Asist univ. dr. PRECUP ANGELA [631123]

UNIVERSITATEA ,,BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
EXTENSIA TÂRGU -MUREȘ
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. VASILE CHIȘ
Asist univ. dr. PRECUP ANGELA

Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA ,,BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
EXTENSIA TÂRGU -MUREȘ
SPECI ALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

STIMULAREA CREATIVITĂȚII PREȘCOLARILOR PRIN
FOLOSIREA MATERIALELOR DIN NATURĂ ÎN CADRUL
ACTIVITĂȚILOR DIN DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV

COORDINATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. univ. dr. VASILE CHIȘ
Asist univ. dr. PRECUP ANGELA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

CUPRINSUL LUCRĂRII

ARGUMENT …………………………………………………………………………….. ………… …………………….6
CAPITOLUL I.
Considerații teoretice asupra creativității
I.1. Creativitatea – definiții …………………………………………………………………………… ……………..8
I.2. Factorii creati vității……………………………………………………………………………….. ……………..10
I.3. Nivelurile creativității …………………………………………………………………………….. ……………12
I.4. Etapele creativității………………………………………………………………………………… ……………13
I.5. Creativitate, motivație, joc ……………………………………………………………………… …………….15
I.6. Imaginația – proces predilect al creativității……………………………………………. ……………….16

CAPITOLUL II.
Modalități creative de integrare a materialelor din natură în cadrul
activităților practic apli cative
II.1. Obiective activităților practice în p rograma instructiv -educativă în gradinița………… …….20
II.2. Valorificarea experienței didactice obținute în predarea activităților din Domeniul Estetic
și Creativ prin folosirea materialelor din n atură …………………………………………………. …………..22
II.3. Utilizarea materialelor din natură în cadrul activităților din Domeniul estetic și
creativ…………………………………………………………………….. ……………………… …………………………27
II.4. Importanța utilizării materialelor concrete asupra capacității creative a preșcolarilor ……29
II.5. Tehnici de integrare a materialelor din natură ……………………… …………………….30

CAPITOLUL I II.
Prezentarea cercetării pedagogice cu tema ,, Stimularea creativității
preșcolarilor prin folosirea materialelor din natură în cadrul activităților
din Domeniul Estetic și Creativ ”
III.1. Scopul și obiectivele cercetării…………………………… ………………….. …………………………….32
III.2. Ipoteza cercetării…………………………………………………………………… …………………………….33

III.3. Variabilele cercetării……………………….. ……………………………………. …………………………….33
III.4. Coordonatele majore ale cercetării……………… ……………………. ……….. …………………………33
III.4.1. Locul de desfășurare ……………………………………………….. …………. ……………. ………. 33
III.4.2. Perioada desfășurării experimentului…………………………………. ………………………… 33
III.4.3. Eșantionul de participanți…………………………………………………. ………………………. .33
III.4.4. Eșantionul de conținut ……………………………………………………… …………………………34
III.5. Metodologia cercetării………………………………………………… ………………. …….. ………………34
III.6.Etapele experimentul ui pedagogic……… …………………………. …………… …………………………36
III.6.1. Etapa pre experimentală/ inițială/constatativă…………… ……….. …………………………36
III.6.2. Etapa experimentulu i formativ……………………………. …………………………………… …37
III.6.3. Etapa post experimentală…………………………. ………………………………….. …….. …….. 40
III.7. Analiza, prelucrarea și int erpretarea datelor obținute………….. ………… …………………………41
CONCLUZII ……………………………………… …………………………. ……………… …………………………50
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

5

Motto: ,,Creativitatea reprezintă miraculoasa întâlnire dintre energia neinhibată a copilului
cu ceea ce pare a fi opusul și dușmanul ei, simțul ordinii, impus de disciplinata inteligență a
adultului.”
( Norman Podhoretz)

6
ARGUMENT

Creativitatea a preocupat și continuă să preocupe. Această preoc upare se datoreză
faptului că în ansamblu, creativitarea a căpătat o importanță deosebită în probleme de natură
socială, economică și culturală. Această preocupare este demonstrată de numă rul mare al
publicațiilor pe această temă.
Creativitatea se referă la calitatea pe care o aducem muncii noastre. Reprezintă o
atitudine, un mod de a privi lucrurile și totodată reprezintă și o stare. Ne reprezintă pe noi
înșine în procesul de creație. Puteam crea numai , datorită faptului , că înăuntrul nostru simțim
ceva, simțim nevoia de a face, de a forma, de a alcătui ceva.
Prin actul creativ exprimăm trăirile, sentimentele ce ne domină sufletul în acel
moment . Orice facem cu bucurie, cu iubire, acționăm întrun mod creator.
Fiecare dintre noi am pictat o floare închinat ă persoanei iubite, mamei, învățătoarei.
Fiecare am creat un lucru cât de mărunt, dar într -un fel pe care nu l -a mai făcut nimeni
niciodată a stfel, până atunci.
Cum sunt posibile asemenea minunății? De unde provin? Cred că atunci când ne
apucăm să creăm ceva , ceva începe să vorbească în interiorul nostru. O voce ne spune să
facem odată ceva, aceasta se numește vocație interioară. Și această vocație interioară, acel
sunet, acea dorință de a scoate frumosul la suprafață sunt laturile care îl transformă și pe cel
mai neînsemnat om, în creator. Deci aceste fapte stau la baza actului cretiv. Cât pare de
simplu, dar totuși cât este de complicat.
Creativitatea e sufletul copilului. Aceasta nu poate fi cunoscută decât în momentul în
care aceasta se exprimă. Și cum se poate exprima? Prin cuvânt, vocabularul este în curs de
îmbogățire. Prin cântec? Da, dar abia acum se dezvoltă aptitudinil e muzicale. Au rămas
culoarea și îndemânarea, ca manifestăi ale creativității și originalității. În această perioadă,
copiii se destăinuie prin desen si prin ,,confecționare” de mici obiecte. Își creează o lume a lor,
o lume în miniatură, un loc în care se simt ,,stăpâni”. Însă ,,confecționare” presupune atât
conceperea unui plan de lucru, a unei schițe, cât și punerea în practică a acestuia. Prin urmare:
gândirea și îndemânarea, amandouă încununate de creativitate. Activitatea artistico -plastică
este disci plina care cuprinde în sine: gândirea,priceperea și originalitatea.

7
Am ales ca temă “ Stimularea creativității preșcolarilor prin folosirea materialelor din
natură în cadrul Domeniului Estetic și Creativ” deoarece am fost mereu impresionată d e
originalitatea, spontenitatea copiilor. La acestă vârstă ei crează cu gingășie, cu nevinovăție și
multă originalitate.
Valorificând experiența proprie, precum și informații din surse bibliografice
reprezentative, consider creativitate a un lu cru educabil care impune multă muncă, efort
susținut și permanent, atât din partea copilului cât și din partea cadrului didactic. Datoria
noastă, ca educatoare este de a găsi cât mai multe metode de integrare a materialelor din
natură, căi de a stimula cr eativitatea copiilor, ceea ce mi -am propus a arăta în această lucrare.
Societatea noastră contemporană se caracterizează prin foarte multe schimbări
radicale. Totul se schimbă de la un moment la altul. Atât la locul de muncă, cât și în famili e, în
educație, în științe, și aproape în orice aspect al vieții noastre. A trăi într -o asemenea lume
pretinde de la noi, de la individ un înalt grad de adaptare și curaj și totodată multă creativitate.
Menirea educației din secolul al XXI -lea este aceea de a forma, de a educa indivizi ce
pot adapte în orice condiție, deci pot să fie creativi și inventivi.
A fi creativ înseamnă a vedea același lucru ca toată lumea, dar a gândi la ceva diferit
sau de a trece prin ceea ce trece to ată lumea, dar a soluționa altfel decât alții. E timpul să
luptăm cu viața, cu toate problemele care ne copleșesc, pentru a înlătura toate blocajele și a
deveni mai creativi.
Mai mult ca oricând, educația are ca deziderat fundamental pregătir ea copilului
pentru viață, pentru cerințele reale, existente și viitoare legate de activitatea profesională, de
viața socială și culturală. Și noi alături de ceilalți factori educaționali trebuie să cautăm cele
mai potrivite soluții pentru a deschide cât mai multe „ferestre” ale creației pentru copii.

8
CAPITOLUL I.
CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA CREATIVITĂȚII

I.1. Creativitatea – definiții

În modernitate , dar și înainte, tema creativității a intrat în atenția studiilor și
cercetărilo r din mai multe universități ale lume. Importanța creativității ca interes pentru ceea
ce reprezintă contribuția fiecărui individ la destinul cultural al omenirii, este veche, dar
abordarea științifică a acestuia, este relativ recentă.
În psiholo gie ne întâlnim mult mai devreme cu acest termen. G. Allport, în 1937 a
introdus noțiunea creativității. Dar el prin creativitate înțelege atitudini, inteligență sau
trăsături temperamentale.( Gabriela Popescu, 2006). G.Allport consideră că creativitatea, nu
este altceva, decât un fenomen, care „ (…) desemnează un ansablu de trăsături proprii fiecărui
individ la un anumit nivel, iar potențialul creativ existent la toții oamenii poate fi actualizat și
dezvoltat.”(Gabriela Popescu, 2006).
F.Galton c onsidera că factorul determinant al forței creatoare este ereditatea, nedând
atenție factorilor socio -educaționali ( M.Roco, 1979). În perioada interbelică se subliniază
importanța factorilor non -intelectuali în procesul creator. În anii 1960 mai mulți aut ori
(F.Barron, E.P. Torrance; J.P. Guilford) au elaborat un ansamblu de metode de diagnoză și
prognoză a cerativității, care aveau la bază două dimensiuni principale: imaginația și gândirea
divergentă.
Al. Roșca consideră că este greu de formulat o definiție unanimă a creativității,
deoarece este un fenomen foarte complex.
Din punct de vedere etimologic, termenul creativitate își are originea în cuvântul latin
creare, acesta însemnând: făurire, naștere. În sens larg, creativitatea este un fenome n general
uman, cea mai înaltă formă a produs, ca proces, ca potențialitatea general umană, și ca
dimensiune complexă a personalității.
În anul 1937 G.W. Gordon Allport adaugă la cuvântul englezesc „ creative” desinența
„ity”, lărgind astfel semnifi cația cuvântului nou lansat, care include și termeni mai vechi
utilizați în loc de creativitate și creativ, dotație, aptitudine, talent, genialitate, imaginație
creatoare și inteligență.
Se cunosc mai multe sinonime ale creativității:

9
– inteligența fluid ă- R.B. Cattel
– gândire divergentă – I.P. Guilford
– gândire direcționată creatoare – E. Hilgard
– rezolvare de probleme slab structurate – I.Bruner
– rezolvare specifică de probleme – A.Newell, H.A.Show
– imaginație creatoare – Th. Ribot, J.Piaget
– imaginație constructi vă-A.Osborn
– elaborare de soluții inedite și originale – E.Limbos
În secolul al XX. -lea, secolul marilor revoluții industriale, interesul se îndreaptă de la
creativitatea artistică la cea științifică.
I.P. Guilford a promovat concepția „gâ ndirii divergente”. El considerînd că procesul
creației este un act de gândire, de rațiune prin excelență. Teresa Amabile (1983) oferă un
mod diferit de abordare, ca stil, a creativității. Ea sublinează valabilitatea și utilitatea
produsului creat și con sideră necesare următoarele componente:
a) calificarea, gradul de specializare în domeniul respectiv
b) abilități creative și motivație intrinsecă
R.W. Weisberg ( 1986) aduce în discuție un fapt important în abordarea creației și
anume caracterul de integral itate.
H.Gartner (1993) abordează creativitatea astfel încât să surprindă fenomenul în toată
complexitate lui prin studierea vieții și activității persoanelor creatorae din istoria omenirri și
propune studierea mai multor niveluri de creativitate ( su bpersonal, personal, multipersonal,
intrapersonal).
M. Csikszentmihály ( 1997) elaboreză teoria cretivității ca un fenomen rezultat din
interacțiunea a 3 sisteme:
1. sistemul instituțiilor sociale
2. domeniul cultural stabil
3. individual
În 1767, W.Duff a analizat profilul intelectul al mai multor genii, ca : Descartes,
Shakespeare, Bacon, Newton, Berkley, și în urma acestor analize a descris trei dimensiuni
esențiale ale personalității creatoare:
1. imaginația
2. judecata

10
3. gustul. (Gabriela Popescu, 2006)
Mai târziu, în literatura de specialitate au stabilit următoarele dimensiuni al
creativității: procesul de creație, produsul creat, personalitatea creatoare și mediul sau climatul
saocial al creației. La aceste dimensiuni Al.Roșca a mai adăugat g rupul sau colectivul creativ,
sau creativitatea de la nivelul colectivului. (Al. Roșca, 1981).
În mod restrictiv creativitatea este „totalitatea disponibilităților și aptitudinilor unei
persoane de a realiza ceva nou, cu valoare socială.”
Această definiție este aparentă pentru creativitate, dar insuficientă pentru creativitatea
științifică.
O definiție aproximativă a creativității acceptată unanim este:
„Creativitatea este forma superioară de manifestare comportamentală a personalității
creato are, prin care produce, în etape, „Un bun cultural original”, cu valoare pred ictivă pentru
procesul social”.

I.2. Factorii creativității

Aderând la sensul larg de înțelegere a creativității putem include în cadrul ei
manifestările ce apar la copii . Ei imaginează, creează multe lucruri noi, care, de obicei, nu au
valoare socială.
La construirea potențialului creator contribuie numeroși factori. M.Zlate ( 1994) vorbește
despre patru categorii principale de factori, care au un rol deosebit în manifes tarea
creativității. Categoriile sunt:
a) factori interiori -structurali sau factori de natură psihologică: – intelectuli: gândirea, inteligența
creatoare, gândirea divergentă; – afectiv -motivațional: curiozitatea, pasiunea, tendința de
autorealizare, tendința d e a comunica.; – factori de peronalitate: atitudinali, aptitudinali,
temperamentali;
b) factori exterior -conjucturali sau socio -culturali: particularitățile sociale, istorice, grupul de
care aparține individual, condițiile materiale;
c) factori psiho -sociali: amb ianța relațională, climatul psiho -social al individului;
d) factori socio -educaționali: nivelul educațional, influențele educative ale familiei, instituțiilor
de învățământ, colectivelor de muncă.
Maria Moldoveanu (2002) face deosebire între două categ orii :

11
-factori interni: intelectuali, aptitudinali, motivaționali;
-factori externi: de grup, de socitate;
Al.Roșca ( 1972) deosebește factori subiectivi sau însușiri ale personalității creatoare(
intelectuali,aptitudini speciale, motivație, temperame nt, caracter) și factori obiectivi, adică
condițiile socio -educative.
Elementele potențiale de creativitate pot fi expresivitatea, flexibilitatea, fluența,
sensibilitatea cerebrală, precum și calitățile analizatorilor și caracteristicile temperamental e
care au un rol important în declanșarea, dezvoltarea și manifestarea creativității. Însă trebuie
să avem în vedere și relația subiectului cu factorii de mediu și educaționali.
Structura creativității pedagogice evidențiază anumite caraceristici specifice ,
dezvoltate la nivelul: produsului creator, procesului creator, personalității creatoare.
Fluiditatea este posibilitatea de a -ți imagina în timp scurt numeroase imagini sau idei,
unele fără utilitate, dar printre ele găsindu -se și cele mai adecvate soluți i căutate;
Flexibilitatea constituie principalul factor al creativității. Flexibilitatea este capacitatea
de a te adapta rapid la situații noi, de a reacționa adecvat la schimbări, de a da o mare varietate
de răspunsuri, se renunță la vechile puncte de ved ere și se adoptă altele noi, ea fiind spontană
sau adaptativă; flexibilitatea este corelată cu gândirea multidirecțională.
Originalitatea este definită prin noutate și raritate. Ea presupune o interpretare
personală a lucrurilor, a situațiilor comune. Mul ți autori consideră originalitatea drept factorul
fundamental al creativității.
Disocierea este capacitatea combinatorie a două sau mai multor lucruri și fenomene pe
care alții nu au avut curiozitatea sau abilitatea de a le asocia.
Imaginația creatoare con stituie o aptitudine importantă care are la bază predispoziții
ereditare, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Însă dezvoltarea ei presupune multă muncă și
exercițiu.
Motivația poate fi un imbold de dinamizare a creativității. Efortul de pregătire și
investi gație, fără efort, nici pregătirea și nici creativitatea nu pot ajunge la nivele ridicate de
performanță.
Alți factori ai creativității sunt: sensibilitatea la probleme, aptitudinea de a redefini,
capacitatea de abstractizare, aptitudinea de a sintetiza, a titudinile nonconformiste, deschiderea
spre experiență, preferința pentru complexitate și toleranța față de ambiguitate, acceptarea
conflictelor, tensiunile de creștere, etc.

