Asist. Univ. Dr. Oana Slușanschi Șef de catedră Conf. Univ. Dr. Marian Cuculescu Absolvent Ruxandra Manuela Grigore Catedra de Prevenție oro -dentară… [617064]

Universitatea de M edicin ă și F armacie
„Carol Davila” București
Facultatea de Medicină D entară

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific
Asist. Univ. Dr. Oana Slușanschi
Șef de catedră
Conf. Univ. Dr. Marian Cuculescu
Absolvent: [anonimizat]
2018

Universitatea de Medicin ă și Farmacie
„Carol Davila” București
Facultatea de Medicină Dentară

LUCRARE DE LICENȚĂ
„Cunoștințe și obiceiuri de igienizar e orală la un lot de
persoane purtătoare de aparat orotodontic fix ”

Coordonator științific
Asist. Univ. Dr. Oana Slușanschi
Șef de catedră
Conf. Univ. Dr. Marian Cuculescu

Absolvent: [anonimizat]
2018

CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 4
I. PARTEA GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
1. Noțiu ni generale despre depozitele dentare moi și dure generatoare de carii dentare și
boală parodontală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
1.1 Noțiuni generale . Placă bacteriană. Tartru dentar ………………………….. ………………………….. …… 6
1.2 Evidențierea plăcii bacteriene – Agenții de colorare ………………………….. ………………………….. ….. 9
2.Mijloacele de control ale plăcii dentare ………………………….. ………………………….. ………………… 11
2.1 Mijloace mecanice de control al plăcii dentare ………………………….. ………………………….. ……….. 11
2.2.Mijloace mecanice auxiliare de control al plăci dentare ………………………….. ………………………. 18
2.3 Mijloace de control chimic al plăcii dentare ………………………….. ………………………….. …………… 21
3. Profilaxia cariei și a bolii parodontale la purtătorul de aparate ortodontice …………………… 26
3.1 Aparate ortodontice fixe. Elemente componente și procedura de aplicare a acestora ………….. 26
3.2 Controlul mecanic și chimic al plăcii la purtători de aparate ortodontice fixe ……………………. 29
3.3 Rolul dietei și educației alimentare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 32
3.4 Fluorizar ea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 34
3.5 Sigilarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37
3.6.Educația cu privire la obiceiul de igienizare ………………………….. ………………………….. …………… 39
4. Abordarea temei în literatura de specialitate ………………………….. ………………………….. ……….. 41
5. Plan de profilaxie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 46
II. PARTEA PERSONALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 51
6. Descrierea studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 51
7. Studiu privind cuno ștințele și obiceiurile de igienizare orală la un lot de persoane
purtătoare de aparat ortodontic fix ………………………….. ………………………….. …………………………. 52
7.1 Scop și obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 52
7.2 Material și metode ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 53
7.3 Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 54
7.4 Discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 67
7.5 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 72
Anexa 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 76
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 81

4
Introducere

Profilaxia o ro-dentară are un rol important în prevenirea afecțiunilor orale, în
păstrarea integrității și sănătății structurilor orale, precum și în menținerea în stare optimă a
tratamentelor stomatologice aplicate . Prevenția oro -dentară capătă o importanță deosebită mai
ales atunci când vorbim despre pacienții cu nevoi sporite, precum cei purtător i de aparat
ortodontic fix. Aceș tia se confruntă cu situații noi, dif icile ce le impun schimbări dras tice în
rutina lor zilnică de asigurare a igienei dentare. Aparatul ortodontic fix va reprezenta pentru
un pacient nou, neinstruit o construcție ar tificială, retentivă, la nivelul căreia placa bacteriană
se acumulează, stagnează în contact prelungit cu structurile orale, găsește astfel un teren
favorabil și generează îmbolnăvire dento -parodontală. Aparatul ortodontic ajunge adesea a fi
considerat că influențează și îngreunează igienizarea orală din considerente precum: vârsta la
care este aplicat, de cel e mai multe ori în pragul adole șcenței, o perioadă marcată de
modificări hormonale cu posibil răsunet asupra structurilor parodontale, de prezența dinților
recent erupți vulnerabili la atacul carios, de malpoziți ile dentare, obiceiurile vicioas e ori de
trauma ocluzală preexistentă.
Îngrijirea pacientului purtător de aparat ortodontic fix presupune alcătuirea unu i plan
individualizat de profilaxie , cu mijloace mec anice și chimice de control al plăcii adaptate
situației clinice , completate după caz de măsuri de creștere a rezistenței structurilor orale la
carie prin fluorizări și sigilări, mergând până la conștientizarea pacientului de rolul diete
alimentare în păstrarea sănătăț ii orale. Toate aceste obiective nu pot fi atinse decât prin
informarea corectă și continuă a pac ientului, motivarea acestuia, conștien tizarea necesității
respectării măsurilor de profilax ie stabilite de echipa medicală și a rolului său în cadrul
tratamentu lui.
Responsabilitatea tratamentului profilactic poate fi împărțită între medicul curant
stomatolog, medicul ortodont și nu în ultimul rând a sistenta de profilaxie . Reușita
tratamentului de profilaxie depinde de complianța pacientului dar și de implicarea
personalului medical în instruirea și motivar ea corecta a acestuia, luptând împreună să
înlăture cât mai mulți factori implicați în apariția bolilor de placă.
Studiu l prezent și-a propus astfel să contureze o imagine de ansamblu asupra
cunoștințelor și obiceiurilor de igienizare ale persoanelor purtătoare de aparat ortodontic fix
dar și asupra implicării personalului medical vizavi de dezvoltarea atitudinilor și

5
comportamentelor sanogene în rândul acestor pacienți . Astfel cercetarea ne -a permis să
evaluăm subiectiv, prin ochii pacientului, activitatea și măsurile de profilaxie întreprinse și
recomandate de personalul medical și să tragem niște concluzii asupra pricipal elor surse de
informare, asupra calității și cantității informației transmise, asupra mijloacelor auxiliare de
control al plăcii pe care le -au recomandat, dar și asupra manoperelor de profilaxie
profesionale ce le -au fost aplicate pacienților .

6
I. PARTEA GENERALĂ

1. Noțiuni generale despre depozitele dentare moi ș i
dure generatoare de carii dentare și boală
parodontală

1.1 Noțiuni generale . Placă bacteriană. Tartru dentar

În stomatologie au existat de -a lungul timpului numeroși speci aliști preocupați să
cerceteze și să trateze două dintre cele mai cunoscute afecțiuni oro -dentare și anume cariile
dentare și afecț iuniile inflamatorii par odontale, ambele cu o cunoscută etiologie bacteriană.
Dacă cele mai multe patologii infecțioase î ntâlnite la nivelul organismului uman au ca agent
etiologic un unic microorganism , în cadrul afecț iunilor oro-dentare se constată o etiologie
pluribacteriană , o asociere de microorganisme cu patogenii ș i prevalențe diferite în cadrul
celor două afecțiuni , având fie o relevanță mai mare î n pro ducerea de carii dentare , fie în
afectarea parodonț iului marginal de susținere al dintelui.17
În mod normal , la naștere cavitatea oral ă a nou -născutului este sterilă , dar treptat
urmează să fie colonizată cu „ specii pion iere”, provenite în special de la mamă în primele 24
de ore , urmând a se organiza î ntr-o nișă ecologic ă specifică fiecărui individ î n parte , cu
variații compoziți onale dependente de alimentație, igienă, aliniere dentară , rezistență imună,
floră bacteriană asociată persoanelor apropiate , etc.8
Din momentul în care dintele erupe în cavitatea oral ă se acoperă cu o serie de depozite
moi (pelicula dobândită , placa bacteriană, materia albă, resturi alimentare) ș i depozite dure
cum ar fi tartrul. 8
Pelicula dobâ ndită reprezintă un depozit moale , subțire, amorf, acelular, translucid,
omogen , consti tuit din glicoproteine salivare , ce se absoa rb selectiv la n ivelul suprafețelor
dentare , cât și la nivelul celorlalte suprafețe din cavitatea bucală . Ea se constituie odată cu
dispariția cuticulei smalț ului, ce se pierde rapid odată cu erupț ia dintelui pe arcadă și imediat ,
la nivelul ei apar primele m icroorganis me care o colonizează și o transformă în placă
bacteriană .8

7
Placa bacterian ă reprezintă un depozit moale , neunif orm, aderent de structurile
cavitaț ii orale. O aglomerare microbiană constituită într-un ecosiste m. Placa este rezultatul
prezenței microorganismelor și produșilor lor. Se îndepărtează ca ș i pelicula doar prin
periere. 8
Clinic, placa bacteriană se acumu lează la nivelul coroanelor dentare, î n zonele unde
autocurățirea se realizează greu (subecuator ial, interdentar, la nivelul sanțurilor ș i foset elor).
Formarea ei este influențată de alimentele consumate, retentivităț ile naturale, sau a acelora
artificiale (lucră ri protetice , aparate ortodontice, implanturi etc) , de mobilitatea părț ilor moi
peridentare, acț iunea complexelor sistemului imun , etc.8
Imediat după fixarea primilor coloniș ti la nivelu l peliculei , microorganismele își î ncep
multiplicarea și activ itatea metabolic ă, prin care placa supravieț uiește și se îngroașă ,
maturizâ ndu-se. În două zile își dubleză volumul, în a 4 -a și a 5-a zi a u loc cele mai dramatice
schimbări, ajungând în ziua 21 să se stabilizeze . Astfel o placă tânără , de 4 ore , este
constituită din c oci într -o proporție importantă 47-85%, deoarece colonizează mai uș or,
având o formă rotundă, mărime redusă și enzime specifice ( streptococci precum
S.sanguis,S.mutans) , precum ș i de Neisseria, Corynebacterium ș i Rothia. La nivel ul fisuri lor
și fosete lor, precum și interdentar pe lângă streptococci ș i bacilli gram -pozitivi, avem ș i
actinomicete. Bacteriile imobile ajung întâmplător pe câ nd cele mobile sun t atrase prin
factori nutritivi . 8,17
Pe masură ce placa se maturizează , oxigenul nu mai pătrunde în profunzimea plă cii, el
fiind prezen t doar pe 0,1 mm, astfel că se modific ă compoziț ia florei microbiene cu
preponderen ța celei anaer obe precum : Treponema denticola, Porphyromonas gi ngivalis,
Prevotella intermedia , Bacteroides for sythus, Fusoba cterium nucelatum , sau a altor specii
gram negative precum fusobacteriile și cocii (Veillonella). Odată cu creș terea
microorganismelor anaerobe crește și patogenitatea plă cii. 8
Placa dentară se compune din 80% apă ș i 20% substanța uscată , iar 70 -80% din
substanța uscată a plă cii este reprezentată de microorganisme, cu un plus pentru cea
subgingivală . 8
Placa supragingival ă este localizată în treimea cervicală a coroanelor dentare, î n
vecină tatea marginii gingivale libere și mai ales î n zonele retentive a proximal e ,cu o cantitate
nesemnificativă la nivelul dinț ilor maxilari palatinal. Depunerea acesteia este favorizată de
incongruenț a dento -alveolară cu înghesuire , retentivităț i artificiale generate de restaurările
stomatologice, de suprafeț ele ru goase sau nefinisate, etc.Prezența plăc ii poate fi evide nțiată
prin palpare cu sonda sau colorarea cu revelatori de placă , iar atunci când este foarte
abundentă sau colorată devine accesibilă inspecț iei .8

8
Placa subgingival ă este condiționată de prezența plăcii s upragingivale, deasemenea ș i
componenta micro biană este influențată parț ial tot de placa supragingivală , ajungâ nd la
stadiul de maturitate, predominant formată din bacterii anaerob e, gram -negative, mobile.
Prezența plăcii subgingivale determină inflamarea gingiei cu pierderea atașamanetului ei și
înaintarea către apex. Acțiunea salivei la acest nivel este foarte limitată , rolul ei este preluat
de către lichidul crevicular, a cărei secreție crește în inflamaț ii.Tot lichidu l crevicular este cel
ce asigură nut riția bacteriilor stabili te aici care sunt pre dominant anaerobe, mobile, ș i se
hrănesc cu proteine în comparaț ie cu cel e situate supragingival ce se hrănesc cu
carbohidraț i. 8
Tartrul este un depozit dentar dur, calcificat, aderent, de structuri le dure dentare și
construcțiile artificiale, prezente î n gura pacientului. Este ultima fază de maturizare a plăcii
dentare și factor important în generarea și evoluția inflamț iei gingivale.8
Mineralizarea tartrului se realizează în medie î n 12 zile , procesul înc epe î nca din
primele 4 -6 ore de existență a plă ci bacteriene , astfel zilnic se depun 0,1 -0,15 mg placă
uscată, la 2 zile avâ nd loc miner alizarea a 50% din grosimea plăci pentru a atinge maximul î n
4-6 luni.8,10
Viteza de depunere a tartrulu i este influența tă în mod pozitiv de retentivitățiile anatomice,
calitatea ș i cantitatea salivei, boli generale precum astm sau fibroza chistică, fumat ,
compoziția salivei î n ioni anorganici. Există și substanț e care reduc viteza de depunere a
tartrului ș i anume : beta-blocante, diuretice, anticolinergice, piruvat de sodiu de origine
parotidiană, paste de dinț i cu pirofosfat sau ioni de zinc.17 Tartrul reprezintă un factor
favorizant a l boli parodontale , deoarce menține un contact strâns al plă cii cu dintele , face
dificilă igenizarea, iar creșterea în volum duce la traumatizarea parodonțiului marginal cu
apariția de ulcerații și soluț ii de continuit ate pentru penetrarea bacteriană în ț esuturi.10
Tartrul reprezintă un amestec de să ruri, bacterii, leucocite , celule epiteliale, complex e
polizaharidice și proteine. Chimic se compune din substanț e anorganice 75% -85% (ioni de
Ca, P,Na,Cl,Mg,K e tc.) organizată î n cristale de h idroxiapatită, brushite și whitlockite;
substanț e organice 15 % ( resturi de microorganisme, celule descuama te, leucocite,
colesterol, fosfolipide, carbohidrați, acizi grași, etc. și un numă r impresionant de
microorganisme vii ).8
Tartrul supragingival este un depozit organ o-mineral de culoare alb -galbenă ce pe
masura maturării tinde spre nuanțe mai î nchise , cu consitență redusă inițial , fiind friabil ,
moale, grunjos ușor de îndepărtat î n primele faze de constituire.10 Este prezent în mod
obișnuit în treimea gingivală și î n dreptul orificiilor de desch idere a glandelor salivare mari ,
pe fețele linguale ale fronta lilor inferiori și feț ele vesti bulare ale molarilor maxilari sau în

