Asistent Univ. Dr. George-Marius Cracu [304468]

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

SPECIALIZARE: GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR:

Asistent Univ. Dr. George-Marius Cracu

ABSOLVENT: [anonimizat]

2016

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

SPECIALIZARE: GEOGRAFIA TURISMULUI

INFRASTRUCTURA ȘI CIRCULAȚIA TURISTICĂ ÎN STAȚIUNEA POIANA BRAȘOV

COORDONATOR:

Asistent Univ. Dr. George-Marius Cracu

ABSOLVENT: [anonimizat]

2016

CUPRINS

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1. Distribuția călătorilor internaționali

Figura 2.1. Localizarea stațiunii Poiana Brașov

Figura 2. 2. Temperaturi medii lunare multianuale în Brașov și Poiana Brașov

Figura 2. 3. Elemente din fauna pădurilor din împrejurimile stațiunii Poiana Brașov

Figura 3.1. Peștera de Gheață

Figura 3.2. Cascada Tamina

Figura 5.1. Evoluția unităților de cazare în Poiana Brașov în perioada 2008-2016

Figura 5. 2. Hotelul Aurelius Împăratul Romanilor

Figura 5. 3. Dispunerea grafică a vilelor turistice

Figura 5. 4. Încărcarea instalațiilor de transport pe cablu în sezonul 2012-2013

Figura 5. 5. Număr urcări pe instalațiile de transport pe cablu în sezonul 2012-2013

Figura 5. 6. Evoluția numărului de schiori în sezonul 2012-2013

Figura 5. 7. Harta domeniul schiabil în Stațiunea Poiana Brașov

Figura 5. 8. Ponderea copiilor în ceea ce privește urcările cu instalațiile pe cablu în Poiana

Brașov

Figura 5. 9. Structura pe tipuri a cartelelor vândute

Figura 6.1. Capacitatea de cazare existentă

Figura 6.2. Ponderea unităților de cazare în 2009

Figura 6.3. Ponderea înnoptărilor 2001-2009

Figura 6.4. [anonimizat], 2008-2015

Figura 6.5. Distribuția 2008-2015 a fluxului de turiști români și străini

LISTA TABELELOR

Tabelul 5. 1. Evoluția unitîților de cazare în Poiana Brașov

Tabelul 5. 2. Structura pensiunilor turistice urbane

Tabelul 5. 3. Aeroporturile apropiate de Poiana Brașov

Tabelul 5. 4. Infrastructura cablurilor de transport din Poiana Brașov

Tabelul 5. 5. Gradul de încărcare mediu pe sezon pe instalațiile de transport pe cablu

Tabelul 5. 6. Frecventarea schiorilor în Poiana Brașov, 2012-2013

Tabelul 5. 7. Comparația stațiunilor montane din perspectiva pârtiilor și instalațiilor de transport pe cablu

Tabelul 5. 8. Domeniul schiabil în stațiunea Poiana Brasov

Tabelul 5. 9. Comparații între pârtiile Bradul și Stadion

Tabelul 5. 10. Comparații între carduri cu puncte și carduri cu ore si zile de schi

Tabel 6.1. Capacitatea existentă de cazare turistică

Tabel 6.2. [anonimizat] 2008-2015

Tabel 6.3. Fluxul turiștilor români și străini în Poiana Brașov

INTRODUCERE

Turismul înglobează rezultate pozitive economice enorme: este una dintre sursele cele mai semnificative din lume ale rezultatelor economice și a ocupării forței de muncă. [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat]-culturală, economică sau de mediu și de politică a [anonimizat], reprezintă o oportunitate importantă de dezvoltare pentru multe țări și comunități. [anonimizat]ct negativ.

Timp de decenii de creștere a industriei turismului, acesta a avut o contribuție majoră la creșterea activității economice în România și în lume. S-au creat locuri de muncă în comunități mari și mici și este o industrie importantă în multe locuri. Este activitatea economică dominantă în unele comunități. Cu toate acestea, impactul turismului într-o comunitate nu sunt înțelese pe scară largă, chiar și în cazul în care turismul este în creștere, și ar trebui să fie de cel mai mare interes sau preocupare. Cei mai mulți oameni privesc turismul sub aspectul impactului economic, locurilor de muncă sau din perspectiva taxelor. Cu toate acestea, gama de impacturi din turism este largă și de multe ori influențează alte domenii decât cele frecvent asociate cu turismul. Liderii precum și rezidenții care înțeleg impactul potențial al turismului pot integra această industrie în comunitatea lor, în modul cel mai pozitiv.

Impactul turismului poate fi sortat în șapte categorii generale: economic, de mediu, social și cultural, de aglomerații, congestie, de servicii, de impozite sau de atitudine comunitară.

Fiecare categorie include efecte pozitive și negative. Nu toate efectele sunt aplicabile fiecărei comunități, deoarece condițiile sau resursele sunt diferite. Liderii trebuie să echilibreze o serie de impacturi care pot fie ameliora sau afecta comunitățile din punct de vedere negativ și rezidenții acestora. Liderii trebuie să fie sensibili și vizionari, și trebuie să evite tentația de a disimula anumite dificultăți de dezvoltare pe care turismul le creează. Liderii de turism trebuie să echilibreze, de asemenea, oportunitățile și preocupările tuturor sectoarelor comunității de lucru împotriva condițiilor unde impacturile pozitive beneficiază o parte a comunității (geografice sau sociale), dar și impacturilor negative. Pe de altă parte, sensibilitatea comunității turismului înseamnă evitarea sarcinilor excesive asupra industriei, care ar putea contracara succesul acesteia. Liderii locali nu trebuie să se aștepte ca turismul să rezolve toate problemele comunității. Turismul este doar un element al unei comunități. În timp ce dezvoltarea strategică creativă de facilități și servicii turistice poate spori comunitatea sau poate corecta deficiențele locale, turismul, la fel ca oricare dezvoltare a afacerilor, trebuie să se asigure că produsele sale (atracții și servicii) atrag clienții.

România deține în prezent un potențial turistic real care valorificat în mod corespunzător, poate atrage numeroase avantaje competitive, economice și sociale. Evaluarea cantitativă și calitativă, dată de varietatea formelor de relief, de obiectivele culturale, istorice, tehnice și economice, ne permite să spunem că România are mai multe avantaje competitive, cum ar fi: resurse turistice variate în volum și în valoare structurii, poziționarea concentrată pe teritoriul resurselor turistice, valorilor patrimoniului cultural și a tradițiilor locale conservate în viața de zi cu zi, alocarea unei treimi din resursele de ape minerale europene în România, etc. În contextul unei platforme de comunicare corect concepute și puse în aplicare și în condițiile unui management al calității aplicate în mod corespunzător, în ceea ce privește oferirea acestui potențial turistic, consider că turismul poate fi una dintre coordonatele de bază pentru o dezvoltare durabilă.

Spre deosebire de contribuția în general mică a regiunilor montane asupra economiilor naționale, valoarea munților în cadrul turismului este astfel semnificativă. Turismul oferă o mare varietate de oportunități. Activitățile turistice includ înot, mersul pe jos, vizitarea orașelor și parcurilor naționale, schi, snowboard, păsările, scufundări, și o serie de sporturi extreme, cum ar fi bungee jumping, rafting, zbor cu parapanta și alpinism. Multe dintre activități sunt specifice zonelor montane, care oferă o varietate de setări naturale și culturale. Munții sunt extrem de variați. Zonele climatice sunt condensate pe distanțe de câțiva kilometri. Pe un singur munte, se poate experimenta un climat tropical la bază, o zonă temperată la altitudini medii, urmat de condiții alpine mai sus, și în cele din urmă un mediu arctic cu zăpadă și ghețari de pe cele mai înalte vârfuri. Biodiversitatea este de asemenea impresionantă. Promovarea turismului în munți se bazează pe caracteristici speciale, care sunt atractive pentru turism: aer curat, rece, topografia variată, frumusețea naturală a munților și a peisajelor culturale.

Există, de asemenea, multe peisaje naturale diverse și resurse, tradițiile locale și un stil de viață simplu, chiar și în cazul în care acestea sunt percepute uneori ca atare doar de către turiști. Există și pericolele inerente sau provocările care atrag unii turiști, arene montane îndrăznețe și speciale pentru sporturi speciale și activități de petrecere a timpului liber. Și, nu în ultimul rând, munții au calități specifice, care sunt favorabile pentru turism și activități care se concentrează pe contemplare și meditație, pe sănătate și bunăstare.

În ultimele două decenii, un nou tip de turism a devenit mai atractiv, și anume, cel caracterizat printr-o mai mare atenție asupra naturii. Această formă de turism, mai mult respect de conservare a resurselor naturale, a contribuit la creșterea gradului de conștientizare cu privire la valoarea enormă a zonelor montane. Dinamica de ecoturism a avut, de asemenea, un impact asupra economiilor montane, mai ales oferind o serie de structuri de micro-cazare cum ar fi o vacanță de fermă, case de țară și B & B (Bed & Breakfast). O rețea de soluții de ospitalitate privind criteriile tradiționale, bazate pe o mai bună conștientizare în ceea ce privește protecția peisajelor și care să respecte frumusețile artistice și naturale, a fost dezvoltată în unele zone montane.

La nivel european, Brașov și aria sa de influență sunt definite ca fiind o zonă urbană funcțională, participând ca un actor-cheie în politica națională și regională de coeziune. Prin poziția sa geografică, Brașov poate juca un rol important în coeziunea teritorială și economică, prin dezvoltarea alături de alte zone urbane funcționale, cum ar fi Constanța, București și Ploiești, și poate deveni o parte integrantă a unei axe de dezvoltare economică la nivel național format prin București, Ploiești si Brașov.

Fondată în 1895, Poiana Brașov a fost primul cartier turistic al Brașovului. În 1906, Poiana a fost desemnată ca o stațiune de iarnă, iar trei ani mai târziu a avut loc aici primul concurs de schi din România. În 1951, Poiana a gazduit Jocurile Internaționale de Iarnă pentru elevi. În zilele noastre, stațiunea seamănă mai mult cu un oraș decât o stațiune de schi cu hoteluri luxoase, apartamente fantastice și restaurante elegante.

Poiana este una dintre stațiunile cele mai frecventate din România, mai ales din cauza infrastructurii sale de sport modernă, inclusiv patinoarul artificial, terenuri de sport și centre de echitație. Există o pistă olimpică de schi și 9 în pantă și slalom (cel mai mare număr de pârtii de schi din țară), care acoperă peste 20 km. Unul dintre avantajele stațiunii este instalația de zăpadă artificială, care permite schiorilor cei mai pasionați să practice sportul lor preferat din toamnă până în primăvară. O altă atracție mai este și posibilitatea de a merge într-o sanie trasă de cai.

Am ales, așadar, această temă deoarece am fost interesat de potențialul turistic al stațiunii Poiana Brașov și în ce măsură acest potnțial este dezvoltat și pus în aplicare. Motivația mea constă, de asemenea, și în aspectele goeografice care clasifică stațiunea Poiana Brașov într-o zonă turistică de o mare importanță și valoarea la nivel internațional. Pentru a putea observa aceste aspecte, voi face referire și la infrastructura turistică a stațiunii, un aspect central al lucrării de cercetare, datorită faptului că această infrastructură contribuie în mod direct la dezvoltarea turismului în regiune.

Așadar, prezentarea infrastructurii turistice, a celei de acces și transport cât și infrastructura turistică de agrement și tratament sunt obiectivele principale ale acestui studiu. Aceste obiective își propun să ofere mai multe perspective asupra circulației turistice în Poiana Brașov și în ce constă cadrul infrastructurii în contextul turismului.

Prin urmare, voi structura această lucrare în șase capitole care vor constitui baza fundamentală a obiectivelor propuse.

În primul capitol, intitulat Aspecte generale ale turismului, voi aborda în principal date generale despre turism și care sunt factorii care influențează evoluția turismului. Aceste date vor oferi o perspectivă generală pentru a observa contextul formării stațiunii Poiana Brașov în cadrul turismului românesc.

În cel de-al doilea capitol, denumit Caracteristici geografice ale stațiunii Poiana Brașov, voi surprinde aspecte legate de așezare, de istoricul stațiunii, caracteristicile reliefului, climei, faunei și florei și aspecte ale hidrografiei.

Capitolul al treilea, intitulat Potențialul turistic al stațiunii Poiana Brașov, voi prezenta capacitățile și interesul turistic al următoarelor zone: Munții Postăvarul, Peștera de Gheață și Cascada Tamina. Aceste observații vor contribui la tema principală a lucrării de față, și anume, circulația turistică din Poiana Brașov, iar pentru aprofundarea obiectivelor propuse, expunerea acestor zone prezintă interes. De asemenea, potențialul turistic va fi evidențiat și prin caracteristicile climei, a apelor și cele biogeografice.

Următorul capitol, Potențialul turistic antropic al stațiunii Poiana Brașov, va surpride obiectvele turistice care țin de istorie, cultură, religie și cele etnografice și folclorice.

În cadrul celui de-al cincilea capitol, Infrastructura turistică a stațiunii Poiana Brașov, voi aborda structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică care constă în: hotel, motel, vila turistică, bungalou, sat de vacanță, camping, pensiune tuistică, tabere, pensiunile agroturistice, cabane de vânătoare și pescuit, unitate turistică de tip căsuță etc. De asemenea, voi prezenta și statisticile privitoare la aceste structuri turistice și în ce formă au evoluat în funcție de atracțiile principale. Un alt subcapitol face trimitere la infrastructura turistică de acces și transport, care este, din nou, foarte important deoarece voi urmări sub ce formă se desfășoară infrastructura rutieră, cea feroviară, aeriană și infrastructura specială de transport. Aceste aspecte vor reprezenta accesul la stațiunea Poiana Brașov și în ce măsură are loc disponibilitatea transportului. Ultimul subcapitol, Infrastructura de agrement și tratament, se va preocupa, după cum sugerează și titlul, de divertismentul și formele de manifestare a distracțiilor, în care voi include în special domeniul schiabil din Poiana Brașov, precum și alte oportunități turistice precum săniușul, patinoarul, pista pentru carturi și piscină, caruselul montan, echitație, tenis, plimbările cu barca și traseele turistice montane.

