Asist.Cerc.Drd. Lorina Culic [603965]

Universitatea Babe ș -Bolyai, Cluj-Napoca
Facultatea de Ș tiin ț e Politice, Administrative ș i ale Comunicării
Departamentul de Comunicare, Rela ț ii Publice ș i Publicitate
Specializarea Comunicare ș i Rela ț ii Publice

LUCRARE DE LICEN Ț Ă

BENZI DESENATE, SUPER EROI – ARHETIPURI Ș I
EVENIMENTE ISTORICE

Coordonator ș tiin ț ific:
Asist.Cerc.Drd. ​ Lorina Culic
Prof. Univ. Dr. Ioan Hosu
Absolvent: [anonimizat]
2018

1

CUPRINS
ARGUMENT 4
INTRODUCERE 5
CAPITOLUL I 10
Termenul de ș tiin ț ifico-fantastic ș i fantezie 10
Temă ș i mit din perspectiva lui Mircea Eliade 14
CAPITOLUL II 16
MITOLOGIA UNIVERSALĂ 16
Termenul de “superhero” 17
Trăsături comune ale personajelor mitologiei moderne ș i super-eroi 18
ISTORIA BENZILOR DESENATE 25
The Golden Age (1938-1949) 25
The Atomic Age (1949-1956) 26
The Silver Age (1956- ca.1970) 27
The Bronze Age (ca. 1970-1980) 29
The Modern Age (ca.1980-prezent) 29
TOATE FILMELE COMICS SUNT CU SUPER-EROI? 30
CAPITOLUL III 32
SEMNIFICA Ț IA CULORILOR Ș I A AC Ț IUNII ÎN PUBLICITATE 32
CAPITOLUL IV 35
METODOLOGIA UTILIZATĂ 35
2

ANCHETA SOCIOLOGICĂ 36
ANALIZA DE CON Ț INUT 37
REZULTATELE ANCHETEI 39
INTERPRETAREA DATELOR OB Ț INUTE PRIN ANALIZA DE CON Ț INUT 46
GRILA DE ANALIZĂ 46
SUPERMAN 46
Analiza firului epic al filmelor 1978-2016 47
Superman, portretizare generală. 49
Evolu ț ie personaj Superman de-a lungul anilor 51
BATMAN 52
Analiză fir epic al filmelor 1992-2012 53
Batman, portretizare generală 54
Evolu ț ie personaj Batman de-a lungul anilor 56
ANALIZĂ COPER Ț I BENZI DESENATE 57
CONCLUZII 62
LIMITE 67
BIBLIOGRAFIE 68
ANEXE 69
Anexa nr. 1 70
Anexa nr.2 75
Anexa nr. 3 76
3

ARGUMENT
“ ​ Arăta ț i-mi un erou ș i voi scrie o tragedie ​ ”
F. Scott Fitzgerald

Am ini ț iat această cercetare cu scopul de a oferi răspunsuri cât mai concrete în ceea ce
prive ș te felul în care super-eroii din filmele ș i benzile desenate sunt percepute de către
consumator cât ș i modul în care acestea au reprezentat ș i încă reprezintă o formă de inspira ț ie ș i
influen ț are în rândul cons umatorilor.
În cadrul acestui proiect au fost folosite două metode de cercetare, ancheta sociologică –
metodă cantitativă ș i anal iza de con ț inut – metodă calitativă.
Rezultatele lucrării au relevat dacă benzile desenate au fost ș i dacă sunt ș i în prezent o
forma de influen ț are a consumatorilor. Motivele pentru care această influen ț ă există sunt mai
multe, precum regăsirea consumatorului în personajele prezentate, influen ț a arhetipală pe care
personajul o reprezintă cât ș i ac ț iunea ș i temele abordate în filmele de acest gen.
Lucrarea de fa ț ă reprezintă pasiunea unei studente cu privire la filmele cu super-eroi ș i
motiva ț ia de a demonstra scopul acestor filme ș i rolul în via ț a consumatorului.
Astfel, rezultatele cercetării converg în direc ț ia în ț elegerii unei arii ș tiin ț ifice nu tocmai
exploatată în literatura de specialitate. Câmpul cercetărilor în acest domeniu este extins, iar
noutatea este un element caracteristic pe care îl aduce această lucrare.

Cuvinte cheie: ​ super-eroii, benzi desenate, arhetipuri, consumatori
4

INTRODUCERE

De-a lungul timpului în produc ț iile comic americane, s-au adăugat diferite materiale
mitologice deja existente în cultura societă ț ii cu scopul de a cre ș te nivelul de credibilitate atât la
nivel moral cât ș i intele ctual al căr ț ilor ilustrate. Astfel, univer sul comic împrumută direct din
mitologie cât ș i din fascin a ț ia pentru magie ș i ș tiin ț ă.
Conceptele de baza ale acestui proiect sunt: conceptul fic ț ional de „ ​ super-eroi” ș i de
„ ​ arhetipuri ​ ”.
Studiul arhetipurilor eroice este un domeniu de cercetare bine stabilit, cele mai influente
cercetări asupra arhetipurilor fiind realizate de Carl Jung la începutul secolului al XX-lea.
Lucrarea lui Carl Jung este baza literară a acesti lucrări.
Potrivit lui Jung, arhetipurile sunt ​ "imagini vechi sau arhaice care provin din incon ș tientul
colectiv" (C.G. Jung 2013, p.39). ​ Un exemplu de arhetip jungian este cel al ​ The Harlem Shadow ​ ,
imaginea mentală a trăsăturilor întunecate care se află în interior, o versiune mai întunecată a
propriilor noastre sine. Lucrarea lui Jung a fost o revolu ț ie în sine; el a respins teoria tabula rasa
(înseamnă „tablă ș tearsă ) a con ș tiin ț ei umane a timpului său ș i, în schimb, a teoretizat că
arhetipurile erau evolutive comune tuturor oamenilor, formând un fel de predestinare pentru un
individ. Jung a descris aceste arhetipuri drept imagini primordiale.
Jung a venit cu sute de arhetipuri diferite, ca de exemplu: evenimentele arhetipale sunt
na ș terea, moartea ș i căsătoria; arhetipale sunt mama, bătrânul, ticălosul ș i copilul; ș i motivele
arhetipale sunt Poluarea, Apocalipsa ș i Crea ț ia. Unul dintre cele mai populare arhetipuri ș i unul
care apare în multiple forme este arhetipul eroului.
În contextul acestei teze, conceptele sunt arhetipurile eroilor din filmele cu super-eroi, a ș a
cum se arată în povestirile personajelor Superman ș i Batman.
5

Valorile pe care oamenii le atribuie eroilor lor ș i modul în care super-eroii func ț ionează ca
modele de rol în societatea prezentă, este punctul central al acestui proiect.
Prin urmare prin intermediul acestei lucrări vom răspunde la următoarele întrebări de
cercetare:

1. Ce arhetipuri identifică consumatorii actuali în filmele cu super-eroi?
2. Ce comportamente ș i dorin ț e are consumatorul actual de f ilmele de acest gen?
3. Care este implicarea consumatorului actual pentru filmele cu super-eroi?
4. Regăsim arhetipuri tradi ț ionale în portretizarea personajelor Superman ș i Batman?
5. În ce mod au fost adaptate cele două personaje (Superman ș i Batman) pentru ca acestea
să fie de actualitate?
6. Cursul narativ al benzilor desenate este definit de un moment istoric?

Întrebările de cercetare au fost construite încă de la început pe baza unor argumente ș i
rezultate aflate în urma unor cercetări.
Decizia pentru care am ales să studiem domeniul S.F, mai exact filmele cu super-eroi, a
fost luată în urma analizei ​ filmelor cu cele mai mari încasări din ultimii ani. Astfel, tabelul de
mai jos cuprinde filmul cu cel mai mare încasare pentru fiecare an, pe baza biletelor vândute
pentru fiecare film pe parcursul anului. Tabelul ș i informa ț iile au fost preluate de pe site-ul
https://www.the-numbers.com/market/ în data de 08.05.2018. Verifică anexa nr.1 Tabel nr.1. În
ura informa ț iilor regăsite , observăm cum în cursul anilor 1995 – 2018, au existat 15 filme de
genul, super-eroi ș i scienc e fiction cele mai mari încasări la numărul de bilete.
În scopul de a analiza mai amplu rezultatele de mai sus ș i de a ne alege un subict mai
precis pentru cercetarea de fa ț ă, a trebuit să decidem pe care dintre cele două universe (Marvel ș i
DC Entertaiment) le vom studia. Astfel, alegerea a fost determinată de numărul cel mai mic de
filme create începând cu anii 1995 până în prezent 2018.
Universul Marvel are un rezultat de 69 de filme dintre care 4 sunt în curs de a fi premiate
anul acesta ( 2018) pe când universul DC are un număr de 29 de filme realizate până în prezent.
Acestea fiind spuse: alegerea personajelor pe care le vom portretiza ș i analiza încă din primele
6

filme până la ultimele, a fost determinat de informa ț iile regăsite în Production Budget ș i
Worldwide Box Office a filmelor realizate de DC Entertaiment în anii 1995-2018. Verifică anexa
nr.1 Tabel nr.2.
După cum putem observa din tabelul nr.2 aflat în anexă nr.1, vedem cum filmele cu
personajele Superman ș i Batman, pe lângă faptul că au fost cele mai puternic sus ț inute financiar
ș i au avut unele dintre cele mai bune rezultate, acestea s-au transformat chiar ș i în serii, filmele
continuând să apară în decursul anilor. Motiv pentru care, în cadrul acestei lucrări Superman ș i
Batman vor fi personajele pe care le vom studia, analiza ș i caracteriza în cel mai mic detaliu.
În vederea testării ipotezelor de mai sus, am optat ca pentru prima întrebare să realizăm o
analiză de con ț inut, prin care vom urmări personajele ​ Superman ș i Batman, pe o perioadă mai
amplă de timp, mai exact 1990-2018.
Filmele au fost alese cronologic pentru fiecare personaj, în scopul de observa evolu ț ia
acestora din punct de vedere a imaginii, al comportamentului, al trăsăturilor morale cât ș i a
abilită ț ilor. Firul narativ o să ne prezinte literar cum ac ț iunea s-a adaptat de la film la film pentru
captarea aten ț ie consuma torului.

Filmele analizate în cadrul acestei lucrări sunt:
a) Superman: Superman (1978), Superman II (1980), Superman III (1983), Superman IV:
The Quest for Peace (1987), Superman II (2006), Man of Steel (2013), Batman V
Superman: Dawn of Justice (2016), Justice League (2017).
b) Batman: Batman (1992), Batman (1995), Batman & Robin (1997), The Dark Knight
Rises (2012), The Dark Knight Rises (2012).

Am ales, analiza de con ț inut deoarece este o metodă utilizată pentru a extrage date
numerice din surse literare, cum ar fi căr ț i, reviste ș i filme. Pe lângă materialele standard pe care
le-am enumerat mai sus, am regăsit ș i resurse academice precum Richard Reynolds “Super
Heroes. A Modern Mythology” University Press of Mississippi, 1992, C.G. Jung “Arhetipurile ș i
incon ș tientul colectiv” 2003, ank, Otto – “The Myth of the Birth of the Hero – A Psychological
7

Interpretation of Mythology” (“Mitul na ș terii eroului – O interpretare pshilogică a mitologiei”),
The Journal of Nervous and Mental Disease Publishing Company, 1914.
Utilizarea analizei de con ț inut pentru acest ​ studiu nu este doar necesară, ci vitală pentru a
prezenta un argument ș i o concluzie credibilă. Analiza con ț inutului este utilă în mod special în
această linie de studiu, unde datele cuantificabile nu sunt u ș or disponibile. Pentru acest proiect,
m-am străduit să colectez atât date cantitative pentru analiză, cât ș i date calitative.
“Cursul narativ al benzilor desenate este definit de un moment istoric?” ​ în urma acestei
întrebări, vom căuta ș i analiza mai multe coper ț i de benzi desenate care considerăm noi că pot
prezenta un anumit moment istoric real. În vederea creerii unor limite, am decis să ne axăm doar
pe o anumită perioadă de timp care să fi fost reprezentativă în America, astfel, ne-am focu-sat pe
selectarea benzilor desenate din perioada Celui de-al doilea Război Mondial. Motivul pentru care
vom analiza aceste coper ț i este de a dovedi faptul că industria de benzi desenată, actuală
cinematografică, reprezintă o sursă prin care care consumatorii se regăsesc la nivel emo ț ional,
asemănător cu pove ș tile despre mituri ș i legende. ​ Coper ț ile au fost selectate de convenien ț ă în
func ț ie de accesibilitatea acestora în mediul online.
Un alt concept important în sec ț iunea fic ț ională a acestui proiect este identificarea
perioadelor în care au loc pove ș tile examinate.
Din perspectiva lui John Petty din cadrul lucrării John Petty “A brief history of comics”
2006, istoria căr ț ilor de benzi desenate americane este împăr ț ită în epoca de aur, epoca de argint,
epoca bronzului ș i epoca modernă. Toate acestea trebuie să fie definite în mod adecvat pentru a
în ț elege motivele comune în căr ț ile de benzi desenate în aceste pe rioade de timp.
Elementele de analiză vor include " ​ momentele de istorice" ​ men ț ionate anterior, definite ca
momente în care eroii ac ț ionează într-o manieră evidentă pentru a preda o lec ț ie, " ​ momente
arhetipale ​ ", în care un erou ac ț ionează într-un mod foarte tradi ț ional eroic, bazat pe arhetipul
"eroului ​ " ș i ​ "momentele ideale", ​ când un erou pare să ac ț ioneze într-un mod care să inspire
cititorul să ac ț ioneze în ac ela ș i mod.
Noutatea ș i punctul forte al acestei analize de con ț inut constau în creionarea unei paralele
între super-eroi ș i arhetip uri tradi ț ionale. De asemenea, scopul acestei lucrări este de a demonstra
8

în cele din urmă dacă filmele cu super-eroi influen ț ează ș i inspiră consumatorii la nivel
comportamental, psihologic ș i simbolic.
Metodologia. În cadrul acestui proiect vom folosi două metode de cercetare: ancheta
sociologică – metodă cantitativă ș i analiza de con ț inut.
Noutatea lucrării constă în abordarea unui subiect pu ț in discutat de speciali ș tii în domeniu,
anume super-eroii actuali promova ț i de din industriile Marvel Cinematic Univers ș i DC
Entertaiment. De asemenea, abordarea care urmăre ș te o analiză comparativa între personajele
cinematografice ș i cele din mitologia universală ș i cum acestea au fost într-o continuă schimbare
în decursul anilor pentru a deveni de actualitate ș i de a rămâne un subiect interesant pentru
consumatori.
Domeniul de studiu se afla la intersec ț ia studiilor culturale, a analizei de film dar ș i a cea a
comunicării. Această lucrare scopul de a demonstra faptul că mass – media atât cea actuală cât ș i
cea de până acum, nu doar informează consumatorul cât îl ș i formează, educă, amuză ș i sus ț ine
nevoile ș i cerin ț ele consumatorului. Astfel, încă de la hârtia colorată (benzile desenate) la
radioul, televiziunea ș i internetul, canale de comunicare în masă au scopul de a influen ț a ș i dirija
opinia publicului.
Filmele pot dezvălui câteva trăsături despre consumator ș i nevoile acestuia, unele dintre ele
chiar reu ș ind să pună în scenă ceea ce consumatorul simte, ceea ce ș i-ar dori, idealurile sau
fanteziile pe care acesta le are ș i visează.
În domeniul cinematografic ș i TV provocările supranaturalului sau chiar senza ț iile intense,
marchează din punct de vedere psihologic consumatorul, deoarece drepturile omului, gre ș elile
societă ț ii cât ș i problemele acesteia sunt tot mai bine conturate.
Pe scurt, consumatorul este influen ț at prin coarda sensibilă pe care acesta o are datorită
comunită ț ii ș i a societă ț ii în care trăie ș te, coardă care vibrează la anumite teme pe care le caută
involuntar în căr ț i, în via ț a de zi cu zi sau în filme. Preferin ț ele pentru anumite genuri de filme nu
ac ț ionează mecanic, acestea sunt rezultatul experien ț elor din via ț a de zi cu zi care au dus la
modalită ț i variate de man ifestare a acestor experien ț e într-un mod indirect.
Mai pe scurt, factorii exteriori cât ș i cei interiori (temperament, caracter, trăsături de
personalitate) determină alegerile consumatorului.
9

CAPITOLUL I
REVIZUIREA LITERATURII

​ Termenul de ș tiin ț ifico-fantastic ș i fantezie
Din punct de vedere narativ, în sectoarele de divertisment de astăzi segmentele
science-fiction ș i fantezi e sunt considerate destul de apropiate unul de celălalt, adresându-se
aceluia ș i public în ceea ce prive ș te vârsta, ocupa ț ia sau nivelul de educa ț ie (spre deosebire de
povestirile romantice sau de detectiv , de exemplu, care ș i-au dezvoltat propriile tehnici ș i
strategii). Ca domenii în care sunt create spa ț ii imaginare grandioase, detaliate ș i complet
diversive, ș tiin ț a ș i fantez ia determină fenomene uria ș e de fandă ș i, prin urmare, stiluri de via ț ă.
Aceste două domenii importante ale culturii populare din ultimul secol se ocupă de acelea ș i
probleme majore, luate din alte domenii culturale: problema originilor, escatologia, nemurirea,
infernul, problema răului, ( J.B. Renard 1980, p.145).
Science-fiction = ​ „povestiri în proză tratând o situa ț ie care nu s-ar putea petrece în lumea
pe care o cunoa ș tem ” ​ ( K. Amis 1960, p.17).
Literatura denumită a fi ș tiin ț ifico-fantastică abordează „lum i posibile”, universuri, realită ț i
ș i ac ț iuni diferite de ale omului terestru. Povestirile purtând u-ne într-un tărâm a realită ț ii
superlative în care savantul ș i ma ș ina lui sunt făpturi năzdră vene când abordările fantastice
creează ac ț iuni ș i prezen ț e a unor alte „lumi posibile.” De asemenea, literatura
ș tiin ț ifico-fantastică este o arta asemănătoare basmului, avân d toate trăsăturile acestuia: de
a spa ț iul – infinit ș i deschis; timpul – nedeterminat sau plasa t într-un viitor deloc apropiat;
eroul – mereu biruitor; sfâr ș itul fericit; personajul negativ; armele simbol.
Pe lângă basm, literatura ș tiin ț ifico-fantastică se aseamă nă ș i romanelor poli ț iste, prin
ac ț iunea prezentată ș i rezolvarea unui caz, pedepsirea infracto rului, reinstaurarea ordinii ș i a
păcii, intriga ingenioasă, derutarea cititorului prin plasarea unor indicii false.
Aceasta categorie de literatura a stârnit multe întrebări în mintea cititorilor, cu privire la
existen ț a unor astfel de personaje. Sunt ele reale sau ireale? Oare apar doar în imagina ț ia,
10

închipuirea noastră? De cele mai multe ori vedem aceste personaje în filmele S.F sau în desenele
animate pentru copii, ș tiin ț ificul se îmbină cu fantasticul.
Philippe Souchet este de părere că nara ț iunile ș tiin ț ifico-fantastice se pretează la
extrapolări libere în viitor și în trecut (prin călătorii temporale) ale datelor prezentului (sau ale
trecutului) ș i propun două paliere de lectură a viitorului: a ș a cum va putea fi, ș i a ș a cum am dori
să fie (http://egophobia.ro/?p=10642).
Căr ț ile de benzi desenate au devenit un canal media relevant la sfâr ș itul secolului al
XIX-lea, o expresie a culturii populare. Acest univers ș i-a dezvoltat continuu aspectul tehnic,
atingând ocazional statutul de capodoperă, dovedind astfel ș i un domeniu cultural puternic, bogat
ș i mobil. Con ț inutul lor narativ a variat mult mai pu ț in, pove ș tile, temele chiar ș i stereotipurile
care se întorceau cu o frecven ț ă aproape obsesivă. Astfel, dacă au început în modul de satiră
u ș oară ș i umor u ș or, creatorii de benzi desenate au avut în vedere în curând poten ț ialul de profit
al acestor nara ț iuni grafic e ș i au adoptat subiecte la modă.
Odată cu introducerea super-eroului, în prima sa instan ț ă ca Superman, căr ț ile de benzi
desenate deveneau mai mult decât o afacere profitabilă, un mediu de divertisment sau o anumită
formă de artă (încă percepută ca fiind dubioasă de institu ț ia culturală): o for ț ă de mândrie.
Desigur, acest lucru este valabil mai ales în cazul american , în care căr ț ile de benzi desenate
purtau mereu semnale sociale ș i politice, ceea ce era evident în timpul a ș a-numitei ere de aur,
Marea criză, cu aplaudatul său nou acord ș i cel de-al doilea Război Mondial.
Introducerea scenariilor de S.F în căr ț i de benzi desenate sau romane grafice a oferit un
orizont ș i mai larg pentru public. La început, temele ș tiin ț ifico-fictive erau destul de rare în
crea ț iile media, regăsind u-se uneori câteva elemente ș i acelea accidentale, dar în scurt timp
industria a observat atrac ț ia elementelor S.F în acapararea publicului, astfel temele ș i abordările
au devenit tot mai relevante, până când a devenit caracteristică principală în căr ț ile de benzi
desenate.
În timpul celui de-al doilea război mondial, benzi desenate au jucat un rol important în
ridicarea moralei solda ț ilor americani ș i, prin urmare, unele personaje, evenimente ș i locuri
ilustrate î ș i găsesc motiv a ț ia în realitatea istorică, de ș i manipulată ideologic ​ (Superman îl ia pe
Hitler ș i pe Stalin ș i le duce la Curtea Interna ț ională de la Geneva în 1940 , înainte ca Statele
11