9
zone unde nu se mai efectuează masticația , în cazul dinț iilor fără antagoniști , afectaț i de carii
profunde,etc.8
Tartrul subgingival este prezent pe suprafețele constituente ale ș anțului gingiv al, de
culoare maro închis spre negru datorită sângerărilor și degr adării hemoglobinei, consistență
crescută, dens , greu de îndepă rtat, are o mineralizare de 60% față de cel supragingival de
30% .8 Se poate prezenta sub formă de : crustă cu suprafață aspră , depozite spino ase,
formaț iuni nodulare, borduri circular e, fațete netede, digitații sub formă de ferigă , insule de
tartru.10
Prezența tartrului a fost certificată atât la copii cât și adulții, prevalența lui crescând
odată cu vâ rsta. Clinic p rezența acestuia se constată prin inspecție directă sau indirectă , prin
palpare sau prin colorare cu revelatori de placă. Î n cazul tartrului subgingival el devine vizibil
în urma retracției gingivale sau inflamației acesteia și se poate constata prezenț a lui pa lpator
cu ajutorul unei sonde.8
Concluzionâ nd asupra celor doi term eni și condiț ii clinice , placa bacterian ă este
considerată factor etiologic î n principal în timp ce tartrul este doar un factor favorizant al
îmbolnă virii parodontale, ce facilitea za acum ularea î n continu are a plăcii , cu îngreunarea
realizării igenizării și autocurățirii, asigurând un contact intim ș i o agresiune continuă a
microorganismelor față de structurile parodontale . 10

1.2 Evidențierea plă cii ba cteriene – Agenț ii de colorare

Evidențierea plăcii bacteriene face parte din procesul de intruir e și educare a
pacientului purtă tor de aparat orthodontic fix și se realizează astfel :
a) vizual – asemenea unui de pozit de culoare alb -gălbuie , în special la coletul dinților , atunci
când se acu mulează prin î ntreruperea igienei pentru 3-4 zile. Placa bacteriană veche , cu zone
de condesare mineral ă, se poate colora sub acțiunea unor bacterii cromogene î n negru , brun,
verde sau portocaliu. De asemenea se colorează prin pigmenții alimentari din cafe a, ceai,
băuturi carbgazoase sau nicotină .10
b) prin palpare cu sonda
c) prin colorare cu revelatori de placă: se prezintă sub formă de soluț ii, tablete , drajeuri sau
paste de dinț i pe care medicu l sau pacientul le poate folosi pen tru evidențierea plă cii dentare
prin aplicare directă -badijonare, c lătirea guri i cu revelatorul de placă sau tablete de supt.
Cerințe le unui revelator de placă bacteriană : 5
– să fie lipsite de toxicitate , să prezinte gust , miros plă cut

10
– să aibă capacitate crescută de colorare a plăcii bacteriene fără a colora ț esuturile dure
dentare(colorare selectivă )
– să persiste culoarea și după clătire dar să se îndepărteze ușo r prin periaj dentar
– antiseptic , astringent etc.
Substanț e folosite : soluț ii de albast ru de metilen 2%, violet d e genț iana 1%, tinctură
de iod 2%, hematoxilină 0,1% urmată de eozină , soluție de fucsină bazică 0,2%, soluț ie
Chayes Beta -Rose , soluție Bulter în două nuanțe, soluție de fluoresceină DC galbenă nr.8
vizibilă cu lumină ultraviolet, soluție Dis -Plaque , eritrozină (Palco lor,Ceplac,Revelan,etc.) 10
Scopul folos irii revelatorului de placă :
– educare a și motivare a pacient ului
– individualizare a tehnicii de periaj și curațare a mecanică a plă cii
– autoevaluarea corectitudini periajului și controlului mecanic al pl ăcii
– evaluarea pe termen lung a eficenț ei mijloacelor de control al plă cii, realizarea de grafice
sau studii epidemiologice prin efectua rea indicilor de placă 8.

11

2.Mijloacele de control ale plăcii dentare

2.1 Mij loace mecanice de contr ol al plă cii dentare

2.1.1 Periuț e manuale
Periuț ele dentare au suferit schimb ări importante de -a lungul timpului, oamenii fiind
preocupați încă din antichitate de curățarea cât mai eficace a dinț iilor, astfel istoria a fost
martoră a unora dintre cele mai ingenioase dispozitive de îndepărtarea a plăcii dentare. Astăzi
periuț ele dentare trebuie să raspundă nevoilor de curățare eficentă și confortabilă a dinților și
țesuturilor m oi adiacente, contribuind la o bună vascularizare ș i keratinizare a acestora p rin
masajul gingival creat.10
Periuțele sunt alcătuite din mâner, gât și cap activ.
Capul activ este alcătuit din mă nunchiuri de f ilamente dispuse pe mai multe rânduri,
deobicei 10 -12 mănunchiuri pe lungime și 3 -4 rânduri pe lățime, cu spații reduse între ele ce
asigură rezistență și curăț are eficace.8
Asociația Dentară Americană recomandă o perie de dinț i cu filament e așezate pe o
suprafaț a în lungime de 25,4 -31,8 mm și 7,9 -9,5 mm lăț ime, cu 5 -12 tufe d e filament pe un
rând ș i cu 2 până la 4 rân duri.10 Suprafața de periere poate fi plană, crenelată (mult mai
eficentă în curaț are mai ale s aproximal), convexă (pentru punț ii dentare), concave (pentru
aparate ort odontice fixe) sau evazate pe lăț ime.8 Lungimea filamentelor recomandată de Bass
este de 10,3 mm și 8,7 mm pe ntru copii, iar diametrul variază de la 0,2 mm pentru părț i moi,
la 0,3 mm p entru periuțe medii și 0,4 mm pentru periuț e tari , aspre , iar în cazul periuț elor
interdentare diametrul este mai mic 0,075 mm .10Astfel spus, duritatea periuței este influ ențată
invers proporț ional de lungimea per iilor și direct proporț ional de diametrul acestora . Astăzi
periuțele se prezintă î n diferite consistenț e: dure, medii, moi și extra -moi pentru copii.
Filamentele folosite la fabricarea periuț elor dentare pot fi nat urale (nerecomandate azi
din cauza dezavantajelor) sau artficiale. Filamentele artificial e – sunt fabri cate, în primul rând
din nailon , însă au apărut și fibre cu microtextură, un amestec de caolin ș i poli ester. Înafară
de acestea periuț a mai poate prezent a filamente de cauciuc pentru a curăța ț esuturile moi sau
cupe de cauciuc ce menț in timp m ai îndelungat pasta de dinț i.8 Porțiunea terminal ă a
filamente lor se recomandă a fi rotunjită , nu în muchie ascuțită deoarece ajută la scă derea

12
leziunilor traumatice precum uzura cementului, retracția gingivală sau suprainfectarea
gingivală prin microleziunile create cu 30 -50%.
Durata de viață a unei periuțe dentare obiș nuite se situează î ntre 3 -4 luni, însă mai
corect ea se înlocuiește atunci cand filamentele rămân î ndoite, se rup sau se decolorează.
Când periuța se deteriorează mai repede de 3 luni , specialistul trebuie să identifice ș i să
corecteze cauzele car e conduc la aceasta. Se recomandă folosirea a 2 -3 periuț e alternative ,
preferabil cea ma i nouă seara , deoarece o periuță nouă e cu 30% mai eficace decâ t una
veche.8

2.1.2 . Metode de periaj dentar manual

Periajul dentar manual
Periajul dentar este o procedură profilactico -terapeutică prin care individul motivat îș i
efectuează zilnic și corect igiena dentară .
Obiective : 8
1. Îndepărtarea și î ntrerupere a ciclului de formare ș i maturare a plă cii dentare.
2. De curățare a suprafeț elor dentare de resturi alimentare și de coloraț ii extrinseci
3. De stimulare a tro ficității ș i keratinizare a ț esuturilor gingivale
4. Prin folosirea pastelor de dinți profilactice se obț ine stoparea sau chiar vindecarea
unor afecț iuni reversibile apă rute la nivel structurilor oro -dentare.
Reguli generale de periaj manual : 8
– perierea dinților trebuie să realizeze curățirea tuturor suprafețelor dentare libere și
prezente în cavitatea orală, indiferent de tehnica utilizată
– perie rea începe, dintr -o zonă distală a arcadei, urmărește între aga față vestibulară
până în partea distală opusă, după care ne î ntoarcem de un de am plecat pe fața orală de
această dată.
– la următoarea periere se începe din altă zonă distală opusă , pentru a beneficia fiecare
zonă de aceiaș i curățire, să nu fie astfel întotdeauna aceiași suprafață curățată ultima.
– după ce am peria t un grup dentar , trecem la urmă torul și avem grijă s ă include m în
aceasta o suprafață dentară din cele periate anterior.
– cu ajutorul revelatorilor de placă descoperim zo nele în care trebuie s ă îmbunătăț im
igena, de exemplu pe partea dreaptă la dreptaci

13
Frecvenț a periajului
La un pacientul să nătos, se rec omandă periajul dentar de 2 ori pe zi, unul dimineața
unul seara. Cel din urmă este cel mai important deoarece se î ndepartează cea mai mare
cantitate de placa , resturi alimentare și reduce numă rul microorganismelor prezente , care pe
durata somnului au cond iții de supravieț uire mai bune , umiditate, căldură, întuneric, repau sul
părți moi, oxigenare redusă și un flux salivar mai sărac , facili tând înmulți rea lor.8
Periajul de dimineață realizează un masaj al gingiei, stimularea locală a troficitații și
favorizează keratinizarea mucoasei gingivale. Aceasta se realizează înaintea micului dejun.10
În cazul pacienț ilor cu parodontopati i, cei cu proteză ri complexe , cu implanturi sau
aparate ortodontice fixe se recomandă mai multe per iaje pe zi, chiar după fiecare m asă, de
reținut însă că periajul după fiecare masă la o persoană sănătoasă poate fi mai mult dăunător
decât benefic. Există totuși ș i un al treilea periaj recomandat persoanelor care au consumat
dulciuri la sfarș itul unei me se, sau dacă nu este posibil se recomandă simpla clătire cu apă sau
folosirea unei gume de mestecat fă ră zahă r.Timpul minim de igenizare a c avității bucale
trebuie să fie de minim 3 -5 minute.8

Metoda de periere sulculară -BASS
Urmărește îndepărtarea plă cii bac teriene de pe marginea ging ivală și din șanțul
gingival, pe o adâ ncime de 0 ,5-1mm, locul unde se acumulează cea mai mare cantitate de
placă dentară .10
Indicaț ii: paci ent cu probleme parodontale, spații interdentare , retracții cu suprafeț e
radiculare expuse, pos tchirurgie parodontal ă, purtă tori de protez e dentare fixe sau aparate
ortodontice cât și persoanelor sănă toase.54
Tehnica: Se folosesc periuț e cu filamente moi ce sunt plasate în unghi de 45° față de
axul lung al dintelui și spre apical, direct în șanțul gingival . Filamentele periuței dentare sunt
orientate către șanțul gingival în sus la maxilar în jos la mandibulă , plasate concom itent la
nivelul dintelui ș i șanțului. După poziționarea periuței se exercită o ușoară presiune, urmată
de 10 mișcă ri vibrat orii pe fiecare grup dent ar față -spate, fără deplasarea periilor . Se curăță
atât suprafețele vestibulare cât ș i cele orale iar pentr u curățarea suprafețelor orale ale dinților
frontali periuța trebuie introdusă î n lungul ei, cu plasarea filamentelor în șanț ul gingival. 8,54
BASS modificată presupune la sfârșitul mișcărilor de vibrare efectuate să se execute și o
mișcare de rulare spre ocluzalul dinților periaț i.