Voi introduce , de asemenea, și capitolul Vi, Circulația turistică pe teritoriul stațiunii Poiana Brașov și capitolul VII care cuprinde o analiză SWOT.

În conturarea acestei structuri, voi utiliza bibliografia de specialitate, având ca punct de reper lucrările următorilor autori: Mirela Mazilu cu Geografie turistică și Ecoturism și amenajări turistice, Cristian Valentin Hapenciuc cu Cercetarea statistică în turism, Gabriela Tigu cu Turism montan, Vasile Glăvan cu Turismul în România, sau Nicolae Neacșu cu lucrarea Turismul și dezvoltarea durabilă. Aceste lucrări vor contribui la conturarea particularităților turismului, în general, dar și ale turismului montan, în special. Alți autori menționați vor fi: R. Minciu, J. Ch. Holloway, P. Boniface.

Lucrarea se finalizează cu Concluziile care sintetizează rezultatele analizelor și cercetărilor efectuate în cuprinsul lucrării.

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE ȘI FACTORI DE INFLUENȚĂ

1.1. Date generale despre turism

Din puncte de vedere etimologic, după majoritatea carților de specialitate sau a dicționarelor, termenul de turism provine din termenul englezesc ’’to tour’’, care înseamna a calatorii. Turismul reprezintă o latură din sectorul terțiar al economiei, unde are ca scop oraganizarea unor calatorii in diferite scopuri: recreere, agrement sau diferite deplasări ale persoanelor la diferite activitati, congrese sau reuniuni,si de asemenea include toate activitățile pentru satisfacerea nevoilor de consum.

Turismul s-a practicat înca din cele mai vechi timpuri atunci cand grecii antici călatoreau cu ocazia Jocurilor Olimpice sau a diferitelor activități, pelerinaje, întreceri sportive, relaxare sau tratament la diferite stațiuni termale.

Turismul începe să fie consolidat în Europa ca fenomen social-economic încă din anul 1880 atunci când unul dintre părinții turismului Guyer Freuler a consolidat prima definiție a turismului: ”un fenomen al timpurilor moderne bazat pe creșterea necesităților de refacere a sănătății și schimbare a mediului înconjurător, de a trezi și cultiva sentimentul pentru frumusețile naturii, de a le îndrăgi, de a se bucura de natură și în deosebi de a contribui la creșterea bunăstării oamenilor, ca rezultat al dezvoltării comerțului, industriei și al perfecționării mijloacelor de transport”. La randul sau WTO (World Tourism Organization) definește turismul ca fiind “activitate pe care o poate desfașura oricine care se afla departe de casă pentru mai mult de 24 de ore”

În ultimele decenii datorită dezvoltării economice naționale, a infrastructurii, călatoriile turistice au crescut substanțial, astfel turismul s-a transformat într-un mod de viață pentru majoritatea populațiilor din țările cu un nivel înalt de dezvoltare economică. Datele Organizației Mondiale a Turismului arată ca numarul de turisti straini a crescut de la 160 milioane in 1970 la aproximativ 1,1 miliarde in anul 2013 din care 25% sunt turisti tineri, in tandem cu cresterea numarului de turisti a crescut si capacitatea unitatilor hoteliere care, conform O.M.T de la 16.270 mii camere in anul 1987 au ajuns pana la 30.764 mii camere in anul 2002.

Figura 1.1. Distribuția călătorilor internaționali

Sursa: Organizația Mondială a Turismului (OMT)

Clasificarea oferită de Organizația Mondială a Turismului redată în figura 1.1. transpune o departajare clară în cadrul vizitatorilor internaționali, făcând diferența între excursioniști și turiști internaționali, observând așadar că există diferite categorii de vizitatori în funcție de motivația lor de călătorie.

Potrivit datelor Organizației Mondiale de Turism, Europa atrage mai mult de jumătate din turiști, ca urmare cele mai mari venituri provin din turism, 45% (330 miliarde euro). Un studiu efectuat de World Economic Forum arată că din 140 țări evaluate că potențial turistic, România se clasează pe locul 53 în lume, și pe locul 35 în Europa . Buletinul O.M.T din anul 2012 arată că România, cu un număr de 7.031.606 turiști dintre are 1,5 milioane străini, se clasează pe locul 170 în lume în ceea ce privește profitul obținut din infrastructura turistică, cu o contribuție de aproximativ 1 miliard euro la Produsul Intern Brut( P.I.B).

În paralel cu problema defininirii turismului au apărut și preocupări legate de definiriea turistului. La recomandarea Comitetului de Statististica a Ligii Națiunilor, Organizația Mondială a Turismului (O.M.T) a acceptat în anul 1950 definiția pentru turist ca fiind ”o persoană care se deplasează pentru o durată de cel puțin 24 de ore, într-o altă țară, diferită de cea în care se află domiciuliul său obișnuit”.

Conform Institutului Național de Statistică vizitatorul internațional desemnează din punct de vedere statistic, orice persoană care călătorește către o țară, alta decât aceea în care își are în mod obișnuit reședința, pentru o perioadă care să nu depășească 12 luni, scopul principal al vizitei fiind altul decât exercitarea unei activități remunerate în țară vizitată.

Sosiri reprezintă unitatea de măsură pentru vizitatorii străini înregistrați la intrarea în țară. Numărul de sosiri diferă de numărul persoanelor care intră în țară. Aceeași persoană din străinătate poate realiza mai multe călătorii în țară în perioada respectivă, fiind înregistrată de fiecare dată ca o nouă sosire. Țara de origine a vizitatorului internațional se stabilește după cetățenia înscrisă în pașaportul vizitatorului.

1.2. Factori care influențează evoluția turismului

Turismul ca activitate principală de petrecerea timpului liber este condiționat de numeroși factori care asigură satisfacerea motivațiilor turistice și determină călătoria turistică.

Factori economici au un impact puternic asupra turismului prin diversificarea bazei materiale turistice , căile de comunicații, de transport, ofertă turistică, prețurile și tarifele.

Factorii naturali, cultural-istorici și tehnico-economici, dau atracția și valorifică resursele turistice a unui teritoriu, iar cu ajutorul factorilor tehnici determină o activitate în turism. Aici putem încadra și factorii ecologici (calitatea mediului) pentru activitatea de turism, gradul de protejare și explorare a resurselor turistice, capacitatea de protejare și valorificare a resurselor istorice etc.

Factorii tehnici sunt reprezentați de dezvoltarea tehnologiilor în construcții, performanțele mijloacelor de transport.

Factori ce țin de căile de promovare și informația turistică a produselor turistice, calitatea serviciilor acestora etc.

Factori de cultură și civilizație țin de nivelul de instruire, interesul pentru cultură și dorința de cunoaștere, caracterul individual etc.

CAPITOLUL II

CARACTERISTICI GEOGRAFICE ALE STAȚIUNII POIANA BRAȘOV

2.1. Așezare

Stațiunea Poiana Brașov este situată în Județul Brașov, la altitudinea de 1020 metri în partea centrală a țării la intersecția meridianului de 23° 33’ 12’’ longitudine Estică cu paralela de 45° 35’ 42’’ latitudine Nordică.Stațiunea Poiana Brașov se află la poalele Muntelui Postavaru din cadrul Carpaților de Curbură. Este situată la aproximativ 12 km distanță de Brașov și la aproximativ 10 km distanță de orașul Râșnov, aceasta fiind ușor accesibilă pe ambele rute.

Figura 2.1. Localizarea stațiunii Poiana Brașov

Sursă: http://cetatearasnov.wordpress.com/acces-localizare-cetatea-rasnov/

2.2. Scurt istoric al Stațiunii Poiana Brașov

Primul atestat documentar despre Poaiana Brașov datează încă din anul 1427, însă în ceea ce privește sporturile de iarnă, primele activități au fost menționate în anul 1895 atunci când pentru prima oară un grup de schiori au urcat pe Vârful Postavaru. În anul 1906 are loc primul concurs de schi, iar 45 de ani mai târziu, în anul 1951 are loc prima competiție importantă organizată la Poiana Brașov „ Jocurile Universitare de Iarna”.

Cele mai vechi unități de cazare, dar totodată și cele mai moderne sunt construite încă din anii 1970-1980 atunci când capacitatea de cazare era de aproximativ 2000 persoane pe zi, atrăgând astfel înaltă clasă de turiști germani sau britanici.

În prezent stațiunea Poiana Brașov este în continuă dezvoltare, aceasta transformându-se într-un mic orășel. Datorită standardelor ridicate ale pârtiilor, în stațiune sunt organizate competiții la nivel național sau internațional. În anul 2013 au fost găzduiți peste 1500 de sportivi, participanți la cel mai important eveniment organizat în Poiana Brașov, Festivalul Olimpic al Tineretului.

2.3. Relief

Stațiunea Poiana Brașov, situată în cadrul Munților Postavaru, are o altitudine cuprinsă între 950 – 1050m. Munții Postavaru fac parte din Carpații de Curbură, și împreună cu Masivul Piatră Mare alcătuiesc munții Bârsei. Deși altitudinea maximă nu depășește pragul celor 1800m, datorită văilor adânci, culoarelor lărgi munții Postavaru pot fi priviți ca o unitate montană impunătoare.

Peisajele deosebite din Munții Postavaru se datorează prezenței calcarelor, a conglomeratelor și gresiilor.

2.4. Clima

Clima montană tonifiantă, cu temperaturi medii anuale de aproximaiv 5°C, precipitații ce depășesc 900mm anual, și stratul de zăpadă care durează aproximativ 120 zile anual au clasat stațiunea Poiana Brașov ca fiind una dintre cele mai bine cotate stațiuni montane din România. Temperatura medie vara în stațiunea Poiana Brașov depășește 20°C și iarna de -3°C. Grosimea stratului de zăpada este în medie de 50-60 cm, zăpada fiind prezentă de la jumătatea lunii decembrie și până la sfârșitul lunii martie.

Datorită aerului puternic ozonat, lipsit de praf, presiunea atmosferică scăzută stațiunea Poiana Brașov este cunoscută ca și tratament pentru diferite boli: boli ale aparatului respirator, tratamentul nevrozei astenice, anemii secundare etc.

Figura 2. 2. Temperaturi medii lunare multianuale în Brașov și Poiana Brașov

Sursa: măsurători zilnice ale temperaturii in POIANA BRAȘOV între 01.01.05 –

31.12.08 afișate de www.weatherundeground.com

Vântul are direcții predominant din direcția Vest și Nord-Vest și bate cu viteze cuprinse între 1,5 și 3,3 m/s.

Durata de strălucire a soarelui este de 1.800 ore anual, numărul zilelor de vară este în medie de 30-40 zille anual în zonele înalte și de 50-60 zile în zonele joase iar a celor de iarnă 70-120, perioada favorizantă practicării sporturilor de iarnă. Numărul zilelor cu ninsoare este în medie de 120 zile pe an începând cu luna octombrie până la sfârșitul lui aprilie, uneori chiar și până în luna mai, grosimea stratului de zăpadă fiind de aproximativ 40cm, iar riscul de producere a avalanșelor în stațiune este inexistent.

2.5. Fauna si Flora

Fauna pădurilor din împrejurimile stațiunii Poiana Brașov este reprezentată de numeroase specii de animale sălbatice precum: cerbi, urși și vulpi, căprioare, porci mistreți și din ce în ce mai rar își fac simțită prezența lupii. Corbul, capra neagră, râsul, cocoșul de munte, șorecarul comun au devenit animale ocrotite de lege.

Figura 2. 3. Elemente din fauna pădurilor din împrejurimile stațiunii Poiana Brașov

Sursa: http://www.poianabrasov.com/photo-gallery.html

Flora Stațiunii Poiana Brașov dispune de o mare diversitate floristică, aceasta fiind alcătuită din rășinoase cu foioase, făgete, și mici arii de pajiști și fânețe. La altitudinile cuprinse între 400-1000m altitudine sunt prezente pădurile de foioase ( stejar, fag, carpen), 1000-1300 metri întâlnim pădurile de amestec (fag și rășinoase), până la 1800 metri își fac simțită prezența pădurile de conifere iar la peste 1800 metri etajul subalpin este alcătuit din pajiști, tufișuri etc.

2.6. Hidrografia

Munții Poiana Brașov sunt puternic fragmentați de o rețea de văi ce aparține bazinului râului Olt. Pâraiele ce se scurg spre nord-vest , vest și sud fac parte din bazinul Ghimbaselului, afluent al râului Olt.

În partea Sud-Vestică a stațiunii a fost realizat un lac de baraj artificial folosit în scop de agrement pe cursul apei Valea Poienii. În partea de sud-vest a stațiunii, pe Valea Poienii, a fost realizat un lac de baraj artificial folosit pentru agreement. La sud de cabana Aviatorilor, pârâul Poienii se unește cu Pârâul Sticlăriei, ale căror obârșii se află sub culmea ce separă Poiana Mică de Poiana Mare. În continuare, Pârâul Poienii străbate două sectoare de chei săpate în călcare. Principalii săi afluenți pe partea stângă sunrt Groapa Lungă, format prin confluent pâraielor Vanga Mică și Vanga Mare, Pârâul Cerbului, pârâul de Aur și Groapa de Aur. Pe partea dreaptă Pârâul Poienii primește un singur afluent mai important –Paraul Boarului- care drenează versantul sud-estic al Muchiei din Mijloc.