Unite să intre chiar în război; Căpitanul american î ș i face debutul prin împingerea lui Hitler în
fa ț ă în martie 1941 etc.) ​ (G. Consolmagno 1996, p.127).
Economia de război a fost cu adevărat o mină de aur pentru afaceri de căr ț i de benzi
desenate. În anii '50, căr ț ile de benzi desenate de umor ș i romantism au primit un nou impuls,
urmat de alte tipuri populare, cum ar fi benzi desenate de vest, benzi desenate de junglă sau benzi
desenate de benzi desenate. Dar împreună cu noile anxietă ț i ale Războiului Rece, au provocat
într-un model creativ industria benzilor desenate provocând reac ț ii împotriva "visului american"
ș i a condamnării morale ale societă ț ilor occidentale, subliniind defectele acestei ordini stabilite:
rasismul, inegalită ț ile sociale, corup ț ia politică, excluderea etnică, ineficien ț a justi ț iei (R.
Reynolds 1992, p.23-24).
Pe parcurs, creatorii de căr ț i de benzi desenate au devenit con ș tien ț i de puterea lor asupra
publicului larg, iar arta lor a devenit din ce în ce mai responsabilă, mai curată ș i mai relevantă.
Cele mai îndrăgite titluri ș i-au păstrat aderen ț a pe "contextul real", ca să spunem a ș a, aducând
probleme în nara ț iunile lor. Problemele legate de adăpost, ș omajul, excluziunea etnică, consumul
de droguri, analfabetismul, criminalitatea adolescentă, abuzul de alcool, violen ț a domestică.
Căr ț ile de benzi desenate au fost un instrument de comunicare ș i transmiterea mesajelor într-un
mod indirect. De exemplu, două dintre cele mai complexe ș i mari construc ț ii narative imaginare
pe care le-a produs vreodată lumea este Star Trek ș i Star Wars serie, a avut o mare parte din
produc ț ia de benzi desen ate. Atât de mul ț i oameni au contribuit la aceste edificii, provenind din
atât de multe domenii încât acestea pot fi cu adevărat considerate actuale. În afară de diferen ț ele
dintre ele: Star Trek valorificând dimensiunile multietnice ș i munca în echipă, în timp ce Star
Wars sunt totul despre eroi individuali etc, este fără îndoială că influen ț a lor depă ș e ș te pe cea a
oricărui canal media unic, devenind mai mult decât produse de divertisment valoarea lor de
divertisment (G. Consolmagno 1996, p.127).
Chiar subiecte de problematice timpului respective au pătruns în paginile căr ț ilor de benzi
desenate ș i se poate spune că paradigma ș tiin ț ifico-fictivă a favorizat acest lucru, datorită
codurilor sale ipotetice ș i speculative. În anii ș aptezeci, homosexualitatea a devenit o chestiune
discutată în benzi desenate de masă.
12

Discursurile scenografice au eviden ț iat riscurile abuzului de putere ș i a utilizării
iresponsabile a for ț ei. Pe lângă viitorul super-tehnologic al sagei Star-Trek "curat", versiunile
abandonate ale viitoarelor lumi post-apocaliptice. Clasicul ș i apreciatul X-Men, în care pericolele
tehnologiei necontrolate au amenin ț at întreaga umanitate. De fapt, longevitatea ș i succesul seriei
X-Men sunt rezultatul deschiderii lor fa ț ă de subiecte importante, fiind astăzi unul dintre cele
mai apreciate ș i consecve nte titluri de benzi desenate. Anii ’80 au fost marcate ș i de seria scurtă
Watchmen scrisă de Moore, considerată de mul ț i dintre cele mai bune serii de benzi desenate
vreodată . Întorcând clasicul chiar din momentul publicării sale de către casa uria ș ă din DC, seria
Watchmen a devenit o referin ț ă necesară pentru orice discu ț ie despre benzi desenate ș i fic ț iune
ș tiin ț ifică, marcând un punct perfect de simbioză la intersec ț ia divertismentului de înaltă calitate,
contextualitate, tehnicile narative perfect gestionate, con ș tiin ț a politică lucidă ș i cercetarea
filozofică vie (G. Consolmagno 1996, p.130).
În anii ’90, noile caracteristici digitale au făcut filme cu adevărat grandioase, seriile noi de
anima ț ie au devenit din ce în ce mai atractive este important de observat că unele dintre cele mai
apreciate filme, desene animate ș i jocuri ș i-au luat pove ș tile ș i personajele din universul căr ț ilor
de benzi desenate.
Căr ț ile de benzi desenate sunt unul dintre canalele mass-media fantastice ș i science-fiction.
De fapt, ș tiin ț a-fic ț iune ș i fantezie reprezintă majoritatea covâr ș itoare a scenariilor de benzi
desenate, găsind un mediu perfect pentru afi ș area grafică a imagina ț iei. Dacă căr ț ile de benzi
desenate sunt privite în jos de institu ț ia culturală, au existat câteva ocazii în care acestea au
devenit foarte influente, relevante, profitabile ș i cu o valoare estetică ridicată. Chiar dacă
tehnologia digitală de astăzi oferă un avantaj extraordinar altor tipuri de canale de divertisment,
cum ar fi filmele de jocuri pe calculator, căr ț ile de benzi desenate au unele trăsături care le fac
unice ș i, atunci când sunt exploatate în mod corespunzător, aceste trăsături duc la produse
rafinate. Nu totul poate fi transpus în căr ț i de benzi desenate, dar unele povestiri sunt cel mai
bine prezentate în acest mediu ș i care îmbogă ț e ș te experien ț a umană ș i orizontul artistic în
ansamblu (G. Consolmagno 1996, p.140).
În continuare, vom defini termenul de mit: MIT, mituri, s. n. (Adesea fig ​ .) Povestire
fabuloasă cu caracter sacru care cuprinde credin ț ele unui popor despre originea Universului ș i
13

a fenomenelor naturii, despre zei ș i eroi legendari etc.; p. gener. poveste, legendă, basm. ◊ Loc.
adj. De mit = fantastic, fabulos, mitic. – Din ngr. mithos, fr. mythe (Dex 2009).
“ ​ Depozitar al evenimentelor rela ț ionale interumane, a psihologilor colective sau
individuale, mitul etalează ,,modele” sau, din contră, tipuri dăunătoare, respingătoare, fără a avea
caracter normativ fa ț ă de gândirea umană. Fără mit, valoarea spiritualită ț ii umane este greu de
închipuit. Reprezentând un adevărat schelet pentru aplicarea filosofiei, imagina ț iei ș i adevărului,
acesta stă la baza artei ș i a istoriei culturale, în general a imaginarului social ș i individual ​ ”( V.A.
Margarint 2014).
Conceptul de “ ​ mit ​ ” a fost creat de încă din vechile culturi populare, acesta fiind un element
ordonator, în rela ț ia dintre om ș i lume. Mitul exprimă o imagine a lumii într-un al mod,
dezvăluie întâmplările ce au declan ș at cosmogonia, universal prezent. În viziunea mitică, apari ț ia
universului este într-o strânsă legătura cu na ș terea unor fiin ț e divine, întâmplări memorabile de la
care trebuie ca omul de rând să înve ț e. Astfel, prin anumite acte, experien ț e, întâmplări eroii
mitici devenind simboluri ș i valori absolute.
Silviu Angelescu afirmă: ​ “ ​ Ritul, forma corelată pe care o dezvoltă mitul, nu este altceva
decât o tentativă de reinventare a evenimentului mitic. ​ ” ​ ( S. Angelescu 1999, p.12).
Bo Carpelan a publicat articolul ​ “Literatură și mitologie, 4 unghiuri de abordare, în
Secolul 20” stabilind astfel patru mari unghiuri ale mitului: a) mitul ca fapt istoric; b) mitul ca
izvor pentru modelele arhetipale ș i de psihologie abisală; c) mitul ca artistului creator; d) mitul
ca model de via ț ă. Astfe l, Carpelan că intermediul artei, mitul îl face pe om să redobândească
atitudinea globală, esen ț ială spre a putea în ț elege mai bine timpul ș i mediul în care acesta
trăiește, deoarece mitul este un mijloc de evadare din încercuirile alienării și dă sens gândirii
noastre creatoare ( B. Carpelan 1982, p.184-188) .

Temă ș i mit din pe rspectiva lui Mircea Eliade

Mircea Eliade a fost istoric al religiilor, scriitor de fic ț iune, filozof ș i profesor român cât ș i
un iubitor de folclorul românesc ș i de religie. Astfel, istoricul scoate în eviden ț ă termenul de
“ ​ mit” ​ definind actualitatea lui pentru omul de azi, omul contemporan.
14

În lucrarea ​ “Aspecte ale mitului” ​ , Mircea Eliade afirmă faptul că de mai bine de un veac
savan ț ii occidentali au situat studiul ​ „mitului ​ ” conform termenilor “ ​ fabulă” sau o ​ “fic ț iune’ ​ , “ ​ o
inven ț ie ​ ” acceptat astfel de societă ț ile arhaice. Potrivit specific ului și unghiului de vedere pe
care-l abordează, Mircea Eliade ​ “consideră că mitul poveste ș te o istorie sacră”; el relatează un
eveniment care a avut loc în timpul primordial, (M. Eliade de P.G Dinopol 1978, p.60-65) ​ . ​ Mitul
fiind o ac ț iune a unor fiin ț e supranaturale din care o realitate s-a născut, fie că e vorba de
realitate totală, universală, sau numai de o poveste, fragment al unei „ ​ faceri”, el este considerat
ca ș i relatarea unei crea ț ii deoarece prezintă apari ț ia unei situa ț ii cosmice noi sau a unui
eveniment.
Mitul poveste ș te ceea ce zeii, divinită ț ile sau fiin ț ele supranaturale au făcut la începutul
Timpului ( ​ M. Eliade 1995, p. 80-85)
Eliade este de părere că oamenii ajung să domine ș i să manipuleze după bunul plac
miturile creând astfel „ ​ ceremonii”, „ ​ ritualuri ​ ”. Acestea fiind spuse, conform studiilor lui Mircea
Eliade, societate ajunge într-un fel sau altul să trăiască “ ​ mitul ​ ”, să fie pătrun ș i de puterea sacră.
De exemplu, Crăciunul, este o sărbătoare religioasă unde cre ș tinii îl sărbătoresc pe Mesia.
Tradi ț ia împodobirii bradului î ș i află originea în Livonia ​ (Estonia ș i Letonia de azi) unde
oamenii împodobeau bradul nu cu ocazia Crăciunului ci cu cea a Anului Nou. Mai mult, în
tradi ț ia românească cea rurală, împodobirea bradului se făcea doar la nun ț i ș i la moartea tinerilor,
femei ș i bărba ț i. Obiceiul fiind încă din vremea dacilor semni ficând un ritual spiritual dintre
spirit ș i brad. Prin aceas tă actualitate a mitului se poate observa felul în care omul a ș tiut să
păstreze în străfundurile fiin ț ei lui acel ceva care nu a dispărut cu toată reinventarea lumii.
Mircea Eliade, în calitate de istoric al religiilor, a în ț eles raportul între aparentul vechi și
aparentul nou definind mitul ca o ​ „istorie adevărată care s-a petrecut la începuturile Timpului și
care serve ș te de model co mportamentului uman ​ ” (M. Eliade 1998, p.13-18).
În ceea ce prive ș te lectura, Eliade observă ca suprarealismul a marcat o înmul ț ire a temelor
mistice ș i a simbolurilor . Lupta dintre Bine ș i Rău este o caracteristică în romanul popular sau
căutarea Sfântului Graal ori a Insulei Pierdute. Mari motive folclorice ale dragostei adevărate
(salvatoare cum o denume ș te Eliade) ​ , sau poezia lirică, unde regăsim dragostea imposibilă,
comunicare dintre spa ț iu terestru ș i cel cosmic.
15

CAPITOLUL II
MITOLOGIA UNIVERSALĂ

În general, mitologia se bazează pe teme ș i idei fundamentale cât ș i pe motive ș i simboluri
universale, ce au acela ș i substrat.
În folclor, un mit este de obicei o nara ț iune care are drept scop, geneza ș i istoria omului
simplu pe pământ în forma sa actuală, de ș i, într-un sens foarte larg, termenul se poate referi la
orice poveste tradi ț ională . În lucrarea, The book Theorizing Myth, Bruce Lincoln define ș te mitul
ca ​ “ideologie în forma narativă” ​ (B. Lincoln 1999, p.74).
Personajele principale din miturile universale sunt de regulă zeii sau eroii supranaturali.
Fiind povestiri sacre pentru omul de rând, majoritatea lor sunt sus ț inute de conducători sau
preo ț i, o calea narată apro piată de religie ( http://www.descopera.org/mitologia/).
Mitul semizeului, al eroului, pove ș tile legate de căutări, lupta dintre bine ș i rău, sunt la fel
de importante pentru genera ț ia de astăzi a ș a cum au fost pentru cele trecute. În ț elegerea
pove ș tilor din spatele religiei ș i mitologiei este una dintre pu ț inele modalită ț i care ne poate arăta
cu adevărat trecutul ( http://www.descopera.org/mitologia/).
Diferen ț a dintre mituri, legende ș i povestirile folclorice este ​ că: povestirile folclorice se pot
petrece oriunde ș i oricân d iar ele nu sunt considerate neapărat adevărate sau sacre de către omul
de rând ( ​ http://www.descopera.org/mitologia/).
Caracteristici: ​ Eufemismul ​ , este o teorie care zice că miturile sunt relatări a unor
evenimente istorice. Conform acestei teorii, sociologii au elaborat în repetate rânduri diverse
relatări istorice până când personajele lor au căpătat statut divin. De exemplu, mitul zeului
vântului Eol a evoluat din relatarea istorica despre un rege ce ș i-a învă ț at supu ș ii să navigheze.
Herodot ș i Prodicus au făcut afirma ț ii de acest gen. Teoria se nume ș te “eufemism” după numele
mitologului Euhemerus, care a sugerat că zeii greci au la origine legendele despre oameni ​ (

Parteneri

Filologul ș i orien talist german Max Muller, credea că miturile reprezintă descrieri
alegorice ale naturii ce sunt interpretate literal. Miturile fiind simple reprezentări a unor
16

fenomene natural, spre exemplu: Apollo reprezintă focul sau Poseidon, regele mării, simbol a
apei.
Personificarea ​ , unii gânditori cred că miturile au rezultat din personificarea obiectelor
inanimate ș i a for ț elor. Anticii adorau fenomenele naturale cum ar fi focul ș i aerul, ajungând în
timp să le considere zeită ț i. Ace ș tia mereu î ș i imaginau obiectele fiind persoane, nu simple
obiecte, de aceea ei descriau fenomenele naturale ca fiind ac ț iunile unor zei personali ​ (

Parteneri

Teoria mit-ritual ​ , conform acestei teorii, existen ț a zeilor e legată de un ritual. În forma sa
cea mai extremă, teoria spune că miturile au apărut ca explica ț ie a ritualurilor. Oamenii crează
diferite ritualuri din motive ce nu au legătură cu mitul propriu-zis, mai târziu uitând motivul
original al ritualului încercând să compenseze acest fapt prin inventarea unui mit de a cărui
comemorare se ocupă ritualul ​ ( ​ http://www.descopera.org/mitologia/).
Antropologul, James Frazer are o teorie similară. Frazer credea că omul primitiv avea o
credin ț ă în legi magice; mai târziu, când omul a început să î ș i piardă credin ț a în magie, el a
inventat miturile despre zei ș i sus ț ine ă fostele sale ritualuri magice sunt de fapt ritualuri
religioase menite zeilor ( J.G. Frazer 2016, p. 13-15).

Termenul de “superhero”

“Superhero” a devenit un termen pentru eroii fic ț ionali care poartă costume sau mă ș ti ș i pot
sau nu să aibă abilită ț i supra-umane. În ciuda trăsăturilor ș i abilită ț ilor diferite ale acestor
personaje, super-eroii sunt reprezenta ț i a fi simboluri ale iubirii, dreptă ț ii ș i al adevărului.
Termenul general "super-erou" poate fi împăr ț it în mai multe categorii: oameni cu abilită ț i
supraomene ș ti, zei, zei ț e, străini ș i robo ț i.
Oamenii cu abilită ț i supraomene ș ti se caracterizează prin faptul că au un fel de abilitate
înnăscută mai mare decât cea a oamenilor normali. Exemple de astfel de abilită ț i sunt plutirea(
zbura), invizibilitate, telechinezie ș i super-rezisten ț ă. Modul în care aceste personaje î ș i câ ș tigă
abilită ț ile variază foarte mult, dar cele mai frecvente metode sunt muta ț ia genetică (X-Men by
17

Marvel), iradierea (Spider-Man, The Incredibilul Hulk, ambii de Marvel), sau li se dau puteri de
către fiin ț e mistice (Gho st Rider by Marvel, DC Captain Marvel). Eroii cu aceste tipuri de
abilită ț i sunt de obicei cele mai puternice, folosindu-se de abilită ț ile lor în scopul de a distruge
puterea altor eroi fără abilită ț i supraomene ș ti.
Următoarea categorie de super-erou este vigilentul costumat. Aceste personaje nu au
abilită ț i supraomene ș ti, dar de obicei au o anumită abilitate, de exemplu: Batman ș i Green
Arrow, ambele publicate de DC, ș i Iron Man, publicat de Marvel. Sunt de asemenea incluse în
această categorie oamenii cărora li se dau obiecte care li se acordă abilită ț i temporare care pot fi
dezactivate prin înlăturarea obiectului. A treia categorie este un fel de categorie "totul". Acestea
includ diver ș i zei ș i zei ț e (Thor, Ares, ambii de Marvel), străini (Superman, Marsh Manhunter,
ambii de DC) ș i robo ț i (Tornado ro ș u al lui DC, Marvel's The Vision).