12
În ce privește factorii creativității, se poate vorbi, mai întâi, de aptitudini p entru creație.
Se spune că în creație este nevoie de 99% transpirație și 1% inspirație. Fiecare individ posedă
o doză de creativitate.
Este foarte important ca noi educatoarele să depistăm de timpuriu posibilitățile creative
ale copiilor și să le putem cr ea condiții optime de dezvoltare.
În munca fiecărei educatoare trebuie să existe elementul creator, deoarece ea este cea
care îl stimulează, îl ajută și îl încurajează pe copil în micile sale “creații”.

I.3. Nivelele creativității

Creativitatea r eprezintă cel mai înalt nivel comportamental uman capabil de a antrena
și focaliza toate celelalte nivele de conduită biologică și logică (instincte, deprinderi,
inteligență etc.) precum și toate însușirile psihice ale unui individ ( gândire, memorie, at enție,
voință, afectivitate) în direcția pentru care acesta este pergătit și care îl preocupă, în vedera
realizării unor produse caracterizate prin originalitate, noutate, valoare și utilitate socială.
A.Munteanu distinge următoarele niveluri :
a) creativ itatea expresivă : este caracteristică vârstelor mici, și important este comportamentul,
nu abilitatea sau calitatea produsului; se manifestă liber și spontan mai ales în construcțiile și
desenele copiilor, fiind o modalitate de dezvoltare a aptitudinilor ;
b) creativitatea productivă: dobândirea unor abilități utile pentru anumite domenii, pentru
crearea de obiecte, materiale sau spirituale; contribuția personală este destul de redusă la acest
nivel, deoarece se utilizează deja technici bine cunoscute;
c) creat ivitatea inovativă: există doar la un număr mic de persoane și constă în găsirea unor noi
soluții, originale cu importanță practică sau teoretică; este caracteristic talentelor;
d) creativitatea inventivă: este capacitatea de a realize legături noi între ele mentele deja existente;
e) creativitatea emergentivă: este specifică geniilor, care poate duce la înnoirea unor domenii ale
științei, tehnicii sau artei;
În scopul studiului creativității se folosesc diferite metode de determinare a acestor
niveluri. Printre cele mai importante se numără metoda biografică, metoda istoriometrică,
ancheta statistică, observația, convorbirea, experimental, studiul de caz, studiile longitudinale,
metode psihometrice. Fiecare dintre acestea are avantaje și dezavantaje. Unele pot fi aplicate
pe grupuri mari de persoane și permit folosirea de procedee concrete și cantitative având

13
posibilitatea să ofere indicii asupra tendințelor generale. Altele vizează doar individualități
putând realiza portrete minuțioase, acestea nu sunt întotde auna concludente deoarece
caracteristicile au un caracter subiectiv dat de cercetătorul care le -a studiat. Ca urmare, este
recomandat, pentru obținerea unor rezultate cât mai reale, ca aceste metode să se completeze
una pe alta, fiind ele însele un obiect de studiu în continuă perfecționare.

I.4. Etapele creativității

Cea mai cunoscută analiză a procesului de creație, aparține psihologului Graham
Wallas ( 1926), care stabilește patru etape ale procesului creativ. Fiecare proces presupunând
acțiuni cognitive, mecanisme și stări psihice specifice.
Pregătirea este faza inițială și obligatorie a oricărui act de creație. Această fază
presupune o pregătire intensă și de lungă durată, în legătură cu problma pe care creatorul își
propune să o re zolve. Este necesară o informare minuțioasă asupra istoricului problemei,
asupra tentativelor altora de a o soluționa, și abia apoi se emit ipoteze rezolutive. În cazul în
care problema nu poate fi rezolvată, creatorul o lasă deoparte și se relaxează sau t rece
temporar la alte preocupări.
Deci pregătirea sau prepararea este faza în care se conturează problema, se adună
informații, se colectează date, se schițează planuri. Sarcina creativă poate fi impusă din
exterior prin cerințe care se adresează copil ului sau din proprie inițiativă.
Pregătirea se desfășoară conștient, consemnându -se efort voluntar considerabil.
Copilul trăiește curiozitate, entuziasm, dragoste pentru problema respectivă, dorință de
exprimare și autoafirmare.
O importa nță deosebită pentru procesul creativ o are cantitatea și varietatea
materialului colectat, alcătuindu -se adevărate „bănci de date”. Urmează căutarea mintală a
soluției și sunt emise ipostaze care vor fi verificate mintal sau practic – această etapă necesit ă
din partea individului creator rezistență la tendința de adoptare prematură a soluției, toleranță
și originalitate. Treptat adultul și copilul creativ se îndepărtează de problemă sau chiar trece
temporar la alte probleme, instalându -se o stare de aștepta re a ideii sau a imaginii centrale care
va duce la împlinirea proiectului. Durata preparării este variabilă, depinzând atât de
particularitățile psihice ale persoanei cât și de complexitate problemei.

14
Incubația se petrece în inconștient și poate fi d e mai lungă sau de mai scurtă durată.
Poate varia de la câteva zile sau săptămâni, la câteva luni sau ani. Cu cât persoana reușește să
se îndepărteze de problemă, cu atât incubația este mai productivă. Ea este aparent pasivă și
relaxantă, cu reveniri nei ntenționate asupra problemei. Se presupune că în această fază au loc
o serie de prelucrări paralele, se stabilesc conexiuni care nu au fost efectuate anterior. Unii
autori susțin că inconștientul șterge ipostazele rezolutive, încercate în faza de preparare , care
nu au dat rezultate scontate, favorizând ipostazele neglijate în această fază. De aceea, șansele
de a obține soluții creative la o problemă depind de cât de susținută și eficace a fost faza de
preparare.
Iluminarea este momentul în care soluți a problemei apare brusc, în câmpul conștiinței.
Este o intenție cognitivă, poate fi provocată de o întâmplare sau apare în momentul în care
persoana s -a distanțat la maximum de obiectul interesuli său. „Ideea cheie” sau „Ideea fericită”
este spontană și re prezintă un moment crucial în procesul de creație. Apariția subtilă,
dramatică și aproape miraculoasă a ideii este însoțită de o intensă bucurie de certitudine și de
uimire din partea subiectului. Iluminarea se poate declanșa în urma unor observații
întâmplătoare, acest fapt a făcut ca o mare importanță să -i fie acordată întâmplării, hazardului –
„descoperirea prin șansă”, însă și această întâmplare „favorizează în știință pe cel
pregătit”Al.Roșca (1972) iar „geniul este 99% transpirație și 1 % inspirație” – Th. Edison
(1972).
Uneori se folosește termenul de inspirație în loc de iluminare. Potrivit lui A.Osborn
(1988, p. 294) diferența dintre iluminare și inspirație este următoarea: „Iluminarea provine din
surse obscure ale conștiinței, în timp ce inspi rația este rezultatul unei indulgențe perseverente,
urmată în final de un stimul accidental a cărui natură nu poate fi clar determinată”.
Faza finală este verificarea. În această fază soluția finală este testată, examinată, pentru
eliminarea unor po sibile erori sau lacune.
Toate aceste stadii trebuie înțelese ca interacționând și interferând. Pregătirea și
incubația pot constitui o unitate organică și pot fi străbătute de iluminări succesive, astfel se
poate considera în stadii și procese dinamic e continue.
Pentru a surprinde mai adecvat esența procesului de creație, o serie de cercetări au fost
orientate către identificarea factorilor cognitivi implicați în acest proces. În mod tradițional,
creativitatea a fost asociată cu imaginația. Inițial TH. Ribot ( „Essai sur l`imagination
creatrice, 1900), apoi A.Osborn ( L`imagination constructive”, 1959) se pronunță pentru

15
imaginația creatoare sau constructivă ca proces predilect al creativității. Pentru Th. Ribot,
imaginația creatoare este sinonimă c u invenția, cu o lungă serie de încercări, de ipostaze, în
care spiritual cheltuiește o mare cantitate de efort și de geniu. Unii autori au mers mai departe,
considerând creativitatea drept numele mai nou al imaginației, nume care aproape l -a
eliminate pe cel vechi. F.Barron delimitează însă noțiunile de imaginație și creativitate:
“Imaginația este o funcție universală a creierului uman; creativitatea este mai mult un rezultat
al evoluției sociale, care presupune un tip de comportament și are o valoare util itară..”

I.5. Creativitate, motivație, joc

Din cele mai vechi timpuri, încă de la descoperirea exisenței, s -a constatat un
comportament creativ la om. Un comportament care nu ține nici de evoluție, nici de timp, ci
doar de motivația originară a indivi dului, care îl îndeamnă spre o activitate creativă. Motivația
creativității este o temă prezentă în studiile multor cercetători ca: Barron, Maslov, Rogers,
Cattell, Pine, Leinhard, Crutchfield, Gollann, Tumin și alții.
În psihologia contemporană cercetar ea motivației este îndreptată în trei direcții:
– tendință
– scop
– elemente de întâlnire ( Brinda și Stewart , 1966).
În motivația creativității sunt cunoscute mai multe teorii. Acestea se împart în:
a) teoriile reducționiste: explică motivația creativit ății prin existența unor impulsuri din trecut.
b) teoriile existențiale : explică motivația creativității prin tendința de autoactualizare a
individului.
Barron (1963) explică motivația actului creativ printr -un impuls către originalitate,
libertate. El con sideră că în faza inițială există o totală dezordine , ca apoi individual să -și
creeze o ordine proprie dintr -o dorință de autonomie.
Teoria comunicării cu mediul este o altă încercare de motivare a creativității, care ne
arată încercarea cercetători lor de a descoperi secretul persoanelor creative.
Modalitatea principală de învățare a copiilor preșcolari este prin joc. Aceasta are un
rol imens în viața lor. Din acest motiv jocul a fost numit „munca copiilor”. Copiii prin naștere
au tendința de a învăța și descoperi, de a ști, de a cerceta. În joc există o libertate spirituală,
care permite copilului să caute și să descopere noi idei. Prin joc copilul se aventurează în

16
necunoscut, încercând să vadă câte obiecte poate să pună în scară, fără ca ace stea să se
dezechilibreze sau câte obiecte diferite poate confecționa din plastilină.
Jocul dă copilului mic simțul ideilor importante, ce îi vor servi ca mijloace cu ajutorul
cărora, el poate cuprinde mai târziu mai multe concepte complexe.
Fiecare activitate desfășurată la grădiniță cuprinde „jocul”, ca modalitate principală de
exprimare a preșcolarului. Fiecare joc poate fi creativ pentru ei, pot crea , se pot exprima, fiind
ei înșiși.
Prin joc, copilul are posibilitatea să fie un iniția tor în propria sa lume, decât o persoană
manipulată și disciplinată.. Jocul determină creșterea încrederii în sine a copilului.
În gândirea pedagogilor români Al.Rosca și A. Chircev apare ca o activitate complexă
a copiilor, în care ei reflectă recipr oc lumea și societatea, asimilându -le și prin acesta
adaptându -se la dimensiunile lor multiple. Jocul reprezintă tendința de a participa activ și
independent la viața socială, ca o expresie a trebuinței umane de a transforma întrun fel lumea.

I.6. Imagina ția – proces predilect al creativității

Multă vreme imaginația a fost definită, ca un proces de combinare a imaginațiilor,
ceea ce se potrivește numai imaginației artistice. Dar procesul creator în știință comportă mai
multe sinteze în domeniul ideil or, al abstracțiunilor. Așadar , azi putem să -l definim
imaginația ca fiind acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obținerea unor reacții,
fenomene psihice noi, pe plan cognitiv, afectiv sau motor.
Deci, imaginația este o formă superioară de organizare și de echilibru a structurilor
cognitive , principalele ei funcții fiind: înțelegerea și invenția. (Piaget)
Nu putem vorbi de nici un proces creativ, fără participarea inteligenței. Dar nu orice
persoană cu o inteligență normal dezvoltat ă este și creativă. Inteligența nu înseamnă neapărat
creativitate.
Creativitatea este o capacitate mai complexă. Ea face posibil crearea de produse reale
sau pur mintale, constituind un progres în planul social. Componenta principală a creativității
o constituie imaginația, dar creația de valoare reală, mai presupune și o motivație, dorința de a
realiza ceva nou, ceva inedit. Și cum noutatea, azi, nu se obține cu ușurință, o altă
componență este voința, perseverența în a face numeroase încercări și ve rificări.
Imaginația , deci și creativitate, presupun trei însușiri:

17
a) Fluiditate: posibilitatea de a ne imagina în scurt timp un mare număr de imagini, idei, situații.
b) Plasticitate: ușurința schimbării opiniei, a modului de abordare a unei probleme, c ând un
procedeu se dovedește inoperant.
c) Originalitatea: noutate, inovație. Ea se poate constata, când vrem să testăm posibilitățile cuiva,
prin raritatea statistică a unui răspuns, a unei idei.
Fiecare dintre aceste trei însușiri are însemnătatea ei, d ar caracteristica principală
rămâne originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare.
Imaginația, precum gândirea, implică două procese fundamentale: analiza și sinteza.
Analiza realizează o descompunere de asociații obișnuite, ordinare, care prin sinteză sunt
legate în alt mod, formând imagini noi. Sinteza se realizează prin mai multe procedee ale
imaginației: aglutinare, hiperbolizare sau diminuare, multiplicare sau omisiune, diviziune sau
rearanjare, adaptare, substituție, modificare, schematizare, tipizare, analogie, evidențiere.
Aglutinarea constă în descompunerea unor obiecte, ființe sau fenomene în părți
componente, care sunt mai apoi recombinate, dând naștere unor imagini cu aspect neobișnuit .
Multiplicarea constă în mărirea număr ului de elemente. Amplificarea duce la
modificarea pozitivă a proporțiilor. Schematizarea constă în înlocuirea unui element sau a
obiectului în genere cu scheme generale.
Analogia este un procedeu prezent mai ales în știință și tehnică. În funcție de unele
criterii referitoare la calitatea produselor realizate la nivelul conștientizării combinărilor
imaginative se disting mai multe forme ale imaginației.
Există imaginația creatoare și reproductivă, imaginația voluntară și imaginația
involuntară. Imagina ția voluntară, activă cuprinde ca forme: imaginația creatoare, reproductivă
și visarea, iar cea involuntară, pasivă: reverie, asociațiile imaginative spo ntane, visul în starea
de somn.
În cadrul imaginației creatoare un rol deosebit îl au rela țiile interfuncționale ale
acestui proces cu gândirea. Chiar în literatură și artă, procesul de creație se supune controlului
rațiunii, după cum, fără participarea imaginației, nu poate fi vorba de contribuții originale nici
în cele mai abstracte științe.
Rolul imaginației este deosebit de mare în desfășurarea tuturor formelor fundamentale
de activitate umană: muncă productivă, învățătura, jocul. Fiind o premisă necesară a
succesului în aceste activități, ea este în același timp o rezultantă a lor, în sensul că se dezvoltă
în procesul desfășurării la un nivel din ce în ce mai înalt a activităților menționate. Pe