CAPITOLUL III

POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII POIANA BRAȘOV

Conform Profesorului univiversitar doctor Ciangă Nicolae, potențialul turistic ar putea fi definit astfel: totalitatea factorilor de atracție aparținând cadrului natural sau antropic, valorificat prin intermediul amenajărilor turistice, care generează fluxuri turistice cu arii de proveninenta interne și internațional ce se deplasează către arii de destinație unde se consumă într-o manieră turistică produsele turistice, rezultate dintr-un potențial și amenajarea acestuia.

3.1. Potențialul turistic natural al reliefului în stațiunea Poiana Brașov și resursele turistice din vecinatate

Principalele elemente de potențial natural al reliefului din stațiunea Poiana Brașov includ: Munții Postăvarul, Peșterea de Gheata, Cascada Tamina, etc. Ne-am propus să efectuăm în cele ce urmează o scurtă descriere a acestora.

Munții Postăvarul

Munții Postăvarul fac parte din Carpații de Curbură, și împreună cu Masivul Piatra Craiului alcătuiesc grupul de Munți ai Bârsei. Fiind înconjurați de arii depresionare întinse, de văi adânci și culoare largi, munții Postavaru se detașează din depărtare ca o unitate montană impunătoare, deși altitudinea lor maximă nu depășește 1800m. Poala nordică a muntelui este îmbrățișată de orașul Brașov și de zonă să. În est valea pitorească a Timisului, cu salba ei de stațiuni climaterice, îi separă de Piatră Mare, cu care se aseamănă totuși atât de mult în unele particularități ale peisajului.

Pesterea de Gheata

Peștera de Gheață, localizată în Munții Piatra Craiului se găsește la o altitudine de aproximativ 1.400m, într-un imens bloc de calcar, iar dacă aceasta nu ar fi marcată, majoritatea oamenilor care ar trece pe lângă ea ar încurca Peșteră cu o simplă crăpătură în munte. Peștera are o lungime de 50 metri cu orientare spre nord. Temperatura medie, vara este de aproximativ 0°C, pe când această temperatură scade considerabil.

Accesul în peșteră este unul destul de dificil, fisura prin care poți urcă în pesterea variază între jumătate de metru și maxim un metru și jumătate, peștera nu dispune de scări, iar persoanele care doresc să o viziteze le este indicat să fie echipați cu o pereche de bocanci care să nu alunece pe rocile căzute, o lanternă și o îmbrăcăminte adecvată climei.

Figura 3.1. Peștera de Gheață

Sursa: http://magiamuntelui.blogspot.ro/

Cascada Tamina

Cascada Tamina reprezintă o înșiruire de cinci cascade, cea mai mare având o înălțime de 10 metri. Cascada este localizată în munții Piatra Mare, la altitudinea de 1.000m metri.

Figura 3.2. Cascada Tamina

Sursa www.proalpin.ro/blog/wp-content/uploads/2011/11/CascadaTamina_1-m.jpg

Schimbarea cascadei este evidentă în fiecare an, datorită procesului prin care s-a format cascada. Se spune că s-a format prin adâncirea unei vechi linii vechi de drenaj cu o înălțime de 50 metri și prin prăbușirea unei peșteri. Perimetrul cascadei este foarte valoros, atât pe plan național cât și european, aici existând numeroase arii protejate cum ar fi: stânci calcaroase, pajiști alpine, izvoare de munte, chei.

Datorită numărului mare de urși bruni care trăiesc în perimetru cascadei, zona a fost numită Ursarie.

3.2. Potențialul turistic al climei

Poiana Brașov este o stațiune climaterică montană cu program permanent pentru turism, odihnă, recreere și practicarea sporturilor. Sporturile de iarnă au asigurate cele mai bune condiții din Carpații românești. Climatul, corespunzător munților cu altitudine medie, constituie cel mai important factor curative natural al stațiunii. Peisajul armonios, care îmbină pe spati restrânse crește montane cu versanți puternic înclinați, culmi domoale, rotunjite și platouri larg ondulate acoperite cu păduri variate și pajiști, constituie un alt factor natural favorabil reconfortării și odihnei active.

Principalii parametrii climatici cu influență directă asupra activităților turistice corespund unui bioclimat tonic, stimulativ, caracterizat prin temperatura moderată, fără amplitudini excessive, radiații solare bogate în raze ultraviolet, aer curăț, puternic ozonat cu ionizare negativă accentuată. Acești parametrii permit adaptarea relativ ușoară a organismelor sănătoase la condițiile climatice ale Poienii Brașovului. Condițiile naturale sunt favorabile refacerii organismului în cazurile de surmenaj fizic și intelectual, ajutând la creșterea capacității de muncă. Călirea și refacerea forțelor organismului se pot realiza prin băi de soare și de aer prin practicarea unor exerciții fizice.

Condițiile fizico-climatice din Poiana Brașov și dotările existențe permit celor veniți în stațiune să practice anumite exerciții fizice:

Alergarea și mersul pe jos sunt favorizate de terenul cu pante reduse și de numeroase alei străjuite de păduri de conifer;

Practicarea schiului cu instructor de specialitate în cadrul școlii de schi, specializată mai ales pe schi alpin și schi fond atât pentru începători, cât și pentru avansați;

Practicarea jocurilor în aer liber (tenis.volei etc.) pe stadionul special amenajat;

Practicarea sportului (gimnastică, tenis de masă, lupte etc.) în Săli special amenajate

Înotul în piscine acoperite;

Practicarea echitației, în împrejurimile stațiunii;

Plimbări cu sania, trăsura sau bicicleta în stațiune și împrejurimi;

Excursii și plimbări în Munții Poienii Brașovului, Masivul Postavau proppriu-zis și în împrejurimi.

În același timp, stațiunea reprezintă locul preferat de antrenament și refacere al sportivilor de performanță din diferite discipline. Cercetările medicale întreprinse asupra antrenamentului sportivilor au arătat influența binefăcătoare a curei de altitudine din Poiana Brașov asupra capacității lor de efort. În afară de concursusile republican de schi, care se desfășoară anual pe pârtiile din Munții Postavaru, pot fi menționate și competițiile de patinaj, diferite competiții cu caracter local și concursurile de orientare turistică. Pe stadionul din Poiana Brașov au fost doborâte, în diferite concursuri, numeroase recorduri atletice netionale, europene și chiar mondiale.

Cura de climă în stațiune este indicată pentru următoarele afecțiuni: nevroză astenică, stări de debilitate, surmenaj fizic și intelectual, convalescente cu o stare de sănătate bună, disfuncții tiroidiene (hipertiroidii benign), rahitism, tulburări de creștere la copii, anemii secundare sechele după pneumopatii virotice sau bacteriene,unele forme de astm bronșic și de bronșite cornice asmatiforme. Cura de altitudine în Poiana Brașov, ca și în celelalte stațiuni situate la altitudini apropiate, are și unele contraindicații stabilite prin cercetări medicale îndelungate, cum sunt: fazele acute de boală, stările febrile, sindroamele alegice active; hepatitele virale acute;formele active de tuberculoză pulmonară; pleurezii; nefritele acute; nevrozele hiperreactive, afecțiunile cardiac decompensate, hipertensiunea arterial în stadia avansate; anghină pectorală. În stațiune există posibilitatea practicării gimnasticii medicale sub control de specialitate.

Poiana Brașov poate găzdui, de asemenea, și diferite consfătuiri, întruniri, simpozioane.

3.3. Potențialul turistic al apelor

Râurile, lacurile, mlaștinile, îmbogățesc atracția turistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetație specifică, interes cinegetic). Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement.

Conform Centrului Național de informare și promovare turistică Poiana Brașov, potențialul turistic al apelor se regăsește în următoarele rezervații:

Rezervația și parcul natural Tampa cu o suprafață de 188,2 ha este interesantă pentru plantele pe care le are.

Rezervația Stejerisul Mare este cunoscută și sub numele de Colții Corbului Mare și adăpostește 20 ha de pădure de fag și un grup de stânci de calcar cu vegetație calcofila

Rezervația peisagistică Postăvarul (1025 ha) adăpostește plante și animale rare, declarate monumente ale naturii

Rezervația floristică Poiana Secuilor

O altă atracție turistică o constituie stațiunile balneo-climaterice, vestite pentru apele termale și frumusețea peisajului, ele constituind adevărate oaze de liniște, atât de recomandate pentru odihnă și tratament. Pe lângă tratamentul a bolilor, aceste stațiuni oferă multiple posibilități de petrecere a timpului liber prin efectuarea de drumeții și practicarea sporturilor de toate genurile.

Stațiunea Băile Olănești deține cel mai mare număr de izvoare minerale din România și a obținut Medalia de Aur la Expoziția Internațională de al Viena în 1873 pentru calitatea curativă a apelor sale. Acestea sunt recomandate pentru tratamentul afecțiunilor aparatului digestiv și urinar, afecțiunilor digestive și metabolice.

Stațiunea Băile Govora este renumită pentru pentru tratamentul afecțiunilor respiratorii, locomotorii și neurologice.

Izvoarele minerale de la Călimănești-Căciulata sunt recomandate pentru tratamentul bolilor aparatului digestiv și celor asociate. Stațiunea Voineasa, așezată pe Valea Lotrului, este vestită pentru practicarea sporturilor de toate felurile și a drumețiilor montane. Munții înconjurători constituie cadrul natural optim pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Lacul de agrement Poiana (de la complexul Miorița) este în fapt un lac de baraj seminatural (pământ) format pe cursul Văii Cheia (Cheișoara), debitul de deversare fiind controlat printr-un călugăr.

În acest lac se colectează apele provenite din precipitații din majoritatea suprafeței stațiunii Poiana de Sus. Lacul este prevăzut cu stăvilar de golire pentru curățire periodică, evacuarea depunerilor, igienizare. Conturul lacului este amenajat cu ziduri de sprijin din beton armat prefabricat, în prezent executându-se noi amenajări urbanistice în zonă.

În zona Poienii de jos, pârâul Valea Sticlăriei are o pantă redusă și curge cu viteză foarte mică ceea ce favorizeaza depunerile de material antrenate de pe versanți la precipitații, formându-se totodată numeroase mici meandre. Terenul este nisipo-argilos cu depuneri mlăștinoase, adiacent pârâului existând zone cu umiditate crescută ce favorizează o vegetația mezo- și higrofilă.

Cu toate că nu prezintă importanță pentru zona studiată, se menționează și cursurile de apă de suprafață formate în partea estică a Masivului Postăvarul (existente sub forma unor pâraie cu debite inconstante datorită alimentării pluviale) care se varsă prin intermediul văilor Calului, Vămii și Lungă în râul Timiș, fiind în final tributare de asemenea râului Ghimbășel.

Odată cu trecerea în conservare a stației de epurare ce deservea Poiana de Sus și darea în folosință a noului colector de canalizare realizat cu fonduri ISPA ce conduce apele uzate direct în Râșnov, se poate afirma despre calitatea apelor de suprafață ale pr. Valea Cheii (Cheișoara) că a suferit reale îmbunătățiri. Trebuie însă ținut cont că deocamdată deversarea apelor colectate din scurgerile pluviale din întreaga stațiune se face fără o separare a produselor petroliere, ceea ce induce un risc substanțial de poluare.

Calitatea apelor Văii Sticlăriei ce drenează Poiana de Jos, încă au de suferit prin faptul că apele pluviale sunt de asemenea deversate necontrolat în albie.

3.4. Potențialul turistic biogeografic

Munții și dealurile reprezintă aproape jumătate din suprafața județului. Această resursă extraordinară oferă una dintre cele mai intacte biodiversități din Europa, precum și o serie de pachete turistice bazate pe o natură atractivă prin diversitatea sa excepțională. Peisajul montan este în marea sa majoritate acoperit de păduri ceea ce restricționează accesul, dar protejează flora și fauna diversă, pe alocuri, endemică. Aerul curat de munte reprezintă și el o atracție pentru numărul tot mai mare de turiști care caută o vacanță sănătoasă într-un mediu curat.

Turiștii veniți în județul Brașov pot practica activități sportiv-recreative în toate anotimpurile anului. De asemenea, combinația de pădure și agricultură oferă un mozaic pastoral atractiv care poate atrage cicliști, excursioniști, fotografi amatori și ecoturiști.

Valorificarea elementelor cadrului natural: povârnișuri dramatice, vârfuri și chei spectaculoase s-a făcut diferențiat, în funcție de apropierea și posibilitățile de acces față de centrele de interes turistic.

Turismul montan este favorizat de existența masivelor muntoase, a suprafeței mari acoperite cu păduri, a existenței traseelor marcate, a cabanelor montane și bazelor de cazare din localitățile limitrofe, precum și a promovării acestor zone pe plan național și internațional propice pentru practicarea drumeției, a sporturilor de iarnă, alpinismului, speoturismului. Locații cum ar fi Predeal și Poiana Brașov care sunt centrate pe sezonul de schi dar, datorită frumuseții peisajului au un potențial ridicat pentru dezvoltarea turismului și în afara sezonului rece.

CAPITOLUL IV

POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC AL STAȚIUNII POIANA BRAȘOV

Factorul antropic reprezintă totalitatea acțiunilor omului în raport cu natura, precum și urmările acestora asupra reliefului, condițiilor naturale, vegetației și faunei. De cele mai multe ori, acest este un factor negativ.

Relieful antropic se referă la relieful format prin intervenția omului sau care reflectă totalitatea transformarilor mari datorate omului: lacuri artificiale (lacuri de acumulare), canale (Canalul Dunăre-Marea Neagră), cariere, exploatări miniere de suprafața, baraje, diguri, halde de steril (din activitățile miniere), ramblee, deblee etc.