Trăsături comune ale personajelor mitologiei moderne ș i super-eroi

Produc ț iile ​ comics ​ reprezintă o industrie a unor materiale deja adaptate la teme ș i subiecte
mitologice (fie din genul horror, fie western, fie din imaginarul antropomorf). Acolo unde
trimiterile la mitologia clasică se operează explicit ​ (Thor sau Hercule au fost „coborâ ț i” din
panteonul scandinav ș i cel grec în paginile comic ca super-eroi, cu via ț ă și continuitate proprie
în banda desenată, nu doar ca pretexte pentru a povesti miturile originare), se recurge la diferite
subiecte ș i ac ț iuni pentru a cre ș te nivelul intelectual cât ș i pe cel moral al benzii desenate
justificând demersul din punct de vedere calitativ ( ​ un alt exemplu edificator este eroul Captain
Marvel, acronim pentru Solomon = în ț elepciunea, Hercule = for ț a, Atlas = rezisten ț a, Zeus =
puterea, Ahile = curajul și Mercur = viteza). De asemenea, to ț i super-eroii ș i zeii au în comun
tocmai ierarhia în continuitate ( R. Otto 1914, p.27).
Soarta lumii nu poate fi schimbată după bunul plac iar liberul pare ceva îndepărtat, deseori
chiar ș i actele de mare curaj par să nu fie utile. Însă miturile oferă o perspectivă nouă, aduc
sentimentul de speran ț ă iar reprezentan ț ii binelui vor lupta mereu pentru dreptate, justi ț ie, adevăr
ș i iubire.
18

Ș i pentru ca am vorbit mai sus de cele 3 motive pentru care eroii luptă în materialele
comic, iubirea ar fi un alt aspect important ș i bine prezentat în fiecare lucrare. Iubirea este unul
dintre cele mai importante aspecte din mitologie, miturile, de asemenea tratând tema iubirii
într-un mod unic fa ț ă de s ocietatea contemporană, incapabilă de a fi în ț eleasă de mintea umană.
O primă trăsătura a personajele mitice ar fi ​ prezen ț a divinită ț ii aspra personajului
respectiv, de obicei acestea fiind prezentate a fi semizeii, zei, personalită ț i divine ce stau la baza
credin ț ei omului de rând.
Ce-a de-a doua trăsătură ar fi ​ super-puterea ​ . Posedarea capacită ț i superioare celor mai
mul ț i eroi îi apropie însă de creaturile supra-naturale ale mitologiilor și religiilor antice. De
asemenea, mai există cazuri unde eroii sunt plasa ț i la intersec ț ia unor domenii separate, între
regn-uri, precum zeii teriomorfi, un exemplu ar fi mitologia egipteană. Alți super-eroi provin din
popoare, triburi de ț inând un rol de intermediar între oameni și zei în sau între lumea viilor și cea
a mor ț ilor (R. Reynolds 1 992, p.58).
Dubla identitate ​ este cea de-al treilea atribut specific super-eroilor ș i de ș i există eroi
masca ț i ori super-eroi fără mască, de regulă ace ș tia sunt de nerecunoscut în cel de-al doilea
aspect al identită ț ii lor datorită metamorfozei, a mă ș tii sau a contextului care îi fere ș te de
analogie (J.B. Renard nr.50, p.285-286).
Maniheismul ​ este o altă trăsătură specific personajelor mitologice, cei buni înving
întotdeauna însă doar provizoriu, deoarece răul reprezintă o prezen ț a continua (J.B. Renard
nr.50, p.145).
În al ultimul rând avem ​ elogiul trupului ș i al tehnicii ​ , corpul frumos în mi ș care, pe canon
grec, cu limite clare destinat identificării adolescen ț ilor în formare ș i mai ales celor din
societă ț ile industriale, ale căror ritmuri existen ț iale duc la atrofierea trupului (J.B. Renard nr.50,
p.144).
Eroul este simbolul valorile societă ț ii care îl produce, care corespunde unor necesită ț i ale
societă ț ii respective, de exemplu în anii ’50 Superman (eroul american) vâna comuni ș ti, în anii
’70 ia partea activi ș tilor pacifi ș ti ș i ecologi ș ti împotriva sistemului juridic corupt. Astfel, putem
observa că super-eroii sunt într-o continuă reinventare, actualizare, devenind un adevărat simbol
19

politic ș i aspect esen ț ial al divertismentului ș i prin aceasta al con ș tiin ț ei colective. Cum
precizează Danny Fingeroth, o poveste în care binele nu învinge poate părea mai aproape de
realitate, însă nu mai de ț ine func ț ie motiva ț ională.
Super-eroul reprezintă o fantasmă a puterii, pe de o parte există eroul glorios, luminos,
solar, amabil, atent, care niciodată nu face uz de mai multă for ț ă decât este strict necesar, pe
modelul Superman. Pe de altă parte, există eroul tragic, selenar, nocturn, încărcat de furie și
motivat de absurditatea nedreptă ț ii, linie al cărei cap de serie este Batman și în care se regăsesc
cele mai complexe personaje ale genului: Hulk ​ (combinație între miturile lui Frankenstein, al lui
Mr. Hyde și al ș tiin ț ei, eroul-monstru, „strigătul existen ț ial al umanită ț ii” și al durerii de a fi
viu), Wolverine ​ (cel care face din propria furie cea mai de temut armă, prin care ne purifică,
reezitând să ucidă „pentru păcatele noastre”) ​ , Punisher ( ​ răspunsul la condi ț iile sociale,
personaj pe linia lui Rambo sau Drity Harry, cu miză concretă însă reac ț ii puerile și repetitive,
ucigând cât mai mul ț i criminali cu o furie care însă nu este cathartică, benignă, canalizată
precum a lui Batman) ​ .
Să luam drept exemplu, Superman, unul dintre cele mai complexe personaje atât la nivel de
divertisment, politic cât ș i psihologic. O dată cu apari ț ia acestui personaj în universul comics au
început să se creeze diverse idei în jurul acestuia. Impactul acestui personaj a fost atât de
puternic încât conform studiului realizat de către Richard Reynolds în 1992, încă din prima
povestire oferită publicului impun cli ș eele fundamentale ale super-eroilor, func ț ionale chiar și
acum, după 70 de ani de la actul său de na ș tere.
În primul rând, motivul ​ părin ț ilor pierdu ț i ​ , Superman este prezentat a fi un orfan ș i
unicul supravie ț uitor al planetei sale de origine, Krypton, care a devenit un motiv tipic pentru
majoritatea super-eroilor, to ț i super-eroi fiind prezenta ț i având o rela ț ie problematica cu familia
sau cei apropia ț i.
În al doilea rând, ​ natura super-eroului joaca un rol de asemenea foarte important. Un
personaj cu puteri nepământene este plasat într-un mediu uman, unde timpul afectează natura ș i
spiritul muritorului de rând. Astfel, Superman este situate între oameni și zei, cee ace am
considerat interesant este modul în care Superman, viitorul Clark ​ Kent ​ este adoptat. Povestea
20

pare una biblică: este găsit pe marginea drumului, într-un co ș , precum Moise; cel care îl găse ș te
este un motociclist, asemuit magilor Noului Testament;
De asemenea, un lucru foarte fascinant este faptul că super-eroul serve ș te necondi ț ionat
adevărul si dreptatea ​ . Ajungând chiar ș i un simbol salvator la nivelul psihologic în min ț iile
comunită ț ii americane.
Diferen ț a dintre ​ normalitate și superputere este subliniată în fiecare volum, super-eroul
fiind proiectat pe fundalul umanită ț ii „normale”, ș i obligat la dubla identitate pentru integrarea ș i
supravie ț uirea în societate .
Dihotomia, contradic ț ia dintre ​ ș tiin ț ă ș i magie ​ ; încă din antichitate ș tiin ț ă a fost
portretizată ca un fel de magie, fiind o for ț ă capabilă de a face bine cât ș i rău.
În urma tuturor ac ț iunilor super-eroice, Richard Reynolds conturează o defini ț ie ș i
principală caracteristică a super-eroilor: ​ „super-eroii sunt plasa ț i în afara societă ț ii, ajungând la
maturitate fără părin ț i, deci însu ș indu-și codurile culturale și sociale fără intermedierea
acestora; unii, cei mai puternici (Superman, Thor, Silver Surfer) sunt asemui ț i zeilor pe pământ,
în timp ce al ț ii, posesorii unor puteri mai modeste, se aliază cu cei dintâi; devotamentul lor fa ț ă
de lege este depă ș it de cel pentru dreptate; de ș i ac ț ionează adesea în afara legii, sunt capabili
de patriotism și de loialitate fa ț ă de stat.„ ​ (R. Reynolds 1992, p.73)
„Fantasmă a tinere ț ii, dar și a masculinită ț ii” ​ , ​ Jerry Siegel & Joe Shuster creatorii lui
Superman (1932) au întruchipând omul perfect- cel care intervine în cel de-al doilea Război
Mondial urmând ca involuntar, să revitalizeze cel mai important mit American, al eroului de
frontieră vestică, cel care luptă să pună în acord sălbăticia și civiliza ț ia, dar care întruchipează
cele mai nobile atribute ale amândurora”, mit adaptat la conjunctura Americii post-industriale.
Superman îi ​ „afirmă pe to ț i Clark Kent-ii americani, deposeda ț i, tineri, aliena ț i”, el este ​ „eroul
celor oprima ț i, devotat ajutorării celor în nevoie” ​ , un „ ​ super-reformator ​ ” progresist pe plan
economic, social ș i moral, de multe ori plasându-se împotriva sistemului pus să vegheze la
securitatea socială, care se dovede ș te prea lent, ineficient sau corupt
( ​ http://egophobia.ro/?p=10642 ​ ).
21

În cadrul acestei mitologii comics, Richard Reynolds identifică în via ț a super-eroilor un
orizont emo ț ional familia l adolescentin aflat sub mitul lui Oedip, „ ​ mitul lui Oedip pentru secolul
care a inventat adolescen ț a, când abilită ț ile fizice de stăpânire a lumii le preced pe cele sociale ​ ”
Astfel, Superman este întotdeauna nesigur de capacitatea sa de a- ș i folosi puterile, aprobarea
fiindu-i negată prin absen ț a imaginii tatălui. În tot firul narativ fiind prezentat doar tatăl său
terestru(adoptiv) ș i cel m ai inteligent om Lex Luthor, care îndepline ș te func ț ia tatălui oedipian.
Superman, este prezentat în tot universal comic fiind arhetipul super-eroului, fondul său
mitologic fiind permanent reinventat. Puterea sa complex fiind ș i un handicap cu care personajul
trebuie să se înfrunte zi de zi. Chiar ș i scenari ș tii afirmă în diferite conferin ț e de presă că sunt
constant nevoi ț i să conc eapă amenin ț ări pe măsură complexită ț ii personajului. Cum al ț i eroi
dispar – Captain America, Captain Marvel, Batman, Thor, Hulk etc. Superman rămâne
invulnerabil ș i de neînvi ns. De altfel, Superman este situat în prezentul continuu al mitului din
care face parte, el prezintă întruchiparea con ș tiin ț ei civice separate de cea politică.
( ​ http://egophobia.ro/?p=10642 ​ ).
Întruchiparea glorioasă a esen ț ei spiritului american personificat prin Superman nu a
de ț inut monopolul pe expresivitatea grafică, astfel, în ciuda succesului său impresionant,
luminosul extraterestru convertit la modul de via ț ă pământean îi lasă paradoxal noaptea locul
altui mare simbol super-eroic, Batman. Spre deosebire de Superman, Batman, nu se poate adapta
lumii care în con ș tiin ț a sa nu are sens. Scopul să fiind lumea super-eroilor. Un tânăr bogat, cu o
motiva ț ie simplă, asistare a la uciderea părin ț ilor săi î ș i jură să lupte întreaga viată pentru dreptate
și victimele violen ț ei stradale. Astfel, Batman nu poate scăpa de sentimentul vinovă ț iei iar
ac ț iunea sa se desfă ș oară cu adversari-simboluri ale trăsăturilor sa le.
Pe lângă mitul lui Superman ș i dualitatea frustrantă a lui Batman, în universal comics apare
ș i o prezen ț ă feminină. Wonder Woman, William Moulton Marston fiind ș i creatorul acestui
personaj.
Psiholog de meserie, absolvent al Facultă ț ii de Drept de la Harvard în 1918, a reu ș it să
creeze modelul femeii puternice care salvează bărbatul (M. Emad vol.39, nr.6, p.959).
22

În anul 1941, universal comic trece printr-o schimbare o schimbare în discursurile narative,
lărgindu-se publicul audient din cel tânăr în cele pentru adul ț i. De ș i modelul propus este adresat
tinerelor fete, mesajul reprezintă independen ț a sociala feminine în America („ ​ get strong and
earn your living ​ ”), în contextul efortului economic pentru război, când femeile se angajează în
slujbe industriale bine plătite iar femeile negre pătrund din sfera privată în cea publică
( ​ http://egophobia.ro/?p=10642 ​ ). Însă, analiza în profunzime a nara ț iunilor personajului Wonder
Woman creează controverse la nivelul politicii, fiind prezentate ș i simbolurile erotice ale eroinei
amazoane. Mona Domos și Joni Seager criticau personajul fiind o reprezentarea a na ț iunii prin
puterea sexualită ț ii în dom inan ț a politică ș i legitimizarea pozi ț iilor de putere în societate.
O dată cu apari ț ia personajului, Wonder Woman, în America se lansează perioada
super-eroinelor. Personajul creat de pshihologul Marston, era unic, erotizat ș i sexy, imaginea
eroinei devenind un model pentru comunitatea de tinere din America. Wonder Woman a fost un
personaj controversat, ajungând să fie interzis datorită pornografiei ș i a imaginii pe care o
prezenta. În sensul lui Anderson, Wonder Woman este personificarea na ț iunii americane însă ș i,
„feminizează trupul reprezentațional al na ț iunii și după aceea îl pune în lan ț uri ​ ”. La fel ca
Superman ori Captain America, simbolizează politica externă a SUA, dar spre deosebire de
ace ș tia, în cazul ​ ei „sexualitatea este un subiect care ridică problema genului în retorica
na ț ionalistă ​ ” (M. Emad v ol.39, nr.6, p.282).
Captain America, este noul erou în universul comics, care se naște cu rolul de a impulsiona
societatea și de a își oferi exemplul personal indivizilor demoraliza ț i și deziluziona ț i, el devine
însu ș i americanul excep ț ional nu datorită puterilor sale supra omene ș ti cât datorită valorilor
morale pe care le poartă. Toate aceste caracteristici având un rol terapeutic la nivelul psihologic
al societă ț ii, dezvoltând astfel spiritul patriotic ș i chiar conservator, redefinind identitatea
americană prin modelul victorian al omului simplu.
Dacă în anii ’60 eroii se „psihologizează”, devin mai umani în firul narativ ș i mai
complec ș i în contextul crizei din Vietnam miturile se reinventează, eroii devin mai duri, mai
vizibili (P. Forest 2003, vol.2, p.122) iar odată cu anii ’80 crizele se multiplică, existând reac ț ii
critice la adresa societă ț ii americane și a puterii mass-media. Spre sfâr ș itul secolului încep să se
23

impună noi teme sociale ș i culturale ca virusul HIV prezen ț a homosexualită ț ii etc. fapt care
solicită noi discursuri ( ​ http://egophobia.ro/?p=10642 ​ ).
La fel ca orice artă, nara ț iunile comic ale super-eroilor dau substan ț ă miturilor ideologice
ale societă ț ilor cărora li se adresează în respectivul moment. Personajele examinând realitatea
din punctul lor de vedere, neobi ș nuit de multe or SF. Iar prin existen ț a sa, super-eroul afirmă
puternicul mit cultural identificat, lupta contra ticălo ș ilor, societă ț ii ș i a problemelor acestora.
Lawrence și Jewett numesc termenul de super-eroul „ ​ mono-mitul american. ​ Mono-mitul ​ fiind
călătoria eroului este parcursul arhetipal care se repetă în istoria de via ț ă a fiecăruia dintre noi.
Acest „mono-mit” prezentând astfel motivul biblic al mântuirii comunitare prin prezen ț a
slujitorului credincios î ș i are scop în via ț ă lupta pentru ceilal ț i ș i ale necredinciosului care
distruge via ț a. ( ​ http://ego phobia.ro/?p=10642 ​ ).
În cartea “ ​ Superman on the Couch ​ ”, autorul Danny Fingeroth prezintă societatea
democratică drept cea mai impotentă institu ț ie. O institu ț ie coruptă care are nevoie mereu de
cineva în a reabilita ordinea. Astfel, în concep ț ia lui Fingeroth, super-eroul marcheze mul ț umirea
cu un anume status-quo, inventarea de pericole având rolul de a men ț ine trează vigilen ț a și a nu
regresa și pierde aceste cuceriri democratice. Eroul nu inventează societatea, mai spune
Fingeroth, ci participă la men ț inerea ei. El este poli ț istul ideal, dar care ac ț ionează doar retroactiv
– când el preia ini ț iativa nu mai este doar garantul societă ț ii, ci reformatorul acesteia, eroul
civilizator (R. Reynolds 1992, p.83).

24

ISTORIA BENZILOR DESENATE

Conform lui John Petty, benzile desenate au un avut un curs de 3 epoci fiind delimitate în
func ț ie de tema, stil, culo are ș i rol.
1. The Golden Age (1938-1949)
2. The Atomic Age (1949-1956)
3. The Silver Age (1956- ca.1970)
4. The Bronze Age (ca. 1970-1980)
5. The Modern Age (ca.1980-prezent)
În cadrul lucrării „A Brief History of Comic Books ​ ” scrisă de John Petty, benzile desenate
au apărut adevăratele benzi desenate au început la 5 mai 1895 în paginile New York World cu
prima apari ț ie a RF Outlayult's Hogan's Alley. Astfel, voi prezenta mai jos o scurtă istorie a
benzilor desenate din perfectiva lui John Petty, informa ț ii preluate din lucrarea ​ „A Brief History
of Comic Books ​ ” scrisă în anul 2006.
Benzi desenate au devenit un sprijin popular ș i al ziarelor de nivel na ț ional împreună cu
personajele legendare precum Happy Hooligan, Maggie & Jiggs, Mutt & Jeff, Katzenjammer
Kids, Krazy Kat & Ignatz Mouse ș i Google Barney. De ș i cele mai vechi benzi erau pline de
umor, nu i-au trebuit mult timp creatorilor benzilor desenate să- ș i dea seama că arta poate fi
extinsă pentru a se potrivi diferitelor genuri ( J. Petty 2006, p.3).

The Golden Age (1938-1949)
Conform studiilor, John Petty afirmă faptul că în în rândul colec ț ionarilor prima carte de
benzi desenate a fost „ ​ Funnies on Parade”, publicată în 1933. Aceasta a fost în principal o
colec ț ie de replici de benzi de ziare cu personaje precum Mutt & Jeff, Joe Palooka, Hairbreadth
Harry, Reg'lar Fellers. Dar, benzile desenate au ajuns la abea în anul 1938 la adevărata
complexitate ș i comunica re în masă. Prima apari ț ie a adevaratelor benzi denesate fiind Superman
25

ș i The Man of Stell. Produsul a doi băie ț i adolescen ț i din Cleveland, Ohio, Jerry Siegel ș i Joe
Shuster, Superman a fost o senza ț ie peste noapte care a schimbat întreaga industrie a benzilor
desenate. Publica ț ia prim ei ac ț iunii marchează începutul " ​ Epoc a de Aur ​ " a comicelor. Motivul
pentru popularitatea instantanee a lui Superman la sfâr ș itul anilor 1930 a fost evidentă: perioadei
respective, America fiind o na ț iune de imigran ț i. Oamenii veniseră din toată lumea în căutarea
"Visului american" iar personajul Superman devenise modelul acestor. Ultimul supravie ț uitor al
planetei condamnate Krypton, este imigrantul ajuns in America. Ac ț iune personajului fiind
sentimentul aventurii cât ș i al incertitudinii, că Siegel ș i Shuster(autorii), ambii fii ai imigran ț ilor
europeni, au pătruns prin intermediul produsului lor în inimile imigra ț iilor din America ( J. Petty
2006, p.5).
Cu succesul lui Superman, o mul ț ime de super-personaje ș i-au făcut loc rapid într-o lume
în această industrie. Batman, Wonder Woman, Human Torch, Captain Marvel, The Sub-Mariner,
Dr. Fate, the Spectre, Captain America. Creatori i-au prezentat în costume colorate, culori
reprezentative statului american ș i au trimis personajele în inima războiului cât ș i a luptelor
împotriva crimelor ș i infractorilor de pe front. În perioada celui de-Al doilea război mondial,
amenin ț area era nazistă însă acestă nu i-a împiedicat pe creatori să publice teme de actualitate.
Comedia super-eroică ducând astfel la vânzarea a milioanelor de exemplare pe lună.
Apoi, războiul sa încheiat iar eroii care au ț inut lumea în siguran ț ă pentru democra ț ie s-au
găsit fără du ș mani demni de luptă. 1949 fiind un moment critic pentru benzile desenate.

