Asist. Univ. Dr. Săceleanu Adriana [303927]

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Medicină

Specializare Medicină Dentară

LUCRARE DE LICENȚĂ

Indrumator:

Asist. Univ. Dr. Săceleanu Adriana

Student: [anonimizat]

2018

Universitatea „Lucian Blaga” [anonimizat]. Particularități

Indrumator:

Asist. Univ. Dr. Săceleanu Adriana

Student: [anonimizat]

2018

Cuprins

Introducere

Edentația totală reprezintă starea clinică caracterizată prin pierderea tuturor dințiilor de pe unul sau ambele maxilare produsă după erupția lor. Această stare clinică se produce treptat trecȃnd prin faza de edentație parțială: unidentară, redusă, întinsă, extinsă, subtotală. Edentația totală este o stare patologică a [anonimizat], perturbȃnd: masticația,fonația,fizionomia.

Edentația subtotală constă prin prezența unuia sau a doi dinți pe arcadă. Este o situație clinică des întalnită la adulți.

Proteză totală este o [anonimizat]-maxilar.

Proteza totală se obține printr-o [anonimizat], de la prima etapa de amprentă pana la finalizarea piesei protetice. [anonimizat]. Pentru confecționarea acesteia medicul împreuna cu tehnicianul dentar fac posibilul efectuarii ei cat si pacientul sa se afle intr-o buna relatie de colaborare.

Proteza toata este o metoda terapeutică posibilă. Aceasta satisface doleanțele estetice ale pacienților pe cȃt posibil, [anonimizat] ,[anonimizat].

Această patologie este frecvent întalnită în rȃndul pacienților adulți-vȃrstnici care necesită o reabilitare orală în acest sens. Iar medicii stomatologi se confruntă des cu această stare clinică și de aceea o anamneză minuțioasă trebuie să urmarească întreg procesul de dialog cu pacientul. În timpul anamnezei vom urmări cȃt de cooperant este pacientul,cȃt de deschis este pentru a [anonimizat].

PARTEA TEORETICĂ

Capitolul I. Considerații generale în edentatul total și subtotal

Definiție. Etiologia edentatului total și subtotal

Definiții

Edentația totală este definită ca o stare patologică produsă prin lipsa tuturor dinților din cavitatea orală de pe unul sau ambele maxilare.

Edentația subtotală sau parțială este situația clinică cel mai des întâlnită la pacienții adulți si constă prin prezența a unuia sau a doi dinți pe arcadă [9].

Etiologia edentației totale și subtotale

Edentația totală poate fi:

Congenitală

Dobândită

Congenitala

Edentația totală congenitală se datorează ageneziei mugurilor dentari si poartă numele de anodonție totală. Aceasta are o frecvență redusă și se asociază de obicei cu tulburări generale de dezvoltare și o dezvoltare insuficientă a maxilarelor[9].

Etiologia dobândită a edentației totale

Se datorează cauzelor locale:odontale,parodontale, tumorale, [anonimizat], [anonimizat].

Cauzele generale care pot influența dar nu determina instalarea mai devreme sau mai târzie a edentațiilor: terenul, sexul (edentația totală apare mai frecvent la femei), circumstanțele fiziopatologice, condițiile de viață, mediu social, profesia [9].

Simptomatologia edentatului total și subtotal

Simptomatologia generală

1. Tulburările psihice

Tulburăriile psihice apar în primul rând datorită absenței dinților de pe cele două arcade. Absența zâmbetului la edentatul total datorită aspectului fizionomic care apare, reținerile în a exprima sentimentele de bucurie, afecțiune, comunicare, modifică temperamentul social în relațiile familiare, profesionale sau sociale [11].

2. Tulburările digestive

Masticația devine incompletă, bolul alimentar este pregătit incomplet în cavitatea bucală și astfel stimularea secreției salivare, pregătirea secreției gastrice este necorespunzătoare [11].

Simptomatologia SDM

Tulburările funcționale ale SDM

1. Tulburări masticatorii

Edentatul total prezintă o scădere a eficienței masticatorii prin lipsa totală a dinților de pe arcadele dentare și astfel compensator masticația se produce la nivelul crestelor edentate restante, numărului de cicluri masticatorii se marește, timpul bucal de digestie a alimentelor crește și se prelungește și procesul de deglutiție [14].

2. Tulburările de deglutiție și de gust

În mod normal, deglutiția adultului se produce cu arcadele în contact, este o deglutiție somatică. Lipsa contactelor dentare este preluat de limbă, mușchii orbiculari și buccinatori. Deglutiția pentru edentatul total nu se realizează normal și astfel apar modificări patologice la nivelul articulației temporo-mandibulare, mușchilor masticatori și a crestelor edentate. În timpul mișcarilor funcționale sau în repaus limba are tendința să ocupe spațiul din cavitatea orală. Limba suferă un proces de involuție tisulară si musculară,devine mărită de volum, apare o pseudomacroglosie, papilele linguale se atrofiază, aspectul ei devine neted, lucios, geografic si cu modificări de gust [14].

3. Tulburările estetice

Tulburările estetice sunt importante producând instalarea imaginii de îmbătrânire interpretat diferit în funcție de personalitate, nivel de cultură, sex, vârsta. Pierderea fizionomiei, dispariția dinților, a osului alveolar duc la modificări ale expresiile orale.

Fizionomia edentatului total se modifică prin micșorarea etajului inferior al feței.Prin dispariția stopurilor ocluzale in fizionomie apare mandibula proeminentă,dispare roșul buzelor prin invaginarea acestora [14].

4. Tulburări fonetice

Fonația se modifică prin pierderea dințiilori în special cei din zona frontală. La vȃrstnici vorbirea este afectată și de modificăriile neurologice [11].

Simptomatologia dureroasă

Durerea la nivelul crestelor edentate poate să apară la palparea lor sau spontan, produsă de procese infecțiose sau resturile radiculare.

Durerile de la nivelul articulației temporo-mandibulare pot apărea la nivelul condilului la coborȃrea/ridicarea mandibulei,mișcari de lateralitate dreapta-stȃnga [16].

Evoluția și complicațiile edentației totale

Edentația totală se produce în timp și produce modificări generale,locale și loco-regionale.

Modificările generale sunt reprezentate de: tulburările psihice, tulburările digestive, tulburările metabolice care se vor accentua la un edentat total [16].

Modificările loco-regionale se înscriu la nivelul:

1. Glandelor salivare

Glandele salivare își diminuă funcția prin modificări anatomice: modificări degenerative ale glandelor principale si accesorii,atrofia celulelor secretorii,alterării vasculare glandulare pȃnă la calcificare.Modificăriile secretorii salivare sunt cantitative(prin scăderea debitului salivar) și calitative(crește vȃscozitatea salivei prin reducerea secreției glandelor sublinguale) [12].

Senzația de uscăciune a gurii se datorează diminuării debitului salivar și are un efect negativ asupra retenției protezei.

Articulația temporo-mandibulara.

Este o articulație dublă mobilă a craniului,stabilind legătura dintre baza craniului și mandibulă,este determinantul posterior al ocluziei. Mișcarile duble de la nivelul ATM (rotație si translație)permit obținerea mișcarilor mandibulare de coborȃre-ridicare,propulsie-retropulsie și lateropulsie. ATM oferă un reper constant toata viata si anume poziția de relație centrică a condililor în cavitatea glenoida care se menține și la edentatl total [12].

3. Mușchii SDM.

Mușchii SDM produc mobilitatea mandibulei, a limbii, a buzelor și a vălului palatin. Grupele musculare pot fi clasificate în: mușchii oro-faciali, mușchii faringelui, mușchii mobilizatori ai mandibule și mușchii vălului palatin [15].

A). Mușchii mobilizatori ai mandibulei se clasifica în: mușchii ridicători, mușchii coborâtori, mușchii propulsori, mușchii retropropulsori (temporali, maseteri, pterigoidieni interni).

Mușchii ridicători ai mandibulei (mușchii temporali, mușchii maseteri, mușchii pterigoidieni interni)au rol in masticație și au rol in determinarea relațiilor intermaxilare.

Mușchii coborâtori ai mandibulei sunt muschii suprahioidieni,muschiul digastric, muschiul stilohioidian si muschiul milohioidian [15].

B) Mușchii oro-faciali participă la fizionomie și au importanță în stabilizarea/destabilizarea protezei aceștia sunt: mușchii buccinatori, mușchii orbicularul buzelor și mușchi ridicători si coborȃtori ai comisurii bucale.

C) Mușchii limbii suferă procesele de pseudomocroglosie [15].

Modificările locale

1. Modificările mucoasei fixe și mobile.

Modificările mucoasei orale sunt prevazute de tulburări patologice generale cu efecte asupra cavității orale: diabetul, tulburările metabolice, avitaminoze A și C care scad limita normală de toleranță a mucoasei și dau naștere la o serie de modificări patologice [17].

2. Modificările suportului osos

Țesutul osos prezintă modificări morfologice pentru edentatul total la nivelul maxilarului și mandibulei.Resorbție osoasă se instalează o dată cu pierderea dinților. Prin resorbție se înțelege dispariția treptată, parțială sau totală, a unui țesut cu încetarea funcției lui.Se va forma creasta edentată , aceasta este o structură morfologică de tip osos,restantă dupa pierderea unuia sau a mai multor dinți [17].

1.3. Evoluția și complicațiile edentației subtotale

A) Tulburări masticatorii

Este principala tulburare care se instalează, indiferent de forma edentației. Secționarea alimentelor devine dificilă în absența dinților frontali, triturarea în absența dinților laterali, masticația edentatului parțial este fie unilaterală, fie segmentară. Se reduce astfel capacitatea de prelucrare a alimentelor cu apariția tulburărilor digestive de tipul gastritelor, ulcerului gastro-duodenal etc. Aceste tulburări antrenează diminuarea resorbției substanțelor nutritive manifestate prin stări de anemie și scădere ponderală [6].

B) Tulburări fizionamice

Pierderea dinților frontali atrage după sine aspectul neplăcut al pacienților. Aceștia cauta să își ascundă edentația, devin rezervați, jenați, evitând anturajul [6].