Omul, dispunând de tehnici avansate, produce modificări importante în scoarța terestră, iar acestea duc la apariția unui relief specific denumit relief antropic. Influența omului asupra scoarței terestre se poate manifestă direct (crearea de gropi, tuneluri, diguri, cariere) și inderect, accelerând acțiunea unor agenți naturali (defrișarea pădurilor, pășunatul, irigarea terenurilor).

Modelarea reliefului de către om poartă un aspect constructiv și destructiv și poate avea un caracter local și regional.

În această categorie intră tot ceea ce a creat mai de preț omul în decursul timpului, varietatea și bogăția obiectivelor de acest fel fiind extrem de mare și în continuă creștere, grație pe de-o parte descoperirii și punerii în valoare a unor monumente istorice și de artă , aparținând trecutului, pe de altă parte prin includerea în această categorie a unor creații moderne. Ca și în cazul Naturii, nu tot ceea ce a realizat omul în decursul timpului, a celui istoric în situația de față, prezintă interes turistic și, în plus, unele obiective nu au avut inițial această calitate (au fost construite din cu totul alte motive), ci au dobândit-o ulterior din motive foarte variate.

La polul opus, unele asemenea obiective au fost realizate tocmai în scopuri turistice. Se pot enumera următoarele obiective antropice:

– vestigiile arheologice

– monumentele istorice, de artă și arhitectură

-instituțiile și evenimentele cultural artistice

-arta și tradiția populară

-localitățile urbane și rurale

4.1. Obiective turistice istorice

Turismul cultural-istoric este favorizat de existența a numeroase monumente istorice și de arhitectură concentrate în special în cartierul vechi al orașului, de multitudinea de obiceiuri, tradiții, evenimente culturale cu caracter periodic. Mare parte dintre evenimente sunt organizate/sprijinite de autoritățile publice locale sau de diferite organizații/asociații turistice.

Festivalul de Teatru, Festivalul de Jazz, Parada Junilor sunt doar câteva dintre evenimentele de importanță ce atrag turiști în oraș.

Valorile cultural-istorice pot fi explorate direct în Centrul Istoric al orașului sau în Cartierul Prund-Schei, vechea suburbie de sus a orașului unde poate fi vizitat muzeul „Prima Școală Românească”, sau de-a lungul zidurilor de apărare ale orașului, respectiv pe aleea ce oferă o panoramă unicat.

Un simbol al orașului îl reprezintă Biserica Neagră – la vremea ei cea mai mare biserică evanghelică din sud-estul Europei.

Denumirile principalelor obiective turistice din Poiana Brașov sunt deosebit de sugestive, făcând trimitere la origini istorice, cum ar fi: restaurantul „Sura Dacilor”, Hotelul „Acasa la Dracula”. Pot fi organizate excursii la monumente istorice și de arta din orașul Brașov (turnurile și bastioanele vechilor fortificații ale orașului (secolul XV).

4.2. Obiective turistice culturale

Turul orașului Brașov

Străzile pavate din centrul istoric, pline cu magazine, restaurante, baruri și cafenele în aer liber, se întalnesc în Piața Sfatului străjuită de turnul Casei Sfatului, actualul Muzeu Județean de Istorie, și de Biserica Neagră, unul dintre vechile simboluri ale orașului. La marginea orașului, Muntele Tâmpa domină peisajul cu crestele sale împădurite care oferă o captivantă priveliște asupra Brașovului.

Muzeul Primei Școli Românești

Lângă Catedrala Sf. Nicolae se află locul care a găzduit prima școală românească în care s-au tipărit și primele cărți bisericești în limba națională. Vizitatorii pot admira colecția unică de cărți școlare din secolul al XV-lea, o biblie rusească tipărită cu un secol mai târziu și steagul de la ceremonia de încoronare a regelui Ferdinand al României în 1922.

Turnul Alb

Acesta este situat pe Dealul Straja, la 59m depărtare de zidurile cetății Brașov. A fost construit în anul 1494, de formă semicirculară închisă, prevazută cu metereze, pechnasen (orificii si jgheaburi) și creneluri, iar în interior cu galerii. Acest turn făcea parte din sistemul de apărare din afara zidurilor medievale ale cetății. El poate fi văzut și astăzi în drumul spre Poiana Brașov.

4.3. Obiective turistice religioase

Biserica Neagră

La câțiva pași de Piața Sfatului din Brașov se înalță Biserica Neagră, cel mai mare și important monument gotic dintre Viena și Istanbul. Zidurile sale groase, înnegrite de un puternic incendiu din secolul al XVII-lea răsună încă de concertele orgii berlineze Buchholz. Uriașul instrument cu 4000 de tuburi, dar și colecția impresionantă de 120 de covoare turcești domină interiorul bisericii luterane devenită una dintre atracțiile orașului.

Catedrala Sf. Nicolae

Important centru spiritual și cultural în perioada medievală și modernă, acest lăcaș otodox domină Șcheii Brașovului cu dimensiunile sale impresionante. Biserica construită mai întâi din lemn în 1392 și ridicată la începutul secolului al XVI-lea în piatră de prințul valah Neagoie Basarab a fost redecorată câteva secole mai târziu într-un frumos stil bizantin. Interiorul se remarcă prin frescele cu ultima familie regală a României și minunata colecție de icoane vechi.

4.4. Obiective turistice etnografice si folclorice

Elementele de etnografie și folclor se întâlnesc și se combină armnios atât în arhitectura acestor locații cât și în programele artistice care sunt oferite turiștilor.

Casa Hirscher

Clădirea construită în 1545 în stilul halelor occidentale chiar în inima Brașovului găzduiește astăzi un renumit restaurant cu specific italian. Numit inițial Casa Negustorilor datorită scopului său comercial, edificiul cu bolte din piatră păstrează încă stema orașului și blazonul familiei Hirscher, găzduind astăzi un restaurant în care cele mai bune paste din oraș se pot servi în Salonul Sticlarului, al Pielarului sau în distinsul Salon Hirsher.

Bistro Millenium

Modern și mereu animat, acest loc special aflat la granița dintre restaurant și pub oferă muzică bună, băuturi fine și mâncaruri delicioase. Situat pe str. Negoiu 14, restaurantul este ideal pentru un prânz bogat cu prietenii sau o cafea savurată cu laptopul în față pe terasa frumos decorată care în timpul verii devine o mica oază de verdeață.

Bella Muzica

Renumit pentru preparatele sale ungurești și românești, dar și pentru decorul cu accente medievale, restaurantul se află chiar în Piața Sfatului. Savoarea specialităților culinare locale și gustul bogat al bucătăriei ungurești sau a celei mexicane se împletesc cu parfumul istoric al aceastei clădiri-monument veche de 400 de ani. Boltele din cărămidă și piatră împreună cu tâmplăria originală din lemn creează o atmosferă cu totul specială pentru o seară în oraș.

Coliba Haiducilor

Cel mai cunoscut restaurant tradițional din Poiana Brașov aduce ritualul medieval al prepării bucatelor dupa rețete tipic haiducești. Într-un decor autentic românesc încărcat de istorie și de voie bună, restaurantul te îmbie cu rețete medievale și ingrediente delicioase păstrate în cămară și în pivnița plină cu borcanele de murături.

CAPITOLUL V

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ A STAȚIUNII POIANA BRAȘOV

5.1. Infrastructura turistica de cazare

Conform Institutului Național de Statistică, structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică o reprezintă orice construcție sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turiști. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se împart astfel:

Hotelul , reprezintă structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziția turiștilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice și dispune de recepție și de spații de alimentație în incintă

Hostel – structura de primire turistică cu o capacitate minimă de 3 camere, garsoniere sau apartamente dispuse pe niveluri, în spații amenajate, de regulă, în clădiri cu altă destinație inițială decât cea de cazare turistică.

Motel- unitate hotelieră situată, de regulă, în afara localităților, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată și amenajată atât pentru satisfacerea nevoilor de cazare și masă, precum și pentru parcarea în siguranță a mijloacelor de transport.

Vila turistică – structură de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcționând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situată în stațiuni turistice sau în alte zone și localități de interes turistic, care asigură cazarea turiștilor și prestarea unor servicii specifice.

Bungalou-structuri de cazare turistică de capacitate redusă, realizate de regulă din lemn sau din alte materiale similare. În zone cu umiditate ridicată (munte, mare) acestea pot fi construite și din zidărie. Funcționează, de regulă, cu activitate sezonieră.

Sat de vacanță-ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalouri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiștilor servicii de cazare, de alimentație și o gamă largă de prestații turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale)

Camping-structuri de cazare turistică destinate să asigure cazarea turiștilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijlocul de transport, să își pregătească masa și să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unități.

Pensiune turistică-structură de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 20 camere, totalizând maxim 60 de locuri, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei.

Tabere de elevi și preșcolari-structuri de cazare turistică destinate cazării elevilor și preșcolarilor.

Pensiunile agroturistice-structuri de primire turistice de capacitate de cazare de până la 8 camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei, precum și posibilitatea participării la activități gospodărești sau meșteșugărești.

Spații de cazare pe nave maritime și fluviale-spațiile de cazare turistică de pe navele maritime și fluviale, inclusiv pontoanele plutitoare, care sunt utilizate pentru cazarea turiștilor pe durata călătoriei, sau ca hoteluri plutitoare ancorate.

Cabana de vânătoare și pescuit – structuri de cazare turistică, de capacitate redusă, amplasate în zone bogate în fond cinegetic și de pescuit, care asigură condiții pentru cazare și servicii suplimentare specifice activități.

Hoteluri pentru tineret – structuri de cazare turistică, cu dotări simple adaptate cerințelor caracteristice tineretului care asigură servicii de cazare, masă agrement, pe baza unor regulamente de organizare interioară specifice.

Unitate turistică de tip căsuță – un grup independent de căsuțe turistice care are recepție și conducere administrativă comună.

Hanuri – local tradițional cu ospătărie unde se poate înnopta.

Cabana turistică – structură de cazare turistică de capacitate relativ redusă funcționând în clădiri independente cu arhitectură specifică, care asigură cazarea, alimentația și alte servicii specifice, neesare turiștilor aflați în drumeție sau la odihnă în zone montane rezervații naturale, în apropierea statiunior balneare sau altor obiective de interes turistic.

Popas turistic – structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din căsuțe și/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare și alimentație precum și posibilități de parcare auto.

Evoluția unităților de cazare în Poiana Brașov în perioada 2008 -2016 pe tipuri de unităti de cazare se prezintă potrivit figurii 5.1.

Figura 5.1. Evoluția unităților de cazare în Poiana Brașov în perioada 2008-2016

Sursă: Direcția Județeană de Statistică Brașov, http://www.brasov.insse.ro/main.php

Graficul de mai sus arată că indiciile de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune a atins nivelul maxim în anii 2013, 2015 și 2016 în cazul vilelor turistice, acestea fiind opțiunea predominantă ca unitate de cazare. Hotelurile, însă, au atins un indice maxim între anii 2015-2016, cel mai scăzut fiind în anul 2010. Nivelele acestui indice sunt însă foarte scăzute, ceea ce denotă existența unei mari discrepanțe între ofertă și cererea solvabilă. Forța de atracție a turiștilor în destinațiile turistice cu unități de cazare din satele de vacanță, bungalou sau cabanele turistice se află la un nivel scăzut, predominând hotelurile, pensiunile turistice urbane și vilele turistice.

Pe baza evoluțiilor redate de datele din Figura 5.1. se poate ajunge la concluzia că există limite serioase ale procesului de valorificare a potențialului existent din unitățile de cazare cu nivel scăzut, din moment ce evoluțiile din ultimii ani nu se deosebesc de cele existente la începutul anilor 2008.

Tabelul 5. 1. Evoluția unităților de cazare în Poiana Brașov

Sursa: Tabel realizat pe baza datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Brașov, http://www.brasov.insse.ro/main.php

Se poate observa în tabelul 5.1. dispunerea camerelor oferite și ocupate, pe primul loc fiind hotelurile de 4 stele, cele mai nefrecventate fiind hotelele de 2 stele. Așadar, potențialul turistic de cazare este favorabil în funcție de capacitatea hotelului de a oferi, ca structură de cazare, condiții cât mai favorabile pentru turiști. Cu toate acestea, chiar și hotelurile care nu sunt clasificate pe stele cunosc un aport mare de camere ocupate, în funcție de ce poate oferi, ceea ce înseamnă că potențialul turistic poate fi mult mai bine evidențiat conform regiunilor și condițiilor geografice.

Conform Direcției Județene de Statistică Brașov în anul 2016 unitățile de cazare de tip hotel sunt în număr de 20 după cum urmează:

În stațiunea hotelul Aurelius Împăratul Românilor este singurul hotel de 5 stele, și oferă un număr de 90 camere, cu 17 camere mai mult față de anul 2011 atunci când hotelul a promovat la 5 stele.

Figura 5. 2. Hotelul Aurelius Împăratul Romanilor

Sursa: www.poiana-brasov.com

În prezent, hotelurile de 4 stele sunt cele mai predominante în stațiune, acestea sunt în număr de 9 unități și oferă spre cazare 664 camere cu un număr de 1557 locuri.

Hotelurile de 3 stele, în număr de 6 unități oferă spre cazarea turiștilor 430 de camere camere, și un număr de 881 locuri de cazare.

Fiind o stațiune de lux,cu prețuri pe măsură, dedicată atât turiștilor români cât și celor străini, hotelurile de 1, 2 stele și cele neclasificate pe stele sunt în număr mai mic față de celelalte, și anume: 1 hotel de 2 stele, 2 hoteluri de o stea și un sigur hotel neclasificate pe stele ce oferă împreună un număr de 167 camere cu un total aproximativ de 345 locuri de cazare.