​ The Atomic Age (1949-1956)
În anii 1949 – 1956, au început scrisurile pe pere ț i, cum numim noi în prezent (graffiti),
fapt care i-au determinat pe editorii de benzi desenate să găsească noua tendin ț ă. În anul 1942,
Lev Gleason publicase „ ​ Crime does not pay in 1942” urmând ca la câ ț iva ani mai târziu să aibe
un real succes. Teme cu crime ș i gangsteri devenise o reală actualitate un subiect palpitant pentru
cititori ( J. Petty 2006, p.5-7).
26

Apetitul nesăbuit al publicului pentru pove ș tile cu „ ​ adevărate crime ​ ” au dus la dezvoltarea
acestui nou gen care se dovedea a fi salvatorul industriei de benzi desenate pe care îl căutau
editorii care defapt a dus ș i la o masivă decădere după câ ț iva ani.
O altă tendin ț ă în cultura populară la sfâr ș itul anilor '40 ș i începutul anilor 50 a fost filmul
de groază, care, la rândul său, a dat na ș tere la filmul science fiction. Filmele de groază au rămas
laolaltă latente de la începutul celui de-al doilea război mondial. Cui îi pasă de vampiri ș i de
vârcolaci atunci când există un monstru adevărat de luptat în Germania(Hitler)? Publica ț iile
Avon au încercat să intre în ni ș a de benzi desenate de groază în 1946, dar EERIE, singura lor
ofertă, nu a durat. Până în anul 1949, războiul sa încheiat, iar mon ș trii au revenit atât în filme, cât
ș i în benzi desenate urmâ nd ca în 1953 ș ă fim înfrico ș a ț i de "Godzilla".
În anul 1954, Dr. Frederic Wertham a zguduit lumea publica ț iei comice prin publicarea
„Secution of the Innocen”. Wertham a pretins că este un justi ț iar, obsedat de protejarea
tineretului Americii. El a sus ț inut că a făcut un studiu al delincven ț ilor juvenili care "dovedesc"
ca căr ț ile de benzi desena te le-au transformat în criminali. Nu contează că majoritatea subiec ț ilor
lui fost orfani sau proveni ț i din ș coli defavorabile, în opinia lui Wertham ; căr ț i de benzi desenate
trebuiau să nu mai existe. Astăzi, un critic ca Wertham ar fi judecat de presă, însă atunci,
oamenii au auzit mesajul lui Wertham ș i l-au luat în inimă. Curtea Supremă a ț inut audieri pe
tema căr ț ilor de benzi desenate ș i, ca editor al benzilor desenate , William Gaines a luat pozi ț ie.
Ca răspuns la această amenin ț are incredibilă ș i pentru a evita orice fel de interven ț ie
guvernamentală, editorii de benzi desenate s-au alăturat ș i ș i-au creat propriul cod de benzi
desenate, care a interzis, de exemplu, cuvintele precum " ​ horror" ș i " ​ teroare ​ " din titlul unei căr ț i
de benzi desenate . De asemenea, a interzis vampiri, vârcolaci, spirite, zombi ș i alte creaturi
supranaturale din paginile literaturii de benzi desenate. Acest lucru părea să îl satisfacă pe
Wertham ș i alia ț ii săi.

The Silver Age (1956- ca.1970)
Editorul Julius Schwartz a fost un om cu foarte multe talente, un adevărat simbol al celor
mai bune lucrări ș tiin ț e fictive. În 1956, a fost redactor- ș ef la National Periodical Publications
27

(în curând DC Comics), care de ț inea personaje precum Superman ș i Batman. Privind peste
actualitate benzii desenate a zilei, Schwartz a decis că a venit timpul să aducă înapoi super-eroii
din trecut ș i nu doar să ii readucă ci ș i să îi actualizeze conform epocii prezente ( J. Petty 2006,
p.5-7).
În octombrie 1956, Schwartz l-a reintrodus pe Sultan of Speed, (Flash) iar astfel sa născut
Epoca de Argint. Mai târziu, revin ș i al ț i eroi din epoca de aur, urmând ca în mod inevitabil, să
existe întrebarea cine este mai bun, astfel, to ț i super-eroii s-au întâlnit cu to ț ii în paginile ​ „The
Justice league of America”, ​ produc ț ia cu cei mai mul ț i super-eroi ( J. Petty 2006, p.7).
Martin Goodman, editor al liniei Atlas / Marvel conectase editura de la înfiin ț area Codului
de benzi desenate, transformând firele de narative u ș oare în concordan ț ă cu legile aprobate de
Cod, cum ar fi Tim-Boo-Bah, Fin Fang Foom, Grootah, Googam ș i Metallo. Scenariile stricte ale
lui Stan Lee ș i lucrările de artă imaginative ale lui Jack Kirby, Steve Ditko, Larry Lieber ș i al ț ii
au făcut ca aceste căr ț i să fie distractive ș i interesante pentru a fi citi, însă nu au fost de un interes
imens pentru publicul fan. Apoi, Martin Goodman a luat o hotărâre importantă: de vreme ce DC
a avut un real succes cu echipa de super-eroi, editura Marvel avea ș i ea nevoie de o echipă.
Astfel, Stan Lee a fost însărcinat să creeze în colaborare cu Jack Kirby, au produs primul număr
din ​ „The Fantastic Four ​ ”, care a intrat în vânzare în noiembrie 1961. Mai târziu, Marvel a
introdus astfel de ș i altfe personaje, precum: Spiderman, Thor, Hulk, Iron Man ș i X-Men ( J.
Petty 2006, p.7).
Nu este atât de u ș or de definit cu exactitate sfâr ș itul epocii argintului, unii spun că sa
întâmplat încă din 1970, când Jack Kirby a lăsat Marvel să meargă la DC ș i a fost publicat
primul „Overstreet Comic Book Price Ghid” iar al ț ii spun că la lansarea CONAN # 1 (octombrie,
1970). Însă pentru mul ț i, epoca de argint sa încheiat în 1973, când Gwen Stacy, prietena lui
Spiderman ș i iubitul de mult timp au fost uci ș i. Într-adevăr ucis. Nu este o farsă, nu un vis, nu o
poveste imaginară. Pentru prima dată, moartea a fost reală în benzi desenate. Pentru prima dată,
nimeni nu era în siguran ț ă. ​ "Din fericire niciodată ​ " nu mai era o garan ț ie ( J. Petty 2006, p.8).

28

The Bronze Age (ca. 1970-1980)
În epoca de bronz au început să între mul ț i tineri în industria de cosmic, introducând
împreună noi sensibilită ț i, idei noi ș i noi aventuri. Bernie Wrig htson, Mike Ploog, Jim Starlin,
Howard Chaykin, ace ș tia au fost doar câ ț iva dintre " ​ tinerii turci ​ " care au invadat industria de
benzi desenate în epoca bronzului. A fost un moment de experimentare ș i expansiune, de a vedea
cât de departe ar putea fi împins irealul ( J. Petty 2006, p.6-7).
A fost un moment de transformare pentru super-eroii no ș tri. Pentru prima dată, eroii au
început să pună sub semnul întrebării motiva ț iile lor, a ș a cum creatorii întrebai guvernul în
privin ț a subiectelor de la Vietnam până la legile de aplicare a legii de mai mul ț i ani. De exemplu,
Căpitanul America, simbol neclintit al Statelor Unite ale Americii, a început să pună la îndoială
rolul său ca simbol al Americii în lumina atrocită ț ilor din Asia de Sud-Est care au ie ș it la lumină.
Green Lantern a explorat o gamă de teme de actualitate, de la rasism la ecologism până la
preocupările nativilor americani, tot timpul chestionând rolul său actual ca parte a unei for ț e de
poli ț ie intergalactice ( J. P etty 2006, p.8).
Mul ț i oameni văd sfâr ș itul epocii bronzului ca un timp nedefinit la sfâr ș itul anilor 1970.
Desigur, ​ "DC Implosion" din 1978, când DC Comics a încetat să publice aproximativ o treime
din titlurile lor, este un final plauzibil. De asemenea, nu ar fi remis să remarcăm că 1980, odată
cu alegerea lui Ronald Reagan la Casa Albă, a văzut o schimbare societală care a fost cu
siguran ț ă sim ț ită în lumea de benzi desenate. Cu toate acestea, te ui ț i la el, până în 1980, epoca
bronzului sa încheiat cu adevărat ( J. Petty 2006, p.8-9).

The Modern Age (ca.1980-prezent)
Epoca modernă a filmelor de benzi desenate ne duce la o perioada de boom-uri ș i busturi
pentru benzi desenate. Afi ș ele alb-negru au apărut la începutul anilor 1980, conduse de succesul
pu ț in probabil al unor astfel de proiecte de garaj, cum ar fi „ Ț estoasele Ninja”. Speculatorii au
găsit benzi desenate la începutul anilor 1990. La fel ca prospectorii care au descoperit ​ "aurul în
ele prin dealuri", ei au dezmembrat terenul pentru tot ce merita, cumpărau ș i auzeau cantită ț i
masive de benzi desenate actuale, sigur că ar fi putut să se pensioneze ș i să trăiască o via ț ă
29

u ș oară re-vânzarea contin uă să fie câ ș tigată în doar câ ț iva ani. Câ ț iva ani mai târziu, toată lumea
si-au pierdut tricourile si au încercat industria. Sfâr ș itul secolului a dus la apari ț ia hârtiilor
comerciale, ceea ce ia determinat pe creatori să regândească modul în care benzi desenate au fost
în mod tradi ț ional ambal ate ș i comercializate. În prezent, un grup mic, dar pasionat, explorează
frontierele de benzi desenate web ( J. Petty 2006, p.10).
Anii '80 au văzut ș i influxul de creatori britanici la benzi desenate americane, într-o
mi ș care numită ​ "a doua invazie britanică" ​ . Scriitori precum Alan Moore ș i arti ș tii precum Dave
Gibbons, John Bolton, Brian Bolland ș i Alan Davis au adus o nouă, sensibilitate proaspătă la
benzi desenate. Moore ș i Gibbons au creat una dintre cele mai revolu ț ionare opere ale deceniului
cu „Watchamen”, o carte care a fost atât populară, cât ș i apreciată critic, fiind considerată astăzi
una dintre pietrele de temelie ale literaturii de benzi desenate ( J. Petty 2006, p.14).
O parte a celui de-al doilea val de creatori britanici de a- ș i face amprenta pe peisajul de
benzi desenate, Neil Gaiman ș i-a făcut debutul în lini ș te în paginile unui nou comedie de groază,
„Sandman”, publicată de DC Comics. Într-o duzină de probleme, conceptul original al lui
Sandman ca un comic de groază a fost în mare parte uitat, iar cartea a devenit pânza lui Gaiman,
pe care el ș i o varietate de arti ș ti au putut spune aproape orice fel de poveste dorită, de la lume la
fantastică. Un autor care a câ ș tigat numeroase premii atât pentru benzi desenate, cât ș i pentru
fic ț iune de proză, Gaim an a câ ș tigat un premiu World Fantasy for Short Fiction în 1991
( ​ http://www.sfadb.com/World_Fantasy_Awards_1991 ​ )
În prezent, industria de benzi desenate este la fel de diversă cum a fost vreodată. Cititorii ș i
colec ț ionarii pot găsi benzi desenate pentru a se potrivi oricărui gust, inclusiv criminalită ț ii,
horror, western, romantice.

TOATE FILMELE COMICS SUNT CU SUPER-EROI?

30

De ș i toată industri a de comics a fost reprezentată de catre personaje cu super-puteri, au
existat ș i alte genuri care s-au dovedit populare la un moment sau altul. Unele, cum ar fi crima,
ș tiin ț a-fic ț iune ș i benzi desenate, au fost men ț ionate în alte păr ț i ale acestui eseu.
De ș i unii critici ar sus ț ine că toate benzi desenate sunt desti nate copiilor, există ș i au existat
întotdeauna editori care se concentrează exclusiv pe benzi desenate pentru cititorii mai tineri sau
chiar adul ț i.
În debutul periodic al benzilor desenate de tip aventură, a avut un real succes Alferd
Harvey în 1938. Harvey a publicat căr ț i super-eroice standard în anii 1940, inclusiv „Greeb
Hornet” a fost un succes ca o prima sa licen ț iere. Cu toate acestea, până la sfâr ș itul deceniului,
după cum sa men ț ionat mai sus, super-eroii au fost pe drum, iar Harvey a trebuit să vină cu idei
de interes public, ca urmare în 1945, studiourile Paramount / Famous a lansat un desen animat
scurt despre o fantomă prietenoasă numită Casper ( J. Petty 2006, p.18).
Acesta a fost începutul unei noi ere pentru Harvey Publishing, una care le-ar vedea în
următoarele câteva decenii. De asemenea, în 1949, Harvey ș i-a câ ș tigat dreptul de a publica
aventurile căr ț ii de benz i desenate ale popularului Sad Sad, care ș i-a făcut debutul în timpul
războiului în revista LIFE. În 1957, Alfred Harvey a cumpărat toate drepturile lui Casper,
precum ș i alte câteva proprietă ț i celebre, printre care Herman ș i Katnip, Micul Audrey ș i Baby
Huey.
Cu serviciile artistice ale ilustratorilor stelari cum ar fi Warren Kremer, Steve Muffati ș i
Marty Taras (alături de scriitori precum Lennie Herman ș i redactorul Sid Jacobsen), Harvey ș i
echipajul său au început în curând să- ș i creeze propriile personaje de umor, iar Richie Rich,
Little Dot, Little Lotta ș i o mul ț ime de al ț ii s-au născut. De fapt, Richie Rich va continua să
devină cel mai de succes personaj de carte de benzi desenate vreodată creat, cu mai multe titluri
ș i mai multe pagini dedicate lui decât unui alt personaj, inclusiv Superman, Batman ș i
Spider-Man ( J. Petty 2006, p.18).

31

CAPITOLUL III
SEMNIFICA Ț IA CULORILOR Ș I A AC Ț IUNII ÎN PUBLICITATE

În scopul de a analiza coper ț ile benzilor desenate pentru a putea răspunde la întrebările
noastre de cercetare, vom prezenta mai jos semnifica ț ia culorilor în publicitate.
Conform lucrării ​ “Psihologia reclamei ș i a consumatorului. Vol. II” de Dan Petre, Dragos
Iliescu, autorii ne reprezintă pricipiile de bază ale ale designului în publicitate.
Unitatea ​ , reclama trebuie sã convingã ca întreg. ​ Armonia ​ , elementele unei reclame
trebuie să fie compatibile. ​ Succesiunea ​ , elementele necesită o aranjare care să ajute citirea de la
col ț ul din stânga sus la cel din dreapta jos. Succesiunea poate ajuta ochiul privitorului să
parcurgă toate elementele. ​ Accentul ​ , este pus de regulă pe un element care trebuie privilegiat în
raport cu celelalte. Nu totul poate fi la fel de important. ​ Contrastul ​ , varietatea de dimensiuni,
forme ș i culori ajută reclama să iasă din comun.Un bun contrast poate face layout-ul mai
interesant. ​ Echilibrul , presupune existen ț a unor elemente de mărime ș i formă egală în partea
stânga ș i în cea dreapta. ( D.Petre 2008, pg. 20)
Alte elemente de compozi ț ie ar fi: ​ Culoarea ​ , aceasta poate pune în valoare anumite
elemente, poate atrage aten ț ia ș i poate comunica o stare.
Spa ț iul alb, este un instrument de bază în crearea unei machete de impact ș i are reguli clare
de folosire: este recomandat să fie păstrat către margini, altfel (în centru, de exemplu) poate
distrage aten ț ia de la mes aj.( D.Petre 2008, pg. 53)
Semnifica ț ia culori lor pentru publicitate poate fi redată prin structurarea în patru mari
categorii: ​ culorile la modă ​ , sunt utilizate pentru perioade scurte de timp ș i anumite perioade
anotimpuri; ​ culorile unei genera ț ii sau unei culturi sociale, ​ acceptate ș i utilizate pentru mărci
de produse curente timp de mai multe genera ț ii; ​ culorile culturale, ​ culorile legate de ț ări, religii,
32

anumite religii; ​ culorile arhetipale ​ , culorile cu valori simbolice ș i arhetipale.( D.Petre 2008, pg.
53)
Simbolistica culorilor, orice culoare este purtătoare de mesaj din doua puncte principale de
vedere: asocia ț ie cu natur a ș i simbolismul psihologic.
Ro ș u ​ , culoare ro ș ie este considerat un stimulent universa l, această culoare simbolizează
putere, for ț ă, vitalitate, pasiune, succes, onoare, impuls ș i voin ț ă. Are efectul de a stimula
consumatorul să ieie o decizie rapid ș i de a induce starea de speran ț ă.( D.Petre 2008, pg. 54)
Portocaliu, ​ este culoarea creativită ț ii, a intelectualului. Culoare portocalie duce gândul la
soare, căldură, calmitate, lini ș te ș i relaxare. Fiind un echilibru între ro ș i ș i galben, portocaliul
este culoare care îmbină mi ș care ș i ac ț iunea cu inteligen ț a ș i intui ț ia.( D.Petre 2008, pg. 54)
Galben, ​ este o culoare care străluce ș te cu optimism, oferind o iluminare interioară. Este o
culoare a geloziei, stimulează o stare de vigilen ț ă, spore ș te capacitatea de concentrare, dă
senza ț ia de intimitate.( D .Petre 2008, pg. 54)
Verde, este culoarea naturii, simbolizează fertilitatea, prospe ț imea, bani, inteligen ț ă,
echilibru. ( D.Petre 2008, pg. 55)
Albastru, ​ reprezintă încredere, devotament, responsabilitate, tehnologie, în ț elepciune,
regalitate ș i nobilitate.( D .Petre 2008, pg. 55)
Alb ​ , semnifică, purificare, vindecare, totodată albul semnifică ș i sinceritate. Albul
facilitează memoria vizuală ș i percepția consumatorului.( D.Petre 2008, pg. 56)
Negru ​ , o culoare care sugerează confuzie,pierdere, suferin ț ă, durere ș i despăr ț ire. Negru
este purtătorul unui mesaj de autoritate ș i putere. ( D.Petre 2008, pg. 56)
La originea termenului pentru „publicitate” – advertising – se află termenul latin advertere
– ce înseamnă „ ​ a se întoarce spre” ​ . Mesajele publicitare încearcă să ​ „întoarcă” publicul, să-l
facă să își concentreze atenția asupra propriei reclame. Mai departe, într-o societate dominată de
mesaje concurente, mesajele publicitare încearcă prin strategii cît mai diverse să atragă atenția.
33

Există mai multe moduri clasice în care publicitatea încearcă să atragă atenția:
– Folosind exemple și situații șocante
– Folosind aluzii sexuale
– Folosind elemente umoristice. (M.Frunză 2012, pg.13)
Cu ajutorul informa ț iilor ș i a teoriilor de mai sus, vom analiza mai multe coper ț i de benzi
desenate pentru a descoperi mesajele pe care acestea le transmite consumatorilor.

34

CAPITOLUL IV
METODOLOGIA UTILIZATĂ

În cadrul acestui proiect au fost folosite două metode de cercetare: ancheta sociologică –
metodă cantitativă, analiza de con ț inut – „ ​ Analiza con ț inutului este o tehnică de cercetare care
are ca obiect descrierea obiectivă, sistematică și cantitativă a con ț inutului manifest al
comunicării“ ​ (Berelson, 1952, 220).
Ancheta sociologică este cea mai răspândită metodă de cercetare ș i constă în culegerea de
date ș i informa ț ii despre entită ț ile sociale într-un e ș antion pe baza chestionării orale sau scrise.
Metodele de cercetare au fost aplicate în perioada 10.05.2018-30.05.2018. În vederea
aplicării chestionarului am ales un e ș antion simplu aleator.
Genul subiec ț ilor este relevant deoarece constituie o modalitate de împăr ț ire a e ș antionului
cercetării, în masculin și feminin pentru a putea observa dacă un anumit gen acordă mai multă
aten ț ie detaliilor privind f ilmele cu super-eroi.
Cercetarea de fa ț ă este o una nereprezentativa, negeneralizabila de convenien ț ă
(credibilitatea informa ț iei minimă, rezultatele fiind sărace în informa ț ie).
Analiza de con ț inut a fost necesară pentru a urmări evolu ț ia atât evolu ț ia benzilor desenate
cât ș i a filmelor.
Acestea fiind spuse, întrebările de cercetare a lucrării de fa ț ă, sunt:
1. Ce arhetipuri identifică consumatorii actuali în filmele cu super-eroi?
2. Ce comportamente ș i dorin ț e are consumatorul actual de f ilmele de acest gen?
3. Care este implicarea consumatorului actual pentru filmele cu super-eroi?
4. Regăsim arhetipuri tradi ț ionale în portretizarea personajelor Superman ș i Batman?
5. În ce mod au fost adaptate cele două personaje (Superman ș i Batman) pentru ca acestea
să fie de actualitate?
6. Cursul narativ al benzilor desenate este definit de un moment istoric?

35

ANCHETA SOCIOLOGICĂ
“ ​ Ancheta sociologică se bazează pe modalită ț i interogative în ob ț inerea informa ț iilor”
(Septimiu Chelcea, 2001, pg.60) .
În cadrul anchetei sociologice este determinat un obiect de cercetare foarte larg, ce
înglobează aspira ț iile, atitudinile, comportamentul, caracteristicile mediului social al persoanelor
intervievate. Tocmai din acest motiv, ancheta sociologică mai poartă și numele de anchetă de
opinie deoarece studiază părerile ș i opiniile oamenilor.
În cadrul acestei lucrări, am ales tipul de anchetă cantitativă pentru în ț elegerea opinii
consumatorului de filme cu super-eroii. Astfel, am folosit ca un prim instrument chestionarul,
deoarece permite o e ș antionare mult mai mare ș i se prelucrează relativ u ș or cu ajutorul
instrumentelor de calcul. Chestionarele de acest tip se aplică în scopul studiul opiniilor
responden ț ilor.
Întrebările de cercetare, care au stat la baza construc ț iei chestionarului, sunt:
1. Ce arhetipuri identifică consumatorii actuali în filmele cu super-eroi?
2. Ce comportamente ș i dorin ț e are consumatorul actual de f ilmele de acest gen?
3. Care este implicarea consumatorului actual pentru filmele cu super-eroi?