C) Tulburări fonetice

Pierderea dinților frontali antrenează grave tulburări fonetice. În special dintii frontali superiori au un rol determinant în exprimarea sunetelor dentare, prin raportul limbii cu fetele palatinale ale acestor dinți. Pierderea dinților frontali inferiori antrenează de asemenea modificări ale fonației, ca și pierderea dinților laterali, prin modificarea culoarului coloanei de aer [6].

D) Modificări ale relației ocluzale

Absența dinților laterali (premolari și molari) duc la apariția edentațiilor terminale și în special când acestea se instalează precoce, se modifica distanța dintre maxilar și mandibula. Astfel apare oculzia adâncă, iar dimensiunea verticală de ocluzie se reduce [7].

E) Modificări dento-parodontale

Apariția edentațiilor uni- și pluridentare favorizează migrările dentare în plan sagital și vertical, generând dizarmonii ocluzale.

Aceste migrări influențează starea de sănătate parodontală care este afectată și de suprasolicitarea dinților restanți, cu atât mai intens cu cât numărul lor este mai redus [7].

Capitolul 2. Noțiuni de anatomie a câmpurilor protetice maxilar și mandibular

Prezintă două zone protetice: zona de sprijin și zona de succiune.

Zona de sprijin reprezintă suprafața pe care se sprijină proteza, preia presiuniile rezultate în timplul funcțiilor și parafuncțiilor ADM. Este alcătuită dintr-o componentă osoasă acoperită de fibromucoasa fixa. Această zonă suportă forțe verticale, orizontale și de forfecare.

Zona de succiune se găsește la periferia zonei de sprijin și are o suprafață redusă. Este alcătuită din mucoasa aflată în fundurile de sac vestibular și lingual și mai prezintă o parte din mucoasa mobilă a obrajilor, limbii și buzelor [22].

Câmpul protetic maxilar

– Este reprezentat de țesuturile dure și moi care vin în contact cu proteza maxilară, fiind alcătuită din: crestele alveolare în prelungirea cărora se afla tuberozitățile maxilare, din bolta palatină și fibromucoasa aderentă pe care le acoperă [24].

Zona de sprijin are o suprafață de 25 cm2 și suportă presiuni de aproximativ 1,6kg/cm2. Creasta aleveolară este o proeminență a osului maxilar care apare după dispariția apofizei alveolare în urma pierderii dinților. Forma crestelor alveolare este de semielipsa, dar poate prezenta și alte aspecte (U, M, V sau chiar de pentagon). Este alcătuită din două versante dispuse vestibular și oral, care suferă un proces de atrofie neuniformă, proces care este mai pregnant vestibular și concentric spre baza oaselor maxilare (atrofie centripetă). Versantele prezintă 3 aspecte: neutru, retentiv și neretentiv. Versantele abrupte ale crestelor ascuțite constituie adevărate planuri inclinate ce favorizează descompunerea forțelor verticale, pentru apariția rezultatelor oblice și orizontale, element nefavorabil și stabilitatea protezei maxilare [24].

Tuberozitatea maxilară se situează în zonele distale ale crestelor edentate, pe fețele infratemporale ale oaselor maxilare, au o formă rotunjită și prezintă un versant extern și unul intern. Are un rol important în menținerea și stabilizarea protezei maxilare, cele mai favorabile sunt reprezentate de versantele neutre și paralele între ele. Cele cu valoare negativă, caracterizate prin absența reliefului osos, sunt nefavorabile pentru a asigura stabilitatea protezelor. Tuberozitățile sunt considerate zone biostatice pentru că nu suferă procese marcate de atrofie și resorbție [24].

Bolta palatină este o zonă biostatica, formată din unirea celor două apofize palatine atât între ele cât și cu oasele incisive și cele două lame orizontale ale oaselor palatine. De-a lungul suturii palatine mediane poate exista o proeminență osoasă de formă și poziție variată numită torus maxilar. Landa a stabilit o casificare după extindere și topografie în: torusuri mici-3mm, torusuri mijlocii de 3-5mm, torusuri mari- mai mare de 5mm și torusuri unice sau multiple toate fiind acoperite de o mucoasă subțire.Pe secțiune frontală întâlnim trei forme și adâncimii diferite ale bolții palatine [24].

Formele bolții palatine sunt:

– Bolta adâncă (ogivala): apare la pacinții care au avut anomalii dento-maxilare, obiceiuri viciioase sau tulburării funcționale. Contribuie la stabilizarea sagitală și transversală a protezei, dar la care adeziunea poate fi deficitară [23].

– Bolta medie (intermediară sau în „U”): suficient de largă, considerată forma cea mai potrivită pentru protezare.

– Bolta plată: atrofiată, extinsă, cu o suprafață orizontală largă, asigurȃnd o adeziune maximă. Această formă se regăsește la pacienții edentați de mult timp neprotezati sau protezați necorespunzător.

Substratul mucos al câmpului protetic maxilar este alcătuit din mucoasa bucală ce acoperă substratul osos, dur dar și țesuturile moi; este alcătuită dintr-un epiteliu stratificat pavimentos și un corion bogat în țesut conjunctiv lax, adipos, bogat vascularizat și inervat.

A. Fibromucoasa aderentă (mucoasa fixa): tapetează crestele alveolare, tuberozitatea și bolta palatină și este puternic aderenta de periost [23].

La nivelul bolții palatine se disting formațiunii anatomice ale fibromucoasei care au reziliența diferită:

1. Zona anterioară (1/3 anterioară a bolții palatine) mucoasa este aderentă la os prin periost.La acest nivel se află papila incisivă care protejază gaura incisivă, foveele palatine aflate la limita dintre palatului dur și moale.La acest nivel mucoasa are o reziliență redusă [23].

2. Zona medie: mucoasa este netedă, subțire și aderentă de os, acest tip de mucoasa este prezentă și pe rafeul median.

3. Zona posterioară (1/3 distala a palatului): mucoasa prezintă o reziliență crescută datorită grosimii mări a substratului osos, la acest nevel este favorizată adeziunea protezei datorită succiunii [23].

B. Mucoasa neutră (pasiv mobilă) consistența este mai laxa, situată la periferia câmpului protetic, la limita suprafeței acoperite de mucoasa fixă și la trecerea spre mucoasa mobila. Are forma unei linii sau bandelete de 1-3mm. Această mucoasă se situează în apropiere de fundurile de sac vestibulare și la nivelul liniei”Ah”, la trecerea între palatul dur și valul palatin.

C. Mucoasa activ mobilă tapetează obrajii, buzele, valul palatin și pilierii și învelește suprafețele externe ale protezei, contribuind la stabilizarea ei datorită fasciculelor musculare subiacente.

Zona de succiune (închidere marginală). Închiderea marginală a protezei se realizează la nivelul mucoasei pasiv mobile pe fata internă a protezei pentru a se putea creea la acest nivel succiunea.Pe fața externă închiderea marginală a protezei se realizează cu ajutorul mucoasei mobile ce tapetează buzele și obajii. [23]

Câmpul protetic mandibular

– Este reprezentat de crestele alveolare, tuberculii piliformi și mucoasă.

1. Zona de succiune este reprezentată de creasta alveolară, are două versante (vestibular și oral), iar vârful său coama este adesea lamelară. Forma lor se înscrie într-o parabolă având și forme de U, V și M. în funcție de gradul de atrofie forma lor poate fi: creasă înalta, voluminoasă, cu contur rotungit; crestă ascuțită sau lamelară, înalta și subțire; crestă ștearsă, atrofiată; creasta negativă la mijlocul ei se afla sub nivelul celor două creste oblice internă și externă [31].

2. Tuberculul piriform se formează ca urmare a resorbției mai accentuate a peretelui mezial al ultimului molar inferior față de peretele distal, care este întărit de marginea anetrioară a ramurii ascendente a mandibulei. La început de consistență osoasă, tuberculul devine mai târziu fibros, prin dispariția țesutului osos subiacent. Acesta este considerat o „zonă biostatică”. Zona tuberculului piriform este implicată atât în sprijinul cât și la închiderea marginală a protezei totalale mandibulare. Treimea anterioară a tuberculului piriform este acoperită de fibro-mucoasa, fixă cu reziliență bună putând fi folosit în protezarea totală. De aceea baza protezei totale, trebuie să cuprindă maxim 2/3 anterioare ale tuberculului piriform [31].

3. Substratul mucos al zonei de sprijin mandibulare este mucoasa ce acoperă substratul osos. Mucoasa fixa este cea care acoperă crestele edentate, nu urmează întotdeauna resorbția și atrofia suportului osos, astfel pot apărea bride longitudinale la nivelul crestei. Trecerea de la mucoasa fixa la mucoasa pasiv mobilă este mai greu de delimitat, aceasta obținându-se uneori doar la faza de amprentare funcțională. Mucoasa mobila: cuprinde mucoasa planșeului bucal, frenul buzei inferioare, frenul lingual, mucoasa limbii, mucoasa jugală, labială și bridele laterale situate în dreptul premolarilor. Are un bogat țesut submucos.

Zona de închidere marginală la mandibula este mai redusă datorită: suprafață redusă a câmpului protetic; existența a numeroase elemente anatomice; limba; ritmul de atrofie și resorbție care este mai accentauat la mandibula decât la maxilar [31].

Zonele funcționale ale câmpului protetic

Zona funcțională maxilară

Zona vestibulară cuprinde trei zone:

– Zona vestibulară centrală: situată între cele două frenuri bucale, evidențiate prin tracțiunea moderată a buzei superioare

– Zona vestibulară laterală: este situată între frenul bucal și apofiza zigomato-alveolara, evidențiată prin tracțiunea obrazului. Acest spațiu este foarte redus iar mucoasa ce acoperă apofiza zigomato-alveolară este foarte subțire [32].

– Spațiul retrozigomatic (pungă lui Eisenring): este delimitat de spațiul pterigo-maxilar și apofiza zigomato-alveolară. Se evidențiează prin deschiderea gurii și lateropulsia mandibulei spre dreapta și stânga.