Tabelul 5. 2. Structura pensiunilor turistice urbane

Sursă: Direcția Județeană de Statistică Brașov, http://www.brasov.insse.ro/main.php

Conform tabelului 5.2., se poate observa că în cadrul structurii pensiunilor turistice urbane, cele mai multe structuri de cazare sunt acelea care sunt de 4 stele, numărul mediu de camere fiind foarte mare însă numărul mediu de camere ocupate în aceste pensiuni este foarte mic. Așadar, raportul de cerere și ofertă cunoaște o discrepanță în dezoltarea caracterului turistic al pensiunilor turistice urbane de 4 stele. Cel mai potrivit raport se regăsește în cadrul pensiunilor turistice urbane de 5 stele unde există o singură structură de cazare, cu 18 camere dintre care 4 fiind ocupate, numărul mediu de locuri ajungând până la 34.

Pensiunile turistice ocupă locul II în cadrul unităților de primire turistică în cadrul stațiunii Poiană Brașov. Acestea sunt în număr de 18 pensiuni ce oferă spre cazare un număr de 254 camere cu 515 locuri de cazare.

Conform Direcției Județene de Statistică Brașov, în anul 2016 în stațiunea Poiana Brașov vilele turistice sunt în număr de 24, cu 19 mai multe față de anul 2008, an în care a început evoluția acestor tipuri de unități. Acestea oferă spre cazare un număr de 159 camere cu 328 locuri pentru cazare.

Figura 5. 3. Dispunerea grafică a vilelor turistice

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov, http://www.brasov.insse.ro/main.php

Conform dispunerii grafice transpuse în figura 5.3. observăm că cea mai predominantă structură de cazare o reprezintă vilele turistice de 2 stele, iar cea mai scăzută unitate de cazare este dată de vilele turistice de 1 stea. O preferință majoră este accentuată și în cadrul vilelor turistice de 3 stele, iar cele de 4 stele cunosc un aport mediu de preferință. Așadar, potențialul turistic este mai mult îndreptat spre vilele accesibile unui număr mai mare de turiști, precum vilele de 2 stele, însă diferența nu este foarte mare dacă se optează și pentru vilele turistice de 3 stele.

5.2. Infrastructura turistică de acces și transport

5.2.1. Infrastructura rutieră

Accesul către stațiunea Poiana Brașov se face pe 2 șosele modernizate, din Brașov parcurgând o distanță de 13 km sau din Râșnov, 12km, distanțe ce se parcurg în aproximativ 15-20 minute în condiții bune de trafic. Accesul din București către stațiune se face pe Drumul Național 1 (DN 1) pe o distanță de 164km, sau urmând traseul Predeal – Pârâul Rece – Râșnov.

Distanțe față de principalele orase:

București – 164 km

Satu Mare – 475 km

Nadlac – 400 km

Alba Iulia – 251 km

Botoșani – 354 km

Bacău – 197 km

Vama Veche – 441 km

Stațiunea mai poate fi accesată cu autobuzul numărul 20 care pleacă din stația Livada Poștei, Brașov spre centru stațiunii din 30 în 30 minute, în fiecare zi incepanad cu ora 06:00 până la ora 00:00. Prețul unei călătorii este de 4 lei/sens.

De asemenea câteva companii de Taxi asigură transportul către statiuna Poiana Brașov, prețul unei călătorii este ceva mai scump ajungând până la 45lei/sens.

În stațiunea Poiana Brașov se mai poate ajunge cu bicicleta sau pe jos. Pentru a ajunge cu bicicleta în stațiune fără a fi deranajta de traficul rutier, cele mai accesibile trasee sunt cunoscute sub numele de „Drumul vechi” și „Drumul forestier”. Dacă ești în căutarea adrenaliei poți pedala și pe pe asfalt însă cel mai probabil vei fi deranjat de traficul intens din zonă.

5.2.2. Infrastructura feroviară

Transportul cu trenul către stațiune este posibil din orice punct al țării. Gara Brașov este situată la 3 km de centrul orașului, și este locul de plecare sau tranzit spre localitățile țării. Pe lângă trenurile personale zilnice ce leagă orașul București de Brașov există și o cursă Intercity (Express) ce leagă cele 2 orașe în aproximativ 2 ore. Din gara Brașov sunt puse la dispoziția turiștilor autobuze care pleacă la un interval de 30 de minute spre Poiana Brașov.

5.2.3. Infrastructura aeriană

Orașul Brașov nu dispune de aeroport, însă diferiți furnizori de servicii pun la dispoziție în fiecare zi șoferi care fac curse către cele mai apropiate aeroporturi, prețul minim al unei curse este de 90 euro/sens.

Cele mai apropiate aeroporturi de Poiana Brașov sunt:

Tabelul 5.3. Aeroporturile apropiate de Poiana Brașov

Sursa: https://www.poiana-brasov.com/info-util/acces

Conform tabelului 5.3., se poate observa că, deși distanța aeroporturilor față de Poiana Brașov este diferită în fiecare caz, timpul de parcurgere rămâne constant, și anume, de 2 h jumătate. Așadar, disponibilitatea este ridicată în cazul infrastructurii aeriene, un aspect care contribuie considerabil la dezvoltarea turismului și circulația turiștilor. Rapiditatea și accesul la o infrastructură aeriană reprezintă un punct central turiștilor străini care se deplasează pe căi aeriene, crescând în același timp și promovarea stațiunii Poiana Brașov ca o regiune cu mai multe psibilități de circulație.

5.2.4. Infrastructura de transport specială

Stațiunea Poiana Brașov are cel mai vast și mai modern deomeniu schiabil din România, și totodată este dotată cu cele mai noi și moderne instalații de transport pe cablu. Un procent de aproximativ 75% din mijloacele de transport pe cablu sunt regăsite în zona Prahova-Brașov.

Lungimea cablurilor de transport din Poiana Brașov depășește 11.000m.

Tabelul 5.4. Infrastructura cablurilor de transport din Poiana Brașov

Sursa: Alpin Concept

Durata unei instalații pe cablu poate fi relativ lungă, ea mergând până la 30-40 ani, în unele cazuri și mai mult. Datorită faptului că, transportul pe cablu a fost reglementat ca fiind un transport comun, preocuparea pentru renovare întreținere sau alte modificări a fost tot timpul continuă.

Gradul de încărcare mediu pe sezon:

Pentru a atinge un nivel performant gradul de încărcare a instalațiilor de transport pe cablu trebuie să atingă valoarea de 30%, dacă acest nivel scade sub 25% se poate ajunge o concluzia că invesțiile făcute nu își ating obiectivul.

În sezonul 2012-2013, gradul mediu de încărcare a instalațiilor de transport pe cablu, în stațiunea Poiana Brașov, a fost de 21,1%, un număr de aproximativ 2300 schiori/zi, sub media pragului de confort asigurat de 3500 schiori/zi, conform studiilor realizate de către Institutul de Statistică Brașov, potrivit figurii 5.4.:

Figura 5.4. Încărcarea instalațiilor de transport pe cablu în sezonul 2012-2013

Sursa : Alpin Concept

Gradul de încărcare mediu pe sezon si pe toate instalațiile de transport pe cablu, din domeniul schiabil, pentru ca domeniul respectiv sa fie performant, trebuie sa se situeze la nivelul de 30%. Sub încărcarea de 25% se poate considera ca investițiile făcute in instalațiile respective nu își ating obiectivul.

În analiza gradului de încărcare mediu pe sezon inclusă în tabelul 5.5. se observă că, in Poiana Brașov, gradul mediu de încărcare a instalațiilor de transport, in sezonul 2012-2013, a fost de 21,1 %.

Tabelul 5.5. Gradul de încărcare mediu pe sezon pe instalațiile de transport pe cablu

Sursa: Alpin Concept

Pentru rentabilizarea investițiilor in instalații de transport pe cablu, trebuie țintite grade de ocupare mai mari pentru fiecare categorie in parte.

Debitul instalațiilor se poate ameliora si prin:

buna organizare a șirului de persoane la îmbarcare

motivarea si formarea personalului responsabil cu îmbarcarea

Toate aceste elemente sunt esențiale în exploatarea parcului de instalații existent și în preconizările de dezvoltare ulterioare.

Mai mult decât atât, prezentăm și o analiză a numărului de urcări pe instalațiile de transport pe cablu din perioada 2012-2013, date introduse în figura 5.5. În această figură se poate observa ca perioada cu frecventare peste limita de confort, a fost perioada sărbătorilor de iarna si a vacantei școlare din ianuarie (22.12.2012 si 13.01.2013). Vârfurile de maxima frecventare s-au înregistrat apoi in sfârșiturile de săptămâna, culminând cu data 9.02.2013, un week-end din februarie.

Pentru a putea aprecia corelarea intre capacitatea de primire a domeniului schiabil si frecventarea sa, abordarea principala consista in verificarea daca într-o zi de vârf, domeniul schiabil este capabil sa absoarbă un nivel de frecventare ridicat.

Figura 5.5. Număr urcări pe instalațiile de transport pe cablu în sezonul 2012-2013

Sursa Alpin Concept

Din datele furnizate de catre Direcția Județeană de Statistică Brașov putem observa o periodata peste limita de confort, cu precadere in peridoata sarbatorilor de iarna si a vacantei scolare din luna ianuarie. Conform figurii 5.6., în weekend-ul din data de 08.02.2013 s-a inregistrat varful de maxima frecventare a schiorilor.

Figura 5.6. Evoluția numărului de schiori în sezonul 2012-2013

Sursa: Alpin Concept

Capacitatea de primire a domeniului schiabil Poiana Brașov este estimată la 3.500 de schiori. Această cifră este raportată la gradul de confort al schiorilor (în funcție de gradul de dificultate și de suprafața fiecărei pârtii, se are în vedere un număr diferit de schiori pe suprafața unei pârtii ușoare față de numărul de schiori raportat la aceeași suprafața a unei părții dificile). Această cifră include: schiorii aflați pe pârtii, schiorii care asteaptă sau sunt într-o instalație de transport pe cablu, schiorii opriți la cabane. Depăsirea acestei capacități teoretice de primire a domeniului generează un disconfort pentru cei aflați pe pârtii: timp de așteptare prelungit la instalațiile de urcare și un risc sporit de producere de accidente. Acest ultim efect trebuie corelat cu sistemele de siguranță montate pe pârtii și cu o politică de comunicare adecvată, deoarece poate genera o teamă în rândul clientelei și, pe termen lung, poate alunga în special clientela constituită din familii de schiori cu copii și incepători.

Analizând cifrele oferite de sistemul de acces Ski Data, introduse în tabelul 5.6. putem observa ca pentru sezonul 2012-2013, in perioada 14 decembrie 2012 – 31 martie 2013, media întregului sezon, de 2.347 schiori zilnic, nu depășește acest prag de confort, menționat mai sus. Vom observa, însă, ca media in zilele săptămânii este mai mica, de 1.734 schiori, in timp ce in perioadele de sfârșit de săptămâna aceasta medie depășește pragul de confort (3.806 schiori), iar frecvent apar vârfuri care depășesc cu mult acest prag.

Tabelul 5.6. Frecventarea schiorilor în Poiana Brașov, 2012-2013

Sursa: Alpin Concept

5.3. Infratructura de agrement și tratament – pârtii de schi

5.3.1. Infrastructura de agrement și tratament

Turismul balnear reprezintă un sector major în cadrul industriei turistice românești, datorită particularităților sale specifice, respectiv complexitatea factorilor naturali care pot fi utilizați pentru întreaga gamă a profilurilor de tratament balnear.

Acesta reprezintă una dintre formele de circulație turistică cele mai constante, cu o clientelă relativ stabilă, care se poate constitui într-o sursă majoră de venituri, mai ales pentru țara noastră, unul dintre statele cele mai bogate în resurse balneoclimaterice din Europa. Turismul de tratament este o formă specifică a turismului de odihnă, care în general a luat amploare atât ca urmare a dorinței de a preveni și trata anumite afecțiuni, cât și creșterii surmenajului și a bolilor profesionale determinate de ritmul vieții moderne. Din această cauză el este legat mai mult de anumite stațiuni cunoscute pentru factori naturali de cură precum climatul, apele minerale, nămolurile și gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietăți terapeutice, apele destinate îmbutelierii etc.

În România este încă dezvoltată o cultură a balnearului, care poate fi exploatată în condițiile dezvoltării și diversificării ofertei de servicii.

Vacanțele balneare sunt, de fapt, efectul unei politici sociale, iar beneficiarii acestor vacanțe, pensionari și membri ai sindicatelor, reprezintă o clientela captivă, care în condițiile reducerii sau eliminării subvențiilor ar dispărea ca segment de piață. Coabitarea acestui segment de piață (clientele vârstnică și socială) cu turiștii curelor libere nesubvenționate, este din ce în ce mai dificilă, ceea ce conduce la orientarea acestora din urmă, spre vacanțe active în străinătate.

Aspectul economic al acestui sector reiese atât din activitatea specifică de turism, generatoare de capital, cât și la un nivel mult mai puțin vizibil și cuantificabil, ca generator de importante economii în cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativă a cheltuielilor de spitalizare, consum de medicamente și a numărului total al zilelor de boală.

