Asistenta Financiara Acordata Romaniei de Catre U.e

Economie

Asistenta Financiara Acordata Romaniei de Catre U.e

Byadmin ianuarie 1, 2024

Asistența financiară acordată României de către UE

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………….2

CAP.1. Aspecte teoretice privind fondurile structurale……3

1.1. Politica de dezvoltare a Uniunii Europene………………………………………………………3

1.2. Instrumentele financiare………………………………………………………………………………….4

1.3. Fondurile structurale și de coeziune în România……………………………………………..5

1.4. . Politica de coeziune economică a UE pentru perioada 2014-2020………………………………..

CAP. II. ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE ÎN ROMÂNIA……..12

2.1. Stadiul absorbtiei fondurilor structurale în România

2.2. Măsuri pentru îmbunătățirea gradului de absorbție………………………………..13

2.2.1. Măsuri luate de autoritățile din România……………………………………………13

2.2.2. Probleme majore în procesul de atragere a fondurilor și lansarea cererilor de proiecte………………………………………………………………………………………………………………17

2.2.3. Pregătirea de către beneficiari a proiectelor și încadrarea acestora………..18

2.3. Modalități de remediere a problemelor apărute în accesarea fondurilor structurale…25

CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………31

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………..35

CAP.1. Aspecte teoretice privind fondurile structuralE

Politica de dezvoltare a Uniunii Europene

Obiectivul major al Uniunii Europene după intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht a fost întărirea politicii de coeziune economică și socială. Deși, Uniunea Europeană reprezintă una dintre cele mai prospere zone economice ale lumii, diferențele dintre statele membre sunt izbitoare și au existat încă de la începutul procesului de integrare europeană.

În încercarea de a reduce decalajele dintre statele Uniunii Europene în termeni de producție și productivitate s-a început implementarea unei politici de coeziune care presupune ajutor financiar în vederea soluționării problemelor structurale existente.

Politica de Coeziune. Principalul scop al politicii de coeziune este îmbunătățirea Pieței Unice Europene având drept scop creșterea bunăstării tărilor membre.

Fondurile structurale și de coeziune, respectiv FEDR, FSE și FC contribuie la rândul lor la realizarea următoarelor obiective: convergență, competitivitate regională și ocuparea forței de muncă și cooperare teritorială europeană.

Obiectivele Politicii de Coeziune

În vederea finanțării politicii de coeziune au fost înființate un număr de 3 instrumente structurale de finanțare, după cum urmează:

a) Fondul European de Dezvoltare Regională („FEDR”),

b) Fondul Social European („FSE”) și

c) Fondul de Coeziune („FC”).

La rândul lor, aceste instrumente structurale finanțează următoarele obiective:

-Obiectivul de convergență

Obiectivul de convergență urmărește dezvoltarea economică a statelor membre și a regiunilor mai puțin dezvoltate prin efectuarea de investiții de capital uman și infrastructură. Regiunile în cauză sunt acele regiuni al căror produs brut pe locuitor este mai mic de 75% din media comunitară la nivelul Uniunii Europene extinse.

– Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă

Obiectivul competitiviate regională și ocuparea forței de muncă este destinat să consolideze competitivitatea regiunilor precum și capacitatea acestora de ocupare a forței de muncă printr-o abordare duală. În primul rând aceasta constă în introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile să gestioneze eficient schimbările economice, în al doilea rând creșterea numărului locurilor de muncă prin investiții în resurse umane și adaptarea forței de muncă.

Pentru a beneficia de finanțare în cadrul acestui obiectiv este necesar ca regiunile vizate să nu poată beneficia de finanțare în cadrul obiectivului de convergență.

-Cooperare teritorială europeană

Obiectivul cooperare teritorială europeană este destinat să întărească creșterea cooperării inter-regionale, cooperarea transfrontalieră prin intermediul unor inițiative locale și regionale comune și să consolideze cooperativa transnațională pentru a favoriza și stimula schimbul de experiență.

Sunt eligibile pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană regiunile aflate de-a lungul granițelor interne și zonele de țărm marin precum și regiunile care vor participa la programe de cooperare transfrontalieră în cadrul IEVP și a IPA.

1.2. Instrumentele financiare

În baza celor 3 instrumente financiare din bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 s-a alocat o treime, distribuindu-se între:

– Fondul European de Dezvoltare Regională („FEDR.) Fondul European de Dezvoltare Regională în termeni de resurse este cel mai important fond structural. FEDR este menit să contribuie la întărirea coeziunii economice și sociale prin corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune, prin participarea și ajustarea structurală a economiilor regiunilor aflate în declin și a regiunilor aflate in urmă. Pentru sustinerea cooperărilor transfrontaliere, transnaționale și interregionale FEDR se adresează nevoii de întărire a competitivității și creării de locuri de muncă durabile.

FEDR este singurul fond care răspunde tuturor celor trei obiective ale politicii de coeziune a Uniunii Europene, acordând asistență financiară pentru investiții în vederea creării de locuri de muncă, investiții în infrastructură, precum și investiții financiare destinate dezvoltării regionale și locale. Astfel, în cadrul Obiectivului Convergență acțiunile întreprinse prin FEDR se bazează pe cercetare și susținere tehnologică, inovare și spirit antreprenorial, imbunătățirea colaborărilor dintre firme, inițiative de dezvoltare locală și sprijin pentru structurile care oferă servicii de ocupare și protecția mediului,prevenirea riscurilor și sprijinirea turismului.

În cadrul Obictivului Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă FEDR își concentrează intervenția pe trei priorități și anume:

-inovare și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;

-mediu și prevenirea riscurilor;

-accesul la servicii de transport și telecomunicații.

În conformitate cu Obiectivul Cooperare teritorială europeană FEDR se focalizează de asemenea pe trei priorități:

-dezvoltarea de activități economice, sociale și de mediu transfrontaliere;

-stabilitrea și dezvoltarea colaborării transnaționale, inclusiv cooperarea bilaterală între regiuni maritime;

-întărirea eficienței politicii regionale prin promovarea cooperării interregionale.

– Fondul Social European („FSE”) Fondul Social European este destinat să îmbunătățească calitatea locurilor de muncă prin sprijinirea politicilor statelor membre pentru atingerea unei ocupări depline și prin creșterea calității și a productivității muncii. Este principalul instrument în implementarea politicii sociale a Uniunii Europene.

FSE poate sprijinii acțiuni pentru următoarele priorități:

mărirea adaptabilității muncitorilor, firmelor și a antreprenorilor pentru îmbunătățirea capacității de anticipare a schimburilor economice;

îmbunătățirea accesului la un loc de muncă a persoanelor inactive, emigranților, firmelor;

combaterea oricărei forme de discriminare pe piața muncii și integrarea socială a persoanelor defavorizate;

îmbunătățirea capitalului uman prin introducerea și aplicarea unor reforme ale sistemelor de învățământ.

– Fondul de Coeziune („FC”). Asistența acordată prin intermediul Fondului de Coeziune vizează domeniul retelelor de transport trans-europene și pe cel al infrastructurii, având drept scop promovarea unei dezvoltări durabile a statelor membre.

1.3. Fondurile structurale și de coeziune în România

Pentru perioada 2007-2013, României i-a fost alocată, în baza fondurilor structurale și de coeziune, o sumă totală de 19,668 miliarde Euro, din care

12,601 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale în cadrul Obiectivului „Convergență”,

6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar

0,454 miliarde Euro sunt allocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”.

Tabel 1.3.

Pachetul financiar al fondurilor structurale si de coeziune pentru Romania in perioada 2007-2013

Sumele sunt exprimate in milioane de euro .

În România, implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune este realizată în baza următoarelor documente:

Planul Național de Dezvoltare al României 2007-2013 („PNDR”),

Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 („CSNR”),

Programele Operaționale („PO”) și

– Documentele Cadru de Implementare – („DCI”).

1.3.1 Planul Național de Dezvoltare al României 2007-2013

Pentru implementarea politicilor Uniunii Europene la nivel național, statele membre utilizează un instrument strategic de planificare, aprobat de Guvernul României elaborat în parteneriat cu structurile specializate ale Uniunii Europene care au ca scop principal dezvoltarea economică a României în concordanță cu politica de coeziune ale UE.

1.3.2. Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013

Conform acquis-ului privind Poltica de Coeziune fiecare stat membru elaborează un CSNR. Acesta reprezintă un document strategic de management prin care sunt stabilite prioritățile de intervenție ale Fondurilor Structurale și de Coeziune în perioada de referință. Obiectivul principal al CSNR este reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creșteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015

1.3.3. Programele Operaționale(PO)

PO reprezintă documentele aprobate de Comisia Europeană în vederea implementării priorităților sectoriale și regionale menționate în cuprinsul PNDR și aprobate spre finanțare, acestea fiind chiar instrumentele de management prin care se realizează obiectivele CSNR.

La data redactării prezentului document, România utiliza un număr de 7 PO sub obiectivul „Convergență”:

Programul operațional dezvoltarea resurselor umane („POSDRU”);

Programul operațional creșterea competitivității economice („POS-CCE”);

Programul operațional de transport („POST”);

Programul operațional de mediu („POS-MEDIU”)

Programul operațional regional („POR”);

Programul operațional asistență tehnică („POAT”);

Programul operațional dezvoltarea capacității administrative („PO-DCA”).

În privința finanțării trebuie menționat că, cu excepția POS-MEDIU și POST fiecare PO este finanțat dintr-un singur instrument, totodată, fiecare PO fiind completat de un DCI, aprobat de Comisia Europeană, în baza căruia sunt prezentate detaliile privind proiectele și cheltuielile eligibile, potențialii beneficiari, modalitatea de decontare a cheltuielilor eligibile, dar și rolul autorităților în întregul proces de acordare a fondurilor europene.

1. Programul operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

POS-DRU reprezintă programul operațional elaborat în concordanță cu cea de-a patra prioritate din cuprinsul CSNR (și anume „dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului uman din România” prin obiectivul „Convergență”).

Obiectivul principal al POS-DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, alături de asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și incluzivă a unui număr de 1.650.000 de persoane.

Obiectivele specifice ale POS-DRU sunt:

Promovarea educației și formării inițiale și continue de calitate, inclusiv învățământul superior și cercetare;

Promovarea culturii antreprenoriale și creșterea calității și productivității muncii;

Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;

Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive;

Promovarea inserției/reinserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;

Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare; accesului grupurilor vulnerabile la educație și pe piața muncii.

Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondurilor spre următoarele Axe Prioritare:

Axa Prioritară 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere, care implică dezvoltarea rutelor flexibile de învățare și îmbunătățirea accesului către furnizarea unei educații inițiale și continue moderne,inclusiv educația universitară și cercetarea.

Axa Prioritară 2 Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii, reprezentând facilitarea accesului la educație, creșterea gradului de ocupare și a nivelului de educație și formare profesională a resurselor umane printr-o abordare de tip „pe tot parcursul vieții”, în contextul societății bazate pe cunoaștere.

Axa Prioritară 3 Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, flexibilității și adaptabilității prin sprijinirea forței de muncă și a întreprinderilor competente, pregătite și adaptabile.

Axa Prioritară 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare, prin creșterea calității, eficienței și transparenței serviciilor de ocupare furnizate de Serviciul Public de Ocupare al Forței de Muncă (ANOFM).

Axa Prioritară 5 Promovarea măsurilor active de ocupare, urmărind facilitarea integrării pe piața muncii a șomerilor tineri și a șomerilor de lungă durată, atragerea și menținerea unui număr mai mare de persoane pe piața muncii, inclusiv în zonele rurale și sprijinirea ocupării formale.

Axa Prioritară 6 Promovarea incluziunii sociale, prin facilitarea accesului pe piața muncii a grupurilor vulnerabile și promovarea unei societăți inclusive și coezive în scopul asigurării bunăstării tuturor cetățenilor.

2. Programul operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE)

POS CCE reprezintă principalul instrument pentru realizarea celei dintâi priorități a PNDR și anume „creșterea competitivității economice și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere”. Obiectivul general al POS CCE constă în creșterea productivității economice a întreprinderilor românești pentru reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene.

Obiectivele specifice ale POS-CCE sunt:

Consolidarea și dezvoltarea în acord cu principiile dezvoltării durabile a sectorului productiv. Aspectul principal al acestui obiectiv constă în sprijinirea modernizării și inovării întreprinderilor existente și crearea unora noi, în special a IMM-urilor în sectoarele productive și al serviciilor pentru afaceri.

Valorificarea și calificarea echipamentelor de producție, lărgirea bazei de producție, inovarea proceselor de producție și a echipamentelor și sprijinirea adoptării standardelor international conduc la creșterea gamei de produse. Aspectul principal al acestui obiectiv îl reprezintă crearea unui cadru favorabil dezvoltării antreprenoriatului, sens în care se urmărește reducerea constrângerilor în domeniile de eșec ale pieței (acces la finanțare, instrumente financiare, accesul la infrastructurile și serviciile de afaceri – pentru crearea de noi întreprinderi și pentru dezvoltarea celor existente).

Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondurilor spre următoarele Axe Prioritare:

Axa Prioritară 1 Un sistem inovativ și eco-eficient de producție;

Axa Prioritară 2 Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare;

Axa Prioritară 3 Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor pentru sectoarele public și privat;

Axa Prioritară 4 Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice.

3. Programul operațional Sectorial Transport (POST)

POST reprezintă documentul programatic al României care stabilește prioritățile, obiectivele și țintele de atins privind procesul de implementare al instrumentelor structurale în sectorul transporturi în perioada 2007-2013.