14
Metoda de periere prin rulare
Urmărește curățarea suprafeț elor dentare libere, mar ginea gingivală, mai puț in zona
șanțului gingival și folosește periuț a cu duritate medie.
Indicații: – copii și tineri cu parodonțiu sănă tos
– în alternanță cu tehnicile vibratorii
– înainte de implement area unei noi metode de periere , precum Stillman
care are aceiași poziție iniți ală.
Tehnica: Periuța se plasează în treimea cervicală ș i pe gingia din vecinatate, suprafața lateral ă
a periuț ei este plasată paralel față de arcada dentară ș i spre apical. Cu ușoară presiune laterală
și o rotire din încheietura mâ inii, se face rotirea pe riuței iar filamentele realizează o măturare
spre ocluzal a suprafeț elor dentare. Repetam de 6 ori pe fiecare grup dentar , atât vestibular
cât și oral , iar la nivelul fețelor orale ale dinților frontali periuța este introdusă î n lungul ei , se
va reali za astfel o presare și ușoară rulare spre sus la mandibulă și î n jos la maxilar . De
fiecare dată când înaintă m vom reperia o su prafață din grupul dentar peria t anterior.8

Metoda Stillman
Folosește periuțe de dinț i cu filament de co nsitență medie , se aplică î n unghi de 45°
față de axul longitudinal al dintelui, în porț iunea de colet at ât pe dinte câ t și pe gingia
adiacentă .
Periajul efectu ează mișcă ri vibratorii scurt e cu sens meziodistal concomite nt cu deplasarea ,
rulare a, dinspre gingia fixă spre marginea gi ngivală liberă și suprafața dentară, până la nivel
incizal sau o cluzal. Fiecare grup se va cur ăța până numă răm la 10 sau de câ te 6 ori. Pentru
igenizarea suprafețelor orale ale dinților frontali periuța trebuie plasată î n lungul ei.54
Indicații: recomanda tă igenizării zonei subecuatoriale ș i a acelor a aproximale expuse (
retracții gingivale , igenizarea postgingivectomie) sau pentru igenizare concomitent cu masaj
și stimulare gingiv ală la pacienții sănătoș i.54

Metoda Charters
Indicaț ii:
– curățare spaț ii aproximal e, masaj și stimulare gingivală la pacienții sănătoș i
– pacienți cu spaț ii interdentare li bere, cei cu intervenții chirugicale sau suprafeț e radiculare
expuse
– îndepărtarea plă cii bacteriane de sub lucră ri protetice fixe
– curăț area aparate lor ortodontice fixe

15
Tehnica: Periuța se plasează fie perpendicular fi e în unghi de 45°, orintată însă spre o cluzal,
forțându -se pătrunderea filamentelor în spațiile interproximale, după care se execută o ușoară
mișcare de rotire -vibra re. Fiecare grup dentar se periază timp de 10 secunde.54

Metoda de periere Fones
Este o metodă distructivă , nerecomandată adulț ilor, ea fiind indicată copiilor deoarece este
ușor de învățat ș i reprodus. Presupune utilizarea de perii moi .
Tehnica: Periuț a se introduce între obraz și suprafețele de curățat, pacientul având dinții în
ocluzie și executăm mișcă ri largi circulare efectuate cu ușoară presiune dinspre gingia
maxilară spre cea mandibulară. Suprafețe orale ale dinților frontali se realizează prin mișcă ri
de dute -vino.17

Meto da de periere Collis simultan sulculară
Pentru realizarea acestei metode e ste necesară periuța dentară Collis, aceasta prezentând câte
un râ nd de filamente pe fiecare margine mai lungi ce ajung la nivelul șanț ului gingival
vestibular și oral și o porțiune mijlocie mai scurtă, astfel se realizează perierea a trei suprafețe
simultan. Se execută câte 10 mișcă ri vibratorii scurte mezi o-distale,pe un grup de 2 -3 dinț i.
Indicaț ii:
– pacient care nu prezintă manualitate necesară realizării periajului sulcular cla sic.
– pacienți cu dizabilități, a că ror igienă e ste efectuată de altă persoană
– copii cărora le efectuă m periajul 54

Metoda de periere vertical ă-Leonard
Această metodă , inspirată din antichitate presupune curățarea dinților maxilari ș i mandibulari
separat, ei fiind periați în sus și în jos fără presiune exagerată iar la final , la contactul cu
gingia se realizează o ușoară rotaț ie. 17

Metoda de periere orizontală
Este o metodă nerecoman dată î n prezent datorită caracterului ei distructiv: produce abrazi une
și retracție gingivală la nivelul unităț ilor dentare cele mai proeminente, nu reusește igenizarea
spațiilor interde ntare , ba chiar fragmentele curățate anterior sunt forțate să pătrundă
interdentar, de unde vor constitu i punct de plecare al cariilor ș i al parodontopatiilor.
Tehnica: Mișcarea efectuată este una orizontală , antero -posterioară , filamentele fiind plas ate
perpendicular pe suprafața dentară .
Metoda este total contraindicată, folosirea ei fiind permisă doar în cazul dentiț iei temporare.17

16

Metoda fiziologică Smith – mișcarea de periere este una care imită traiectoria alimentelor în
cursul masticaț iei.

Perie rea suprafeț elor ocluzale
Urmărește îndepărtarea plăcii ș i microorganismelor acumulate la nivelul fisuirilor , al
șanțurilor ș i fosetelor o cluzale.
Tehnica: Suprafața activă a periuței este plasată perpendicular pe cea ocl uzală, iar mâ nerul
este paralel cu suprafaț a ocluzală a dinților periaț i. Metoda presupune efectuarea a două
mișcă ri, una de presiune pentru a forța filamentele să pătrundă în retentivitățile anatomice ale
dintelui, până se îndoaie , repetâ ndu-se de 10 ori această miș care și o a doua , de vi brare prin
care realizăm mișcă ri circulare timp de 10 secunde pe fiecare grup dentar. A se evita
utilizarea mișcărilor orizontale care reuș esc să curețe doar suprafețele proeminente ale
cuspizilor și să lase neatinsă zona șanț urilor ș i fosetelor ocluzale ce reprezintă punctul de
plecare al cariilor ocluzale.8

2.1.3 . Periuțe de dinți mecanice( periuțe de dinț i automate sau electrice) și
tehni ca periajului mecanic
Periuțele de dinți mecanice și -au făcut apariț ia acum mai bine de un secol, iar odată cu
trecerea anilor au cunoscut o evoluție uluitoare. Dacă în anii ’80 curățarea plă cii den tare era
efectuată prin mișcări de rotaț ie, actual vorbim de periuț e sonice, ultrasonice ș i ionice.
Periuț ele electrice sonice sunt d otate cu o piesă piezo -electrică ce asigură o curățare
eficentă chiar și în pungile parodontale de până la 5 mm, în timp ce periuțele ionice asigură
un flux de i oni negativ, prin care se schimbă polaritatea dintelui, chiar î n zone le unde nu s -a
efectuat periajul.8
Periuțele electrice pot efectua mișcări de rotație, antirotații, oscilații, pulsații, balans,
mișcări orizontale sau mișcă ri combinate.
Filamentele periuț ei mecani ce sunt c onfecționate din nailon, au vârful rotunjit ș i
diameter ul variabil : 0.075 mm(extra -soft), 0.15 mm (soft), pentru copii extra softness.54
Viteza de mișcare a părții active variază de la 3.800 -40.000 de cicluri pe minut.17
Indicaț ii:
– controlul plăcii și a l coloraț iilor extrinseci, combatere a tartru lui, reducere a
incidenței gingivitei la pacienții să nătoși.
– purtă tori de aparate ortodontice

17
– tratamente protetice complexe
– implanturi dentare
– anumite dizabilități , fizice sau psihice, ele trebuind să fie manevrate de
părinte sau î ngrijitor
– persoane care realizează un periaj prea agresiv
– incapabili să îș i realizeze periaj corect manual ( inclusiv copii) 54
Avantaje oferite de periajul cu peri uțe mecanice:
– realizează o curățire mai eficentă la nivelul suprafeț elor interdentare
– efectele negative produse la nivelul părț ilor moi sunt minime, precu m și abraziunea dentară
generată
– timpul destinat periajului mecanic este ma i redus , comparativ cu același randament obț inut
prin periaj manual
– după zece an i de utilizare corect ă a periuțelor electrice, sănătatea structurilor dento –
parodontale este superioară celor ig ienizate prin periaj manual.8
Studiile efectuate arată ca 75% din placa se îndepă rtează într -un minut cu periuța
electrică în comparați e cu 6 minute necesare cu cea manuală. În două minute de periaj
mecanic este îndepărtată 84% din placa bacteriană iar în 6 minute 93%. 8
Periajul mecanic aspecte generale : 8
– se aleg periuțe cu filamente din nailon ș i cap activ rotunjit
– nu se utilizează paste de di nți abrazive
– se utilizează o cantitate mică de pastă de dinți care se î ntinde pe toate suprafeț ele
dentare de curățat î nainte de a porni periuț a
– se pot folosi oricare dintre tehnicile descrise la periajul manual
– periajul se începe din zona distală și s e insistă asupra șanț ului gingival, z onelor
interdentare sau restaură rilor stomatologice.
– mișcările se fac cu viteza și presiune redusă
– se evită folosirea presiunii la nivelul lucră rilor acrilice sau cementului radicular.
In anul 2001 este elabor at un ghid de utilizare a periuței electrice de că tre SWISS
DENTAL SOCIETY :
– periuța se poziționează î n unghi de 45 -90° faț a de axul lung al suprafeț elor dentare ,
ținând gura întredeschisă
– periuța se mișcă încet pe î ntreaga suprafaț ă a dintelui de periat timp de 3 -5 secu nde
– suprafața activă a capului periuței , se află în contact permanent cu dintele și poate fi
mișcată spre mezial sau distal pentru periere a spațiului interdentar
– după 5 secunde periuța este mutată pe urmă torul dinte

18
– se realizează curățirea prin presiuni b lânde
– este nevoie de timp pentru î nsușirea unei tehnici corecte și un control bun al plă cii
dentare.8
Igenizarea completă a cavităț ii orale presupune și curățarea suprafeț ei dorsale a limbii,
unde sunt cantonate 70% din microorganismele cavităț ii orale, situate interpapilar sau la
nivelul fisurilor . Aceasta se realizează cu ajutorul răzușelor de limbă sau cu ajutorul periuței
obișnuite.

2.2.Mijloace mecanice auxiliare de control al plă ci dentare

Mijloacele meca nice auxiliare de control al plăcii sunt:
– ața dentară , superfloss, powerfloss
– stimulatoare gingivale
– scobitorile
– periuțele interdentare și unitufă
Necesitatea folosirii mijloacelor auxilare s -a născut din dorința unei curăță ri
superioare a spaț iilor interdentare și a dinților rotați, malpozi ționați, parțiali erupț i, precum și
îmbună tățirii igienei î n cazul persoanelor cu proteză ri complexe, implanturi dentar e, aparate
ortodontice, suferinț e parodontale s au proteze mobilizabile, asta neînsemnând că ele n u pot fi
recomandate cu succes și în caz ul unui pacient cu parodonțiu sănă tos.

Ața dentară sau dental floss
De-a lungul timpului , în funcție de multitudinea de situaț ii clinice, de punctele de
contact și multiple indicaț ii, au fost create var iate tipuri de dental floss, avâ nd diferite grosimi
și lățimi, cu formă rotundă sau de panglică , cerate sau necerate, albe sau colorate, impregnate
sau nu cu diverse substanț e active ( bicarbonat de sodiu , fluoruri, extract de plante, agenț i
antimicrobieni, etc.)
Folosirea corect ă a aței dentare urmărește câ teva obiective: 16
– să îndepărteze placa ș i resturile alimentare din spațile interdentare ale di nților sau lucrărilor
protetice , precum ș i de la nivelul aparatelor ortodontice sau implanturi.
– scămoșarea aț ei este un indiciu asupra exisenț ei unei carii i ncipiente , bloc de tartru sau
lucră ri stomatologice nefinisate , neadaptate
– realizează masajul gingival , îmbunătățind circulaț ia

19
– realizează lustruirea suprafețelor ș i scade ac umularea plă cii dentare preve nind formarea
tartrul ui, a cariilor interproximal e și scade sâ ngerarea și inflamația gingivală
– poate deveni un vehicul ce va permite pătrunderea altor substanțe chimice antiplacă la nivel
interdentar.
Dental floss -ul este indicat î n principal , persoanelor cu papile intrege (ambrazura tip
1), fără expun erea cementului radicular, î naintea periaj ului dentar pentru a facilita
pătrunderea substanțelor active din pasta de dinți. Deasemenea se recomandă adoleșcenților ,
adulț ilor c u o bună coordonare neuro -nusculară, iar în cazul persoanelor cu retracții , se po ate
indica însă efortul de curățare ș i dexteritat ea trebuiesc sporite.8
Tehnica:
– lungimea firului trebuie să fie de cca.45 cm pentru a asigura o porțiune nouă , curată pentru
fiecare suprafață de cură țat
– se înfășoară între police și indexul ambelor mâin i, lăsând liber o porț iune de 1,5 -2,5 c m ce
va fi utilizată pentru cură țarea spaț iului interdentar respectiv
– se introduce interdentar cu ușoară presiune ș i frecare vestibulo -orală, fără a forț a pentru a nu
traumatiza papila. În cazul dinților maxilari , ața dentară trebuie susținută de policele ambelor
mâini sau police și arătător, în timp ce la mandibulă de vârful ambelor degete arătă toare
– odată pătrunsă interdentar, aț a este curbată că tre suprafața de curăț at și se realizează 5 -6
mișcări verticale, dup ă care curbez spre cealată parte aproximală a spaț iului interdentar ce o
am de curăț at.8
Situaț ii particulare:
– atunci câ nd pu nctele de contact sunt ferm strânse , sau î n cazul apa ratelor ortodontice sau
suprafețelor situate sub punțiile dentare se poate î ncerca introducerea aț ei dentare cu ajutorul
unor dispozitive sp eciale asemnă toare acului de cusut (floss threader)
– în caz ul persoanelor cu reflex de vomă , deschiderea gurii limitată , degete groase, lipsite de
manualitate se indică utiliza re unor floss h olders, asemanăt oare uno r furci .8

Super floss
Un dispozi tiv special conceput pentru curățarea spațiilor interdentare cu ușoară
retracție gingivală, a construcț iilor protetice , aparatelor ortodontice , furcaț iilor expuse sau
implanturi de ntare. Acesta disp une de un capă t rigidizat ce pe rmite facilitarea introducerii î n
locuri greu accesibile urmat de o porț iune limitată , îngroșată ce îmbunătățește curăț area.