18
parcursul evoluției social -istorice a omului și în raport cu specificul activității au apărut și s -au
perfecționat diferite tipuri de imaginaț ie: științifică, artistică. În același timp, având în vedere
tipul de reprezentări predominant utilizate în imaginație, se poate vorbi de imaginație plastic –
intuitivă, vizuală, auditivă, motorie, verbală, logică.
La vârsta preșcolară imaginația intră într-o fază a dezvoltării sale, fiind condiționată de
mai mulți factori: jocul, activitățile comune din grădiniță, îndrumarea părinților și a
educatoarei. Ca urmare, imaginația devine mai activă și mai intenționată, crește activitatea de
prelucrare analiti co-sintetică a reprezentărilor. În același timp la preșcolarii de vârstă mijlocie –
mare se dezvoltă modalitățile creatoare ale imaginației.
La această vârstă imaginația copiilor se manifestă și se dezvoltă în cadrul activităților
comune și la aleg ere, specifice învățământului preșcolar: realizarea desenelor, observarea
tablourilor și relatarea conținutului acestora, repovestirea basmelor, recitarea poeziilor. Un
interes deosebit îl reprezintă desenele considerate ca produse figurative ale imaginați ei
preșcolarului. Desenul oferă preșcolarului posibilități mai adecvate și mai maleabile pentru
jocul liber al fanteziei, pentru manifestarea neîngrădită a originalității. În această perioadă
copilul desenează ceea ce vede, ceea ce l -a impresionat sau ce îl preocupă. Lumea desenului
reprezintă la această vârstă una din modalitățile principale de transfigurare imaginativă a
realității și arată nivelul de dezvoltare a întregii personalității. Desenul contribuie la formarea
unui volum mare de reprezentări, la perfecționarea coordonării vizuale motrice și a activității
analitico -sintetică a gândirii. Prin subiectul desenelor, preșcolarul își îmbogățește viața și îsi
formează primele elemente ale gestului estetic.
În dezvoltarea imaginației copilului de vâ rstă preșcolară un rol deosebit îl au
povestirile și basmele. Cu ajutorul personajelor din povești exersează modalități de prelucrare
a reprezentărilor în imaginație, se face transpunerea în lumea acestor ființe, în care eroii
acționează în concordanță cu imaginația fecundă a copiilor.
Preșcolarii de vârstă mică acceptă necondiționat conținutul basmului și îl plasează în
realitatea directă. Această atitudine se schimbă în jurul vârstei de 5 -7 ani, când copilul face o
distincție netă între fictiv și real.
Odată cu evoluția spectaculoasă a științei și tehnicii, și în evoluția și dezvoltarea
copiilor intervin elemente noi determinate de aceste schimbări. Astfel prezența imaginii
televizate și a calculatorului produc modificări vizibile în evoluția dezvoltării imaginației
copilului preșcolar. Multitudinea de informații prin intermediul imaginii televizate,

19
diversitatea lor, prezența personajelor din desenele animat, fac din preșcolarul nostru un copil
activ, prezent în toate situațiile create de pers onajele preferate ale lumii animate. Toate acestea
contribuie la îmbogățirea și lărgirea orizontului de acțiune a imaginației copilului.

20

CAPITOLUL II
MODALITĂȚI CREATIVE DE INTEGRARE A MATERIALELOR DIN
NATURĂ ÎN CADRUL ACTI VITĂȚILOR PRACTIC APLICATIVE

II.1. Obiective cadru și de referință ale activităților practice în programa instructiv –
educative în grădiniță, la vârsta preșcolară

Activitățile practice sunt un mijloc deosebit de îndrăgit prin care copiii sunt
familiarizați cu frumusețea și armonia artei, creației, devenind ei înșiși creatori de frumos.
Aceste categorii de activități răspund pe deplin nevoilor de cunoaștere, de acțiune și de
exprimare a copiilor preșcolari.
Prin activitățile practice copilul tr ebuie să fie sprijinit să înțeleagă și să recepteze
frumosul din mediul înconjurător, atât în armonia din natură cât și în arte, și astfel: să fie el
însuși “creator de lucruri frumoase”, să perceapă frumosul din realitatea înconjurătoare
identificând culo ri și forme,să învețe să mânuiască materialele, uneltele, accesoriile necesare
activităților practice, să realizeze lucrări practice inspirându -se din natură, din viața cotidiană,
din imaginație, după o temă aleasă de el sau de educatoare, să îmbine într -un ansamblu
elemente folosind procedee variate (lipire, apăsare, îndoire, suprapunere, înfășurare, împletire,
tăiere), să sesizeze însușirile carateristice materialelor și modificărilor în prelucrarea acestora,
să analizeze materialele și produsele cu care vin în contact (să le atingă, să le simtă, să le
strângă, să le apuce), să valorifice lucrările proprii în în frumusețarea mediului ambient.
Educatoarelor le revine sarcina formării și dezvoltării componentelor principale ale
creativității la c opii.

Obiective cadru : pentru vârsta preșcolară (3 -5 ani)

1. Îmbogățirea cunoștințelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și despre
utilizarea de tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor
produse simple:
Obiectiv e de referință:
1.1 Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități practice;

21
1.2 Să cunoască diferite materiale de lucru din natură sau sintetice;
1.3 Să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării lor;
Obiective ope raționale:
O1 – să denumească ustensile de lucru accesibile vârstei;
O2 –să observe caracteristici ale materialelor din natură și a celor sintetice (formă,
culoare, dimensiune etc)
O3 – să colecteze din natură, deșeuri (materiale refolosibile) și să le g ăsească utilitatea;
O4 – să sesizeze modificările produse în urma mototolirii hârtiei sau a unui material
refolosibil;
O5 – să motiveze fiecare acțiune practică pe care o realizează;
2. Formarea și consolidarea unor abilități practice specific nivelului de de zvoltare motrică:
Obiective de referință:
2.1. Să identifice, să proiecteze și să găsească soluții pentru realizarea temei propuse în cadrul
activităților practice:
2.2. Să efectueze operații simple de lucru cu materiale refolosibile și sintetice;
2.3. Să realizeze lucrări practice inspirate din natură și viața cotidiană, valorificând
deprinderile însușite;
Obiective operaționale:
O1- să selecteze materialul necesar temei propuse;
O2 – să verbalizeze acțiunile întreprinse, folosind un limbaj adecvat;
O3 – să manifeste spirit cooperant în activitățile de grup;
O4 – să trateze suprafețele realizând diferite colaje estetice și funcționale;
O5 – să realizeze, prin îndoiri succesive, jucării simple;

3. Dezvoltarea simțului practic și estetic – stimularea expres ivității și imaginației creatoare
prin activitățile practice;
Obiectiv de referință:
3.1. Să se raporteze la mediul înconjurător contribuind la îmbogățirea acestuia prin
lucrări personale;
Obiective operaționale:
O1 – să realizeze lucrări originale, mani festând creativitate în alegerea subiectelor;
O2 – să realizeze creații individuale cu și fără temă dată;

22
O3 – să găsească utilitate tuturor lucrărilor realizate;
O4 – să exprime opinii față de lucrarea proprie și față de lucrările altora, motivându -și
părerile;
O5 – să participle efectiv la crearea cadrului estetic din mediul ambiental;
O6 – să-și dezvolte încrederea în forțele proprii și să manifeste stabilitate și
perseverență în activitate;

II.2. Valorificarea experienței didactice obținute în predarea activităților din Domeniul
estetic și Creativ prin folosirea materialelor din natură

Studiind cu mare atenț ie noua programa a activitaților instructiv -educative din
grădiniță și î n specia l partea referitoare la activităț ile practice se desprinde o mare varietate de
mijloace , metode și procedee de pregă tire a copiilor pentru munca.
Dragostea pentru muncă trebuie sădita copilului de la vârsta preș colară. Realizarea
unor lucrări , jocuri și jucării și folosirea lor în cadrul jo curilor din grădiniță, produc în sufletul
copiilor emoții puternice de bucurie, satisfacț ie pentru rezultatul muncii; pe acest fond s e
amplifică dorința de a muncii pentru el ș i pentru grupa din care face parte.
Activitățile din Domeniul Esteti c și Creativ antreneaza to ate sistemele , toate organele
și toate funcțiile corpului și îș i aduc a portul la dezvoltarea armonioasă a copilului.
În cadrul activităților copilul va acumula noi cunoștiințe despre tehnicile de lucru,
despre instrume nt, materialul cu care va lucra , va dispune de un vocabula r plastic bogat.
Copiii sunt puși în situația să -și valorifice experiența dobândită anterior:
• să gândească, să imagineze și să hotărască asupra mijlocului, obiectului necesar, rezolvă rii
problemei p use;
• să termine pe cât posibil lucrarea;
• să-și organizeze locul de munca, să proiecteze activități de creaț ie;
• să motiveze soluția adoptată în timpul lucrului.

23
• să cerceteze, să examineze materialele de lucru puse la dispoziție;
• să înceapă în mod independen t lucrul , să aplice operați ile de lucru adecvate;

Contribuț ia educatoarei se concretizează prin asigurare a materialului necesar
activității, observarea cu atenție a copiilor și sprijinirea cu atenție a unora î n realiza rea
obiectivului propus , evaluarea corectă a rezultatelor obținute, dezvoltarea capacităț ii de a
aprecia rezu ltatele lor în comparaț ie cu ale altora.
Ca să creeze jucându -se i-am pus pe copii în situaț ia de a utiliza independent diferite
materiale, prin îmbinarea lor să ducă la formarea de priceperi și deprinderi corespunzatoare. Și
dacă acestea sunt însoțite de ceea ce copilul vede în viață, el începe să -și formeze priceperi de
mânuire a materialelor.
Prin cele doua forme de a ctivitate prin care se practi că, activitățile frontale ș i cele din
cadrul ariilor de stimulare, spiritul de inițiativă, de independență , de activitate creatoare se
dezvoltă treptat , trecând de la activitățile frontale (impuse de mine) cu tema data , la ar iile de
stimulare cu tema aleasă de către copii, aceștia având deplina libertate în alegerea temei, a
modelelor de executat, î n elaborarea planurilor de execuție , bazate pe tehnicile dobândite,
având la îndemână materialele puse la dispozitie.
Lasați să lucreze independent, t ranspunandu -se imaginar î n unul din cele mai
impresionan te domenii ale muncii oamenilor , le-am oferit copiilor prilejul să mânuiasca , de
cele mai multe ori simbolic, materialele și uneltele naturale întâlnite, să -și încerce și să -și
exercite îndemânarea și priceperea cerută de activitatea la care s -au angajat, să -și exerseze
imaginația și gâdirea creatoare, spiritul de observație, emoț iile și sentimentele, să -și ducă la
bun sfârșit acțiunile intreprinse, oricât de grele ar fi acțiunile întâ lnite.
Astfel de activități, oferă, în mare măsură, ocazia unei reale ș i educative atractive între
copii și spirit ul care demonstrează dorința lor aprinsă de a se autodepăși, prin valorificarea
inteligența posibilităților interne , autentice de care dispun.
Noi, educatoarele, trebuie să le acordăm o importanță deosebită acelor copii care
manifestă aptitudini creatoare, cât ș i o atenție sporită pentru creaț iile lor.

24
Copilul cuprins de efervescența creației manifestă o neliniște spirituală , care se
finalizează cu mari satisfacții prin care viața lui se îmbogățește, devine mai prietenos, mai bun ,
mai generos.
Procesul creativ cuprinde mai multe etape:
• Prima etapa este a pregătirii, în care se acumulează informații, asimilarea și r elaționarea lor,
integrarea lor într -un anume sistem de gândire (e vorba de primele cunoștiințe , de contact ul cu
materialele și instrumentele necesare, cu sarcinile directe, imediate, ce derivă din participarea
la aceaste activităț i).
• În etapa a doua, numi tă de „incubare” , o seama de reprezentari vizuale, estetice și artistice
mintale î ncep s ă se combine diferit , de la individ la individ. Este oarecum vorba de prelucrarea
datelor obținute pe cale perceptuală în cadrul excursiilor, după vederea altor lucrari realizate
de educatoare sau alț i copii din anii anteriori.
• Etapa urmă toare numită „de iluminare”, în procesul de căutări se poate produce brusc și de
cele mai multe ori spontan, o nouă combinare de calitate superioară numită inspirație, gând,
fulger, even iment, poate fi o lucrare care să se desprindă de celelalte.
• Într-o ultimă etapă când procesul creativ, aceea de verificare, se reia și în plan mintal ultima
combinare și ultima soluție este punct ul de plecare într -o noua creație estetică .
Educ atoarea are posibilitatea ș i libertatea de a alege o tematică largă și variata î n
conformitate cu mate rialul pe care -l are la dispoziț ie.
Copiii isteți sunt calmi, învață și concentrându -se, sunt capabi li de a duce o treaba la
bun sfârșit. La c opiii timizi o construcție realizată cu propriile lor mâ ini poate determina o
încredere în propriile lor posibilități. Astfel se dezvoltă la toți copiii aptitudini practice și
deasemenea , simț ul lor estetic.
În munca noastră de zi cu zi am obs ervat cât este de importantă inițiati va cu care,
copiii noștrii, au observat cât este de importantă alegerea proiectului de construcț ie pentru un
anumit obiect util. Aproape toți copiii, chiar și cei mai mici, construiesc cu placere, mai ales
dacă noi educ atorii suntem alături de ei și îi îndrumăm ș i-i ajutăm în proiectele lor. Celor mici,
în special, le trebuie puțin ajutor la unele lucrări, de aceea este important să se explice
fiecăruia ce are de fă cut.

25
Realizarea unor lucrări, jucării, și fo losirea lor în jocuri diferite declanș ează în sufletul
copilului emoții puternice de bucurie, de satisfacț ie pentru rezultatul muncii lor.
Pe fondul acestor trăiri afective se cristalizează sentimentul de dragoste față de muncă
și se amplifică dorinț a copilului de a mai lucra ceva ut il pentru el ș i pentru microgrupul din
care face parte.
Experiența ne -a dovedit că lucrând prea mult după șabloane(forme conturate) se
limitează posibilitatea dezvoltării imaginației și gândirii copilului . Iată de ce, pe langă
materialele obișnuite pe care le folosim în activitățile practice: hartia, deșeurile textile,
plastice, material lemnos , m-am ori entat ș i spre f olosirea materialelor din natură care prin
diversitatea formelor, a coloritului și a posi bilităților de î mbinare deschid camp larg
manifestării imaginației și a gâ ndirii creatoare. De acea se recomandă să avem la îndemână o
lădiță î n care s ă colecționă m tot ce apare folositor pentru lucru. O simpla scotocire printre
lucruri ne face deja plăcer e și ne trezește fantezia. Materialele fă ra valoare nec esare la
construit pe care le găsim în gospodărie sau în camara pregătită de mamicele noastre pe ntru
iarnă , pe care le p utem valorifica cu mult succes și cu placere sunt: semințe de bostan,
porumb, fas ole, măzare, grâu, floarea soarelui, piper, linte, orez, pepene verde, pepene galben,
ardei, chimion, diferite semințe de flori sau alte plante, coajă de copac, coji de nucă, coji de
ouă, capsule de mac, coceni de porumb, lâna colorată toarsă și netoarsă, pene de găină și alte
păsări de curte sau să lbatice. Lista acestor materiale o înmânez fiecărui copil ș i le v oi cere sa
aducă fiecare ceea ce are în gospodărie , pentru a nu mai face cheltuieli inutile.
În ședințele cu părinții vom explica ș i acestora necesitatea diversificării materialelor
folosite în cadrul activitatilor cu materiale din natură obligatorii și î n activităț ile organizate pe
arii de stimulare.
În colecția existentă de materiale din natura, folosite cu succes la activit ățile
matematice (ghindă, alune, castane), am adăugat, cu ajutorul copiilor, altele noi: scoici, fructe
și seminț e de toate categoriile, conuri de brad, măcese, frunze de diferite forme, culori și
mărimi, pietricele, toate adunate în timpul plimbărilor și excursiilor efectuate î mpreuna. Cu
acest prilej copiii le -au observat, comparat, diferențiat ș i clasat după caracteristici specifice,
descoperind multe asemănări cu obiecte cunoscute, apoi prin îmbinări diverse ș i-au imaginat
altele cum sunt: ochi i pentru animale, aripioare, barcuțe, ciuperci.

