Asist. univ. dr. Sava Valentin [618523]

UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS GALAȚI

LUCRAREA DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Asist. univ. dr. Sava Valentin

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

2

3

UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS GALAȚI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

EFECTELE COMERȚULUI ELECTRONIC ASUPRA
CREȘTERII ȘI INTERNAȚIONALIZĂRII FIRMELOR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Asist. univ. dr. Sava Valentin u

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

4

5
Cuprins
Lista abrevierilor ……………………………………………………….…………………..6
Introducere
A. Argument ………………………………………………………… .………………….. 7
B. Metodologie ………………………………………………………… ..………………. 8
CAPITOLUL I. Abordări conceptuale
1.1. Apariția și evoluția comerțului …………… ………… ………………… .….…………… 9
1.2. Efectele globalizării asupra dezvoltării comerțului …………………………………….. 12
1.3. Avantaje și dezavantajele comerțului electronic ……………………….………………. 15
CAPITOLUL II. Internaționalizarea companiilor
2.1. Procesul internaționalizării companiilor ………… ………………… …………….…… 19
2.2. Strategii de extindere în piața internațională ……………………….…………………. 20
2.3. Principalele riscuri asupra internaționalizării companiilor ………….… ………………. 24
2.4. Beneficiile comerțului electronic asupra companiilor ………….…… .……………….. 25
CAPITOLUL III. STUDIU D E CAZ: Efectele comerțului electronic asupra
creșterii și internaționalizării companiei Amazon și eBay ………………….…………..28
CONCLUZII ………………………………………………………………. ……………… 47
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………. .……………… 51

6
Lista abrevi erilor

AWS Amazon Web Services
B2B Business to Business
B2C Business to Consumer
BBC British Broadcasting Corporatio n
C2C Consumer to Consumer
FBA Fulfillment by Amazon
SEC Security and Exchange Commissio n
SUA Statele Unite ale Americii

7
Introducere

A. Argument
Lucrarea are drept principal scop cercetare a cu privire la principalele efecte ale comerțului
electronic asupra creșterii și internaționalizării firmelor. Motivația alegerii temei rezidă din faptul
că trăim într -un nou capitol numit globalizare, fenomen ce a condus la numeroase avantaje la nivel
comerc ial. Globalizarea reprezintă un instrument cheie în creșterea comerțului la nivel global ce
ajută firmele să -și extindă atât sediile , cât și profitul anual. De asemenea, pentru a putea ana liza
efectele comerțului electro nic trebuie mai întăi să înțelegem principalele concepte din această
lucrare și anume: comerțul elec tronic și globalizare a. În partea a doua a lucrării vom avea în vedere
strategiile de extindere pe piața internațională a firmelor pentru a putea vedea mod ul în care acestea
au reușit să -și ex ternalizeze produsele și serviciile , pentru a putea beneficia de cât mai mulți
consumatori și de o creștere masivă a internaționalizării acestora . Cu toate acestea, orice avantaj
vine și cu un dezavantaj și anume riscurile la care sunt expuse firmele la internaționalizarea
acestora . Iar în ultima parte vom lua ca și studiu de caz cele două firme care au un succes masiv în
mediul online și anume Amazon și eBay . Vom extrage cele mai importante date care ne arată
efectele comerțului electronic asupra creșterii acestora pe plan internațional.
Cercetarea va urmări dacă există ef ecte benefice sau nocive asupra creșterii și extinderii
celor două firme analizate, și anume Amazon și eBay . Acest lucru va fi posibil datorită rapoartelor
pe care le vom extrage de pe cele două site -uri, Amazon, respectiv eBay .
Instrumen tele prin care se va răspunde la obiectivele cercetării sunt: analiza conceptuală
(teoretică), unde se va operaționaliza conceptul de bază și anume: comerțul electronic, globalizare
și analiza documentelor oficiale ce au la bază datele oficiale ale comerțului electronic. Cu ajutorul
analizei documentelor vom putea realiza o analiză comparativă a celor două firme, dar, și o analiză
de tip Pestel asupra temei cercetate.

8
B. Metodologia cercetării știintifice
Pentru a realiza această lucrare a fost folosită tehnica analizei documentelor, care se pliază
cel mai bine pe tematica abordată datorită faptului că sunt discutate date oficiale. Acest fapt a
necesitat o documentare amănunțită asupra delimitării conceptuale ale comerțului electronic dar și
asupra globa lizării pentru a putea crea o imagine per ansamblu. Metoda analizei documentelor
presupune accesarea a cât mai multe surse de informații aflate sub diferite forme, pentru a înțelege
fenomenul studiat, adică efectele comerțului electronic asupra creșterii i nternaționalizării firmelor.
Pe lângă analiza comparativă vom avea în plus analiza de tip PESTEL, metodă ce ne ajută să ne
conce ntrăm asupra unor aspecte relevan te din cadrul cercetării noastre. Acest tip de analiză asupra
e-commerce este formată din șase dimensiuni și anume: politic, tehn ologic, social, mediu,
economic și legal.
Pentru a avea în vedere obiectivele din cadrul lucrării de licență , a fost necesară o
documentare aprofundată pentru a putea operaționaliza conceptul cheie, precum: comerțul
electronic, globalizare . Mai mult decât atât, m -am co ncentrat asupra modului în care strategiile
companiilor au ajutat la extinderea acestora dar și asupra principalelor riscuri la care acestea sunt
expuse.
Astfel , pentru a putea răspunde la obiectivele de cercetare, am avut în vedere un set
cuprinzător de tehnici de cercetare (căutarea informațiilor și sintetizarea acestora), care sunt legate
de (analiza documentelor oficiale, utilizarea motoarelor de căutare online) precum și principalele
intrumente de investigare (reviste de specializare). Bibliografia se compune atât din surse fizice,
cât și din surse electronice, pentru a fi acoperite cât mai multe informații în scopul unei abordări
cât mai complexe a acestui subiect.

9
Capitolul I. Abordări conceptuale

1.1.Apariția și evoluția comerțului

În prim ul capitol vom avea în vedere principalele abordări conceptuale asupra comerțului
și globalizării. Este important să vedem pașii incipieți în ceea ce numit noi astăzi comerț
internațional , lucru posibil datorită procesului de globalizare. Comerțul în sinea sa ne ajută să ne
dezvoltăm din punct de vedere economic, social și politic. Astfel, vom observa un nou concept al
zilelor noastre, și anume comerțul electronic. Acest fenomen a condus la numeroase avantaje și
dezavantaje atât pentru noi consumatorii, cât și pentru companii .
Prin urmare, c omerțul există încă din cele mai vechi timpuri. De-a lun gul istoriei comerțul
a avut o notorietate însemnată printre oameni .
Văzută în contextul istoric, existența comerțului a fost observată încă din momentul în care
oamenii au început să comunice între ei. Dacă inițial oamenii încercau să producă tot ceea ce aveau
nevoie, ulterior, odată cu dezvoltarea ci vilizației, nevoile au crescut , iar în consecință satisfacția a
fost obținută prin schim b. Ulterior, a fost introdusă utilizarea unui produs intermediar numit
monedă. Iar începând din acest moment, a început comerțul real ( Terzea, 2016, 244).
În sensul său de bază conceptul de comerț se referă la un act volunt ar de schi mb de bunuri
realizat de către două sau mai multe persoane. Pe de o parte, a ceastă tranzacție are drept scop de a
mulțumi ambele părți indiferent de scopul acestora. Pe de altă parte, din punct de vedere tehnic se
poate spune că comerțul r eprezintă o tranz acție comercială între două sau mai multe persoane în
care părțile interesate intră în relație, în mod voluntar, crezând că tranzacția propusă le este
benefică. Părțile din tranzacția comercială închid un acord cu privire la prețul (în termeni de
numerar s au natură, în funcție de sistemul de comerț și epoca din care fac parte), calitatea,
cantitatea bunurilor etc. Într-un fel, este similar cu ceea ce numim un contract în ziua de azi. Cele
două părți din tranzacție au încredere atunci când sunt conștienți de car acterul obligatoriu al
condițiilor, sunt siguri de obligațiile îndeplinite, întrucât, în caz contrar, va fi aplicată o sancțiune

10
impusă părții în culpă. Astfel, aceasta reprezintă un câștig și o satisfacție pentru părțile interesate
(Davidson, Matusz, 19 -22).
Cu a lte cuvinte, r elațiile comerciale au continuat să se dezvolte treptat și să se extindă la
nivel global. Cu timpul, călătoriile au devenit mai dese, oamenii au început să obțină informații
despre diferite culturi. Acest lucru a condus la gândirea comerțului dincolo de granițe. Importanța
și nevoia de a extinde comerțul dinco lo de granițe a fost o idee nouă, chiar revoluționară (Bertrand,
Wonnacott, 2019, 27 -28).
În consecință, aceasta a dus la începerea comerțului peste granițele statului, denumit în
lumea modernă drept co merț internațional. Odată cu trecerea timpului și schimbarea percepțiilor,
s-a înțeles că pentru a crește averea totală a statului și averea economiei sale trebuiau să extindă
comerțul. Această bogăție câștigată ar putea modela economia într -o formă mai bu nă, iar oamenii
ar putea fi mai fericiți. Acest lucru a adus importanța comerțului dincolo de granițe în mintea
oamenilor și a conducătorilor deopotrivă și a devenit existența relației pe care o cunoaș tem drept
comerț internațional (Davidson, Matusz, 30-32).
Comerțul internațional a contribuit la dezvoltarea istorică a unei națiuni, asigurând un
standard de viață mai bun. Mai mult decât atât, a reprezentat o strategie privind economia statului
(Terzea, 2016, 245).
Ideea de comerț internațional face trimiter e la tranzacțiile economice care se fac între state.
Printre produsele comercializate frecvent sunt bunurile de larg consum, cum ar fi : televizoarele și
îmbrăcămintea, bunur i de capital, cum ar fi: utilaje și materii prime și produse alimentare. A lte
tranz acții implică servicii. Tranzacțiile comerciale internaționale sunt facilitate de plățile financiare
internaționale, în care sistemul bancar privat și băncile centrale ale națiunilor com erciale joacă un
rol important (Davidson, Matusz, 40-41).
O mare parte din istoria modernă a relațiilor internaționale se referă la eforturile de
promovare a comerț ului mai liber între națiuni. Cu toate acestea, comerțul internațional se referă
în special la un schimb între membrii diferitelor națiuni, iar explicațiile acestu i comerț încep doar
odată cu apariția statului național modern. Pe măsură ce gânditorii și filosofii politici au început
să examineze natura și funcția națiunii, comerțul cu alte țări a devenit un subiect particular. Prin

11
urmare, găsim una dintre primele î ncercări de a descrie f uncția comerțului internațional, cunoscut
acum ca conceptul de mercantilism (Bertrand, Wonnacott, 2019, 35 -36).
Analiza mercantilistă s-a concentrat direct pe bunăstarea națiunii. Mercantil ismul se baza
pe convingerea că o națiune îș i poate spori comerțul doar în detrimentul altei națiuni. Astfel,
guvernele au fost nevoite să impună controlul prețurilor și salariilor, să încurajeze industriile
naționale, să promoveze exporturile de mărfuri finite și importurile de materii prime, limit ând în
același timp exporturile de materii prime și importurile de mărfuri finite. Statul s -a străduit să ofere
cetățenilor săi un monop ol al resurselor (Terzea, 2016, 245).
O reacție puternică împotriva atitudinilor mercantiliste a început să se contureze spre
mijlocul secolului al XVIII -lea. În Fr anța, economiștii cunoscuți ca f iziocrați au cerut libertatea de
producție și de comerț. În Anglia, economistul Adam Smith a demonstrat în cartea sa The Wealth
of Nations (1776) avantajele eliminării restricțiilo r comerciale. Economiștii și oamenii de afaceri
și-au exprimat opoziția față de taxele vamale excesiv de mari și deseori prohibitive și au solicitat
negocierea acordurilor comerciale cu puteri străine. Această schimbare de atitudine a condus la
semnarea un ui număr de acorduri care încorporează noile idei libera le despre comerț, printre care
tratatul anglo -francez din 1786, care a încheiat un război economic între cele două țări ( Bertrand,
Wonnacott, 2019, 41 ).
După Adam Smith, principiile de bază ale mercan tilismului nu mai erau considerate de
actualitate . Totuși, acest lucru nu a însemnat că națiunile au abandonat toate politicile
mercantiliste. Politicile economice restrictive erau acum justificate de afirmația că, până la un
anumit punct, guvernul ar treb ui să țină mărfurile străine în afara pieței interne pentru a adăposti
producția națională în afara concurenței. În acest scop, taxele vamale au fost introduse în număr
tot mai mare, înlocuind interdicțiile directe asupra importurilor, care au devenit di n ce în ce mai
puțin frecvente (Terzea, 2016, 245).
Un triumf pentru ideile liberale a fost acordul comercial anglo -francez din 1860, care
prevedea ca taxele de protecție franceze să fie reduse la maximum 25% în cinci ani . Acest acord a
fost urmat de al te acorduri comerciale europene (Bertrand, Wonnacott, 2019, 47).