În comparație cu celelalte PO, POST, prezintă anumite particularități care în implementare îl deosebesc considerabil, și anume:

a) numărul redus de beneficiari eligibili – POST se adresează administratorilor infrastructurilor naționale de transport aflați, în

mare parte, sub coordonarea Ministerului Transporturilor;

b) toate axele și domeniile de intervenție sunt similare din punct de vedere al structurii investițiilor, diferențierea făcându-se în funcție de obiectivul general al investițiilor, pe cale de consecință ghidul solicitantului fiind același pentru toate prioritățile tehnice din cadrul POST;

c) proiectele eligibile POST sunt cunoscute încă din faza de elaborare a strategiei POST;

d) proiectele de investiții de transport au o perioadă foarte lungă de pregătire care include elaborarea studiilor de prefezabilitate, a proiectelor tehnice a documentației de licitație și obținerea aprobărilor necesare, perioadă ce se poate extinde până la 5 ani.

Obiectivele specifice ale POST sunt:

modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T11, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecția mediului înconjurător;

modernizarea și dezvoltarea rețelelor naționale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;

promovarea transportului feroviar, naval și intermodal;

sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea mefectelor adverse ale transportului asupra mediului și îmbunătățirea siguranței traficului și a sănătății umane.

Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondurilor spre următoarele Axe Prioritare:

Axa Prioritară 1 Modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T12 în vederea dezvoltării unui sistem de transport durabil și a integrării acestuia cu rețelele de transport ale Uniunii Europene;

Axa Prioritară 2 Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem național de transport durabil;

Axa Prioritară 3 Modernizarea sectorului de transporturi în scopul creșterii protecției mediului și a sănătății publice și siguranței pasagerilor;

Axa Prioritară 4 Asistență tehnică.

4. Programul operațional Sectorial Mediu (POS MEDIU)

Prin Programul operațional Sectorial Mediu se stabilesc prioritățile pentru intervențiile prin Fondurile Structurale și de Coeziune (în perioada 2007- 2013) și strategia de alocare a fondurilor europene. Elaborarea POS Mediu a fost realizată de către Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile sub coordonarea Ministerului Economiei și Finanțelor, în calitate de coordonator al procesului de pregătire a României pentru accesarea Fondurilor Structurale și de Coeziune pentru perioada 2007- 2013.

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu effect asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondurilor spre următoarele Axe Prioritare:

Axa Prioritară 1 Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată

Axa Prioritară 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate

Axa Prioritară 3 Reabilitarea centralelor municipale de termoficare în vederea reducerii poluării.

Axa Prioritară 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii.

Axa Prioritară 5 Dezvoltarea infrastructurii de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc.

Axa Prioritară 6 Asistență Tehnică ..

5. Programul operațional Regional (POR)

POR are ca obiectiv sprijinirea și promovarea unei dezvoltări economice și sociale durabile și echilibrate din punct de vedere teritorial, a tuturor regiunilor României, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor (potențiali poli de creștere urbană), îmbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii cu scopul de a transforma regiunile României în locuri atractive pentru muncă, viață și timp liber.

Obiectivele specifice ale POR sunt:

Îmbunătățirea gradului general de atractivitate și accesibilitate a regiunilor;

Creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri;

Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea regiunilor

Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane.

Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondurilor spre următoarele Axe Prioritare:

Axa Prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere.

Axa Prioritară 2 Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale.

Axa Prioritară 3 Îmbunătățirea infrastructurii sociale.

Axa Prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local.

Axa Prioritară 5 Dezvoltare durabilă și promovarea turismului.

Axa Prioritară 6 Asistență tehnică pentru sprijinirea implementării POR.

6. Programul operațional Asistență Tehnică (POAT)

Obiectivul Programului operațional Asistență Tehnică (POAT) îl constituie asigurarea unui proces de implementare a instrumentelor structurale în conformitate cu principiile și regulile instituite între Statele Membre și Comisia Europeană, conform prevederilor din Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 privind FEDR, FSE și FC.

Astfel, pentru a asigura cel mai eficient mod de utilizare a instrumentelor structurale, fiecărui stat membru îi revine obligația monitorizării, evaluării și controlului cheltuielilor din instrumentele structurale, precum și informării și promovării asistenței financiare și a sistemului de implementare. În acest scop, POAT vine în completarea axelor prioritare Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane.

Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondurilor spre următoarele Axe Prioritare:

Axa Prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere.

Axa Prioritară 2 Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale.

Axa Prioritară 3 Îmbunătățirea infrastructurii sociale.

Axa Prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local.

Axa Prioritară 5 Dezvoltare durabilă și promovarea turismului.

Axa Prioritară 6 Asistență tehnică pentru sprijinirea implementării POR.

7. Programul operațional Asistență Tehnică (POAT)

Obiectivul Programului operațional Asistență Tehnică (POAT) îl constituie asigurarea unui proces de implementare a instrumentelor structurale în conformitate cu principiile și regulile instituite între Statele Membre și Comisia Europeană, conform prevederilor din Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 privind FEDR, FSE și FC.

Astfel, pentru a asigura cel mai eficient mod de utilizare a instrumentelor structurale, fiecărui stat membru îi revine obligația monitorizării, evaluării și controlului cheltuielilor din instrumentele structurale, precum și informării și promovării asistenței financiare și a sistemului de implementare. În acest scop, POAT vine în completarea axelor prioritare conformitate cu Strategia națională de Comunicare pentru instrumentele structurale.

Realizarea acestor obiective este asigurată prin orientarea fondurilor spre următoarele Axe Prioritare:

Axa Prioritară 1 Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale și coordonarea programelor;

Axa Prioritară 2 Dezvoltarea continuă și sprijin pentru funcționarea Sistemului Unic de Management al Informației;

Axa Prioritară 3 Diseminarea informației și promovarea instrumentelor.

8. Programul operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PO DCA)

Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative este finanțat din FSE și pune accent pe dezvoltarea capacității administrative, precum și sprijinirea eforturilor de modernizare a administrației publice din România. Obiectivul general al PO DCA îl constituie crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace în beneficiul socio-economic al societății românești.

Obiectivele specifice ale POAT sunt următoarele:

_ Obținerea unor îmbunătățiri structurale și de proces ale managementului ciclului de politici publice în administrația publică centrală și locală.

_ Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare.

Aceste două obiective specifice se regăsesc în cele două axe prioritare, fiecare din cele două axe prioritare fiind organizată pe domenii de intervenție.

Pe lângă aceste două axe prioritare tematice, există și o a treia axă prioritară, de mai mică întindere, care prevede asigurarea asistenței tehnice pentru buna desfășurare a managementului PO DCA.

Realizarea acestor obiective va fi asigurată prin orientarea fondurilor spre următoarele Axe Prioritare principale:

Axa Prioritară 1 Îmbunătățiri de structură și proces al managementului ciclului de politici publice. Prima axă prioritară are drept scop dezvoltarea capacității administrative la nivel central și local, prin îmbunătățiri structural menite să sprijine managementul strategic, precum și prin optimizarea acestui proces în vederea modernizării performanței în materie de metode, instrumente și proceduri.

Axa Prioritară 2 Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accent pe procesul de descentralizare. Cea de-a doua axă cuprinde două domenii majore de intervenție, care vizează în mod direct furnizarea de servicii publice, punându-se accent pe procesul de descentralizare.20% a PIB pană în anul 2015.

1.4. Politica de coeziune economica a UE pentru perioada 2014-2020

În ultimii ani, Uniunea Europeană s-a confruntat cu cea mai gravă recesiune economică din istoria sa, dar si cu probleme de deficite bugetare exagerate. Acest lucru a determinat Comisia Europeană a publicat în 2010 principalele sale strategii pentru următorii 10 ani și propune un număr de 3 priorități, cuantificabile în 5 obiective.

Cele trei priorități se susțin reciproc și au în vedere efecturea de investiții vizând o creștere:

inteligentă, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

durabilă,prin promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

favorabilă incluziunii, prin promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, capabilă să asigure coeziunea socială și teritorială.

Comisia are în vedere pentru perioada 2014-2020, cinci obiective principale:

– 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă, printr-o inplicare mai mare a femeilor și a persoanelor în vârstă;

– 3% din PIB-ul UE trebuie investiti în cercetare-dezvoltare;

– obiectivele obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

-rata abandonului școlar timpuriu trebuie redusă sub nivelul de 10% , precum și cel puțin 40% din populația tânără ar trebui să aibă studii superioare;

– numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Bugetul UE pentru perioda 2014-2020

Bugetul pentru perioada 2014-2020 are ca obiectiv principal contribuția la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. El este constituit in mare parte din contribuțiile obligatorii ale statelor membre, care reprezintă principala sursă de finanțare.

Cea mai mare parte a bugetului UE pentru perioada 2014-2020 este destinată mediului rural și subvențiilor agricole, ele reprezentând 38% din bugetul Uniunii pentru această perioadă. Sectoarele afectate cel mai puternic sunt transportul, care a fost redus la 23,3 miliarde euro și energia, care a fost redus la 5,1 miliarede euro.

Programului de Coeziune i s-a alocat in perioada 2014-2020 o suma de 324,7 miliarde euro,față de perioada 2007-2013 când i-a fost alocată suma de 320,1 miliarde euro.

În aplicarea politicii de coeziune există mai multe schimbări față de perioada anterioară,respectiv:

recompensarea performanțelor;

consolidarea coeziunii teritoriale;

punerea accentului pe rezultate prin monitorizarea progreselor înregistrate în atragerea obiectivelor convenite;

simplificarea aplicării

Procesul de programare pentru implementarea politicii de coeziune în perioada 2014-2020

Accesarea fondurilor comunitare de către statele membre ale UE este condiționată de elaborarea principalelor caracteristici ale viitorului proces de programare:

• concentrarea tematică asupra priorităților Strategiei Europa 2020 pentru o “creștere inteligentă, durabilă și incluzivă”, transpusă în Cadrul Strategic Comun (CSC) la nivel european;

• un cadru unic de programare la nivelul fiecărui Stat Membru – numit Contract /Acord de Parteneriat (C/AP) 2014-2020 (care să înlocuiască actualul Cadru Strategic Național de Referință 2007-2013) și care va acoperi instrumentele structurale și fondurile destinate dezvoltării rurale și pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) și FEPM (Fondul European pentru Pescuit și afaceri Maritime); aceste fonduri, programate prin CSC, vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii privind o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă;

• posibilitatea de a putea elabora programe multi-fond în cazul implementării instrumentelor structurale;

• oportunități extinse pentru abordarea teritorială a programării;

• un accent crescut pe performanța și monitorizarea rezultatelor;

• orientarea specifică a cheltuielilor către realizarea priorităților Uniunii și delimitarea clară a sumelor alocate în acest scop;

• impunerea unor condiționalități macroeconomice, ex-ante și ex-post pentru accesarea/cheltuirea fondurilor;

• simplificarea procesului de implementare și un mai bun management al fondurilor.

CAP. II. ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE ÎN ROMÂNIA

2.1. Stadiul absorbtiei fondurilor structurale în România

Politicile statelor membre ale Uniunii Europene aplicabile pe întreg teritoriul Uniunii au la bază un principiu fundamental al construcției europene, și anume principiul solidarității și coeziunii. Obiectivul politicii regionale europene este de a concretiza solidaritatea Uniunii Europene prin coeziunea economică și socială, reducând discrepanța dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni.

„Politica pentru dezvoltare regională devine, astfel, pentru statele membre, fie vechi sau noi, unul dintre cele mai importante instrumente de dezvoltare. Un rol deosebit în realizarea acestui obiectiv îl are capacitatea României de a dezvolta și de a implementa proiecte de dezvoltare durabilă, prin atragerea fondurilor provenite din instrumentele financiare europene. În mod evident, eficiența gradului de absorbție a acestora este condiționată de capacitatea administrativă a statului beneficiar, în cazul de față, a României”.

Deși România s-a numărat printre primele state ale Uniunii Europene ale căror PO au fost aprobate de către Comisia Europeană, demararea efectivă a implementării strategiei aprobate a fost mai lentă. În acest sens, beneficiarii au întâmpinat probleme mari, soluționarea acestora solicitând atât timp cât și eforturi consistente, ceea ce era de așteptat pentru un sistem nou-creat, aflat la începuturile sale în procesul de implementare a fondurilor structurale și de coeziune.

Pentru țara noastră, fondurile europene reprezintă bani noi intrați în economia românească, efectul lor asupra creșterii economice fiind unul deosebit – având în vedere faptul că PIB-ul României este de aproximativ 140 miliarde euro. Absorbția anuală a unei sume de 3-4 miliarde euro din fondurile europene poate genera un plus de creștere economică. Întrucât România contribuie anual la bugetul UE cu aproximativ 1% din PIB, un grad mic de absorbție ne pune in situația de a fi contributori neți, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani

Cea mai mare rată medie de absorbție dintre țările prezentate se regăsește în cazul Lituaniei (48,0%) și Estoniei(46,8%), dar sumele alocate acestor țări sunt relativ mici de 6,8 mld. euro, respectiv 3,4 mld. euro. Polonia are o situație deosebită, întrucât, deși suma alocată acestei țări este de 67,2 mld. euro, s-a atins o rată medie de absorbție de 39,0%. Aceeași situație se regăsește și în cazul Cehiei cu o sumă alocată de 26,5 mld. euro și o rată medie de absorbție de 26,5%. În cazul Ungariei suma alocată este de 24,9 mld. euro și s-a înregistrat o rată medie de absorbție de 35,3%. Conform Raportului anual pe 2011 al Consiliului fi scal, în decembrie 2011, cea mai mare rată de absorbției a fondurilor europene în România a fost în cazul Programului operațional pentru dezvoltare regională de 24,95% și cea mai mică în cazul PO Transport, respectiv 3,06%. În acest context, România se confruntă cu provocări serioase și cu riscul de a pierde aceste oportunități reprezentate de fondurile europene.

Diferentele dintre fondurile de pre-aderare la fondurile post-aderare sunt reprezentate de cresterea semnificativa a fondurilor; managementul descentralizat al programelor; bazele legale, scopurile diferite si principii solide de parteneriat; structuri pentru programe, management si implicare.