Chestionarul realizat, cuprinde 14 întrebări închise, deschise, semi-închise, prin
intermediul cărora încercăm să aflăm părerea oamenilor cu privire super-eroi ș i motivul pentru
care ace ș tia vizualizează astfel de filme. Cercetarea este realizată prin intermediul chestionarului
aplicat în perioada 10.05.2018-30.05.2018. Prin intermediul chestionarul putem verifica opiniile
persoanelor despre tema studiata.
E ș antionarea: Cerc etarea de fa ț ă este una o cercetare nerep rezentativa, negeneralizabila de
convenien ț ă. Chestionaru l fiind publicat pe Facebook pe pagina personală. Responden ț ii au fost
informa ț i despre subiectu l studiat ș i că vor fi ancheta ț i încă din anun ț ul chestionarului publicat.
De asemenea, prin realizarea acestui chestionar, am respectat anonimatul responden ț ilor.
Această metoda cantitativă, presupune o activitate de cuantificare a răspunsurilor care
constă în statistici.
36

“Chestionarele cu întrebări închise nu permit decât alegerea răspunsurilor dinainte fixate
în chestionare. Gradul de libertate al subiectului este redus; răspunsul trebuie să se încadreze
întruna din categoriile propuse de cercetător. ” ​ (Septimiu Chelcea, 2001, pg.77). Astfel, prin
intermediul întrebărilor închise, responden ț ii au răspuns mult mai u ș or.
Întrebările închise le-am realizat pentru u ș urin ț ă ș i rapiditatea prelucrării statistice a
datelor cât ș i pentru a u ș ura munca responden ț ilor în completarea chestionarului.
Exemplu de întrebare închisă din cadrul chestionarului: „ ​ Considera ț i că dacă vă
identifica ț i cu un anumit personaj, cresc ș ansele să urmară ț i filmul/serialul respectiv sau nu vi
se pare relevant? ​ ” ​ .
Întrebările deschise au posibilitate de a oferi respondentului ș ansa de a răspunde exact în
modul în care dore ș te. Informa ț iile pe care le vom primi din cadrul acestor întrebări ne vor ajuta
să vedem, observăm ș i analizăm reala părere a responden ț ilor cu privire la temă.
Exemplu de întrebare deschisă din cadrul chestionarului: „ ​ Vi se întâmpla să reproduce ț i în
via ț a dvs. de zi cu zi atitudini/situa ț ii/replici întâlnite în acest e filme? Dacă da, pute ț i oferi
exemple? ​ ” ​ .
Subiec ț ii sau respon den ț ii: ​ În urma aplicării chestionarului, am colectat un număr de 62 de
răspunsuri de la persoane cu vârste cuprinse între 18 ș i 35 de ani. Dintre ace ș tia, 29 de
responden ț i au fost genul feminin, iar restul, 33, genul masculin. Pentru chestionar, vezi anexa 1

ANALIZA DE CON Ț INUT
Conform lui Septimu Chelcea, analiza de con ț inut este o „modalitate cantitativ-calitativă
de studiere a comunicării, dar nu numai a con ț inutului manifest al acesteia, ci ș i a celui latent.
Tocmai con ț inutul latent, ceea ce nu e imediat sesizabil, ceea ce e «ascuns» constituie obiectul de
interes al tehnicii analizei con ț inutului. Posibilitatea de dezvăluire, prin utilizarea analizei
con ț inutului, a propagand ei camuflate a generat un considerabil interes pentru metoda aceasta”.
(Septimiu Chelcea, 2001, pg.140)
Întrebările de cercetare pe care o să le demonstrăm cu ajutorul analizei de con ț inut:
1. Regăsim arhetipuri tradi ț ionale în portretizarea personajelor Superman ș i Batman?
37

2. În ce mod au fost adaptate cele două personaje (Superman ș i Batman) pentru ca acestea
să fie de actualitate?
3. Cursul narativ al benzilor desenate este definit de un moment istoric?

Analiza de con ț inut ne oferă ș ansa de a afla informa ț ii calitative ș i cantitative potrivite
pentru cercetare de fa ț ă. Cu ajutorul ajutorul analizei de con ț inut vom analiza o serie de filme în
are vom regăsi cele două personaje pe care le-am ales Superman ș i Batman.

Filmele analizate fiind: Superman (1978), Superman II (1980), Superman III
(1983),Superman IV: The Quest for Peace (1987), Superman II (2006), Man of Steel (2013),
Batman V Superman: Dawn of Justice (2016), Justice League (2017), Batman (1992), Batman
(1995), Batman & Robin (1997), The Dark Knight Rises (2012), The Dark Knight Rises (2012).

Filmele au fost selectate după următoarele criterii: filmele cu cele mai bune rezultate
pentru ​ Production Budget ș i Worldwide Box Office din anii 1995-2018. Astfel, în urma
rezultatelor regăsite pe platforma ​ https://www.the-numbers.com/ , vedem cum filmele cu
Superman ș i Batman, pe lângă faptul că au fost cele mai puternic sus ț inute financiar ș i au avut
unele dintre cele mai bune rezultate, acestea au devenit serii, filmele continuând să apară în
decursul anilor. Motiv pentru care, în cadrul acestei lucrări Superman ș i Batman vor fi
personajele pe care le vom analiza ș i caracteriza.
În momentul în care realizăm o analiză de con ț inut trebuie să ș tim clar ce dorim să aflăm ș i
care sunt obiectivele noastre. Astfel, construc ț ia grilei de analiză a pornit de la identificarea
obiectivelor. Obiectivul principal fiind portretizarea personajelor alese, Superman ș i Batman
după câteva criterii: firul narativ al personajului, dubla identitate, pozi ț ia personajului în clasa
socială, pozi ț ia super-e roului în societate, tipul super-eroului, super-puteri/abilită ț i/talente,
obiecte, motivul ș tiin ț ei, motivul tehnologiei, descrierea vizuală, caracteristici morale, interesele,
drama. Urmând ca apoi să creem un fir al evolu ț iei a super-eroilor Superman ș i Batman în
filmele alese.
38

După ce toate aceste lucruri au fost urmărite vom căută ș i pe platforma de căutare google,
coper ț i ale benzilor desenate din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a ne putea
răspunde la întrebarea cercetării noastre “ ​ Este definit cursul narativ al benzilor desenate de un
moment istoric? ​ ”.
De asemenea, cu ajutorul analizei de con ț inut vom răspunde ș i la următoare întrebare din
cadrul cercetării noastre: ​ “Cursul narativ al benzilor desenate este definit de un moment
istoric?”. ​ Modul în care vom răspunde la aceste întrebări o să fie prin comentare ș i analizarea
unor coper ț i ale unor ben zi desenate dintr-o anumită perioadă istorică.
REZULTATELE ANCHETEI

În urma aplicării chestionarului, am avut succesul de a colecta un număr de 62 de
răspunsuri de la tineri cu vârste cuprinse între 18 ș i 35 de ani. Dintre ace ș tia, 29 de responden ț i
au fost de genul feminin, iar restul, 33, de gen masculin. Genul subiec ț ilor este relevant deoarece
constituie o modalitate de împăr ț ire a e ș antionului cercetării, în masculin ș i feminin pentru a
putea observa dacă un anumit gen acordă mai multă aten ț ie detaliilor privind filmele cu
super-eroi.

*tabel nr.1 Vârsta responden ț ilor

39

Chestionarul a fost compus din 14 întrebări, dintre care 2 au fost cu scopul de identificare a
subiec ț iilor. Întrebările urmărind sexul ș i vârsta subiec ț iilor. Am ales să urmăresc vârsta pentru a
observa ce genera ț ie de oameni sunt atra ș i de astfel de filme. Urmărind apoi care dintre ace ș tia
sunt mai interesată de filmele cu super-eroi, femeile sau bărba ț ii?
Chestionarul are o linie de evolu ț ie dinspre întrebări generale până la cele specifice.
Obiectivul acestui chestionar este de a încerca să aflăm dacă oamenii se regăsesc în filmele cu
super-eroi ș i în personaje le SF.
Primele întrebări din chestionar („ ​ Vă plac filmele cu super-eroi? ​ ”, „ ​ Care este frecven ț a
vizionării acestui gen de filme? ​ ”, “Sunte ț i la curent cu apari ț iile filmelor de acest gen?”,
“Estimativ, care este numărul de filme vizionate până în prezent?” ​ ) au avut rolul introductiv de
a ajuta subiec ț ii să se ada pteze la tema cercetării, familiarizându-i cu subiectul abordat.
La întrebare de introducere “ ​ Vă plac filmele cu super-eroi? ​ ”, ​ 70% dintre intervieva ț i au
răspuns “da” 18 % dintre ace ș tia au afirmat că sunt pasiona ț i de astfel de filme iar 11%, nu le
plac filmele cu super-eroi.
“Care este frecven ț a vizionării acestui gen de filme?”, ​ a fost o întrebare pentru a observa
nivelul de cunoa ș tere a responden ț ilor cu privire la filmele de acest gen. Rezultatele fiind: 44,3%
sunt la curent cu toate filmele până în prezent, la egalitate 21,3 % se uita săptămânal la filme ș i
chiar ș i seriale urmând de responden ț ii care se uită la 1-2 filme pe an de acest gen. În final, cu
procente de 8,2% sunt persoanele care se uită foarte rar ș i 4,9% care nu se uită deloc.
“Sunte ț i la curent cu apari ț iile filmelor de acest gen?” ​ este o întrebare introductivă cu
scopul de a vedea nivelul de cuno ș tin ț e ale persoanelor intervie vate cu privire la acest gen de
filme ș i subiectul temei abordate. Rezultatele fiind, 77,8% dintre persoane au răspuns ca “da”
sunt la curent cu informa ț ii despre genul acesta de filme, urmând ca restul chestiona ț ilor, în
procent de 26,2% mai exact 16 persoane, să nu cunoască informa ț ii despre acest gen de filme.
Astfel, pentru a putea măsura rezultatele întrebării de mai sus, am dorit să observăm în jur
de câte filme au vizionat aproximativ persoanele care au răspuns în cadrul acestui chestionar.
Rezultatele fiind interesante, 29,5 % au văzut toate filmele de acest gen până în prezent, 45,9 %
mai mult de 10 filme, 8,2 % mai mult de 5 filme iar restul 6,6 % mai pu ț in de 10, 4,9% mai pu ț in
de 5 ș i 4,9 % nu au vizua lizat deloc astfel de filme.
40

În continuare, am considerat relevant să cunoa ș tem de la început dacă responden ț ii sunt
implica ț i emo ț ional în ceea ce prive ș te firul narativ al filmelor cu super-eroi. În caz pozitiv,
rezultatele au fost interesante, 60,7% dintre responden ț i sunt pu ț in implica ț i, 36,1 % sunt foarte
implica ț i iar procentul de 3,3% sunt deloc implica ț i. Din aceste rezultate, putem observa cum
majoritatea dintre cei chestiona ț i sunt într-o mare pare implica ț i emo ț ional în ac ț iune ș i firul
narativ care se petrece în filmele cu super-eroi. Acest lucru fiind benefic pentru cercetarea
noastră în scopul de a în ț elege mai mult, modul de interpretare a responden ț ilor cu privire la
acest gen de filme.
„ ​ Vi se întâmplă să reproduce ț i în via ț a dvs. de zi cu zi atitudini/situa ț ii/replici întâlnite în
aceste filme? Dacă da, pute ț i oferi exemple? ​ ” continuând pe analizarea comportamentului ș i
influen ț a filmelor asupra oamenilor, întrebare de fa ț ă permite responden ț ilor de a împărtă ș i cu
noi reac ț iile pe care ace ș tia le au în urma vizionării filmelor de acest gen. Astfel, rezultatele au
fost următoarele: 16 dintre responden ț i a răspuns “‘da”, 6 au răspuns “nu”, aceste răspunsuri
aducând o eroare în cadrul cercetării deoarece răspunsurile nu au fost argumentate. Restul
rezultatelor au fost interesante, voi exemplifica mai jos câteva dintre răspunsurile chestiona ț ilor:
“ ​ Sunt momente în care prind anumite vorbe, citate pe care le reproduc atunci când mă întâlnesc
cu prietenii. Sau mai am momente când cred că pove ș tile de dragoste din film pot fi ș i reale ​ ” ,
“ ​ Am ajuns să port tricouri cu Marvel ș i DC, căni personalizate.. horror ​ ” , “" ​ Why so serious"-
Joker”, “În general îmi notez replicile interesante ș i încerc să le adaptez discu ț iilor dacă se
pliază pe subiect.”, “De obicei doar atitudinea eroilor din filme…mă ajută oarecum să am mai
mult curaj, să am ambi ț ie, o motiva ț ie.” , “daa, de la filmul Black Panther doar wakanda îmi
vine sa spun nonstop, chiar sa fac ș i semnul x”.
“Considera ț i că da că vă identifica ț i cu un anumit personaj , cresc ș ansele să urmări ț i
filmul/serialul respectiv sau nu vi se pare relevant?” ​ am considerat relevant să cunoa ș tem dacă
responden ț ii se identifică cu un personaj din filmele de acest gen ș i dacă acest lucru îi determină
să urmărească respectivele filme, mai tare. Rezultatele fiind, 66,1% au precizat ca “nu are
importan ț ă” iar 33,9% au afirmat că “da, este important”.
41

*tabel nr.2 Identificare responden ț ilor cu unul dintre personaje

În continuare, am rugat responden ț ii să răspundă pe o scară de la 1-10 “ ​ Pe o scară de la 1
la 10, cât de des un film vizionat stârne ș te comentarii ulterioare? ​ ”. Această întrebare este
organizată pe o scară de la 1-10, unde 1-foarte rar ș i 5- foarte des. Potrivit rezultatelor, nota 8 a
fost cea mai aleasă de responden ț ii no ș tri, urmând nota 10 cu o di feren ț ă de 3 puncte.
Următoarea întrebare ​ “Considera ț i că există asemănări între super-eroi ș i personaje din
mitologia universală? Pute ț i oferi un exemplu?” ​ face directă referire la subiectul cercetării
noastre, am considerat necesar ca această întrebare să fie deschisă în scopul de a analiza
răspunsurile oferite de către responden ț i. La această întrebare, au existat doar 36 de răspunsuri
din 62, dintre care doar 4 răspunsuri au fost cu “nu”. Voi enumera mai jos, restul răspunsurilor
oferite de către cei 32 de responden ț i: “ ​ Da, peronajul Thor – asemănător cu zeul soarelui sau
Aquaman care duce cu Persus ​ ”, “ ​ Da. Hulk cu Frankenstein ​ ” , “ ​ Superman cu Samson din Biblie,
Thor cu Vikingi ș i mai es te Wolverine cu vârcolacii ​ ” , “ ​ Batman cu Liliac, vampir care umblă
noaptea ( asta mi-a venit acum) ​ ”, “ ​ Superman seamănă cu Hercule ​ ” , “ ​ Da! Multe dintre
personaje seamănă. Wonder Woman este văzută ca zei ț a războinică” ​ , “ ​ Lol da, to ț i super-eroi de
succes :Supermen-Apollo/Hercule/Ahile, Batman: Hades, Saturn, Wonder Woman – Atena, Dr
Strange- Mercur ​ ” , “ ​ Da. Poseidon, zeul mării ș i Aquaman ​ ”, “ ​ Thor- Zeul Tunetului ​ ” , “ ​ Normal,
to ț i! Wonder Woman este Athena, Hulk cu un monstru, Thor din cultura vikingilor, mai este
Aqua Man care provine din cultura Greciei ș i a zeilor Olimp ​ .”,“ ​ yes, yes, Thor zeul tunetului,
42

Wonder Woman este Ahena, Auperman este extraterestru, divinitate, Iisus ​ ” , “ ​ Black widow este
vaduva neagră ​ ” , “ ​ Black Panther cu miturile africane ​ ” , “ ​ Black Panther este un personaj din
punctul meu de vedere care duce cu miturile africane ale negrilor ​ ” , “ ​ Da. Unele personaje din
universul DC sunt legate de mitologia greacă pe când anumite personaje din Marvel au legatură
cu mitologia nordica. ​ ”.

Super-erou fictiv din filme Arhetip
Thor Zeul Soarelui; Mitologia Vikingilor; Zeul
Tunetului;
Batman Liliac – vampir; Zeul Hades;
Superman Samson; Hercule; Apollo; Ahile;
Wonder Woman Zei ț a războinică; Athena;
Hulk Frankenstein;
Aquaman Persus; Poseidon;
Wolverine Vârcolac;
Black Widow Văduva neagră;
Black Panther Miturile Africane;
*tabel nr.3 Super-eroi ș i arhetipuri

Răspunsurile au fost nea ș teptate, în mare măsură pozitiv decât negativ. Chiar dacă ne-am
a ș teptat ca to ț i oamenii să răspundă la toate întrebările, am reu ș it să extragem 32 de păreri
frumos argumentate ș i reale în compara ț ia super-eroilor cu mituri le ș i arhetipuri universale.
După această întrebare, am sim ț it nevoie de a în ț elege rela ț ia dintre consumator ș i
super-erou, astfel, i-am întrebat pe responden ț i “ ​ Pe o scara de la 1 la 5, vă regăsi ț i/ vă asemăna ț i
43

cu super-eroul(eroii) prefera ț (i) ​ ?”Această întrebare fiind organizată pe o scară de la 1-5, unde
1-deloc ș i 5- foarte tare. P otrivit rezultatelor, 35,6% au ales nota 5, 22% nota 4, 18% nota 3, 15%
nota 1 ș i 8,5 % nota 2, ca re afirmă că se aseamănă foarte tare.

*tabel nr.4 Asemănarea responden ț ilor cu unul dintre personaje

Astfel, în ultimă instan ț ă, am dorit să vedem dacă responden ț ii no ș tri aspiră la ceva ceva
mai măre ț , dacă filmele cu super-eroi ș i în direct super-eroii îi determină pe ei (consumatorii) să
aspire ș i să î ș i dorească ceva “imposibil”, “unic”. Ultima întreb are, a avut acest rol, rolul de a
dovedi faptul că oamenii sunt consumatori de filme cu super-eroi pentru că ș i ei la rândul lor
aspiră la ceva mai măre ț . Astfel, rezultatele la întrebarea “V-a ț i dori să ave ț i super-puteri?”, 62
de persoane au răspuns. Această întrebare a fost organizată pe o scară de la 1-5, unde nota 1
înseamnă deloc iar nota 5 – foarte mult.
Potrivit rezultatelor, nota 5 a fost cea mai mare, 22 de persoane au confirmat că ș i-ar dori
super-puteri, pe când doar 14 dintre ei au afirmat faptul că nu ș i-ar dori să aibe super-puteri.
35,5% au răspuns cu nota 5 care înseamnă că î ș i doresc să de ț ină super-puteri, 12,9 % cu
nota 4, din rezultatele acestei note precum ș i din nota 3 care este cu un procent de 16,1% putem
în ț elege că responden ț ii ș i-ar dori să de ț ină super-puteri dacă ar avea posibilitatea. Nota 2 este
urmată de un procent de 12,9 %, procent egal cu nota 4 iar la final, cu al doilea cel mai mare
44

procent al întrebării este nota 1 care afirmă faptul că în procent de 22,6% responden ț ii nu î ș i
doresc să de ț ină super-pu teri.