Zona distală (linia Ah) prezintă limita posterioară a câmpului protetic și zona de reflexie a palatului moale față de palatul dur. Reprezintă zona de închidere marginală distală a protezei totale având și rol de menținere a protezei. După Landa exista 3 poziții ale valului palatin în repaus [32]:

– Poziție orizontală, ce prelungește palatul dur; lățimea zonei Ah este de 2-5mm și cuprinde foveele palatine și mucoasa care este rezilientă, favorabilă închiderii marginale

– Poziție cu înclinație oblică: palatul moale cade dincolo de marginea posterioară a lamelei orizontale palatine; foveele palatine sunt situate posterior de ea; închiderea marginală este îngreunată;

– Zona de înclinație medie: cu avanteje mai bune decât cea anterioară [32].

Zonele funcționale ale câmpului protetic mandibular

Zona vestibulară centrală: se găsește între cele două frenuri bucale, separate de frenul buzei inferioare;

Zona vestibulară laterală: se întinde de la frenul bucal la tuberculul piriform; este dominată de inserția mușchiului buccinator;

Zona tuberculului piriform: delimitată anteriar de o linie imaginară tangentă la fața distală a M2, posterior de inserția ligamentului pterigomandibular, vestibular-linia oblică externă și lingual-linia oblică internă [32];

Zona linguală laterală: situată între linia imaginară tangenta la fața distală a M2 și linia imaginară dintre C și PM1; este zona în care se afla linia milohioidiana cu inserția mușchiului milohioidian. La acest nivel se examinează: aspectul liniei obice interne și distanța față de muchia crestei edentate, aspectul glandelor sublinguale și mărimea limbii [32];

Zona linguală centrală: situată între liniile imaginare dintre PM1 și C (dreapta-stânga).

Capitolul 3. Examinarea pacientului edentat total și subtotal

Examenul clinic

Anamneza si examinarea clinică se adresează organismului in geeral și ne ofera date utile in evaluarea ulterioară stomatologică și de care se va ține seama în întocmirea planului de tratament.În cazul pacientului edentat total, scopul examenului clinic este de întocmire a unui diagnostic corect și complet, pe baza căruia să se poată concepe un tratament corespunzător [1].

Anamneza

Anamneza este o metodă practica prin care medicul obține date legate de la pacient și de afecțiunea sa.Este extrem de important stabilirea unei legături de comunicare între medic și pacient, care sa aiba la bază o relație de încredere. Știut este faptul că persoanele vȃrstnice sunt afectați de bolii cronice,prezintă probleme de sănatate ale sistemului stomatognat,a căror rezovare necesită eforturi conjugate de ambele parți [1].

1. Date personale

Preluarea datelor de identitate: nume, prenume, vârsta, sex, telefon, data nașterii, domiciliul, ocupația.Persoanele active profesional se vor adapta mai ușor la situația prin protezare și trebuie acordată o atenție deosebită pentru că acestia vor un rezultat estetic mulțumitor [1].

2. Motivul prezentării la tratament

Trebuie să întrebăm care este principalul motiv pentru care a solicitat asistența stomatologică și să ne asigurăm că în urma dialogului efectuat medicul a caștigat încrederea pacientului și că există în continuare posibilitatea comunicării. De cele mai multe ori pacienții se prezinta în cabinetele de medicină dentară pentru restaurarea funcțiilor masticatorii, fizionomice si fonetice, durerea,mobilitatea exagerată a dințiilor,acuze și complicatți la dinții stȃlpi sau țesuturilor de vecinătate [1].

3. Antecedenta heredo-colaterale (A.H.C.) generale și stomatologice

Se vor reține date cu proifl medical: diabetul, boli endocrine, boli cardiovasculare,bolile hemetologice, boli hepatice,boli renale,intervențiile chirurgicale,cancerele,medicația curentă,TBC, SIDA, parodontopatia, anomalii dento-maxilare [1].

4. Antecedente personale (A.P.) fiziologice și patologice

Antecedentele personale ne oferă informații în urma interogării pacientului prin întrebari sistemice asupra pricipalelor boli generale,intervențiile chirurgicale,alergii,fumat și alcoolismul.

Dintre A.P. patologice stomatologice trebuie reținute: cauza pierderii dinților deci etiologia edentației deoarece creasta alveolară reziduală în urma extracțiilor de origine carioasă este mai puțin resorbită.Cronologia pierderii dinților –deoarece creasta edentată este mai atrofică în urma unor edentații vechi. Timpul scurs de la pierderea ultimilor dinți ca informație dacă pacientul a mai fost protezat mobil [1].

5. Condiții de viață și munca, igiena muncii, bolile profesionale, igiena bucală

Ne oferă informații utile asupra unor obiceiuri de igienizare,obiceiuri alimentare,nutriționale care permit evaluarea bilanțului nutrițional,al malnutriției. Date despre statusul social:dacă locuiește împreuna cu familia sau este izolat și despre impactul psihologic al integritații cu mediul familial și social [1].

Examenul clinic general

Pe foaia de observație se va nota: înălțimea ,greutatea (eutrofic, hipotrofic, hipertrofie, obez); dezvoltarea somatică (normosom, hiposom, sau hipersom).

Examenul exobucal

Se face prin inspecție și palpare, din normă frontală și din normă laterală:forma feței (oval, rotund, pătrat, triunghiular), important pentru alegerea dinților; expresia feței,simetria sau asimetria facială,aspectul buzelor(conturul păstrat,redus sau dispărut) mobilitatea care poate fi crescută sau scăzută,lungimea daca este mare sau medie aceasta pune în dificultate probleme de estetică, culoarea și gradul de hidratare al tegumentelor(paloarea apare în anemie,roșeața apare în alcoolismul cronic,bronzul în boala Addison),simetria și adȃncimea șanțurilor periorale și proporționalitatea etajelor feței.Examinarea din normă laterală ne dă informații in legatură cu relațiile intermaxialare: profil convex,concav cu bărbie proeminentă sau un profil drept.Palparea ne dă informații suplimentare de consistență a părților moi (eventuali, noduli) precum și tonicitatea musculară (normală, hipoton, hiperton – cel mai nefavorabil).[1]

Prezența sau absența ganglionilor (submandibulari, submentonieri, pre- și retroauriculari, laterocervicali), face parte din examenul oncologic preventiv.

Examenul articulației temporo-mandibulare se face prin inspecție,palpare și ascultație,atȃt static cȃt și dinamic.

Inspecția va urmări simetria condililor, sensibilitatea lor, traseul lor și eventuale dureri, prezența de cracmente/cracmente. Se va urmării amplitudinea mișcării de deschidere maximă a gurii,traiectul pe care se face deschiderea și închiderea ,excursiile condiliene [1].

Examenul endobucal

Examenul intraoral se face prin inspecție , palpare, combinând ambele metode pentru a identifica anumite detalii.

Se urmăreste obținerea unor date clinice legate de:

Orificiul bucal: prezența unor eventuale leziuni cum ar fi herpesul, stomatita comisurală, tumori ale buzelor, etc, care vor fi trecute în diagnostic; lărgimea fantei bucale: normală, mică, mare [1].

Examinarea integrității mucoasei bucale și a limbii: se examinează cu atenție: limba, mucoasa, obrazul; se vor urmări modificările legate de prezența protezei în cavitatea bucală (leziuni traumatice, iritative), eventuale procese inflamatorii, modificări date de prezența unor boli generale, leziuni tumorale, etc.

Examinări paraclinice

Examinăriile paraclinice vor completa examenul clinic,fiind util in stabilirea diagnosticului de patologie a sistemului stomatognat.Acesta include:studiu de model,examenul radiologic (pune în evidență capacitatea reactiva a osului, gradul de atrofie osoasă, eventuale rădăcini dentare incluse, etc.) – OPG, retroalveolara; Rx ATM – în cazul suferințelor articulare; alte investigații, de la caz la caz [1].

Capitolul 4. Tratamentul edentatului total și subtotal

Stabilirea obiectivelor tratamentului protetic

Restabilirea funcțiilor ADM (masticație, fonație, fizionomie, autocuratire)

Asigurarea integrării și stabilității protezei

Stimularea troficității țesuturilor de suport

Etapele clinico-tehnice în protezarea edentatului total și subtotal

După examinarea atentă a capului protetic, analiza riguroasă a examenelor complementare și a protezelor vechi, prima etapă clinică în scopul realizării restaurării edentatului total și subtotal este reprezentat de amprentarea câmpului protetic[2].

Amprenta preliminară

Amprenta preliminară este etapa clinică în care sunt redate cu fidelitate suprafața de sprijin a câmpului protetic. Se realizează cu ajutorul lingurilor universale confecționate din din plastic sau metal. Lingurile standard utilizate trebuie să aibă forma și dimensiunea corespunzătoare cȃmpului protetic care urmează a fi amprentat. Alegerea materialelor se face în funcție de vȃscozitate în momentul introducerii în cavitatea orală și de elasticitatea acestuia după priză în momentul înlăturarii din cavitate [2].

Etapele amprentei preliminare:

-pregătirea amprentei,

-alegerea și verificarea portamprentei,

-alegerea materialului de amprentare,

-realizarea amprentei,

-verificarea corectă a amprentei,

-trasarea limitelor,

-indicațiile trimise la laborator.

Portamprenta individuală

Lingura individuală este confecționată in laboratorul de tehnică dentară pe modelul preliminar.Este confecționată din materiale de acrilat autopolimerizabil și acrilat fotopolimerizabil [2].

Adaptarea lingurii individuale are în vedere ca marginile acesteia să se întindă pȃnă în fudurile de sac vestibulare,se rascoiește la nivelul frenurilor și bridelor. Se modelează și se adaptează elementele accesorii ale lingurii individuale cu mâner și butoni. La nivelul lingurii superioare mȃnerul este plasat pe linie mediană vertical pentru a nu împiedica mișcările buzei superioare. Lingura mandibulară mȃnerul este plasat de asemenea pe linie mediană și înclinat vestibulo-oral și prevăzut în zona laterală cu butoni de presiune situați în dreptul premolariilor.