20
Powerfloss
Acest dispozitiv a fost creat pentr u a suplini neajunsurile utilizării aț ei dentare , pentru
a limita traumatizarea gingiei în cazul însușirii unei tehnici necorespunzătoare cât ș i pentru a
facilita folosirea acesteia de către persoane cu dizabilități sau lipsiț i de dexteritatate ori de
către persoane purtă toare de aparate ortodontice sau construcții protetice. Aparatul prezintă
un fir de nylon ce se introduce dinspre vestibular spre or al, ce este activat electronic ș i
execută o miș care cu traiect verti cal,de sus î n jos de 10000 pe minut .17

Stimulatoare gingivale
Sunt dispozitive de formă co nică sau piramidală din cauciuc sau plastic , folosite
pentru a curăța spațiile interdentare cu retracție gingivală semnificativă și furcaț iile expuse
dar mai ales pentru masajul g ingival realizat ce duce la creșterea troficității , keratinizării și
îmbogățirii circulației la persoanele ce prezintă afectare parodontală .

Periuț ele interdentare
Sunt mijloace mecanice auxiliare de con trol a plăcii dentare folosite pentru curățarea
spațiilor interdentare ce permit ins erarea lor (ambrazura gingivală 1 și 2 ), furcațiilor clasa
IV-a, aparatelor ortodontice, menținătoare lor de spațiu, construcț ilor protetice, implanturilor ,
diasteme i, imobilizărilor dentare , deasemnea sunt utilizate ca vehicul pentr u aplicarea
diferitelor substanț e chimice : floruri, paste de dinți , desensibilzanți ori substanț e
antimicrobiene precum clorhexidina.
Sunt fabricate pe mă rimi diferite , forme diferite c ilindrică sau tronconică , pot fi
unitufă ori filamentele p ot fi dispuse pe un mijloc de sârmă acoperită cu material plastic .
Ele sunt in troduse în spaț iul interden tar și vor fi realizate mișcă ri de dute -vino dinspre
vestibular spre oral .54

Scobitorile
Sunt cele mai vechi și probabil au ră mas cele mai folosite mijl oace auxiliare de
control al plă cii, fiind fabricate de -a lungul timp ului din diverse materia le. Astăzi întâlnim
scobitori din lemn sau plastic , de formă rotundă -conică sau triunghiulară ele fiind ind icate
pentru curățarea spaț iilor interdentre cu retracție gingivală , suprafeț elor radiculare concave ,
aparate lor ortodontice , construcțiilor protetice ori pentru aplicarea diferitelor susbast anțe
active cu rol anti microbian , desensibilizant etc.8
Scobitorile de formă triunghiulară se folosesc cu mișcă ri dute -vino dinspre vestibular
spre oral iar cele rotunde prin mișcări circulare pu tând fi montate î n dispozitive speciale

21
toothpick holdere. De remarcat ar trebuie să fie potenț ialul efect nociv al scobitorilor asupra
papilei dentare , producâ nd traumatizarea acesteia , urmată de retracția și sângere gingivală
precum ș i abraziunea suprafeței dure dentare în cazul însuș irii unei tehnici de utilizare
incorecte.8

2.3 Mijloace de control chimic al plăcii dentare

Control chimic al plăci s -a născut din dorința de a îmbunătății control mecanic al
plăcii efectuat zilni c ori de a -l substitui atu nci câ nd acesta nu poate fi efectuat pe perioade
limitate.
Substanț ele chimice utilizate de -a lungul anilor sunt:8
1.Antiseptice cu reprezentanții de seamă
– bisguanidele -clorhexidina
– compuși fenolici – triclosan
– alcaloizi vegetali – sanguinaria
– compuș i cuaternari de amoniu – clorhidrat de cetil primidinium și hexetidina
– săruri de metale: fl uoruri, clorură de sodiu ,citrat de zinc
– agenț i de oxidare
2. Antibiotice
3.Enzime
4.Agenți non -enzimatici .
Aceste substanțe chimice sunt încorporate în a pele de gură , paste de dinți, geluri și
lacuri, substanț e de irigare , spray -uri, gume ,etc.

Pastele de dinț i 54
Compoziția de bază cuprinde:
1. Detergenț ii: au rolul de a reduce tensiunea superficială , de a înmuia și îndepă rta depo zitele
dentare fiind repr ezentaț i de lauril sulfat de sodiu sau n -lauril sarcozinatul de sodiu.
2. Substanț ele abrazive ce au rolul de a curăța , lustrui suprafața dentară pentru a împiedica
acumularea plăcii și sunt reprezentați în pastă de dinți sub formă de particule de dimensi uni
diferite de carbonat de Ca, bicarbonat de Na, pirofosfat de C a, fosfatul de Ca, silicele etc.
3. Diferiți agenți pentru a îi îmbunătății proprietăț iile. Agenți de umectare cu rol de a păstra
umiditatea și de a preveni uscarea î n aer liber : sorbitol, glicerina etc. , agent de legare și agent
de colorare

22
5. Conservanț i – pentru a pre lungi termenul de valabilitate și a î mpiedica multiplicarea
bacteriană: alcool, fenol, formaldehidă , benzoat de sodiu etc.
6. Substanțe ce îmbunătăț esc gustul : aromatizanți și îndulcitori artific iali. Cel mai
reprezentant fii nd xi litolul cu efect cari opreventiv.
Beneficiile terapeutice și cosmetice ale pastelor de dinți au fost grupate de că tre
American Dental Association în urmă toarele cateog orii: paste de dinti ce oferă protec tie
împortiva cariilor , împotriva formarii pla cii, a tartrului , paste de dinț i ce combat sensibilitatea
dentară ori au efect de albire a dinț ilor.
Pastele de dinț i anticarie. Florul este principalul agent ce asigură protecție anticarie ,
se acumulează la ni velul placi ș i sali vei, are efect remineralizant ș i previne demineralizarea
prin menț inerea unui Ph opt im, reduce tensiunea superficia lă scăzând adeziunea bacteriană ,
inhibă multiplicarea bacteriană și blochează acțiunea enolazei , enzimă care metabolizează
carbohidraț ii. Utilizarea pastelor de dinți profilactice cu fluor au ară tat o reducere a incidenț ei
la carie cu aproximativ 20 -30%.
Pasta de dinți cu flor pent ru a avea potențial profilactic , au un conținut de 1000 -1100 ppm F
și este recomandată tuturor p ersoanelor ca program preventiv complet, indiferent de risc
cariogen de 2 ori pe zi sau la cei cu risc mediu ori crescut se poate recomanda de mai multe
ori pe zi . Deasemenea se recomandă celor cu sensibilitate dentară , celor cu suprafeț e
radiculare expuse sau xerostomie.8
Floruri organice utilizate în pasta de di nți: fluorură de Na 0,24% (1100 ppm F),
monofluorofosfatul de Na 0,76% (1000 ppm F) sau cel concentra t de 1.14% (1500 ppm F),
florură de staniu 0,4% (1000 ppm F).17
Pasta de dinți antiplac ă. Aceste paste de dinț i sunt conce pute pentru a preveni
aderarea și multiplicarea bacteriană evitând apariția inflamției gingivale. Ele conțin substanț e
ca:
1.săruri de staniu – florură de staniu cu efect antiplacă , antigingivită , anticarie
2.pirofosfat de staniu și citrat de zinc cu efect antitartru și antisâ ngerare
3.triclosanu l cu puternic efect bactericid și bacteriostatic dar ș i efect antitartru.
4.digluconat de clorhexidină –bactericid ș i bacteriostat ic cu un important rol antiplacă a fost
denumita „p eriuța chimică”8
Pasta de dinți antitartru . Aceste paste conțin substanț e ce au putere de inhibare a
mineralizării plăcii , inhibă formarea de crista le de tartru iar dintre substenț ele cu acest efect s –
au remarcat : fosfatul tetrasodic, pirofosf ații, clorură de zin c și citratrtu l de zinc , triclosanul
precum ș i monoflorofosfatul de sodiu sau sulfat de sodiu ce cresc secreția salivară .

23
Paste de dinț i desensibilizante. Aceste paste de dinți acționează prin ob turarea
canaliculelor dentinare , prin blocarea impulsului ner vos, prin stimulare a formării de dentină
terțiară sau prin coagulare ș i precipitare a lichid ului tubular .10
Conțin substanț e precum nitrat de potasiu , clorură de stronțiu, monofluorofosfat de
sodiu ș i nitrat de potasiu ( pasta Sensodyne), f luorinol și clo rhexidină (pasta Elgydium),
citrat de sodiu, hidroxiap atita 17% , citrat de potasiu și monofluorofosfat de sodiu ( pasta
Colgate Sensitive).
Pasta de dinți pentru albire dentară . Acțiunea acestor paste de dinți este dată fie de
caracterul ei abraziv ce asi gură curățarea și lustruirea suprafeței dentare și îndepărtarea
coloraț iilor, fie prin conț inutul de peroxizi ( peroxid de h idrogen sau peroxid de carbamidă ) ce
folosesc puterea de d ecolorare a oxigenului activ, ținând însă cont de efectele secundare ale
acestora și anume infecții oprtuniste ori afectarea țesuturilor moi ș i pulpare.8

Apă de gură
Apele de gură pot fi comerciale sau terapeutice și se folosesc prin clătire riguroasă sau
irigare orală .
Apele de gură conțin ca ingrediente de bază apă, alcool, aromatizanți , îndulcitori și
coloranți . În funcție de substanța activă pe care o conține apa de gură poate avea diferite
destin ații: 8,10,54
1. Îndepă rtarea resturi lor alimentare , resturi placă , celule descuamanate rezultate în urma
periajului zilnic sau ca mijloc suplimentar de control al plăcii câ nd nu se poate realiza
periajul în cursul zilei mai ales după mese bogate î n glucide .
2. După interveniții chirugicale câ nd se suprimă periajul zonei respective se recomandă
clătirea cu clorhexidin ă 2-3 ori pe zi .
3. Pentru reducerea populației microbiene la pacienți cu carioactivitate crescută se recomandă
ape de gură ce conțin agenț i antimicrob ieni cu rol anticarie, antiplacă , antitart ru
etc.:bisguanide -clorhexidină , extracte vegetale (sanguinar ia), compuși fen olici
(listerină,triclosan ,fenol ,timol), compuș i cuaternari de amoniu (clorur a de cetilpiridinium,
hexetidină ), halogeni (iod, fluor )
4. Pentru scăderea sensibilităț ii dentare se folosesc ape de gură cu nitrat de potasiu, florură de
sodiu etc.
5. Ape de gură florurate -indicate în prevenț ia cariei dentare , la persoane tinere cu risc
cariogen crescut cu multiple leziuni de demineralizare cum ar fi persoane cu aparate
ortodontice , celor cu xerostomie, gravide , deasemen ea la pacienț ii cu construc ții protetic e

24
retentive, suprafeț e radiculare expuse sau hipersensibilitate.Con țin substanț e precum f lorura
de sodiu 0.05%,0,2% soluție de florură de sodiu acidulată 0,044% etc.
6 . Ape de gură cu substanțe odorizante precum clorofila î n tratament ul halitoz ei
7. Ape de gură cu substanțe oxidante folosite î n tratamentul gingivitelor ulcero -necrotice
8. Ape de gură cu substanț e calmant e precum fenol sau uleiuri esențiale folosite de paceinț ii
cu leziuni ulceroase sau inflamaț ii ale mucoasei

Irigatoare gingivale ș i duș bucal.
Reprezintă o metoda eficentă de control al plă cii dentare prin aplicarea unei substanț e
chimioterapice (apă de gură,clorhexidină etc.) sau doar apă simplă , sub o anumită presiune
reglabilă la nivelul suprafeței dentare ce necesită curăț are .
Această metodă este indicată pentru a îndepărta resturi alimentare , placă microbiană
din zone le greu a ccesibile precum cele prezente î n cazul: 10
– punților dentare și construcț iilor protetice ample , retentive
– aplicaț iilor ortodontice
– imobilizări intermaxilare în caz de fracturi sau intervenț ii chirugicale
– imobiliză rii interdentare
– implanturi
– boli parodontale – retracții gingivale , furcaț ii expuse , pungi parodontale – irigatoarele
subgingivale asigurând îndepărtarea plăcii subgingivale neataș ate
– unele afecțiuni generale precum diabet zaharat , imunosup resie sau pacient cu dizabilităț i.
Beneficiile irigă rii orale:54
– reduce gingivita ș i sângerarea gingivală
– reducerea și modificarea populaț iei microbiene
– acces subgingival pentru î ndepă rtare bacterii patogen e
– furnizarea de agenți chimioterapici ț intit
– facilitează îndepărtarea plăci microbiene ș i resturi alimentare din zone greu accesibile

Guma de mestecat
Are acț iune carioprotectoare asigurând creș terea secreț ei salivare , asigurâ nd prin
intermediul acestei a o cantitate crescută de factori specifici și nespecif ici de apărare
împotriva cariei , menține un ph optim , facilitează îndepărtarea resturilor alimentare ș i previne
depunderea de tartru sau coloraț ii extrinseci.
De-a lungul timpului au apă rut o seri e de gume d e mestecat ce conț in diferite
substanțe active cu roluri multiple . Putem vorbi astăzi de gume cu conț inut ridicat de fluor ,