Cele șapte Programe Operaționale în cadrul Obiectivului Convergență prin care s-a implementat Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013, beneficiează de o alocare de 19 miliarde euro din Fondurile Structurale (Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regională) și Fondul de Coeziune, la care s-a adăugat o cofinanțare națională de 5,6 miliarde euro.

Alocarea banilor pe cele trei fonduri s-a divizat astfel :

Fondul European de Dezvoltare Regionala – 8,99 miliarde euro

Fondul Social European – 3,67 miliarde euro

Fondul de Coeziune – 6,55 miliarde euro

Grafic 2.8. Alocare CSNR pe Programe Operationale

Grafic 2.9. Rata de absorbţie curentă la nivelul Programelor Operaţionale

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene – Bilanţ 2014. Absorbţia Fondurilor Structurale și de Coeziune

In iunie 2007, a fost aprobat de Comisia Europeana, Cadrul Strategic National 2007-2013. In iulie 2007, au fost aprobate cinci din sapte Programe Operationale, acestea fiind : PO Regional, PO Asistenta Tehnica, POS Transport, POS Mediu si POS Cresterea Competivitatii Economice. Urmatoarele doua Programe Operationale, au fost aprobate in noiembrie 2007, sunt finantate de catre Fondul Social European, denumirea lor fiind : PO Dezvoltarea Capacitatii Administrative si POS Dezvoltarea Resurselor Umane .

Numarul proiectelor depuse pentru finantare pentru cele sapte Programe Operationale a fost de 33.453, în valoare de 57,8 miliarde euro din care 36,3 miliarde euro finanțare nerambursabilă, depășind astfel cu 89% alocarea oferita pentru perioada 2007-2013. Din toate acestea, au fost aprobate pentru finantare doar 10.765 iar contributia nerambursabila ajunge la aproximativ 16 miliarde euro, ce reprezinta 83% din totalul alocarii Uniunii Europene ce a fost disponibila in perioada 2007-2013.

La 30 iunie 2012 , s-au semnat 8.608 contracte de finantare, cu o valoare solicitata pentru fondurile Uniunii Europene de aproximativ 14 miliarde euro, ceea ce a reprezentat 74% alocarea perioadei de programare 2007-2013.

Plățile de fonduri către beneficiari, reprezinta prefinanțări și rambursări facute de cele sapte Autoritati de Management pana la 30 iunie 2012 si insumeaza 4 miliarde euro, echivaland 19,16% din valoarea contractelor de finantare semnate.

Comisia Europeana, transmite declaratiile de cheltuieli, iar valoarea lor totala era de 1,9 miliarde euro , timp in care platile intermediare primite de la Comisia Europeana, totalizau 1,76 miliarde euro.

Pentru proiectele de asistență ce au fost implementate în cadrul Programelor Operaționale, plățile interne către beneficiari, ce reprezinta prefinanțări și rambursări, au totalizat până la 30 iunie 2012, 65 miliarde euro. Gradul de consum a asistenței tehnice este de 9,5% față de alocarea 2007-2013. Referitor la utilizarea asistenței tehnice pe fiecare Program Operational în parte, au fost înregistrate fluxuri foarte mari, de la 30% în cazul POR, la 0,3% în cazul POS DRU.

În raport cu nivelul contractării fondurilor nerambursabile, se diferentiaza două categorii de Programe Operaționale. Primul grup este format din POR, POS Mediu, POS DRU și PO DCA, ce au contractat între 80% și 90% (87%, 88%, 81% respectiv 88%) din valoarea fondurilor alocate si cel de-al doilea grup include POS CCE, POS Transport și PO AT care au nivelul de contractare cuprins între 50% și 60% (49%, 58% respectiv 53%).

Rata globală de absorbție a fondurilor la nivelul Obiectivului Convergență, luand în considerare plățile intermediare realizate de Comisia Europeană, ajung in data de 30 iunie 2012, la 9,17% din alocarea UE 2007-2013. Separat pe cele trei instrumente structurale, rata de absorbție este următoarea: FEDR – 11,5%, FSE – 8,1% și FC – 6,7%. Capacitatea avansurilor incasate de România de la Comisia Europeană până la data de 30 iunie 2012 a totalizat 2,11 miliarde euro

Rata de absorbţie la nivelul Programelor Operaţionale pentru mai 2012, decembrie 2012, decembrie 2013 si decembrie 2014, este într-o continua dezvoltare pentru fiecare program în mod individual. Pentru POR rata de absorbție curentă la sfârșitul anului 2014 a fost de 57,14%, o valoare mult mai mare față de sfârșitul anului 2013, când a fost de 44,87%. POS Mediu a avut cea mai mică rată de absorbție in comparatie cu cele sapte programe la sfârșitul anului 2014 – 42,28%. Pentru POS Transport rata de absorbție curentă a fost de 56,65%, o valoare de aproximativ doua ori mai mare față de sfârșitul anului 2013, când a fost de 31,23%. La aceeași dată, POS CCE a avut o rată de absorbție de 56,94%, mult mai mare față de 36,40% în 2013. Rata de absorbție a POS DRU a înregistrat o creștere semnificativă, de la 28,75% în decembrie 2013 la 46,53% în decembrie 2014. PO DCA a avut cea mai mare rată de absorție înregistrată la sfârșitul anului 2014 – 72,2%, triplu față de anul 2012. PO AT a înregistrat o creștere față de sfârșitul anului 2013, ajungând la o rată de absorbție de 55,33%.

Valoare ratei de absorbție curentă pentru perioada 2007-2013 pe totalul Programelor Operaționale, a crescut treptat, ajungând în 2013 la 18,56%, dublu față de anul 2012, când aceasta a fost de 8,61%.

Intrucat Programele Operaționale au fost aprobate în iulie 2007, respectiv noiembrie 2007, in primii doi ani rata de absorbtie a fost de 0%. În 2007 activitatile prioritare au fost: acordarea asistentei în vederea pregătirii proiectelor, monitorizarea proiectelor majore ce urmau sa fie supuse aprobării, emiterea primei sesiuni de oferte pentru proiectele mici, activități privind informarea, comunicarea, consultarea și publicitatea.

Grafic 2.10. Rata de absorbţie curentă în perioada 2007‐2013 pe totalul PO

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene – Bilanţ 2013. Absorbţia Fondurilor Structurale și de Coeziune

Rata rambursarilor Comisiei Europene, in ceea ce priveste Programele Operationale este în creștere pentru perioada 2007-2013. La 30 decembrie 2013 cea mai mare valoare a ratei fost înregistrată la nivelul POR – 40,06%, iar cea mai mică la nivelul POS CCE – 6,77% aflandu-se la acelasi nivel si in anul 2012. Cea mai mare creștere a ratei rambursărilor Comisiei Europene din decembrie 2012 până în decembrie 2013 a fost înregistrată la nivelul POS DRU, aceasta a crescut de la 7,73%% la 24,18%%, iar cea mai mică creștere a fost înregistrată la nivelul PO AT unde diferența dintre decembrie 2012 și decembrie 2013 a fost de doar 1,33%.

Grafic 2.11. Rata rambursărilor Comisiei Europene la nivelul Programelor Operaţionale

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene – Bilanţ 2013. Absorbţia Fondurilor Structurale și de Coeziune

Rata rambursărilor în perioada 2007-2013 pe toate Programele Operaționale a înregistrat valorile urmatoare: 0,73% în 2009, 1,17% în 2010, 3,65% în 2011, 5,92% în 2012 și 15,01% în 2013. Tinand cont de perioada de raportare scurtă de la aprobarea PO pentru 2007 și 2008 rata rambursărilor a fost de 0%.

Grafic 2.12. Rata rambursărilor în perioada 2007 ‐ 2013

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene – Bilanţ 2013. Absorbţia Fondurilor Structurale și de Coeziune

Analizand rata de absorbtie in perioada 2007-2008, urmarim principalii indicatori la nivelul Programelor Operationale, acestia fiind : sumele alocate pentru fiecare Program Operational, decizii de finanțare, plăți către beneficiari, valoarea sumelor declarate, rata de absorbție curentă, rambursările de la Comisia Europeană în procente și miliarde euro.

Alocarea cea mai mare de fonduri o are PO Transport – 4,56 miliarde euro, iar cea mai mică alocare o are PO AT – 0,17 miliarde euro, program ce înregistrează și cea mai mică decizie de finanțare – 0,15 miliarde euro. Cea mai mare valoare în ceea ce privește decizia de finanțare se înregistrează la nivelul PO Mediu – 3,10 miliarde euro, urmeaza la o diferență mică de POR – 2,64 miliarde euro. PO AT este pe ultimul loc și la plățile către beneficiari – doar 0,04 miliarde euro, o diferență mare față de 1,82 miliarde euro pentru POR.

Tabel 2.4.

Principalii indicatori la nivelul Programelor Operaţionale – Situatie contract/ platit/ rambursat

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene – Bilanţ 2013. Absorbţia Fondurilor Structurale și de Coeziune

Programul Operational Regional ( POR)

In perioada 2007-2013, bugetul total al POR a fost de 4,38 miliarde euro, 3,72 miliarde euro fiind din fonduri comunitare ( Fondul European de Dezvoltare Regionala), reprezentand aproximativ 19% din alocarea Cadrului Strategic National de Referinta.

Grafic 2.13. Stadiul implementării POR

Sursa: Programul Operațional Regional 2007-2013 – Raportul Anual de Implementare 2012

Pana in data de 31 decembrie 2012 au fost depuse 8.221 de cereri de finanțare cu o valoare totală de 12,66 miliarde euro, din care contribuția Fondului European de Dezvoltare Regionala reprezintand 7,68 miliarde euro, adică 206,1% din alocarea Fondului European de Dezvoltare Regionala a POR. Din totalitatea acestora au fost aprobate 3.690 de cereri de finanțare cu o valoare totală de 6,16 miliarde euro, din care contribuția Fondului European de Dezvoltare Regionala reprentand 3,82 miliarde euro (102,6%). Până in acel moment au fost semnate 3.350 contracte de finanțare cu valoarea totală de 5,67 miliarde euro, din care valoarea FEDR reprezintand 3,53 miliarde euro (grad de contractare de 95%), astfel se inregistreaza o creștere cu 15% a gradului de contractare in comparative cu anul 2011. La nivel regional, comparand cu 2011, putem observa o creștere cu 55% a gradului de contractare înregistrat de regiunea București-Ilfov, iar in restul regiunilor au înregistrat creșteri cuprinse între 7-18%, motiv ce a făcut ca regiunea București-Ilfov sa reprezinte nivelul cel mai ridicat si desi la sfarsitul anului 2011 gradul de contractare a fost extreme de scazut.

Valoarea totala a platilor realizate si prefinatarilor acordate a fost de 1,44 miliarde euro , in anul 2012 , dintre care 1,29 miliarde euro din Fondul European de Dezvoltare Regionala ( 34,5%).

Valoarea totală eligibila a proiectelor finalizate, a fost de 625,71 milioane euro, din care contribuția Fondului European de Dezvoltare Regionala reprezintă 292,50 milioane euro (7,85%).

La sfarsitul anului 2012, prin finalizarea celor 1.131 proiecte finanțate din POR, erau create 4.828 de locuri de muncă, acest lucru reprezinta 32,2% din ținta propusă pentru indicatorul de program – crearea si dezvoltarea de noi locuri de muncă. Prin implementarea tuturor celor 3.350 contracte de finanțare, semnate cu beneficiarii până la 31 decembrie 2012, se aproximeaza crearea unui număr de peste 20.000 de locuri de muncă, reprezentând peste 130% din ținta POR.

In comparatie cu 2011, se remarca o creștere cu 137% a numărului de proiecte finalizate și cu 85% a contribuției Fondului European de Dezvoltare Regionala aferente proiectelor ce au fost finalizate, de la 4,3% la 7,9% din total FEDR alocat, ca precedent numărului mare de proiecte finalizate pentru sprijinirea microîntreprinderilor în anul 2012, proiecte ce în general au valori mici.

În perioada iulie 2007 – 31 decembrie 2012 prefinanțarea oferita beneficiarilor contractelor de finanţare semnate de AM POR a fost de 523 milioane euro, aceasta reprezentând mai mult de 1/3 din totalul plăților efectuate către beneficiari, dintre acestea 48% pentru contratele semnate pentru finanțarea proiectelor de infrastructură rutieră.

Tabel 2.5

Plățile realizate de Autoritățile de Management către beneficiari

Sursa: Programul Operațional Regional 2007-2013 – Raportul Anual de Implementare 2012

Programul Operational Regional 2014-2020, cuprinde 12 axe prioritare.

Prima Axa – Promovarea transferului tehnologic, are o valoare alocata de 165 mil. euro si urmareste crearea, modernizarea, extinderea infrastructurilor de inovare si transfer tehnologic, inclusiv dotare. Beneficiarii sunt entitatile juridice ce desfasoara sau creeaza o infrastructura cu rol de transfer tehnologic.

Axa Prioritara 2 – Imbunatatirea competivitatii IMM-urilor , cu o valoare alocata de 700 mil. euro si are ca scop imbunatatirea, constructia, modernizarea si extinderea spatiului de productie a IMM-urilor, dotare cu instalatii, echipamente, utilaje, inclusiv noi tehnologii. Singurele beneficiare sunt IMM-urile.

Axa Prioritara 3 – Eficienta energetica in cladiri publice , cu o valoare alocata de 300 mil. euro , scopul fiind eficienta electrica si consolidarea acestora.Beneficiarii sunt autoritatile publice si locale.

Axa Prioritara 4 – Sprijinirea dezvoltarii urbane, cu o valoare alocata de 2.654 mil. euro si au ca scop investitiile in iluminatul public, regenerarea si revitalizarea zonelor urbane, masurile pentru transportul urban. In acest caz, beneficiarii sunt autoritatile din zonele urbane.