Obiectivele lingurii individuale:corespunde particularităților individuale ale fiecărui câmp protetic; aceasta va trebui să vină in contact intim cu întreaga suprafață a cȃmpului protetic,aceasta este rigidă, nedeformabilă; prezintă rezistență mecanică [2];

Amprenta funcțională

Trebuie să înregistreze câmpul protetic în totalitate pentru a asigura un maxim sprijin, retenție și stabilitate piesei protetice finite. Amprenta funcțională folosește mișcări funcționale ce mobilizează țesuturie moi de la periferia cȃmpului protetic.Pentru amprentarea funcționala se folosesc mai multe tehnici de amprentare.

Lingura individuală urmarește să poata fi menținuta pe cȃmpul protetic și să nu poată fi îndepartată la mișcările moderate ale obrajilor sau buzelor făcute de pacient. Efectuarea închiderii marginale se face pentru o mai bună adaptare a bazei protezei.

Cele mai folosite materiale în amprentare sunt elastomerii de sinteză și hidrocoloizii datorită preciziei și fidelitații lor [30].

Determinarea relațiilor intermaxilare

La edentat se urmărește că refacerea poziției de intercuspidare maximă să coincidă cu poziția de relație centrică, de aceea dimensiunea verticală a etajului inferior al feței măsurată în relație centrica să fie același cu dimensiunea verticală de ocluzie. Determinarea DVO este o etapă importantă în determinarea dimensiunii optime a etajului inferior. Șablonul de ocluzie este o piesă protetică , confecționată în laboratorul de tehnica dentară pe modelul funcțional.

În determinarea RIM se disting următoarele etape [30]:

-verificarea șabloanelor de ocluzie,

-șablonul maxilar-determinarea curburii vestibulare,

-stabilirea nivelului și direcției planului de ocluzie în regiunea frontală și laterală,

– determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feței,

-determinarea și înregistrarea relației centrice,

-stabilirea indicațiilor necesare în alegerea și montarea dințiilor artificiali în vederea confecționării machetelor [30].

La edentatul total, scopul determinării RIM este acela de a reface cu ajutorul protezelor, o ocluzie funcțională care să mulțumească pacientul.

Obiectivele determinării relației centrice sunt: centrarea șabloanelor de ocluzie pe câmpul protetic și centrarea condililor articulari într-o poziție terminală de închidere neuro-musculara [30].

Pentru determinarea RC cu ajutorul șabloanelor de ocluzie este nevoie de: -aplicarea șabloanelor întâi inferior și apoi superior. – Obosirea musculaturii prin închideri mandibulare repetate-se închide cavitatea bucală dirijat de către medic, ce efectuează mișcări repetate de inchidere-deschidere până când simte o relaxare ligamentară și printr-o mișcare puternică în sus și înapoi a mandibulei apropie cele două șabloane, obținând poziția de RC.

După solidarizarea șabloanelor se marchiaza de către medic anumite repere: linia mediană, linia caninilor, linia surasului, adăugând indicații legate de forma dinților, gradul de supraocluzie frontală care vor fi trimise către laborator [30].

Realizarea machetelor protetice în vederea confecționării protezei

Machetele sunt piese protetice intermediare ce reproduc temporar bază și arcada artificială a viitoarei proteze. Prezintă două componente: bază și bordurile de ceară. Etapele realizarii machetelor protetice [42]:

Alegerea dinților artificiali

Alegerea tehnicii de montare adecvata cazului clinic specific

Realizarea bazelor protetice din ceară

Realizarea propriu-zisă a arcadelor dentare

Proba machetelor

Controlul extrabucal al machetei: se face în lipsa pacientului, se controlează corectitudinea realizării în laborator conform indicațiilor date.

Controlul ocluzorului și al modelelor: ocluzorul să nu aibă niciun fel de joc în balama, pe model să fie trasate liniile de referință: linia mediană, linia caninilor, linia planului de ocluzie, linia surasului, mijlocul crestelor, curbura sagitală [42].

Controlul propriu-zis al machetelor: controlul arcadelor artificiale: dinții trebuie să respecte culoarea și forma precizate în fișă, să corespundă linia interincisivă, cei 6 dinți frontali să ocupe spațiul dintre cele două linii ale caninilor, înălțimea frontaliilor să se încadreze între linia surȃsului și planul de ocluzie, dinții laterali să fie montați pe mijlocul crestei [42].

Controlul intraoral al machetelor

– Controlul machetei superioare:

1. Extinderea: baza machetei superioare trebuie să aibă o grosime și o lungime concordantă cu cea a fundurilor de sac și trebuie să ocolească bridele și frenul buzei superioare; în timpul mișcărilor funcționale ale buzelor și obrajilor baza machetei nu trebuie să se disloce.

2. Menținerea: este minimă deoarece succiunea este deficitară prin absența închiderii palatine posterioare.

3. Stabilitatea: se verifica prin apăsări alternative stânga-dreapta pe fețele ocluzale ale premolarilor și molarilor [42].

Controlul machetei inferioare:

1. Extinderea: macheta se așează pe câmp și se controlează lungimea marginilor prin inspecție și palpare.

2. Menținerea: este greu de verificat, în acest moment rolul principal jucȃnd-l gravitația.

3. Stabilitatea: se verifica prin presiuni alternative stânga-dreapta la nivelul premolarilor și molarilor [42].

Aplicarea și adaptarea protezelor

Controlul extraoral al protezelor și face înaintea aplicării lor în cavitatea orală, se verifica: poziționarea corectă a dinților, polimerizarea și prelucrarea piesei protetice, fața externă și internă a protezei să fie lustruită și fină, marginile protezei să fie rotunjite.

Controlul intrabucal al protezei maxilare și mandibulare

A. aplicarea protezei maxilare:

1. Controlul stabilității: se realizează prin exercitarea de presiuni digitale pe fețele ocluzale ale premolarilor și molarilor. Apariția basculării transversale poate fi cauzate de: montarea dinților laterali în afara crestei sau neconcordanța între suprafața cerstelor edentate și suprafața mucozală a protezei [36].

2. Menținerea se verifică în timpul realizării mișcărilor funcționale (pacientul râde, zâmbește sau înghite). Dacă proteza se desprinde din cauza tensiunii care apare datorită interferențelor marginilor cu părțile moi periprotetice se realizează degajarea frenurilor superioare, scurtarea și subțierea cu mare atenție a marginilor.

3. Corectarea porțiunilor care produc disconfort la aplicarea protezei superioare.

B. Aplicarea protezei mandibulare:

1. Controlul stabilității protezei: se realizează prin exercitarea de presiuni digitale pe fețele ocluzale ale premolarilor și molarilor inferiori, astfel se verifică dacă există sau nu o basculare transversală a protezei. Se verifica extinderea protezei la nivelul tuberculului piriform, respectiv pe cele 2/3 anterioare ale acestuia [36].

2. Controlul menținerii: se verifica menținerea protezei în poziție de repaus, apoi în timpul mișcărilor funcționale.Se vor aplica și testele de succiune: tracțiuni oro-vestibulara pe fața linguală a incisivilor centrali, presiuni vestibulo-orale pe fața vestibulară a incisivilor inferiori și tracțiuni în sens vertical cu o sondă care agață spațiul de sub punctele de contact dintre incisivii centrali pentru a aprecia închiderea vestibulară totală [36].

3. Corectarea porțiunilor care produc disconfort la aplicarea protezei inferioare.

Controlul componentei ocluzale a relațiilor intermaxilare: operatorul conduce mandibula pacientului în poziția de relație centrica și verifică dacă se obțin contacte stabile, multiple și simultane.

Ajustările pot fi efectuate într-o următoare ședința după ce protezele au fost purtate o vreme și țesuturile de sprijin s-au acomodat cu piesele protetice. Integrarea protezelor în timp [36].

PARTEA PRACTICĂ – CONTRIBUȚII PERSONALE

Capitolul 5. Studiu practic

Scopul si motivația lucrării

Această lucrare își propune să evidențieze principalele particularități ale stării de sănătate orale la populația din județul Sibiu, respectiv din Municipiul Sibiu.

Am ales aceasta temă, datorită importanței sănătății oro-dentare asupra individului, cât și asupra vieții sale sociale, de relație cu cei din jurul său. În primul rând, așa cum am arătat în prima parte a acestei lucrări, menținerea sănătății generale a organismului pornește de la o igienă orală adecvată, care la ora actuală este ignorată de un număr relativ mare de persoane.

Conceptul de sănătate oro–dentară include menținerea integrității și sănătății tuturor componentelor aparatului dento–maxilar, necesare în desfășurarea funcțiilor. Cu toate acestea, puțini dintre pacienți văd importanța igienei orale corecte și a consultului stomatologic de două ori pe an, în scop preventiv.

Material și metodă

Studiul de față este unul prospectiv, efectuat în județul Sibiu respectiv în Municipiul Sibiu, în perioada 01.06.2018– 24.06.2018, pe un lot de 30 pacienți. Lotul de pacienți a fost selectat aleator din punct de vedere al vârstei, sexului, gradului de școlarizare și ocupației.

Tehnica de lucru care a fost utilizată a cuprins:

1. Chestionar complectat de fiecare pacient, și constând în întrebări referitoare la igiena oro – dentară a pacientului. (Anexa 1)

2. Studii de caz: prezentarea unor cazuri reprezentative din lotul de 30 pacienți cercetați.

În aceste condiții în prima parte a chestionarului am urmărit:

Informații despre demografia pacienților (vârsta, sex, mediu de proveniența).

Informații despre practicile oro-dentare a pacienților studiați.

Ultima parte a chestionarului conține întrebări despre starea generală de sănătate a pacientului:

Afecțiuni ale pacienților studiați.

Motivul pierderilor dinților

Existența unor proteze anterioare examinării.