25
clorhexidină , xilitol , bicarbona t de sodiu , peroxid de carbamidă , fosfat tricalcic , priofosfat de
sodiu etc, toate însumând ac țiuni de prevenire a cariei dentare , de remi neralizare , de inhibare
a formării tartrului sau de creș terea Ph -ului.
Hayes a arătat o reducere a incidenței cariei dentare î ntre 30 -60% ,ea fiind astă zi
recomandat ă după mese bogate î n glucide , pacienț ilor cu risc crescut de carie, celor cu
xerostomie sau gravidelor.8

26
3. Profilaxia cariei și a bolii parodontale la purtă torul de
aparate ortodontice

3.1 Aparate ortodon tice fixe . Elemente componente ș i procedura de
aplicare a acest ora

Aparatele ortodontice fixe sunt alcă tuite din : 37
a) elemente de agregare : ligatura dentară , inelu l ortodontic, coroana ortodontică, gutieră
b) elemente auxiliare : tubușoare, bară , butoni de tracțiune, cârlige, bracketurile
c) elemente de ac țiune: arcuri, inele elastice , șuruburi le, ligatura de mă tase
Cele mai utilizate componen te ale aparatului dentar astă zi sunt bracket -urile, inelul
ortodontic, arcurile ș i inele elastice. Rolul lor este d e a asigura distribuirea corectă și
controlată a forț elor dezvoltate î n timpul tratamentulu i ortodontic , necesare pentru aranjarea
dinților ș i remodelarea osoasă .
Atât brackeți i cât și inele le ortodontice sunt cimentate pe suprafețele dentare având
urmă toarele dezavantaje : 54
– suprafeț ele dure dentare sunt supuse condiționă rii pentru a putea p ermite cimentarea
adezivă , aceasta presupunâ nd demineralizarea unui strat superficial de smalț la nivelu l căruia
va fi atașat bracketul , însă celelalte suprafeț e adiacent e trebuiesc protejate corespunzător de
acțiunea distructivă a acidului demineralizant .
– tehnica de cime ntare adezivă e sensibila ș i dependentă de suprafața dentară disponibilă , de
corectitudinea condiționării ei ori de condițiile de izolare optimă, putând sca de sau crește
șansele de decimentare.
– recimentarea unui bracket necesită sacrif iciu în plus de substanța dentară și un timp mai
îndelungat de lucru.
– procedura de decimentare de la finalul tra tamentului poate afecta substanța dură dentară
ducând la apariț ia de fisuri , fracturi ale smalț ului etc.
-toate aplicațiile ortodontice sunt c onstrucții retentive ce favorizează acumularea de plac ă
bacteriană în zona cervicală și proximală sau apariția de coloraț ii extrinseci ale suprafeț elor
dentare.

27
Aparatul dentar fix și modul prin care acesta influențeză și îngreunează igenizarea orală :
1) cei mai mulți pacienți purtă tori de aparat ortodontic fix se află la vârsta adolescenței ,
vârstă corelată cu incidența crescută a afecțiunilor parodontale dată de modificările
hormonale fiziologice, prezența dinților noi erupți mai susceptibili la acțiun ea nocivă a
produșilor de metabolism ai plăcii dentare dar nu în ultimul rând de dificultăți le ce apar în
relaționarea medic -pacient .
2) construcțiile artificiale retentive facilitează acumularea plăcii ,prelungește cont actul ei cu
structurile dentare , îngreunează îndepărtarea ace steia din zonel e interproximale ori cervicale
și anulează autocurățirea realizată de părțile moi ele fiind ținute la distanță
3) placa dentară – placa microbiană retenționată de către construcțiile ortodontice crește riscul
afecării parodontale și incidența cariei dentare în lipsa unor măsuri de igienă
corespunzătoare.
4) sângerarile gingivale, ulcerațiile orale și durerile dentare ori articulare fac pacientul să
renunțe temporar la igenizarea zonei respective înrăutățind situația
5) poziția dinților – dinții rotați, malpoziționați,sunt mai predispuși acumulării de placă
bacteriană,și afecare parodontală, fiind și mai greu accesibili mijloacelor de curățare .
6) tehincile de cimentare ale aplicațiilor ortodontice pot afecta și slăbi st ructura dentară prin
decimentări repatate sau condiționări ale suprafeței dentare nerealizate în condiții de
siguranță pentru celelalte structuri adiacente.
7) forțele nedozate corepunzător în timpul tratamentului și suprapuse pe un teren cu igienă
orală deficitară favorizează îmbolnăvirea parodontală și resobția radiculară
8) obiceiuri vicioa se și trauma ocluzală anterioară ce obligă la efectuarea unui tratament pe
un parodonțiu solicitat anterior.
Toate situațiile mai sus enumerate impun instruirea și mot ivarea pacientului în
aplicarea corectă și sistematică a măsurilor de profilaxie atât de către personalul medical cât
și de sine, deoarece prezența lui în cavit atea orală predispune pacientul la apariția
următoarelor riscuri .58
Afecțiuni oro -dentare :
1)leziuni de demineralizare – cei mai
afectați dinți par a fi front ali
maxilari(incisivul lateral ș i caninul),
grupul frontal mandibular cât ș i
premolarii. Ele pot rămâne în acest
stadiu , se pot remineraliza sub

28

tratement corespunzător sau pot evolua spre s tadii cavitare.
2)leziuni carioase – se remarcă o incidență crescută a cariilor cervicale cât ș i a celor
proximale , însă în condițiile unei igenizări deficitare se creează premisele dezvoltării oricărui
tip de leziune carioasă chiar și a cariilor secundare .
3) fracturi și pierderi d e substanță dură dentară în special la n ivelul
smalțului semnalată în cazul exercitării unor forțe excesive asupra
unor restaurari preexistente , la deciment area brackeților metalici ori
ceramici, la operațiunea de
îndepă rtarea a cimentului
rezidual .28,35 Deasemnea este
des semnalată ab raziunea
marginii incizale sau a
cuspizilor la contac tul cu
bracketții antagoniști , fiind
incriminați în mod special cei
ceramici .
4) afectare pulpară – pot apărea diferite forme de pulpit ă reversibilă
mergând până la forme de necroză cu pierderea totală a vitalități.Uni autori recomandă
testarea vitalității o dată la trei luni .
5) resorbția radiculară exter nă – a fost demonstrat faptul că diferite grade de resorbție
radiculară externă au loc inevitabil , cele mai multe î n zona apicală și chiar dacă nu este mereu
clinic vizibilă pe radiografii uzuale, aceasta se manifestă la un nivel microscopic,
imperceptibil radiodiagnosticului actual.
6) afectare parodontală – în urma acumulării de placă
bacteriană la nive lul construcțiilor artificiale apar
modificări ale indicilor de sângerare, diferite forme de
gingivite și chiar afectare parodontală profundă . În ciuda
faptului că unii autori nu au căzut de acord asup ra
incidenței acestor afecțiuni , au căzut de acord asupra
unui lucru cert și anume importanța menținerii unei igiene corespunzătoare pe parcursul
întregului tratament, inclusiv pe parcursul contentiei.
7) leziuni traumatice la ni velul partilor moi ( buze, o braji,limba) – se recomandă ceară
ortodontică pentru a facilita vindecarea ș i reduce disconfortul

29

8) durere ș i sensibilitate dentară
9) colorații extrinseci – se recomandă evitarea consumului de cafea , alimentele cromogene ,
menț inerea unei igeniză ri corespunză toare și deasemenea se recomandă precauț ie la utilizarea
substanț elor precum clorhexidina
10) alergii – au fost semnalate cazuri de sensibilitate la componentele metalice, nichelul fiind
cel mai frecvent incriminat.

3.2 Controlul mecanic și chimic al plăcii la purtă tori de aparate
ortodontice fixe

Cheia succesulu i îngrijirilor profilactice este informarea și instruirea pac ientului ce
trebuie să fie continu ă, de la î nceputul tratamentului ,verificată pe parcursul acestuia ș i
menț inută chiar după î ndepărtarea aplicaț iilor ortodontice.
Se începe prin alegerea unei periuțe de dinți corespunzătoare ș i a unei tehnic i de
periaj adecvate , ce va fi însușită în mod corespunzator de către pacient și utilizată pentru
igienizarea zilnică .
Pentru însușirea corectă a unei tehnici de periaj cât ș i pent ru motivarea pacientului
medicul/asistenta igienistă poate folosi de agenț ii de colorare a p lăcii comercializaț i sub
diferi te forme tablete , soluț ii, geluri etc.
Pentru început pacientul este rugat să își perieze dinți așa cum obiș nuia să o facă
zilnic , medicul /asistenta igenis tă observă greutătiile întâmpinate de pacient î n timpul
periajului iar cu ajutorul revelatorilor de placă bacteriană îi vor fi ară tate acestuia zonele în
care nu reușește să îndepărteze placa bacteriană î n mod core spunzator . I se va explica
necesitatea însuș irii unei noi tehnici de periaj potrivită situaț iei clinice actuale ce va reuși
îndepărtarea plă cii din noile zonele retentive constituite de aplicaț iile ortodontice . Odată
explicată noua tehnică de periaj, medicul verifică corecti tudinea efectuă rii acesteia de către

30
pacient prin urmă rirea sa în oglindă , cât și prin tr-o nouă colorare a plăcii bacteriene ce va
arăta de această dată îmbunătățirea capacității de ig ienizare. Atunci câ nd este recomandată
pacientului o nouă tehnică de per iaj ea trebuie verifica tă prin aceleaș i metode , la intervale
diferite de timp î n cadrul consultaț iilor ulterioare sau chiar de pacient prin autocoloră ri
repetate.
Periuț e dentare recomandate pentru ig enizarea aparatelor ortodontice 8:
-periuțe de dinț i moi, cu filamente rotunjite la capătul terminal normale sau periuț e dentare
ortodontice cu suprafața concavă ce va fi aplicată perpendicular pe dinte , reușind curățarea
suprafeț ei dentare conc omitente desupra ș i sub bracketul dentar
-periuțe unitufă cât ș i cele interdentare , ce vor fi folosite pentru spaț iile interdentare sau
pentru a curăța între suprafețele dentare și aplicaț iile ortodontice
– periuțe electrice

Metode de periaj recomandate purtă torilor de aparate ortodontice :
-paicenților purtă tori de ap arate ortodontice li se va recomandă pentru curățarea în
vecinătatea și sub marginea gingivală metoda de periere sulculară Bass, atât vestibular cât și
lingual, completată de metodele Charters ș i Stillman folosite pentru a curăța desupra ș i sub
bracketul o rtodontic. Deasemenea nu se va uita de periajul suprafețelor ocluzale cât ș i a celor
proximale 8.
Periajul mecanic este și el o variantă ce ușurează îndepă rtarea biofilmului dentar ,
având o configurație specială a capătului ce permite să igeniz eze zonele r etentive ale
brackeților ea fiind folosită cu mișcările indicate și î n cazul periajului manual . O nouă
inovație în era periuțelor electrice o reprezintă cele cu vibrații sonice ce au o putere de
curățare superioară .
Pentru a completa și a crește eficența i geniză rii pacientului ortodontic i se recomandă
mijloace auxiliare cum ar fi ață dentară , sau mai potrivit floss threader ori super floss , pentru
a facilita inserț ia printre construcț iile ortodontice . Deasemnea curățarea suprafețelor
interdentare sau înconj urătoare aplicaț iilor ortodontice pot fi eficent i genizate cu ajutorul unei
periuțe interdentare, periuț e unitufe sau chiar stimulatoare gingivale ce joacă tot odată ș i rol
de vehicul pentru diferite subsț ante ac tive. Scobitorile pot constitui ș i ele o opț iune, cu o
eficență mai scă zută și controversată decât cele prezentate mai sus.
Mijloace de control chimic al plăci : Pacienților purtă tori de aparate ortodontice le
este recomandat periajul zilnic și după fiecare masă , cu pastă de dinț i cu potenț ial prof ilactic
ce va avea un conținut de fluor cuprins î ntre 1000 -1100 pp m F, astăzi majoritatea pastelor din
comerț depășind această valoare discutată și stabilin du-se undeva la 14 50 ppm F .

