate beneficiarului Macari Anton Serghei, data nașterii 18.12.1963, în cauza civilă nr.12-135/10 .
în conformitate cu prevederile art. art. 6, 14, 19, 20, 21, 25, 26 și 27 din Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198-XVI din 26.07.2007,
DECIDE:
A admite cererea de acordarea asistenței juridice calificate garantată de stat;
În vederea acordării beneficiarului asistenței juridice calificate a desemna avocatul:
Popov Iurie bir. 87 tel. 07000000
___________________________________________________________________
(numele, prenumele, biroul, datele de contact)
A comunica solicitantului și avocatului desemnat decizia în termen de 1 zi lucrătoare de la data emiterii.
Coordonatorul Oficiului Teritorial Chișinău
al Consiliului Național pentru Asistență
Juridică Garantată de Stat Vladimir Anton ____________
Concluzii
În cadrul acestei teze s-a efectuat o analiză a sistemului de asistență juridică garantată de stat, în special modului de acordare a serviciilor statului de asistență juridică calificată pe cauzele civile. Sistemul de asistență juridică garantată de stat reprezintă un instrument axat pe asigurarea eficientă a asistenței juridice din partea statului, principiul accesului liber la justișie și dreptului la apărare fiind principalele după care se bazează acest sistem. Caracterul reformelor implementate în domeniul justiției include mai multe etape care urmează a fi analizate din punct de vedere al eficienței și în așa mod sistemul de asistență juridică garantată de stat este studiat în scopul determinării metodelor eficiente ca mai apoi să se implementeze noi metode sau modificarea celor actuale astfel încît să se atingă un nivel maxim de eficiență. Formarea unui organ colegial structurat din membri diferitor structuri juridice, permite gestionarea corectă a fondurilor bugetare și elaborarea politicilor în domeniu asistenței juridice garantate de stat.
Cadrul normativ care reglementează domeniu asistenței juridice la fel este în permanență analizat și după cum sa observat modificările persistă ceea ce este un lucru important, deci putem menționa atenția la analizele în timp a procesului de acordare a asistenței juridice. Totuși fiind relative nou, sistemul de asistență juridică garantată de stat este determinat în continuare de necesitatea modificării unor anumite prevederi, ca de exemplu cum sa pus în discuție anterior modul de testare la venit. La fel sunt unele prevederi legislative care nu sunt încă aplicate în practică, fiind necesară o analiză mai minuțioasă a metodelor și modului de aplicare a acestor prevederi. Ca exemplu este acordare a de asistență juridică gratuită parțial, care este prevăzută în legea cu privire la asistența juridică garantată de stat nr. 198 din 26.07.2007 la art. 22. Acest mod de acordare a asistenței juridice ar permite beneficierea de asistență juridică a mai multor persoane, ceea ce ar suprasolicita avocații la rîndul său. Totuși consider că ar fi necesară cît mai curînd implementarea acestor prevederi pentru a asigura dreptul la apărare ce este unul constituțional și deasemenea prevăzut în textul actelor internaționale.
Asistența juridică primară la fel este o metodă eficientă și importnată pentru Republica Moldova, fiind nouă, accesul cetățenilor la instituția parajuriștilor și asociațiilor obștești este determinată de nivelul de mediatizare, și accesibilitatea la apelare în cazurile necesare. Informarea corectă este un element foarte important pentru a atinge un nivel maxim de accesibilitate și performanță, astfel se evidențiază o creștere preponderentă a apelării la asistență juridică atît primară cît și calificată. Ca rezultat al acestor ascensiuni se majorează și gradul de solicitare a subiecților ce acordă asistență juridică, astfel în evoluția permanent a sistemului de asistență juridică este important de a se menține calitatea serviciilor acordate. Majorînd numărul avocaților ce acordă asistență juridică este inevitabil o confruntare cu problem de nivelul controlului activității acestora, sarcina ce revine oficiilor teritoriale ale CNAJGS.
Ca urmare a concluziilor enunțate anterior se propun anumite propuneri:
Verificarea și monitorizarea mai riguroasă a subiecților ce acordă asistență juridică garantată de stat și ulterior implicarea mai accentuată a CNAJGS în calificarea cadrelor ce efectuează monitorizarea propriuzisă. Deasemenea prin majorarea numărului avocaților de a nu permite scăderea calității serviciilor acordate, eventual ar fi necesar majorarea numărului specialiștilor care efectuează aceste rapoarte.
Implementarea prevederilor art.22 din legea cu privire la asistență juridică garantată de stat nr. 198 din 26.07.2007, ce presupune asistența juridică gratuită parțial. Aceasta ar permite accesul mai multor cetățemi la serviciile juridice a avocaților de stat în cauzele civile, în prezent beneficiarii acestor servicii fiind persoanele cu capacitatea restrînsă de exercițiu, persoanele lipsite de capacitatea de exercițiu și persoanele social vulnerabile ce sunt testate la venit.
Modificarea modului de testare la venit a persoanelor ce necesită asistență juridică calificată, prin atribuirea competenței de a verifica direct de către specialiștii oficiului territorial a datelor prezentate de solicitanți. Cum sa mai menționat anterior, modul de testare la venit sa dovedit a fi ineficient, și prin aceasta se pierde sensul prevederilor legislative cu privire la criteriile de acordare a asistenței juridice calificate.