12
Libertatea economică a predominat până în 1913. Oamenii care doreau să se stabilească și
să lucreze într -o altă țară p uteau deschide întreprinderi, puteau intra în comerț sau puteau exporta
capital liber. Oportunitatea egală de a concura a fost regula generală, singura excepție fiind
existența preferințelor vamale limitate între anumite țări, de obicei între o țară de origine și
coloniile acesteia (Ibidem, 2019, 50).
Politicile mercantiliste au dominat scena mondială până după cel de -al Doilea Război
Mondial, când acordurile comerciale și organizațiile supranaționale au devenit principalul mijloc
de gestionare și promovare a comerțului internațional (Davidson, Matusz, 2004, 60).
În plus , comerțul asigură promovarea relațiilor sociale și internaționale . Iar la nivel mondial
comerțul a amplificat procesul de globalizare. Prin urmare, dparaevine din ce în ce mai evident că
o țară nu poate exis ta, sau dezvolta , într -o economie închisă, indiferent de cât de bogată în r esurse
demografice sau naturale ar fi (Terzea, 2016, 247).

1.2.Efectele globalizării asupra dezvoltării comerțului

Globalizarea reprezintă un proces economic, o transformare exemplară , care, la rândul său,
a condus la schimbări complexe în plan politic, social și cultural (Aydinli, Rosenau, 2005, 10). Din
perspectiva istoricului german George Modelski, globalizarea poate fi caracterizată prin două
procese complementare la nivel glo bal. Primul proces face referire la conectivitatea între indivizi
și state, care este de natură economică și tehnologică. Astfel, vorbim despre fluxurile de surse și
informații care circulă în întreaga lume și care devin din în ce mai rapide, datorită mod ernizării
infrastructurii și tehnologiei comunicațiilor. Al doilea proces are legătură cu apariția instituțiilor
globale, cu rol politic și social, care au conexiunii puternice la nivel transnațional ( Modelski , 2008,
313). Cu toate acestea, globalizare s -a dezvoltat treptat prin: liberalizarea piețelor, creșterea
populației în marile orașe, răspândirea în timp record al informațiilor, crearea sistemului financiar
global etc. (Aydinli, Rosenau, 2005, 28).

13
Autorul Thomas Friedman notează în cartea sa The Lexu s and the Olive Tree –
Understanding Globalization că noul curent al globalizării din secolul XXI diferă din punct de
vedere politic față de secolul XX. Prin urmare, după cel de -al doilea Război Mondial, puterea
americană a creat un sistem internațional de schis de tranzacționare, având ca obiective stimularea
ocupării forței de muncă și de contrabalansarea regimului comunist din spațiul sovietic. Statele
Unite ale Americii a creat Fondul Monetar Internațional, Acordul General pentru Tarife și Comerț
și o se rie de alte instituții pentru a deschide piețe, și de a încuraja comerțul din întreaga lume. La
începutul anilor 1980 a avut loc revoluția informațiilor, fapt ce a ajutat indivizii să comunice, să
călătorească sau să aibă tranzacții la nivel global mult ma i rapid și mai ușor (Friedman, 1999, 17).
În viziunea lui James Mittelman globalizarea reprezintă un set extins de interacțiuni ce
integrează politicile și societățile din lume. Iar expansiunea globalizării aduce după sine: progres
tehnologic, standarde de viață mai ridicate și reducerea sărăciei în doar unele regiuni ale lumii
(Mittelman, 2001, 8). Ideea principală din spatele globalizării o reprezintă piața liberă și
răspândirea capitalismului. Astfel, globalizarea are un set de reguli econ omice precum: deschidere,
dereglementare și privatizare a economiei, cu rol de competitivate și atractivitate pentru investitori
străini (Friedman, 1999, 20).
Iar datorită industrializării la nivel gobal, se face resimtiță creșterea bunăstării indivizilor
și a locurilor de muncă. Globalizarea împinge în special guvernele să concureze la nivel
internațional, să creeze noi locuri de muncă, să aibă o infrastructură eficientă, ce poate ajuta la un
progres economic mai rapid (Aydinli, Rosenau, 2005, 18). Global izarea are un set de tehnologii
specifice: computerizarea, miniaturizarea, digitalizarea, comunicațiile prin satelit, internet. Aceste
tehnologii întăresc perspectiva integrării statelor la nivel mondial. Globalizarea este cea care
creează o piață unică, c u economii pe scară largă, unde investitorii încearcă să vândă același produs
în întreaga lume (Friedman, 1999, 28 -308).
Mai mult decât atât, globalizarea a ajutat statele să aibă o mai bună integrare a piețelor de
desfacere, o mai bună promovare a valoril or și de a se concentra mai mult pe problemele legate
de mediu. Prin urmare, acest proces complex ce are loc la nivel mondial a determinat națiunile să
aspire către profituri mai mari și de a avea o creștere economică semnificativă pe termen lung. Cei
care au cel mai mult de câștigat sunt managerii corporațiilor din întreaga lume, pentru că ei percep
noțiunea de globalizarea ca pe un mijloc eficient de a dezvolta noi piețe de desfacere pentru

14
produsele și serviciile acestora. Având în vedere că globalizare a a avut loc în contextul consolidării
capitalismului, marile corporații ai secolului XXI s -au dezvoltat și s -au extins la nivel mondial.
Astfel, un efect al globalizării în percepția corporațiilor, este faptul că în prim plan ca și importanță
îl constitu ie statutul de consumator, decât ființa umană. Așadar, binele public a devenit subordonat
comerțului liber, iar guvenele statelor se axează mai mult pe protecția corporațiilor, decât pe
protecția propriilor cetățeni (Nassar, 2005, 2 -12).
Din punct de vede re economic, fenomenul globalizării a deschis noi oportunități tuturor
statelor, însă, realitatea arată că acest proces al globalizării este mult mai neuniform. Globalizarea
a adus schimbări în ceea ce privește tranzacțiile, firmele și interacțiunile dintr e state în întreaga
lume. Mai mult dec ât atât, acest fenomen a adus la creșterea tranzacțiilor transfrontaliere de bunuri
și servicii. Viziunile economice spun că globalizarea reprezintă un proces pur tehnologic. Cu alte
cuvinte, globalizarea a avut un imp act puternic datorită celor care au avut puterea de a impune
reguli economiei globale. În același timp, pentru ca aceste reguli să fie aplicabile, factorii de
decizie trebuie să se bazeze pe un grup larg de actori și pe o gamă largă de instituții (Woods, 2002,
21).
Acest proces al globalizării a ajutat enorm de mult dezvoltarea comerțului la nivel global
prin dereglementarea piețelor. Acest lucru înseamnă diminuarea intervenției statului asupra
principalelor mecanisme ale pieței, dar și asupra prețurilor. Trebuie subliniat faptul că această
dereglementare nu reprezintă eliminarea totală a regulilor , ci mai degrabă de a menține concurența,
și totodată stimulează cr eșterea eficienței companiilor (Iosuf, 2015, 28).
Cu alte cuvinte, putem observa că datorită globaliz ării rolul statului a început să se
minimizeze. Pe lângă cele prezentate anterior, unde statul era principalul pion în ceea ce privește
economia internațională și comerțul internațional, acum națiunile s -au transpus pe plan secundar
în favoare a organizații lor transnaționale (idem, 29).
Autorul Theodore Levitt a remarcat ideea că “lumea va deveni o piață comună, unde
consumatorii, indiferent de etnie sau stat, vor dori să aibă aceleași produse comerciale . Astfel,
companiile trebuie să aibă în vedere în primu l rând satisfacerea nevoilor universale. ” Prin urmare,
un efect al globalizării îl reprezintă dezvoltarea și inovarea din domeniul telecomunicațiilor, ceea
ce conduce imediat la cr eșterea pieței și profiturilor(Levitt, 1960, 47).

15
Un alt efect al globalizăr ii în domeniul comerțului este crearea de noi job -uri, ceea ce
reflectă o viziune pozitivă pentru economia globală, sau locală. Acest lucru diminuează rata
șomaj ului în țările slab dezvoltate (Iosuf, 2015, 30 ).

1.3.Avantaje și dezavantajele comerțului electr onic

În continuare vom vedea care sunt principalele avantaje și dezavantaje în ceea ce privește
comerțul electronic.
Dezvoltarea sateliților și telecomunicațiilor permit comunicarea la nivel global , având
totodată, un cost redus. Această îmbunătățire cont inuă a formelor de comunicare a atras
posibilitatea creșterii eficienței de utilizare a computerelor . Conexiunea dintre telecomunicații și
computere a făc ut posibilă creșterea explozivă a internetului, ceea ce a determinat companiile s ă
se transpună în med iul online (Nicodim, 2019, 296).
Comerțul electronic permite consumatorilor să facă schimb electronic de bunuri și servicii
fără bariere de timp sau distanță. Mai mulți clienți au trecut de la achiziția tradițională la comerțul
electronic, deoarece este adesea mai rapid și mai ieftin. În plus, comerțul electronic oferă mai mult
confort și flexibilitate pentru opțiunea de personaliz are a produselor și serviciilor ( Warren, 2016,
4).
Prin urmare noi suntem martorii dezvoltării comerțului electronic care rev oluțione ază
managementul unei afaceri dar și comerțul internațional. Primul impact îl reprezintă tranzacțiile
dintre firme care se realizează mult mai ușor și rapid . În plus , astfel de schimbări vor oferi
consumatorilor noi posibilități de a alege și de a c ăuta cele mai competitive și noi produse de pe
piața mondială. Nu există nici o îndoială că internetul are un impact extraordinar în lumea
afacerilor. Acest lurcru este posibil din cauza avantajelor evidente atât pentru comercianți, cât și
pentru cumpărător i, în comparație cu desfășurarea mijloacelor tradiționale ale activităților
comerciale. În ciuda acestora , internetul are de asemenea, dezavantaje care sunt diferite în funcție

16
de partea implicată, fie vorbim de securitatea tranzacții lor, fie de nerespecta rea termenilor de
securitate a datelor consumatorilor (Bucur, 2002, 45).
În comerțul electronic activitatea de tranzacționare se face prin internet și implică tranzacții
comerciale care includ transferul de informații. Comerțul electro nic înseamnă pur și simplu
cumpărarea și vânzarea de produse și servicii prin internet și este asociat în mod ob ișnuit cu
cumpărăturile online (Warren, 2016, 2).
Există patru categorii principale de e -commerce, și anume B2B (Business to Business),
B2C (Business to Consumer), C2B (Consumer to Business) și C2C (Consumer to Consu mer).
 “B2B: companiile care fac afaceri între ele.
 B2C: c ompanii de afaceri care vând publicului larg prin intermediul software -ului diferite
produse și servicii . Un exemplu în acest sens ar fi Amazon.
 C2B: c onsumatorii postează un proiect cu un buget stabi lit online, iar companiile licitează
pentru proiect. Consumatorul examinează ofertele și selectează compania.
 C2C: sunt postate anunțuri online sau forumuri unde indivizii își pot cumpăra și vinde
bunurile. Printre acestea se numără Craigslist, eBay și Et sy” (Warren, 2016, 3).
În continuare vom analiza avantajele comerțului electronic din punct de vedere al
comercianților. Un prim avantaj îl regăsim în ideea posibilității companiilor mici de a concura cu
marile companii. Întreținerea unui magazin virtual e ste mult mai ieft in decât să întreții o companie,
unde nivelul de birocrație și conservatorism ul este unul ridicat. Contactul permanent cu clienții
timp de 24 de ore, 7 zile pe săptă mână constituie un mare avantaj, deoarece comerțul electronic
oferă informaț ii despre companie și totodată, clienții pot c omanda oricând doresc produsele oferite.
De asemen ea, îmbunătățește comunicarea cu clienți, aceștia având oportunitatea de a obține
informațiile dorite de oriunde s -ar afla. Important de observat este penetrarea piețelor
internaționale. Ace astă rețea mondială nu este limitată de granițe, iar costurile de publicare a
produselor și serviciilor sunt extrem de mici. Orice producător poate să -și vândă produsele în orice
colț al lumii prin intermediul site -urilor web, f ără a mai apela la diferite companii locale sau de a
crea noi strategii de investiție (Nicodim, 2019, 297).