Axa Prioritara 5 – Conservarea, protectia si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, cu o valoare alocata de 300 mil. euro. Scopul acestei axe este restaurarea, protectia si valorificarea patrimoniului cultural. Beneficiarii in acest caz pot fii ONG-urile, unitatile de cult, autoritatile publice centrale, autoritatile publice locale.

Axa Prioritara 6 – Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala si locala, cu o valoare alocata de 900 mil. euro , avand ca scop reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, care asigura conectivitatea, directa sau indirecta cu reteaua TEN T. Crearea , reabilitarea modernizarea retelelor de centura cu statut de drum judetean. Beneficiarii acestei axe sunt autoritatile locale.

Axa Prioritara 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabila a turismului. Valoarea acordata este de 95 mil. euro si scopul este valorificarea economica a potentialului turistic balnear, a potentialului turistic cu specific local si inflastructura publica de agrement. Beneficiarii in acest caz pot fi autoritatile locale sau parteneriate.

Axa Prioritara 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sanatate si sociale, valoarea alocata fiind de 400 mil. euro . Are ca scop : constructia de spitale regionale; reabilitarea, modernizarea , dotarea cu echipamente a spitalelor judetene de urgenta; constructie de locuinte de tip familial. Potentialii beneficiari sunt : autoritatile publice, parteneriate si furnizorii de servicii sociale.

Axa Prioritara 9 – Sprijinirea regenerarii economice si sociale a comunitatilor defavorizate din mediul urban. Valoarea acordata este 90 mil. euro si scopurile sunt: construirea sau reabilitarea locuintelor sociale; investitii in sanatate, educatie si servicii sociale; activitati de dezvoltare comunitara integrala.

Axa Prioritara 10 – Dezvoltarea infrastructurii educationale, avand la dispozitie 340 mil euro. Scopurile acestei axe sunt : reabilitarea/ modernizarea echiparea infrastructurii anteprescoalare, prescolare si a celei pentru invanatamntul obligatoriu gimnazial; reabilitarea si modernizarea liceelor tehnologice ; reabilitarea, modernizarea infrastructurii educationale universale.

Axa Prioritara 11 – Imbunatatirea activitatii cadastrale, valoarea alocata fiind de 250 mil. euro. Scopul acesteia este integrarea datelor existente; servicii imbunatatite de inregistrare cadastrala ; Management, Strategie si Tactici. Singurii beneficiari in acest caz fiind ANCPI.

Axa Prioritara 12 – Asistenta tehinica, valoarea acordata fiind de 104 mil. euro. Scopurile axei fiind activitati de publicitate si informare specifice POR.

Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE)

In perioada 2007-2013, bugetul total al POS CEE, a fost de 4,25 miliarde euro, 2,55 miliarde euro sunt fonduri UE, ceea ce reprezinta aproximativ 13,3% din alocarea

aferentă CSNR. Programul este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regional și contine cinci Axe Prioritare.

Valoarea apelurilor lansate, reprezentau aproximativ 94% din bugetul programului alocat, pana la 30 iunie 2012. Numarul proiectelor depuse era de 12.986,valoarea totala fiind de 15,66 miliarde euro, din care contributia UE era de 7,14 miliarde euro.

Contractele de finanțare semnate cu beneficiarii până la 30 iunie 2012 erau de 2.322, cu o valoare de 2,8 miliarde euro, iar 1,25 miliarde euro contribuție UE, ceea ce insemna 49% din alocarea UE aferentă perioadei 2007-2013 pentru POS CCE.

Plățile interne către beneficiari, reprezentau prefinanțări și rambursări, insumand 0,55 miliarde euro, iar fondurile UE reprezintau 0,48 miliarde euro, de unde rezulta ca 18,8% din alocarea UE aferentă perioadei 2007-2013 pentru acest program.

Pana la 30 iunie 2012, valoarea cheltuielilor eligibile declarate de CE, erau de 252,2 miliarde euro.Rambursarile efectuate de Comisia Europeana pana la 30 iunie 2012 erau de 172,9 miliarde euro.

Programul Operațional Sectorial Transport (POS T)

POS T, pentru perioada 2007-2013 , a avut un buget total de 5,3 miliarde euro, din care 4,56 miliarde euro sunt fondurile UE, insumeaza aproximativ 23,5% din alocarea CSNR. Acest program este finantat de Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regionala si se implementeaza prin intermediul a patru Axe Prioritare.

Tabel 2.6.

Situația generală a alocărilor fondurilor pe AP și DMI în cadrul POS T

Sursa: Programul Operațional Sectorial Transport 2007-2013 – Raportul Anual de Implementare 2012

Concentrarea cea mai mare a fondurilor POS T este in cadrul Axei 1 – 3,85 miliarde euro, 72% din alocarea totala si cea mai mica parte a fost alocata Axei 4, doar 50,86 milioane euro, din care 43,23 reprezinta contributie UE.

Distributia fondurilor pe moduri de transport, sectorul rutier insumeaza 52% din alocarea POS T, acesta este urmat de sectorul feroviar cu o alocare de 39% , sectorul naval cu o alocare de 4% si transportul aerian cu 1% din alocare.Beneficiarii principali ai programului, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale si Compania Nationala Caile Ferate Romane, impreuna avand acces la 90% din alocarea POS T , respectiv CNADNR 60% iar CFR 34%.

In 2012, absorbtia fondurile UE la nivelul POS T era de 10,24 %. Cea mai buna absorbtie a fost la nivelul Axei Prioritare 1 – 11,41%, fiind cu 4% mai mare decat Axa Prioritara 2 si Axa Prioritara 3.Cea mai slaba performanta o regasim la nivelul Axei Prioritare 4 , cu numai 2,39%.

Anul 2012, a fost anul care a adus pentru POS T 20 de proiecte mari, 13 erau pentru sectorul rutier, 5 pentru sectorul feroviar si 2 pentru sectorul transportului naval. Dintre aceste proiecte , 13 erau aprobate, bugetul total al acestora era de 2,64 miliarde euro ( 57,96% din alocarea UE pentru POS Transport).

Programul Operațional Sectorial Mediu (POS M)

In perioada 2007-2013, POS Mediu a avut un buget total de 5,3 miliarde euro, dintre care 4,5 miliarde euro sunt fonduri UE, reprezentand aproximativ 23,5% din alocarea CSNR. Acest program este finantat din FC si FEDR si se imparte in 6 Axe Prioritare.

Numarul total de proiecte depuse pana la data de 30 iunie 2012, au fost de 489, cu o valoare totala de 8,5 miliarde euro, din care contributia UE solicitata totaliza 5,22 miliarde euro. Din totalitatea proiectelor au fost aprobate doar 344 proiecte, in valoare de 6,56 miliarde euro, iar 4 miliarde euro reprezinta contributia UE.

Numărul contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii până la data de 30 iunie 2012 era de 297 cu o valoare eligibilă de 4,9 miliarde euro, din care contribuția UE ajunsese la aproximativ 3,97 miliarde euro.

Prefinantarile si rambursarile catre beneficiari au insumat 693,7 milioane euro, din acestea fondurile UE au fost de 621 milioane euro, insemnand 13,76% din alocarea 2007-2013. Valoarea declaratiilor de cheltuieli catre Comisia Europeana pana la 30 iunie 2012, a fost 277 milioane euro (6,41 %), in timp ce rambursarile de la CE au fost 252,8 milioane euro ( 5,6 % din alocarea totala).

Doua categorii distincte de proiecte sunt finantate in cadrul POS Mediu, respectiv majorire si nemajore. Proiectele majore constituie sunt reprezentate de 4 din cele 6 axe prioritare ale programului ( 1, 2, 3 si 5). Aceste proiecte au fost aprobate prin PO, implementarea lor corespund cerintelor aquis-ului comunitar si al angajamentelor asumate de Romania prin Tratatul de Aderare la UE .

În cadrul POS Mediu sunt finanțate două categorii distincte de proiecte respectiv majore și nemajore. Lista indicativă a proiectelor majore au fost aprobată.

Captarea proiectelor majore se află în grafic, pentru Axa Prioritara 1, al cărei buget fiind 61,5% din alocarea totală POS Mediu, existând 40 de contracte de finanțare încheiate. În cadrul Axei Prioritare 2, la 30 iunie 2012, erau în curs de realizare 20 sisteme de management integrat al deșeurilor la nivel județean cu termen de finalizare până în anul 2015. Axa Prioritara 5 continuă să înregistreze unele întârzieri, deși până la 30 iunie 2012 au fost aprobate 10 proiecte .

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

In 2007-2013, bugetul total al POS DRU a fost de 4,25 miliarde euro, din acestia 3,47 miliarde euro sunt fonduri UE , reprezinta aproximativ 18,1% din alocarea CSNR. Programul acesta este finantat de Fondul Social European si se imparte in 7 axe prioritare.

Proiectele depuse pana la data de 31 decembrie 2012, au fost 10.378 cereri de finantare in valoare totala de aproximativ 9,661 miliarde euro, din care 9,16 miliarde euro au reprezentat contributia UE ( 264 % din alocarea financiara UE 2007-2013).In decursul anului 2012 au fost depuse 149 de cereri de finantare, cu o valoare totala de 68,65 milioane euro.

Grafic 2.14. Evoluția proiectelor depuse, ca număr și valoare în cadrul POS DRU

Sursa: POS Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Raportul Anual de Implementare 2012

Din cele 10.378 de cereri de finantare depuse pana la data de 31 decembrie 2012 , dar au fost respinse 5.138 de cereri, 280 de proiecte se aflau pe o lista de rezerva si au fost aprobate 3.016 cereri de finantare. Contributia UE la proiectele aprobate depaseste alocarea UE pentru intreaga perioada 2007-2013.

Grafic 2.15. Evoluția proiectelor aprobate, ca număr și valoare în cadrul POS DRU

Sursa: POS Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Raportul Anual de Implementare 2012

In 2012, dupa cum observam am avut un numar redus de proiecte aprobate , motivul fiind faptul ca au fost lansate 8 cereri de propuneri de proiecte, acestea avand o valoare redusa, in vederea testarii noii metodologii de evaluare de proect, metodologii ce au fost imbunatatire la recomandarile auditului Comisiei Europene.

Rata succesului , raportata la nivelul proiectelor depuse si celor selectate , a fost de 29%.

Grafic 2.16. Numărul cererilor de finanțare selectate și depuse

Sursa: POS Resurselor Umane 2007-2013 – Raportul Anual de Implementare 2012

Rata de succes, definită ca raportul dintre proiectele selectate şi proiectele evaluate, la nivelul POS DRU a fost de 37%. Rata de succes în procesul de aprobare a cererilor de finantare evaluate a înregistrat o ușoară creștere cantitativă, dar o scădere raportată la numărului total de cereri de finanțare evaluate.

Pana in 31 decembrie 2012, cu beneficiarii au fost incheiate 2,449 de contracte de finantare, cu valoarea totala eligibila de aproximativ 3,27 miliarde euro, din acestia 2,79 miliarde euro reprezinta contributia UE . Procentul contributiei UE la proiectele contractate este de 80,32% din alocarea UE 2007-2013. In anul 2012, au fost semnate 83 de contracte cu o valoare de 35.66 milioane euro.

Grafic 2.17. Numărul cererilor de finanțare selectate și contractate

Sursa: POS Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Raportul Anual de Implementare 2012

Rata de succes în procesul de contractare a cererilor de finanțare selectate (cu excepția anului 2009), și-a menținut trendul ascendent la nivelul unui procent de peste 70% cereri de finanțare contractate din totalul cererilor de finanțare aprobate/an.

Până la data de 31 decembrie 2012, au fost efectuate plăți în valoare totală de 1,21 miliarde euro din care: 545,383 milioane euro reprezintă suma acordată ca prefinanțare (44,84% din totalul plăților) și 670,92 milioane euro reprezintă suma rambursată – FSE și buget de stat – (55,16% din totalul plăților).

Grafic 2.18. Evoluția valorii prefinanțărilor și rambursărilor

Sursa: POS Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Raportul Anual de Implementare 2012

Contributia Fondului Social European a fost de 1,11 miliarde euro, ce reprezinta 32,01% din alocarea UE 2007-2010. Contributia Fondului Social European la rambursarile efectuate, este de 567,19 milioane euro, ce reprezinta 16,32% din alocarea UE 2007-2013.

Platile efectuate pana la data de 31 decembrie 2012 este de aproximativ 1,4 ori mai mare fata de valoarea cumulata de la sfarsitul anului 2011, in conditiile in care in anul 2012 au intampinat probleme in asigurarea surselor de finantare.

Ritmul incetinit de crestere a platilor fata de anii din urma a fost cauzat de faptul ca au existat intreruperile platilor de catre Comisia Europeana ca urmare a problemelor identificate in cadrul unor misiuni de audit si organizare.

6. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA)

Bugetul total al PO DCA pentru perioada 2007-2013 a fost de 244,7 milioane euro, din care 208 milioane euro sunt fonduri UE, ceea ce reprezintă aproximativ 1,1% din alocarea aferentă CSNR. Programul este finanţat din FSE şi se implementează prin intermediul a 3 AP.

Valoarea cererilor de finanțare depuse depășește aproximativ de 3,28 ori alocarea PO DCA pentru perioada de programare 2007-2013, așa cum reiese din valorile cuprinse în graficul de mai jos. Valoarea totală a contractelor de finanţare încheiate cu beneficiarii reprezintă un procent de 117,37% față de alocarea PO DCA, de aproximativ 244,7 de milioane de euro (comparativ cu 53,64 % în anul 2011).

Numărul total al proiectelor aprobate la nivelul AM PO DCA a fost 434 din care un număr de 14 proiecte au fost retrase/reziliate (8 proiecte retrase în contractare, 6 contracte reziliate).

Grafic 2.19. Progresul annual în implementarea PO DCA

Sursa: PO Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013 – Raportul Anual de Implementare 2012

In data de 31 decembrie 2012, totalitatea proiectelor depuse era de 1.371, cu o valoare totală de 822,4 mililoane euro, din care contribuţia UE ceruta însumează 689,5 milioane euro. In aceeasi perioada erau 788 proiecte respinse/retrase, 4 proiecte se aflau inca în contractare, 37 proiecte erau în evaluare, 6 contracte erau deja reziliate si 416 erau semnate.