Rezultate și discuții

În urma prelucrării datelor din chestionarele completate de pacienti, am obținut următoarele rezultate:

Distribuția în funcție de sexulpacienților

Figura 5.1. Distribuția în funcție de de sexul pacienților

În figură se poate observa, din punct de vedere al sexului pacienților, situația este relativ asemănătoare, astfel ca 53% din pacienții examinați au fost de sex feminin și 47% au fost de sex masculin.

Distribuția în funcție de vȃrsta pacienților

Figura 5.2. Distribuția în funcție de vârsta pacienților

Din punct de vedere al vârstei pacienților examinați, se poate observa că persoanele în categoria peste 61 de ani predomină, aceștia reprezentând 16 cazuri din totalul de 30 de pacienți examinați. Următoarea categorie de vârsta dominantă este cea 41-60 ani cu 9 cazuri din pacienții, nu a fost nici un pacient sub 20 de ani. Din aceste rezultate se poate observa că vârsta cea mai comună la care pacienții au avut nevoie de protezare a edentatului total și subtotal este cea de peste 60 ani.

Distribuția în funcție de mediul de rezidenta apacienților

Figura 5.3. Distribuția în funcție de mediul de rezidența a pacienților

Din aceasta figură se poate observa că pacienții din mediul rural predomină, aceștia reprezintă 60% din totalul de pacienții examinați. Acest fapt se poate explica prin igiena orală deficitara la persoanele din mediul rural.

Modul de aflare a pacienților despre unitate medicala

Figura 5.4. Modul de aflare a pacienților despre unitate medicala

În figură este prezentat modul în care (sursa) pacienții au aflat de unitate medicală care oferă servicii medicale de tip stomatologice. Din figura se poate observa că 64% dintre pacienții unității medicale au fost îndrumați către aceasta de către prieteni. Acesta este un aspect pozitiv deoarece denotă faptul că aceste persoane au încredere în serviciile oferite de unitate medicală și le recomandă prietenilor și cunoștințelor lor să apeleze la serviciile acesteia.

O altă sursă importa de informare asupra serviciilor unității medicale este familia, după care internetul, astfel 23% dintre pacienți au apelat la serviciile unității medicale în urma recomandării familiei, iar 13% în urma vizionarii unei reclame sau a unei recenzii de pe internet.

Frecventa de apelare la serviciile medicale stomatologice

Figura 5.5.Frecventa de apelare la serviciile medicale de tip stomatologic

În această figură este prezentat frecvența cu care pacienții examinați au apelat la servicii medicale stomatologice. Se poate observa că jumătate dintre aceștia apelează la medicul stomatolog de câte ori este nevoie. Faptul că jumătate dintre pacienți apelează la servicii medicale doar când au nevoie și nu frecventează un cabinet stomatologic regulat, la o anumită perioadă stabilită este îngrijorător.

Din figura se mai poate observa că 23% dintre pacienți merg odată la câteva luni la un consult stomatologic, 20% merg odată pe an și restul de 7% merg la un consult stomatologic mai puțin de odată pe an.

Gradul de reapelare la serviciile medicale stomatologice

Figura 5.6. Gradul de reapelare la serviciile medicale stomatologice

Din această figură se poate observa că pacienții examinați, în proporție de 93%, nu sunt la prima vizită la un cabinet stomatologic, astfel au apelat și în trecut la servicii medicale stomatologice. Din figura se poate observa că doar 7% au apelat pentru prima dată la serviciile unui medic stomatolog, iar având în vedere că aceștia au nevoie de protezarea edentatului, denotă o deficientă semnificativă a educației privind igiena orală a acestora.

Complicatii ivite in timpul serviciilormedicale stomatologice

Figura 5.7. Complicatii ivite in timpul serviciilor medicale stomatologice

Din figura 5.7 se poate observa că majoritatea pacienților examinați nu au suferit complicații în timpul intervenienților anterioare. 67% dintre aceștia au declarat că nu au avut complicații la utilizarea anestezicilor.

Dintre pacienții care au avut complicații, se observă că cel mai comun simptom este leșinul. 23% dintre pacienții examinați au declarat că în urma utilizării anestezicilor au leșinat, iar alți 7% au suferit de alergii. La doar 3% li s-au făcut greață în urma administrării anestezicilor.

Distribuția în funcție de boli infectioase ale pacienților

Figura 5.8. Distribuția în funcție de boli infectioase ale pacienților

Din figură se poate observa că majoritatea pacienților examinați nu suferă de vreo boală infecțioasă, astefel, 87% dintre aceștia au declarat acest fapt. Dintre ceilalți de 13%, putem observa că 7% suferă de Hepatită C, iar 3% de Hepatită B și alți 3% de virusul HIV.

Opinia pacienților privind posibile îmbunătățiri

Figura 5.9. Opinia pacienților privind posibile îmbunătățiri

Se poate observa că marea majoritate a pacientilor sunt mulțumiți de serviciile oferite de clinică și nu ar schimba nimic (53%), însă un procent de 30% ar schimba prețurile, în sensul că aceștia consideră că prețurile practicate de unitatea medicală sunt ridicate.

Un procent de 10% ar schimba ambientul unității medicale, iar 7% considera că este necesară revizuirea comportamentului personalului.

Opinia pacienților privind reapelarea la serviciile unitatii medicale

Figura 5.10. Opinia pacienților privind reapelarea la serviciile unitatii medicale

În această figură se observa că peste 90% dintre pacienții unității medical ar apela tot la această unitate pentru servicii medicale de tipul stomatologice. Dintre aceștia 60% au declarat că ar apela din nou la unitate în mod categoric. Toți acești clienți au fost mulțumiți de serviciile oferite, și nu doar s-a câștigat clienți fideli, ci practic unitatea medicală a câștigat o mulțimi de recenzii pozitive și posibile recomandări.

Deoarece unitatea oferă servicii reduse ca număr din sfera serviciilor medicale (doar stomatologice), faptul că un număr așa de mare ar apela și în viitor la clinica este un aspect foarte pozitiv.

Opinia pacientilor unitatii medicale privind recomandarea acesteia

Figura 5.11. Opinia pacienților unității medicale privind recomandarea acesteia

Din figura 5.11 se poate observa că peste 90% dintre pacienților unității medicale ar recomanda serviciile oferite de acesta mai departe.

Reclama pe viu grai este considerată una din cea mai eficientă formă de reclama posibilă, în special dacă vine din partea cuiva care ai încredere, astfel având în vedere că aproape toți clienți unității medicale ar recomanda cunoscuților serviciile acesteia, putem spune că este un real câștig din punct de vedere comercial.

Distribuția pacienților în funcție de afectiunile suferite de acestia

Figura 5.12. Distribuția pacienților în funcție de afectiunile suferite de acestia

Figura 5.13. Tipul de afecțiuni suferite de pacienții examinații

Din figura 5.12 se poate observa că 80% dintre pacienții examinați suferă de afecțiuni cronice sau acute.

Dintre aceștia se poate observa că principalele afecțiune de care suferă aceștia (figura 5.13) sunt cele de tipul metabolice și vasculare. 42% dintre pacienți care au declarat că suferă de afecțiuni cronice sau acute, sunt diagnosticați cu diabet zaharat, iar 38% cu hipertensiune arterială. Alte afecțiuni semnificative sunt astm, angina și gastrita.

Distribuția pacienților în funcție de cauza pierderii dintilor

Figura 5.14. Distribuția pacienților în funcție de afecțiunile suferite de aceștia

În acest grafic de mai sus se poate observa că principala cauză a pierderilor dinților, în cazul pacienților examinați, este complicații ale cariilor. 50% dintre pacienții examinați au pierdut dinți din cauza cariilor. Acest aspect denotă faptul că acești pacienții nu au apelat la timp la servicii medicale stomatologice, și din această cauză și-au pierdut dinții.

Alte cauze ale pierderii dinților sunt mobilitatea dentară, într-o proporție de 20%, fracturi în proporție de 17% și procese infecțioase în proporție de 13%.

Distribuția pacienților în funcție de existenta anterioara a unei poteze

Figura 5.14. Distribuția pacienților în funcție de existență anterioară a unei proteze

În această imagine de mai sus poate observa că 70% din pacienții examinații sunt deja purtători de proteze.

Capitolul 6. Cazuri clinice

Din lotul studiat am selectat un număr de 4 cazuri, pe care le voi expune în acest capitol, și care sunt mai reprezentative din punct de vedere al subiectului tratat în această lucrare.

PREZENTARE CAZ I

I. Examenul pacientului

Istoric general:

Nume: L.E.

Vârsta: 54 ani

Sex: Feminin

Ocupatia profesionala: actual-pensionară, fostă bucătăreasă

Istoricul dento-parodontal al pacientului. Experiențele protetice anterioare

Cronologia pierderii dinților

creasta reziduală atrofiată-edentații vechi

Etiologia edentației

Cauză carioasă

Pacientă purtătoare de proteză mobilă mai mult de 3 ani

Fig.1 Pacienta purtatoare de proteza

Nemulțumirile pacientei legate de protezele existente:

diminuarea capacității masticatorii datorită: durerilor la nivelul țesuturilor de sprijin, instabilitatea protezei

mobilizarea protezei în timpul fonației

Cȃmp protetic Maxilar

Crestele edentate:

aspect: “U”

înalțime: medie(6-12 mm)

lațime: medie

aspectul versantului extern: retentiv

Tuberozitățile maxilare

gradul de resorbție: dreaptă bine reprezentată, stângă resorbită

polul vestibular și distal(caudal): neutru

Bolta palatină

forma: “U”

absența torusului palatin

Fig.2 Cȃmp protetic maxilar

Mucoasa fixă:

colorație: normală

ulcerații: absente

gradul de reziliență al mucoasei: normală

Mucoasa pasiv mobilă:

lățime: variabilă (1-3mm)

țesut submucos lax

legătură redusă cu periostul

posibilitate de glisare in două sensuri

reprezintă nivelul la care se realizează închiderea marginală a protezei

Mucoasa mobilă:

adăncimea fundurilor de sac: medie,

-inserția formațiunilor de la periferia câmpului protetic: bridele, frenurile laterale, frenurile labiale au o inserție normală

Cȃmp protetic Mandibular

Fig.3 Cȃmp protetic mandibular

Suportul osos reprezentat de crestele edentate cărora li se apreciază:

forma: “U”

înalțime:

medie (6-12mm)- cadranul 3

redusă (sub 6mm)- cadranul 4

lațime: medie

retentivitatea versantului vestibular: retentiv cadranul 3 și neretentiv cadranul 4

Suportul mucos al zonei de sprijin este reprezentat de mucoasa fixă:

colorație: normală

ulcerații: absente

existența bridelor longitudinale la periferia câmpului protetic: prezente în dreptul dintelui 3.3

gradul de reziliență al mucoasei: normală

frenul buzei inferioare bine reprezentat

Mucoasa pasiv mobilă: redusă dimensional

Mucoasa mobilă: este frecvent in continuarea celei fixe ceea ce conferă un prognostic nefavorabil protezării

II Extracția dinților restanți

În etapa următoare a tratamentului s-a realizat extracția dintelui 3.7 deoarece în urma examenului clinic și examenului radiologic acesta a prezentat ca diagnostic o parodontită cronică reacutizată.