În ultimii ani, infrastructura de agrement s-a dezvoltat tot mai mult. Au apărut piscine, ștranduri, piste pentru cicloturism, pârtii de schi (ce presupun: instalații de transport pe cablu pentru persoane, echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, echipamente pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi, echipamente pentru intreținerea pârtiilor de schi), terenuri de minigolf, tenis și paint-ball, echitație; parcuri de distracții ș.a. De asemenea, există numeroase săli de sport private unde se practică gimnastica de întreținere sau fitness, iar interesul crescut pentru artele marțiale a dus la înființarea unor noi săli de sport. Județul Brașov este bine reprezentat din punct de vedere al structurilor sportive. În momentul de față, pe teritoriul său, sunt înregistrate la Ministerul Tineretului și Sportului un număr de 227 de asociații și cluburi sportive. O parte dintre acestea sunt o continuare a primelor organizații sportive create la sfârșitul secolului al XIX-lea în jurul marilor uzine industriale (de ex. Asociația de Tir, Școala de Gimnastică și Cântări).

Din cele 227 de structuri, doar 14 sunt cluburi de drept public, subordonate Ministerului Educației și Cercetării, Consiliilor Locale sau Ministerului Apărării Naționale, restul fiind asociații și cluburi sportive de drept privat.

O serie dintre cluburile sportive existente la nivelul județului sunt renumite pentru performanțele obținute în activitatea sportivă. Este vorba de Brașovia, Dinamo Brașov, FC Brașov, Forex, Romradiatoare Brașov, Torpedo Zărnești, precum și asociații sportive ca Fan Dance Club Brașov, CFR Brașov, Rulmentul Brașov.

De asemenea, 57 dintre structurile sportive sunt asociații fără personalitate juridică proprie și funcționează în cadrul instituțiilor școlare, cluburilor sportive sau altor organizații de drept privat. Mai mult de jumătate dintre acestea se află în mediul rural și susțin, în principal, practicarea fotbalului (96%) și a sporturilor pentru toți (77%).

5.3.2. Domeniul schiabil din Poiana Brasov

Poiana Brașov, cea mai renumită stațiune din România pentru sporturile de iarnă, beneficiază de cea mai modernă dotare și cel mai mare domeniu schiabil din țară.

Scurta clasificare conform Direcției Județene de Statistică Brașov a stațiunilor montane cu privire la poziționare stațiunii Poiana Brașov:

În funcție de oferta de schi:

Stațiuni mici spre mijlocii sunt stațiunile cu un număr mai mic de 100 ha de pârtii destinate turiștilor, aceste stațiuni au un nivel schiabil ușor și mediu și țintesc către clientelă familială.

Stațiuni mijlocii spre mari, cu pârtii cuprinse între 100 și 250 ha destinate turiștilor locali cât și naționali cu cu un nivel ușor spre mijlociu, însă au și o ofertă mai sportivă pentru cei dornici schi la nivel profesionist.

Stațiuni mari sunt stațiunile destinate turiștilor naționali cât și internaționali cu pârtii de peste 250 ha. Aceste stațiuni trebuie să corespundă unor standarde înalte, prin creeare de pârtii ață pentru schiori începători cât și pentru sportivi sau pentru persoanele care nu sunt dornice să schieze. Trebuie să ofere posibilitatea turiștilor să se deplaseze pe întreg domeniu pentru descoperirea diverselor zone.

În funcție de data creării lor stațiunile sunt clasificate în 4 generații:

Stațiuni din prima generație sunt stațiunile care au o amplasare în zona unui sat și sunt nepregătite pentru un număr frecvent de turiști, din cauza altitudinii statul de zăpadă nu este unul constant.

Stațiuni din a doua generație sunt prezente la marginea unui domeniu schiabil, sunt create special pentru practicarea sporturilor de iarnă, sunt alături de un oraș și au o dezvoltare continuă

Stațiuni din generația a treia constă într-o stațiune ce a apărut la începutul anilor 1960, unde a fost nevoie de un arhitec eventual și a unui promotor, au un număr mare de parcări, o singură cale de acces ce deservește stațiunea.

Stațiuni din generația a patra au un număr mare de activități multiple de iarnă și festivale, aceste stațiuni au un aspect rustic, dezvoltarea stațiunii este controlată.

Potrivit clasificărilor de mai sus, stațiunea Poiana Brașov face parte din stațiunile mici spre mijlocii, datorită domeniului sau schiabil de 80ha de pârtii. Potrivit ofertei în ceea ce privește domeniu schiabil putem observa că:

Pârtiile cu un grad de dificultate crescut(pârtiile negre) sunt în proporție de 43%, pe când cele ușoare au o proporție de 15%, iar restul de 42% fiind pârtiile cu un grad mediu de dificultate (roșii).

Comparativ cu alte domenii schiabile stațiunea Poiana Brașov are un număr crescut de instalații de transport pe cablu în raport cu domeniul schiabil.

Datorită numărului mare de schiori care este crescut la sfârșitul săptămânii sau în zilele de sărbători și scăzut în rest, confortul pe pârtie este destul de scăzut în perioadele de mare frecventare.

Deși stațiunea beneficiază de cel mai mare domeniu schiabil din România, aceasta nu poate să se bucure de o frecventare lungă de sejur, acest fapt a clasat stațiunea în categoria celor frecventate cu ziua sau de weekend.

Schiul alpin este principala activitate din Poiana Brașov.

Oferta în stațiune nu este diversificată, pârtiile de sanie, snowpark-ul, traseele pe zăpadă nu sunt atât de bine dezvoltate.

Pe lângă clasificările de mai sus un teritoriu schiabil este ocupat de urmatoatoarele zone și echipamente:

Pârtii pentru schi și noduri de lăgătură între pârtii

Pârtie specială pentru sanie

Spații pentru accestul la instalațiile de transport pe cablu

Locuri amenajate pentru copii cu vârste între 2-5 ani

Spații pentru vânzare ski-pass-urilor

Trasee special amenjata pentru pietoni

Restaurante și cabane la altitudine

Stațiunea Poiana Brașov, pe lângă faptul că are cel mai mare domeniu schiabil din țară, această stațiune are și un potențial crescut de dezvoltare față de celelate stațiuni montante din România. Sezonul pentru pasionații de schi începe cu data de 14 decembrie și se încheie uneori chiar și la sfârșitul lunii aprilie.

Înainte de anii 2010-2011 stațiunea Poiana Brașov dispunea de aproximativ 45 hectare de domeniu schiabil, iar după o investiție aceasta a crescut la un număr de 80 hectare. După amenejare lungimea pârtiilor a ajuns la 25km față de 16,4 cum avea înainte, la fel a crescut și lățimea pârtiilor ajugand la 35m.

Figura 5. 7. Harta domeniul schiabil în Stațiunea Poiana Brașov

Sursa http://ski-bus.ro/wp-content/uploads/harta-poiana-brasov.jpg

Potrivit Hărții domeniului schiabil din figura 5.7., gradul de dificultate a pârtiilor a fost păstrat, dar a suferit modificări prin corecții de pantă, prin crearea de variante ocolitoare ale zonelor mai dificile, astfel încât schiorii să poată trece ușor de pe o pârtie pe alta. Conform Agenției Naționale de Presă AGERPRES, prin această modernizare a domeniului schiabil și prin amplasarea instalațiilor de producere a zăpezii artificiale sezonul de schi poate fi de acum prelungit la patru luni pe an.

Pentru producerea zăpezii artificiale s-a construit pe platoul Ruia un lac de acumulare la altitudinea de 1490 m, cu o suprafață de 1,4 hectare, o adâncime de 15 metri, iar volumul de apă stocat este de 140.000 de metri cubi.

Transportul apei pe rețeaua de înzăpezire se va realiza cu ajutorul a trei stații de pompare, care vor deservi 14 tunuri fixe pentru producerea zăpezii artificiale, zece tunuri mobile și 120 de lăncii. Au fost montate peste 19 km de conducte și 200 de cămine pentru alimentarea tunurilor și lănciilor.

De asemenea, pentru funcționarea întregului sistem, instalația electrică din tot masivul Postăvaru a fost modificată de la 6 KW la puterea de 20 de KW, fiind montate cinci noi posturi de transformare de diferite capacități și 8,5 kilometri de cablu electric și de comandă. Pe domeniul schiabil modernizat au fost montate două linii noi de telescaun, una de șase locuri pe pârtia Ruia și una de patru locuri pe pârtia Lupului. Cu aceste două instalații noi capacitatea de transport a domeniului schiabil s-a dublat, ajungând la peste 8.500 de persoane pe oră. Pentru realizarea acestei investiții au fost mișcate cantități impresionante de terasamente, respectiv 370.000 metri cubi de săpături și umpluturi în cele mai dificile condiții. Au fost montate peste 150 de saltele de protecție și 3 km de plase de protecție și siguranță de diferite categorii.

În tabelul 5.7. sunt prezentate comparativ stațiunile montane, cu lungimea pârtiilor,

numărul instalațiilor de transport pe cablu și numărul locurilor de cazare. În urma comparațiilor efectuate rezultă că domeniul schiabil din Poiana Brașov este cel mai mare domeniu schiabil din Romania si cu potențialul de dezvoltare cel mai bun, in ciuda altitudinii.

Tabelul 5. 7. Comparația stațiunilor montane din perspectiva pârtiilor și instalațiilor de transport pe cablu

Sursa: Alpin Concept

Dificultatea pârtiilor a suferit mici modificări în urma reabilitării, prin creșterea posibilităților de ocolire a pârtiilor cu un nivel dificil.

Potrivit Insitutului de Statistică Brașov pârtiile de schi au următoarea configurație:

Tabelul 5. 8. Domeniul schiabil în stațiunea Poiana Brașov

Sursa: Institutul de Statistica Brasov

Pârtii și spații pentru începători și copii:

Copii au o pondere destul de importantă în ceea ce privește numărul toatal de urcări cu instalațiile de transport pe cablu, reprezentată grafic în figura 5.8.

Figura 5. 8. Ponderea copiilor în ceea ce privește urcarile cu instalațiile pe cablu în Poiana

Brașov

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Tabelul 5. 9. Comparații între pârtiile Bradul și Stadion

Sursa: Alpin Concept

După cum se poate observa în tabelul 5.9., nu este suficient tratata oferta speciala dedicata copiilor si debutanților, și că trebuie dezvoltate zonele special amenajate pentru copii si debutanți. Debutanții sunt foarte importanți pentru domeniul schiabil, deoarece ei reprezintă viitorii clienți ai stațiunii.

Echipamentele și instalațiile pentru amenajarea pârtiilor sunt în număr de 7 și aparțin atât Primăriei Brașov cât și societății Ana Teleferic.

Sistemele de producere a zăpezii artificiale sunt formate din: 10 tunuri fixe, 14 tunuri mobile, 120 lănci pentru zăpadă amplasate pe fiecare pârtie de schi.

Pentru întreținerea pârtiilor de schi în sezonul 2012-2013, în stațiunea Poiana Brașov au funcționat aproximativ 3.300 ore, 7 mașini de bătut zăpadă pentru a acoperi suprafața de 80 ha.

Tarifele aplicate în stațiunea Poiana Brașov pentru domeniu schiabil în 2012-2013 au fost următoarele:

Tabelul 5. 10. Comparații între carduri cu puncte și carduri cu ore si zile de schi

Sursa: Alpin Concept

Conform tabelului 5.10., adaptarea politicii tarifare la comportamentul schiorilor care frecventează domeniul schiabil este o prioritate pentru operatori. Un număr mare de parametri sunt luați in considerare pentru a adapta grila tarifara la obișnuințele clientelei, indiferent ca este individuala sau in grup. Vânzarea sejururilor de lunga durata ar putea evolua într-o maniera pozitiva, mai ales prin vânzarea pe internet, care este foarte apreciata de către clienți. In Poiana Brașov, in sezonul 2012-2013 nu a existat o strategie de comercializare a unui produs compus din servicii de cazare si acces la domeniul schiabil. Primăria Brașov a pus in vânzare cartelele de acces, iar hotelierii au comercializat capacitatea lor de cazare disponibila pe canalele clasice.

Figura 5. 9. Structura pe tipuri a cartelelor vândute

Sursa: Alpin Concept

Se poate observa, așadar, din figura 5.9. că ponderea de peste 50% a cartelelor cu puncte, la care se adaugă si ponderea mare a cartelelor cu ore de schi vândute, nu sunt compatibile cu obiectivul de a obține o frecventare constanta, atât in timpul săptămânii, cat si in week-end. Având in vedere condițiile foarte bune pentru practicarea schiului in Poiana Brașov, in sezonul 2012-2013 s-a putut remarca o creștere a gradului de ocupare a instalațiilor in comparație cu alți ani, însă disproporția dintre ocuparea in timpul săptămânii si cea de week-end, tot mai accentuata in ultimii ani, a făcut ca si in acest sezon numărul de turiști prezenți in Poiana Brașov in timpul săptămânii sa fie insuficient, atât din punctul de vedere al hotelierilor, cat si din punctul de vedere al rentabilității operării unui domeniul schiabil.

Din punct de vedere al ofertei legată de domeniu schiabil s-au observat următoarele:

Pârtiile cu un grad ridicat de dificultate (negre) sunt în proporție de 43%, pe când pârtiile ușoare au un procent de doar 15%, restul fiind cele roșii cu un grad mediu de dificultate

Din cauza numărului mare de schiori care accesează pârtiile la sfârșit de săptămână și de sărbători, confortul pe pârtii este destul de redus în aceste perioade.

Deși stațiunea Poiana Brașov se poate mândri cu unul dintre cele mai mari domenii schiabile din România, nu se poate bucura de o frecventare de lung sejur, aceasta rămânând în categoria stațiunilor de weekend.

În afara schiului, stațiunea Poiana Brașov pune turiștilor la dispoziție diferite oportunități de mișcare indiferent de sezon, după cum urmează:

Ofertă specifică sezonului rece:

Săniuș, stațiunea dispune de trasee special amenajate pentru săniuș, unde te poți bucura alături de cei dragi, fără a fi deranjat de schior.