Evolutiile înregistrate pe parcursul anului 2012 în introducerea PO Dezvoltarea Capacității Administrative se oglindeste în atingerea unei rate de contractare de 30,34% a cererilor de finanțare predate la AM PO DCA, raportat la numărul total de proiecte depuse.

Programul Operaţional Dezvoltarea Capacității Administrative este subventionat în proporție de 85% din contribuția CE prin Fondul Social European (FSE) și în procent de 15% a fost din contribuția publică națională.

La sfarsitul anului 2012, erau depuse 1.029 cereri de rambursare, cu o valoare totala de 73 milioane euro, din acestea 261 cereri de rambursare in cursul anului 2012, cu o valoare de 34 milioane euro si au fost procesate si platite 911 cereri de rambursare, cu o valoare de 58 milioane euro, dintre care 408 cereri in cursul anului 2012 cu o valoare totala de 32 milioane euro, fiind incluse contributia publica nationala si contributia UE.

Gradul de absorbție inscris la nivelul PO DCA a avut un procent de 24,63% (sume rambursate de CE, raportate la alocarea perioadei 2007-2013), valoarea ceruta și certificată de Comisia Europeană la finele anului 2012 fiind de 51,23 milioane euro.

7. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT)

Totalitatea bugetului POAT pentru perioada 2007-2013 a fost de 200,38 milioane euro, 170,2 milioane euro fiind fonduri UE, reprezentand aproximativ 0,9% din alocarea aferentă CSNR. Programul este subventionat din FEDR şi se imparte in 3 Axe Prioritare.

Evolutia cea mai importanta in anul 2012 a vizat partea de contractare a proiectelor, dar progresul aferent platilor a fost unul mai modest. Pana in 31 decembrie 2012, valoarea eligibila a proectelor a fost de 170,79 milioane euro, pe cand valoarea eligibila a proiectelor aprobate era de 144,56 milioane euro si valoarea proiectelor contractate era de 129 milioane euro. In anul 2012, numarul proiectelor contractate a fost aproximativ dublu decat in anul 2011, timp in care sumele aferente acestor proiecte erau de 5 ori mai mari.

Tabel 2.7.

Cheltuielile eligibile cumulate pe cele trei Axe Prioritare

Sursa: Programul Operațional Asistență Tehnică 2007-2013 – Raportul Anual de Implementare 2012

Informațiile afisate în tabelul anterior arată avansul semnificativ al Axei Prioritare 1, în comparaţie cu celelalte două Axe Prioritare, acesta accentuându-se mai mult în anul 2012. Deosebirea apare atât în ceea ce privește suma proiectelor depuse, aprobate și contractate, și în privința sumelor eligibile aprobate de AM aferente plăților efectuate către beneficiari. Valoarea eligibilă a proiectelor depuse pe Axa Prioritara 1, la sfârșitul anului 2012 ajunge, la suma de 158,21 milioane euro, timp in care pe celelalte Axe Prioritare a fost de 6,17 milioane euro pe Axa Prioritara 2, rerespectiv 6,40 milioane euro pe Axa Prioritara 3. Valoarea eligibilă a proiectelor aprobate pe Axa Prioritara 1 a fost de 132 milioane euro, pe Axa Prioritara 2 de 6,14 milioane euro, iar pe Axa Prioritara 3 de 6,40 milioane euro. Deosebiri mari se consemneaza și în ceea ce privește suma eligibilă a proiectelor contractate, astfel pe Axa Prioritara 1 valoarea ajunge la 118,52 milioane euro, iar pe celelalte două axe valoarea aproximativa este de 5 milioane euro.

Proiectele depuse au fost in totalitate pe Axa Prioritara 1, in anul 2012 ( Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale si coordonarea programelor), exceptie facand un proiect ce vizeaza sprijin pentru introducerea de date in Sistemul Unic de Management al Informatiei, depus pe Axa Prioritara 2.

Plățile au consemnat o ușoară creștere, rata de absorbție fiind de 16% la data de 31.12.2012. In anul mai sus mentionat, cererile de rambursare procesate au fost verificate, 155 de cereri de rambursare, din care 18 erau in process de verificare la finele anului. Suma Fondului European de Dezvolatare Regionala solicitata Comisiei Europene pana la finalul anului 2012, a fost la 31 milioane euro.

2.1. Măsuri pentru îmbunătățirea gradului de absorbție

2.1.1. Măsuri luate de autoritățile din România

Perfomanțele foarte scăzute ale României în atragerea fondurilor europene au multiple cauze: caracterul destul de general al reglementărilor contabile naționale în raport cu specificitățile unor domenii în care se derulează proiecte cu finanțare europeană, incertitudinile mediului de afaceri, incertitudinile mediului financiar, dinamica legislativă, lipsa unui proces consistent pentru elaborarea proiectelor, birocrația, corupția etc.

În primul rând pentru a-și eficientiza procesul de absorbție al fondurilor europene,România ar trebui să folosească cât mai rapid fondurile de asistență tehnică, pentru a veni în sprijinul beneficiarilor fondurilor europene prin asigurarea unui management adecvat al proiectelor aflate în derulare, dar și pentru elaborarea corectă a cererilor de rambursare. Un management defectuos al proiectelor europene poate avea consecințe grave, chiar și intrarea în incapacitate de plată și, totodată, pierderea fondurilor deja investite din resursele proprii de către beneficiari.

Având în vedere dificultățile întâmpinate în implementarea cadrului legislativ și în asigurarea corespondenței între cadrul legislativ și cel instituțional, România a adus unele modificări la procedura de accesare a acestora, cu scopul de a înlătura, pe cât posibil, efectele negative ale unei absorbții limitate. Printre măsurile luate de autoritățile române în vederea îmbunătățirii gradului de accesare și absorbție al fondurilor europene s-au numărat:

1. introducerea posibilității acordării unor procente importante din valoarea eligibilă a proiectului ca prefinanțare. Această măsură a ajutat beneficiarii entități publice, prin asigurarea fondurilor necesare pentru demararea contractelor de achiziții. În cazul beneficiarilor privați, deși inițiativa autorităților a fost benefică, obținerea unei prefinanțări presupunea o procedură anevoioasă condiționată în cele mai multe cazuri de prezentarea unei scrisori de garanție bancară, care în mod evident nu putea fi obținută de către micii antreprenori, care nu dispuneau de resurse financiare considerabile din care să constituie garanțiile solicitate de bănci.

2. prezentarea, în faza de contractare, a anumitor documente, solicitate până la momentul introducerii acestei modificări în faza de depunere a cererilor de finanțare, a reprezentat o initiative salutată de solicitanți, totuși, în cele mai multe cazuri, această înlesnire a fost însoțită de condiționări pe măsură, care, în general, erau în dezavantajul beneficiarilor (de exemplu: chiar dacă prezentarea documentelor nu era obligatorie, cei care depuneau respectivele documente se bucurau de un avantaj în fața restului beneficiarilor). Pentru a îmbunătății gradul de absorbție, în unele cazuri s-a decis renunțarea la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului, prin înlocuirea lor cu declarații pe propria răspundere a solicitantului și cu obligația prezentării respectivelor documente în etapa de contractare.

3. flexibilizarea criteriilor referitoare la datoriile solicitantului către bugetul de stat a fost realizată printr-un ordin al Ministerului Finanțelor Publice, care prevedea că societățile care înregistrau astfel de datorii puteau fi eligibile sub rezerva restricțiilor menționate de către fiecare minister în parte, în Ghidurile Solicitanților. Totodată, un ordin al Ministerului Finanțelor Publice menționa că datoriile nu trebuie să depășească 1/12 din totalul obligațiilor de plată în cazul certificatului de atestare emis de A.N.A.F. sau 1/6 din obligațiile de plată pe ultimul semestru în cazul certificatului de atestare fiscală emis de autoritățile locale.

4. modificarea unor cerințe și a documentației solicitate potențialilor beneficiari de către AM.

5. comasarea unor etape ale procesului de evaluare, respectiv: verificarea administrativă și verificarea eligibilității a redus o parte din termenele de evaluare, totuși o astfel de reducere nu a avut un impact semnificativ asupra termenelor de evaluare. Simplificarea normelor de achiziții nu a condus în mod real la o simplificare a procesului de accesare a fondurilor europene, rămânând o serie de probleme nerezolvate (de exemplu: inflația de documente nejustificate solicitate de către autorități/funcționari) chiar dacă s-a încercat includerea în Ghidurile Solicitantului a unor instrucțiuni mai clare privind întocmirea bugetului proiectului și pentru acoperirea diferențelor nefavorabile de curs valutar apărute ca urmare a situației economice actuale. În acest sens, trebuie precizat faptul că în jurisprudența națională s-au înregistrat cazuri în care potențialii beneficiari ale căror cereri de finanțare au fost respinse, cu ocazia acțiunilor în instanță introduse din acest motiv, au invocat neînțelegerea prevederilor conținute de Ghidurile Solicitanților, fapt care a condus, în cele din urmă la respingerea cererilor.

Măsuri în plus față de cele menționate anterior, „beneficiarii au fost profund afectați de politica de creditare extrem de prudentă a băncilor, mai ales în contextul crizei financiare globale, și de costurile mari ale finanțării”.

O urmare a celor menționate mai sus, poate fi considerată necesitatea unor structuri instituționale puternice, capabile să asigure aplicarea politicilor publice precum și a programelor naționale și creșterea capacității de implementare, care poate fi realizată doar printr-o întărire a parteneriatului între administrațiile locale și structurile private, cu atât mai mult cu cât criza financiară și economică a avut un impact semnificativ asupra problemei absorbției fondurilor europene.

O modalitate pentru a contracara efectele crizei economice este reprezentată de îmbunătățirea capacității de absorbție, care în cazul României a fost redusă în prezent, în principal din cauza:

ineficienței instituțiilor specializate coroborată cu gradul de informare și experiența scăzută a beneficiarilor în realizarea proiectelor, dar și din cauza procesului anevoios de formare a personalului specializat în materia fondurilor europene;

gradul de informare scăzut al potențialilor beneficiari asupra condițiilor de aplicare și funcționare a fondurilor europene.

Totodată, procentul scăzut al solicitanților care au apelat la serviciile specializate ale societăților de consultanță în domeniul fondurilor europene, a determinat o lipsă a calității proiectelor și, implicit, lipsa finanțării acestora.

În cele din urmă, majorarea cotei TVA în România și influența cursul de schimb Leu/Euro în ultimii ani au determinat potențialii beneficiari să renunțe în mare parte la proiectele planificate având în vedere că planul de afaceri nu mai putea fi realizat ca urmare a schimbărilor de pe piața financiară.

2.1.2. Probleme majore în procesul de atragere a fondurilor și lansarea cererilor de proiecte

După cum am precizat anterior, aprobarea rapidă a PO nu a determinat o lansare imediată a finanțărilor aprobate, în anumite situații înregistrându-se întârzieri care au depășit cu mult termenul inițial preconizat. Astfel, printre problemele în directă legătură cu lansarea de proiecte trebuie amintite:

A. Probleme anterioare lansării cererilor de proiecte:

– calendar necunoscut al lansărilor de cereri de proiecte; Rezolvarea problemei a fost posibilă parțial prin publicarea de către Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) a unui calendar orientativ aferent lansărilor de proiecte pentru perioada următoare.

– amânarea lansării unor cereri de proiecte, față de termenele anunțate, ceea ce a condus adeseori la expirarea valabilității documentelor pregătite de solicitanți, expirarea avizelor, modificarea planurilor de afaceri în vederea adaptări acestora cu cererea pieței.

O soluție de remediere a acestor probleme ar fi respectarea calendarului de lansări, publicat de către ACIS, precum și formularea unor termene concrete.

B. Probleme ulterioare lansării cererilor de proiecte:

– O principală problemă o reprezintă decalarea termenelor limită de depunere a proiectelor. Acest lucru a determinat decalarea termenelor privind evaluarea acestor proiecte. O soluție posibilă la această problemă ar fi recomandabilă menținerea termenelor anunțate,sau daca este necesar relansarea cererilor de proiecte.

– Modificarea continuă a documentației necesare, și anume implementarea unor modificări numeroase (de exemplu: corrigenda) la Ghidurile Solicitantului. Ca o posibilă soluție la această problemă ar putea fi luată în considerare posibilitatea ca eventualele modificări să se aplice doar proiectelor care urmează a fi lansate după data apariției modificării.

– Rapiditatea cu care a fost pregătită prima generație de Ghiduri ale Solicitanților. Intenția autorităților a fost de a pregăti ghidurile ca niște documente foarte detaliate și cuprinzătoare. Totodată, experiența limitată și gradul de încărcare al personalului responsabil de pregătirea ghidurilor la nivelul structurilor competente a constituit o piedică la realizarea eficientă a primei generații de ghiduri, acestea dovedindu-se incomplete în cele mai multe cazuri.

-lipsa unor strategii naționale a condus la întârzieri în implementarea intervențiilor, și evident la aprobarea de proiecte.

Principalele măsuri care au fost luate în vederea impulsionării procesului de definitivare a acestor strategii au constat fie în contractarea de asistență tehnică specifică pentru elaborarea documentelor relevante, fie în intensificarea dialogului cu structurile responsabile de elaborarea acestor strategii.

2.1.3. Pregătirea de către beneficiari a proiectelor și încadrarea acestora

1. Criteriile de eligibilitate

Criteriile de eligibilitate a solicitanților, mai precis tratarea în mod superficial a acestora, constituie una din cauzele care au condus la respingerea încă din faza inițiala a unui număr semnificativ de proiecte.