*tabel nr.5 Despre super-puteri

În urma aplicării chestionarului, am aflat de asemenea, care sunt personajele preferate ale
personajelor intervievate cât ș i modul în care ace ș tia se simt, reac ț ionează, interpretează ș i
observă super-eroii din filme. Felul în care aceste filme prin intermediul super-eroilor prezenta ț i
în diferite circumstan ț e mai reale sau science fiction, consumatorul ajunge să se regăsească în
personajul respectiv urmând ca acestă să î ș i dorească să se asemenea cu el.
Putem observa că, în ciuda celor afirmate, un procent mare dintre ace ș tia sunt la curent cu
filmele apărute, au vizionat toate sau chiar mai mult de 10 filme până în prezent, în contextul în
care, marele companii creatoare de filme cu super-eroi publică în jur de 3 maxim 4 filme pe an.
INTERPRETAREA DATELOR OB Ț INUTE PRIN ANALIZA DE
CON Ț INUT

Instrumentul folosit în realizarea analizei de con ț inut a fost grila de analiză, prin
intermediul căruia s-au cules datele necesare.
45

Construc ț ia grilei de analiză a pornit de la identificarea obiectivelor. Astfel, obiectivul
nostru este de a portretiza cele două personaje alese Superman ș i Batman după câteva criterii:
firul narativ al personajului, dubla identitate, pozi ț ia personajului în clasa socială, pozi ț ia
super-eroului în societate, tipul super-eroului, super-puteri/abilită ț i/talente, obiecte, motivul
ș tiin ț ei, motivul tehnologiei, descrierea vizuală, caracteristici morale, interesele, drama. Urmând
ca apoi să creem un fir al evolu ț iei a super-eroilor Superman ș i Batman.
Prin intermediul acestei analize de con ț inut voi creea ș i o cronologie istorică a modului în
care personajele Superman ș i Batman au evoluat încă de la prima apari ț ie până la ultimul film.
Am ales să fac acest lucru doar cu cele două personaje deoarece: există foarte multe filme, benzi
desenate ș i apar ț ii cu acesta în decursul anilor cu acestea.
În cadrul analizei de con ț inut au mai fost studiate ș i coper ț i ale benzilor desenate din
perioada celui de-a doilea Război Mondial, în care personajele Superman ș i Batman au fost
prezente. Coper ț ile au fost căutate ș i salvate pe platforma de căutare intitulată Google. Sursele ș i
imaginile pot fi regăsite în Anexa nr.3

GRILA DE ANALIZĂ
Grila de analiză a fost instrumentul cu ajutorul căruia s-au cules datele pentru efectuarea
analizei de con ț inut. În momentul în care realizăm o analiză de con ț inut trebuie să ș tim clar ce
dorim să aflăm ș i care sunt obiectivele noastre. Modul de construc ț ie de grilei de analiză a pornit
de la identificarea elementelor necesare în caracterizarea ș i portretizarea super-eroilor din filme
de acest gen.
SUPERMAN
Primul personaj analizat a fost Superman, iar materiale utilizate au fost: Superman (1978),
Superman II (1980), Superman III (1983), Superman IV: The Quest for Peace (1987), Superman
II (2006), Man of Steel (2013), Batman V Superman: Dawn of Justice (2016), Justice League
(2017).
Analiza firului epic al filmelor 1978-2016
Superman (1978) Este primul film realizat cu Superman. Firul narativ prezintă de la începutul
46

începuturilor povestea lui Clark Kent. Ac ț iunea începe pe planeta Krypton,
unde se observă evenimentul apocaliptic care urma să vina din cauza
ambi ț iilor liderilor planetei. Jor-El î ș i trimite unicul fiu în spa ț iu pentru a îl
salva. Nava ajunge pe Pământ unde aterizează pe ghe ț urile ve ș nice de la Polul
Nord. Copilul este găsit de către familia Kent, unde ajunge să crească ș i să
devină Clark Kent jurnalistul de la ziarul Daily Planet îndrăgostit de colega sa
Lois Lane pe care o salvează din situa ț iile limită. Filmul ne prezintă cum
tânărul î ș i descoperă puterile ș i ajunge să devină Superman.
Superman II (1980) Filmul Superman II, are un fir narativ mai profund deoarece super-eroul se
luptă atât cu Lex Luthor cât ș i cu trei criminali veni ț i de pe Krypton.
Personajul este pus într-o dramă, drama de a apară America de inten ț iile lui
Lex Luthor său marea dragoste pentru Lois Lane.
Superman III (1983) Clark Kent trece prin câteva probleme psihologice, după ce a fost infectat cu
kryptonită, eroul începe să î ș i pună semne de întrebare cu privire la puterile
lui.
Superman IV (1987) Lex Luthor se întoarce din închisoare ideea de a îl distruge pe Superman. După
o proba ADN din firul de păr a lui Superman, Lex creează o clonă, denumită ș i
“Nuclear Om”. Acesta porne ș te o luptă aprigă cu Superman în timp ce
Metropolis este atacat de bombe atomice.
Superman Returns
(2006) În cadrul acestui film, regăsim un alt Superman, firul epic începe printr-un
erou care î ș i caută familia. Lipsit de speran ț ă ș i trist pentru cimitirul pe care l-a
găsit pe Krypton, eroul este lipsit de orice speran ț ă. În continuare, Clark revine
la Daily Planet unde acesta află că Lois Lane este mămică ș i logodită ș i că în
ultimi ani aceasta a realiza multe studii ș i publica ț ii despre “ ​ Why World
Doesn’t need Superman”. ​ Acest film, controversat ș i plin de emo ț ie,
Superman află că fiul lui Lois este defapt copilul lui, acesta având puteri
similare ca a super-eroului. De asemenea, la final, cu toate că Superman moare
pentru a salva planeta.
Man of Steel (2013) Ac ț iunea filmului începe cu începutul, prezintă na ș terea lui Kal-el în Kripton
47

ș i cum planeta se distruge datorită liderilor ș i a dorin ț elor de stăpânire. Astfel,
Kal-el este trimis pe Pământ pentru a trăi. Ce mi se pare interesant este că firul
epic ne trimite direct înainte când Clark este deja bărbat, pescar, pe o barcă
unde acesta salvează oamenii afla ț i într-un incendiu. Acesta fiind prezentat ca
un simplu om. Ne apar secven ț e din copilăria personajului când acesta este
dezorientat ș i speriat atunci când observă ca puterile îi apar ș i se accentuează.
Filmul prezintă via ț a unui bărbat, jignit, urât de cei din jur, singur ș i fără
familie. Tatăl adoptiv a lui Clark, moare în urma unei tornade, acesta refuzând
ca băiatul să îl salveze, pentru a îl proteja de oamenii care aveau să îl
descopere. În călătoria personajului de a descoperi misterul ș i motivul lui pe
Pământ, acesta ajunge în Antarctica, unde găse ș te o nava de pe planeta
Krypton care avea să îi răspundă la toate întrebările. În grota navei, Clark o
întâlne ș te pe Lois Lane, jurnalista de la Daily Planet. Filmul reprezintă via ț a
super-eroului într-un mod de Geneză. Lupta în acest film este între Superman
ș i generalul Zod de pe planeta Krypton. Finalul filmului este prezentat de
Superman învingându-l pe generalul Zod ș i pe Clark Kent angajându-se la
ziarul Daily Planet
Batman v
Superman: Dawn of
Justice (2016) Batman v Superman: Dawn of Justice Official, este un film cu o mare
încărcătură emo ț ională, avem perspectiva lui Bruce Wayne ( Batman) asupra
dezastrului provocat în Omul de O ț el. Tensiunea dintre Superman ș i Batman
se face sim ț ită încă de la început, iar ambii protagoni ș ti sunt prezenta ț i,
enumerând motivele pentru care celălalt ar trebui să dispară. Astfel,
super-eroii Batman ș i Superman ajung să se lupte. Bruce Wayne începe să se
piardă pe el ș i să se regăsească din ce în ce mai mult în masca întunecată
folosită. În timpul luptei, apare ș i al treilea inamic Doomsday, un monstru
creat de Lex Luthor. Astfel, cei doi încep să se lupte împreună însă sunt
depă ș i ț i de orice situa ț ie.
Justice League
(2017) Filmul prezintă la început cum toată America este într-un doliu de la moarte
lui Superman. Lois Lane, so ț ia super-eroului încă nu î ș i poate reveni după
pierderea suferită. Atsfel, după ce a reu ș it cu greu să î ș i recapete încrederea în
umanitate, Bruce Wayne, solicită ajutorul unei noi aliate, Diana (Wonder
48

Woman), pentru a reu ș i să înfrunte unul din cei mai teribili du ș mani de până
acum. După multe cercetări ace ș tia îl reînvie pe Superman printr-un
experiment, experiment ce poate să ducă la trezirea unui personaj derutat ș i cu
dorin ț ă de răzbunare. Superman rămâne aceea ș i prezen ț ă mesianică,
neîn ț eleasă, din cauza faptului că ceilal ț i con ș tientizează ș i se tem de puterea
pe care o de ț ine. Zbuciumul său lăuntric este la nivel axiologic, vrea să- ș i dea
seama cum e bine să ac ț ioneze, încercând să armonizeze considerentele sale
morale cu a ș teptările oamenilor de la el – vrea un soi de bine de dragul binelui.
*tabel nr.6 Analiză fir narativ Superman
Superman, portretizare generală.
Firul narativ al super-eroului Superman s-a născut pe planeta Krypton iar numele lui este
Kal-El. Conform pove ș tii, datorită conflictelor ș i a
evenimentului apocaliptic care a dus la distrugerea planetei,
savantul Jor-El, și-a adăpostit bebelu ș ul într-o capsulă dintr-o
navă iar aceasta a aterizat planeta Pământ.
Procesul de tranzi ț ie Pe parcursul copilăriei, datorită gravita ț iei scăzute a planetei
Terra, Clark Kent avea să-și descopere abilită ț ile supra-umane.
Dubla identitate Clark Kent, un jurnalist din orașul Metropolist.
Pozi ț ia personajului în clasa socială Este un jurnalist, de ș i nu este văzut ca un inadaptabil, î ș i
modelează în a ș a fel comportamentul, încât oamenii din jurul
lui îl percep ca fiind ru ș inos, introvertit ș i la ș .
Pozi ț ia super-eroului în societate Superman este simbolul speran ț ei a Americii.
Tipul super-eroului
(Mutant/Om/Extraterestu/Zeu) Extraterestru
Exemple de super-puteri/abilită ț i Mai rapid decât un glon ț , mai puternic ca o locomotiva.
Super-auz, super-inteligen ț a ș i super-respira ț ie. Superman poate
zbura.
Obiecte cu puteri magice nu are
Motivul stiin ț ei nu este.
49

Motivul tehnologiei Krypton este o planetă avansată tehnologic.
Descriere vizuală În toate filmele ș i apari ț iile sale, Superman arată la fel: litera
"S" de pe pieptul protagonistului – a devenit un simbol universal
al puterii și al binelui. Semnul înseamnă în limba planetei sale,
„S” „speran ț ă”. Costum albastru, cizme ș i mantie ro ș ie, curea
galbenă, o pereche de boxeri ro ș ii.
Descriere psihologică ( valorile,
idealurile, scopurile) Superman este caracterizat că fiind pa ș nic, cu un caracter
umanitarist, bine educat de părin ț ii adoptivi, dar și agresiv
deopotrivă. În principiu, evita să ucidă. Pedepse ș te crunt
atacatorii, ho ț ii, gangsterii, violatorii.
Drama super-eroului Faptul că este orfan, nu î ș i aduce aminte despre planeta mama,
dubla identitate devine ceva greu de tolerat, îi este teama ca nu
î ș i poate controla puterile. Dore ș te să se integreze în societate ș i
să aibe o via ț ă normală.
Puncte slabe fizice Singura vulnerabilitate rămâne kryptonita, mineralul ce devine
radioactiv.
Puncte slabe psihologice Familia, persoanele pe care le iube ș te.
Asemănare arhetip mitologic Mitul eroului, Siegel și Shuster au creat un super-erou care a
depă ș it oricare alt erou mitic sau figura mesianică, fiind unul ale
cărui abilită ț i supra-umane pot avea efecte la scară planetară.
Superman, a fost inspirat după cum zice Fingeroth de personaje
mitologice ș i religioase, cum ar fi Hercule sau Samson, devine o
paralelă a lui Iisus Hristos.
Simbol Salvatorul Americii
*tabel nr.7 Portretizare Superman
Evolu ț ie personaj Superman de-a lungul anilor
EVOLU Ț IE 1978 1987 2006 2013 2016 2017
50

Costumul Costumul creat
dintr-un material
simplu.
Culorile
predominante
albastru, boxeri ș i
cizme ro ș ii, o mantie
ro ș ie până la
genunchi, litera S de
pe piept pe fundal
galben puternic. Mantia este
mult mai
lungă, până la
glezne, culorile
sunt pu ț in mai
închise ș i nu
mai sunt
prezentate
într-un contrast
atât de
puternic.
Galbenul de pe
piept duce spre
culoare
portocalie.
Super-eroul are
un alt fizic, mai
tonifiat, mult
mai înalt. Costumul suferă modificări, mantia este mult mai
lungă decât cea din 2006. Materialul costumului
este diferit. Culorile devin foarte întunecate,
galbenul de pe piept abia se observă. Litera S
este diferită fa ț ă din ultima apari ț ie. Părul este
tuns scurt, nu mai este aranjat la fel. Centura din
brâu dispare.
Ac ț iune Salvarea
colegei ale
Lois Lane
după
atacurile
lui Lex
Luthor Lex
creează o
clonă,
denumită
ș i
“Nuclear
Om”, este
prima
ac ț iune în
care
Superman
se
confruntă Superman î ș i
face apari ț ia
după 5 ani, în
care acesta a
dispărut, ș i
luptă împotriva
lui Lex Luthor
care acesta
creează mun ț i
de Kryptonită
în ora ș .
Superman
moare ș i Lupta în acest
film este mult
mai complexă ș i
mai periculoasă,
Superman se
înfruntă cu
generalul Zod de
pe planeta
Krypton ș i cu al ț i
infractori de pe
Krypton. Este un
paradox acest
film datorită
faptului că
Superman se
bate cu Batmn
după care
împreună
luptă să
înfrunte
monstrul creat
de Lex
Luthor, Batman îl
reînvie pentru
a putea forma
un grup de
super-eroi care
să salveze
lumea de un
personaj Antic
din lumea lui
Wonder
Woman.
51

cu un
personaj
cu
super-put
eri. reînvie. Doomsday
care este de-a
dreptul
imposibil de
distrus.
Superman
moare,
sacrificându-s
e.
Drama Este un
bărbat
simplu,
crescut în
mediul
rural
îndrăgostit
de Lois
Lane. Este
ambi ț ios,
curios ș i
devotat să
salveze
oamenii Î ș i face
apari ț ia în
public ș i
jură
credin ț ă ș i
loialitate. Este îndrăgostit
de Lois Lane
însă aceasta
este căsătorită
ș i are un copil
(copilul lui
Superman). Este un Clark
Kent care nu are
job, este
batjocorit de
oameni, trist, nu
în ț elege scopul
lui pe pământ,
autorită ț ile nu îl
bagă în seamă. Drama
personajului
se învârte în jn
jurul
conflictului cu
Batman Este furios pe
Batman însă
î ș i dore ș te să
î ș i petreacă
toată via ț a
alături de
Lane. Este un
personaj mai
calm, mai
responsabil.
Puteri Super-put
ere,
Super-vite
za ș i
Super-sări
tura, poate
zbura Super-put
ere,
Super-vit
eza ș i
Super-sări
tura,
poate
zbura Puterile noi
sunt că poate
rezista
gloan ț elor de
pistol. Poate lovi cu laser din ochi. Puterile lui
sunt mai
puternice.
Puncte Este prea Este rănit Aflăm că Nu poate respira Este omorât Este invincibil
52

sensibile sensibil
din punct
de vedere
emo ț ional în timpul
luptei de
Nuclear
Man kryptonita îl
poate răni în spa ț iu. Este
vulnerabil
datorită dragostei
pentru mama lui
adoptivă. de ghiara
monstrului
Doomsday.
Ajutor Nu a avut Nu a avut Nu a avut Nu a avut Wonder
Woman Batman,
Wonder,Flash,
Aquaman,
Cyborg
*tabel nr.8 Evolu ț ie personaj
BATMAN
Al doilea personaj analizat a fost Batman, iar materiale utilizate au fost: Batman (1992), Batman
(1995), Batman & Robin (1997), The Dark Knight Rises (2012), The Dark Knight Rises (2012).
Analiză fir epic al filmelor 1992-2012
Batman (1992) Filmul, Batman (1992) este un film destul de
sumbru, ac ț iunea se desfă ș oară doar noapte ș i de
Ajunul Crăciunului. Astfel, filmul este împăr ț it în
3 cadre, primul cadru prezentând via ț a ș i drama
Omului – Pinguin, a doua parte via ț a femeii –
pisică iar ce-a de-a treia parte este prezentata de
confruntarea dintre cei doi răufăcători cu Batman.
Batman (1995) Acest film prezintă un alt Batman, unul care trece
prin probleme groaznice aducându- ș i aminte de
moarte părin ț iilor săi. Ac ț iunea filmului este
reprezentată de cei doi răufăcători ​ Two-Face ș i
Mark Quiz (un om de ș tiin ț ă strălucit, dar nebun,
din cauza inventatorului: citirea altor gânduri care
au fost inventate de sine). În film regăsim ș i
povestea tânărului super-erou Robin care este
53

defapt un acrobat care î ș i pierde familia din cauza
răului Two-Face. Batman se îndrăgoste ș te de
femeia psiholog însă acesta în ț elege care nu o sa
poată niciodată să aibe o familie.

Batman & Robin (1997) Punctul culminant al filmului începe prin dorin ț a
răufăcătorului Dl. Freeze să fure un diamant. Între
timp, seducătoarea ș i vicleana Poison Ivy), adeptă
a zicalei dezbină ș i cucere ș te, încearcă să bage
strâmbe între Batman ș i Robin. În timpul acestei
încrâncenări, Alfred majordomul de încrede a lui
Batman este pe moarte. Din păcate pentru el,
singurul care ar putea să-l salveze este maleficul
Dl. Freeze. Batgirl, nepoata lui Alferd intră în joc.
Filmul acesta se concentrează foarte mult pe
salvarea persoanei iubită atât pentru răufăcătorul
Freeze cât ș i pentru Batman. Regăsim un Batman
care luptă în echipă, pre ț uie ș te valorile unei
familii.
Batman Begins (2005) Batman (2015), prezintă începuturile personajului
nostru cu o altă poveste. Bruce Wayne, un bărbat
pierdut, dornic de răzbunare ajunge să fie antrenat
de către ​ Al Ghul lui Ra pentru a deveni un
membru al Ligii Umbrelor. Pe parcurs, Bruce
realizează de Liga are scopuri teroriste ș i vine in
Gotham pentru a proteja ora ș ul. Aici el î ș i creeaza
dubla identitate de Batman. Tema liliacului
reprezintă frica personajului pe care acesta dore ș te
să împărtă ș ească ș i cu răufăcători. Ac ț iunea
filmului este ofertă Mafie, crimă ș i corup ț ia pe
care Sperietoarea ș i Liga Umbrelor l-au aruncat
54

asupra ora ș ului.
The Dark Knight (2008) The Dark Knight, prezintă continuare filmului
Baman 2005. Filmul prezintă dorin ț a eroului cât ș i
a poli ț iei de a închide toată mafia din Gotham.Pe
parcursu filmului apare ș i răufăcătorul Joker care
începe să trezească frică ș i panică asupra
locuitorilor. În cadrul filmului Locotenentul
Harvey devine Two Faces, omul dreptă ț ii se
răzbună pe moarte iubitei sale. Finalul filmului
este încheiat cu moartea răufăcătorului Two
Faces, arestarea Joker-ului ș i urmărirea lui
Batman de către toate patrulele de poli ț ie. Batman
este redenumit Cavalerul Întunecat.
The Dark Knight Rises (2012) Ac ț iunea filmului se desfă ș oară după 8 ani de la
moartea lui Harvey. Ora ș ul Gotham se întoarce
împotriva lui Batman. Astfel, Bruce Wayne după
un jaf personal realizat de Selina Kyle. Acesta
caută adevărul despre misterioasa femeie.
Între timp Bane, un terorist mascat al plănuie ș te să
îl determine pe Batman să iasă din exilul
auto-impus. Acestă dorind să distrugă ora ș ul
Gotham. Selina Kyle, zisă ș i Femeia – pisică,
renun ț ă în a mai fura bijuterii ș i îl ajută pe Batman
să îl înfrunte pe Bane.
*tabel nr.9 Analiză fir narativ Batman
Batman, portretizare generală
Firul narativ al super-eroului Batman se dovește a fi un justi ț iar emblematic al societă ț ii
moderne atunci când autorită ț ile sunt cople ș ite de probleme sau
sunt corupte.
Procesul de tranzi ț ie Asasinarea părin ț ilor lui.
55