26
In plimbările pe care le efectuăm în pădurea din apropiere , pentru co lectionarea de
materiale utile în activitățile noastre, luam cu noi câte o carte î ntre filele căreia vom aș eza la
presat frunzele de dif erite forme, mărimi sau culori ș i de asemenea flori de di ferite feluri. Mai
avem cu noi și câte o gentuță și o găletuță în care adunăm conuri de brad, ghinde ș i alune.
Implicarea copiilor preșcolari în activitatea de selecționare a celor mai r eușite
materiale din natura înseamna activitate de observare, de analiză și sinteză, de selecție și de
grupare, dupa gen și specie. Procedând astfel, am pregă tit cop iii pentru activitatea manuală,
deoarece ei participă activ la culesul materialului, pe car e tot ei îl asamblează , pentru a realiza
teme le ce vor reprezenta aspecte din viață: „Copii jucându -se”, „Animale”, „Păsări”, „Pomi” ,
„Flori”, „Curte” , „Anoti mpurile” și multe altele. Chiar și castanele adunate din parc și sortate,
selecționate dupa mărim e, apoi capacelele și fructul de ghindă, samânța de arțar, fagii de coaja
de mesteacan, pene de păsări , pluta sunt pregatite pentru efectuarea urmatoarelor teme: „ În
pădure”, „La moară”, „Curtea cu păsări”, „Mobilerul păpuș ii”.
Materialele din natură oferă urmă toarele avantaje:
a)tehnic ile de lucru sunt foarte simple(așezare plană, asamblare ș i lipire) de
aceea majoritatea se pot demonstra frontal pentru toata grupa;
b)variet atea formelor naturale sugerează o mare diversitate de teme , ceea ce
contribuie la activizarea imaginației și gâ ndirii creatoare;
c)mâ nuirea acestui mate rial le dezvoltă sensibilitatea tactil – chinestezică,
precizia și rapiditatea mișcărilor mâ inii.
Vom da copiilor libertate și independența în activitate. De exemplu î n cazul tablo ului
cu libelule sau cu fluturi, copiii au libertatea să le așeze în spațiu după propria lor dorință .
Activitatea aceasta î n grup a stimulat astfel schimbul de păreri, colaborarea și î n final se vor
realiza tablouri diferențiate ca așezare spațială ș i ca aspect artistic.

27
2.3. Utilizarea materialelor din natură în cadrul activităților din Domeniul estetic și
creative

Utilizarea materialelor din natură în cadrul activităților din Domeniul estetic și
creative contribuie nemijlocit la dezvoltarea, din toate punctele de vedere, a personalității și
creativității copiilor, împreună și în strânsă legătură cu celelalte activități ce se desfăsoară în
grădiniță.
Valoarea educativă a abilităților practice cu ajutorul materialelor din natură se situează
pe același plan cu celelalte domenii curriculare , ele contribuind la dezvoltarea personalității
copilului cu condiția să respecte cerințele psiho -pedagogi ce în organizarea lor, să creeze un
mediu stimulativ, interesant pentru copil. Preșcolarul manifestă interes spre nevoia de mișcare,
spre manipularea obiectelor și el trebuie îndemnat spre creația contructivă și dezvoltarea
capacităților de confecționare a unor obiecte, jucării, fapt ce va trezi stări afective pozitive.
Caracterul materialelor din natură la aceste activități de abilități practice permite
îmbinarea muncii fizice, practice cu cea intelectuală.
Prin aceste activități de abilități practice copilul învață să -și coordoneze mișcările,
capătă pricepere și îndemânare, își formează unele deprinderi practice de a opera cu material
din natură, toate cunostințele însusite în alte discipline își găsesc cadrul de exprimare și se
adâncesc, se educă simțul estetic, se îmbogățeste sfera afectivă prin educarea în spiritul
dragostei pentru natură și a respectului pentru ceea ce a creat el și cel din jurul lui.
Materialele din natură se îmbină armonios cu toate celelalte do menii din grădiniță, le
sprijină în organizarea, desfășurarea și evaluarea atractivă a rezultatelor obținute de copii.
În grădiniță preșcolarii desfășoară o activitate variată; în cadru l activităților de
observare ei privesc cu multă curiozita te obiectele și fenomenele realității, își lărgesc treptat
cercul de reprezentări si participă în mod activ la viața care îi înconjoară.
Mânuirea materialelor din natură și a obiectelor în diferite acțiuni practice influențează
exactitatea și profunzimea percepțiilor și reprezentărilor copiilor, iar participarea mâinilor
determină o percepție mai clară și o cunoaștere mai temeinică.
Lucrând cu diferite materiale: hârtie, carton, lipici, pâ nză, materiale din natură și
propunâ ndu-și să realizeze ceva din ele, așa cum își imaginează sau le indică modelul, copilul
are prilejul să cunoască însusirile acestora, să le compare și să generalizeze calități ale lor,
calități pe care au posibilitatea să le constate în mod direct.

28
Observând modelul, copiii vor fi obisnuiți să analizeze în mod dirijat părțile
componente ale obiectului ce urmează a fi efectuat, reactualizând percepțiile ante rior formate
și în același timp asamblând întregul din părțile lui componente, ceea ce în seamnă antrenarea
altui proces de gândire sinteza.
Procesul abilităților practice cu ajutorul materialelor din natură creează largi
posibilități pentru fixarea, sistematizarea și verificarea în practică a cunostințelor însușite la
celelalte ca tegorii de activitați.
În timpul reproducerii concrete a unui obiect din mediul înconjurător, copilul es te
învățat, solicitat și pus în situația de a executa o serie de mișcări care cu timpul devin din ce în
ce mai precise, coordonate, și sist ematizate( să lipească, să așeze într -o anumită ordine
conform părților component ale obiectului în prealabil analizat).
Acționând asupra materialelor în cadrul activităților manuale, copilul își exersează
concomitant analizatorii vizual si ta ctilo- cutanat și sistemul muscular al mâinii. Tema propusă
de educatoare n -ar putea fi executată de copil dacă concomitent cu mâna n -ar fi antrenați
analizatorii, ( în special cel vizual și scoarța cerebrală, sub controlul căreia copilul
selecționează și a ranjează materialul după culoare, formă, mărime, sus, jos, dreapta, stânga).
Exercițiile pe care copiii le desfăsoară organizat în activitățile de abilități practice cu
ajutorul materialelor din natură stimulează activitatea analitico – sinteti că a scoarței cerebrale.
Datorită acestui fapt copilul ajunge să facă o mare diferențiere a mișcărilor, să elimine treptat
mișcările involuntare și inutile.
Prin educația adecvată de mânuire a diferitelor instrumente de l ucru, copilul ajunge
treptat în stadiul precizării și coordonării mișcărilor, acestea devenind mai co recte, mai sigure,
mai fine, ca urmare a excersării lor.
Copilul este pus în situația de a executa prin propriile forțe tema activității propuse, iar
obiectul obțin ut contribuie la formarea independenței lui. Se va stimula încrederea în forțele
proprii, se va educa simțul de ordine, disciplină și curățenie. Activitatea de abilități practice se
desfăsoară ordonat, totul decurge după o anumită ordine, dinainte stabilit ă, operațiunile de
execuție se succed conform cerințelorlor, astfel că după o serie întreagă de activitățități
practice cu ajutorul materialelor din natură, copilul este capabil să -și desfăsoare întreaga
activitate în mod organizat. El învață să lucreze cu rat, să strângă în coșul d e gunoi resturile
rămase, să -și spele mâinile murdare, să -și așeze lucrarea la expoziție, toate acestea duc la
formarea spiritului de curățenie si ordine.

29
Întrebuințarea materialelor din natură în cadrul activităților din Domeniul estetic și
creative își aduc contribuția și la îmbogățirea vieții afective, copiii trăiesc sentimente de
bucurie și de creștere a încrederii în ei înșiși. Copiii asamblează, lipesc, pliază, montează,
asociază, analizează, observă, compară, cl asifică și argumentează fiecare mișcare pe care o
realizează chiar dacă spu n că se joacă ,,de -a artiștii”,de -a pictorii” , ,,de -a cântăreții” , ,,de-a
construct orii”.
Utilizarea materialelor din natură în cadrul activităților din Domeniul este tic și
creative impresionează în mod plăcut, prin varietatea materialului, prin armonia de culori, prin
multitudinea formelor și proporțiilor. În timpul lucrului copilul are posbilitatea de a aprecia
materialele care ni le oferă natura, analizând culoarea, forma, mărimea și simetria.
Folosirea materialelor din natură în cadrul activităților din Domeniul estetic și
creative au un loc bine precizat în cadrul procesului instructiv – educativ, conținutul fiind
stabilit după criterii exacte, care îi asigură un caracter stiințific, accesibil si stabil.
Utilizarea materialelor din natură este extrem de necesară atât în curriculumul școlar
cât și în cel preșcolar, iar abordarea integrată a conținuturilor trebuie să fie rodul creativității ș i
implicării permanente a educatorului.

2.4. Importanța utilizării materialelor concrete asupra capacității creative a
preșcolarilor

„Eu cred că lumea copilăriei e stăpânită de tentația creației artistice. Mai artist decât
copilul nu e nici un artist în lume. Numai să ai inimă să -l simți și minte să -l pricepi. Și mi se
pare că tu ai priceput și ai simțit copilăria când le -ai pus lumină în ochi și atâta frumusețe
sufletească în chip.” (Nicolae Tonitza, 1991, p.52)
Copilăria este prima etapă în care copilul își formează deprinderea de folosire a
formelor și a culorilor. Omul ființează și se desfășoară nu numai în conformitate cu mobiluri
intelectiv – practice, ci și în concordanță cu legile frumosului, ale armoniei și coerenței
esteticului din na tură, societate și opera de artă. Într -un anumit sens, existența umană poate
deveni „operă de artă” (Dufrenne, M., 1981, p.66), în măsura în care omul își ia drept model
idealitatea constitutivă a artisticului și exemplaritatea câmpului valoric, care tind să se
insinueze în conduitele lui cele mai firești.

30
La vârsta preșcolară, educația estetică nu se poate separa de procesul de cunoaștere a
realității, de contactul direct cu obiectele și fenomenele din mediul înconjurător. În activitatea
didactică pe care o desfășoară educatorul, se ține seama de particularitățile psiho -individuale,
de posibilitățile de percepere a frumosului de către copii și se urmărește, în mod deosebit,
dezvoltarea și cultivarea capacităților creative în registrele metodice, specifice f iecărei arte.
Copilul, beneficiarul de artă, omul de mâine, capătă, descifrează și apoi mânuiește o
„gramatică” a formelor de comunicare și de expresie plastică, iar animatorul și mentorul
acestei achiziții este fiecare dascăl. Pentru aceasta no i, educatorii, trebuie să stăpânim foarte
bine, atât limba română, matematica și alte domenii experiențiale, cât mai ales „gramatica”
artei plastic prin folosirea materialelor din natură. Avem menirea ca, pe lângă înzestrarea
copiilor cu noțiunile fundamen tale ale științei, să -i facem să înțeleagă nu numai mesajul
acestor materiale și a unei opere de artă, ci să le „cultivăm” și spiritul , gustul și simțul estetic,
altfel spus, să -i ajutăm să înțeleagă dragostea față de natură și față de ceea ce ne oferă g ratuit
aceasta.

II.5. Tehnici de integrare a materialelor din natură

Rolul cel mai important din punct de vedere al activităților practice este cel de
dobândire al deprinderilor psiho – motrice de mânuire a materialelor și instrumentelor ș i de
aplicare a acestor deprinderi în activități utilitare; de aceea educatoarea trebuie să cunoască
foarte bine aceste deprinderi, precum și vârstele la care se formează ele și în funcție de
acestea să planifice activitățile practice comune într -o gradar e a temelor, pornind de la
deprinderi și aplicații simple și ajungând la deprinderi și aplicații complexe.
Folosirea tehnicilor de lucru cât mai variate îi ajută pe copiii să -și formeze deprinderi
de lucru pe care le vor folosi în clasele primare. La ni vel preșcolar se pun bazele formării
deprinderilor de lucru: în hârtie – îndoire, pliere, decupare, lipire, asamblare, împletire și
țesere; cu fire textile – împletire, înnodare, șnuruire, tăiere și lipire, rulare; cu materiale textile
– decupare, lipire, împletire; înșirare; lucrări cu materiale din natură în care se folosește
decuparea, lipirea, asamblarea și decorarea.
Tehnicile de lucru și materialele care se folosesc în activitățile practice sunt acelea
care contribuie la dezvoltarea creativității copiilor. Cu cât materialele sunt mai variate, copiii
trebuie să dea frâu liber imaginației pentru crearea de obiecte cu te mă dată. Tehnicile care

31
conduc cel mai mult la dezvoltarea creativității prin activitățile practice sunt cele folosite în
lucrul cu materiale din natură sau deșeuri. Dacă în tehnicile de lucru în hârtie, fire de lână,
materiale textile, copiii parcurg un a numit proces tehnologic demonstrat și explicat de
educatoare, în activitățile cu materiale din natură un rol deosebit îl are imaginația fiecăruia
deoarece se anunță copiilor tema lăsând la libera lor alegere modul de execuție.
În mod deosebit în acest e activități se folosește metoda brainstorming -ului, metodă de
dezvoltare a creativității în grup. Această metodă este nelipsită în activitățile practice. După ce
se anunță tema copiii sunt solicitați să formuleze idei despre modul în care se poate realiza
tema. Educatoarea poate aduce modele de lucrări realizate cu tema respectivă, dar acestea sunt
prezentate doar la începutul activității ca o sugestie a modului de realizare a temei și nu este
lăsată lucrarea ca model de lucru pentru copii. Ei trebuie să l ucreze după propria imaginație. În
timpul lucrului copiilor le pot fi sugerate unele tehnici de îmbinare a detaliilor și este mult mai
productiv ca preșcolarii să fie lăsați să se consulte între ei, în acest fel dezvoltându -se spiritul
de cooperare. Copiii sunt creativi din naștere, dar este datoria cadrului didactic să dirijeze și să
valorifice această creativitate prin stimularea lor cu teme cât mai variate în care să folosească
combinații de tehnici de lucru și materiale cât mai diversificate.
Toate aceste frumuseți n -ar fi posibil să prindă viață ,dacă mâinile dibace ale copiilor
preșcolari n -ar fi învățate să utilizeze tehnici specifice de lucru, dacă nu s -ar însuși priceperi și
deprinderi care să ajute copiii să pună în practică toate a ceste tehnici.
Încă de la grupele mici copiii sunt învățați să mototolească, să înșire, să rupă, să lipească, să
îndoaie, să ruleze, să șnuruiască, iar apoi pe parcursul înaintării în vârstă gama deprinderilor
sporește și se complică prin: răsucire, înno dare, tăiere, bobinare, țesătură, cusătură, folosind o
multitudine de materiale.
Nu numai însușirea acestor tehnici este o încântare pentru copii ci și felul cum toate
materialele cu care lucrează, prind viață și dau copiilor o satisfacție nebănuită făc ându -i să-și
dezvolte imaginația, simțul estetic, creativitatea, încrederea în forțele proprii și utilitatea
muncii lor.
Am considerat necesară introducerea unui subcapitol dedicat tehnicilor de lucru
specifice activităților practice, astfel că putem spu ne că abilitățile practice pot fi clasificate
după criteriul tehnicilor folosite și al sarcinilor didactice care se realizează în cadrul acestora.
Ștampilele se confecționează din diferite materiale cum sunt: plastilina, guma de cauciuc,
cartoful, pluta, e tc., prin gravarea desenului pe suprafața materialului respectiv.