S-a realizat și extracția dintelui 4.1 datorită prezenței mobilității de gradul 3 și valorii sale protetice.

III Amprenta preliminară cu Alginat

Am ales linguri standard de mărime medie corespunzătoare situației clinice a pacientului cu care am realizat amprenta preliminară cu Alginat pentru câmpul protetic mandibular și apoi pentru cel maxilar.

Fig.4 Amprenta preliminară inferioară și superioară cu Alginat

IV.1 Lingura individuală

După sosirea lingurilor de la laborator am realizat un control al acestora pe model dar și detașate de model.

Fig. 5 Linguri individuale mandibulare și maxilare

Fig.6 Lingri individuale mandibulare și maxilare detașate de model

Fig.7 Adaptarea lingurii individuale Maxilare

Fig.8 Adaptarea lingurii individuale Mandibulare

IV.2 Închidera marginală a lingurii individuale

Deoarece lingura mandibulară are o succiune deficitară fiind lipsită de închidere externă sau internă în anumite zone, în continuare am realizat o închidere marginală a lingurii individuale la nivelul zonelor “cheie” pentru îmbunătățirea succiunii.

Am folosit material termoplastic-Dentiplast

Fig.9 Adaptare lingură individuală mandibulă cu material termoplastic

Fig.10 material termoplastic-Dentiplast

IV.3 Amprenta funcțională(finală)

În continuare s-a realizat amprenta celor doua maxilare cu silicon de condensare, material Xantopren si Activator universal. În următoarea etapă am verificat amprenta maxilară și pe cea mandibulară.

Fig.11 Material de amprentă silicon de condensare

V. Determinarea relațiilor intermaxilare cu ajutorul șabloanelor de ocluzie

Fig.12 Șablon de ocluzie maxilar

Fig.13 Șablon ocluzie mandibula

Fig.14 Indicații necesare pentru alegerea si montarea dințiilor artificiali

VI Proba machetelor

Prima etapă de tratament este reprezentată de proba machetelor, etapă în care pacientul beneficiază de materializarea datelor culese în etapele anterioare.

Fig.15 Controlul exooral al machetelor

VII Aplicarea și adaptarea protezelor totale

Fig.16 Controloul exooral al protezelor

Fig.17 Controlul intraoral al protezelor

Fig.18 Controlul intraoral al protezei

PREZENTARE CAZ II

I. Examenul pacientului

1. Anamneză:

Pacient: T.D.

Vârstă: 41 ani

Sex: feminin

Domiciliu: Sibiu, jud. Sibiu

Ocupație: operator presa

Antecedente personale patologice:

Hipertensiune (diagnosticată în 2017; internata in cadrul sectiei de cardiologie)

Afecțiuni psihiatrice: sindrom depresiv – anxietate, insomnie, pierderea concentrării, fatigabilitate Hipertiroidism

Afecțiuni cardio-vasculare (fibrilatii,extrasistole; 2017)

Cinci tratamente chirurgicale:

Hernie inghinala- 2006

2 sarcini extrauterine

Chist ovarian drept

apendicectomie

Istoricul dento-parodontal; experiențe protetice anterioare:

Cronologia pierderii dinților: extractii dentare numeroase, laborioase

Etiologia edentației: extractii post-complicatii ale cariei dentare

Purtător de proteze:

parțial acrilice-inferior (2016-2018)

partial acrilica-superior (2016-2018)

Fig. 1 Caz inițial

Nemulțumiri legate de protezele parțiale existente:

afectarea funcției masticatorie, stabilitate scăzută, mobilitatea protezei

afectarea funcției fizionomice

Dureri la nivelul ATM

Fracturarea frecventă a protezei

Câmpul protetic maxilar:

Crestele edentate: resorbție verticală și orizontală

formă: “U”

înălțime: medie ( 11 cm)

lățime: medie

aspect: versant extern -> retentiv

Tuberozitățile maxilare: bine reprezentate

Boltă palatină:

formă: medie

Văl palatin: vertical

Fren labial superior: la aprox. 1,5 cm de creasta

Torus maxilar: prezent, în 1/3 posterioară a palatului dur (după Landa)

Fig. 2 Cȃmp protetic maxilar

Mucoasa fixă:

colorație: normală

ulcerații: absente

bride longitudinale la periferia câmpului protetic: prezente, o bridă la nivelul hemiarcadei 1 și o brida la nivelul hemiarcadei 2.

gradul de rezilență a mucoasei: normal, clasa I (Gh. O. Baker)

Fundurile de sac – adâncime normală

Hiperplazie datorata marginilor prea subtiri ale protezei vechi

Câmpul protetic mandibular:

Crestele edentate: resorbție verticală și orizontală

formă: “parabolă”

înălțime: 15-19 mm

lățime: îngustă

aspect: ascuțit

Retentivitatea versantului vestibular: prezentă

Gaura mentonieră: la 10 mm de creastă

Torus mandibular: absent

Mucoasa fixă:

colorație: normală

ulcerații: absente

bride longitudinale la periferia câmpului protetic: prezente, una la nivelul hemiarcadei 3, una la nivelul hemiarcadei 4

gradul de reziliență a mucoasei: normal

Mucoasa pasiv mobiliă: prezentă

Mucoasa mobilă: în continuarea mucoasei pasiv mobile

Fren labial inferior: inserat favorabil

Fundurile de sac – adâncime medie

Fig. 3 Cȃmp protetic mandibular

Mucoasa jugală:

colorație: normală

ulcerații: absente

Diagnostic

Anatomo-clinic: edentație subtotală maxilară, edentație partiala mandibulară; (Costa)

Topografic: bimaxilar

Protetic: edentații tratate incorect

Etiologic: procese carioase

Funcțional: afectarea tuturor funcțiilor aparatului dento-maxilar

Prognostic: favorabil

II. Obiective terapeutice

1. Curativ: Reabilitarea funcțiilor ADM

2. Biomecanic: Menținere și stabilitate a protezei totale

3. Profilactic și biologic: Stimularea troficității țesuturilor de suport și evitare producerii de leziuni datorită unor presiuni aplicate nejudicios.

III. Tratament

1. Extracția dintilor 1.1., 2.1., 2.6.;

Fig. 4 Extracția dințilori 1.1 si 2.1

2. Amprentarea preliminară a câmpului protetic:

Etape:

Pregătirea pacientului;

Alegerea și verificarea portamprentei: mărime M – maxilar și M – mandibular.

Alegerea materialului de amprentă: Alginat

Amprentarea propriu-zisă într-un timp.

Fig.5 Amprentarea cȃmpului protetic maxilar cu alginat

Fig. 6 Amprentarea cȃmpului protetic mandibular cu alginat

Fig.7 Amprenta maxilară cu alginat

Fig.8 Amprenta mandibulară cu alginat

3. Proba și adaptarea lingurii individuale. Amprenta funcțională

Etape:

Pregătirea pacientului;

Verificarea lingurii individuale, exo și endooral.

Adaptarea lingurii individuale și realizarea închiderii marginale;

Alegerea materialului de amprentă: Stomaflex Pasta;

Amprentarea propriu-zisă într-un timp.

Fig.9 Verificarea lingurii superioare intraoral

Fig.10 Pregătirea materialului de amprentă cu silicon de condensare

Fig. 11 Aplicarea materialului de amprentă in lingura individuală

Fig. 12 Verificarea amprentei functionale exooral

Fig. 13 Verificarea exoorala a amprentelor funcționale

4. Determinarea relațiilor intermaxilare

Fig. 14 Verificara exoorala a șabloanelor de ocluzie

Fig.15 Orientarea planului de ocluzie

Fig. 16 Orientarea planului de ocluzie norma frontala

Fig. 17 Determinarea RC

Fig. 18 Indicații necesare alegerii și montarii dinților artificiali

5. Proba machetelor

Fig. 19 Controlul exooral al machetelor

Fig. 20 Controlul intraoral al machetelor

6. Aplicarea și adaptarea protezelor în cavitatea orală

Fig. 21 proteza maxilară si mandibulară

Fig. 22 Aplicarea protezelor in cavitatea orală

PREZENTARE CAZ III

I. Examenul pacientului

1. Date personale:

Pacient: M. C.

Vârstă: 76 ani

Sex: feminin

Născută: București

Domiciliu: Sibiu, Gușterița

Ocupație:infirmieră, spitalul nr. 3, actual-pensionară

Istoricul dento-parodontal; experiențe protetice anterioare

Cronologia pierderii dinților: edentații vechi

Etiologia edentației: procese carioase multiple

Nu a fost niciodata purtator de vreo proteza

Examen clinic, endooral:

Fig. 1 Edentație totală unimaxilară superioară

Fig. 2 Edentație subtotală mandibulară, cu prezența a 3 resturi radiculare in zona frontală( 1 mucozal si 2 intraosos)

Camp protetic maxilar

Examinarea mucoasei fixe maxilare :

Clasa I : normala, de culoare roz, cu bună vascularizatie, făra leziuni iritative sau ulcerative, cu rezistentă medie, cu grosime uniformă,cu aderență de periost.