Patinoarul din Poiana Brașov este situat pe locul ÎI din lume ca și volum, are o lungime de aproximativ 74 m și o lățime de 34 m, acesta este deschis în intervalul Marți-Duminică, între orele 11:00 – 21:00, iar tariful este de 15 lei pentru închirierea patinelor și 10 lei accesul pe gheață pentru adulți, și 5 lei pentru copii.

Ofertă specifică sezonului cald:

Din data de 15 iunie, anul 2015 în stațiunea Poiana Brașov au fost dezvoltate noi atracții turistice pe timp de vară, cum ar fi: Water Ball, Tubing, Zorbing, Body Zorbing.

Zorbing este un sport extrem cu origini Noua Zeilanda, însă începe să fie extins la scară largă în Asia, Europa și S.U.A. Acest sport constă în rostogolirea unei persoane aflată într-o bilă uriașă, transparentă, pe unde teren înclinat. De asemenea tubling este și el la rândul lui un sport extrem ce înlocuiește sania cu un colac gonflabil de dimensiuni mari ce alunca pe un covor special, montat pe iarbă.

Pistă pentru carturi și piscină

Cei ce vor ajunge în parcul de agremenet al stațiunii, și sunt dornici de sporturi extreme vor avea parte și de alte surprize, cum ar fi: pistă de carting unde vor avea acces copii incepana de la 5 ani și adulții până la vârstă de 25 ani, o piscină gonflabilă pentru practicarea Water Ball în zilele caniculare și de asemenea un teren de fotbal diferit față de unul obișnuit, în care mingea este chiar unul dintre participanți îmbrăcați într-o bilă de zorbing.

Caruselul montan

Primăria Brașov vrea să atragă turiștii în Poiana Brașov atât iarna cât și vara, astfel au implementat un proiect pentru construirea unui carusel lung de 2 km, cu plecarea de la o altitudine de 1700m, Vârful Postăvarul.

Echitație

La centrul de echitație din stațiune te poți bucura de practicarea călăriei în orice sezon. Turiști se pot bucura de următoarele facilități:

Cursuri de călărie pentru începători cu o durată de 6h/zi

Plimbări călări însoțiți de antrenor

Excursii de o zi ( 6 ore călăre) pe diferite itinerare la cabanele din stațiune.

De asemenea turiștii se pot plimba cu trăsura, sania sau căruța în grupuri de la 4 până la 10 persoane

Prețul pentru ½ oră este de 40 lei/persoană, iar pe o oră este de 70lei/ persoană.

Tenis

Ce poate fi mai frumos decât să joci o partidă de tenis de câmp în aer liber înconjurat de păduri de brazi și fag, cei pasionați de aces sport, pot alege terenurile de tenis din incinta hotelurilor sau chiar la clubul de tenis Davsin care dispune de 5 terenuri în aer liber.

Relaxare

Pentru cei ce și-au propus o excursie, Brașov oferă o multitudine de centre pentru relaxare, centre care poți de o după orele petrecute pe pârtiile de schi. Majoritatea hotelulilor dispun de centre pentru tratamente corporale, bazine pentru înnot de fitness.

Plimbare cu barca

In stațiunea montană Poiana Brașov oferta turistică este foarte bine diversificată, a fost amenajat chiar și un lac artificial, pe platoul Ruia, cu o suprafață de aproximativ un hectar. Aici turiștii se pot plimba cu hidrobiciclete sau cu barca.

Trasee turistice montane

Stațiunea Brașov oferă o gamă largă de trasee montane pentru cei dornici de aventuri, după cum urmează Poiana Brașov – Prăpastia Lupului – Poiana Popii – Avenul Groapa de Aur – Valea Poienii – Cabana Cheia Râșnoavei, un traseu cu o dificultate medie vara si dificila iarna, durata

– Durata: 4½ h; 4 h la întoarcere

– Dificultate: drum moderat vara și dificil iarna;

Poiana Brașov – Pârtia Lupului – Groapa Lungă – Cabana Cheia – Poiana Cerbului

– Durata: 3 h; 3 ½ h la întoarcere

– Dificultate: drum moderat vara și dificil iarna;

Poiana Brașov – Prăpastia Lupului – Poiana Cristianul Mare – Cabana Postăvarul

– Durata: 2 h

– Dificultate: drum moderat;

Poiana Brașov – Cabana Capra Neagră – Izvorul din Pietriș – Poiana Cristianul Mare – Cabana Postăvarul – Cabana Cristianul Mare – Vârful Postăvarul

– Durata: 3 h

– Dificultate: drum moderat; Poiana Brașov – Prăpastia Lupului – Cristianul Mare – Cabana Postăvarul

– Durata: 2 h;

Poiana Brașov – Hotel Poiana Ursului – Stâna Navrii – Poiana Nisipului

– Durata: 1 h;

Poiana Brașov – Poiana Cristian – Râșnov

– Durata: 3-4 h;

Poiana Brașov – Cabana Cheia

– Durata: 3-4 h.

CAPITOLUL VI

CIRCULAȚIA TURISTICĂ PE TERITORIUL STAȚIUNII POIANA BRAȘOV

Condiția de bază pentru realizarea unui turism durabil, care aduce o contribuție substanțială la economie, este dată prin furnizarea de produse și servicii turistice de calitate. Prin urmare, un interes deosebit ar trebui acordată gestionării calității. Evidențiem aici corelația dintre activitățile de promovare cu sprijinul turismului real, ceea ce trebuie să se caracterizeze prin servicii de calitate, capabile să ofere consumatorilor satisfacția promisă prin strategiile de comunicare.

Managementul calității reprezintă, prin urmare, o chestiune demnă de atenție, în contextul economic actual, deoarece obținerea calității asigură, în egală măsură, satisfacerea nevoilor consumatorilor și creșterea vânzărilor pentru operatorii din turism. Scopul final este de a avea servicii de calitate, pentru a atrage un client satisfăcut și, prin urmare, pentru a deveni loiali produsului turistic consumat sau serviciu. Dar, loialitatea se realizează numai printr-un raport corect calitate-preț și prin bunuri și servicii turistice de calitate. În cele din urmă, practicând o calitate și durabilă a turismului se reflecta asupra economiei. O analiză a cererii și ofertei prin circulația turistică în stațiunea Poiana Brașov, pentru perioada 2009 – 2011, indică următoarele date:

Tabel 6.1. Capacitatea existentă de cazare turistică

Sursa: Institutul Național de Statistică, România

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania%20in%20cifre_%202012.pdf

Figura 6.1. Capacitatea de cazare existentă

Conform graficului din figura 6.1., numărul total de turiști înregistrați in Romania în 2011 a fost de 7.031.606 din care 1,5 milioane au fost străini, potrivit I.N.S. si O.M.T. Județul Brașov are o capacitate de cazare de 17.795 de locuri, potrivit tabelului 6.1., reprezentând 5,7% din totalul național, in timp ce Regiunea Centru din care face parte si județul Brașov este a doua regiune din tara ca număr de locuri de cazare (42.029 locuri, adică 13,5% din capacitatea de cazare la nivel național).

Figura 6.2. Ponderea unităților de cazare în 2009

Creșterea structurilor turistice a fost înregistrată în primul rând datorită numărului mare de pensiuni construite atât în mediul urban cât și în mediul rural, conform figurii 6.2. Din datele înregistrate reiese faptul că turiștii români, la fel ca și cei străini ce se cazează în structurile din județ preferă hotelurile. Acest lucru poate fi explicat atât prin numărul de locuri mai mare de care dispun acestea, cât și de posibilitățile de divertisment/recreere (piscine, centre de îngrijire corporală, etc.)

Numărul total de înnoptări înregistrate în unitățile de cazare din județ în anul 2009 a crescut față de 2001 cu 11%, dar a scăzut cu 23% față de anul 2008. În perioada 2001-2009 se remarcă creșterea mare a numărului de înnoptări înregistrate în pensiuni, conform graficului din figura 6.3.

Figura 6.3. Ponderea înnoptărilor 2001-2009

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Pentru a proiecta fluxul de turiști în funcție de sosiri și înnoptări, am prezentat în tabelul 6.2. datele oferite de Institutul de Statistică. Conform tabelului 6.2., are loc o creștere a fluxului de înnoptări din anul 2012, deși un număr semnificativ de turiști se înregistrează și în anul 2008. În ceea ce privește sosirile, numărul de turiști este reprezentat gradat, cel mai mare număr de sosiri fiind înregistrat în anul 2015.

Tabel 6.2. Numărul de sosiri în Poiana Brașov, perioada 2008-2015

Sursa: Institutul de Statistică

Figura 6.4. Fluxul turiștilor pentru sosiri-înnoptări în Poiana Brașov, 2008-2015

Sursa: Institutul de Statistică

Conform graficului din figura 6.4., numărul de înnoptări este mult mai mare decât cel al sosirilor, în perioada 2008-2015 ceea ce sugerează că structurile de cazare oferă oportunități și disponibilități pentru turiști și nu doar cadre de vizitare precum sugerează numărul de sosiri în Poiana Brașov.

Astfel, pentru a înregistra proveniența turiștilor, am reprezentat în tabelul 6.3 și în figura 6.5 fluxul turiștilor români și străini în stațiunea Poiana Brașov.

Tabel 6.3. Fluxul turiștilor români și străini în Poiana Brașov

Sursa: Institutul de Statistică

Figura 6.5. Distribuția 2008-2015 a fluxului de turiști români și străini

Sursa: Institutul de Statistică

Aceste date ne oferă o perspectivă a circulației turistice din punct de vedere al provenienței turiștilor, rezultând că există o predominanță a turiștilor români, punct cel mai înalt înregistrându-se în anul 2015 iar o valoare scăzută se observă în anul 2009. În ceea ce privește numărul turiștilor străini, acesta rămâne destul de constant în perioada 2008-2014, având o valoarea mai ridicată în anul 2015.

CAPITOLUL VII

ANALIZA SWOT

Poiana Brașov deține cea mai densă și mai modernă dotare turistică montană din țara noastră. Aici întâlnim hoteluri de două, trei și patru stele, dotate cu piscină, săli de spectacole și conferințe, un centru de echitație, baze sportive sau stâna turistică. Dispune de trei piste de coborâre și de slalom uriaș, de pe o pistă de slalom special, de două trambuline și de un lac artificial pentru sporturi de vară. Stațiunea este dotată cu două linii de telecabină și una de telegondolă care asigură accesul turiștilor spre culmile Postăvarului, la care se adugă, sezonier, mai multe linii de teleski.

Poiana Brașov este însă locul ideal și pentru petrecerea lunilor de vară. Clima de munte (cu aer bogat în ozon); lacul artificial (ce oferă numeroase posibilități de agrement); potecile marcate (ce conduc pe amatorii de drumeții la diverse cabane, oferind peisaje uimitoare); unitățile de cazare confortabile etc justifică pe deplin renumele internațional al acestei stațiuni.

Agrementul cuprinde într-o paletă elastică toate activitățile ce au drept scop să scoată turistul de sub influența oboselii și a stresului, oferindu-i cele mai variate mijloace de sport, distracție, divertisment și amuzament, în vederea dezvoltării sale fizice și spirituale, refăcându-i forța necesară pentru continuarea activităților zilnice.

S – PUNCTE TARI

1. Calitate înaltă a produselor și serviciilor oferite.

2. Acces rapid în regiune; Locație atractivă și vad comercial.

3. Prezența numeroaselor obiective turistice și culturale.

4. Prezența bisericii de lemn Sf. Ioan Botezătorul.

5. Autobuzele pe ruta Livada Postei-Poiana Brașov

6. Extinderea pârtiilor de schi cu 20 de km.

7. Prezența teleski-ului și a telecabinei.

8. Relieful variat.

9. Climatul.

10. Faună

11. Organizarea de evenimente și concerte pe timpul iernii de pe pârtia Bradul.

12. Platforma pentru utilizarea elicopterelor.

W – PUNCTE SLABE

1. Prețuri medii și mari față de veniturile populației din România.

2. Notorietate scăzută pe plan internațional

3. Numărul redus de parcări.

4. Lipsa pliantelor din hoteluri și hărților printate cu stațiunea Poiana Brașov.

5. Calitatea drumurilor din interiorul stațiunii.

6. Lipsa băncilor pentru odihnă.

O – OPORTUNITĂȚI

1. Cererea mare de servicii în domeniul turismului.

2. Locație atractivă-numarul turiștilor ar putea crește.

3. Atragerea unor investitori interesați de potențialul turistic al zonei.

4. Crearea unui aeroport în județul Brașov.

5. Construirea unei instalații cu circuit închis.

6. Modernizarea transportului pe cablu.

7. Folosirea unor sănii cu cai iarna.

T – AMENINȚĂRI

1. Riscul concurentei în domeniu.

2. Populația nu cunoaște îndeajuns piața turistică românească.

3. Ofertarea în țările Europei de Est a unor servicii de cazare calitativ superioare și mai ieftine.

Concluziile pe care le putem sustrage conform punctelor tari din această analiză sunt:

Relieful variat care determină prezența numeroaselor obiective turistice naturale: domenii schiabile, trasee pentru drumeții și alpinism;

Climatul temperat-continental este favorabil dezvoltării turismului montan, balnear, datorită condițiilor optime practicării sporturilor de iarnă, drumețiilor, curelor balneo-climaterice;

Existența unei vegetații variate și a unei faune bogate și diverse are ca efect dezvoltarea turismului profesional și științific datorită valorii lor. Pe lângă speciile obișnuite există și specii declarate monumente ale naturii. Fauna are valoare estetică, recreativ-cinegetică și științifică.