31
Câteva exemple : Elgyfluor cu fluorinol 1250 ppm F , Sunstar Gum Ortho 1 490 ppm F ,
Sensodyne Repair and Protect , Blend a –med Complet 7 Expert Enamel Protection cu
Fluorisil etc. , iar în cazul copiilor se recomandă produse cu un conținut mai scazut de fluor
până la vâ rsta de 7 -8 ani , sub 550 ppm F : Elgyfluor junior cu fluor inol 250 ppm F, Sunstar
Gum Junior 550 ppm F etc 8.
Recomandarea periajului după fiecare masă cu produ se ce conțin fluor în cazul
pacienților cu aparate ortodontice se justifică datorită proprietăț ilor sale de remineralizare a
structur ilor demineralizate de metaboliț ii plăcii bacteriene , de implicarea sa în menț inerea
unui pH constant cât și de acț iunea sa de inhibarea a adeziunii și multiplicării bacteriene la
nivelul plăcii dentare unde reușește să stabilească o concentrație optimă .
Deasemenea paciențil or purtă tori de aparate ortodontice li se mai po t recomanda paste
de dinț i antiplacă ș i antitartru deoarece este cunoscută incidența crescută a gingivitelor și a
afecț iunilor par odontale , favorizate de modificările hormonale fiziologice și întreținute de
acumulă ri de placă dentară atât în zonele retentive anatomice cît și î n cel e artificiale create de
contrucț iile ortodontice.
Pentru menținerea să nătății gingivale și parodontale a acestor paceinți se recomandă
substanț e chimice cu rol de a inhiba multiplica rea bacteriană ș i de distrugere a
microoganismelor , cum ar fi: pirofosfat de staniu și citrat de zinc ce scad sângerarea
gingivală ș i au efect antitartru, tricolsanul u n agent antimicrobian , antiplacă și antitartru;
sărurile de staniu un agent eficent în c ombaterea î mbolnăvirilor gingivale însă capacitatea sa
de a genera coloraț ii intrinseci la nivelul zonelor demineralizate îl recomandă a fi folosit cu
prudență în cazul acestor pacienț i. Aceeași problemă poate fi discutată și în cazul
clorhexidinei, și ea necesitâ nd prudență în administrarea pac ienților cu aplicaț ii ortod ontice
fiind cunoscut efectul său secundar de a genera colorarții ale suprafeț elor dentare. Câteva
exemp le :Colgate Total c u triclosan ; Elgydium antiplacă cu clorhexidină ș i carbonat de
calciu; Parodium; Elugel; Laca lut Aktiv cu lactat de aluminiu , clorhexidină , și florură de
sodiu, etc 8.
După terminarea tratamentului ortodontic și îndepărtarea aplicaț iilor pacientului i se
pot recomanda pastele de dinț i cu efect de albire asupra suprafeț elor dentare ce pre zintă
coloraț ii diverse.
Apa de gură . Recomandarea unei ape de gură este esențială în cazul pacienților
purtă tori de aparate ort odontice , aceasta va fi folosită după fiecare periaj ajutând la
îndepă rtarea resturilo r de placă dentară , depo zite moi , resturi alimentare celule epiteli ale
descumanate etc, rezultate î n urma periajului și deasemenea pentru a crește aportul de
substanțe active î n zonele greu accesibile periajului. Deasemenea ori de câte ori paceintul nu

32
își poate realiza îndepărta rea mecanică a plăci sau după o masă cu conț inut crescu t în glucide
este obligatorie c lătirea gurii cu o astfel de substanță .
În funcț ie de scopul apa de gură poate fi una comercială sau una terapeutică , în funcție
de conținutul său în substanț e active sau nu :
– apă de gură florurata este poate una dintre cele mai recoma ndate ape de gură în cazul
pacienților purtă tori de aparate ortodontice fixe , constituind un aport cu efect
carioprotector
– apă de gură cu substanțe antimicrobiene : clorhexidină în caz de af ectare parodontală
evidentă sau post intervenție chirugicală î n scop ortodontic , compuș i cuaternari de
amoniu, etc.
Exemple: : Advange Oral -B cu fluorură de sodiu 0,05% și clorura de cetil piridină , Sunst ar
Gum Ortho cu fluor , izosmal ș i CPC, Elgydium cu fluorinol 250 ppm și clorhexidină 0,004%,
Lacalut Sensitive cu amine flu orurate și clorhexidină , Lacalut Aktiv, Corsodyl, Citrolin cu
lidocaină și clorură de cetilpridină 8.
Se recomandă apă de gură fără alcool!
Dușul bucal un dispozitiv de control al plă cii bacteriene indispensabil unui pacient
purtă tor de apar at ortodontic el va reuși prin intermediu l acestuia să igienizeze suprafeț ele
retentive artificiale nou create, să prevină și să trateze formele de gingivită apă rute. Acest
dispozit iv poate fi folosi t zilnic acasă , cu apă sau diferite substanțe antiplacă 8.

3.3 Rolul die tei și educaț iei alimentare

Bolile plă cii nu pot fi considerate boli de nutriție însă cu siguranță este o legătură
strânsă cu dieta alimentară, ce influențează dintele și țesuturile orale atâ t preeruptiv cât și
posteruptiv .43
Pacientul purtă tor de aparate o rtodontice trebuie să cunoască mecanismele prin care se
exercită efectele nocive ale alimentaț iei, modul prin care este favorizată apariți a cariei și a
boli parodontale , legătura d intre aceastea și dieta alimentară , potențialele alimente cariogene
și alternative la î nlocuirea lor, sensibilitatea ț esuturilor parodontale la diferite car ențe
nutriționale precum și o serie de reguli de igienă alimentară care să sprijine toate demersuril e
întreprinse de control al plă ci .
Dacă pacientul prezin tă entuziasm pentru noile mijloace de control mecanic și
chimic ale plăci , poate deve ni o adevărată provocare , schimbarea dietei ș i obiceiurilor
alimentare mai ales că de cele mai multe ori vorbim de un pacient aflat la vârsta adolescenț ei,

33
frecvent consumator de glucide și cu modificări comportamentale neprevă zute. Munca
depusă de practician sau asistenta igi enistă nu este deloc una ușoară , ei trebuie să
construiască o relație medic -pacient prin ca re să câștige încrederea acestuia , să îl motiveze și
să obțină o complia nță crescută a acestuia la tratamentul propus.
Modificarea comportamentulu i alimentar al pacientului purtă tor de aparat ortodontic
se va axa pe principalele obiective: 8,16,43
1.Scăderea aportului și frecvenței de carbohidraț i: zaharoză , amidonul sau alte
hidrocarbonate au rol important în cariogeneză deoarece favorizează atașa rea și constituirea
plăcii bacteriene și sunt metabolizați de organismele microbiene până la stadiul de acizi
organizi ce scad pH -ul salivar și produc demineraliză ri ale structurilor dentare .
2.Creș terea consumului de alimente bogate în lipide și proteine . Brâ nzeturile sunt alimente
carioprotectoare deoare ce stimulează secreția salivară , împiedică scăderea pH -ului sub 6 ,
potențează acțiunea sistemelor tampon , conț in lipide ce formează pelicule protectoare la
nivelul suprafețelor dentare , conț in cantități crescute de Ca și fosfat și favorizează astfel
remineralizarea.
3. Creșterea consumului de fructe ș i legume : pot fi folosite pentru a suplin i nevoia de dulce,
pentru a curăț a suprafețele dentare prin acțiunea mecanică și creșterea fluxului salivar, dar și
îmbunătățirea circu lației parodontale , însă trebuie recomandate cu precauție pacienților
purtători de construc ții ortodontice f ixe deoarece cele cu consistență crescută , fibroasă pot
duce la decimentarea lor sau pot accentua durerile ș i disconfortul pricinuit de prezenț a
acestora.
4.Creș terea consumului de alimente bogate în Ca și Zn cu efect antiplacă, stronțiu, zinc,
săruri de aluminiu, fluor ce intensifică remineralizarea ș i fier care crește consistenț a
cementului.
5.Creș terea aportului de vita mine: vitamina A este implicată în menținerea integrităț ii
mucoasei orale , a unui nivel optim de keratinizare și previne apariția semnelor de gingivită;
vitamina C este implicată î n sinteza colagenului, a anticorpilor, în procesele de fagocitoză, în
permeabilitatea vasculară, în procesele de vindecare tisulară, în sănătatea ț esuturilor
parodontale iar deficitul său se manif estă la nivelul cavitaț ii orale sub forma de scorbut;
deficitul vitamin elor complexului B favorizează apariț ia gingivitelor ce se extind până la
nivelul structurilor prof unde , ligamentelor parodontale și osului alveolar, alterează producția
anticorpilor, determină apariț ia cheilitelor , glositelor, stomatitelor, ulcerelor orale.
6.Folosirea îndulcitorilor artificiali î n principal xilitolul cu un cunos cut efect carioprotector

34
Sfaturi prac tice pentru modificarea dietei ș i obiceiurilor alim entare ca mă sură preventivă în
profilaxia bolilor plă cii:
1. Mese după orare precise ș i respectate zilnic
2. Alimente gătite în locul celor procesate ș i semipreparate
3. Scăderea aportului de al imente cariogene: dulciuri , băuturi î ndulcite , carbogazoase.
4. Creșterea consumu lui de alimente cu rol carioprotector bogate î n proteine, lipide, ioni
minerali , vitamine precu m: fructe , legume proaspete, brânzeturi, carne pește , pasăre.etc.
5.Glucidele vor fi consumate la finalul mesei și vor fi însoțite de igienizarea suprafețelor
dentare imediat după ingerarea lor. Este interzis consumul de alimente, mai ales glucide între
mese , dintele necesitâ nd un repaus alimentar de minim 2 ore.
6. Combaterea consumului de tutun ș i alcool
7. Evitare ali mente lipicioase, de consistență tare care p ot decimenta aplicațiile
ortodontice ș i pot accentua durer ile articulare ș i dentare prezente.
8.Utilizarea de produse pe bază de îndulcitori : zaharină , xilito l, sorbitol, manitol ,etc.
9. Periaj după fiecare masă sau dacă acesta nu e posibil clă tirea gu rii cu apă sau
substanț e active .

3.4 Fluorizarea

Smalț ul dentar este structura dentară supusă zilnic atacului acid , vulnerabilitatea sa
este influențată atât genetic cât ș i de o serie de factori externi care pot acț iona favorabil sau
nefavorabil atât în etap a preeruptivă cât ș i posteruptiv.8
Odată erupt dintele , între smalțul dentar ș i mediul bucal se pro duce un sc himb ionic
permanent și bidirecț ional, ce se manifestă întreaga viață însă mult ma i intens î n primii doi
ani post eruptiv atunci cand vulnerabilitat ea la atacul cariogen este crescută , asigurâ nd astfel
maturarea post eruptivă a dintelui.8
Acțiunea fluorului î n diferite etape de dezvoltare a dintelui : 8
1. Preeruptiv în perio ada de formare și mineralizare -se formează în funcție de prezența
fluorului în c irculația sanguină fluorapatita prin înlocuirea parțială a ionilor h idroxil
din carboxidroxilapatită cu form area de cristale de fluorapatită mai uniforme , mai
mari cu conținut scă zut de carbonat ceea ce le face mai rezistente la atacul acid.
Deasemenea red uce retentivitatea morfologiei dentare ș i favorizea ză procesul de
epitaxie.

35
2. Tot preeruptiv dar î n perioada de maturare când participă la formare
fluorhidroxiapatita ș i fluorurii de carbon, ambele crescând rezistența dintelui în faț a
atacului acid.
3. Poster uptiv – fluorul provenit de astă dată din fluidul oral contribuie la f ormarea de
fluorhidroxiapatita și ală turi de cel administrat prin inter mediul produselor florurate
reușește să inhibe demineralizarea ș i să faciliteze remineralizarea , să se concentreze la
nivelul plăcii bacteriene al cărui metabolism î l modifică , scăzând aderența bacteriană,
reducerea ph critic , împiedică multiplicarea bacteriană și inhibă activitatea
enizimatică a microorganismelor.
Metode de fluorizare : 8
a) Sistemică
– apă potabilă – artificial sau natural – principalele beneficii ale acestei metode fiind
evidente la copii și adolescenți ară tând reducerea prevalenței carie i cu 75%, însă și
adulți sau vâ rstnici se pot bucura de efectele carioprotectoare ale fluorului într-o
anumită masură f iind recunoscută scă derea numărului de carii radiculare ș i coronare
la acest grup populaț ional.
– tablete și soluții cu fluor de la naștere sau 6 luni până la 14 -16 ani.
– sarea de bucătă rie
– lapte , sucuri etc.
b) Locală – profesională sau autofluoriză ri.
Fluorizarea profesională este cea mai recomandată metodă de creș tere a
rezistenței structurilor dentare la purtă torii de ap arate ortodontice , un studiu arătând
reducerea incidenț ei carie i chiar cu 30%.
Se pot folosi substanț e precum:8
a) Fluorură de sodiu Na F 2% (9000 ppm) soluție, gel ,spumă sau lac 5%
b) Fluorură de staniu SnF 8% (19.3 60 ppm) soluție cu gust metalic , neplăcut, risc de
coloraț ii
c) Fluorură fosfat acidulat 1,23% (12.300 ppm) gel sau spumă .
Modalităț i de aplicare :
Soluțiile fluorurate se aplică p rin badijo nare pe dinți uscați și izolați; gelurile și spuma se
aplică în conformatoare speciale și necesită un timp de acționare de 4 minute iar varnișurile
se aplică prin pensulare pe dinți uscaț i sau nu și se lasă să acționeze timp de 1 minut.
Îndepărta rea plăcii bacteriene de pe suprafeț ele dentare prin periaj profesional nu este
obligatorie , recent s -a remarcat ca eficență nu e influenț ată, însă se recomandă a fi realizată la
prima ședință .