Bolta palatină plată , iar vălul palatin se continuă oblic, mucoasa acoperitoare nu prezintă leziuni si este de aspect normal.

Crestele alveolare sunt în formă de parabolă

Mucoasa jugală de aspect normal, fară leziuni sau colorații patologice;

Camp protetic mandibular

Crestele edentate: resorbție verticală și orizontală

formă: “parabolă”

înălțime: 9-12 mm

lățime: îngustă

aspect: ascuțit

Retentivitatea versantului vestibular: prezentă

Gaura mentonieră: la 7 mm de creastă

Torus mandibular: absent

Mucoasa fixă:

colorație: normală

ulcerații: absente

bride longitudinale la periferia câmpului protetic: prezente,

gradul de reziliență a mucoasei: normal,

Mucoasa pasiv mobiliă: prezentă

Mucoasa mobilă: în continuarea mucoasei pasiv mobile

II. Tratamentul preprotetic

Fig. 3 Mandibulă: se realizează extracția resturilor radiculare din zona frontală

III. Obiective terapeutice

Curativ: Reabilitarea funcțiilor ADM

Biomecanic: Menținere și stabilitate a protezei totale

Profilactic și biologic: Stimularea troficității țesuturilor de suport și evitare producerii de leziuni datorită unor presiuni aplicate nejudicios.

IV. Tratament PROTETIC

1. Amprentarea preliminară a câmpului protetic:

Etape:

Pregătirea pacientului;

Alegerea și verificarea portamprentei: mărime S – maxilar și S – mandibular.

Alegerea materialului de amprentă: Alginat

Amprentarea propriu-zisă într-un timp.

Fig. 4 Amprenta preliminară maxilar

2. Proba și adaptarea lingurii individuale. Amprenta funcțională:

Etape:

Fig. 5 Realizarea inchiderii marginale a lingurii individuale maxilare cu ceruri bucoplastice

Fig. 6 Amprenta funcțională Maxilară

Fig. 7 Amprenta funcțională mandibulă

3. Determinarea relațiilor intermaxilare:

Fig. 8 orientarea planului de ocluzie

Fig. 9 Verificarea exoorala a șabloanelor de ocluzie

Fig. 10 Verificarea intraorala a șabloanelor de ocluzie

Fig.11 Stabilirea planului de ocluzie

4. Proba machetelor în cavitatea orală

Etape:

Fig. 12 Controlul exooral al machetelor

Fig. 13 controlul intraoral al machetelor

5. Aplicarea și adaptarea protezelor în cavitatea orală

Fig. 14 Aplicarea protezolor intraoral

PREZENTARE CAZ IV

I. Examinarea pacientului edentat total

1. Anamneza:

Pacient P.C.

Vârsta: 63 ani

Sexul: M

Domiciliul: Drăgășani, jud. Vâlcea

Ocupație: Pensionar

Antecedente personale patologice

Hipertensiune arterială: netratata

Tratament medicamentos: fără tratament

Starea de sănătate psihică: pacient cooperant

Istoric dento-parodontal, experiențe protetice anterioare:

cronologia pierderii dinților: edentații vechi

etiologia edentatiilor: procese carioase

Fig. 1 Inspectie-norma laterala

Câmpul protetic maxilar:

Crestele edentate:

resorbție verticală și orizontală

formă: asimetrică

înălțimea: medie (6-12mm)

lățimea: lată

aspectul versantului extern: retentiv

Tuberozitățile maxilare:

gradul de resorbție: bine reprezentate

polul vestibular și distal: retentiv

Bolta palatină: forma “U”

Val palatin: vertical

Frenuri laterale, labiale, bride: favorabile realizării și menținerii închiderii bune – cca. 1,5 cm de muchie

Mucoasa fixă:

colorație: normală

ulcerații: absențe

gradul de rezilienta a mucoasei: normal

fundurile de sac: adâncime normală

Formațiuni dento-parodontale:2.3 prezent, prezintă o coroană protetică, incorect adaptată și care perturba aspectul fiizionomic

Câmpul protetic mandibular

Crestele edentate:

resorbție verticală și orizontală

formă: parabolă

înălțime:18-21 mm

Retentivitatea versantului vestibular: retentiv

Gaura mentoniera la 15mm de creastă

Mucoasa fixă:

colorație normală

ulcerații absențe

bride longitudinale prezente

gardul de rezilienta a mucoasei: normal.

Mucoasa pasiv-mobila: prezenta

Funduri de sac adâncime medie

Limba se extinde peste crestele edentate

Frenul lingual: înserat sub creasta edentată

Formațiuni dento-parodontale:

3.2 și 4.3 prezenți pe arcade, retracție gingivală mare, egresati, abrazie accentuată, insesnsibili la pecutie și palpare.

se indica extracția dintiilor

Diagnostic

Anatomo-clinic: edentație subtotala maxilara, edentație subtotala mandibulara (Costa)

Topografic: bimaxilar

Protetic: edentații netratate

Etiologie: procese carioase

Funcțional: afectarea tuturor funcțiilor aparatului dento-maxilar

Prognostic: mediu

II. Obiective terapeutice

Curativ: reabilitarea funcțiilor ADM

Biomecanic: menținerea și stabilitatea protezei totale

Profilactic și biologic: stimularea troficității țesuturilor de suport și evitarea producerii de leziuni datorită unor presiuni apilicate nejudicios

III. Tratament

1. Extracția dinților

2. Amprenta preliminară a câmpului protetic:

Etape:

pregătirea pacientului

alegerea și verificarea portamprentei: mărime L- maxilar și L –mandibulara

alegerea materialului de amprenta: Alginat

Fig.2 Amprenta preliminară a cȃmpului protetic maxilar si mandibular

3. Probă și adaptarea lingurii individuale. Amprenta funcțională

Etape:

Fig.3 Închiderea marginală a lingurii individuale la maxilar cu batoane Kerr

Fig.4 Amprenta functională la maxilar

Fig.5 Amprenta functională la mandibula

4. Determinarea relațiilor intermaxilare

Etape:

Fig.6 Verificarea exoorală a șabloanelor de ocluzie

Fig.7 Determinarea relațiilor intermaxilare

5. Proba machetelor în cavitatea orală

Etape:

Fig.8 Verificarea machetelor exooral

6. Aplicarea și adaptarea protezelor în cavitatea orală

Fig. 9 Aplicarea protezelor in cavitatea orala

Concluzii

In urma studiului efectuate asupra unui lot de 30 de pacientii din judetul Sibiu putem trage urmatoarele concluzii:

Din punct de vedere al sexului paciențilors-a observat ca 53% din pacienții examinați au fost de sex masculin și 47% au fost de sex feminin.

Din punct de vedere al vârstei pacienților examinați, s-a observat că persoanele din categoria 41-60 de ani au reprezentat 77% din toți pacienții examinați, iar următoarea categorie de vârsta ca importanta este cea 20-40 ani cu 23% din pacienți.

Pacienții din mediul rural predomină, aceștia reprezintă 60% din totalul de pacienții examinați.

64% dintre pacienții unității medicale au fost îndrumați către această de către prieteni, 23% dintre pacienți au apelat la serviciile unității medicale în urma recomandării familiei, iar 13% în urma vizionarii unei reclame sau a unei recenzii de pe internet.

Jumătate din pacientii examinati apelează la medicul stomatolog de câte ori este nevoie, si nu frecventeaza un cabinet stomatologic in mod regulat, 23% dintre pacienți merg odată la câteva luni la un consult stomatologic, 20% merg odată pe an și restul de 7% merg la un consult stomatologic mai puțin de odată pe an.

93% din pacientii examinati nu sunt la prima vizită la un cabinet stomatologic.

67% din pacientii examinati au declarat că nu au avut complicații la utilizarea anestezicilor, 23% dintre pacienții examinați au declarat că în urma utilizării anestezicilor au leșinat, iar alți 7% au suferit de alergii.

87% dintre pacientii examinati au declarat ca nu suferă de vreo boală infecțioasă, 7% suferă de Hepatită C, iar 3% de Hepatită B și alți 3% de virusul HIV.

53%dintre pacientii examinati sunt mulțumiți de serviciile oferite de clinică și nu ar schimba nimic, 30% ar schimba prețurile, 10% ar schimba ambientul unității medicale, iar 7% considera că este necesară revizuirea comportamentului personalului.

Peste 90% dintre pacienții unității medical ar apela tot la această unitate pentru servicii medicale de tipul stomatologice.

Peste 90% dintre pacienților unității medicale ar recomanda serviciile oferite de acesta mai departe.

80% dintre pacienții examinați suferă de afecțiuni cronice sau acute, iar principalele afecțiune de care suferă aceștia sunt diabetul zaharat si hipertensiune arterială. Alte afecțiuni semnificative sunt astm, angina și gastrita.

50% dintre pacienții examinați au pierdut dinți din cauza cariilor, iar alte cauze ale pierderii dinților sunt mobilitatea dentară, într-o proporție de 20%, fracturi în proporție de 17% și procese infecțioase în proporție de 13%.

70% din pacienții examinații sunt purtători de proteze.

Bibliografie

Balcoș Carina-Ana-Maria, Evaluarea, diagnosticul și monitorizarea stării de sănătate oro-dentară la studenții din centrul universitar Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", Iasi, 2012.

Basker R. M., Davenport J. C., Thomason J. M., Prosthetic Treatment of the Edentulous Patient (5th ed.), John & Wiley Sons Ltd, West Sussex, UK: Wiley-Blackwell, 2011

Bechir Anamaria (coordonator), Biomateriale specifice utilizate în laboratorul de tehnică dentară, Ed. Printech, București, 2014.

Borțun Cristina, Leretter M., Sandu Liliana, Tehnologia protezelor parțiale mobilizabile, Editura Eurobit, Timișoara, 2002

Bratu D., Bratu E., Antonie S., Restaurarea edentației parțiale prin proteze mobilizabile, Editura Medicală, 2008.