Implicarea mai multor subiecte în acordarea asistenței juridice primare, ar fi una oportună pentru atingerea eficienței asistenței juridice în sectorul rural. În multe cazuri populația de la sate simte insuficiență de informare și nu mereu au acces la asistență juridică de la persoane instruite în domeniul juridic. Informarea populației în posibilitatea de a accesa gratuit asistență juridică deasemenea este strîns legată de eficiența activității subiectelor ce acordă aceste servicii, însuși scopul asistenței juridice primare se pierde dacă populația nu este informată correct.
Prezentarea rapoartelor de activitate și informarea corectă în ceea ce privește abilitățile și calitatea serviciilor acordate de către stat. Mediatizarea privind calitatea asistenței juridice acordate de către avocați ar spori încrederea populației în serviciile acestora.
Bibliografie
Acte Internaționale
Declarația Universală a Drepturilor Omului, 10 decembrie 1948
Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice
Convenția Internațională cu privire la drepturile copilului
Rezoluția nr. 67/187 adoptată de Adunarea Generală ONU la 28 martie 2013 cu privire la Principiile și Liniile directoare ale ONU privind Accesul la Asistența Juridică Garantată de Stat în Sistemele de Justiție Penală
Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale
Acte Normative
Constituția Republicii Moldova din 29. 07. 1994;
Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1007- XV din 06. 06. 2002;
Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova nr. 225- XV din 30. 05. 2003;
L E G E cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2002
L E G E cu privire la asistența juridică garantată de stat nr.198 din 26.07.2007
Hotărîrea Curții Constituționale nr. 2 din 19.02.2004 privind controlul constituționalității unor dispoziții ale art. 416 și art. 444 din Codul de procedură Civilă, publicată în MO al RM nr. 39-41 din 05.03.2004
Ordin al Ministerului Justișiei al RM nr. 18 din 24.01.2008 cu privire la aprobarea Regulamentului CNAJGS
Hotărîrea CNAJGS nr.16 din 15.07.2014 cu privire la aprobarea Codului deontologic
al parajuristului
Hotărîrea CNAJGS nr.17 din 15 iulie 2014 cu privire la Standardele de calitate a activității parajuristului
Hotărîrea CNAJGS nr.22 din 19.12.2008 privind aprobarea Regulamentului cu privire la mărimea și modul de remunerare a avocaților pentru acordarea asistenței juridice calificate garantate de stat
Hotărîrea CNAJGS nr. 8 din 19.05.2009 privind aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de solicitare și desemnare a avocatului pentru acordarea asistenței juridice de urgență
Hotărîrea CNAJGS nr. 6 din 05.06.2008 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la concursul de selectare a avocaților pentru acordarea asistenței juridice calificate garantate de stat
Hotărîrea CNAJGS nr. 15 din 24.09.2012 cu privire la aprobarea regulamentului de activitate al aparatului administrative al CNAJGS
Hotărîrea CNAJGS nr. 18 din 06.10.2008 cu privire la aprobarea regulamentului de activitate al avocaților publici
Hotărîrea CNAJGS nr. 27 din 29.10.2014 cu privire la aprobarea regulamentului de activitate al parajuriștilor
Hotărîrea CNAJGS nr. 15 din 30.07.2008 cu privire la aprobarea regulamentului funcționării Oficiilor teritoriale ale CNAJGS
Hotărîrea CNAJGS nr. 1016 din 01.09.2008 cu privire la aprobarea regulamentului privind metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenței juridice calificate garantate de stat
Monografii
Victor ZAHARIA, Lilian DARII, Igor CIOBANU, Ion PĂDURARU, Ghid privind sistemul de asistență juridică garantată de stat, Chișinău, 2010
Vasile Rotaru, Victor ZAHARIA, Lilian DARII, Mihai Lupu, Ghidul avocatului care acordă asistență juridică garantată de stat copiilor aflați în conflict cu legea, Chișinău 2013
Igor CIOBANU, Nadejda HRIPTIEVSCHI, Elementele cheie ale noului sistem de asistență juridică de stat din Republica Moldova
Victor ZAHARIA, Nadejda HRIPTIEVSCHI, Tatiana RACU, Mariana BERBEC-ROSTAȘ Ghid metodologic pentru parajuriști, Chișinău, 2012
Zaharia V.ș.a., Îndrumar juridic elementar pentru cetățeni, Editura Cartier, Chișinău, 2012
Mihai Poalelungi, Svetlana Filincova, Iulia Sîrcu,ș.a. Manualului judecătorului pentru cauze civile, Ediția a II (2013)
Pisarenco O. Drept Procesual Civil, Chișinău 2010
Alexandru Cocîrță, Sistemul de asistență juridică garantată de stat din Moldova: scurtă analiză și perspective pentru asistență juridică în cauzele non-penale, Chișinău 2011
Paбoтa пapaюpиcтoв в мecтных cooбщecтвaх, Soros-Moldova, 2010
Martin Gramatikov, Probleme cu caracter juridic ale populației din Republica Moldova cu soluții și fără, Soros-Moldova 2012
Martin Gramatikov, Nadejda Hriptievschi, Evaluare Asupra impactului Legii cu privire la Asistența Juridică Garantată de Stat în Republica Moldova, Soros-Moldova 2012
Nuala Mole, Catrina Harby, Dreptul la un proces echitabil, Ghid privind punerea în aplicare a art.6 CEDO
Veronica Mihailov-Moraru, Natalia Moloșag, Mihai Lupu, Victor Zaharia, Studiu cu privire la noi metode de acordare a asistenței juridice calificate garantate de stat, Chișinău 2013
Raport de activitate în sistemul de acordare a asistenței juridice garantate de stat 2014 – 2015
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Asistenta Juridica Garanatata de Stat (ID: 126399)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.