17
În comparație cu o ființă umană, computerul poate păstra nu numai numele și datele
personale ale tuturor clienților, precum și preferințele lor cap abile să adapteze oferta și prezentarea
produselor în funcție de profilul fiecărui client. Studiul clienților de pe internet poate fi realizat
folosind toate datele disponibile, cum ar fi: locația, tipul browserului și sistemul de operare, site –
ul de unde provin din obiceiurile de navigație, dar clienții nu își vor da seama deloc că fac obiectul
unor astfel de studii . Acesta este motivul pentru care mulți consideră acest lucru ca o în călcare a
intimității personale (Onete, 1995, 25).
Ca în orice alt domen iu de activitate, tehnologia internetului a creat noi posibilități
frauduloase. În lipsa unui contact direct, un client poate înșela comerciantul cu privire la identitatea
sa sau la posibilitățile sale reale de plată. Majoritatea magazinelor virtuale occid entale ezită să
trimită mărfuri în Europa de Est din cauza numeroaselor procese de delapidare de succes inițiate
de est -europeni cu carduri de credit false (Nicodim, 2019, 298).
O altă problemă importantă este aceea cu privire la securitatea datelor. O co mpanie care
nu are acces la internet nu are prea multe motive de îngrijorare în ceea ce privește integritatea
sistemel or informatice de administrare. Prin urmare, apar riscuri noi, acestea nefiind prezente
înainte de apariț ia unui astfel de tip de comerț ( Bucur, 2002, 37).
Deși costurile de lansare ale unui magazin virtual sunt mult mai mici în comparație cu cele
ale unui produs real, acestea pot fi incorect estimate. O companie care nu a implementat încă un
sistem informatic de administrare sau cele în ca re angajații nu au cunoștințe tehnice minime se pot
confrunta cu o creștere neașteptată a costurilor de lansare din cauza necesității achiziției de siste me
de instr uire pentru angajați (Idem, 39).
Din punct de vedere al cumpărtorilor aceștia au o disponib ilitate 24 de ore, 7 zile din 7 să
achiziționeze produsele dorite. Fiecare client își poate plasa de acasă produsele, fără a mai fi nevoit
să se deplaseze în oraș (Nicodim, 2019, 297).
Cel mai important motiv pentru care unele persoane ezită să folosească internetul pentru
achiziții este acela că se teme să furnizeze informații online cu privire la cardul de credit. Dar
aceleași persoane dau zilnic numărul cardului de credit, la telefon, altor persoane pe care chiar nu
le cunosc deloc când cumpără. Intimit atea reprezintă o altă problemă importantă. Cumpărătorii se
tem că prin internet comercianții sau o persoană de rea -voință pot c olecta informații amănunțite

18
pe care le pot folosi în alt scop . Absența contactului uman este inconvenientul evident gene rat de
comerțul electronic (Onete, 1995, 51).
Costurile reduse de lansare și întreținere ale unui magazin virtual derivă din avantajele
automatizării proceselor și nu este necesară angajarea personală suplimentară, pe de o parte. Pe de
altă parte, absența vânzăt orului , reprezintă un obstacol în răspândirea acestei forme de comerț. În
acest sens, unele companii au creat programe care permit contactul vocal sau cel vizual între client
și un angajat al companiei în tim pul vizitei sale pe site -ul web (Nicodim, 2019, 299).
În concluzie, putem spune că comerțul a avut ca prim scop atât creșterea standardului de
viață , cât și creș terea economiei statului . Acordurile comerciale au fost principalele mijloace de
promovare a comerțului internațional. Mai mult decât atât, co merțul a fost cel care a amplificat
procesul de globalizare, ce a avut ca efect liberalizarea piețelor și cel mai important crearea unui
sistem financiar global . Comerțul internațional a demarat crearea de noi instituții la nivel european
dar și global pen tru a putea stimula concurența.Un ultim pas a fost crearea și dezvoltarea
comerțului electronic care a condus la revoluționarea managementului companiilor. Un prim efect
benefic la tot acest proces îl reprezintă ușurința și rapiditatea tranzacțiilor fie în tre firme, fie î ntre
consumator și companie.

19
CAPITOLUL II. Internaționalizarea companiilor

2.1. Procesul internaționalizării companiilor

Integrarea economiei naționale în economia mondială est e în continuă creștere și este î n
strânsă legat ură cu procesul de internaționalizare. Practic internaționalizarea afacerilor repr ezintă
un ansamblu de metode tehnice și intrumente puse la dispoziția demersurilor strategice ale unei
companii pentru a avea posibilitatea de a -și desfășura activitatea într -o țară străină.
Strategiile de internaționalizare a companiilor prezintă posibilitatea de intrare pe piețele
externe, căutându -se să se obțină avantajele dorite. Pentru un astfel de proces, este necesar să fie
urmate câteva puncte esențiale: este necesar analizarea inf ormațiilor referitoare la pieț ele externe,
stabilirea potențialului firmei, determinarea obiectivelor internaționale, iar apoi se stabilește
alternativele inter naționalizării. Toate alternativ ele cuprind, de fapt, posibilități de intrare pe
piețele internaționale. Acestea trebuie analizate cu atenție, luând în considerare avantajele si
dezavantajele, pentru a putea lua cea mai bună decizie pentru firmă.
Prin urmare, internaționalizarea este definită ca o rețea care se dezvoltă prin intermediu l
comerțului cu alte țări desfășurate pe trei faze: extindere, pene trare și integrare (Johanson ,
Mattson, 1988). Extensia este considerată primul pas făcut de întreprindere pentru integrarea
rețelei și este însoțit de noi investiții pentru întreprindere. Pătrunderea este direct legată de
dezvoltarea resurselor și poziția de afaceri în rețea. Integrarea reprezintă extinderea și coordonarea
rețelelor naționale. Există autori care insistă asupra importanței unei rețele formale sau informale
de contacte în cad rul internaționalizării (Etemad, 2005 , 5). Astfel, acesta din urmă este definit și
facilitat de rețele, deoarece permit sau promovează pătrunderea companiei în fluxul internațional.
În consecință, abordarea rețelei oferă o perspectivă nouă pentru interpretarea procesului
de internaționalizare a firmelor, în special pentru firmele mici, a căror dezvoltare nu poate fi
înțeleasă fără a ține cont de apartenența lor la o rețea.

20
Modelul de inovare consideră internaționalizarea ca fiind un proce s similar cu etapele
adoptării unui nou produs. Aceasta este o abordare folosită de mulți autori în efortul lor de a explica
procesul de internaționalizare. Cel mai cunoscut model este prezentat de autorii Bilkey și Tesar
(Bilkey, Tesar 1977). Acest model consideră că fiecare etapă a procesului este un pas inovator
pentru companie, singura diferență fiind alegerea fazelor, numărul acestora și mecanismul de
inițiere a internaționalizării. Astfel, în prima fază, compania nu este interesată de export și nu
răspunde decâ t la comenzi; a doua etapă, compania este pregătită să răspundă unei comenzi, dar
nu face niciun efort pentru a explora posibilitatea dezvoltării unei activități de export; în a treia
fază se explorează activ posibilitatea dezvoltării unei afaceri de expor t; în a patra fază, firma
exportă în mod experimental către cele mai apropiate piețe psihologice; în a cincea fază este
confirmată activitatea de export și compania își ajustează exportul într -un mod optim; în ultima sa
etapă, compania explorează posibilit ățile de a exporta pe piețe psihologice mai îndepărtate.
Trebuie menționat faptul că este aproape imposibil să poți crea un model de internaționalizare
aplicabil tuturor companiilor, deoarece poate exista o varietate de situații când o afacere este mai
complexă și unică, iar soluțiile pot varia foarte mult de la o firmă la o alta (Hansson , 2004).

2.2. Strategii de extindere în piața internațională

Afacerile internaționale, în evoluția lor, au cunoscut câteva metode de extindere, ce au
ajutat în acest sen s.
 Operațiuni comerciale internaționale. Internaționalizarea afacerilor se realizează prin
colaborarea cu țările străine, utilizănd importul și exportul;
 Investiții directe. Reprezintă o alegere pe termen lung, prin car e firma investitoare participă
la gestiunea societății din țara terță;
 Alianțe și cooperări internaționale. Au în vedere stabilirea relațiilor durabile, ce au în
vedere realizarea unei strategii comune de management în același domeniu de activitate.
Principalele forme de alianțe și cooper ări intern aționale sunt următoarele: cooperări pe
bază de contracte, în care includem contract ele de lice nță, franciză; ali anțe strategice
(Etemad, 2005, 145).

21
Exportul îl putem împarți în două categorii importante. Exportul indirect ce presupune
separarea î n unități autonome funcțiile comerciale de cele de producție. Companiile ce se bazează
pe un astfel de export, apelează la anumiți intermediari internaționali care au sediul î n țară, în
condițiile acestea firma nu este nevoită să facă investiții majore. Ex portul direct reprezintă
exportarea mărfurilor și a serviciilor cu propriile mijloace. Prin realizarea unui astfel de comerț
extern vine și cu anumite avantaje: posibilitatea de a primi parte din profitul comercial, lucru ce
poate deveni considerabil dacă prin strat egii adecvate se pot obține preț uri avantajoase pe piața
externă; compania are posibilitatea de a avea contact direct cu piața, având posibilitatea de a adapta
producția de export în funcție de cererea pieței; acest tip de export oferă o posibili tate sportită
companiei d e a-și promova mărcile fabricate (Horobeț, Popovici, 2017, 28).
Făcând o comparație între licențiere și exportul direct, licențierea este mai avantajoasă din
punct de vedere financiar, deoarece licențiatorul își vinde licența une i terțe persoane, aceasta
urmând să producă produse similare celor menționate în licență. Astfel licențiatul își extinde
afacerea pe plan internațional, fară a fi nevoit să utilizeze din propriul său capital, iar la final acesta
primind și redevențe din pa rtea licențiatului. Din punct de vedere legal, licențierea prezintă un risc
mai mare în ceea ce priveste încălcarea dreptului de proprietate. Prin exportul produselor există un
risc mult mai mic de a se încălca dreptul de proprietate, deoarece firma ce exp ortă serviciile sau
produsele se ocupă direct și de producerea lor. Însă în ceea ce priveste licențierea, licențiatul printr –
un contract de licențiere acesta acordă dreptul de producție, riscând a se încălca dreptul de
proprietate, acesta fiind încălcat pr in înmânarea către terțe persoane (Ciobanu, 2004, 17).
Investițiile străine directe presupune existența a doi agenți economici, unul emitent si unul
receptor, aceștia fiind în două țări diferite. Investițiile străine directe cuprind achizițiile, fuziunile
și investițiile pe loc gol. Investițiile străine directe presupune transferul de control și decizie din
partea agentului emitent asupra activității receptorului. Obiectivul este de a obține un interes pe
termen lung, acest interes implicând și o relație p e termen lung între investitorul direct și
întreprinderea de investiție directă. De asemenea trebuie să subliniem faptul că investițiile străine
directe nu reprezintă doar mișcare de capital, ci este insoțită și de licențe de brevet și mărci, având
scopul de a asigura controlul asupra întreprinderilor. În ceea ce privește planul internațional,
investițiile străine directe, pentru a -și atinge scopul este necesar ca procentajul participării în cadrul
capitalului unei întreprinderi i străine sa fie mai mare de 20% (Horobeț, Popovici, 2017, 30).