32
CAPITOLUL III.
PREZENTAREA CERCETĂRII PEDAGOGICE CU TEMA: ,,STIMULAREA
CREATIVITĂȚII PREȘCOLARILOR PRIN FOLOSIREA MATERIALELOR DIN
NATURP ÎN CADRUL ACTIVITĂȚILOR DIN DOMENIUL ESTETIC ȘI CREA TIV

III.1. Scopul și obiectivele cercetării

Scopul cercetării ,,Stimularea creativității preșcolarilor prin folosirea materialelor din
natură în cadrul activităților din Domeniul Estetic și Creativ este acela de a investiga
modalitățile de stimulare a creativității preșcolarilor deoarece am considerat că datoria noastră
este să îndrumăm preșcolar ii în sensul dezvoltării capacității lor creative prin utilizarea
materialelor din natură în cadrul activităților din Domeniul Estetic și Creativ .
Am considerat că preșcolarii manifestă dificultăți în folosirea materialelor din natură,
fiind necesară în acest scop muncă permanent din partea noastră, a dascălilor, în vederea
formării, dezvoltării și stimutării creativității preșcolarilor pr in folosirea materialelor din
natură în cadrul activităților din Domeniul Estetic și Creativ.
M-am oprit asupra tehnicilor de integrare a materialelor din natură (tehnica
ștampilării/ a mprentării, tehnica presării) , deoarece aceste tehnici sti mutează participarea
activă și deplină: psihică, fizică și individuală a preșcolarilor dar și creativitatea acestora.

Obiectivele cercetării

• utilizarea unor metode și tehnici de identificare a capacității creative a copiilor implicați în
cercetare ;
• înregistrarea și compararea rezultatelor obținute de elevii grupelor experimentală și de control
pe parcursul întregii perioade de cercetare;
• integrarea materialelor din natură prin tehnici specifice în cadrul activităților din Domeniul
Estetic și C reativ (tehnica ștampilării/ amprentării, tehnica presării );
• Înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de preșcolarii eșantioanelor
experimental și de control în etapele cercetării pedagogice.

33
III.2. Ipoteza cercetării

Dacă în cad rul activităților din Domeniul Estetic și Creativ metodologia de predare –
învățare – evaluare integrează materialele din natură ca mijloace didactice predominante,
atunci este stimulată creativitatea copiilor, dezvoltarea unor sentimente pozitive față de mediul
înconjurător și creșterea gradului de implicare a copiilor în activitățile educative.

III.3. Variabilele cercetării

Variabila independentă : Aplicarea sistematică, pe parcursul unui an școlar, a unui
set de tehnici de integ rarea a materialelor din natură în vederea formării, dezvoltării și
stimulării creativității preșcolarilor.

Variabila dependentă : nivelul rezultatelor obținute și reliefate în performanțele
preșcolare ș i comportamentele preșcolarilor.

III.4. Coordonatele majore ale cercetării

III.4.1. Locul de desfășurare

Experimentul psihopedagogic s -a desfășurat la Grădinița cu Program Nor mal Nr.18
din Târgu -Mureș, județul Mureș și la Grăginița cu Program Normal Vidrasău din județul
Mureș. Cadrele didactice implicate în cercetare au fost educatoarea Varovici Daniela -Denisa
la grupa experimentală și educatoarea Gyorfi Emanuela -Daniela la gru pa de control

III.4.2. Perioada desfășurării experimentului :

Testarea ipotezei cercetării a impus organizarea și desfășurarea unui șir de experime nte
didactice pe parcursul anului școlar 2016 -2017 , în perioada 07.11.2016 – 08.05.2017 .

III.4.3. Eșantionul de participanți

34
Pe parcursul exterimentului psihopedagogic, am operat cu un eșantion format din două
grupe, r espectiv Grădinița cu P.N. NR.18 și Grădiniță cu P.N. Vidrasău .
• Eșantionul experimental: c uprinde 15 copii în vârstă de 4 -5 ani (11 fete, 4 băieți) care
sunt integrați în grupa combinată intitulată generic “Grupa Iepurașilor”, la Grădinița cu
P.N. NR.18.
• Eșantionul de control a fost reprezentat de un lot de 15 subiecți, cu vârste cuprinse
între 4-5 ani (11 fete și 4 băieți) sunt integrați în grupa mică -mijlocie “Grupa
Iepurașilor” la Grădiniță cu P.N. Vidrasău.

III.4.4. Eșantionul de conținut
În cadrul experimentului didactic, am abordat următoarele activități didactice:
„Ștampilare cu frunze”
„Micul brăduleț”
,,Ștampilare cu flori de primă vară”

III.5. Metodologia cercetării

Sistemul metodelor de cercetare pedagogică reprezintă ansamblul metodelor și
procedeelor utilizate în cercetarea științifică a fenomenului educațional, în scopul pătr underii
în esența lui și pentru descoperirea de noi adevăruri. Pentru investigarea problemei de
cercetare, am utilizat următoarele metode de lucru: experimentul psihopedagogic, metoda
observării sistematice, metoda convorbirii, metoda testelor și metoda an alizei produselor
activității copiilor. Pentru validarea experimentului a dezvoltării creativității preșcolarilor prin
folosirea materialelor din natură, în Domeniul Estetic și Creativ s -au folosit metode de analiză
cantitativă și calitativă a datelor expe rimentului.
Metoda observării sistematice
Ca metodă de colectare de date în cercetările pedagogice, metoda observației
sistematice constă în urmărirea intenționată, metodică și sistematică a unui eneviment sau a
unui complex de enev imente educaționale, în condiții obișnuite de existența și desfășurarea
fără nici o intervenție din partea cercetătorului, în scopul explicării, înțelegerii și ameliorării
lor.

35
Metoda observării sistematice care a sprijinit permanent cunoaștere a rezultatelor în
fiecare etapă, a fost utilizată în întreaga cercetare. Observația a fost utilizată, atât în perioada
premergătoare, cât și în timpul desfășurării experimentului.
Pentru a crește calitatea observației este bine să se aibă în ve dere: stabilirea clară a
scopului și obiectivului urmărit,elaborarea unui plan de observație, locul de desfășurare, durata
consemnarea imediată a rezultatelor, desfășurarea în condiții bune și cât mai variate,
efectuarea unui număr optim de observații.
Experimentul psihopedagogic a constituit principala metodă de investigație. El a fost
precedat de o verificare atentă a structurii colectivului de copii și a nivelului general și specific
de pregătire a grupei experimentale și de control.
Exerimentul propriu -zis sau experimentarea constă în testarea/verificarea
ipotezei/presupunerii formulate de către cercetător.
Scopul experimentului este acela de a se confirma sau infirma ipoteza cercetorii și,
eventual, de a sugera alt e întrebări sau ipoteze.
Realizarea experimentului presupune parcurgerea a trei etape:
1. Etapa preexperimentală
2. Etapa experimentală
3. Etapa postexperimentală
Metoda convorbirii
Metoda convorbiri i este o formă de anchetă care constă într -un dialog între cercetător
și subiecții supuși investigației, în vederea colectării de date în legătură cu fenomenele
urmărite.Convorbirea se desfășoară pe baza unui plan și a unui ghid alcătuit din întrebări
dinainte elaborate. Răspunsurile se consemnează, se înregistrează cu didelitate, pentru a putea
fi prelucrate ulterior.
În cadrul acestei cercetări, această metodă a constat în discuții între cercetător și
subiectul investigat, adică între educatoa re și copii. Aceasta a presupus relația directă dintre
educatoare -copil, față în față și abilitatea educatoarei pentru a obține motivarea subiecților,
angajarea copiilor în discuții.
Testul (probele) le-am folosit pentru a măsura cât mai exact volumul și calitatea
cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor copiilor, îninte și după efectuarea experimentului .

36
Probele au avut caracter mixt, valorificând atât capacitatea de reproducere a unor
cunoștințe cât modul de dezvoltare a capa cităților de analiză sistematică, de aplicare a
cunosștiințelor în noi situații.
Testele reprezintă un instrument de cercetare alcătuit dintr -un ansamblu de itemi, care
vizează cunoașterea fondului informativ și formativ dobândit de subiecții investigați, respectiv
identificarea prezenței sau absenței unor cunoștințe, capacități, competențe, comportamentale,
procese psihice.
Metoda analizei produselor activității copiilor
În diferite etape au fost folosite și cele lalte metode de investigație: metoda cercetării
documentelor curriculare și a altor documente școlare, metoda analizei portofoliilor cu scopul
de cunoaște opiniile copiilor implicați în cercetare asupra celor mai atractive metode de
evaluare.
Această metodă mi -a folosit în obținerea datelor privitoare la capacităților creatoare
ale copiilor, în cunoașterea informațiilor privind însușirile lor psihice, descoperirea modului de
lucru la care copiii au respectat indicațiile educatoarei, formarea co rectă a deprinderilor.
Datele culese au fost supuse analizei în scopul desprinderii de estimări și aprecieri
asupra individualității copilului, a comportamentului său, a preocupărilor și înclinațiilor sala.
Datele consemnate sunt corelate cu constatările desprinse în urma aplicării și a altor metode de
cercetare.

III.6. Etapele experimentului pedagogic

III.6.1.Etapa preexperimentală/ inițială/constatativă

Etapa preexperimentală/ inițială/constatativă a avut loc la începutul anu lui școlar
2016 -2017 și au vizat evaluarea inițială a copiilor. În etapa constativă ne -am propus să
determinăm modul cum preșcolarii utilizează materialele din natură.
Am căutat ca prin aplicarea unor metode și procedee diferite, dar și a uno r materiale
cât mai variate să determin:
-nivelul dezvoltării capacităților creative ale copiilor de vârstă preșcolară, în etapa inițială;
-dezvoltarea priceperii de a utiliza diferite tehnici și materiale și a le aplica în creațiile proprii;
-dezvoltarea sensibilității estetice și a spiritului criti c în analiza propriilor lucrări.

37
În cadrul acestei etape am folosit metode le următoare : observarea, convorbirea și
testele (probele). Probele au fost aplicate ținând cont de specificul vârstei, resp ectiv principiul
accesibilității și principiul particularităților psihice individuale și de vârstă a copiilor. Temele
le-am grupat de la simplu la complex, de la ușor la greu.
Tot în cadrul etapei constatative am aplicat mai multe probe în sco pul diagnosticării
nivelului capacităților creative ale copiilor de vârsta preșcolară.
Pentru a -i antrena pe copii în desfășurarea acestor probe, am folosit materiale dintre
cele mai variate.

Testul inițial

Subiectul: ,,Copacul desfrunzit”
Tehnica de lucru: aplicarea frunzelor presate pe hârtie unde se afla imaginea cu copacul
desfrunzit;
Tipul de activității: formare de priceperi și deprinderi;
Obiectiv: să aplice frunzele presate pe hârtie unde se afla imaginea cu copacul desfrunzit;
Mater iale: hârtie albă pe care se află conturul copacului desfrunzit, frunze presate, lipici;
Conținutul activității : activitatea se desfășoară cu 10 copii. Fiecare copil va realiza în mod
individual aplicar ea frunzelor pe suprafața copac.
Punctaj: se acordă 3 puncte pent ru utilizarea corectă a materialelor, 3 puncte pentru realizarea
lucrării (acuratețe, distribuire echilibrată, estetica lucrării) și câte 4 puncte pentru originalitate.
Se va nota modul de aplicare a frunzelor pe hârtie unde se afla imaginea cu copacul des frunzit.
Interpretare: În urma aplicării probei pre -test pentru diagnosticarea nivelului de creativitate
prin tehnica stabilită (vezi anexa 3).
Durata: 20 minute

III.6.2. Etapa experimentului formativ

Este cea de -a doua etapă a inv estigației și a fost concepută pe o acțiune educativă de
dezvoltare a capacităților creative ale copiilor de vârstă preșcolară (etapa formativă), prin
intermediul activităților cu materiale din natură, din Domeniu Estetic și Creativ. Ea presupune
introduce rea la eșantionului experimental a variabilei independente respectiv – modificarea

38
preconizată a noii modalități de lucru și controlarea situației în manifestarea analitică,
riguroasă, precisă, astfel proiectarea, evaluarea și reglarea activității didactice în cazul grupei
experimentale realizându -se în perspectiva modificării introduse. În acest timp, la eșantionul
de control procesul educațional decurge în mod normal, după o metodă obișnuită.
Tratând creativitatea ca produs ne referim la rezul tatul procesului de creație, care se
concretizează prin ceva material. Astfel, produsul este apreciat drept creativ dacă oate fi
caracterizat prin originalitate (adică unicitate, noutate). Dacă în grupă sunt create condiții
psihologice optime centrate pe d ezvoltarea personalității armonioase, creativitatea se dezvoltă
mai intens.
Noi, cadrele didactice, formăm și dezvoltăm capacitățile creative pentru ca preșcolarul
să fie apt și să fie participant activ la dezvoltarea societății. Cunoștințele, dar și priceperile și
deprinderile, nu permit copilului să se dezvolte în mod deplin din punct de vedere creativ. De
aceea este necesat a forma și dezvolta la personalitatea unui individ capacitățile creative; să -și
imagineze, să creeze noi imagini. Preșc olarii după natura lor sunt diferiți, însă pe unii
perametrii au însușiri aproximativ egale. De aceea este necesar ca organizarea muncii
instructive să se facă în mod diferențiat.
Stimularea creativității este un demers complex ce curpinde fen omene de activare,
antrenare, cultivare a dezvoltare a potențialului creator. În sistemul metodelor și tehnicilor
destimulare a creativității s -au folosit metode ca explicația, demontrația, conversația și
exercițiul. Stimularea, educarea și antrenarea pote nțialului creator va conduce spre formarea
unor personalități creatoare, capabile de adaptare la noi și noi condiții de viata.
Pentru a dezvolta capacității creative prin intermediul activităților cu materiale din
natura, din Domeniul Estetic și Creativ trebuie să creăm condiții psihologice optime ca:
încurajarea, buna dispoziție, emoții pozitive; trebuie să stimulăm creativitatea având în
considerație particularitățilede vârstă ale fiecărui copil.
Prin intermediul probelor date am încercat noi soluții în vederea dezvoltării
creativității în cadrul acestor activități.
Urmărind să descopăr cât mai multe informații despre copii, despre nivelul de
dezvoltare a creativității (în etapa contatativă) și încercând apoi să stimu leze și să dezvolt
creativitatea copiilor am realizat o mare varietate de teme în vederea atingerii scopului propus.
Cu grupa de control s -a lucrat în mod tradițional, nerealizându -se exerciții de
stimulare a creativității cu ajutorul maretial elor din natură.

39
În analiza rezultatelor la grupa experimentală, se ține seama de următorii inducatori:
reușita execuției lucrărilor, numărului de elemente incluse în lucrare – vizează fluența,
diversitatea modelelor – vizează flexibilitatea, precum și modalitatea de construire a unor
compoziții – vizează originalitatea.