36
Având în vedere că în timpul unei fluorizări se poate înghiț i o cantitate de 10 -30 mg F , se
recomandă mă suri de prevenir e pentru a limita această cantitate ingerată , iar lacuri ile sunt
varianta cea mai optimă. Se recomandă pacientului să nu bea sau să manânce 30 minute ș i
consumul de alimente de consistență moale în cazul aplicării de varniș uri. 16
Frecvenț a de aplicare
Knutson recomandă 4 aplicații succesive într -un interval de 2 -9 zile în jurul vâ rstelor
de 3, 7, 10, 13 ani, conform cronologiei de erupției dentare, însă Galagan e de parere că o
sedință de fluorizar e la 3 -6 luni suprapusă cu perioada la care pacientul ar trebui să revină la
control este mai benefică atât pentru pacient cât ș i pentru medic.
În cazul pacienț ilor cu risc crescut l a carie, cum este cazul pacienților purtă tori de
aparat ortodontic , la care igienizarea se realizează cu dificultate iar dinții sunt î ntr-o perioadă
vulnerabila posteruptivă se recomandă o schemă de fluorizare compusă din 4 șediinț e
succes ive realizate la interval de 2 -7 zile, urmate de o singură aplicare la 3,6,12 luni în
funcț ie de riscul individual la carie.8
La pacientul cu risc scă zut de carie se poa te recomanda o singură aplicare pe an.
Planu l de tratament al pac ientului purtă tor de aparate ortodontice poate conține pe
lângă această fluorizare profesională realizată î n cabi net, de-a lungul tratamentului de către
asistenta igienistă și de alte metode de fluorizare locală , pe care le va realiza la domiciliu în
funcț ie de riscul individual la carie . Astfel i se poat e recomanda pentru a suplini aportul de
fluor produse fluorate cu concentrații mai scă zut ce se vor aplica zilnic sau saptămânal cum
ar fi :
a) Ape de gură fluorurate 16
Substanț a % Ppm F Frecvenț a de aplicare
Naf 0.2 900 o dată pe săptămână
Naf 0.05 100 de două ori pe zi
Naf 0.02 225 o dată pe zi
APF 0.02 200 o dată pe zi
SnF 0.1 243 o dată pe zi

b) Geluri fluorurate : pot fi cu NaF 1,1 % sau APF 0,5 %
Ele se recomandă după realizarea periajului den tar și a curățării interdentare , o
dată pe zi sear a la culcare fie prin aplicare î n conformatoare fi prin periaj dentar timp de 1
minut.

37
De reț inut :8,17,54
– Doza letală de fluor este de 0,5 -1 g de F p entru un copil , pentru intoxicația a cută cu F
fiind stabilită o doză de referință de 5mg/kg corp.
– Fluoroza dentară este o intoxicație cronică cu fluor ce se manifes tă la indiv izii expuși
la o concentrație crescută de fluor până la vâ rsta de 8 -9 ani, în perioada de formare și
maturare a dinț iilor. Pragul maxim al consumului de F este de 1,5 mg/zi
– Fluorizarea începe dupa vârsta de 2 – 3 ani și se recomandă aplicarea de varnișuri
limitându -se cantitate de substanță ingerată
– Nu se recomandă apă de gură cu fluor copiilor sub 6 ani.
– Nu se recoamdă paste de dinț i cu fluor copiilor sub 2 ani , copiilor între 2 -7 ani li se
recomandă paste cu 500 ppm F, iar dupa vârsta de 8 -9 ani paste de d inți cu 1000 ppm
– Produse cu 0,0X% – aplicații zilnice , produse cu 0, X% aplicații săptămâ nale, produse
cu X% î n cabinet deobicei.
– Fluorizarea apei potabile 1 ppm F și pastele de dinț i cu 1000 -1500 ppm sun t
recomandate orică rui pacient
– Aplicaț iile profesiona le locale 9000 -22.600ppm s unt recomandate în perioda
posteruptivă ( fiecare dinte în primii doi ani posteruptiv) cât și oricărui pacie nt cu ris c
crescut sau moderat de carie
– Aplicațiile locale la domiciliu : apă de gură 225 ppm F ( zilnic) /900 ppm
(săptămânal) ori geluri fluorurate 1000 -5000 ppm pacienț ilor cu ris c moderat ș i
crescut la carie.

3.5 Sigilarea

Sigilarea șanțurilor și fosetelor reprezintă , alături de fluorizare , igiena alimentației și
igiena buco -dentară , una dintre cele 4 metode recoman date de OMS pentru prevenirea cariei .
32 Dacă fluorizarea este met oda profilactică recomandată în cazul suprafeț elor dentare libere,
netede , sigilarea constituie metoda profilactică de elecț ie pentru c ariile reliefului accidentat ,
șanțuri și fosete, ele r eprezentând 2/3 din numă rul total al leziunilor carioase , astfe l aceste
zone devin cunoscute î n literatura de specialitate ca fiind de 8 or i mai susceptibile la carie
decât suprafeț ele netede .7,8
Sigilarea este metoda de prevenire a cariilor în șanț uri și fosete: de pe suprafeț ele
ocluzale ale molarilor și premolarilor, de pe fețele ves tibulare și orale ale molarilor sau feț ele
palatinale ale incisivilor,32 având în vedere ca nu vom sți ce suprafaț ă va fi afectată de carie ,

38
izolarea acestei fețe de mediu l înconjurător prin aplicarea ș i menținerea printr -o legatură
mecanică a unui strat rășinos pe o suprafața de smalț demineralizată .
Studevard enumeră trei efecte ale sigilanț ilor: 32
– umplu mecanic fosetele și ș anțurile retentive cu o rășină acido -rezistentă
– blochează situl preferat al Strep tococului mutans ș i al altor microorganisme cariogene
– ușurează manoperele de igenizare ș i deretentivizează relieful accidentatat
Sigilanții sunt o metodă de profilaxie recomandată purtă torilor de apa rate ortodontice ,
este o metodă eficentă și uș or de realizat, însă presupune o tehnică specială de aplicare ce
implică: curăț area dintelui dar nu cu materiale cu conț inut de fluor , izolarea din telui,
demineralizarea suprafeței , spălarea agentului demineralizat și uscarea suprafeț ei dentare la
nivelul car e se aplică materialul de sigilare . Sigilanț ii nu presupun sacrificiu de substanță dură
dentară însă pot f i folosiți și la realizarea de obturații preventive cu răș ină atunci când se
suspectează deja existența unui proces c arios, după diagnosticarea dintelui prin
enamelopastie.
Tema nefondată de acoperire a un ui proces carios a fost desfințată de numeroase
studii ce au ară tat ca microorganismele prezente sub materialul de sig ilare îș i pierd
viabilitatea , ea scade la 2 săptăm âni de 23 ori pentru a ajun ge în 2 ani la 99,9 %, subliniând
că însăși demineralizarea șanțului le omoară în proporț ie de 75%. Alte studii au demonstrat
reducerea la 5 ani cu 89 % a activităț ii procesului carios și chiar o interesare dentinară se
oprește și facilitează apariț ia reparației odontoblastice. Smalț ul adiacent demineralizat , va
suferii un proces de remineralizare , iar trasee le sigilantului în structura smalțului va proteja
dintele la urmă toarele atacuri a cide, va preveni colonizarea și adăpo stirea substratului nutritiv
necesar supraviețuiiri bacteriene și chiar o eventuală pierdere a sigilantului va fi salvată de
prezența trase elor de sigilant.32
Indicaț ii : 54
– xerostomie cauzată de medicamente sau iradiere
– purtă tori de aparat ortodontic
– carii incipiente limitate î n smalț
– dinți recent erupț i
– sistem fisural complex
– cu istoric de carioactivitate mare
– pacienț i cu nevoi speciale.
Perioade de sigilare recomanda te: 3-4 ani pentru molarii temp orari, 6 -7 ani molarul de
6 ani , 11-13 ani mola rul de 12 ani ș i premolarii.32

39
3.6.Educaț ia cu privire la obiceiul de ig ienizare

Îngrijirea pacientulu i cu aparate ortodontice fixe
Îngrijirea pacientului aflat sub tratament ortodontic presupune construcția unei
echipe, obligând personalul medica l să alcătuiască un plan individual de tratament adaptat
situației clinice proprii pacientului, să ofere suport, înțelegere și motivare pe parcursul
întregului tratament, luptând să înlăture cât mai mulți factori implicaț i în apariția bolilor de
placă.
Reușita tratamentului de profilaxie depinde de complianța pacientului dar ș i de
implicarea personalului medical în instruirea ș i motivarea corecta a acestuia .
Planul de ig ienizare – rolul asis tentei ig ieniste în atingerea scopurilor lui :
1) Primul scop al plan ului de ig ienizarea realizat de că tre asistenta ig ienistă este de a
obține sănă tatea structurilor gingivale prin îndepărtarea profesională a tratrului ,
colorațiilor și plă cii bacteriene cu aju torul procedurilor de detartraj , air flow , periaj
profesional sa u irigaț iilor supra/subgingivale , asigurând astfel suprafeț e dentare
curate, netede , mai puțin favorabile atașării microorganismelor. Odată ce suprafețele
dentare au fost curățate corespunză tor, la un examen clinic atent , aceasta va putea
observa construcț ii retentive, iatrogene , carii sau leziuni de demineralizare ce vor
necesita tratament.
2) Al doilea scop urmărește controlul cariei dentare ș i creșterea rezistenței structurilor
orale la atacul acid , astfel asistenta ig ienistă va î ntrepinde acț iuni de remine ralizarea a
leziunilor incipiente prin fluorizări profesionale și la domiciliu ori de protecție a
suprafeț elor ocluzale cu relief accidentat , realizâ nd sigilarea lor. Asistenta ig ienista va
aplica o schemă de fluorizare periodică deoar ece la majoritatea pa cienților purtători
de construcții ortodontice fixe sunt prezenți dinți recent erupț i, beneficiile flurorizării
fiind maxime î n primi i doi ani posteruptiv .
3) Un rol importat î l are asistenta ig ienistă î n informare a, instuire a, educare a și
conșitientizarea p acien tului. Ea este ce a care recomandă o periuță nouă , stabilește și îl
învață o nouă tehnică de periaj, verifică periodic corectitudinea realiză rii ei.Tot
aceasta , în funcție de situația clinică , de riscul cariogen recomandă mijlo ace auxiliare
de con trol al plăcii, mecanice sau c himice, stabilind succesiunea ș i frecvența cu care
vor fi folosite î n timpul procesului de ig ienizare.
4) Tot asistenta ig ienistă este cea care motivează și încurajează pacientul să schimbe
obiceiurile ș i regimul alimentar , prin repet area mesajului și instrucțiunilor pe

40
parcursul mai multor ședințe în timpul purtării aparatului ortodontic . Aceasta va
argumenta cu dovezi științ ifice benef iciile adoptă rii unui regim alim entar sănătos ,
scăderea con sumul de alimente cariogene precum ș i evitarea consumului de alcool sau
tutun. Schimbarea nu trebuie limitată numai la compone nța alimentelor , trebuiesc
schimbate și obiceiurile nesănătoase care le însoț esc. Tot aici asi stenta va prezenta și
modalităț ile în care pacie ntul îș i poate realiza ig ienizarea a paratului dupa fiecare
masă .
Îngrijirea preventivă a pac ientului purtător de aparat ortodontic fix va începe încă
dinaintea aplică rii aparatu lui ortodontic prin tratarea tu turor leziunilor carioas e, prin
realizarea unei igeniză ri profesionale, i se vor face face sigilări ș i fluorizări pentru creșterea
rezistenț ei structurilor dentare.
Tot în primele ședințe pacientul primește instrucțiuni cu privire la noua tehnică de periaj ,
la mijloacele auxiliare de igenizare chimice ș i mecanice, igiena alimentar ă, urmând ca în
urmă toarea ședință să fie reverificată corectitudinea înșușirii și execută rii lor.
Un periaj profesional sau un air flow poate fi efectuat la fiecare control după î ndepărtarea
construcțiilor ortodontice dacă condiț iile clinice o cer sau pot fi efectuate la interval de 6 luni
împreună cu o sedință de det artraj, necesitatea fiind indicată de ritmul individual de formare
al tratrul ui, al depunerii de placă bacteriană și al eforturilor depuse de pacienți în îndepă rtarea
ei . A ceste tehnici pot f i îngreunatate de posibilitate a de decimentarea a brakeț ilor și
structuri lor cimentate.
Fluorizarea realizată inițial va fi completată la interval de 3, 6, 12 luni .