22
Odată luată decizia de internaționalizare, alegerea formulelor strategice se face luând în
considerare două tipuri de decizii principale: alegerea numărului de piețe ; definirea rolurilor pe
care piața inter nă și piața internațională le joacă în strategia de internaționalizare a firmei. Astfel,
pentru prima decizie există două opțiuni: concentrare sau dispersie. Putem distinge următoarele
tipuri de întreprinderi: întreprinderile „pliante” care aplică o strate gie de dispersie geografică
caracterizată prin exploatarea oportunităților de piață internațională care împarte eforturi de
marketing pe un număr mare de piețe. Acționează rapid, dar nu sunt stabile, deoarece abandonează
piețele care nu le par profitabile. Întreprinderile „înrădăcinate” aplică o strategie de concentrare a
pieței și își alocă resursel e unui număr selectat de piețe (Ciobanu, 2004, 24).
Obiectivul principal al acestor companii este de a pune mâna pe o parte importantă și
durabilă a piețelor -țintă. În acest caz, prezentăm situația întrepr inderii Tricotage des Vosges, un
IMM specializat în șosete de lux, care aleg să implanteze progresiv marca „Bleu Forêt” în Europa
de Vest. Strategia sa constă în extinderea într -una sau două țări pe an și se st abilește într -o manieră
durabilă prin intermediul filialelor comerciale sau prin intermediul unui agent cu bune practici.
Practica arată că, în timp, ambele strategii pot duce la același număr de piețe deservite. După o
implantare în toată lumea, strategia de dispersie duce la abandonarea pieței, în timp ce strategia de
concentrare se caracterizează printr -o progresie mai puțin spectaculoasă la început, da r mai
regulată după aceea (Horobeț, Popovici, 2017, 32).
Pentru piața internă, dispersia / concentrarea dualității se aplică la definirea segmentelor
clientului care urmează să fie difuzate. Acesta este motivul pentru care, având în vedere alternativa
de dispersie / concentrare în termeni de segmentare a pieței și de piață, patru tipur i de strategii sunt
posibile:
 Concentrarea dublă (segmente specifice de piață din câteva țări) implică faptul că
segmentele păstrate sunt suficient de mari și stabile;
 La polul opus, dubla diversificare (segmente și țări) necesită resurse semnificative
pentru a se stabili înt r-un număr mare de țări. Poate fi conceput doar ca mari grupuri
internaționale;
 Strategia geocentrică înseamnă implantarea într -un număr mic de țări. Adesea
corespunde primelor etape ale dezvoltării internaționale și implică o gamă largă de
produse pentru a servi diferite segmente de clienți. Această strategie este mai eficientă
prin economiile de scară largă de distribuție și comunicare;

23
 Strategia de segmentare transnațională se aplică întreprinderilor puternice specializate
cu po tențiali clienți în mult e țări (Mihalache, Stremțan, 2009, 1031).
Alegerea strategiei de concentrare și dispersie depinde de caracteristicile produsului, pieței
și firmei. Cu toate acestea, se poate spune că strategia de concentrare necesită mai puține investiții
și aduce benefic ii și experiență semnificative. Se recomandă atunci când este necesar să se
adapteze dispozitivul comercial la piața externă. În ceea ce privește a doua decizie, aceasta se
referă la alegerea între piața internă, internațională și cea mondială. Întreprinde rea trebuie să
determine rolul pieței interne și externe î n definirea propriei strategii (idem, 1032).
Prin urmare, clasificarea întreprinderilor în ceea ce privește concepția piețelor lor
internaționale este prezentată după cum urmează:
 Piața internă. O s ingură piață (piața unică);
 Piața internațională. Piețele externe sunt piețele prin satelit; piața internă este esențială
 Piața multinațională. Piața internă este doar una dintre piețele naționale, cu dimensiuni
variabile;
 Piața globală. Piața internă est e doar un spațiu geografic definit ca unitate de bază dintr –
o piață unificată mondială (Ciobanu, 2004, 16).
Aceste alegeri au consecințe foarte importante pentru stabilirea strategiei de marketing
internațional a firmei și pentru structura activităților in ternaționale.

24

2.3. Principalele riscuri asupra internaționalizării companiilor
Ca orice alt proces economic, procesul de internaționalizare implică anumite riscuri.
Acestea pot fi grupate în două categorii principale: subestimarea costurilor și mediul internațional
incontrolabil. În ceea ce privește prima categorie, este cunoscut faptul că decizia de a se introduce
pe piața internațională este determinată de perspectiva obținerii de profit. Cu toate acestea, la nivel
internațional, informațiile sunt ade sea mai greu de obținut și de controlat. Uneori se poate întâmpla
ca rețelele actualizate pe o nouă piață să fie supraestimate și costurile subestimate. Astfel, adesea
apar erori: existența unor costuri ascunse pentru accesul pe piața respectivă; subestima rea
costurilor de exploatare ale pieței datorită evaluării nerealiste a avantajelor concurențiale ale
concurenței, alianța încheiată în aceste țări străine între parteneri locali sau străini, public sau
privat ; evaluarea incorectă a incidenței distanței fi zice (costuri de transport și comunicare) și
distanței culturale (diferența de limbă, cultură, dezvoltare economică etc.); calitatea variabilă și
uneori îndoielnică a informațiilor loca le; situațiile locale eterogene (Toulova, 2013, 2387).
Mediul internațional incontrolabil necesită anumite evoluții care sunt neașteptate,
imprevizibile și foarte susceptibi le să pună compania în pericol (Calvelli, 2018, 132). Printre
acestea putem numi: modificările de reglementare și legislație, în special c ele personalizate; rata
de schimb variabilă; riscul fiscal – probleme de acord între cele două țări, țara de origine și
destinație; instabilitate politică care generează risc de țară și alte fenomene neplăcute, cum ar fi
războiul, crizele politice, naționa lizarea etc. Un investitor nu va fi niciodată tentat să investească
într-o țară în care există instabilitate politică generatoare de risc de țară decât dacă există un profit
substanțial care merită expus la aceste riscuri. Acesta este motivul pentru care i nteresul firmelor
se adresează, de regulă, mai ales către țările care au un nivel de stabilitate mai ridicat. Pe lângă
aceste două categorii principale, pot apărea și alte riscuri, cum ar fi: potențialul limitat al pieței; o
infrastructură inadecvată pentr u nevoile companiei exportatoare sau chiar pentru riscurile
climatice (Toulova, 2013, 2390).

25
2.4. Beneficiile comerțului electronic asupra internaționalizării companiilor

Comerțul electronic transfrontalier este în plină expansiune. Consumatorii cumpăr ă din ce
în ce mai mult online și sunt atrași din ce în ce mai mult de mărci și retaileri străini. Prin urmare,
comerțul transfrontalier este, prin urmare, o oportunitate excelentă pentru branduri și retaileri care
caută profit și totodată creșterea compan iei. Însă intrarea pe această piață nu este ușoară și necesită
multe strategii.
Pe de o parte , principalele avantaje privind comerțul electronic asupra internaționalizării
companiilor sunt:
 mai puțin efort și risc ;
 costuri previzibile ;
 extinderea piețelor ;
 testatare de noi piețe .
Pe de altă parte, dezavantajele sunt:
 datele clienților aparțin pieței;
 mai puțin control asup ra propriei experiențe de brand;
 dependența de piață din punct de vedere al serviciilor;
 așteptările clienților trebuie să fie îndeplinit e în conformitate cu piața: solicitări de
servici i, termene de livrare, retururi;
 pregătirea datelor produsului în conformitate cu specificațiile pieței . (Laudon 2013 , 8).

26
Comerțul electronic a început în 1995 , însă începând cu dezvoltarea tehnologiei a devenit
din ce în ce mai popular la nivel global. În plus trebuie menționat faptul că b unurile digitale sunt
bunuri care pot fi livrate printr -o rețea digitală (Laudon , 2013 , 10). Comerțul electronic reprezintă
procesul de achiziționarea și vânzarea de bunuri și ser vicii pe internet. În afară de cumpărare și
vânzare, multe persoane folosesc internetul ca sursă de informații pentru a compara prețurile sau
a vedea cele mai noi produse oferite înainte de a face o achiziție online (Lindsay, 2002 , 10).
Comerțul electronic transformă rapid modul în care întreprinderile interacționează între ele,
precum și cu consumatorii și guvernele. Ca urmare a schimbărilor, comerțul electronic este acum
în creștere rapidă pe mai multe piețe emergente. Mai mult decât atât, comerțul electr onic ajută
economi le în curs de dezvoltare (UNCTAD, 2015).
Noile tehnologii concepute, precum internetul, au îmbunătăți t în mod rapid tranzacțiile
comerciale. Cu toate acestea, problemele de confidențialitate ale cumpărătorului încă reprezintă o
problemă la nivel mondial. Comerțul electronic reprezintă o oportunitate pentru țările în curs de
dezvoltare și totodată oportunitatea de a câștiga o poziție mai puternică în sistemul comercial
multilateral. Comerțul electronic are capacitatea de a juca un rol inst rumental în a ajuta dezvoltarea
economiei în tările slabe (Mola, Heeks, 2007, 19).
Utilizarea tot mai mare a internetului, a dispozitivelor și a telefoanelor inteligente, a
determinat evoluția și extinderea comerțului electronic. Odată cu creșterea expone nțială a rețelelor
de socializare în ultimii ani, co municarea dintre compani i și consumatori a devenit mai ușoară , iar
tranzacțiile online mai rapidă . Retailerii de internet continuă să se străduiască să creeze conținut
mai bun și o experiență realistă de cumpărături. Odată cu creșterea rapidității comerțului mobil,
tot mai mulți utilizatori cumpără online (Miva, 2011 , 27).
Internetul le oferă cumpărătorilor acces la piața globală, prin care pot compara prețurile
din regiuni, află dacă prețurile variază în funcție de fragmentarea comenzilor și de a lua cunoștință
despre produsele dorite . Datorită transparenței pieței, clientul poate compara cu ușurință serviciile
diferitelor site -uri de comerț electronic. În cazul comerțului electronic concurenții sunt la un click
distanță de client. Dacă clienții nu sunt mulțumiți de produsele, prețurile sau serviciile oferite de
un anumit site de comerț electronic, ei sunt capabili să se schimbe mult mai ușor decât în fizic. De

27
aceea companiile care activează în mediul on line trebuie să vină constant cu strategii de marketing
de înaltă calitate pentru a putea atrage, menține potențialii clienți ( Laudon, 2013, 42).
În concluzie, există un proces complex în ceea ce privește internaționalizarea companiilor.
În primul rând, această integrare a economiei naționale în economia globală este strâng legată de
acest proces complex de internaționalizare. În al doilea rând, companiile trebuie să vină cu noi
strategii pentru a putea intra pe piețele externe, pentru a -și putea mări ava ntajele. Acest concept de
internaționalizare a firmelor vine la pachet cu trei reguli specifice enunțate de autorii Johanson și
Mattson, și anume: extindere, penetrare și integrare. Fără aceste trei reguli internaționalizarea
companiilor nu ar fi posibilă. Pe lângă avantaje, avem și anumite riscuri la nivelul
internaționalizării companiilor și reamintim: “ poten țialul limitat al pieței; o infrastructură
inadecvată pentru nevoile companiei exportatoare sau chiar pentru riscurile climatice .”