Astfel, criteriile prevăzute în Ghidurile Solicitanților, precum: forma de constituire, vechimea, profitabilitatea, activitatea pentru care se solicită finanțare și lipsa datoriilor, trebuie respectare cu strictețe, altfel proiectul este respins încă din faza incipientă.

O importanță deosebită o are și îndeplinirea condițiilor de eligibilitate ale proiectului, începând cu modalitatea de atingere a obiectivelor programului de finanțare, condițiile referitoare la imobilele cuprinse în proiect sau la capacitatea operațională și financiară a potențialului beneficiar, precum și cele referitoare la durata de implementare a proiectului și respectarea condițiilor de punctaj minim, trebuie îndeplinit cu strictețe pentru a asigura calificarea proiectului în grupa proiectelo considerate drept eligibile și pentru a obține finanțarea necesară.

Totodată, în momentul elaborării proiectului nu trebuie ignorate nici condițiile administrative ale proiectului și ale solicitantului, precum și timpul, modalitatea, respectiv costurile pentru obținerea avizelor, certificatelor și aprobărilor necesare.

Ca o concluzie asupra celor menționate anterior, apreciem că respectarea strictă a criteriilor și condițiilor de eligibilitate, astfel cum sunt acestea menționate în cuprinsul ghidului de finanțare, va duce în majoritatea cazurilor la evitarea respingerii proiectului în etapa de evaluare a conformității și a eligibilității.

2. Analiza superficială a grilei de evaluare

Majoritatea solicitanților nu acordă importanță grilei de evaluare a programului de finanțare anterior demarării acestuia. O analiză preliminară a grilei de evaluare ar putea ajuta potențialii beneficiari să estimeze punctajul minim și maxim pe care proiectul lor l-ar putea obține. Astfel, este recomandabilă efectuarea unei auto-evaluări pe parcursul elaborării proiectului, cu ajutorul grilei de evaluare, pentru ca potențialul beneficiar să obțină o imagine obiectivă asupra șanselor de reușită a proiectului. Această auto-evaluare poate conduce la identificarea punctelor slabe ale proiectului și implementarea unor variante de îmbunătățire a acestuia.

3. Stabilirea unor obiective neadecvate

Majoritatea potențialilor beneficiari au făcut greșeala demarării unui proiect fără prestabilirea unor obiective adecvate, acest fapt având o influență semnificativă în structura, conținutul, activitățile și punctajul acordat de către evaluatori. Astfel, pentru a preveni respingerea proiectului este recomandabil ca obiectivele proiectului să fie specifice, adică proiectul să indice exact ceea ce se dorește a se obține, cuantificabile, realizabile în mod real prin implementarea proiectului și să fie bine definite în timp.

Respectarea de către beneficiar a acestor cerințe ar putea influența în mod pozitiv aplicarea unor criterii de evaluare precum: relevanța proiectului pentru obiectivele programului de finanțare, calitatea și coerența acestuia.

4. Menționarea unor activități incomplete, neclare și/sau necorelate cu obiectivele proiectului

Planificarea activităților care urmează a fi realizate pe parcursul proiectului a cauzat probleme majorității solicitanților. Astfel, în multe cazuri, potențialii beneficiari au omis a include sau a detalia în proiectul propus unele activități esențiale și obligatorii precum organizarea licitațiilor, achizițiilor de bunuri/servicii etc. Totodată, în unele cazuri, chiar dacă au fost menționate, descrierea neclară a acestora și necorelarea cu obiectivele proiectului au fost decisive în respingerea proiectului. Pentru a evita asemenea probleme se recomandă o planificare detaliată a activităților, cu o prezentare clară și o estimare reală a timpului de realizare, în strânsă corelare cu obiectivele proiectului spre aprobare.

5. Lipsa detaliilor de fundamentare și prezentare a proiectului „Studiile efectuate în domeniu au relevat faptul că o mare parte a solicitanților nu acordă atenție fundamentării proiectului. Astfel, sunt tratate în mod superficial secțiunile din cererea de finanțare aferente planului de afaceri, memoriului justificativ sau studiului de fezabilitate. Deși aceasta nu este o greșeală care ar putea atrage neeligibilitatea proiectului, ar putea influența în mod negativ grila de punctaj acordată anumitor elemente, precum și capacitatea evaluatorilor de a înțelege proiectul, fapt care ar putea crea dificultăți majore în procesul de implementare și în atingerea obiectivelor propuse46”.

În acest sens, se recomandă beneficiarilor să acorde o atenție sporită cerințelor privitoare la realizarea documentațiilor, prin fundamentarea și prezentarea detaliată a informațiilor conținute în proiect.

6. Evaluarea proiectelor

Perioada de timp în care se realizează evaluarea proiectelor constituie o problemă majoră la nivelul tuturor PO. Astfel, în majoritatea cazurilor, de la depunerea unui proiect și până la notificarea beneficiarului cu privire la rezultatul evaluării se înregistrează, de regulă, între 6 și 10 luni.

Principalele cauze ale acestor întârzieri în evaluarea proiectelor sunt:

insuficiența personalului raportat la numărul de proiecte primite sau întârzierile în contractarea unor evaluatori externi;

lansarea simultană a mai multor operațiuni din cadrul aceleiași axe prioritare, fapt care a condus la întârzierea momentului la care unele proiecte au fost evaluate;

lipsa de experiență a solicitanților în întocmirea de proiecte, în special în cazul societăților mici și mijlocii, acest fapt fiind corelat cu gradul de complexitate al documentației solicitate, ceea ce a determinat prelungirea procesului de evaluare și selecție.

În plus față de cele menționate anterior, remarcăm și alte tipuri de probleme care au o influență negativă asupra procesului de absorbție, și anume „înregistrarea unui număr mare de proiecte în ultimele zile dinaintea termenului limită de depunere, fapt care a condus la întârzierea procesului de evaluare și selecție a proiectelor depuse sau respingerea unui număr relativ mare de proiecte”.

O altă dificultate a fost generată de deprecierea substanțială a valorii monedei naționale în raport cu Euro în ultima perioadă. Această depreciere a afectat pe acei beneficiari care au depus proiecte care necesitau cheltuieli în valută și al căror buget a fost estimat de beneficiarii respectivi în lei, la cursul valutar în vigoare la acea dată. Cele menționate anterior, au condus la renunțarea implementării proiectului de către unii solicitanți de finanțare sau la dificultăți ulterioare în realizarea integrală a obiectivelor proiectului.

Deși întârzierile în evaluare au fost resimțite încă de la debutul perioadei de accesare a fondurilor europene, reprezentanții statului au recunoscut cu greu existența unor întârzieri în procesarea dosarelor. La aceste întârzieri s-au adăugat și numărul prea mare de proiecte, calitatea slabă a acestora și lipsa personalului calificat care să se ocupe de evaluarea lor. Astfel, întârzierea formată odată cu lansarea destul de târzie a majorității cererilor de proiecte a fost amplificată de întârzierile în evaluare, care au generat o întreagă serie de întârzieri ulterioare. Așadar, întârzierea semnării contractelor a determinat întârzierea demarării proiectelor, care la rândul ei a determinat întârzierea depunerii cererilor de decontare a cheltuielilor și a plăților efective.

În practică, au existat cazuri în care potențialii beneficiari au așteptat mai bine de jumătate de an rezultatul evaluărilor, unele contracte fiind semnate chiar după mai bine de un an de la depunerea proiectelor.

O altă cauză care a avut o influență negativă asupra întârzierilor în evaluare a fost (și este) numărul prea mic de persoane care se ocupă de evaluare, în comparație cu numărul prea mare de proiecte. Astfel, conform informațiilor disponibile public, întârzierea este cauzată în cele mai multe cazuri de subdimensionarea aparatului evaluatorilor (de exemplu: în cadrul AM POSDRU activau la un moment doar trei evaluatori pentru aproximativ 1.400 de proiecte). Deficiențe similare au fost constate și în cadrul AM POR, cu toate că în 2008 la unul din OI

fusese aprobată o suplimentare de personal cu 30 de posturi. Totuși, în ciuda unui avânt remarcabil în acest domeniu, toate angajările au fost oprite odată cu aplicarea politicii de reducere a cheltuielilor bugetare. În completarea celor menționate anterior, reforma aparatului bugetar a afectat și departamentele responsabile cu gestionarea fondurilor europene, acest fapt fiind confirmat indirect de către autorități prin planurile de disponibilizări elaborate și puse în executare în acest sens.

În prezent, acest blocaj a fost rezolvat în mod parțial prin utilizarea mai multor evaluatori externi. Totuși, o astfel de rezolvare este numai partial fiindcă, oricum, cea mai mare parte din gestionarea proiectelor se realizează intern, de către angajați ai autorităților de stat cu competențe în domeniu.

Soluții directe: având în vedere că prioritatea Guvernului o constituie majorarea gradului de absorbție al fondurilor europene, este recomandabilă excluderea de pe lista restructurărilor a departamentelor responsabile cu fondurile europene.

Ca și posibile soluții complementare recomandăm încheierea mai multor contracte de colaborare cu evaluatori externi, respectiv realizarea unei baze de date cu evaluatori independenți.

7. Implementarea proiectelor de către beneficiari

Referindu-ne la gradul de implementare al proiectelor, putem observa că nivelul încă redus al plăților către beneficiari, precum și al rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană, relevă existența unor probleme și dificultăți majore la nivelul beneficiarilor, în ceea ce privește implementarea.

Principalele cauze sunt determinate de:

1. desfășurarea cu dificultate a procedurilor de achiziție publică.

Astfel, au fost înregistrate întârzieri în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică, din cauza unor factori precum:

lipsa ghidurilor orientative și/sau de bune practici;

întârzierile în elaborarea documentațiilor de atribuire;

experiența redusă sau chiar lipsa de experiență a beneficiarilor în promovarea și implementarea investițiilor;

lipsa unor interpretări concrete ale diferitelor aspect legislative în domeniul achizițiilor publice;

lipsa unor modele de contracte de achiziție sectoriale în câteva domenii cheie;

abundența contestațiilor în cazul procedurilor de achiziții publice;

reluarea procedurii de achiziție ca urmare a modificărilor criteriilor sau a anulării licitațiilor.

În vederea remedierii unora dintre problemele semnalate de către beneficiari, în anul 2009 a fost modificată legislația privind achizițiile publice în sensul diminuării perioadelor de licitare și al flexibilizării procesului, prin posibilitatea de a utiliza o procedură accelerată de licitare. Cu toate acestea, persistă încă dificultăți serioase în realizarea procedurilor de achiziții publice.

Totuși, în ciuda modificărilor legislative intervenite, neregulile din cadrul procedurii de achiziții publice au fost printre motivele care au cauzat probleme în implementarea proiectelor. Astfel, referindu-se la problemele generate de procedura de achiziții publice în cazul proiectelor finanțate prin POS CEE, „Compendiul de cazuri de neregulă/fraudă la nivelul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice” realizat de

DLAF și dat publicității în cursul lunii noiembrie 2012, a reliefat motive ce țin de nerespectarea procedurilor privind achizițiile publice, drept principalele cauze în utilizarea fondurilor europene și implicit implementarea proiectelor pentru care au fost obținute respectivele fonduri.

2. asigurarea cu dificultate a resurselor financiare necesare demarării proiectelor sau a contribuției proprii la finanțarea proiectelor, în special ca urmare a efectelor crizei economice.

3. lipsa experienței și capacității beneficiarilor din administrația centrală și locală de a pregăti și implementa corespunzător proiecte, deficiențele principale fiind datorare în mare parte inexistenței personalului specializat suficient;

4. lipsa unor planuri concrete de acțiune; respective

5. competențe scăzute în domenii esențiale (de exemplu: managementul de proiecte sau domeniul achizițiilor publice);

Pentru a veni în întâmpinarea acestor probleme, ACIS, cât și AM-urile au întreprins numeroase inițiative care au vizat, în principal, efectuarea unor cursuri de instruire specifice pentru beneficiarii contractelor de finanțare. De asemenea, referindu-ne la cazul POS DRU, AM au finalizat elaborarea unui manual al beneficiarului pentru implementarea proiectelor, precum și un ghid privind parteneriatul între diverse entități de drept public și privat.

8. Bariere legislative cu impact asupra ritmului de absorbție

Barierele legislative au intervenit în toate etapele procesului de absorbție al fondurilor europene. Astfel, cele mai importante deficiențe legislative derivă din legislația privind bugetul național, care conține o serie de prevederi de natură să afecteze implementarea eficientă și rapidă a proiectelor.

Conform unui raport emis de Guvernul României, o parte dintre deficiențe au fost soluționate prin aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență. Prin acest act normativ, s-a urmărit o fluidizare a fluxurilor financiar-bugetare în cadrul programelor operaționale finanțate din instrumente structurale și, implicit, creșterea gradului de absorbție.

Totuși, încă există reglementări privind managementul fondurilor publice care îngreunează implementarea proiectelor. Astfel, dintre aceste reglementări fac parte și prevederile legii finanțelor publice și a legii finanțelor publice locale. Pe lângă problemele legislative enumerate anterior, AM și beneficiarii au întâmpinat o serie de dificultăți legate și de legislațiile specifice, cum arfi:

lipsa normelor de aplicare a Legii administrației publice locale nr. 215/2001;

lipsa normelor de aplicare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;

legislația națională din sectorul deșeurilor;

legislația privind serviciile de utilitate publică și serviciile de alimentare cu apă și canalizare;

vidul legislativ alături de inactivitatea organelor de control au condus la generalizarea fenomenului de „licitații cu dedicație”;

ordinele ANRMAP în baza cărora autoritatea a „intervenit” în modul de soluționare a licitațiilor contestate.

Totuși, în ciuda celor menționate anterior, nu putem să nu observăm că majoritatea aspectelor legislative sectoriale sesizate ca fiind problematice de către AM au fost modificate sau se află în curs de modificare în vederea soluționării deficiențelor constatate pe parcursul implementării.