Activitate experimentală nr. 1

Subiectul: ,,Ștampilare cu frunze ”
Tehnica de lucru: ștampilare cu frunze presate ;
Tipul de activității: formare de priceperi și deprinderi;
Sarcină de lucru : aplicarea frunzelor presate pictate pe coala albă;
Materiale: hârtie albă, frunze presate, acuarele,lipici ;
Conținutul activități i: activitatea se desfășoară cu 10 copii. Fiecare copil va realiza în mod
individual aplicarea frunzelor pictate pe coala de hârtie albă.
Interpretare: a fost o activitate prin care copiii și -au manifestat fantezia și creativitatea (vezi
anxa 4).
Durata: 20 minute

Activitate experimentală nr. 2

Subiectul: ,,Micul brăduleț”
Tehnica de lucru: aplicarea crengilor de brad pe hârtie unde se a fla imaginea cu micul
brăduleț;
Tipul de activității: formare de priceperi și deprinderi;
Sarcină de lucru : aplicarea crengilor de brad pe hârtie unde se afla imaginea cu micul brăduț;
Materiale: hârtie albă pe care se află conturul micului brăduț, crengi de brad, lipici;
Conținutul activității : activitatea se aplică la întraga grupă experimentală. Copiii vor trebui
să lipească crenguțele de brad, individual, fiind cât mai creativi și originali în realizarea temei
propuse.
Interpretare: La început subiecții erau entuzia smați de notarea tehnicii, punând chiar foarte
multe întrebări. În urma conversației, am observat că sunt motivați în încercarea de a realiza
sarcina. Desfășurarea probei prin tehnica cerută a fost susținută cu plăcere de către subiecți,

40
aceștia lucrând cu drag și atenție. Datorită faptului că desfășurarea acțiunii a fost motivată, s –
au observat foarte ușor elementele de creativitate, de originalitate, dar și distribuirea
armonioasă și echilibrată a materialelor și culorilor (vezi anexa 5).
Contare: În anal iza lucrărilor se va ține seama de felul cu au fost lipite crenguțele de brad, de
acuratețea lucrării și de originalitatea din modelele unice.
Durata : 20 minute

Activitate experimentală nr. 3

Subiectul: ,,Ștampilare cu flori de primăvară”
Tehnica de luc ru: ștampilare cu flori de primăvară;
Tipul de activității: formare de priceperi și deprinderi;
Sarcină de lucru : aplicarea floril or de primăvară pictate pe coala albă;
Materiale: hârtie albă, flori de primăvară, acuarele,lipici;
Conținutul activități i: fiecare copil va realiza în mod individual aplicarea florilor de
primăvară pictate pe coala de hârtie albă.
Contare : se notează acuratețea lucrării,folosirea culorilor și originalitatea lucrării;
Interpretare: Am observat că prin încurajare și stumularea imaginației, dar și sădindu -le
încrederea în forțele proprii, s -a ajuns la crearea unui mediu afectiv, plăcut copiilor, propice
dezv oltării capacităților creatoare (vezi anexa 6).
Durata: 20 minute

III.6.3. Etapa post experimentală

Testul final

Subiectul: ,,Tablou de primăvară”
Tehnica de lucru: aplicarea florilor de de primăvară și frunzele acestora pe coala de hârtie
albă realizându -se astfel un tablou de primăvară ;
Tipul de activității: formare de priceperi și deprinderi;
Obiectiv: să aplice fl orilor de de primăvară și frunzele acestora pe coala de hârtie albă;
Materiale: coală de hârtie albă, flori de primăvară , lipici;

41
Conținutul activității : Vor trebui să le aplice florile de primăvară pe o coală de hârtie albă
formând astfel un tablou de primăvar ă.
Contare: În analiza lucrărilor se va ține seama de felul cu au fost lipite florile de primăvară ,
de flexibilitatea și originaliatea de care dau dovadă copiii. Totodată se punctează și acuratețea
lucrarii.
Interpretare: A fost o temă prin care copiii și -au manifestat fantezia și creativitatea.
În paralel cu grupa experimentală, grupa de control nu a îndeplinit în totalitate sarcina,
obsevându -se lipsa creativitate în realizarea sarcinilor. De aici am putut constata că grupa
experimentală se află la un ni vel ridicat de creativitate, dar și de folosire a materialelor din
natură în comparație cu grupa de control (vezi anexa 7).
Durata : 20 minute

III.7. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor obținute

REZULTATELE OBȚINUTE PENTRU ETAPA
PREEXPERIMENTAL Ă/INIȚIALĂ/CONSTATATIVĂ:

NR.
CRT. UTILIZAREA
MATERIALELOR REALIZAREA
LUCRĂRII ORIGI NALITATE TOTAL
1. 3 3 4 10
2. 3 3 4 10
3. 3 3 4 10
4. 3 3 4 10
5. 3 3 4 10
6. 3 3 3 9
7. 3 3 3 9
8. 3 3 3 8
9. 3 2 3 8
10. 3 2 1 6

Tabel 1: Analiza lucrărilor copiii din grupa experimentală

42

NR.
CRT. UTILIZAREA
MATERIALELOR REALIZAREA
LUCRĂRII ORIGI NALITATE TOTAL
1. 3 3 4 10
2. 3 3 4 10
3. 3 3 4 10
4. 3 3 4 10
5. 3 3 4 10
6. 3 2 3 8
7. 3 2 3 8
8. 3 1 2 6
9. 3 1 2 6
10. 3 1 1 5

Tabel 2: Analizei luc rărilor copiii din grupa de control

Diagrama 1. Rezultatele eșantioanelor experimentale și de control la testarea inițială/pretest

01234567
Nivel ridicat de
creativitateNivel mediu de
creativitateNivel scăzut de
creativitateGrupa experimentală
Grupa de control

43
Dupa cum se poate observă eș antionul experimental se află cam la același nivel față de
eșantionul se control în urma evaluarii inițiale.

NIVELUL
CREATIVITĂȚII GRUPA
EXPERIMENTALĂ GRUPA DE CONTROL
Nivel ridicat de creativitate 70% 50%
Nivel mediu de creativitate 20% 40%
Nivel scăzut de creativitate 10% 10%

Tabel 3: Rezultatele privind proc entajul testului initial în funcție de nivelele de creativitate ale
preșcolarilor

În urma aplicării pretestului au fost posibilă diagnosticarea nivelului de dezvoltare a
capacităților creative ale copiilor la vârsta preșcolară.
Aplicarea probelor mi -a oferit posibilitatea completării nivelului de dezvoltare a
capacității creative, a grupei experimentale cu cea de control. Astfel prin rezultatele obținute la
unele probe, mi -am dat seama că grupa experimentală se află la un nivel apr opiat față de frupa
de control, iar la unele probe grupa experimentală a obținut rezultate mai bune în executarea
obiectivelor cerute la probă.
Acest lucru se explică prin faptul că în cadrul activităților cu mat eriale din natură am
desfășurat o temă ce a avut ca scop dezvoltarea capacităților creative.
Am putut constata că deprinderile însușite în anii anteriori, începând cu grupa mică,
sunt corect executate. Am observat de astfel și o încetinire a ritmului de lucru, la grupa de
control unele deprinderi nefiind perfecționate. Faptul că în grupă există copii care întâmpină
anumite greutăți în executarea unor deprinderi, m -a determinat să organizez o muncă
individuală și în grupuri de câte 3 -5 copii pentru a putea ajunge la același niv el de executare a
deprinderilor cu întreaga grupă. Așadar, este necesară repetarea și consolidarea acestor
deprinderi pentru a se putea ajunge la un grad mai bun de executare, o rapiditate a mișcărilor,
ajungându -se în final și la autonomia acestora. Am ți nut evidența muncii fiecărui copil în parte
și am apreciat pozitiv de fiecare dată reușitele lor, stimulandu -i și încurajându -i prin mijloace
variate.

44
Prin muncă, prin rezolvarea cu forțe proprii a unor sarcini, copiii învață să înlăture
greut ățile ivite sau să și le corecteze. Toate acestea sunt un bun prilej de manifestare a
independenței în gândirea și acțiune, de stimulare a creativității și inventivității.
În evaluarea lucrărilor am folosit elemente definitorii ale creativităț ii: fluența,
flexibilitatea, originalitatea, elaborarea lucrării.
În ceea ce privește procesul de dezvoltare a creativității copiilor, am ajuns la
următoarele concluzii:
• Nivelul scăzut de creativitate posedă copii care nu manifestă interes, nu cunosc toate culorile,
nu au capacități artistice. Au fost încadrați la acel nivel copii care, în urma evaluării
lucrărilor,nu au acumulat un total mai mare de 5 puncte;
• Nivel mediu de creativitate, a fost definitoriu pentru copiii care dau dovadă de puți nă
originalitate, flexibilitate și ingeniozitate. Aici au fost încadrați copiii care în urma evaluării
lucrărilor, au acumulat un total cuprins între 6 și 8 puncte;
• Nivel înalt de creativitate posedă copii care cunosc toate culorile, manifestă interes maxi m față
de tehnicile și materialele de lucru, respectă indicațiile educatoarei, dar în același timp dau o
notă personală lucrării. Aici au fost încadrați copiii care au obținut un punctaj cuprins între 9 și
10 puncte.
Valoarea nivelului se semn ificație pentru toate dimensiunile creativității investigat e de
noi, ne indică faptul că exstă diferențe semnificative între grupa experimentală și grupa de
control în privința creativității în et apa experimentului constatativ.

45
REZULTATELE OBȚINUTE PENTR U GRUPA POST EXPERIMENTALĂ
LA POST -TEST :

NR.
CRT. UTILIZAREA
MATERIALELOR REALIZAREA
LUCRĂRII ORIGINALITATE TOTAL
1. 3 3 4 10
2. 3 3 4 10
3. 3 3 4 10
4. 3 3 4 10
5. 3 3 4 10
6. 3 3 3 9
7. 3 3 3 9
8. 3 3 3 9
9. 3 2 3 8
10. 2 2 1 5

Tabel 4: Analiza lucrărilor copiii din grupa experimentală

NR.
CRT. UTILIZAREA
MATERIALELOR REALIZAREA
LUCRĂRII ORIGI NALITATE TOTAL
1. 3 3 4 10
2. 3 3 4 10
3. 3 3 4 10
4. 3 3 4 10
5. 3 3 3 9
6. 3 3 3 9
7. 3 2 3 8
8. 3 1 2 6
9. 2 1 2 5
10. 3 1 1 5

Tabel 5 : Analizei lucrărilor copiii din grupa de control

46

Diagrama 2. Rezultatele eșantioanelor experimentale și de control la t estul final

NIVELUL
CREATIVITĂȚII GRUPA
EXPERIMENTALĂ GRUPA DE CONTROL
Nivel ridicat de creativitate 80% 60%
Nivel mediu de creat ivitate 10% 20%
Nivel scăzut de creativitate 10% 20%

Tabel 6: Rezultatele privind procentajul testelor finale în funcție de nivelele de creativitate ale
preșcolarilor

Prezentarea și interpretarea rezultatelor
Datele obținute în urma evaluă rilor pretest și posttest au fost sintetizate în tabele
pentru calcularea procentajelor de exactitate pentru fiecare grupă participantă la cercetare.
012345678
Nivel ridicat de
creativitateNivel mediu de
creativitateNivel scăzut de
creativitateGrupa
experimentală
Grupa de control

47
Compararea procentajelor și evidențierea rezultatelor obținute în cercetare s -au
realizat pri n diagrame.
Daca realizăm o comparație între rezultatele obținute de eșantionul experimental și
eșantionul de control în etapa pretest si posttest se observă o ușoară creștere a rezultatelor în
etapa posttest. Această creștere se datorează efi cienței metodelor folosite în activitățile
desfășurate î, n partea de cercetare.

Nivelul de
creativitate Eșantionul Experimental Eșantionul de Control
Pretest Posttest Pretest Posttest
Nivel ridicat
de creativitate 70% 50% 80% 60%
Nivel mediu de
creativtate 20% 40% 10% 20%
Nivel scăzut de
creativitate 10% 10% 10% 20%
Tabel 7: Procentaje de exactitate la evaluările inițiale și finale a eș antioanelor
Pentru compararea vizibilă a datelor din etapa pretest ș i posttest a celor d oua grupe de
preșcolari am evidenț iat prin urmatoarele diagrame:

48

Diagrama 4 . Compararea rezultalelor eș antionului experimental

Diagrama 5 . Compararea rezultalelor eș antionului de control

0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Nivel ridicat de
creativitateNivel mediu de
creativitateNivel scăzut de
creativitatePretest
Posttest
0%10%20%30%40%50%60%
Nivel ridicat de
creativitateNivel mediu de
creativitateNivel scăzut de
creativitatePretest
Posttest

49

Diagrama 6 . Compararea grupelor de cercetare în evaluările ini țiale ș i finale

Aplicand testarea finala a m vrut sa observ care sunt cunoștințele asimilate de preșcolari
în urma desfăș uării activității la cele doua eș antioane.
Analiza ș i interp retarea datelor indica o tendința pozitivă semnificativă de ame liorare a
rezultatelor copiilor, în favoarea eș antionului exp erimental, care nu poate fi pusă exclusi v pe
seama dezvoltarii psihice ș i fizice naturale ci datorita metodelor ș i procedeelor utilizate, fapt
ce ne permite sa afirmam ca ipoteza noastra de cerce tare se confirma.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Nivel ridicat de
creativitateNivel mediu de
creativitateNivel scăzut de
creativitateEșantionul experimental –
pretest
Eșantionul experimental –
posttest
Eșantionul de control -pretest
Eșantionul de control -posttest

50
V. CONCLUZII

Interesul și dragostea pentru natură sunt, la majoritatea copiilor, instrumente. În plus,
comportamentele și convingerile formate copiilor la vârste cât mai fragede sunt cele care se
păstrează cel mai bine toată viața. De aceea, în educație realizată în grădiniță trebuie să pornim
de la interesul firesc al copiilor pentru plante și animale, pentru ceea ce reprezintă, în general,
natura pentru ei. Prin pictarea mediului în conjurător copiii se apropie mai mult de realitate,
cultivându -și dragostea și respectul față de natură și față de muncă. De ce să nu sperăm că
preșcolarii noștri de azi, pot fi mâine meseriași destoinici sau artiști care își pot asigura traiul
datorită mu gurilor de talent treziți la viață în cadrul activităților cu materiale din natură din
Domeniul Estetic și C reativ de o anumită educatoare?
Motivația alegerii temei este legată de dorința de a arăta modul în care activitățile cu
materiale din natură din Domeniul Estetic și Creativ influențează formarea întregii
personalități, contribuind într -o măsură uimitoare la dezvoltarea creativității.
Noi, cadrele didactice, formăm și dezvoltăm capacitate creative pentru ca preșcolarul
să fie apt și să fie participant aciv la dezvoltarea societății. Cunoștințele, dar și priceperile și
deprinderile nu permit copilului să se dezvolte în mod deplin din punct de vedere creative. De
aceea este necesar a forma și dezvolta la personalitatea unui indi vid capacitățile creative; să
dezvoltăm copiilor gândirea imaginative ca să -și închipuie, să -și imagineze, să creeze noi
imagini. Preșcolarii după natural or sunt diferiți, însă pe unii parametrii au însușiri aproximativ
egale. De aceea este necesar ca ori ginalitatea muncii instructive să se facă în mod diferit.
Deși probele nu au avut ca scot diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităților
creative ale copiilor de vârstă preșcolară, prin aceste probe am obținut și informații de altă
natură. Astfel am observat că metodele și procedeele de lucru cât mai variate, folosite în
cadrul activităților îi fac pe copii să aprecieze munca, îi stimulează în creații proprii, le
dezvoltă imaginația, creativitatea și autonomia. Cu cât motivația lucrării este mai aproape de
vârsta lor, de capacitatea lor, cu atât copiii sunt mai stimulați în activitate. Este foarte ușor de
observat simțul estetic și spiritul critic ăn analiza lucrarilor proprii prin co mparație cu cele ale
colegilor. Comparând rezultatele cele două grupe pot spune că preșcolarii sunt aproximativ la
același nivel.