28
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ:
Efectele comerțului electronic asupra creșterii
și internaționalizării companiei Amazon și eBay

În ultimul capitol vom lua ca și studiu de caz cele două firme care au un succes masiv în
comer țul electronic și anume Amazon și eBay . Vom extrage cele mai importante da te care ne arată
efectele comerțului electronic asupra creșterii acestora pe plan internațional. Pentru a realiza
această analiză vom folosi tehnica analizei documentelor, care se pliază cel mai bine pe tematica
abordată datorită faptului că sunt discutate date oficiale. Acest fapt a necesitat o documentare
amănunțită asupra delimitării conceptuale ale comerțului electronic dar și asupra globalizării
pentru a putea crea o imagine per ansamblu. Metoda analizei documentelor presupune accesarea a
cât mai multe surse de informații aflate sub diferite forme, pentru a înțelege fenomenul studiat,
adică efectele comerțului electronic asupra creșterii internaționalizării firmelor.
Cercetarea va urmări dacă există efecte benefice sau nocive asupra creșterii și extind erii
celor două firme analizate, și anume Amazon și eBay . Acest lucru va fi posibil datorită rapoartelor
pe care le vom extrage de pe cele două site -uri, Amazon, respectiv eBay . Cu ajutorul analizei
documentelor vom putea realiza o analiză comparativă a ce lor două firme .
Amazon.com este o companie internațională de comerț electronic care oferă bunuri și
servicii, precum și alte servicii locale, cum ar fi oferte zilnice și alimente. Amazon.com a fost
fondată de Jeff Bezos în 1994 (la acea vreme cunoscută su b numele de CadabraIncl). Compania a
început ca o librărie online. În prima lună de la lansare, Amazon vânduse deja cărți în cele 50 de
state și în 45 de țări diferite. În termen de 30 de zile, a generat 20.000 de dolari pe săptămână din
vânzări online (Jamnani, 2019 , 47).
În plus, este specializată în cărți și muzică sau produse variate, inclusiv electronice, jucării,
articole de îmbrăcăminte, auto, industriale, alimente și sport. Pe lângă bunurile sale de consum,
Amazon.com oferă și acces la infrastructur a tehnologică pe care dezvoltatorii o pot utiliza pentru
a permite practic orice tip de afacere (Yahoo). Capitalul brandului Amazon.com provine din
comerțul electronic (Maryam, 2019 , 1).

29

La început compania a avut puțin succes, însă, datorită globalizării Amazon.com a creat
noi proiecte, investiții, fuziuni și achiziții etc pentru deveni un magazin de comerț electronic
complet, care oferă milioane de produse prin intermediul platformei lor. Wigand afirmă că
„Comerțul electronic denumește aplicarea perfectă a tehnologiei informației și comunicațiilor de
la punctul său de origine până la punctul final de -a lungul întregului lanț valoric al proceselor de
afaceri desfășurate electronic și concepute pentru a permite realizarea unui obiectiv de afaceri.
Aceste pr ocese pot fi parțiale sau complete și pot cuprinde tranzacții de la business la business,
precum și de la business la consumator și de la consumator la afaceri ”(Wigand, 1997 , 10).
Exact asta face Amazon de -a lungul anilor. Acesta a construit o infrastru ctură de clasă
mondială, cu un serviciu clienți convingător, alimentat cu valuri de inovații, cum ar fi inteligența
artificială, IoT (Internet of Things), drone și dispozitive acționate prin voce. De asemenea, a născut
alte investiții profitabile precum ac tivitățile sale de cloud și transport maritim oceanic (Maryam,
2019, 2).
Pe măsură ce cumpărăturile online devin din ce în ce mai populare, oamenii apelează la
Amazon pentru aproape orice, fie că este vorba de alimen te zilnice sau cadouri de sezon (Idem, 3 ).
Conform cifrelor recente ale industriei, Amazon este liderul online al vânzărilor electronice
din Statele Unite, cu aproape 232 miliarde de dolari americani în vânzări nete în 2018. Majoritatea
veniturilor companiei sunt generate prin vânzări prin e -retail de produse electronice și alte produse,
urmate de venituri ale vânzătorilor terți. Datorită faptului că Amazon.com acționează la nivel
global, este considerat unul dintre cele mai va loroase mărci din întreaga lume (Jamnani, 2019 , 48).
Amazon Mobile est e una dintre cele mai populare aplicații de vânzare din Statele Unite.
Aplicația pentru smartphone -uri Amazon este, de asemenea, al doilea cel mai popular canal de
cumpărare al cumpărăt orilor Amazon din Statele Unite (Catie, 2019, 25)
Cumpărăturil e mobile devin din ce în ce mai populare în rândul populației online. Aceasta
se poate datora experienței perfecte pe care aplicațiile de cumpărături se angajează să le ofere
clienților lor. Devine atât de simplu și de stres pentru a face cumpărături onlin e. Acest lucru se
adaugă și la faptul că clienții își pot achiziționa produsele preferate din timp. Nu trebuie să fie în
fața unui computer de birou pentru a face cumpărături online. Pentru a da credit Amazon, a

30
revoluționat cumpărăturile online pentru cli enți. Aceasta a făcut experiența de cumpărături
incredibil de lină. Puteți comanda aproape orice pe Amazon. Iar un alt factor care cântărește în
favoarea Amazon este că a construit o relație puternică cu clienții lor. Dar m ai multe despre asta
mai târziu ( Idem, 35).
Ținând cont de toate aceste lucruri, este la fel de mică surpriza faptul că Amazon se află pe
primul loc în general printre cele mai vizitate proprietăți de vânzare cu amănuntul mobil din Statele
Unite. În septembrie 2018, peste 63 de milioane d e utilizatori au accesat site -urile Amazon
exclusiv prin dispozitivele lor mobile, ceea ce face platforma cea mai populară în rândul
vizitatorilor online doar cu dispozitive mobi le (Maryam, 2019, 4).
Clienții au încredere în Amazon. Și din moti ve întemeiate. Pe baza unui sondaj asupra a
peste 2000 de clienți din SUA, 89% dintre cumpărători sunt de acord că au mai multe șanse să
cumpere produse de pe Amazon decât alte site -uri de comerț electronic (Feedvisor, 2019 ).Nu
negați că Amazon este în cen trul comerțului electronic. Acest punct a fost valabil în special pentru
clienții care achiziționează produse online în mod regulat. 98% dintre cei care cumpără pe Amazon
zilnic sau aproape zilnic și 99% care cumpără de pe Amazon de câteva ori pe săptămână sunt de
acord că sunt atrași de Amazon față de concurenții săi. Amazon se angajează să ofere
consumatorilor o experiență de cumpărare online constantă și fiabilă. Într -un fel, clienții știu exact
în ce se impl ică (Catie, 2019, 15).
Expunerea companiei Am azon la nivel global reprezintă una dintre principalele semne de
maturitatea unei platforme online. Această afacere a devenit un izvor în industria online, având în
vedere că pe acest site se pot vinde produse și servicii în întreaga lume. Cu toate acestea ,
Amazon.com testează și inovează diferite modele de afaceri pentru a avea un avantaj competitiv
durabil. În continuare vom analiza principalele strategii de extindere a companiei Amazon.com
asupra ecosistemului vibrant al comerțului electronic global. Ama zon.com oferă un exemplu clasic
și drept de urmat pentru industria online (Jamnani, 2019, 48).
Elementele cheie ale strategiei de afaceri a Amazonului au fost în principal comoditatea,
disponibilitatea, prețul, informațiile, recunoașterea mărcii, servicii le personalizate, serviciul pentru
clienți, fiabilitatea, viteza livrării, etc. Pentru a avea un control mai bun asupra inventarului său,
Amazon a fost lansat datorită propriilor depozite ș i centre de distribuție (Idem,49).

31
Cercetătorul YananJi a scris o lucrare de cercetare privind strategiile de cooperare pentru
platformele de comerț electronic având o clasificare a vânzătorilor. Acesta clasifică vânzătorii de
pe piață în două tipuri, adică vânzătorii individuali față de vânzătorii profesioniști. Autorul
examinează modul în care interacțiunea dintre cele două tipuri de vânzători afectează cooperarea
și deciziile de stabilire a prețurilor. Amazon.com care este una dintre cele mai mari platforme de
comerț electronic, adoptă o strategie de prețuri diferite p entru vânzători, prin perceperea unei taxe
de abonament de la vânzătorii profesioniști, le oferă mai multe suporturi tehnice și are o cerință
mai mare în ceea ce privește calitatea produselor pe care le vând. Cu toate acestea, oderă
vânzătoriilor individua li să se alăture platformei sale fără o taxă de abonament, în timp ce le sunt
oferite mai puține suporturi tehnice și are o cerință mai mică în ceea ce privește calitatea produselor
lor. Amazon constată că este benefic pentru platformă să aleagă modul II ( prezența ambelor tipuri
de vânzători) deoarece atractivitatea platformei pentru vânzătorii profe sioniști este suficient de
mare (YananJi, 2016, 1369 -1386).
Autorii Nekutova , Svadlenk și Kudlackov vorbesc în articolul lor despre problema
localizării depozit ului ca o decizie logistică strategică și operativă. Logistica joacă un rol extrem
de important în toate procesele de producție și neproducție în aproape fiecare companie de afaceri.
Logistica este o parte cheie a strategiei fiecărei companii și nici una d intre oportunitățile de piață
în curs de evoluție nu poate fi folosită dacă lanțul de furnizare (sau logistica) nu va funcționa
eficient. Iar gestionarea eficientă a logisticii globale nu este cu siguranță un pas incontestabil în
acest proces către ținta f iecărei companii, ceea ce este, fără îndoială, profitul maxim (Nekutova,
Svadlenk, Kudlackov, 2017, 40-46).
Activitatea Amazon a fost un model de succes în industria comerțului electronic. În
ultimele două decenii Amazon este prezentă în mai multe țări de pe glob. S -a confruntat cu mai
multe provocări, încrederea platformei, crearea de noi mărci sau creare de noi strategii de
marketing. Cu toate acestea a încercat să -și crească cota de piață într -o perioadă scurtă și a adoptat
mai multe strategii la nivel g lobal pentru durabilitatea firmei (Jamnani, 2019, 50)

32
Gigantul e -commerce Amazon a lansat Amazon Prime în Mexic, oferind transport gratuit
pentru o zi în patru dintre cele mai mari orașe din țară. Amazon Prime a avut un succes imens în
SUA, unde aproximati v 65% din gospodăriile americane au statut de membru Prime, conform
estimărilor Business Insider Intelligence. În schimb, Amazon Prime se poate utiliza doar în SUA,
și în cateva orașe din Mexic, cu toate acestea, Amazon Prime are un potențial ridicat de a se lansa
pe alte piețe în viitorul apropiat. Utilizatorii Amazon Prime au beneficii precum: livrare în 24 de
ore sau livrare estimată (Donici, 2012, 253).
Amazon vede în Fulfillment by Amazon (FBA) ca fiind principala componentă majoră a
succesului său pe piețele externe. Compania a înregistrat o creștere globală puternică a serviciului
de execuție (FBA), în special pentru vânzători. Ceea ce indică faptul că FBA poate reprezenta un
avantaj critic pentru atragerea vânzătorilor pe piața sa. Acest lucru poate fi valabil mai ales în țările
cu infrastructură mai puțin dez voltată, precum India și Mexic. (Idem, 254).
Cu toate acestea, Amazon a creat una dintre cele mai avansate rețele de execuție din lume.
Aici un vânzător ar putea folosi servicii precum stocarea p roduselor în centrele Amazonului,
sortarea, ambalarea, colectarea, livrarea, asistența clienților și realizarea returnărilor produsului.
FBA (Fulfillment by Amazon ) este un serviciu unic oferit vânzătorilor care doresc să vândă
produsele pe platforma Amaz on. Atunci când un vânzător se alătură FBA, ofertele devin mai
vizibile și mai competitive (Jamnani, 2019, 50).
În 2006, Amazon Web Services (AWS) a început să ofere servicii de infrastructură IT
întreprinderilor sub formă de servicii web – acum cunoscute drept cloud computing. Cu acest
serviciu de Cloud, companiile nu mai trebuie să planifice și să procure servere și alte infrastructuri
IT cu săptămâni sau luni înainte. În schimb, pot să răspundă instantaneu sutelor sau miilor de
servere în câteva minute ș i să ofere rezultate rapide.AWS oferă o platformă de infrastructură de
înaltă încredere, cu costuri reduse în cloud, care alimentează sute de mii de companii din 190 de
țări din întreaga lume. AWS cuprinde peste 90 de servicii care acoperă o gamă largă, in clusiv
calcul, stocare, rețea și instrumente pentru Internet of Things (IOT) (Donici, 2012, 256).