Prezența autobuzelor care circulă din jumătate în jumătate de oră, pentru a se evita aglomerația pe drumul de Poiană. Dotarea cu autobuze sau microbuze moderne contribuie la deplasarea mai confortabilă a turiștilor până în Poiana Brașov. Acestea asigura tranzitarea mai ușoară a orașului Brașov, fără a fi necesară schimbarea mai multor mijloace de transport.

Extinderea cu 20 de km a pârtiilor a dus la diversificarea traseelor skiabile.

Organizarea numeroaselor concerte și evenimente în sezonul de ski, la baza pârtiei Bradul, ce reprezintă o diversificare în activitățile pe care turiștii le pot realiza.

Amenajarea unei platforme pentru utilizarea elicopterelor atât pentru transport cât și pentru plimbări sau practicarea schiului în stațiunile învecinate (Clăbucet, Bucegi, Făgăraș);

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de:

Echipamentele turistice;

Unități de cazare existente în toate zonele turistice. Reamenajarea unităților de cazare din ultimii ani a generat o creștere a numărului de turiști. de transport turistic. Dezvoltarea mijloacelor de transport turistic a stimulat dezvoltarea turismului și, totodată, a permis accesul în anumite zone.

Structurile de agrement. Serviciile de agrement dau posibilitatea turiștilor să-și petreacă timpul liber într-un mod cât mai plăcut. Agrementul constituie astăzi motivația oamenilor de a călători pentru a practica diverse sporturi, pentru a se relaxa și distra.

Existența turiștilor români, cât și a celor străini. Consumul turistic are efecte economice pozitive atât pentru organizatorii de călătorii, pentru dezvoltarea turismului, cât și pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei cu care turismul intră în contact.

Concluziile pe care le putem sustrage conform punctelor slabe din această analiză sunt:

Prețurile practicate de hoteluri și centrele de agremenet sunt mai mari decât veniturile marei majorități a pupulatiei din România, și mai mari decât multe alte destinații turistice de profil din alte țări care sunt mult mai dezvoltate.

Căile de acces în Poiana Brașov sunt destul de ușor de străbătut, dar calitatea drumurilor în interiorul stațiunii lasă mult de dorit: sunt înguste, iar iarna, de cele mai multe ori, se poate circula doar într-un singur sens și atunci când ai o mașină 4×4.

Numărul redus de parcări din Poiană Brașov duce la blocarea traficului deoarece mașinile care nu au loc în parcare sunt lăsate în locuri interzise.

Concluziile pe care le putem sustrage conform oportunităților din această analiză sunt:

Construirea unei instalații cu circuit închis pentru efectuarea transporturilor turiștilor în incinta stațiunii sau utilizarea unor minicare electrice care să evite poluarea cu gaze și fonic;

Urgentarea construirii unui aeroport în zona limitrofă a orașului Brașov ; avizarea cu prudență a construirii de noi capacități de cazare, întrucât așa cum s-a tratat problema, stațiunea nu poate depăși capacitatea de 3.500 locuri.

Este necesar implementarea unor proiecte cu privire la modernizarea transportului pe cablu prin introducerea unor noi linii de transport de capacități mici și cu o viteză de transport destul de mare astfel încât să se fluidizeze transportul de turiști pe culmile muntelui.

Amenajarea unui traseu pentru plimbare cu sănii trase de cai în zona Centrul de Echitație – cabana „Aviatorilor.”

Organizarea în cadrul școlii de schi a unei grădinițe pentru copii, cu organizarea de cursuri specifice pentru copii.

Folosirea unor sănii cu cai iarna pentru accesul în stațiune, având în vedere existența Centrului de echitație.

Amenințări:

Riscul concurenței în domeniu.

Populația nu cunoaște îndeajuns piața turistică românească.

Ofertarea în țările Europei de Est a unor servicii de cazare calitativ superioare și mai ieftine.

Conform Analizei Swot, din punctele tari, reiese faptul că Poiana Brașov deține cea mai densă și mai modernă dotare turistică montană din țara noastră.

Desigur, trebuiesc enunțate și punctele slabe ce confirmă prețurile ridicate față de veniturile populației, calitatea slabă a drumurilor din interiorul stațiunii și numărul sărac de parcări auto iar oportunitățile numeroase, dacă sunt aplicate, pot duce la o dezvoltare importantă atât pe plan național cât și pe plan internațional.

În concluzie, stațiunea montană Poiana Brașov este una din cele mai importante destinații turistice din România, atât în timpul verii, dar în special în timpul iernii datorită numeroaselor centre de agrement și pârtii de ski dotate conform normelor europene.

CONCLUZII

În societatea contemporană, turismul reprezintă unul dintre sectoarele economice cele mai dinamice, care înregistrează schimburi permanente și o evoluție ascendentă (Minciu, 2005).

În zilele noastre, România este pe cale să devină o destinație importantă de turism, dar în primul rând, trebuie să diminueze unele minusuri pe care nu le oferă o poziție competitivă pe piața internațională de turism. Pentru dezvoltarea turismului este nevoie de o strategie de promovare a turismului, care are efecte durabile și sigure. Din punct de vedere economic, turismul poate fi văzută ca o sursă principală de redresare a economiilor naționale ale acelor țări care dispun de resurse de turism și, desigur, pe care le exploatează în mod corespunzător.

Văzut în corelație cu ansamblul economiei naționale, turismul acționează ca un element dinamic al sistemului global (Holloway, 1994). Desfășurarea optimă a activităților turistice presupune o cerere specifică de bunuri și servicii, cerere care antrenează o creștere în sfera producției acestora. Cererea de turism determină o adaptare a ofertei, care se materializează, printre altele, în dezvoltarea tehnico-materială dezvoltarea bază a acestui sector și, în mod indirect, în stimularea producției ramurilor participante. Aici este vorba de efectul multiplicator al turismului: o zonă de turism dezvoltat va fi întotdeauna un punct de atracție pentru investitori din sectoarele adiacente.

Brașov are un potențial remarcabil de dezvoltare in turneu, care unește elementele de cadru natural cu valori culturale și istorice. Din cauza elementelor sale de atractivitate: peisaj, arii protejate, resurse culturale și de patrimoniu, Brașov este o destinație de turism, indiferent de anotimp. În ceea ce privește serviciile de turism: cazare, masă, informații și orientare turism, există un fel de diversitate, acestea ar putea fi îmbunătățite pentru a crește gradul de competitivitate.

Din dorința de valorificare a zonelor cu potențial turistic deosebit plasat in Brasov (centrul turistic al orașului) și stațiunile turistice adiacente (Poiana Brasov, Predeal), o propunere ar fi să dezvolte și să promoveze turismul din zona Brasov (atat in tara și în străinătate), precum și sprijinul activ al punerii în aplicare a strategiilor de dezvoltare a turismului Brașov. Asa ca un prim obiectiv ar putea fi pozitia si extinderea zonei Brașov ca destinație turistică durabilă, competitivă la nivel național și internațional, prin dezvoltarea unui turism orientat spre piață, bazată pe cercetare și responsabilă a protecției mediului.

Astăzi, cele mai mari piețe turistice sunt reprezentate de cei bogați, bine educați și care doresc să călătorească. Aceste persoane caută noul și ajung la experiențe legate de aventură, natură și cultură. Zona Brașovului este bine poziționată astfel încât să poată beneficia de oportunitățile acestor piețe, prin oferta de sporturi de iarnă, peisaje naturale unice și de încărcătura istorică și culturală a locului. Însă, creșterea numărului de turiști se poate realiza prin diversificarea atracțiilor turistice cum ar fi: golf, caiac, canoe, observarea naturii, observarea păsărilor, pescuitul pentru amatori, mersul pe jos, cu sania trasă de câini, tur cu avion și elicopter, acestea fiind printre cele mai populare activități în aer liber pentru turiștii europeni.

Așadar, consider că principalul obiectiv este transformarea Brașovului în centrul turistic ca cel mai atractiv din România. Ca obiective derivate sunt: ​​dezvoltarea infrastructurii, reabilitarea patrimoniului, dezvoltarea unei strategii de marketing. Pentru a asigura dezvoltarea zonei, diversificarea produselor turistice, este necesară îmbunătățirea serviciilor oferite, cât și o promovare adecvată.

Succesul oricărei strategii constă în capacitatea sa de a atinge obiectivele elaborate într-un cadru coerent. În prezent, planul de dezvoltare se concentrează pe cele două politici principale: reabilitare, restaurare și politica de conservare a patrimoniului cultural, inclusiv infrastructura legată de orașele zonei metropolitane și politica de dezvoltare și modernizare a infrastructurii de turism și sport în zona metropolitană pentru a valorifica potențialul existent. Aceste politici conțin programe privind centrul istoric al orașului, zona metropolitană și zonele de agrement, centre culturale, domeniul de schi și ultimul, dar nu în ultimul rând, programele de promovare a produselor turistice din Brasov.

Așadar, ca o modalitate de îmbunătățire a imaginii urbane, crearea unui brand în zonă ar trebui să fie stabilită. Această inițiativă în domeniul promovării turismului va completa proiectele de dezvoltare a infrastructurii de turism inițiat în Brașov.

Conform observațiilor din această lucrare, Poiana Brașov este considerată una dintre cele mai renumite stațiuni din țara noastră pentru un concediu la schi și un centru turistic internațional. În Poiana Brașov 47 de unități de cazare funcționează cu funcțiuni de cazare oferind 3200 locuri de cazare. Diversitatea și reputația la nivel național a serviciilor turistice oferite sunt elemente care să permită conștientizarea stațiunii. Aceste declarații sunt susținute de cotele de piață ale complexului de pe piața turismului montan românesc și, în special, cele înregistrate la nivelul turiștilor străini sosiți în destinații montane din țara noastră.

În ceea ce privește măsurile suplimentare pentru îmbunătățirea calității serviciilor turistice în industria hotelieră, liderii se concentrează pe una dintre următoarele aspecte: crearea unei culturi a serviciului (conceperea unui sistem coerent și logic al procesului care este învățat și respectat de către angajați); dezvoltarea unui sistem bazat pe furnizarea de servicii de abilitare a personalului, ajutând angajații să aleagă serviciile cele mai potrivite pentru situația dată, clientul etc.), facilitând o orientare spre ascultare a clientului (cunoașterea în detaliu nevoile clienților și preferințele și practicile de adaptare la acestea), conceperea unei garanții în procesul de furnizare a serviciilor.

Capitalizarea superioară a formelor de relief a permis dezvoltarea a celei mai mari și mai complexe domeniu de schi, care, la rândul său, a condus la apariția stațiunii Poiana Brașov, dar activitățile turistice sunt încă condiționate de existența unui strat de zăpadă suficient pentru practicarea sporturilor de iarna. Existența unor site-uri geomorfe extrem de atractive în zona stațiunii Poiana Brașov creează premisele pentru o practică bine echilibrată a turismului dezvoltat de-a lungul timpului. Dezvoltarea unor noi unități de cazare și modernizarea căilor de acces pentru alte zone, mai degrabă decât cea centrală (Poiana Brașov) pot constitui intervenții și acțiuni care vor conduce la o creștere a fluxurilor turistice. Activitățile de recreere precum și cele eco-educaționale reprezintă o nouă tendință utilă pentru obținerea dezideratului unei practici de turism durabil în Poiana Brașov.

BIBLIOGRAFIE

Albu, R.G., Evaluarea potențialului turistic în perspectiva dezvoltării turistice durabile, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2007

Bodocan V., Transport and tourism, note de curs, Universitatea “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, 2009

Boniface, P., Managing quality cultural tourism, Routledge, London, 1995

Cândea, Melinda, Șimon Tamara, Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București, 2006

Ciangă N., România. Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006

Cocean, P., Geografia turismului românesc, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca, 1997

Glăvan, Vasile, Turismul în România, Editura Economică, 2000

Hapenciuc, Cristian Valentin, Cercetarea statistică în turism, Editura Didactică și Pedaogică, 2003

Holloway, J.Ch., The Business of Tourism, ed. a 4-a, Pitman Publishing, London, 1994

Mazilu, Mirela, Geografie turistică, Ed. Didactică și pedagogică, București, 2007

Mazilu, Mirela, Ecoturism și amenajări turistice, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 2001

Minciu, Rodica, Tourism economy, ediția a 3-a, Uranus Publishing House, București, 2005

Neacșu, Nicolae, Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București, 2000

Popescu, I., „Promoting the urban touring destinations by implementing the total quality management”, in Transylvanian Magazine of Administrative Sciences, No. 1(21)/2008

Profiroiu, M., Strategically management of the local collectivities, Economic Publishing House, Bucharest, 1998

Reutsche, J., „Urban Tourism: What Attracts Visitors to Cities?”, Let`s Talk Business, 2006

Shaw, G., Williams, A., Critical Issues in Tourism: A Geographical Perspective, Oxford: Blackwell, 2002

Tigu, G., Mountainous tourism, Uranus Publishing House, Bucharest, 2001

Witt, St.F., Brooke, M.Z. and Buckley, P.J., The Management of International Tourism, London: Unwin Hyman, 1991

World Tourism Organization, National and Regional Tourism Planning Methodology and Cases, London: Routledge, 1994

Surse Online

Institutul Național de Statistică, http://www.insse.ro

Organizația Mondială a Turismului, http://www.e-unwto.org

Cetatea Râșnov, http://cetatearasnov.wordpress.com

Poiana Brașov, http://poiana-brasov.info

Weather UnderGround, www.weatherundeground.com

Magia Muntelui, http://magiamuntelui.blogspot.ro/

Centrul Național de informare și promovare turistică Poiana Brașov, http://www.poianabrasovinfoturist.ro/despre-poiana-brasov/

Direcția Județeană de Statistică Brașov, http://www.brasov.insse.ro/main.php

Alpin Concept, http://www.alpinconcept.ro/

Pro Alpin, www.proalpin.ro/