51
Pe parcursul întregii etape, copiii din grupa experimentală au participat de fiecare dată
cu interes deosebit la activității. Scopul propus pentru activitatea respecti va a fost bine fixat în
funcție de capacitățile și posibilitățile copiilor, iar acțiunile au fost interesante și variate pentru
a stimula în permanență copiii.
În toate activitățile desfășurate în cadrul acestei probe am căutat să diversific
materialele si tehnicile de lucru. Pentru a evita monotonia, am căutat să aduc o varietate de
tehnici, pe care copiii le -au folosit în acțiunile lor. În permanență, acțiunile copiilor au fost
supravegheate, urmărind atât deprinderile folosite, modul în care mânuiesc materialele,
acuratețea lucrării, dezvoltarea simțului estetic, dar și stimularea și dezvoltarea capacității
creative.
Analizând produs ele copiilor pe o perioadă de timp am constatat un evident progres în
ceea ce privește executarea deprinderii, dar și prezența elementelor creative, cu eficientul de
originalitate al fiecărui copil. Folosirea celor mai variate și eficiente modalități s -a concretizat
prin modul în care copiii au progresat de la o etapă la alta în realizarea obiectivelor stabilite în
studiul pedagogic desfășurat.
Pe baza rezultatelor obținute în etapa constatativă am organizat două act ivități cu
grupa experimentală. Dacă la început copilul imita acțiunile efectuate de educatoare, cu timpul
el se detașează de modul completându -l, înfrumusețâ ndu-l într -o manieră personală. În aceasta
constă, de fapt, contribuția creatoare a copilului la activitățile cu materiale din natură, din
Domeniu Estetic și Creativ. Este foarte important ca educatoarea să sesizeze aceste
,,încercări”ale copilului, să le stimuleze pentru a le transforma în obișnuințe, în dorințe
permanente de a crea tot timplu ceva nou, frumos și original.
Încurajându -i și stimulându -le imaginația, sădindu -le încrederea în forțele proprii, i –
am condus spre finalizarea lucrărilor, spre satisfacții atât fizice cât și intelectuale.
Atitudinea educatoarei față de copil a fost una flexibilă și permisivă, de stimulare și
satisfacere a curiozității, a sponteneității, inițiativei și încreder ii în sine.
Reușita acestor activități și stimularea capacității creative depinde de priceperea
educatoarei de a organiza, de a folosi metode și procedee mai eficiente pentru a trezi interesul
față de muncă, acordând o atenție deosebită și în îndrumarea activității copilului printr -o
gradare progresivă a sarcinilor și tehnicilor de lucru, educatoarea devenind un partener al
copilului pe parcursul ropriei sale deveniri. Faptul că am răspuns întodeauna la solicitările

52
copiilor, am urmărit permane nt stimularea lor în activități, asigurând condiții psihologice
(încurajarea, buna dispoziție), au condus la dezvoltarea capacităților creative ale copiilor.
După cum se observă, în etapa experimentală există d iferențe între etapa
experimental ă și etapa de control , în ceea ce privește dimensiunile creativității (fluiditate,
flexibilitate, originalitate).
Rezultatele cercetării au fost analizate, prelucrate, interpretate, iar în ruma rezultatelor
cercetării s -au confirmat performan țele copiilor din grupa experimentală. Aceste rezultate
permit punerea în valoare în practică efectivă, prin popularizara sub diferite forme, menționate
mai sus.

BIBLIOGRAFIE

• Albulescu, I., (2008), Pragmatica predării. Activitatea profesorului intre rutină și creativitate,
Ediție revăzută și adăugită, Editura Paralela 45, Pitești;
• Allport, G., (1991), Structura și dezvoltarea personalității, E.D.P., București;
• Andraș F., Dițu, M., (1975), Activitățile practice, prilej de formare și dezvoltare a creativității,
în Culegerea metodică, editura de Rev. De Pedagogie, București;
• Avram, I., Sărmășan, E., Kovacs, I., Nagy, Z., (2000), Cartea educatoarei, Târgu -Mureș;
• Bocoș, M., (2003), Cercetarea pedagogică. Suporturi teoretice și metodologi ce, Editura Casa
Cărții de Știință, Cluj -Napoca;
• Bocoș, M., (2003), Cercetarea pedagogică. Suporturi teoretice și metodologice, ediția I și
ediția a -II-a, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca;
• Bocoș, M., Jucan D., (2007), Teoria și Metodologia Intru irii și Teoria și Metodologia
Evaluării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Editura Casa Cărții de
Știință, Cluj -Napoca;
• Bocoș, M., Catalino, H., (2008), Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Volumul I,
Cercetări -acțiune, Editura Presa Universitară Clujană.
• Chircev, A., (1975), Aspecte teoretice și metodologice ale dezvoltării creativității la preșcolari,
Culegere metodică editura de Revistă de Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică,
Bucuresti;
• Chircev, A., (1977), Sti mularea potențialului creativ al copiilor în contextul activităților din
grădiniță, în ,,Învățământul preșcolar”, Culegere metodică editura de de Revistă de Pedagogie,
Editura Didactică și Pedagogică, Bucuresti;
• Chiș O., Tătaru, L., Glava, A., (2014), Pira mida cunoașterii – repere metodice în aplicarea
curricumului preșcolar, Edirura DIAMANT;
• Chiș V., (2005), Pedagogia contemporană -Pedagogia pentru competențe, Editura Casa Cărții
de Știință, Cluj -Napoca;
• Crețu, T. (2006), Psihologia vârstelor, Editura Creds , București;
• Cucos, C. (2002), Pedagogia, Editura a -II-a revăzută și adăugată, Editura Polirom, Iași;
• Drăgan, I. (1993), Cercetarea psihopedagogică, Editura Tipemar, București;

• Florei, E.(2007), Modalități de educare a creativității prin tratarea diferenți ată a copiilor
preșcolari, în Revista Învățământului preșcolar, nr.1;
• Glava, A., (2002), Introducere în pedagogia preșcolară, Editura Dacia, Cluj -Napoca;
• Ionescu, M., Boboș, M., (2001), Metodologia instruirii, în ,,Pedagogie. Suporturi pentru
formarea prof esorilor”, coord. M. Ionescu, V. Chiș, Editura Presa Universitară Clujană;
• Moldoveanu, M., (2001), Mentalitatea creativă – perspectivă psihosociologică, Editura Coresi
București
• Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, (2008), Curriulum pentru învăț ământul
preșcolar, București;
• Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Unitatea de Management al Proiectelor pentru
Învățământul Preuniversitar, (2008), Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor
între 3 -6/7 ani, București;
• Montessor i, M.(1977), Descoperirea copilului, Editura Științifică București;
• Neagu D., (1986), “Natura ne daruieste jucarii”, Editura I.Creanga, București;
• Opris T., (1984), “Copilul , un creator” –Culegerea de materiale didactice;
• Piaget, J., (1965), Psihologia cr eativității, Editura Fundației Române de Mâine, București;
• Popescu M., (1980),“Modalitati de utilizare a unor materiale din natura”;
• Robert J., (2005), Manual de creativitate, Editura Polorom,
• Roco, M., (1985), Stimularea creativității tehnico -științifice, Editura Științifică și
Enciclopedică, București.
• Roșca, Al., (1972), Creativitatea, Editura Enciclopedică Română, București;
• Zubascu I.,(1984),“Copilul un creator” –Culegere de materiale metodice;

Anexa 1
Proiect de activitate integrată

INSTITUȚIA: Gradinița cu Program Normal Nr.18
EDUCATOARE: Varovici Daniela -Denisa
GRUPA: mijlocie
DATA: 07.11.2016
TEMA ANUALĂ DE ÎNVĂȚARE : „ CÂND/CUM ȘI DE CE ÎNTÂMPLĂ?”
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ „CULORILE TOAMNEI”
TEMA ACTIVITĂȚII : ,,Copacul desfrunzit ”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată(ADP+ALA 1+ADE+ALA 2)
TIPUL ACTIVITĂȚII: consolidare, asimilare și verificarea cunoștințelor;
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
-dezvoltându -și atenția,creativitatea limbajului și a încrederii în posibilitățile de relaționare și
asumare a responsabilităților;
-consolidarea deprinderilor și abilităților estetice în vederea executării unor lucrări cu
materiale cunosc ute de copii;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1:să formeze cel puțin trei mulțimi după formă și culoare pe baza cunoștiințelor
anterioare ;
O2:să ordoneze elementele mulțimilor în șir crescător și descrescător pe baza cunoștiințelor
anterioare ;
O3:să realizeze cel puțin trei ștampilări cu frunze pe baza celor prezentate;
SRATEGII DIDACTICE:
a) METODE SI PROCEDEE : conversația, explicația, problematizarea, jocul, brainstorming –
ul, exercițiul, lucrul individual.
b) MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
1. ADP: calendarul naturii, fotografii ale copiil or, imagine sugestivă,
panou;
2. ALA1: cuburi, cărți, reviste

3. ADE: Trenulețul cu surprize, coșulețe cu materiale pentru activitatea matematică, jetoane cu
cifre, silueta copacului de toamnă, frunze presate, coli albe de hârtie, acuarele, pensule;
4. ALA 2: săunele;
c) FORME DE ORGANIZARE : frontal, individual, pe grupe.
d) EVALUAREA ACTIVITĂȚII : Finalitatea zilei :
– Aprecieri verbale individuale și colective;
RESURSE:
-UMANE: grupa de copii;
-DE TIMP: o zi;
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
o Curriculum pentru învățăm ântul preșcolar ( 3 -6/7 ani) MECI, 2008;
o Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învățământul preșcolar , nivel
3-5 ani;
o Aplicațiile noului curriculum pentru învățământul preșcolar.

ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITAȚII INTEGRATE:

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ :

TRANZIȚII: : „Vine iarăși toamna!” – de D.D.
,,Unul dupa altul’’ – joc cu t ext și cânt
RUTINE:
– Mă pregătesc pentru activități – exersarea unor deprinderi de autoservire;
– Singurel mă îngrijesc;
-Mesajul zilei: „Alege forma de salut ”

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE :

ALA1
– BIBLIOTECĂ:
Tema: ,,Aspecte de toamnă”
Sarcini de lucru: citire imagini

-CONSTRUCȚII:
Sarcini de lucru: vom construi un castel din cuburi;
ALA2:
Tema: „Atinge frunza” – joc distractiv

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE :

-DOMENIUL ȘTIINȚĂ: ” Știm să numărăm frunzele ”
-DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV: ,,Ștampilare cu frunze”

SCENARIUL ZILEI

Dimineața, la intrarea în grupă copiii vor găsi spre surprinderea lor un trenuleț cu
surprize.Pe locomotiva trenulețului se va găsi și o scrisoare de la ZânaToamna. Toți ne vom
întreba cine a adus trenulețul și de la cine o fi scrisoarea.
,,Trenulețul cu surpriz e
S-a orit în grupa mea!
Și spre altaă destinație
În curând el va pleca.’’
Întâlnirea de dimineață debutează cu salutul ,,Bună dimineața, frunzișoare colorate”,
se face prezența prin aplicarea pozelor pe panoul cu copii prezenți. Se va lucra la calendarul
naturii pentru a stabili anotimpul în care ne aflăm, ziua din săptămână, și fenomenele naturii
specifice zilei respective.
Se trece la noutatea zilei când educatoarea citește scrisoarea de la Zâna Toamnă prin care
se anunță ca au primit 3 plicuri cu probe, ce le au de rezolvat pe parcursul intregi zile.

,,Dragi copii din grupa mare, deoarece nu am putut ajunge astăzi la voi v -am trimis
materialele c u trenulețul.Eu sunt foarte supărată deoarece vântul puternic mi -a
împrăștiat toate funzele, castelul în care locuiesc s -a dărâmat iar eu singură nu reusesc
să termin toate astea.Am auzit despre voi că sunteți cuminți, lucrați frumos, știți foarte

multe de spre mine și de aceea am rugămintea să mă ajutați. Ce ziceți încercați? Dacă
reusiți să rezolvați toate sarcinile veți fi răsplătiți.

Cu drag Zâna Toamnă

Fiecare vagon conține câte un plic cu sarcini pe care voi trebuie să le r ezolvați, iar la
sfârșit Zâna ne va rasplăti.
Se poartă o discuție introductivă prin intermediul a 2 -3 întrebari.Ne amintim că toamna
vântul este puternic încât frunzele ajung rătăcite pe str ăzi.Vom imita vântul și căderea
frunzelor.
Ce culoare au frunzele copacilor?
De ce cad frunzele ?
Activitatea de astăzi se numește ,,Culorile toamnei’’.
Ne vom juca cu frunze colorate, vom realiza ghirlande, vom modela copacul toamna,
vom citi imagini cu aspecte de toamna, vom construi castelul toamnei, iar la final ne vom juca
jocul distractiv ,,Atinge frunza’’.
Tranzitie:,,Vine iarăși toamna’’cântec.
Copiii se îndreaptă spre măsuțe.
Pentru a o ajuta pe zâna avem nevoie de primul plic care conține sarcinile și
materialele necesare activității matematice. Cu aceste mat eriale vom desfășura activiatea
matematică ,,Ne jucăm, frunzele le numărăm’’
Frunzele s -au amestecat După mărime și culoare
Vântul rău le -a împrăștiat În ordine crescătoare și descrescătoare.
Eu vă rog să m -ajutați Iar apoi le numărați
Frunzele să le sortați. Și în pom le așezați.
Și frumos să le -aranjați
Voi cere copiilor să intuiască materialele primite în coșulețe și să lucreze cu ele după
indicațiile mele.
-Copii, ce materiale aveți în coșulețe?
-Toate frunzele au aceeași culoare? Ce culori au frunzele? ( roșii, portocalii, galbene,
maro, verzi)

Activitatea se desfășoară frontal, fiind solicitați toți copiii, insistându -se pe exprimarea
într-un limbaj matema tic adecvat.
Sarcini de rezolvat :
Formează mulțimi după mărime;
Formează mulțimi după culoare;
Aranjează frunzele verzi în ordine crescătoare;
Aranjează frunzele galbene în ordine descrescătoare;
Unde sunt mai multe, mai puține?
Atașează cifra corespunzăt oare.
Care sunt vecinii cifrei 5;
Numărați mulțimile care v -au mai rămas?
Atașează cifra corespunzătoare.
Numără crescător în limitele 1 -5;
Numără descrescător în limitele 5 -1;
În cadrul următoarei cerințe, copiii au sarcina de a da cu zarul, ghicesc cifra și lipesc pe
silueta unui copac atâtea frunze cât arată cifra.
Tranzitie:,,Bate vântul frunzele’’
Plicul nr.2 conține sarcina de la activitatea artistico -platică ,,Copacul desfrunzit ’’.-
activitate practică . Frunzele rămase de la activitatea matematică s e vor folosi pentru a realiza
copacul desfrunzit .
Înainte de începerea lucrului se execută exerciții de încălzirea mușchilor mici ai
mâinii, după care se trece la executare propriu zisă a temei.Educatoarea urează copiilor spor la
lucru și intervine doar dacă este necesar. Când majoritatea copiilor au fianalizat lucările, se
anunță încheierea lucrului. Copiii sunt apreciați și recompensați -ecusoane cu frunze colorate
.Se face analiza lucrărilor, iar cele mai frumoase sunt expuse la centru tematic.
Tranzi ția:,,Unul după altul’’
În funcție de ecusoanele primite copiii se grupează și se deplasează la centrele de
activitate.
Deschidem plicul nr. 3 care conține sarcinile pentru centrele de activitate.
Prezint centrele, explic sarcinile specifice fiecărui ce ntru, materialele folosite.
Centrul ,,Bibliotecă” – Aspecte de toamnă – citire de imagini

Copiii au ca sarcină să citească imagini specifice anotimpului toamna ,să formuleze
propoziții corecte din punct de vedere gramatical.
Centrul ,,Construcții’’ – Caste lul toamnei
Copiii au sarcina de a îmbina materialul pus la dispoziție pentru a reda castelul zânei.
„Hai să -ncepem lucrul
Și s-avem mult spor,
Azi lucrează fiecare
Cu ce este la sector.
Înainte de începerea lucrului se fac câteva exerciții de încălzire a mușchilor mici ai
mâinii: ,,plouă, bate vântul, închidem și deschidem pumnii…etc’’.
Se trece la realizarea propriu –zisă a lucrărilor.
Voi îndruma activitatea de la centre și se va interveni cu mici explicații dacă ei vor
solicita ajutorul. Pe tot parc ursul activității alese sa va utiliza CD -ul , cu ajutorul căruia se va
realiza un fond muzical propice climatului instructiv -educativ. Voi face aprecieri asupra
modului de lucru, asupra calităților estetice și aprecieri referitoare la respectarea sarcinilo r
date.Se fac aprecieri individuale si colective .
Tranzitie: ,,Luați seama bine’’
Deschidem și ultimul plic cel cu nr.4 în care avem ultima sarcină de a desfășura jocul
distractiv: ,, Atinge frunza ’’
Lucrările vor fi afișate pe panou. Voi face bilanțul a supra activității desfășurate pe
parcursul întregii zile. Copiii împreună cu educatoarea admiră lucrările și analizează modul de
realizare a acestora.
Voi face aprecieri asupra comportamentului copiilor pe parcursul activității, a modului
în care au lucra t cu materialul individual.
Copiii primesc recompense dulci.