9. Probleme la nivelul Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice („ANRMAP”)

Până la momentul actual, frauda sau conflictul de interese în achizițiile publice, având componentă de finanțare din fonduri europene, s-a materializat în pre-suspendarea/suspendarea a patru programe operaționale: Transport, Mediu, POSDRU și Programul Operațional Regional, Comisia Europeană ne mai primind cereri de rambursare pentru proiectele din România.

În încercarea de a preîntâmpina blocajele de acest fel și de a stopa achizițiile „cu dedicație”, ANRMAP a decis verificarea documentațiilor de atribuire înainte ca licitația să aibă loc, analiza ANRMAP urmând a se concentra asupra criteriilor de selecție și calificare stipulate în aceste documentații, respectiv asupra acelor aspecte din documentațiile de atribuire care creează bănuiala că astfel de licitații sunt direcționate către anumiți operatori economici. Cu titlu de exemplu, printre neconformitățile care au generat o atare măsură se numără introducerea în fișa de date a achiziției și/sau caietul de sarcini a unor criterii restrictive (aceste documente nefiind verificate până la acest moment de ANRMAP, ci numai anunțul publicat în SEAP), precum și divizarea contractelor în loturi, astfel încât valorile rezultate să permită efectuarea de achiziții directe și nu de licitații.

Cadrul legal pe care se bazează procedura sus amintită este reprezentat de prevederile H.G. nr. 801/2011, pentru modificarea și completarea HG nr. 525/2007 privind organizarea și funcționarea ANRMAP („HG 801/2011”). Astfel, potrivit prevederilor HG 801/2011, anterior transmiterii spre publicare a invitației/anunțului de participare către SEAP, ANRMAP este obligată să evalueze conformitatea cu legislația aplicabilă din domeniul achizițiilor publice a documentației de atribuire aferente contractelor de achiziție publică care intră sub incidența prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii („OUG 34/2006”), această evaluare nevizând aspectele tehnice ale caietului de sarcini.

În termen de maximum 14 zile de la data primirii documentației, ANRMAP are obligația de a emite acceptul în vederea inițierii procedurii de atribuire, dacă prevederile din documentația de atribuire sunt conforme cu prevederile legale privind achizițiile publice sau de a invalida publicarea în cazul constatării neconformității cu prevederile legale, precum și de a informa autoritatea contractantă asupra neconformităților constatate la nivelul documentației de atribuire și a motivului pentru care acestea nu sunt în concordanță cu prevederile legale privind achizițiile publice.

Pentru motivarea neconcordanțelor prevederilor documentației de atribuire cu prevederile legale privind achizițiile publice, președintele ANRMAP a emis Ordinul nr. 509 din 2011, privind formularea criteriilor de calificare și selecție („Ordinul 509/2011”), prin care se exemplifică situațiile de restricționare a concurenței și de încălcare a principiului proporționalității prin cerințele de calificare și selecție. În baza acestui ordin au fost instituie noi prezumții legale privind restricționarea concurenței și încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. 2 din OU 34/2006.

Referindu-ne la modul în care sunt respectate prevederile legale în domeniul achizițiilor publice, este de menționat că în primele două săptămâni de la aplicarea prevederilor HG nr. 801/2011 doar 49 de documentații de atribuire din 1.550 au fost acceptate de ANRMAP pentru publicarea acestora în SEAP. În baza celor menționate anterior, se poate trage un semnal de alarmă asupra consecințelor grave în cazul unor controale vizând legalitatea procedurilor de achiziție publică demarate anterior intrării în vigoare a HG nr. 801/2011, având în vedere sancțiunile prevăzute de OUG 34/2006 precum și corecțiile financiare aplicate de organismele de control ale Uniunii Europene în cazul derulării unor proiecte cu finanțare europeană.

10. Probleme instituționale

În ciuda deficiențelor sistemului instituțional românesc încă de la momentul aderării la Uniunea Europeană, evaluările de sistem realizate de către AA și Comisia Europeană prin intermediul misiunilor effectuate în perioada 2008-2009 s-au finalizat prin acreditarea sistemelor de management și control pentru toate cele șapte PO. Cu toate acestea, dificultățile instituționale, în special cele legate de complexitatea și birocrația procedurilor și de stabilitatea personalului, continuă să existe.

Astfel, una dintre problemele majore menționată anterior în cuprinsul prezentului Studiu, o reprezintă resursele umane insuficiente și slab motivate financiar de la nivelul autorităților competente.

Volumul mare de muncă și gradul ridicat de responsabilitate al activităților desfășurate de personalul intern a condus în cele mai multe cazuri la o fluctuație a personalului instruit în gestionarea acestor fonduri.

Aceste fluctuații fiind cu atât mai puțin dorite cu cât, în procesul de constituire a structurilor de gestionare a fondurilor s-a acordat o mare atenție procesului de recrutare și specializării personalului în domeniul gestionării instrumentelor structurale.

Dintre efectele deja vizibile ale acestei situații pot fi menționate:

întârzieri în elaborarea ghidurilor pentru solicitanți și în contractarea de asistență tehnică;

întârzieri în finalizarea pregătirii proiectelor majore și în aprobarea acestora de către Comisia Europeană;

întârzieri în implementarea proiectelor, cu impact direct asupra gradului de absorbție și eventual a neîndeplinirii unor angajamente asumate prin tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană (de exemplu: POS Mediu).

În plus, dificultățile instituționale s-au înrăutățit odată cu blocarea ocupării posturilor vacante ca urmare a măsurilor de austeritate impuse pe fondul crizei economice și financiare care a lovit toate statele din Uniunea Europeană, printre care și România. Totuși, observăm faptul că, „odată identificate, problemele întâmpinate în implementare sunt tratate de către autoritățile competente, în vederea găsirii unor soluții rezonabile”.

O altă problemă majoră o reprezintă birocrația de la momentul solicitării și procesării documentației. Astfel, deși autoritățile locale doresc înlăturarea cât mai rapidă a neajunsurilor, acestea nu au reușit să elimine și/sau înlăture problema birocrației de la momentul solicitării și procesării documentației.

Printre cazurile cele mai „răsunătoare” în domeniu amintim: „solicitarea aplicării unei ștampile de formă ovală; aplicarea în mod obligatoriu a trei ștampile pe un document; inserarea unui tabel poziționat numai pe lungimea paginii și nu pe lățimea acesteia; refuzarea unui document care conține o semnătură aplicată cu pastă de culoare neagră” etc.

Pe lângă acestea, sunt în continuare solicitate la depunerea proiectelor, documente administrative și financiare suplimentare celor prevăzute în Ghidul Solicitantului, care, ulterior depunerii acestora sunt eliminate de la evaluare de către persoanele care le-au solicitat în prealabil. Remarcăm, totodată, că „birocrația excesivă” pare să nu fi dispărut, chiar dacă în prezent sunt solicitate mai puține documente la depunerea proiectelor, restul fiind necesare numai la semnarea contractelor.

În plus, în ceea ce privește imixtiunea politicii în procesul de absorbție a fondurilor europene, nu putem să nu remarcam că, în mod repetat, Comisia Europeană a constatat prin auditurile sale nereguli și suspiciuni de acte de corupție generalizată. Cu privire la acestea, trebuie menționat faptul că, o perioadă lungă de timp, România nu a dat curs propunerilor venite din partea Comisie Europene privind desemnarea unui înalt funcționar public/ministru cu competențe în absorbția fondurilor europene și cu sprijin politic. În plus, Guvernele succesive ale României de până în toamna anului 2011 au întârziat nepermis acțiunile cheie și planul de acțiune pentru sectoarele considerate de către Comisia Europeană ca având slăbiciuni majore. Coordonarea la nivel politic interministerial a lipsit și, mai mult decât atât, autoritățile române nu au răspuns repetatelor oferte de asistență tehnică din partea Comisiei Europene.

Întârzierile și ezitările în modificarea legislației privind achizițiile publice asociate cu imixtiunea politicului și cu acordarea contractelor pe criteria clientelare au sporit considerabil neîncrederea Comisiei Europene în seriozitatea angajamentului României privind reducerea fraudelor în cazul utilizării fondurilor structurale. Ca urmare, Comisia Europeană a dispus suspendarea plăților pe Programul Operațional Sectorial – Infrastructură din cadrul FEDR și a generat decizia de blocare a plăților pe POS-DRU în anul 2012. Aceste măsuri au avut un impact negativ asupra capacității de absorbție, oricum foarte scăzută. Gravitatea acestei situații este confirmată de un document relevant din presa românească, care concluzionează că „OLAF a exprimat o îngrijorare serioasă asupra faptului că autoritățile administrative și

judiciare relevante din România (Direcția Națională Anticorupție, agenția de plăți, autoritatea de management, ministerele de resort) se pare că lucrează într-o manieră coordonată pentru a contracara investigațiile OLAF. Aceste suspiciuni sunt bazate pe argumentații similare prezentate ca răspuns la cererile OLAF și pe indiciile că anumite documente sunt distribuite între aceste autorități.”

Conform unui studiuprivind analiza capacității de absorbție a fondurilor europene în România, Programele de infrastructură de transport și de mediu dețin aproximativ 60% din totalul fondurilor europene allocate României. POS Mediu a demarat rapid pentru că exista deja un portofoliu consistent de proiecte, pregătite în avans prin programul ISPA. Practic, Ministerul Mediului a fost constant timp de aproape patru ani în pregătirea, depunerea, contractarea și demararea proiectelor majore de mediu.

Totuși, în ciuda numărului mare de proiecte, problema consta în timpul mare necesar elaborării tuturor studiilor de fezabilitate și obținerea avizelor necesare.

Problemelor menționate anterior li se adaugă și cele referitoare la procedura de achiziție publică pentru semnarea contractului de execuție lucrări cu antreprenorul desemnat în acest sens. Astfel, remarcăm că, întrucât beneficiarii au ales să folosească în mod abuziv remediile și pârghiile puse la dispoziție de legislația achizițiilor publice „licitația pentru încredințarea respectivelor lucrări poate dura până la un an, din cauza contestațiilor depuse de participanții la licitație care, dintr-un motiv sau altul, se consideră nedreptățiți prin faptul că nu au fost desemnați câștigători ai acesteia sau din cauza prelungirii nejustificate a semnării contractului de către autoritatea contractantă”.

2.2. Modalități de remediere a problemelor apărute în accesarea fondurilor structurale

În ciuda faptului că, în cursul anilor 2011-2012, Guvernul a adoptat o serie de măsuri care ar fi trebuit să aibă un impact semnificativ asupr atragerii de fonduri europene, efectele se lasă așteptate, iar fondurile europene sunt relativ greu de accesat și implementat.

Evident că, în aceste condiții, România este supusă unor riscuri majore precum:

cel al neutilizării la nivel național al unei părți importante a fondurilor europene, având drept consecință întoarcerea acestora l bugetul Uniunii Europene și riscând în acest fel ca România s devină pe termen mediu contribuitor la acest buget, fără a avea, totodată, și calitatea de beneficiar al fondurilor rezultate (în alt cuvinte, să contribuie cu mai multe fonduri la bugetul Uniuni Europene decât primește sau utilizează de la aceasta), și

chiar utilizate, în lipsa unor strategii clare, impactul fondurilor asupra dezvoltării țării și reducerea decalajelor regionale vor fi mai mici decât cele dorite.

Având în vedere considerațiile enunțate anterior, deficiențele majore în materia accesării fondurilor europene pot fi sintetizate după cum urmează:

Stabilirea strategiilor naționale

Autoritățile competente nu au prevăzut și preîntâmpinat nevoia dezvoltării unor strategii care să permită crearea de mecanisme de atragere a fondurilor europene. În acest sens, astfel cum a fost remarcat și de autoarea unui studiu privind utilizarea fondurilor europene, în anul 2007 nu a fost lansată nicio licitație publică de proiecte având finanțare din fonduri structurale. Este adevărat faptul că, în primele șase luni de la data aderării României la Uniunea Europeană, atragerea de fondur europene nu era posibilă pentru că planurile naționale trebuiau supuse analizei și aprobării Comisiei Europene. Totuși, ar fi fost de preferat ca acele planuri să fie finalizate sau cel puțin să fie într-un stadiu avansat de finalizare încă de la sfârșitul anului 2006, pentru că autoritățile statului, supuse unui atac mediatic puternic în ceea ce privește incapacitatea de absorbție a fondurilor europene, să nu realizeze în grabă o serie de planuri naționale, fără o cunoaștere clară și profundă a reglementărilor europene în domeniu.

Funcționarea AM

Similar strategiilor naționale de dezvoltare, înființarea AM-urilor a fost realizata cu întârziere. Totuși, chiar înființate, acțiunea acestora a fost limitată de problemele cauzate de personalul subdimensionat și subcalificat. O altă problemă a AM-urilor este faptul că, aproape în totalitate, conducerea acestor autorități a fost desemnată pe criterii politice. Astfel,

având în vedere că un criteriu de bază a fost unul politic este evident că modificarea ghidurilor, respectiv a direcțiilor de investiție a fost trecută în plan secundar. Mai mult, imixtiunea politicului în cadrul autorităților competente a sporit sentimentul de insecuritate în rândul personalului. De aceea, având în vedere că resursele umane de care dispun autoritățile locale constituie unul dintre elementele cheie pentru capacitatea acestora de a elabora și pregăti proiecte, considerăm că este important atât nivelul general de calificare a personalului din administrația locală, cât mai ales gradul de specializare a personalului din domeniul accesării fondurilor europene.

Modificarea continuă a termenilor și condițiilor

Conform informațiilor publice, majoritatea solicitanților de fonduri europene au considerat schimbarea criteriilor de eligibilitate drept un obstacol major în calea accesării finanțărilor. Astfel, este un fapt cunoscut că majoritatea Ghidurilor Solicitantului au suferit modificări frecvente, inducând confuzie atât în rândul aplicanților, cât și în cel al consultanților. Aceste modificări s-au datorat mai ales faptului că AM-urile nu au fost pregătite, în mod real, pentru derularea sesiunilor de proiecte (din punct de vedere al procedurilor de selecție sau achiziții spre exemplu), ca atare s-a simțit nevoia efectuării unor ajustări ale Ghidurilor Solicitanților chiar în timpul în care apelurile respective erau deschise, ceea ce, în mod firesc, a afectat cel puțin o parte dintre proiectele aflate în proces de depunere

sau chiar de evaluare.