33
Amazon și -a extins operațiunile pentru a putea satisface nevoile în funcție de regiunea în
care activează, precum: Asia, Asia de Sud -Est, Europa, America de Nord și America de Sud. Acest
lucru oferă companiei o expunere globală largă și oferă servicii de calitate (Maryam, 2019, 5).
Putem spune că Amazon.com datorită strategiei sale de calitate, stabilește în prezent
tendințele logisticii globale. Principalul a spect al strategiei sale logistice este optimizarea rețelei
de distribuție pe baza cerințelor clienților. Una dintre cele mai apreciate caracteristici ale site -ului
său este sistemul de revizuire care oferă utilizatorilor posibilitatea de a evalua produsel e și de a
face comentarii. Recenzorii evaluează produsul pe o scară de rating de la unu la cinci stele
(Jamnani, 2019, 51).
În continuare vom prezenta conform raportului Amazon din 2019 principalele riscuri
asupra internaționalizării companiei. Amazon în c iuda faimei de care se bucură are ca risc
principial concurența. În cadrul raportului Amazon recunoaște faptul că concurenții actuali au
potențial și resurse mult mai mari, deoarece acești apot asigura condiții mult mai bune privind
prețurile produselor, i nfrastuctura sau chiar strategii noi de marketing. Serviciile de căutare,
calculul web, infrastructura, răspândirea internetului sunt principalii factori care reduc vânzările ș i
profiturile companiei Amazon (Amazon Report, 2018, 15).
Un alt risc îl reprez intă extinderea companiei Amazon deoarece constituie un efort
semnificativ în: management, resurse operaționale și resurse financiare. Odată cu această
extindere, crește nivelul de complexitate a managementului, a performanței tehnice, control
financiar in tern și funcțiile de raportare. Acest lucru tinde ca Amazon să nu aibă capacitatea
maximă de a gestiona în mod eficient această creștere, și astfel, scade reputația pe plan global. Un
alt risc este extinderea gamei de produse, serviciilor, tehnologilor și extindere pe noi regiuni
geografice. Acestă extindere supune Amazon la noi riscuri suplimentare de afaceri, juridice,
financiare și chiar competitive (Idem, 2018, 20).

34
Operațiunile Amazon pe plan internațional sunt expuse la o serie de riscuri, printre car e:
 “condi ții economice și politice locale
 Reglementări guvernamentale (cum ar fi măsuri de protecție a comerțului, inclusiv
taxe și cote de export, taxe vamale și tarife)
 Limitările privind restricțiile de schimb valutar
 Nivelul scăzut de utilizare a inter netului
 Risc crescut de plată
 Evenimentele geopolitice, inclusiv război și tetorism ” (Amazon Report, 2018, 25).
Un alt factor de risc îl reprezintă nivelul de fluctuații a rezultatelor operaționale și ratei de
creștere a companiei, astfel avem:
 “capacitat ea de a reține și crește vânzările către clienții existenți, de a atrage noi clienți
și de a satisface cerințele clienților noștri;
 capacitatea de a păstra și extinde rețeaua;
 capacitatea de a oferi produse în condiții favorabile, de a gestiona stocurile ș i de a
îndeplini comenzile;
 introducerea de: site -uri web, produse, servicii, reduceri de prețuri sau îmbunătățiri
competitive;
 eficiența și costurile de extindere și modernizare a sistemelor și infrastructurii;
 succesul extinderilor noastre geografice, d e servicii și linii de produse;
 rezultatele procedurilor judiciare și ale creanțelor, care pot include daune bănești
semnificative sau scutiri injonctive și ar putea avea un impact negativ asupra
rezultatelor operaționale;
 variații ale mixului de produse ș i servicii pe care le comercializăm;
 variații ale nivelului de mărfuri și returnări ale vânzătorilor;

35
 măsura în care oferim transport gratuit, continuăm să reducem prețurile la nivel
mondial și oferim beneficii suplimentare clienților noștri;
 factorii care ne afectează reputația sau imaginea mărcii ” (Idem, 2018, 35).
În concluzie, p e măsură ce comerțul internațional fizic, comerțul electronic cresc,
concurența se va intensifica, inclusiv prin adoptarea unor noi modele de afaceri. Companiile locale
pot avea un avantaj competitiv substanțial datorită înțelegerii lor mai mari asupra clientului
local. Este posibil ca Amazon să nu poată angaja, instrui, reține și gestiona personalul necesar,
ceea ce poate limita creșterea internațională.
Acordurile comerciale, strategice ale companiei Amazon pe plan internațional privind
comerțul electronic, crează riscuri suplimentare, cum ar fi:
 “întreruperea activității, inclusiv pierderea concentrării managementului asupra
afacerilor existente;
 afectarea altor relații;
 varia bilitatea veniturilor și veniturilor de la intrarea, modificarea sau încetarea unei
astfel de relații;
 dificultate de integrare în cadrul acordurilor comerciale ” (Idem, 2018, 48).
Un alt risc este schimbul valutar. Pe măsură ce Amazon și-a extins operațiun ile
internaționale, expunerea companiei la fluctuațiile cursului de schimb a crescut. Compania deține,
de asemenea, echivalente de numerar și / sau titluri de tranzacționare în valute străine, inclusiv lire
sterline, euro și yen japonez. Dacă dolarul SUA c rește în comparație cu aceste valute, echivalentele
de numerar și soldurile titlurilor de tranzacționare, pot fi semnificativ mai mici. În plus, Amazon
este expus unor riscuri legate de plăți. Compania acceptă plăți folosind o varientate largă de
metode, p recum: card de credit, card de debit, conturi de credis, carduri cadou, cec bancar fizic și
plata la livrare. Asfel, compania este supusă să respecte o serie de legi și reglementări referitoare
la plăți, spălare de bani, transferuri internaționale de bani. Amazon trebuie să respecte
confidențialitatea și securitatea informațiilor în privința transf erurilor electronice de fonduri
(Amazon Report, 2018, 49).

36
Fără îndoială, Amazon.com a reușit să extindă rapid operațiunile la nivel global, oferind în
același ti mp acces la infrastructură, tehnologie, etc. Diverse strategii au fost adoptate de Amazon
pentru sustenabilitatea sa și pentru a concura din greu în unele țări precum China și India. Modelul
său de afaceri al pieței online a avut un mare succes în restul A siei, Europe i, Nordului și Americii
de Sud (Jamnani,2019, 51).
În concluzie, Amazon s -a dovedit a fi principalul pionier al economiei globale. În calitate
de jucător global de comerț electronic, a schimbat procesul afacerii globale, sporind eficiența
logis tică și facilitând achiziția, vânzarea și promovarea bunurilor, etc. Într -un mod similar,
comerțul electronic a ajutat milioane de consumatori prin prețuri reduse, concurență ridicată,
comenzi și transport rapid. Companiile mari și mici din mai multe indus trii depind de aplicațiile
de comerț electronic pentru a supraviețui și pentru a concura în economiile locale, naționale și
globale. Amazon a adaptat schimbările care pot fi evitate în acest mediu dinamic, de la servicii
web, centre de execuție și depozita re la obstacole logistice (Catie, 2019, 7).
În continuare vom prezenta compania eBay pentru a putea realiza în final analiza
comparativă dintre cele două companii.
Compania eBay este o platformă online de comerț global, fondată în 1995 de Pierre
Omidya, în SUA. eBay este cea mai mare piață online din lume, care permite utilizatorilor să
cumpere și să vândă în aproape oriunde. În prezent, pe site sunt listate și vândute zilnic milioane
de produse și servicii. La sfârșitul anului 2017, eBay avea 168 de mili oane de cumpărători activi.
Iar în 2018, 50% dintre achizițiile de pe eBay mobile au fost efectuate în Marea Britanie. eBay
lider mondial în comerț, a livrat venituri pentru trimestrul încheiat la 31 martie 2019 în valoare de
2,6 miliarde de dolari, în creș tere cu 2% față de 2018 (Chafrey, 2019, 1).
În ceea ce privește strategiile de extindere, în 2018 eBay a a anunțat schimbări
semnificative în trei domenii majore: structura taxelor, stimulentele și standardele vânzătorilor și
feedback. Aceste schimbări au fost controversate cu unii vânzători, dar au drept scop îmbunătățirea
calității experienței (Idem, 2019, 2).

37
Obiectivele generale ale companie sunt: creșterea volumului brut de mărfuri și a veniturilor
nete de pe piața eBay. Pentru atingerea acestor obie ctive, Ebay a venit cu strategii axate pe:
 “Achiziție – creșterea numărului de utilizatori nou înregistrați pe piața eBay;
 Activare – creșterea numărului de utilizatori înregistrați care devin ofertanți activi,
cumpărători sau vânzători pe piața eBay;
 Activitate – creșterea volumului și valorii tranzacțiilor efectuate de fiecare utilizator
activ pe piața eBay ” (SEC, 2012, 25).
Compania eBay activează în: Australia, Austria, Belgia, Canada, Singapore, Coreea de
Sud, Spania, Franța, Germania, Marea Britani e, SUA, Hong -Kong, India, Irlanda, Suedia, Elveția,
Italia, Țările de Jos, Filipine, Noua Zeelanda, Malaesia. În plus, factorii de succes pe care se
bazează eBay pentru a putea concura pe piața internațională sunt:
 “capacitatea de a atrage cumpărători și v ânzători;
 volumul tranzacțiilor și prețul și selecția bunurilor;
 serviciu clienți; și recunoașterea mărcii “(Idem, 2019, 5).
Acest lucru implică faptul că eBay consideră că a optimizat acești factori, dar comapniile
concurente au încă oportunități mult m ai bune de îmbunătățire a performanței, ceea ce va face piața
internațională mai competitivă. Conform înregistrării sale SEC 2010: Strategia companiei de
creștere este concentrată pe:
 “ reinvestirea clienților noștri, îmbunătățind experiența cumpărăt orulu i și economia
vânzătorului ;
 îmbunătățind p rodusele și serviciile noastre ;
 îmbunătățind încrederea și siguranța și asistența clienților, extinzând ofertele noastre
de produse în noi for mate, categorii și geografii;
 implementarea strategiilor inovatoare de stabilire a prețurilor și de păstrare a
cumpărătorilor.” (SEC, 2010, 39).