Bratu D., Ieremia L., Uram-Țuculescu S.,Bazele clinice și tehnice ale protezării edentației totale, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea 2003; Editura Medicală, București, 2005.

Bratu D., Chișevescu B., Bâldea B., Antonie S.,Clasificarea Edentațiilor parțiale. Trecut și prezent., Revista Națională de Stomatologie și Chirurgie Oro-maxilofacială, Nr. 1-2/2005, Vol. III.

Bratu D., Bratu E., Scurtu R., Fabricky M., Karancsi O., Antonie S.,Terapia edentației totale mandibulare – trecut și prezent, Revista Națională de Stomatologie Stomatologie și Chirurgie Oro-maxilo-facială, vol II, nr 1, 2004.

Bratu D., Ieremia L., Uram-Țuculescu S.,Bortun C., BratuE., Fabricky M., Goguta L., Jivanescu A., Leretter M., Marcauteanu C., Negrutiu M., Pricop M., Pricop N., Sabou R., Topala F., Tucicovschi M., Karansci O.L.,Bazele clinice si tehnice ale protezarii edentatiei totale, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2003

Bucur Al., Navarro Vila C., Lowry J., Acero J., Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.

Buhățel Dan, Cercetări clinice, radiologice și imagistice asupra câmpului protetic edentat total, Editura Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu", 2013

Burlui V., Forna N, Clinica și Terapia Edentației parțial întinse, Ed. Apollonia, Iași, 2004.

Câmpian Radu Septimiu, Proteze și aparate chirurgicale oro-maxilo-faciale, Editura Medicală Universitară "Iuliu Hațieganu", 2007.

Cârja Ioan, Proteza dentară, Editura Mirton, 2016.

Constantinescu M., Concepte fundamentale in disfunctiile sistemului stomatognat, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2001

Despa Gabriela, Mihai Cristina Nicoleta,Tipuri de tratamente protetice în edentația parțială, Ed.Printech, București 2011.

Despa E.G, Popescu A., Giurescu R., Bechir A., Comaneanu M., Mihai L., Smatrea O., Mihai C., Candescu G., Tratamentul edentației totale (clinică și tehnică de laborator), Ed. Printech, București, 2012.

Despa Elena Gabriela, Variabilitatea morfo-clinică a câmpului protetic edentat total, Editura Printech, 2009.

Despa Elena Gabriela, Studiu clinic și statistic asupra câmpului protetic edentat total, Editura Universitatii de Medicină și Farmacie "Carol Davila", 2008.

Drafta S., Trauma ocluzala, Editura Rao, Bucuresti, 2002

Drafta S., Sisteme implanto-protetice orale, Editura Universitară "Carol Davila", 2007.

DumitriuH.T., DumitriuSilvia, DumitriuAnca,Prodontologie, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009

Foma N. (coordonator), De Baat C., Bratu D., Mercut V., Petre Al., Popsor S., Traistaru T., Protetica Dentara, Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2011.

Foma N. (coordonator), De Baat C., Bratu D., Mercut V., Petre Al., Popsor S., Traistaru T., Protetica Dentara, Vol. II, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2011.

Forna N., Actualități în clinica și terapia edentației parțial întinse, Editura Gr.T. Popa, 2008.

Forna N., Restaurarea edentațiilor parțiale prin proteze mobilizabile, Editura Medicală, 2008.

Ghergic Doina Lucia (coordonator), Tehnologia metalo-ceramică, Ed. Printech, București, 2011.

Ghergic D.L., Comăneanu R..M., Morfologia aparatului dento-maxilar, Ed. Printech, București, 2009.

Hutu E.M., Pauna M., Constantinescu M.V., Bodnar V., TancuA.M., Edentatia totala, Editura National, Bucuresti, 2005

Ionescu A., Tratamentul edentației parțiale cu proteze mobile. Clinica și tehnica de laborator a protezei scheletate, Editura Național, 2006.

Ionescu Nicolae, Studiul anatomo-clinic al modificărilor structurilor articulației temporo-mandibulare produse prin edentație, Universitatea "Ovidius" din Constanța, 2006

Iordăchescu Traian Daniel, Studiul identificării prin metode antropologice și odonto-stomatologice, Editura Universitatii de Medicină și Farmacie "Carol Davila", 2006.

Lascu Liana Maria, Proteza parțială mobilizabilă scheletată, Editura Medicală Universitară "Iuliu Hațieganu", 2006

Lupu Iulian Costin, Reabilitarea implanto protetică, Editura Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", 2014

Manole Marius, Modificări ale țesuturilor parodontale prin aplicarea diferitelor tipuri de proteze parțiale fixe, Editura Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu", 2013.

Meleșcanu Marina, Studiul utilizării radiografiei în aprecierea valorii câmpului protetic edentat total în vederea tratamentului prin proteză mobilizabilă, Editura Universitatii de Medicină și Farmacie "Carol Davila", 2004.

Milward P., Katechia D., Morgan M. Z., Knowledge of removable partial denture wearers on denture hygiene, British Dental Journal. 215 (10): E20, 2013

Molnar-Varlam Cristina, Proteze dentare fixe, Editura University Press, 2016.

Muntianu Ligia, Aspecte ale reabilitării protetice a pacientului geriatric edentat total prin supraprotezare totală pe implanturi, Editura Printech, 2014

Naicu Vlad, Metodologia examinării pacientului de stomatologie generală asistată de calculator, Editura Universitatii de Medicină și Farmacie "Carol Davila, 2005

Negruțiu M., Bratu D., Romînu M., Florița Z.,Polimeri utilizați în tehnologia protezelor mobile și mobilizabile, Revista Națională de Stomatologie, Vol. IV, nr. 1, 30-41, 2001.

Negucioiu M., Edentația totală. Clinică și tratament, Editura Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu”,Cluj-Napoca, 2004.

Rîndașu I., Stanciu L., Restaurări protetice dentare fixe, Ed. Meteor, București, 2006.

Rîndașu I, Despa E., Chiru D.,Tehnologia protezei parțiale acrilice, Ed. Printech, 2008.

Rîndașu I, Despa E., Chiru D., Zolla F.,Tehnologia protezei scheletate, Ed. Printech, București, 2008.

Rîndașu I., Proteze dentare, Editura Medicală, București, 2000

Rîndașu I.,Materiale dentare, Editura Medicală, București, 2001

Romînu M., Bratu D., Florița Z., Negruțiu M., Ianeș C., Lakatos S.,Materiale Dentare: noțiuni teoretice și aplicații clinice, Ed. Brumar, Timișoara, 2003.

Săbăduș I., Constantiniuc M.,Proteza parțială mobilizabilă, Editura Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu”,Cluj – Napoca, 2003.

Sandu S.A., Pauna M., Protetica dentara, Ed. Cermoprint, Bucuresti, 2007

Suciu Mircea, Aspecte clinico-tehnice de terapie a edentației totale, University Press, Târgu Mureș, 2005

Suciu Mircea, Proteze unidentare, Vol. 1, University Press, Târgu Mureș, 2005

Ștețiu Mircea, Modelarea virtuală a dispozitivelor de apreciere electromiografică, Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2007.

Tokita M., Chaeychomsri W., Siruntawineti J., Developmental basis of toothlessness in turtles: insight into convergent evolution of vertebrate morphology, Evolution. 67: 260–73, 2013.

Zisi Sonila, Posibilități de ameliorare a condițiilor de protezare prin intervenții chirurgicale asupra câmpului protetic edentat total sau parțial, Editura Universitatii de Medicină și Farmacie "Carol Davila", 2011.

Revista Românå de Stomatologie – Volumul LVII, nr. 2, an 2011.

Anexe

Anexa 1 – Chestionar pacient

Stimată pacientă / Stimate pacient,

Răspundeți la întrebări bifând varianta care descrie cel mai bine situația dumneavoastră sau completând spațiile punctate ale acestuia.

Nu trebuie semnat, acest chestionar este anonim si confidențial.

Sexul

Masculin

Feminin

Vârsta

< 20 de ani

20 – 40 ani

41 – 60 ani

peste 61 ani

Mediul de rezidență

Urban

Rural

Cum ați ajuns să apelați la noi?

.De la prieteni;

Familie;

Intermediul internetului;

Din presa scrisă;

Cat de des mergeti la stomatolog?

.Odata pe an

Odata la cateva luni

Lunar

De cate ori este nevoie

Mai putin de odata pe an

Vi s-au mai efectuat tratamente stomatologice?

Da

Nu

La tratamente stomatologice anterioare au apart accidente/incidente sau complicații la utilizarea anestezicelor?

.Lesin

Greata

Alergii

Altele

Nu au aparut complicatii

Suferiti de vreuna dintre urmatoarele boli infectioase?

.Hepatita cronica virala

Infectie cu virusul HIV

Hepatita B

Hepatita C

Alte boli infectioase

Nu sufar de boli infectioase

Ce anume ați dori să fie îmbunătățit?

comportamentul personalului;

prețurile;

ambientul;

nu știu / nu este necesar.

Dacă ar fi să aveți nevoie de un serviciu medical disponibil în această unitate v-ați întoarce aici?

în mod cert da;

probabil da;

în mod categoric nu.

Dacă un apropiat, un prieten sau o altă persoană ar avea nevoie de un serviciu medical despre care știți că este disponibil aici i-ați recomanda să vină?

da, în mod cert

probabil că da

mai degrabă nu

Aveti sau ati avut vreo afecțiune acute sau cronice?

Da

boli vasculare: hipertensiune arteriala, embolii, arteropatii, aletele…..

boli de inima: valvulopatii, angina pectorala, infarct miocardic, endocardita, altele…..

boli ale plamanilor: TBC, astm, bronsita cronica, altele…..

boli digestive: ulcer , reflux esofagian, gastrita, altele……

boli metabolice: diabet zaharat, guta, altele……….

Nu

Cauza pierderii dintilor ?

Complicatii ale cariilor

Mobilitate dentara

Fractura

Procese infectioase

Aletele:……………………

Sunteti purtator de proteze ?

Da

Nu