Dubla identitate Batman este Bruce Wayne, un milionar în USD, afemeiat,
industrialist ș i filantrop.
Pozi ț ia personajului în clasa socială Bruce Wayne era fiul unui medic bogat, ș i respectabil, Dr.
Thomas Wayne și al nevestei sale, Martha Wayne.
Pozi ț ia super-eroului în societate Este văzut ca un super-erou necru ț ător care chinuie ș i
pedepse ș te crunt răufăcătorii.
Tipul super-eroului
(Mutant/Om/Extraterestu/Zeu) Om
Exemple de super-puteri/abilită ț i Dotat cu un nivel crescut de inteligen ț ă, for ț ă fizică, fiind un
maestru al artelor mar ț iale, al intimidării, al furi ș atului ș i al
evadării, un detectiv excep ț ional cu abilită ț i de interogare ș i
dispunând de echipamente ș i arme de ultimă genera ț ie.
Obiecte cu puteri magice nu are
Motivul stiin ț ei nu există
Motivul tehnologiei Batarang, funia, Bat-mobile, Bat-Signal, cureaua dotată cu
numeroase dispozitive, bat-plane, și baza sa-Batcave. O vestă
anti-glonț, echipamente de vedere în infraro ș u, filtre de gaz,
plus alte gadget-uri pentru luptă ș i supravie ț uire.
Descriere vizuală Costumul era inspirat după cel al lui Superman, doar că are
mască, mănu ș i și o pelerină inspirată după dispozitivele de zbor
din schi ț ele lui Leonardo Da Vinci . Materialul din care este
realizat costum este piele.
Descriere psihologică ( valorile,
idealurile, scopurile) Batman este for ț a care vine să echilibreze haosul organismului
urban. Pentru a reu ș i în lupta sa, el este nevoit să ia chipul
răului ș i să ac ț ioneze dincolo de legile obi ș nuite.
Drama super-eroului Fiind martor la uciderea părin ț ilor săi atunci când era copil, el
jură că se va răzbuna pe răufăcători, un jurământ solemn care
este egalat numai de măre ț ia idealului său de justi ț ie.
Puncte slabe fizice Faptul că este uman
56

Puncte slabe psihologice nu are
Asemănare arhetip mitologic Există o legendă în folclorul englezesc a unui a ș a-numit
Spring-heeled Jack, un personaj din epoca victoriană, cunoscut
pentru săriturile sale uimitoare, oamenii îl descriau ca fiind
înfrico ș ător, cu o fizionomie diabolică ș i ghiare. Se pare că
purta o mantie neagră, cască ș i îmbrăcăminte foarte strânsă,
fiind considerat teroarea Londrei.
Simbol Justi ț iarul nop ț ii.
*tabel nr.10 Portretizare Batman
Evolu ț ie personaj Batman de-a lungul anilor
EVOLU Ț IE 1992 1995 1997 2005 2008 2012
Costumul Costum negru
accentuează
forme
abdominale ș i
toată
musculatura
personajului.,
centură în
brâu galbenă,
sigla în piept
cu neagră pe
fundal galben
iar mantia
neagră până
în pământ. Dispare
centura din
brâu. Pe
bra ț e
costumul
are 4
perechi de
ț epi. Tot
costumul
este negru,
dispare de
la logo
culoarea
galbenă.
Ț epii de pe
bra ț e se
transformă
în ni ș te
înotătoare
ascu ț ite.
Costumul
este foarte
lucios. Costumul este mat, dintr-un
alt material, tot negru, apare
centura de culoare auriu
închis. Costum nu mai
accentuează păr ț ile
musculare ale corpului.
Înotătoarele devin interne în
costum, acestea apar în
timpul luptei. Mantia este
mult mai lungă, personajul o
tărie pe jos. Costumul î ș i
păstrează
aspectul însă
devine mai
mult ca un scut.
Ac ț iunea Ac ț iunea se
desfă ș oară
doar noaptea. Ac ț iunea
filmului
este Dl. Freeze
dore ș te să
fure un Bruce
realizează de
Liga are Dorin ț a
eroului cât ș i
a poli ț iei de a Femeia –
pisică, renun ț ă
în a mai fura
57

Omului –
Pinguin ș i
Femeia-Pisică
. reprezentată
de cei doi
răufăcători
Two-Face
ș i Mark
Quiz (un
om de
ș tiin ț ă
strălucit,
dar nebun,
din cauza
inventatorul
ui: citirea
altor
gânduri
care au fost
inventate de
sine). diamant.
Între timp,
seducătoar
ea ș i
vicleana
Poison
Ivy),
adeptă a
zicalei
dezbină ș i
cucere ș te,
încearcă să
bage
strâmbe
între
Batman ș i
Robin. scopuri
teroriste ș i
vine în
Gotham
pentru a
proteja ora ș ul.
Aici el î ș i
creeaza dubla
identitate de
Batman. închide toată
mafia din
Gotham.Pe
parcursu
filmului apare
ș i
răufăcătorul
Joker ș i Two
Faces, omul
dreptă ț ii se
răzbună pe
moarte iubitei
sale. bijuterii ș i îl
ajută pe
Batman să îl
înfrunte pe
Bane.
Drama Nu ne
prezintă nici o
drama a
personajului. Trece prin
probleme
groaznice
aducându- ș i
aminte de
moarte
părin ț iilor
săi din
singurătatea
de a lucra
ajunge să
colaboreze
cu Robin. Batma se
luptă
pentru a
găsi un
leac pentru
Alferd
majordomu
l lui. Bruce Wayne,
un bărbat
pierdut,
dornic de
răzbunare
ajunge să fie
antrenat de
către Al Ghul
lui Ra Aflăm
ca defapt tema
liliacului ce
reprezintă. Batman este
redenumit
Cavalerul
Întunecat. Batman urât de
oamenii. Un
personaj are a
renun ț at să mai
fie super-erou
însă
circumstan ț ele
îl obligă să
revină.
Tehnologie Batarang, funia, Bat-mobile, Bat-Signal, cureaua dotată Bat-mobile-ul poate să tragă
58

cu numeroase dispozitive, bat-plane, și baza
sa-Batcave. O vestă anti-glonț, echipamente de vedere
în infraro ș u, filtre de gaz, plus alte gadget-uri pentru
luptă ș i supravie ț uire. cu focuri de armă ș i să se
transforme într-o motocicletă.
Mantia îl ajută să zboare ș i
este antiglon ț .
*tabel nr.11 Evolu ț ie Batman
ANALIZĂ COPER Ț I BENZI DESENATE

În cadrul acestei lucrări am ales să analizăm ș i coper ț i ale benzilor desenate cu scopul de a
ne răspunde la una dintre întrebarea cercetării noastre: “ ​ Este definit cursul narativ al benzilor
desenate de un moment istoric? ​ ”. Benzile desenate au fost regăsite pe platforma de căutare
google în sec ț iunea “ima gini”. Au fost alese materialele accesibile în mod gratuit ș i cele care au
reprezentat imagini ș i ac ț iuni concrete de analizat din perioada celui de-al doilea Război Mondial
din America. Instrumentul metodologic pe care l-am folosit în scopul de a analiza aceste coperte
a fost grila de analiză.
În vederea creerii unor limite, am decis să ne axăm doar pe o anumită perioadă de timp
care să fi fost reprezentativă în America, astfel, ne-am focu-sat pe selectarea benzilor desenate
din perioada Celui de-al doilea Război Mondial. Motivul pentru care vom analiza aceste coper ț i
este de a dovedi faptul că industria de benzi desenată, actuală cinematografică, reprezintă o sursă
prin care care consumatorii se regăsesc la nivel emo ț ional, asemănător cu pove ș tile despre mituri
ș i legende. ​ Coper ț ile au fost selectate aleatoriu în func ț ie de accesibilitatea acestora în mediul
online ș i după următoare le criterii: Primul criteriul a fost, anul publicării acestor benzi desenate,
am dorit să regăsim materiale din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.Iar al doilea
criteriu de selec ț ie a fost oferit de accesibilitatea ș i rezultatele oferite de platforma google.
Coperta nr.1
SUPER-
EROU ALTE
PERS. AN TEXT CULORI SIT.
SOC PREZ.
UMORULUI IDEEA
CREATIVĂ
59

Superman Hitler ș i
Tojo
(general
ul
armatei
Japonez
e) Iulie-
August
în anul
1942 “World’s
Greatest
Adeventu
re-strip
Caracther
” Galben pe
fundal în
contrast cu
albastru ș i ro ș i
pe super-erou. Nu Da, există Coperta îl prezintă
pe Superman în
mijloc, stând pe
globul pământesc,
printre nori, alături
de Adolf Hitler ș i
Tojo Hideki, fostul
general al Armatei
Japoneze.
Imaginea este una
amuzantă ș i
expresivă
,Superman îi ț ine
de căma ș ă în aer,
într-o mână pe
Hitler ș i în cealaltă
mână pe general.
Coperta nr.2
SUPER-
EROU ALTE
PERS. AN TEXT CULORI SIT.
SOC PREZ.
UMORULUI IDEEA
CREATIVĂ
Superman Nu
există septembr
ie 1943 “The
War
Years
1938-194
5” Fundalul este
de culoare
ro ș ie. Textul
cu “Supermen”
este de culoare
galben, într-o
ambiantă de
contrast
puternic intre
fundal. Steagul
Americii de Nu Da, există Imaginea îl
prezintă pe
Superman, privit
de jos în sus,
acesta lăsând
impresia că
plute ș te.
Atitudinea lui
fiind una
victorioasă
deoarece în mâna
60

asemenea se
poate observa
perfect. stângă ț ine steagul
Americi iar
cealaltă mână este
înfiptă în sold.
Pozi ț ie încordată
cu pieptul în fa ț ă,
ce prezintă puterea
personajului în
timpul războiului.
Coperta nr.3
SUPER-
EROU ALTE
PERS. AN TEXT CULORI SIT.
SOC PREZ.
UMORULUI IDEEA
CREATIVĂ
Superman,
Batman ș i
Robin

Nu
exist
ă publicată
în iarna
anului
1942 "“Sink
the
Japanazis
with
bonds
and
stamps”
“World’s
Finest
Comis”" Culori
predominante:
Portocaliu,
albastru ș i ro ș u
în contrast cu
alb Nu Da, există Ace ș tia vând
bilete americanilor
pentru a scufunda
japonezii, după
cum spune ș i
titlul“Sink the
Japanazis with
bonds and
stamps”. Această
imagine reprezintă
clar, fericirea
super-eroilor în
uciderea armatei
japoneze din
perioada
Războiului de la
Pacific.
Coperta nr.4
61

SUPER-
EROU ALTE
PERS. AN TEXT CULORI SIT.
SOC PREZ.
UMORULUI
IDEEA
CREATIVĂ
Superman,
Batman ș i
Robin

Hitler ș i
Tojo ș i
alte
persona
lități
inamice
. Martie a
anului
1943 “World's
Finest
Vol 1
#9” Culori
predominante:
Galben,
albastru ș i ro ș u
în contrast cu
negru ș i alb Nu Da, există Această copertă la
fel ca ș i celelalte,
au o prezentare
amuzantă de a
stârni râsul
cititorului. În
cadrul imaginii îi
putem observa pe
super-eroii
Superman,
Batman ș i Robin,
aruncând cu mingi
de baseball în
reprezenta ț ii
armatelor inamice.
Coperta nr.5
SUPER-
EROU ALTE
PERS. AN TEXT CULORI SIT.
SOC PREZ.
UMORULUI
IDEEA
CREATIVĂ
Wonder
Woman
Hitler ș i
Tojo(ge
neralul
armatei
Japonez
e) ianuarie
1941 "Sensatio
n
Comics" Culori
predominante:
Galben, ro ș u în
contrast cu
negru

Nu Da, există
O prezintă pe
super-eroină pe o
pistă de bowling,
unde popicele sunt
reprezentate de
capetele
generalilor
armatelor inamice.
Astfel,
62

super-eroina
aruncă cu bile în
popicele
personalizate.

Coperta nr.6
SUPER-
EROU ALTE
PERS. AN TEXT CULORI SIT.
SOC PREZ.
UMORULUI IDEEA
CREATIVĂ
Superman
Nu
exista Ianuarie
–
Februari
e 1942,
nr. 14
"Superm
an" Culori
predominante:
Galben, ro ș u ș i
albastru în
contrast cu
negru ș i alb
Nu

Da, există
În centru îl
regăsim pe
Superman cu un
vultur care stă pe
mâna lui.

Coperta nr.7
SUPER-
EROU ALTE
PERS. AN TEXT CULORI SIT.
SOC PREZ.
UMORULUI IDEEA
CREATIVĂ
Superman Armata
america
nă Ianuarie
–
Februari
e 1943,
nr. 20
"World
Greatest
adventur
es – strip
character
" Culori
predominante:
Ro ș u ș i
albastru cu
elemente în
contrast
eviden ț iate cu
negru Da,
deoarece
o rachetă
se
apropie
de
supravie ț
uitorii Da, există Imaginea este
reprezentată pe
mare, unde nava
americană se
scufundă iar
ultimii
supravie ț uitori se
află pe o bară de
63

americani
. salvare. Superman
opre ș te impactul
unei rachete care
avea ca ț intă
supravie ț uitorii
americani.

Coperta nr.8
SUPER-
EROU ALTE
PERS. AN TEXT CULORI SIT.
SOC PREZ.
UMORULUI IDEEA
CREATIVĂ
Captain
America ș i
Buky

regele
Zong,
lider al
Ligii
Unicorn
ilor aprilie
1942 "Your
Started
it! now,
we'll
finish it!"
Culori
predominante:
Galben,
albastru cu
elemente în
contrast
eviden ț iate cu
negru
Nu Da, există Captain America
este surprins într-o
ipostază de luptă
în care acesta îl
love ș te pe Zong în
fa ț ă. Bucky este
reprezentat în
spatele
căpitanului.
Coperta nr.9
SUPER-
EROU ALTE
PERS. AN TEXT CULORI SIT.
SOC PREZ.
UMORULUI IDEA
CREATIVĂ
The
Victory
Boys Adolph
Hitler,
Hirohit
o,
Benito
Mussoli
ni July 10,
1942 "Introduc
tion the
Victory
Boys
"

Culori
predominante:
Ro ș u, verde în
contrast
eviden ț iate cu
negru Nu Da, există Hitler ș i Mussolini
trebuie să găsească
o modalitate de a
ascunde
dificultă ț ile
germane de la un
vizitator Hirohito,
a ș a că l-au alungat
64

într-un castel din
Pădurea Neagră.
Victorii Băie ț i se
află se luptă cu
inamicii.
Coperta nr.10
SUPER-
EROU ALTE
PERS. AN TEXT CULORI SIT.
SOC PREZ.
UMORULUI IDEEA
CREATIVĂ
Captain
Marvel
Junior Hitler ș i
Tojo ș i
alte
persona
lități
inamice august,
1942 "Captain
Marvel
junior
Belts the
terror
twins" Culori
predominante:
Albastru, alb ș i
verde Nu Da, există Captain Marvel
junior, i-a legat pe
Hitler ș i pe Tojo ș i
îi fugăre ș te
bătâdu-i cu o curea
la fund pe inamici.
*tabel nr.12 Analiză Coper ț i benzi desenate

În urma realizării analizei celor 10 coper ț i, constatăm că prezen ț a umorului prin
intermediul unor situa ț ii reale este modul în care benzile desenate î ș i fac publicitate. Mesajul
transmis provine dintr-o sursă de adevăr ș i este emis prin metode umoristice ș i chiar
motiva ț ionale consumato rilor. Cu toate ca regăsim ș i o manieră arogantă în prezentarea
mesajelor în mintea cititorului ideea de optimism, divertisment ș i speran ț ă. este creată prin
intermediul acestor benzi desenate.
Este interesant cum aceste căr ț i de benzi desenate pot influen ț a atitudinea ș i modul de
percepere a realită ț ii cons umatorului.
Imaginile prezentate sunt simple, foarte puternic colorate, având un contrast puternic dintre
culorile ro ș u ș i albastru, culorile culturii americane. Coper ț ile sunt foarte expresive, fe ț ele
personajelor exprima sentimentele de bucurie, victorie, înfrângere, ură.
Textul este unul simplu, toată seria de benzi desenate din timpul războiului este intitulată
chiar “World’s Finest Comics”. Mesajele benzilor desenate sunt directe către subiectul abordat,
65

cum am prezentat ș i în analiza coper ț ii numărul 3, titlul seriei fiind ​ “Sink the Japanazis with
bonds and stamps”.
În urma studieri acestor coper ț i, concluzia a fost că, benzile desenate au fost inspirate din
evenimentele istorice petrecute în America, mai exact în cazul nostru de mai sus, evenimentul
ispirat fiind cel de-al Doilea Război Mondial. Ba mai mult, scopul acestor benzi, care reiese din
stilul de abordare a subiectelor ș i design-ul imaginilor, a fost unul de divertisment ș i buna
dispozi ț ie în rândul citito rilor în momentele de criză.
Ce putem spune este ca ș i în prezent ș i în anii 40’ mass-media avea capacitatea de
influen ț are a opiniei ș i comportamentului publicului prin diferite materiale de informare ș i
divertisment.
66

67

CONCLUZII
Lucrarea de fa ț ă a fost ini ț iată cu scopul de a oferi răspun suri cât mai concrete în ceea ce
prive ș te felul în care super-eroii din filmele ș i benzile desenate sunt percepute de către
consumator cât ș i modul în care acestea au reprezentat ș i încă reprezintă o formă de inspira ț ie ș i
influen ț are în rândul cons umatorilor.
Rezultatele lucrării au relevat ca benzile desenate ș i anume super-eroii au fost ș i sunt ș i în
prezent un fenomen prin care consumatorii de materiale – filme de acest gen se simt inspira ț i.
Termenul de „super-erou” a devenit un termen pentru eroii fic ț ionali care poartă costume
sau mă ș ti ș i pot sau nu să aibă abilită ț i supra-umane.
Termenul de “arhetip”, potrivit psihologului Carl Gustav Jung, “este legat despre psihicul
uman, acesta crezând că personajele universale mitologice — arhetipurile — rămân în
subcon ș tientul colectiv al oamenilor din întreaga lume. Arhetipurile reprezinta motive umane
fundamentale ale experientei evolu ț iei noastre; în consecin ț ă, acestea evoca emo ț ii profunde”
(C.G. Jung 2013, p.40).
Există multe aspecte ce pot fi cercetate în domeniul filmelor de genul SF. Noi ne-am oprit
asupra filmelor cu super-eroi deoarece evolu ț ia acestor filme în ultimii ani, mai exact 1995 –
prezent 2018 a fost extraordinar de mare din punct de vedere financiar al încasărilor, bugetelor ș i
a biletelor vândute.
Lucrarea de fa ț ă a pornit de la ș ase întrebări de cercet are care au fost folosite pentru
fiecare metodă.
Dorim să reamintim întrebările de la care am pornit întreaga cercetare:
1. Ce arhetipuri identifică consumatorii actuali în filmele cu super-eroi?
2. Ce comportamente ș i dorin ț e are consumatorul actual de filmele de acest gen?
3. Care este implicarea consumatorului actual pentru filmele cu super-eroi?
4. Regăsim arhetipuri tradi ț ionale în portretizarea personajelor Superman ș i Batman?
5. În ce mod au fost adaptate cele două personaje (Superman ș i Batman) pentru ca acestea
să fie de actualitate?
6. Cursul narativ al benzilor desenate este definit de un moment istoric?
68