38
În continuare vom avea în vedere o serie de riscuri la care expusă compania eBay. Un prim
risc semnificativ este frauda. Canalul de știri BBC în anul 2005 a raportat că aproximativ 1 din
10.000 de tr anzacții din Marea Britanie au fost frauduloase. Pentru a contracara acest lucru, eBay
a dezvoltat „Programe de încredere și siguranță”, care sunt deosebit de importante pentru liniștirea
clienților, deoarece serviciile online sunt predispuse la fraude (cha frey, 2019, 10).
De exemplu, forumul de feedback pe eBay poate ajuta la stabilirea acredităților
vânzătorilor și cumpărătorilor. Fiecare utilizator înregistrat are un profil de feedback care poate
conține complimente, critici și / sau alte comentarii ale utilizatorilor care au desfășurat afaceri cu
acel utilizator. Forumul de feedback presupune ca feedback -ul să fie legat de tranzacții specifice,
iar statutul de vânzător de top a fost introdus în 2010 pentru a crește încrederea în serviciu. Există,
de asem enea, o metodă de protecție a datelor Safe Harbor și un sistem standard de protecție la
cumpărare(Idem, 2019, 12).
Modelul de taxe pe care îl folosește eBay este adesea schimbat și acest lucru poate cauza
probleme utilizatorilor, dar nu afectează vânzăril e generale. În raportul eBay SEC din 2012 se
specifică: „Anunțăm în mod regulat modificări ale activității noastre Marketplaces destinate să
creeze mai multe vânzări și să îmbunătățească eficiența vânzătorilor și experiențele și încrederea
cumpărătorilor. Unele dintre modificările pe care le -am anunțat până în prezent au fost
controversate și au dus la nemulțumiri în rândul vânzătorilor noștri și modificări suplimentare pe
care le anunțăm în viitor pot fi, de asemenea, primite în mod negativ de unii dintre vânzătorii
noștri. Acest lucru nu poate avea doar un impact asupra ofertei de articole enumerate pe site -urile
noastre web”(SEC, 2012, 12).
Amazon este unul dintre cei mai mari concurenți, deoarece are și vânzători de piață
integrați în listele de produse . Factorii competitivi sunt:
 ”capacitatea de a atrage, reține și angaja cumpărători și vânzători;
 volumul tranzacțiilor și prețul și selecția bunurilor;
 încredere în vânzător și tranzacție;
 serviciu clienți;
 recunoașterea mărcii;

39
 coeziunea, interacțiunea ș i dimensiunea comunității;
 site-ul, platforma mobilă și ușurința de utilizare și accesibilitatea aplicațiilor;
 fiabilitatea și securitatea sistemului;
 fiabilitatea livrării și plății, inclusiv preferințele clienților pentru livrare rapidă și transport
gratuit și retur;
 nivelul taxelor de serviciu;
 calitatea instrumentelor de căutare ”(Idem, 2012, 28).
În ultima parte a studiului de caz vom realiza o analiză comparativă și o analiza de tip
PESTEL, pentru a înțelege fenomenul studiat, adică efectele comerțului electronic asupra creșterii
internaționalizării firmelor.
În primul rând, principala diferență între Amazon și eBay constă în faptul că Amazon este
este un site de retail, în timp de eBay este un site de licitații. Clienții vizitează si te-ul Amazon
pentru a -și achiziționa produsele și serviciile online sau de la vânzătorii terți. De asemenea,
experiența cumpărăturilor de pe Amazon este semnificativ diferită față de eBay. Pe de o parte, sacă
cinva dorește să vândă pe Amazon, riscați să co ncuranți cu alți comercianți. Pe de altă parte, eBay
este o piață online ce facilitează vânzare de noi/vechi produse între vânzătorii terți și cumpărători.
Această opțiune nu există pe Amazon. În plus listările de prețuri de pe Amazon sunt afectate de
anum iți factori, precum: concurență, unicitatea produslui, conștientizarea mărcii și calitatea
produslui. Pe eBay, listările de prețuri sunt afectate în mare măsură de numărul de oferte ale
cumpărătorilor (Mitchell, 2019). Mai mult decât atât, , există o difere nță de vârstă atunci când vine
vorba de achiziționarea produselor de pe Amazon. Cei cu vârsta de peste 35 de ani au o preferință
clară pentru dispozitivele mobile, în timp ce cumpărătorii online de peste 55 de ani preferă să
utilizeze dispozitive de tip desktop sau laptop. Așadar, atunci când vine vorba de viitorul
cumpărăturilor online, mobilul va continua să fie principalul canal de utilizare pentru shopping
(Mohsin, 2019).

40
În al doilea rând, este mai fiabil să vinzi pe Amazon decât pe eBay, deoarece Ama zon oferă
mai multe instrumente și mijloace pentru a deveni un vânzător FBA de succes. Amazon are o
comunitate activă de mii de vânzători profesioniști. Aceasta înseamnă că, î n aproape toate cazurile,
putem să ne adresăm vânzători lor și să solicităm ajutor . Însă, pe eBay comunitatea nu este la fel
de activă (Hsiao, 2019).
În al treilea rând, rata traficului pe site -urile de comerț electronic este foarte importantă
pentru durabilitatea afacerii online. Astfel, conform Ahrefs putem vedea traficul lunar pen tru
ambele site -uri:

Figura 1 . Trafic lunar Amazon:conform Ahrefs

Figura 2. Trafic lunar eBay:conform Ahrefs
După cum putem observa , Amazon primeșt e mult mai mult trafic organic. De fapt, câștigă
de 5 ori mai mult trafic decât eBay. Aceasta înseamnă c ă există o posibilitate mai mare ca un
anumit produs de pe Amazon să fie accesat de mai multe persoane, decât pe eBay. Amazon oferă
o oportunitate vânzătorilor terți de a -și vinde produsele pe piață cu un sistem de plată bazat pe
comisioane. Cu Amazon FBA (Fulfillment by Amazon ), toată lumea poate înființa un cont de
vânzător pentru a -și putea vinde produsele (Mitchell, 2019).

41
În anul 2019 pe Amazon există 1.761.784 de vânzători. Iar în fiecare lună sunt 636 milioane
de vizitatori, ceea ce înseamnă că numă rul vânzătorilor de pe Amazon nu este atât de mare. În
plus, peste 140.000 de vânzători au 100.000 de dolari anual din vânzări online. Aceasta înseamnă
că aproape 12,6% dintre vânzătorii terți de pe Amazon sunt capabili să stabilească o afacer e. Însă,
eBay este o piață largă pentru vânzători și cumpărători din întreaga lume. Are 23 de site -uri web
internaționale și o prezență în peste 100 de țări. Conform unui articol din 2018 realizat de Small
Business Trends, există peste 25 de milioa ne de vânzători activ i pe eBay. Ceea ce înseamnă că
vânzători au peste 1,1 milia rde de produse listate pe piață (Hsiao, 2019).
eBay este un site de licitație online pentru produs e noi, folosite și unice. Potrivit eBay,
există peste 170 de milioane de c umpărători activi pe plat formă. Desigur, se poate aștepta ca acest
număr să crească, deoarece comerțul electronic es te în creștere la nivel mondial (Idem, 2019).
Unul dintre dezavantajele principale ale Amazon este că nu acceptă di rect PayPal ca
metodă de plată. Iată metodele de p lată acceptate: Visa, Delta, Visa Electron, MasterCard,
EuroCard, American Express, cărți Maestro și Solo cu sediul în Marea Britanie . Și nu acceptă:
Verificări sau comenzi poștale, Numerar în orice monedă, Transferu ri internaționale prin transfer,
PayPal , Transferuri bancare . Pe de altă parte, eBay ac ceptă Paypal ca metodă de plată (Mitchell,
2019).

42
În continuare vom observa conform Google Trends, preferințele consumatorilor cu privire
la cele companii de e -commence:

Figura 3 . Preferințele consumatorilo r privind Amazon și eBay conform Google Trends

După cum putem vedea, interesul pentru Amazon este de aproape 2 ori mai mare față de
eBay. Acest lucru este firesc, deoarece Amazon este un site d e comerț electronic ce crește constant
de la an la an, deoar ece d in ce în ce mai mulți oameni folosesc Amazon pentru a cumpăra bunuri
și, astfel, interesul pentru Amazon este mai mare. Însă, a sta nu înseamnă neapărat că Amazon este
mai bun decât eBay, înseamnă că oportunitățile de pe Amazon sunt din ce în ce mai bu ne.
Vânzările Amazon cresc și ele an de an:
 2015: 107 miliarde de dolari
 2016: 136 miliarde de dolari
 2017: 177,9 miliarde USD
 2018: 232,9 miliarde USD (Hsiao, 2019)

43
Astfel, având principalele informații din cadrul analize comparative vom realiza o analiză
de tip PESTEL , introdus de Francis Aguilar, pentru a putea vedea efectele, oportunitățile și
dezavantajele m ediului de afaceri a celor două companii (Warren, 2016, 1).
Analiza de tip PESTEL reprezintă o metodă care ne ajută să ne
conce ntrăm asupra unor aspecte relevan te din cadrul
cercetării noastre. Acest tip de analiză asupra e -commerce
este formată din șase dimensiuni și anume: politic,
tehnologic, social, mediu, economic și legal. Prin urmare
vom realiza un tabel având toate informațiile prezentate
anterior pentru a vedea principalele efect e a comerțului
electronic asupra asupra internaționalizării celo r două
firme.

Figura 4 : PESTEL Framework Analysis

Pentru a putea ajunge la o concluzie viabilă privind analiza PESTEL au fost folosite surse
de specialitate și raporate oficiale din partea celor două platforme E -commerce . Pentru a putea
identifica principalele efecte, oportunități și dezavantaje m-am axat pe informațiile citite din: The
evolution of E -commerce, Amazon Report, Amazon Global Startegy , The evolution of E -commerce,
Amazon Report, Amazon Global Startegy . Toate sursele aferente au fost cercetate de către autor i
specializați, care au analizat și prezentat riscurile și efectele la care sunt expuse cele două
companii . Datorită surselor pe care le -am citit și descoperit am reușit să realizez o analiză de tip
PESTEL, pentru a putea crea o imagine de ansamblu privind cele două companii care contribuie
în continuare la bunul mers al societății în care trăim.

E-
commerce
Politic
Economic
Social
Tehnologic
Mediu
Legal

44
Efectele E-Commerce
1. Politic
 Factori
politici
extern i  Entitățile politice încearcă să împidice comerțul electronic prin
ridicarea a noi bariere, pentru a putea proteja economiile locale ;
 Suportul guvernamental de care a dat dovadă SUA cu privire la
extinderea companiei Amazon pe piețele din India și China;
 Instabilitate a politică generează un risc ridicat pentru extinderea
platformelor online , precum și alte fenomene neplăcute, cum ar fi :
războiul, crizele politice, naționalizarea ;
 Reglementări guvernamentale (cum ar fi măsuri de protecție a
comerțului, inclusiv taxe și cote de export, taxe vamale și tarife) ;
 Evenimentele geo politice, inclusiv război și te rorism ;
2. Mediu
 Cei 3 P –
Planet,
People and
Profits
 Utilizarea minimă a resurselor și anume: terenuri, a mbalaje chiar
și resurse umane;
 Amazon a valorificat datele web pentru a optimiza prețul, logistica
și modele de livrare;
 Transportul se face pe cale maritimă , având costuri reduse ;
 Amazon și -a îmbunătățit strategiile de responsabilitate socială
corporativă prin abordarea problemelor de mediu, deoarece clienții
au un interes puternic în acest domeniu, iar acestea vor atrage
investitori. Aceste strategii se transformă, în cele din urmă, în
sustenabilitatea afacerilor și îmbunătățesc imaginea mărcii ;
 Programe de mediu finanțate de Amazon ;
3. Social
 Schimbări radicale la nivelul de funcționare al întreprinderilor ;
 Locurile de muncă de lungă durată sunt înlocuite cu noi locuri de
muncă centra te pe tehnologie;
 O nouă preocupare la n ivelul companiilor este confidențialitatea
și securitatea informațiilor clienților;
 Există un contact permanent cu clienții timp de 24/7 , pentru a
putea oferi inform ații despre companie și produse;

45
 așteptările clienților trebuie să fie îndeplinite în conformitate cu
piața: solicitări de servici i, termene de livrare, retururi ;
 popularitatea platfo rmelor în rândul consumatorilor;
4. Tehnologic
 Creșterea vitezei internetului mobil de la 100kbps la 30 Mbps ;
 Amazon va îmbunătăți metoda de livrare prin implementarea de
drone ;
 Urmărirea comportamen tală se bazează pe interesul
consumatorului atunci când caută anumite produse sau servicii
online , iar istoricul constatărilor se transformă în tr-un profil de
comportament . Amazon a câștigat o mulțime de avantaje folosind
această tehnologie de urmărire, având o bază de date uriașă cu
informații de marketing , cum ar fi demografia consumatorilor și
interesele lor asupra produselor de pe site;
 Amazon oferă servicii de infrastructură IT întreprinderilor sub
formă de servicii web ;
 Creșterea sau scăderea traficului pe site -urile de e -commerce ;
5. Economic
 Creșterea inflației reducere drastic cererea și consumul de bunuri
și servicii;
 Inflația, rata dobânzii și politicele monetare guverna mentale pot
afecta companiile de comerț electronic;
 Companiile de e-commerce trebuie să administreze și să mențină
un singur magazin online, și nu sucursale fizice, ceea ce determină
costuri reduse de inventar;
 Rata ridicată a forței de muncă stimulează tranzacțiile de comerț
electronic , deoarece își permit să cheltuiască mai mult;
 Costurile de publicare a produselor și serviciilor pe site sunt mici ;
 Numărul mare de vânzători pe site -urile pe e -commerce ;
 Creșterea vânzărilor de la an la an;

46
Tabel realizat conform in formațiilor citite din cadrul articolelor de specialitate
privind (T he evolution of E -commerce, Amazon Report, Amazon Global Startegy).