Modificările aduse grilei punctajului de selecție și schimbarea calendarului lansărilor de proiecte

Modul de punctare a proiectelor a suferit modificări continue. Inițial, proiectele erau elaborate pentru a atinge un anumit punctaj de selecție, după care, în apropierea lansării sesiunii, punctajele grilei erau modificate. Acest fapt a condus la confuzii și incertitudini în cadrul solicitanților, aceștia ajungând chiar să renunțe la a mai aplica pentru obținerea fondurilor necesare.

În ceea ce privește lansările de proiecte, în practică, au existat cazuri în care existau informații că o anumită sesiune se va lansa într-o anumită lună a anului, pentru ca în realitate, aceasta să fie lansată la un interval ulterior, care frecvent depășea o marjă de timp de trei luni. Aceste decalaje au necesitat refacerea documentațiilor și obținerea unor noi aprobări pentru proiectele care urmau a fi depuse.

În acest context, calendarul lansărilor de licitații apare ca un document esențial pentru beneficiar, fiind necesar ca termenele prevăzute în acesta să fie concrete și respectate întrutotul de către AM. De asemenea, în cazul cererilor de proiecte cu depunere continuă este necesară publicarea periodică (lunar, spre exemplu) de informații despre numărul de proiecte aprobate și bugetul rămas disponibil. În acest caz, ar fi recomandabilă renunțarea la modificări în Ghidurile Solicitanților („Corrigenda”) care trebuie aplicate pentru solicitările de proiecte aflate în derulare sau proiectelor deja depuse.

Realizarea proiectelor sub presiunea timpului

În practică, majoritatea proiectelor au fost realizate sub presiunea timpului, determinată în mare parte de motivele expuse anterior (de exemplu: funcționarea deficitară a AM, modificarea permanentă a termenilor și condițiilor etc.). Acest fapt a condus la o presiune suplimentară pe umerii solicitanților ceea ce, în cele mai multe cazuri, a determinat o lipsă de calitate în elaborarea proiectelor. Aceasta poate fi, într-o anumită măsură, explicația faptului pentru care există mai multe proiecte respinse decât aprobate.

Transparența procedurilor

Opinia majoritară în branșa consultanților în materia fondurilor europene, astfel cum aceasta rezultă din practică, este că o transparență îmbunătățită a procedurilor ar putea conduce la eficientizarea procesului de absorbție a fondurilor.

În acest sens, se recomandă organizarea unor întâlniri cu beneficiarii și potențialii beneficiari pentru a sublinia și explica, dacă este cazul aspecte concrete legate de derularea proiectelor. Mai mult, pentru a promova transparența, corectitudinea evaluării și pentru a preveni apariți unor conflicte de interese, este necesară separarea clară a consultanților care vor fi cooptați ca persoane fizice sau juridice să evalueze proiectel depuse la AM, pe de o parte, de cele care oferă consultanță/asistență tehnică pentru proiectele depuse sau care urmează să fie depuse, pe de altă parte.

În continuarea celor menționate anterior, organizațiile societății civile cu expertiză în domeniu ar trebui să ia parte la monitorizarea și evaluarea proiectelor. Astfel, este recomandabil ca reprezentanții partenerilor sociali și ai organizațiilor societății civile care au fost activi în perioada de pregătire a accesării fondurilor europene să se regăsească într-o mai mare măsură în cadrul comitetelor de monitorizare și evaluare la nivel national și regional. În acest mod s-ar păstra un echilibru și s-ar putea realiza un control mai strict asupra evaluării și promovării celor mai bune proiecte și inițiative cofinanțate prin fonduri europene.

Crearea unui sistem informațional care să permită aplicanților verificarea stadiului și concluziilor evaluării, respectiv crearea unui spațiu virtual corespunzător verificării în orice moment a stadiului evaluării proiectelor depuse, ar permite solicitanților să aibă acces inclusiv la punctajele obținute și la punctele slabe ale documentației. Aceasta va ajuta nu doar

la o promovare mai transparentă a procesului de evaluare a cererilor de finanțare/proiectelor depuse, dar și la asimilarea „bunelor practici” rezultate din corecția imperfecțiunilor care au condus la respingerea respectivelor cereri de finanțare și reiterarea lor.Este recomandabilă, de asemenea, elaborarea unui protocol tehnic clar pentru raportările intermediare în vederea promovării unui sistem de comunicare interinstituțională cât mai riguros și operativ între actorii care implementează proiecte și OI/ACP/AM, prin intermediul căruia să se stabilească o procedură tehnică clară pentru realizarea raportărilor periodice, pornind de la bunele practici în domeniu.

Informarea asupra oportunităților de finanțare reprezintă în mod evident o resursă extrem de importantă pentru potențialii aplicanți în ceea ce privește elaborarea și depunerea de proiecte pentru finanțări europene. Având în vedere că, în cazul României, accesul la informația de specialitate este destul de limitat, se recomandă crearea unui portal oficial, dedicat fiecărui PO în parte (având o interfață identică) pentru o mai bună accesare a informațiilor relevante de către potențialii beneficiari. Deși în prezent există o multitudine de

pagini de internet în materie, informațiile pe care acestea le oferă (deși complete și pertinente) sunt lipsite de organizare și coerență pentru un potențial beneficiar, novice în accesarea fondurilor europene.

Astfel, deși căutarea activă de informații prin solicitări adresat instituțiilor abilitate este larg răspândită în rândul solicitanților, majoritatea acestora s-au limitat la a solicita informații de bază, care în mod evident nu compuneau întreg panoul dezvoltării unui proiect de finanțare.

În consecință, îmbunătățirea comunicării trebuie făcută prin comunicarea pro-activă a modificărilor și noutăților pe care le lansează autoritățile prin comunicate de presă, concomitent cu afișarea acestora pe paginile de internet specializate, altfel încât beneficiarii să afle în timp util ultimele noutăți.

Cu toate că modul cel mai uzual de accesare a informațiilor rămâne internetul, care constituie principala sursă de informații utile legate de oportunitățile de finanțare europeană, acest mijloc de informare este aparent limitat în zonele rurale unde lipsa mijloacelor moderne de comunicare și/sau lipsa abilităților de utilizare a calculatorului constituie impedimente majore în accesul la informație. Astfel, organizarea de către autoritățile locale (în colaborare cu personalul calificat sau consultant specializați) a unor întâlniri periodice cu potențialii beneficiari ar putea avea drept rezultat o creștere a gradului de informare asupra condițiilor și

cerințelor impuse pentru obținerea finanțării concomitent cu dezvoltarea capacității, cunoștințelor și a interesului potențialilor beneficiari în accesarea de fonduri europene.

Contractarea mai multor evaluatori externi. Motivarea funcționarilor

În practică, se remarcă dorința beneficiarilor ca numărul și experiența personalului autorităților implicate în procedura de accesare a fondurilor europene să se îmbunătățească. Astfel, ar fi recomandabilă întocmirea unei baze de date cu societățile de consultanță/consultanții persoane fizice, respectiv a unei baze de date cu experți independenți, care să fie actualizată permanent și pusă la dispoziția potențialilor beneficiari pentru informare și utilizare.

Introducerea managementului străin în posturile cheie (exemplul Bulgariei)

Introducerea managementului străin în posturi cheie din cazul AM ar putea fi considerată drept soluție viabilă pentru majorarea ratei de absorbție a fondurilor europene în România.

În cazul Bulgariei, o țară vecină având probleme similare cu cele ale României în privința procedurilor și ineficienței în atragerea de fonduri europene, guvernul, în urma repetatelor penalități impuse de Comisia Europeană și a scrisorilor oficiale prin care Bulgariei îi era notificat faptul că urma să piardă importante sume alocate, a decis în anul 2009 înființarea unui Minister dedicat fondurilor europene (Ministerul Fondurilor Europene). Ulterior, în cursul anului 2010, a fost încheiat un acord de cooperare cu Banca Mondială pentru asistență în domeniul fondurilor europene, în baza căruia guvernul bulgar va utiliza expertiza reprezentanților Băncii Mondiale pentru a atrage și a manageria fondurile europene.

Chiar dacă în decembrie 2010, Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a transmis premierului bulgar o scrisoare în care critica dur rezultatele slabe ale Bulgariei în absorbția fondurilor europene (Bulgaria avea o rată de absorbție de 6% din totalul fondurilor europene alocate pe perioada 2007-2013), acesta a menționat, totuși, că înființarea Ministerului Fondurilor Europene a reprezentat un pas pozitiv pentru Bulgaria în procesul de absorbție a fondurilor europene. Ulterior, în ianuarie 2011, ca urmare a demersurilor concrete luate de autoritățile bulgare în acest sens, adică la mai puțin de un an, guvernul bulgar a prezentat rezultatele înființării Ministerului Fondurilor Europene.

Astfel, ministrul bulgar responsabil pentru Ministerul Fondurilor Europene a declarat oficial că rata de absorbție a fondurilor europene este de 10%, după ce la începutul lui 2010 aceasta se situa la un nivel de 1%, guvernul bulgar anunțând, totodată, că ținta pentru anul 2011 este o rată de absorbție de 20%.

Garantarea cofinanțărilor și mai buna utilizare a programului JEREMIE

Identificarea unui sistem de garantare a cofinanțării pentru firmele private, iar dacă este nevoie, elaborarea unei scheme de ajutor de stat, ar trebui luată în considerare de către toți actorii procesului de finanțare, în vederea îmbunătățirii ratei slabe de accesare a fondurilor europene de către România.

Astfel, utilizarea facilităților oferite de programul JEREMIE prin cointeresarea băncilor din România, care în ultimul timp au introdus în ofertele de finanțare, programe de credite specializate pentru garantarea cofinanțărilor, poate fi o altă modalitate pentru sporirea gradului de accesare a fondurilor europene.

În lumina celor menționate anterior, modificarea condițiilor prin care IMM-urile pot accesa finanțare și accelerarea procedurilor cuprinse în cadrul programului JEREMIE, poate ajuta, în mod real, beneficiarii (societățile), prin susținerea accesului acestora la credite. Astfel, programul JEREMIE reprezintă un set de acțiuni având ca obiectiv creșterea accesului la finanțare al IMM-urilor, programul fiind organizat în România prin intermediul Fondului European de Investiții, care administrează fonduri puse la dispoziție de FEDR. Creditul de investiții acordat unui potențial beneficiar prin programul JEREMIE are ca scop finanțarea investițiilor derulate în domeniile eligibile. În acest sens, băncile participante la program acordă un credit destinat acoperirii cheltuielilor curente rezultate ca urmare a realizării investiției, prin creditul capital de lucru JEREMIE. Totuși, pentru a putea obține finanțări garantate prin programul JEREMIE, societățile beneficiare trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:

să aibă un număr de sub 250 angajați;

să aibă o cifră de afaceri anuală de până la 50 milioane Euro (echivalent în lei);

să activeze în domeniul comerțului, producției și serviciilor;

să fie înregistrate în România;

să fie la zi cu plata taxelor și impozitelor la momentul acordării finanțării;

să nu fie sub incidența niciunui ordin de recuperare emis de Comisia Europeană pentru fonduri structurale accesate anterior de societate;

să nu primească asistență sub un alt program de fonduri europene referitor la activele și cheltuielile finanțate prin JEREMIE;

să se încadreze în limita de ajutor de minimis stabilită de lege.

În completarea celor menționate anterior, trebuie evidențiată publicarea în Monitorul Oficial al României nr. 193/23.03.2012 a Hotărârii Guvernului nr. 218/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Actul normativ preia, în cea mai mare parte, reglementările Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 2548/2009 (abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 218/2012), introducând însă noi prevederi având drept scop îmbunătățirea fluxurilor financiare la nivelul beneficiarilor, precum și responsabilizarea acestora, cu privire la respectarea termenelor de implementare a proiectelor, termene asumate prin graficul de depunere a cererilor de rambursare aferent contractelor de finanțare.

În acest sens, actul normativ introduce, în principal, următoarele reglementări:

reduce cota de recuperare a prefinanțării din cererile de rambursare depuse, de la nivelul de 30% la o cotă cel puțin egală cu cea conform căreia s-a acordat prefinanțarea la nivelul proiectului;

beneficiarii aflați sub incidența ajutorului de stat/de minimis, care sunt obligați să depună garanții pentru obținerea prefinanțării, vor avea posibilitatea diminuării garanției pe măsură ce este recuperate prefinanțarea;

se majorează cota maximă de acordare a prefinanțării de la 10% la 20% pentru proiectele care au integral finanțare nerambursabilă și pentru proiectele care au o valoare eligibilă mai mica de 1 milion de lei;

se stabilește obligativitatea ca prin contractul/decizia de finanțare, beneficiarul să își asume un calendar/grafic de depunere a cererilor de rambursare pe toată durata de implementare a proiectului, calendar care să poată fi modificat de maximum trei ori.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Asistenta Financiara Acordata Romaniei de Catre U.e (ID: 136682)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Asistenta Financiara Acordata Romaniei de Catre U.e

Copyright Notice

Managementul Proiectelor Europene

Pеrfеctiоnаrеа Cоntаbilitatii Si Аnаlizа Cheltuielilor Operationale Si Neoperationale

Oportunitati In Managementul Carierelor din Organizatiile Publice

Recunoasterea, Evaluarea Si Contabilizarea Imobilizarilor Corporale

Tipul Si Ponderea Serviciilor Prestate de Hotel Clermont In Total Vanzari

Manualul Integrat S.c. Iproex Energy Management S.r.l

Copyright Notice

Similar Posts