Prin intermediul primei întrebări de cercetare, am dorit să aflăm în ce măsură
consumatorii pot identifică modele de arhetipuri prezente în filmele cu super-eroi actuale. Apoi
ce-a de-a doua întrebare respectiv a treia întrebare au avut scopul de a observa dacă
consumatorul actual de filme de acest gen au un comportament diferit ș i/sau dorin ț e în urma
vizionarii unor astfel de filme ș i dacă implicarea lor emo ț ionale este diferită. Astfel, pentru a
răspunde la aceste întrebări, am utilizat ca metodă de cercetare ancheta sociologică cu
instrumentul aferent, chestionarul. Pe baza răspunsurilor primite am aflat:
Marea majoritatea consumatorilor li se întâmplă să reproducă în via ț a de zi cu zi
atitudini/situa ț ii/replici întâlnite în aceste filme. De asemenea, responden ț ii consideră că există
asemănării între super-eroul lor preferat ș i propria persoană. În ultimă instan ț ă, am dorit să
vedem dacă responden ț ii no ș tri aspiră la ceva ceva mai măre ț , dacă filmele cu super-eroi ș i în
direct super-eroii îi determină pe ei (consumatorii) să aspire ș i să î ș i dorească ceva “imposibil”,
“unic”, astfel la întrebarea “ ​ V-a ț i dori să ave ț i super-puteri?” ​ 35,5% au răspuns cu nota 5 care
înseamnă că î ș i doresc să de ț ină super-puteri, 12,9 % cu nota 4, din rezultatele acestei note
precum ș i din nota 3 care este cu un procent de 16,1% putem în ț elege că responden ț ii ș i-ar dori
să de ț ină super-puteri dac ă ar avea posibilitatea.
Prin intermediul următoarelor două întrebări de cercetare am dorit să analizăm cele două
personaje Superman ș i Batman din punct de vedere narativ cât ș i creerea unei caracteristici ș i
analiză prin care ace ș tia au suferit schimbări în decursul anilor pentru a avea un element de
actualitate în mintea consumatorilor.
Instrumentul folosit a fost grila de analiză. Astfel, în urma studierii detaliilor oferite de
filmele care au fost create până în prezent cu cele două personaje, am observat următoarele
lucruri.
În decursul de peste 10 ani, aceste personaje au suferit modificări atât din punct de vedere
vizual, prin îmbunătă ț irea costumelor, de la costume simple ș i foarte colorate la culori cât mai
sumbre, cu tonuri spre gri. De la pu ț ine arme până la de ț inerea unui arsenal de instrumente de
ultimă genera ț ie, de la cele mai uzuale puteri la posibilitatea de a reînvia. Din punct de vedere al
ac ț iunii, ac ț iunea a început în filmele filme cu lucruri simple, ș i conflicte u ș oare, ajungând în
69

prezent ca ac ț iunea să fie complexă, persoanele negative să fie cât mai puternice. De asemenea,
dacă în trecut binele învingea răul, în prezent răul are ș i el momentele lui de victorie.
În ceea ce prive ș te regăsirea unor arhetipuri în cazul celor două personaje, analiza a fost
largă deoarece au fost regăsite mai mult de 2-3 arhetipuri de personaj. Spre exemplu, Superman
este asemănat prin puterile pe are le de ț ine cu: Ahile (războinic), Hercule (putere) , focul din
ochii lui Superman se asemănă Focului lui Apolo. De asemenea din punct de vedere narativ ș i a
faptului că acesta moare ș i reînvie, exista o foarte mare asemănare cu Iisus, iar în ultima serie în
care acesta se luptă cu Batman ș i reînvie să salveze pământul, ac ț iunea se asemănă cu apocalipsa
ș i venirea unui Iisus mai puternic.
Personajul Batman este inspirat dintr-o legendă din folclorul englezesc a unui a ș a-numit
Spring-heeled Jack, un personaj din epoca victoriană, cunoscut pentru săriturile sale uimitoare,
oamenii îl descriau ca fiind înfrico ș ător, cu o fizionomie diabolică ș i ghiare. Se pare că purta o
mantie neagră, cască ș i îmbrăcăminte foarte strânsă, fiind considerat teroarea Londrei. De
asemenea, Batman din punct de vedere a mitologiei greacă duce cu zeul Hades, zeul mor ț ilor ș i a
umbrelor.
Ultima metodă utilizată ne răspunde la ultima întrebare de cercetare. Prin analiza de
con ț inut am urmărit să aflăm dacă benzile desenate au avut în cadrul firului narativ o influen ț ă
istorică reală. Am ales să analizăm materiale din trecut deoarece dorim să observăm dacă aceste
materiale au scopul final de a influen ț a consumatorul prin intermediul divertismentului. După
cum am observat din celelalte rezultate răspunsul este da, benzile desenate – actualele filme cu
super-eroi influen ț ează la nivel psihologic consumatorii prin determinarea acestora de a avea
anumite dorin ț e ș i comportamente ira ț ionale astfel, studierea unui lucru trecut ne-a ajutat pentru
a vedea dacă într-adevăr aceste romane grafice au făcut acest lucru încă de la începutul acestui
fenomen de super-erou.
În vederea creerii unor limite pentru grila de analiză, am decis să ne axăm doar pe o
anumită perioadă de timp care să fi fost reprezentativă în America, astfel, ne-am focusat pe
selectarea benzilor desenate din perioada Celui de-al doilea Război Mondial. Motivul pentru care
vom analiza aceste coper ț i este de a dovedi faptul că industria de benzi desenată, actuală
cinematografică, reprezintă o sursă prin care care consumatorii se regăsesc la nivel emo ț ional,
70

asemănător cu pove ș tile despre mituri ș i legende. ​ Coper ț ile au fost selectate aleatoriu în func ț ie
de accesibilitatea acestora în mediul online ș i după următoarele criterii: Primul criteriul a fost,
anul publicării acestor benzi desenate, am dorit să regăsim materiale din perioada celui de-al
Doilea Război Mondial.Iar al doilea criteriu de selec ț ie a fost oferit de accesibilitatea ș i
rezultatele oferite de platforma google.
Criteriile de analiză fiind căutarea prezen ț ei umorului, prezen ț a unor situa ț ii ș ocante,
ideea creativă, culorile prezente ș i mesajul promovat. Aceste criterii au fost selectate în urma
teoriilor lui Dan Petre din cadrul căr ț ii ​ “Psihologia reclamei ș i a consumatorului. Vol. II” ​ din
anul 2004 ș i din suportu l de curs intitulat “Tehnici de promovare în mass-media” de Mihaela
Frunză în anul 2012.
În vederea realizării analizei de con ț inut am folosit 10 coper ț i ale benzilor desenate.
Concluzionăm prin a afirma că fiecare copertă este prezentă într-un mod umoristic. Prezen ț a unei
întâmplări de înaltă tensiune cum ar fi războiul încadrat într-o lume SF. ș i comunicând într-un
mod arogant ș i plin de um or se regăse ș te în fiecare edi ț ie a benzilor.
În final, am reu ș it să răspundem la toate întrebările de cercetare ș i să concluzionăm că
persoanele participante, exponen ț i din rândul consumatorilor, sunt influen ț a ț i de super-eroi ș i
sunt con ș tien ț i că modul de influen ț are se întâmplă a nivel de prezen ț a unui fir mitic ș i arhetipal.
De asemenea, lucrarea de fa ț ă vine cu o abordare diferită însă scopul subiectului studiat
î ș i dore ș te întinderea ariei asupra acestei teme ș i asupra unor viitoare cercetări ce vor fi realizeze
pe baza acestui fenomen.

71

LIMITE

Prima limită a studiului este reprezentată de e ș antionul constituit, acesta fiind dintr-un
număr redus de participan ț i. Cercetarea este una nereprezentativă ș i negeralizabilă de
convenien ț ă, astfel, rezultate nu sunt concludente. Subiectul putând fii studiat mult mai în
profunzime.
De asemenea, în cadrul chestionarului nu au existat întrebări mai specifice despre
responden ț i, întrebări precum: nivelul de studii, mediul de provenien ț ă (urban/rural) cât ș i venitul
lunar al acestora. Toate aceste informa ț ii ar fi fost de ajutor pentru a realiza un profil al
consumatorului de filme cu super-eroi cât ș i motivele pentru care ace ș tia vizionează/sau nu
vizionează astfel de gen. Mai mult, posibilitatea unui interviu ar fi ajutat în vederea unor date
mai calitative din partea responden ț ilor.
Analiza filmelor ar fi putut fi mai vastă, să fi selectat mai multe personaje. Firul de
dezvoltare a personajelor trebuia realizat în mai detaliu, cu o studiere mai profunda a fiecărui
detaliu atât la nivel de ac ț iune, personaje negative cât ș i stări emo ț ionale
Rezultatele analizei coper ț ilor de benzi desenate ar putea să să nu fie cele mai
concludente deoarece, lipsa resurselor dovede ș te într-o mică parte ca firul narativ al acestora a
depins de evenimentele istorice. Indicat era, să se realizeze un research mai în detaliu în care să
analizăm mult mai multe coper ț i.
În cadru acestei lucrări ar fi fost benefic ș i un focus grup în care să observăm, ce
arhetipuri văd în timp real consumatorii în momentul în care vom prezenta diferite personaje din
filme. Schimbarea comportamentala a consumatorilor dinainte de un film, în timpul filmului ș i
după vizionarea unui film cu super-eroi.
În concluzie, cercetările viitoare ar trebui să se focalizeze ș i pe alte modalită ț i de testare,
care facilitează exercitarea unui control asupra mediului a subiec ț ilor implica ț i cât ș i a
profunzimea, analizei detaliilor prezente în actualele filme cu super-eroi.
72

BIBLIOGRAFIE

1. Angelescu Silviu, “Mitul ș i literatura”, Ed. Univers, 1999;
2. Bo Carpelan, “Literatură ș i mitologie, 4 unghiuri de abordare.în: Secolul 20”, 1982;
3. Chelcea Septimiu, “Tehnici de cercetare sociologică”, Bucure ș ti, 2001;
4. Consolmagno Guy , “Astronomy, Science Fiction and Popular Culture: 1277 to 2001 in
Leonardo” vol. 29, nr. 2, 1996;
5. Eliade Mircea, “Aspecte ale mitului.” (în române ș te de: Paul G. Dinopol. Pref. de: Vasile
Nicolescu) Colec ia Eseuri. Ed. Univers, 1978;
6. Eliade Mircea, “Mituri, vis ș i mistere” trans. Maria Ivănescu and Cezar Ivănescu, Ed.
Univers Enciclopedic, 1998;
7. Eliade Mircea, “Sacrul ș i profanul”. (Trad. de Brând ș a Prelipceanu), Ed. Humanitas,
1995;
8. Forest Philippe,“Superman, în Pierre Brunel (ed.), Miturile secolului XX” , Ed. Univers,
2003;
9. Frazer James George, “The Golden Bough: A study of magic and religion” 1985;
10. Frunză Mihaela, “Tehnici de promovare în mass-media” Cluj-Napoca, 2012;
11. Hosu Ioan, “Metode de cercetare în pubicitate ș i rela ț ii publice” Cluj-Napoca, 2011;
12. http://www.descopera.org/mitologia/
13. http://egophobia.ro/?p=10642
14. http://www.sfadb.com/World_Fantasy_Awards_1991
15. Jung Gustav, “Arhetipurile ș i incon ș tientul colectiv”, Ed. Trei, 2003;
16. Kinksley Amis, „L’univers de la science-fiction.” Ed. Payot DL, France, 1960;
17. Lincoln Bruce, “Theorizing Myth Narrative Ideology And Scholarship” , University of
Chicago Press, 1999;
73

18. Margarint Vlad Alexandru, “Mitul – Miturile memorial (..)” Ed. Uniers Enciclopedic,
2014;
19. Niece Rick, “Side-Yard Superhero: Life Lessons from an Unlikely Teacher (Fanfare for a
Hometown)” 2012;
20. Petre Dan, Iliescu Drago ș , “Psihologia reclamei ș i a consumatorului. Vol. II”, edi.
Comunicare.ro, Bucure ș ti, 2004;
21. Petty John, “A brief history of comics” 2006;
22. Rank Otto, “The Myth of the Birth of the Hero – A Psychological Interpretation of
Mythology” , The Journal of Nervous and Mental Disease Publishing Company, 1914;
23. Renard Jean-Bruno ,“Science-Fiction et Extraterrestres. Bibiographie Thématique”, in
Archives des sciences sociales des religions, nr. 50, 2014;
24. Reynolds Richard, “Super Heroes. A Modern Mythology” University Press of
Mississippi, 1992;
25. Wilson Alan, “ Entropy in urban and regional modelling ”, Ed. Pion, 1970;

74

ANEXE
Anexa nr. 1
Tabel nr.1

Year Movie Categorization/ Creative
Type /Production
Method/ Source
Genre Distributo
r Total for
Year Total in 2017
dollars Tickets
Sold
1995 Batman
Forever Super Hero
Live Action
Original Screenplay
Action Warner
Bros. $184,031,11
2 $379,484,838 42,306,002
1996 Independe
nce Day Science Fiction
Live Action
Original Screenplay
Adventure 20th
Century
Fox $306,169,25
5 $621,343,486 69,269,062
1997 Men in
Black Science Fiction
Live Action
Based on Comic/Graphic
Novel Sony
Pictures $250,650,05
2 $489,832,450 54,607,854
75

Adventure
1998 Titanic Historical Fiction
Live Action
Original Screenplay
Thriller/Suspense Paramount
Pictures $443,319,08
1 $847,883,186 94,524,324
1999 Star Wars
Ep. I: The
Phantom
Menace Science Fiction
Animation/Live Action
Original Screenplay
Adventure 20th
Century
Fox $430,443,35
0 $760,054,490 84,732,942
2000 How the
Grinch
Stole
Christmas Kids Fiction
Live Action
Based on Fiction
Book/Short Story
Adventure Universal $253,367,45
5 $421,652,324 47,006,948
2001 Harry
Potter and
the
Sorcerer’s
Stone Fantasy
Animation/Live Action
Based on Fiction
Book/Short Story
Adventure Warner
Bros. $300,404,43
4 $476,082,642 53,074,988
2002 Spider-Ma
n Super Hero
Live Action
Based on Comic/Graphic
Novel
Adventure Sony
Pictures $403,706,37
5 $623,278,172 69,484,746
2003 Finding
Nemo Kids Fiction
Digital Animation
Original Screenplay
Adventure Walt
Disney $339,714,36
7 $505,346,245 56,337,374
2004 Shrek 2 Kids Fiction
Digital Animation
Based on Fiction Dreamwork
s SKG $441,226,24
7 $637,326,797 71,050,925
76

Book/Short Story
Adventure
2005 Star Wars
Ep. III:
Revenge of
the Sith Science Fiction
Animation/Live Action
Original Screenplay
Adventure 20th
Century
Fox $380,270,57
7 $532,141,501 59,324,582
2006 Pirates of
the
Caribbean:
Dead
Man’s
Chest Historical Fiction
Live Action
Based on Theme Park
Ride
Adventure Walt
Disney $423,315,81
2 $579,716,461 64,628,368
2007 Spider-Ma
n 3 Super Hero
Live Action
Based on Comic/Graphic
Novel
Adventure Sony
Pictures $336,530,30
3 $438,761,163 48,914,288
2008 The Dark
Knigh ​ t Super Hero
Live Action
Based on Comic/Graphic
Novel
Action Warner
Bros. $531,001,57
8 $663,382,198 73,955,652
2009 Transform
ers:
Revenge of
the Fallen Science Fiction
Animation/Live Action
Based on TV
Action Paramount
Pictures $402,111,87
0 $480,925,797 53,614,916
2010 Toy Story 3 Kids Fiction
Digital Animation
Original Screenplay
Adventure Walt
Disney $415,004,88
0 $471,811,631 52,598,844
77

2011 Harry
Potter and
the Deathly
Hallows:
Part II Fantasy
Animation/Live Action
Based on Fiction
Book/Short Story
Adventure Warner
Bros. $381,011,21
9 $430,979,904 48,046,812
2012 The
Avengers Super Hero
Animation/Live Action
Based on Comic/Graphic
Novel
Action Walt
Disney $623,279,54
7 $702,364,007 78,301,450
2013 Iron Man
3 Super Hero
Animation/Live Action
Based on Comic/Graphic
Novel
Action Walt
Disney $408,992,27
2 $451,249,771 50,306,552
2014 Guardians
of the
Galaxy Super Hero
Animation/Live Action
Based on Comic/Graphic
Novel
Action Walt
Disney $333,055,25
8 $365,667,764 40,765,637
2015 Star Wars
Ep. VII:
The Force
Awakens Science Fiction
Animation/Live Action
Original Screenplay
Adventure Walt
Disney $742,208,94
2 $789,752,572 88,043,765
2016 Finding
Dory Kids Fiction
Digital Animation
Original Screenplay
Adventure Walt
Disney $486,295,56
1 $504,285,686 56,219,140
2017 Star Wars
Ep. VIII:
The Last Science Fiction
Live Action
Original Screenplay Walt
Disney $517,218,36
8 $517,218,363 57,660,910
78

Jedi Adventure
2018 Black
Panther Super Hero
Live Action
Based on Comic/Graphic
Novel
Action Walt
Disney $699,223,85
7 $699,223,857 77,951,377

Tabel nr.2

Release Date Title Worldwide Box Office Production Budget
6/16/1995 Batman Forever $336,529,144 $100,000,000
7/23/2004 Catwoman $82,145,379 $100,000,000
6/20/1997 Batman & Robin $238,317,814 $125,000,000
3/6/2009 Watchmen $184,068,357 $138,000,000
6/15/2005 Batman Begins $359,142,722 $150,000,000
6/2/2017 Wonder Woman $817,012,815 $150,000,000
12/21/2018 Aquaman $0 $160,000,000
7/24/1987 Superman IV:
The Quest for
Peace $11,227,824 $17,000,000
8/5/2016 Suicide Squad $746,100,054 $175,000,000
7/18/2008 The Dark Knight $1,001,620,618 $185,000,000
6/17/2011 Green Lantern $219,535,492 $200,000,000
6/14/2013 Man of Steel $667,999,518 $225,000,000
6/28/2006 Superman
Returns $374,085,065 $232,000,000
4/23/2010 The Losers $29,863,840 $25,000,000
79

3/25/2016 Batman v
Superman: Dawn
of Justice $868,160,194 $250,000,000
11/17/2017 Justice League $655,953,446 $300,000,000
6/23/1989 Batman $411,348,924 $35,000,000
6/17/1983 Superman III $59,950,623 $39,000,000
6/18/2010 Jonah Hex $11,022,696 $47,000,000
3/17/2006 V for Vendetta $130,214,162 $50,000,000
6/19/1981 Superman II $108,185,706 $54,000,000
12/15/1978 Superman $300,200,000 $55,000,000
10/15/2010 Red $196,439,693 $60,000,000
2/7/2014 The Lego Movie $457,729,388 $60,000,000
2/18/2005 Constantine $221,594,911 $75,000,000
7/11/2003 The League of
Extraordinary
Gentlemen $179,265,204 $78,000,000
6/18/1992 Batman Returns $266,824,291 $80,000,000
7/12/2002 Road to Perdition $183,354,514 $80,000,000
2/10/2017 The Lego Batman
Movie $310,940,997 $80,000,000

Anexa nr.2
Prin intermediul acestui chestionar dorim să aflăm modul în care consumatorii de filme cu
super-eroii sunt influen ț a ț i de personajele fantastice ș i de asemenea, observarea nivelului de
cunoa ș tere cât ș i de interpretare a super-eroilor cu arhetipuri.
80

1. Vă plac filmele cu super-eroi?
da
da, sunt pasionat de acest gen
nu
2. Care este frecven ț a vizionării acestui gen de filme?
1 – 2 filme pe an
săptămânal, mă uit chiar ș i la seriale
sunt la curent cu toate filmele ce trebuie să apară
foarte rar
deloc
3. Sunte ț i la curent c u apari ț iile filmelor de acest gen?
da
nu
4. Estimativ, care este numărul de filme vizionate până în prezent?
mai pu ț in de 5 film e
mai mult de 5 filme
mai pu ț in de 10
mai mult de 10 filme
toate, până în prezent
deloc
5. În ce măsură vă implica ț i emo ț ional în ceea ce se întâmplă în filmele pe care le urmări ț i?
foarte implicat
pu ț in implicat
deloc implicat
6. Vi se întamplă să reproduce ț i în via ț a dvs. de zi cu zi atitu dini/situa ț ii/replici întâlnite în
aceste filme? Dacă da, pute ț i oferi exemple?
7. Considera ț i că dac ă vă identifica ț i cu un anumit personaj, cresc ș ansele să urmări ț i
filmul/serialul respectiv sau nu vi se pare relevant?
81

Da, este important să mă identific cu personajele
Nu, nu are importan ț ă
8. Pe o scară de la 1 la 10, cât de des un film vizionat stârne ș te comentarii ulterioare?
niciodată
1- 10
9. Care este super-eroul(eroii) prefera ț (i)?
10. Considera ț i că exi stă asemănări între super-eroi ș i personaje din mitologia universală?
Pute ț i oferi un exe mplu?
11. Pe o scara de la 1 la 5, vă regăsi ț i/ vă asemăna ț i cu super-eroul(eroii) prefera ț (i)?
1-5
12. V-a ț i dori să ave ț i super-puteri?
1-5
13. Ce vârstă ave ț i?
între 18-20 ani
între 21-25 ani
între 25-30 ani
peste 30 ani
14. Sex
F
M

82

Anexa nr. 3
Coperta nr.1, sursa ​ https://goo.gl/wFNjTC
Coperta nr.2, sursa ​ https://goo.gl/wFNjTC
Coperta nr.3, sursa ​ https://goo.gl/wFNjTC
83

Coperta nr.4, sursa
http://dc.wikia.com/wiki/World%27s_Finest_Vol_1_9
Coperta nr.5, sursa
https://sites.google.com/site/worldwar2comicbookpropaganda/–wonder-woman
84

Coperta nr.6, sursa ​ https://goo.gl/wFNjTC
Coperta nr.7, sursa ​ https://goo.gl/wFNjTC
Coperta nr.8, sursa
https://www.pinterest.ca/pin/569072102895716971/?lp=true
85

Coperta nr.9 , sursa ​ http://marvel.wikia.com/wiki/U.S.A._Comics_Vol_1_5
Coperta nr.10, sursa
https://www.pinterest.ca/pin/569072102895716971/?lp=true

86

87