1 Warren, K.(2016). The evolution of E-comm erce: a case study on Amazon. Seminar in managin g tehnology and
decision making , Disponibil la : https://www.academia.edu/30175817/Evolution_of_E –
Commerce_Amazon_case_study : 01 februarie 2020

6. Legal
 În e-commerce există concept ul de “lex internet ”, adică lipsa totală
a legilor pe internet. Iar acest lucru a trezit o oarecare îngrijorare
cu privire la confidențialitatea și securitatea informațiilor ;
 Frauda reprezintă o altă problemă, deoarece tranzacțiile în numerar
sau plata la livrare nu reprezintă o opțiune sigură;
 În lipsa unui contact direct, un client poate înșela comerciantul cu
privire la identitatea sa sau la posibilitățile sale reale de plată.1

47
Concluzii finale

Prin urmare , putem spune că comerțul a avut ca prim scop atât creșterea standardului de
viață , cât și creș terea economiei statului . Acordurile comerciale au fost principalele mij loace de
promovare a comerțului internațional. Mai mult decât atât, comerțul a fost cel care a amplificat
procesul de globalizare, ce a avut ca efect liberalizarea piețelor și cel mai important crearea unui
sistem financiar global . Comerțul internațional a demarat crearea de noi instituții la nivel european ,
dar și global pentru a putea stimula concurența. Un ultim pas a fost crearea și dezvoltarea
comerțului electronic care a condus la revoluționarea managementului companiilor. Un prim efect
benefic la tot a cest proces îl reprezintă ușurința și rapiditatea tranzacțiilor fie între firme, fie î ntre
consumator și companie. În plus, există un proces complex în ceea ce privește internaționalizarea
companiilor. În primul rând, această integrare a economiei naționale în economia globală este
strâng legată de acest proces complex de internaționalizare. În al doilea rând, companiile trebuie
să vină cu noi strategii pentru a putea intra pe piețele externe, pentru a -și putea mări ava ntajele.
Acest concept de internaționalizare a firmelor vine la pachet cu trei reguli specifice enunțate de
autorii Johanson și Mattson, și anume: extindere, penetrare și integrare. Fără aceste trei reguli
internaționalizarea companiilor nu ar fi posibilă. Pe lângă avantaje, avem și anumite riscuri la
nivelul internaționalizării companiilor , și reamintim: “ poten țialul limitat al pieței; o infrastructură
inadecvată pentru nevoile companiei exportatoare sau chiar pentru riscurile climatice .”
În urma analizei comparative și analizei PESTEL privind efectele comerțului electronic
asupra internaționalizării firmelor, în cazul nos tru Amazon, respectiv eBay putem afirma că există
atât riscu ri, cât și oportun ități pentru cele două companii. Cel mai inevitabil efect este factorul
politic care afect ează ambele companii , deoarece la nivel guvernamenta l pot apărea diferite
directive, fie ele negative sau pozitive . Un alt efect îl reprezintă maximizarea securită ții
informațiilo r a consumatorilor și companiei, pen tru a nu fi victime asupra unor atacuri cibernetice.
La nivel social avem un efect revoluționar și anume faptul că apar noi locurile de muncă orientate
spre tehnologie, î nsă scade nivelul de interacționare între angajat și client. La nivel tehnologic
avem efecte în lanț și anume: apar noi strategii de marketing, de livrare a produselor, de stocar e a
datelor la nivel mondial etc. La nivel economi c avem atât efecte negative, cât și efecte pozitive și
anume: inflație reprezintă factorul care reduce cererea și consumul de bunuri și servicii,
administrarea unui singur magazin de tip onl ine aduce un profit mult mai mare de la an la an față

48
de magazinele fizice, rata ridicată a forței de muncă stimulează nevoia de a cumpăra mai mult de
pe platformele online, iar publicarea produs elor pe u n site de retail aduce costuri puține. La nivel
legal avem efecte nega tive precum: frauda tranzacțiilor la nivel de companie și consumator și li psa
unui cadru juridic la nivel online.
În concluzie, efect ele comerțului electronic asupra internaționalizării celo r două firme sunt
strâns legate de cele șase dimensiuni (politic, social, tehnologic, mediu, economic, legal) și de cele
trei reguli specifice intenaționalizări, și anume: extindere, penetrare și integrare . În plus creșterea
internaționalizării celor do uă companii se datorează strategiilor de extindere a acestora și asupra
popularită ții de care dau dovadă în rândul consumatorilor și vânzăto rilor. Mai mult decât atât, cele
două companii au potențialul de a construi noi piețe sociale, acolo unde nu a existat nici una. Iar
efectele pot aduce noi profituri și noi strategii de marketing.

49
Bibliografie

1. Amazon, (2018). Annual Report. Amazon , 1-84;
2. Aydinli, E. (2005). Globalization, Security, and the Nation -State. SUA: State University
of New York ;
3. Bertrand, T. & Wonnacott, P. (2019). International trade. Encyclopedia Britanic a, 1 (1), 1 –
43;
4. Bucur, C. (2002). Comert Electronic . Bucur ești:Editura ASE;
5. Calvelli, A. (2018). Key risks of internationalization:International Strategy, trends and
challenges. Research Gat e. 12 (1), 129 -164;
6. Catie, G. (2019). The 2019 Amazon Consumer Behavior Report . Feedvisor ;
7. Chafey, D. (2019). Ebay Case Study. Smart Insights . Disponibil la:
https ://www.smartinsights.com/ecommerce/ecommerce -strategy/ebay -case-study -2/ : 19
ianuarie 2020
8. Ciobanu, Gh. ( 2004 ). Tranzacții economice internaționale . Cluj-Napoca ;
9. Davidson, C. & Matusz, S. (2004). International trade and labor markets: theory,
evidence, a nd policy implication . USA:Pearson – chapter 2 ;
10. Donici, A.( 2012). E -Commerce across United States of America: Amazon.com. Economy
Transdisciplinarity Cognition , 15(1), 252 -258;
11. Etemad, H. ( 2005 ). Internationalization strategies based on a typical subsidiar y
evolutionary life cycle in three distinct stages. Management International Review . 45 (3),
145-186;
12. Fierdman, T. (1999). The Lexus and the Olive Tree – Understanding Globalization .
SUA:Pearson ;
13. Hansson, G. ( 2004 ). The new modified Uppsala model – based on an anomalistic case
study at Malmberg Water . Kristianstad University : International business program ;
14. Horobeț, A. & Popovici, O.(2017). Investițiile străine directe:evoluția și importanța lor .
București:Academia de Studii Economice;

50
15. Hsiao, A. (2019). Amaz on versus eBay. USA: The balance (site). Disponibil la:
https://www.thebalancesmb.com/should -i-shop -ebay-or-amazon -1140105 .
Consultat/accesat: 30 ianuarie 2020
16. Iosof, S.(201 5). Economia Serviciilor .Târgu -Mureș:Universitatea “Târgu -Mureș”;
17. Jamnani, A. (2018). Amazons Global Market Strategy – Key Sustainability Tool .
International Journal of Research in Management. Economics and Commerce , 8 (1), 47 –
51;
18. Laudon, K. C. & Laudon, J. P. (2013). Management Information Systems: Managing the
Digital Firm. Delhi:Twelve Edition Pearson;
19. Levitt, T.(1960). Marketing Myopia. Harvard Business Review , iulie -august 45 -53;
20. Mihalache, S. & Stremțan, F. (2009). On the internationalization of the firms – from theory
to practice. Annales Univeristatis Series Oeconomica . 11(2), 1025 -1033;
21. Mitchell, W. (2019). Amazon versus eBay: The Complete Comparison Guide. Startupbros
(site). Disponibil la: https://startupbros.com/amazon -vs-ebay/.Consultat/accesat : 31
ianuarie 2020
22. Mittelman, J. (2001). Globalization:Critical Reflection . SUA:Random House ;
23. Miva, M. & Miva, B. (2011). The History of Ecommerce: How Did It All Begin? ;
24. Mohsin, M. ( 2019). Amazon Statistics. Oberlo (site). Disponibil la:
https://www.oberlo.com/blog/amazon -statistics . Consultat/accesat: 29 ianuarie 2020
25. Molla, A. & Heeks, R.(2007). Exploring Ecommerce benefit s for bus inesses in a
developing country . The Information Society ;
26. Nassar, J.(2005). Globalization&Terrorism: The Migration of Dreams and Nightmares .
SUA: Rowman&Littlefield Publishers ;
27. Nekutova, M. & Svadlenk, L. & Kudlackov , N. (2017). Warehouse Location Problem as a
Strategical and Operative Logistic Decision. Research Gate , 803, 40 -46;
28. Nicodim, L.(2019). Advantages and disadvantages of the electronic commerce . Constanța:
Universitatea ”Ovidius ";
29. Onete, B.(1995). Internetul și comerțul electronic .Bucureșt i:Editura Economică;
30. Terzea, R. (2016). The concept of international trade and main classic theories. Economic
and International Affairs Doctoral School, IV (11), 243-247;

51
31. Toulova, M. (2013). Risk factors in the internationalization process. Research Gate . 61 (7),
2385 -2392;
32. UNCTAD (2015). Information economy report 2005: Unlocking the Potentials of e –
commerce for developing countries. United Nations Publication . Disponibil:
https://unctad.org/en/PublicationsLibrary/ier2015overview_en.pdf : 17 ianuarie 2020
33. US Securitie s and Exchange Commission .(2010). Annual Report eBay. SEC.Disponibil
la:https://www.sec.gov/Archives/edgar/data/1065088/000106508813000004/ebay2012_1
0k.htm : 21 ianuarie 2020
34. US Securitie s and Exchange Commission .(2012). Annual Report eBay. SEC. Disponibil
la: https://www.sec.gov/Archives/edgar/data/1065088/000119312510033324/d10k.htm :
20 ianuarie 2020
35. Warren, K.(2016). The evolution of E-comm erce: a case study on Amazon. Seminar in
managin g tehnology and decision making , Disponibil la :
https://www.academia.edu/30175817/Evolution_of_E -Commerce_Amazon_case_study :
01 februarie 2020
36. Wigand, R. (1997). Electronic Commerce: Definition, Theory and C ontext, The
Information Society. International Journal of Re search in Management, Economics and
Commerce . 13 (2) , 1-16;
37. Woods, N.(2002). Inequality, Globalization, and World Politics. SUA: Oxford University
Press ;
38. YananJi, Y. (2016). Cooperation strategies for e -commerce platf orms with seller
classification. Research Gate , 45 (9), pp. 1369 -1386;