EVENIMENT
DIDACTIC
CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII
DIDACTICE
EVALUARE

1. Momentul
organizatoric Aerisirea sălii de grupă și asigurarea unui
climat benefic pentru desfășurarea activit ății;
Pregătirea materialelor necesare

2. Captarea
atenției Dimineața, la intrarea în grupă copiii vor
găsi spre surprinderea lor un trenuleț cu
surprize.Pe locomotiva trenulețului se va găsi
o scrisoare de la Zâna Toamnă.Toți ne vom
întreb a cine a adus trenulețul și de la cine o fi
scrisoarea.
,,Trenulețul cu surprize
S-a orit în grupa mea!
Și spre alta destinație
În curând el va pleca.’’
Copii voi știți ce transportă trenul?
Sunte -ți curio și să vedeți ce ne -a adus
trenulețul?
Priviți cu atenție să vedem ce surprize avem
în trenuleț si cine ni le -a trimis.
Pe locomotiva trenului se află o scrisoare.
Educatoarea citește scrisoarea .
,,Dragi copii din grupa mare, deoarece nu
am putut ajunge astăzi la voi v -am trimis
materialele cu trenulețul. Eu sunt foarte
supărată deoarece vântul puternic mi -a
împrăștiat toate funzele, castelul în care
locuiesc s -a dărâmat iar eu singură nu
reușesc să termin toate astea. Am auzit
despre voi că sunteți cuminț i, lucrați
frumos, stiți foarte multe despre mine și de
Conversația;

Surpriza

Conversația

Observarea
comportamentu –
lui verbal si
nonverbal

Observarea
comportamentu –
lui verbal si
nonverbal

aceea am rugămintea să mă ajutați. Ce
ziceți încercați? Dacă reușiți să rezolvați
toate sarcinile veți fi răsplătiți.
Cu drag Zâna Toamnă
Fiecare vagon conține câte un plic cu sarcini
pe care voi trebuie să le rezolvați.
3.Anunțarea
temei și a
obietivelor

4.Dirijarea
învățării

Se poartă o discuție introductivă prin
intermediul a 2 -3 întrebari.
Ne amintim că toamna vântul este puternic
încât frunzele ajung rătăcite pe străzi.Vom
imita vântul și căderea frunzelor.
Ce culoare au frunzele copacilor?
De ce cad frunzele ?
Activitatea de astăzi se numește ,,Culorile
toamnei’’.

Ne vom juca cu frunze colorate, vom realiza
ghirlande, vom modela copacul toamna, vom
citi imagini cu aspecte de toamna, vom
construi castelul toamnei, iar la final ne vom
juca jocul distractiv ,,Atinge frunza’’ .
Tranziție:,,Vine iarăși toamna’’ cântec
Copiii se îndreaptă spre măsuțe.
Pentru a o ajuta pe zâna avem nevoie de
primul plic care conține sarcinile și
materialele pentru activiatea matematică.Cu
aceste materiale vom desfășura activiatea
matematică ,,Ne jucăm, frunzele le
numărăm’’.
Frunzele s -au amestecat
Vântul rău le -a împrăștiat

Conversația;

Explicația;

Conversatia

Observarea
comportamentu –
lui verbal si
nonverbal

Observarea
comportamentu –
lui verbal si
nonverbal

4.Dirijarea
învățării

Eu va rog să m -ajutați
Frunzele să le sortați.
Și frumos să le -aranjați
După mărime și culoare
În ordine crescătoare și descrescătoare
Iar apoi le numărați
Și în pom le așezați.
Voi cere copiilor să intuiasc ă materialele
primite în coșulețe și să lucreze cu ele după
indicațiile mele.
-Copii, ce materiale aveți în coșulețe?
(Frunze)
-Toate frunzele au aceeași culoare? Ce culori
au frunzele?( roșii, portocalii, galbene, maro,
verzi)
Activitatea se desfășoară f rontal, fiind
solicitați toți copiii, insistându -se pe
exprimarea într -un limbaj matematic adecvat.

Sarcini de rezolvat :
Formează mulțimi după mărime;
Formează mulțimi după culoare;
Aranjează frunzele verzi în ordine
crescătoare;
Aranjează frunzele galbe ne în ordine
descrescătoare;
Unde sunt mai multe, mai puține?
Atașează cifra corespunzătoare.
Care sunt vecinii cifrei 5;
Numărați mulțimile care v -au mai rămas?
Atașează cifra corespunzatoare.
Numără crescator în limitele 1 -5;

Explicatia

Exercitiul

Aprecieri
individuale

Observarea
comportamentu –
lui verbal si
nonverbal

Aprecieri
frontale si
individuale

4.Dirijarea
învățării

Numără descrescător în limit ele 5 -1;
În cadrul urmatoarei cerințe, copiii au sarcina
de a da cu zarul, ghicesc cifra și lipesc pe
silueta unui copac atâtea frunze cât arată cifra.
Tranzitie:,,Bate vântul frunzele’’
Plicul nr.2 conține sarcina d e la activitatea
practică ,,Copacul des frunzit ’’.-pictură.
Frunzele de la activitatea matematică rămase
se vor folosi pentru a realiza ștampilarea cu
frunze .
Înainte de începerea lucrului se execută
exerciții de încălzirea mușchilor mici ai
mâinii, după care se trece la executare
propriu -zisă a temei. Educatoarea urează
copiilor spor la lucru și intervine doar dacă
este necesar. Când majoritatea copiilor au
fianalizat lucările, se anunță încheierea
activității.Copiii sunt apreciați și
recompensați – ecusoane cu frunze colorate.
Se face analiz a lucrărilor, iar cele mai
frumoase sunt expuse la centru tematic.
Tranzitia:,,Unul după altul’’
În funcție de ecusoanele primite copiii se
grupează și se deplasează la centrele de
activitate.
Deschidem plicul nr.3 care conține sarcinile
pentru centrele de activitate.
Prezint centrele, explic sarcinile speci -fice
fiecarui centru, materialele folosite.
Centrul ,,Bibliotecă” –
Aspecte de toamnă – citire de imagini
Copiii au ca sarcină să citeasca imagini

Conversatia
Explicatia

Munca
independenta

Observarea
comporta mentu –
lui verbal si
nonverbal

4.Dirijarea
învățării
specifice anotimpului toamna, să formuleze
propoziți i corecte din punct de vedere
gramatical.
Centru ,,Construcții’’ :
Castelul toamnei
Copiii au sarcina de a îmbina materialul pus
la dispoziție pentru a reda castelul zânei.

„Hai să -ncepem lucrul
Și s-avem mult spor,
Azi lucrează fiecare
Cu ce este la s ector .
Înainte de începerea lucrului se fac exerciții
de încălzire a mușchilor mici ai mâinii:
,,ploua, bate vântul, închidem și deschidem
pumnii’’.
Se trece la realizarea propriu –zisă a
lucrarilor.
Voi îndruma activitatea de la centre și se va
interve ni cu mici explicații dacă ei vor solicita
ajutorul.
Pe tot parcursul activității alese sa va utiliza
CD-ul , cu ajutorul căruia se va realiza un
fond muzical propice climatului instructiv –
educativ. Voi face aprecieri asupra modului
de lucru, asupra calit ăților estetice și aprecieri
referitoare la respectarea sarcinilor date .
Se fac aprecieri individuale și colective
Tranziție,,Luați seama bine’’
Deschidem și ultimul plic cel cu nr.4 în care
avem ultima sarcină de a desfășura jocul
distractiv:,, Atinge fr unza ’’

Conversatia
Explicatia

Observarea
comportamentu –
lui verbal si
nonverbal
Aprecieri
frontale si
individuale

5.Evaluarea
performantei Lucrările vor fi afișate pe panou. Voi face
bilanțul asupra activității desfășurate pe
parcursul întregii zile. Copiii împreună cu
educatoarea admiră lucrările și analizează
modul de realizare a ace stora. -conversația Observarea
implicării
copiilor în
analizarea
lucrărilor
6. Încheierea
activității Voi face aprecieri asupra comportamentului
copiilor pe parcursul activității, a modului în
care au lucrat cu materialul individual.
Copiii primesc recompense dulci. -conversația; Aprecieri
verbale;

Recompense

Anexa 2

Proiect de activitate integrată

INSTITUȚIA: Gradinița cu Program Normal Nr.18
EDUCATOARE: Varovici Daniela -Denisa
GRUPA: mijlocie
DATA: 08.05.2017
TEMA ANUALĂ DE ÎNVĂȚARE : „ CÂND/CUM ȘI DE CE ÎNTÂMPLĂ?”
TEMA SĂPTĂ MÂNALĂ „Buchetul primăverii”
TEMA ACTIVITĂȚII : ,,Tablou de primăvară”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată(ADP+ALA 1+ADE+ALA 2)
TIPUL ACTIVITĂȚII: dobânire de cunoștiințe, formare de priceperi și deprinderi;
SCOPUL ACTIVITĂȚII: consolidarea și verifica rea conoștiințelor referitoare la florile care
înfloresc primăvera;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1:să denumească cel puțin trei flori de primăvară pe baza celor prezentate ;
O2:să recunoască părțile componente ale unei flori pe baza celor prezentate ;
O3:să realizeze tabloul de primavera pe baza celor prezentate;
SRATEGII DIDACTICE:
a) METODE SI PROCEDEE : conversația, explicația, problematizarea, jocul, exercițiul,
lucrul indiv idual.
b) MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
1. ADP: calendarul naturii, fotografii ale copiilor, imagine sugestivă,
panou;
2. ALA1: cuburi, fișe de lucru, acuarele, pensule
3. ADE: planșa cu florile de primavera, coșul cu florile de primavera, plicul cu ghicitori, c oală
de hârtie alba, lipici;
4. ALA2: săunele;
c) FORME DE ORGANIZARE : frontal, individual, pe grupe.
d) EVALUAREA ACTIVITĂȚII : Finalitatea zilei :
– Aprecieri verbale individuale și colective;

RESURSE:
-UMANE: grupa de copii;
-DE TIMP: o zi;
MATERIAL BIBL IOGRAFIC:
o Curriculum pentru învățământul preșcolar ( 3 -6/7 ani) MECI, 2008;
o Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învățământul preșcolar , nivel
3-5 ani;
o Aplicațiile noului curriculum pentru învățământul preșcolar.

ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITAȚII INTEGRATE:

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

TRANZIȚII: : „Înfloresc grădinile” – cântec
RUTINE:
– Mă pregătesc pentru activități – exersarea unor dep rinderi de autoservire;
– Singurel mă îngrijesc;
-Mesajul zilei: „Alege forma de salut ”

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE

ALA1
– ARTE:
Tema: ,,Crenguțe înflorite”
Sarcini de lucru: vom picta crenguțele inflorite
-CONSTRUCȚII
Tema: ,,Copăcei”
ALA2: Tema: „Cursa florilor” – joc de mișcare

ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE

-DOMENIUL ȘTIINȚĂ+DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV: ,,Tablou de primăvară”

SCENARIUL ZILEI

Întâlnirea de dimineață debutează cu salutul ,,Bună dimineața, culorilor începe
sărbătoarea florilor”, se face prezența prin aplicarea pozelor pe panoul cu copii prezenți. Se va
lucra la calendarul naturii pentru a stabili anotimpul în care ne aflăm, ziua din săptămână, și
fenomenele naturii specifice zilei respective.
Se trece la noutatea zilei : La ușă se aude un clichet de clopoțel. Deschidem ușa, iar un
copil costumat în ghiocel intră în sala de grupă rostind versurile:
,,Sun t firavul ghiocel și -am sunat din clopoțel.
Toți copiii să se -adune, să muncească împreună.
Primăverii îi dăm de veste, că grupa mijlocie,
Ce se cheamă INIMIOARE,
Sunt cu toții hărnicei .
Copiii sunt orientate spre centrele de interes.
Arte: ,,Crenguța înflorită”
Construcții: ,,Buchețele,Buchețele”
La sfârșit, pe melodia ,,Înfloresc grădinile” , ne regrupăm pentru activitățile pe domenii
experiențiale.

EVENIMENT
DIDACTIC
CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII
DIDACTICE
EVALUARE

1. Momentul
organizatoric Aerisirea sălii de grupă și asigurarea unui
climat benefic pentru desfășurarea activității;
Pregătirea materialelor necesare

2. Captarea
atenției Le voi spune copiilor ghicitori despre
florile de primavera:
,,Eu alung iarna din țară,
Și-aduc dulcea primăvară,
Sunt micuț și frumușel,
Și mă cheamă …”
Ghiocel

,,Cupe albe sangerii
Stau pe lujere infipte
Parca ar fi niste faclii
Hai ghiceste -le de stii !”

Lalelele

,,Clopotei mititei
Albi si frumusei,
Pe o ramurica
Foarte subtirica
In rand asezati,
Foarte parfumati.”
Lacrimioarele

,,Atrag roiuri de albine,
Fluturas pe ele vine –
Cu flori multe, parfumate,
Alb, bleu, roz sunt colorate.”
Zambilele

,,Violet si parfumat
De iarna s -a saturat.”
Toporasul
Conversația;

Ghicitori

Observarea
comportamentu –
lui verbal si
nonverbal

3.Anunțarea
temei și a
obietivelor

4.Dirijarea
învățării

Astăzi vom învăța florile de primăveră, apoi
vom realiza un Tablou de primavera cu
ajutorul florilor învățate.

Le voi aduce preșcolarile o plansă în care
avem toate florile de primavera, iar cu
ajutorul acesteia vom purta o mica discuție
despre fiecare floare și despre părțile Conversația;

Explicația;
Conversația
Planșa cu florile

Observarea
comportamentu –
lui verbal si
nonverbal

component ale acesteia.
Le voi mai aduce și un coș cu flori lăsându -i
lă le atingă și s ă simtă morosul fiecarei f lori. de primăvară
Coșul cu florile
de primăvară

5.Obținerea
performanțe –
lor La final vom realiza individual un tablou de
primavera cu toate florile aflate în coș. Vom
lipi pe o coală de hârtie alba atât f lorile cât si
frunzele acestora. -conversația
– explicația
Observarea
implicării
copiilor în
analizarea
lucrărilor
6. Încheierea
activității Voi face aprecieri asupra comportamentului
copiil or pe parcursul activității, a modului în
care au lucrat cu materialul individual.
Copiii primesc recompense dulci. -conversația;
Recompense

Anexa 3
Lucrările realizate în urm a aplicări testului inițial ,,Copacul desfunzit”

Anexa 4
Lucrările realizate în urma aplicări activit ății experimental ă nr.1 ,,Ștampilare cu
flrunze ”

Anexa 5
Lucrările realizate în urma aplicări activit ății experimental ă nr. 2 ,,Micul brăduleț”

Anexa 6
Lucrăr ile realizate în urma aplicări activit ății experimental ă nr.3 ,,Ștampilare cu flori de
primăvară”

Anexa 7
Lucrările realizate în urma aplicări testului finale ,,Tablou de primăvară”