41
4. Abordarea temei în literatura de specialitate

În timpul tratamentului ortod ontic este foarte importantă menținerea unei igiene orale
bune. Construcția lor complexă și retentivă facilitează acumularea microbiană în jurul lor și
influențează abilitatea pacientului de a realiza igienizarea lor corectă. Acumularea plăcii
bacteriene d etermină apariția gingivitelor, leziunilor de demineralizare, cariilor dentare cât și
a boliilor parodontale ceea ce a susținut necesitatea a numeroase studii pentru a înțelege
schimbările ce au loc odată cu începerea tratamentului, a legăturilor dintre ac este afecțiuni și
construțiile ortodontice cât și posibilitățile de a preveni instalarea lor.
În numeroase studii au fost relatate creșteri ale indicelui de placă, ale indicelului de
sângerare cât și ale adâncimii pungilor parodontale la interval de 3 – 6 luni de la î nceperea
tratamentului,valori ce tind să se normalizeze la același interval însă după încetarea
tratamentului și îndepărtarea tuturor retentivităților artificiale, astfel ca E.J.Sallaum et.al au
arătat că în timpul tratamentului 80% din suprafe țe aveau un indice de placă de 2, respectiv 3
iar după 30 de zile de la îndepărtarea aparatului acesta a devenit 0 pentru aceleași 80% din
suprafațe analizate. Deasemenea indicele de sângerare era de 80% iar la 30 de zile după
îndepărtarea aparatului ortodontic acesta era de doar 20%. Tot el a arătat și o reducere a
pungilor parodontale la 30 de zile de la finalizarea tratamentului de la 2,5 la 1,9 mm. 45
Studiul făcut de Hongyan Liu et al., precum și cel făcut de Andrea Amezquita Naranjo et al.
reconfirmă influența aparatelor ortodontice fixe asupra acumulării și compoziției plăcii
supragingivale și subgingivale, arătând aceleași creșteri ale valor ilor indicilor de placă și
sângere în primele 3 luni de la aplicare și tendința acestora de a se normaliza dupa 6 luni de la
finalizarea tratamentului.20,39
În literatura de specialiate s -a remarcat și o preocupare pentru comportamentul unor
microorganisme aparte .Delphine Maret et al. au arătat o creștere a nivelului de Streptococi
Mutans și Lactobacili încă din săptămâna a 6 -a, înregistrând cel mai mare nivel în jurul
săptămânii a 12 –a dar și faptul că aceste creșteri sunt sensibile și dependente de o
multitudine de factori. 33Chandresh Shukla a arătat și el prin studiul său că la 2 luni 84% din
subiecți prezentau o creștere moderată a nivelul de Streptococi și doar 10 % o creștere severă,
pentru ca la o nouă măsurătoare la interval de 3 luni să se observ e că 90% din pacienți
prezentau o creștere severă a nivelul de Streptococi.46 În ceea ce privește microorganismele
cu afinitate pentru țesuturile parodontale Michelle J. Thornberg a arătat o creștere la 6 luni a
bacteriilor precum Prevotella intermedia, F usobacteriu nucleatum, Treponema denticola însă

42
după 12 luni nu s -au semnalat creșteri semnificativ de mari ale niciuneia dintre acestea, ba
chiar a fost demonstrat efectul benefic al tratamentului ortodontic asupra nivelului acestor
microoganis me după înc etarea tratamentului; echilibrarea ocluzală, aranjamentul dentar cât și
dispariția retentivităților s -au dovedit a fi variabilele ce asigură un parodonțiu sănătos .50
Zafar -ul-Islam a arătat în studiul său complex că nivelul plăcii dentare este mai scăzut
la cei ce realizează mai mult de două periaje pe zi, sau la cei ce se periază după fiecare masă
ori folosesc o periuță interdentară, deasemenea a mai evidențiat și un nivel mai scăzut al
plăcii la cei ce merg la control la un interval mai mic de 4 săptămân i față de cei ce depășesc
acest interval.24
Componentele aparatului ortodontic au fost și ele studiate și s -a arătat o corelație între aceasta
și acumularea de placă bacteriană astfel: unele studi arată că brackeții de ceramică
favorizează o acumulare a p lăcii bacteriene mai importantă față de cei metalici12 însă Ira D a
infirmat acest lucru.23 Inele elastomerice sunt incriminate că facilitează deasemenea
colonizarea microbiană în comparație cu ligaturile de sârmă. 1,15 Warat Sukontapatipark a
dovedit și e l ca excesul de compozit din jurul bracketului este cel mai propice mediu de
colonizare bacteriană, evidențiând prin studii microsc opice existența la 3 săpătămâni la
nivelul său a unei plăci bacteriene mature, pe când la nivelul smalțului din zona gingival ă
placă bacteriană prezintă caracteristicile constitutive ale unei plăci bacteriene tinere.
În ceea ce privește corelația dintr e tratamentul ortodontic și în principal de mișcările
din timpul său, nu există legături certe care să arate că acestea pot gen era gingivite sau
pierderea atașamentului parodontal, ba chiar s -a concluzionat că principala cauză este placa
bacteriană ce crește incidența și severitatea inflamației gingivale și nu tratamentul ortodontic
în sine.56
Chiar dacă efectele tratamentului ort odontic nu au fost urmărite pe perioade foarte mari au
existat anumite studii ca cel a lui Zachrisson 1972 în care se vorbește de o modificare
nesimnificativă, în limite considerate normale la nivelul țesuturilor parodontale și a osului
alveolar comparabil cu cei ce nu au urmat un tartament ortodontic56. Deasemenea și Davis
1991 a arătat că la trei ani de la tratament indicele de placă și cel de sângerare scade
semnificativ față de perioada premergătoare tratamentului ceea ce ne obligă să concluzionăm
că tratem entul ortodontic în adolescența nu e factor major care să detemine apariția pe termen
lung a afectării parodontale ba chiar este un factor protector rezolvând probleme generate de
maloculzie .9
În ceea ce privește afectarea structurilor dure dentare, apariția leziunilor de demineralizare a u
fost și ele intens studiatate, diverși autori găsind prevalențe diferite ale acestora în rândul
pacienților astfel: Gorelick 1982 a arătat ca 50% din pacienț ii tratați au experimentat o

43
creștere a numărului de pete a lbe cretoase;15 Katie C,Julien a găsit o incidență de 25 % a
petelor albe cretoase în rândul purtătorilor de aparate ortodontice fixe, precum și faptul că
sunt de 2,5 ori mai frecvente la maxilar, că nu sunt diferențe pe sex iar tratamentul prelungit
pe o durată mai mare de 36 luni, igienă deficitară, petele albe cretoase prexistente cât și
absența conținutului suplimentar de fluor sunt factori ce predispun la apariția acestor leziuni
de demineralizare.30 Geiger și Gwinnette1982 au studiat locurile în care acestea se dezvoltă
cu predilecție și a u concluzionat că grupul frontal maxilar, dar si cel mandibular sunt cei mai
afectați și mai rar zona posteriorară maxilară, 15 deasemenea și Mizrahi a prezentat în studiul
său preferința pentru cam aceiași localizar e, dar a indicat mai exact localizarea lor și anume
că au o prevalență ridicată la nivelul 1/3 gingivală și mijlocie pe fața vestibulară a acelorași
dinți indicați de Geiger si Gwinnette.38 În ceea ce privește rapiditatea cu care acestea se
instalează Ogaa rd a arătat în 1988 ca acestea pot apărea în absența unei suplimentări cu fluor
chiar și într -un interval de 4 săptămâni, echivalent cu cel între două programări.40
Mijloacele de control ale plăcii dentare au fost și ele intens studiate. O serie de studii
arătau superioritatea periuțelor mecanice în comparație cu cele manuale Boyd 1989, Heintze
1996, White 1996 5,19,53 pe când alții au raportat diferențe nesemnificative Jakson1991,
Kilicoglu 1997, Heasman 1998. 27,31,18
Cercetări au fost facute și pe combin ații de mijloace de control mecanic ale plăcii,
încercând să găsească combinația cea mai eficentă astfel: Selim Arici 2007 a arătat
eficacitatea crescută a folosirii periuței ortodontice în combinație cu una interdentară, față de
folosirea individuală a un ei periuțe ortodontice sau curve birstle’3 . James G. Burch a
comparat trei loturi, primul a folosit periuță mecanică și duș bucal, al doilea lot a folosit
periuța manuală și duș bucal, iar al treilea lot a folosit doar periuța manuală, obținând cele
mai favorabile rezultate cu primul lot, care a reușit să scadă semnificativ indicele de placă și
sângerare, însă asupra adâncimilor pungil or parodontale nu s -a semnalat nicio modificare
semnificativă6.
Faptul că îndepărtarea plăcii bacteriene poate fi influența tă dacă pacientul este
dreptaci sau stângaci a fost demonstrată de Turksel Dulgergil care a comparat eficacitatea
periuțelor manuale față de cele mecanice și a concluzionat că periajul mecanic a fost mai
eficient pe partea dreaptă, pe partea stângă neînreg istrându -se același diferențe. 51
Superioritatea periuței mecanice se manifestă doar în condiițile în care nu s -a putut igieniza
corespunzător partea dreap tă de majoritatea pacienților care erau dreptaci.
Aplicarea de agenți chimici pentru îmbunătățirea ig ienei dentare a fost și ea studiată
îndelung Okada EMP și alți și Skold Larsson K. au arătat în studiilor lor o corelație strânsă

44
între aplicarea de lacuri cu clorhexidină și incidența scăzut ă a cariilor la pacieinții purtători de
aparate ortodontice.42,47
Stratemann și Shannon 1974 au studiat influența pe care o are frecvența cu care se
administrează fluorura de staniu 0,4% sub forma de gel. Astfel au descoperit un procent de
demineralizare de 66% la pacienții ce foloseau doar o dată pe săptămână sau mai rar, un
procent de 26% la cei ce foloseau de 2 sau 3 ori pe săptămână și un procent de doar 2 % de
demineralizare a suprafețelor dentare la purtătorii de aparate ortodontice ce au utilizat
fluorură de staniu zilnic, subliniâ nd efectele benefice ale aplicăr ilor repetate la concentrații
scăzute.48 Studiul său a fost confirmat de cel al lui Rodike et al. care au arătat o scădere cu
38% a leziunilor de demineralizare prin administrarea de flourură de staniu 0,1% , prin clătire
zilnică în unitățiile școlare.14
În ceea ce privește eficiența di feritelor produse fluorurate B.O gaard et al. au arătat în
2005 eficiența crescută a produselor pe bază de fluorură de staniu față de ce le pe bază de
fluorura de natiu . Astfel a u găsit la grupul ce s -a periat de două ori pe zi cu pastă de dinți cu
AmF/SnF 1400 ppm F și a clătit cu apă de gură cu AmF/SnF cu 250 ppm F , față de grupul ce
a folosit același protocol dar cu produse pe bază de NaF, o scădere mai semnificativă a
indicelui de placă, de sângerare și un procent de crește re a leziunilor de demineralizare de
4,3% față de 7,2 % la grupul cu fluorură de natiu.41
Pentru cimentarea brackeților este nevoie de demineralizare, iar Theressa Rini
Sudjalim a arătat prin studiul său, nu numai efectele mai pronunțate ale demineralizăr ii atunci
când se folosesc rășini compozite față de cimentul ionomer de sticlă modificat cu rășini , dar
a arătat că remineralizarea acestor este mai eficace atunci când se folosește în asociere GC
Tooth Mouse cu o pastă de dinti cu fluor decât atunci cand sunt folosite separat.49
Karla Mogalhoes a dovedit că și simpla utilizare a unei ape de gură comerciale,
Listerin, aduce o contribuție benefică în menținerea igieniei orale, ea comparând în studiu său
trei grupuri: primul a primit doar consiliere, al doil ea a primit consiliere privind mijloacele de
relizare a igienei dar și sfaturi privind îmbunătățirea dietei și o apa de gură placebo, iar al
treilea grup a primit consiliere, sfaturi despre influența dietei asupra sănătății dentare dar și o
apă de gură com ercială, rezultatele studiului fiind în favoarea celui de al treilea grup.2
În ceea ce privește necesitatea instruirii, consilierii și motivării perioadice a
pacienților cu aparate o rtodontice, studiile făcute de Jullana Marcellna et al., Shu-Yao-Wang
et al., Priscil a Driede Petinuci Bardal et al. au evidențiat toate scăderea incidenței cariei, a
bolilor parodontale și îmbunătățirea igieni orale la pacienți purtători de aparate ortodontice
care au beneficiat sistematic de acest timp de program preventiv, față de loturile de control

45
care nu au primit nici instrucțiuni de realizarea a igienei oro -dentare, nici sfaturi alimentare
de schimbare a dietei.29,52,4
Zuhal Yetkin și alții. au dorit să găsească prin studiul său cea mai bună metodă de a
instrui și mot iva pacienți, astfel că a studiat diferitele modalități și eficența lor, împărțind
lotul în 4 gru puri: primul grup a primit instrucțiuni verbale, al doilea grup a primit
instrucțiuni verbale și demonstație pe model, al treilea grup a primit instrucțiuni ve rbale cât și
cu ajutorul ilustrațiilor, al patrulea grup a fost instruit verbal, exemplificată fiecare manoperă
pe model după care fiecare pacient a fost rugat să își realizeze igiena sub supraveghere pentru
a verifică corectiudinea relizării ei iar al cin cilea grup a benefeciat de o instuire completă,
verbală, pe model, cu ajutorul ilustrațiilor cât și de supravegherea unui cadru medical la
realizarea lor . După patru săptămâni s -au măsurat și comparat indici de placă, de sângerare,
cât și adâncimea pungilo r parodontale . Rezultatul a arătat așa cum ne așteptăm eficacitatea
sporită a combinării divereselor modalități de instuire și motivare, ultimul grup reușind să
realizeze o igienizare orală net superioră celor din primul grup care nu au beneficat de aceiaș i
cantitate și calitate a informației .57
Așa cum se poate observa a existat o preocupare continuă pentru îngrijirea pacientului
cu aparate ortodontice fixe, a fost demonstrată utilitatea și eficacitatea mijoacelor mecanice
cât și chimice de îndepărtare a p lăcii, dar mai ales s -a înțeles în rândul personalului medical
de necesitatea existenței unei consilieri și motivări sistematice, repetate și verificate la
intervale de timp regulate. Astfel îngrijirea pacientului purtător de ortodotic fix presupune
existența unui echipe medic -pacient, a unui plan de tratament individualizat și adaptat
nevoilor fiecăruia dintre pacienți în scopul combaterii cât mai multor factori ce pot determina
îmbolnăvirea structurilor dentare și parodontale sau periclitarea reușitei tra tamentului
ortodontic.

46
5. Plan de profilaxie

ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA TRATAMENTULUI ORTODONTIC

1) Încă din prima sedința pacientul cât și însoțitorii (în cazul pacienților minori)
acestuia sunt obligatoriu informați cu privire la ceea ce înseamnă tratam entul ortodontic: li
se va explica modul de acțiune a aparatului asupra structurilor dentare și orale, modificările
ce se petrec în cavitatea orala, riscurile și complicațiile ce pot aparea în urma acestui tip de
tratament și nu în ultimul rând greutățile întâmpinate în igienizarea aparatului.
2) I se va face pacientului o primă evaluare a igienei orale precum și un consult
priviind starea actuală de sănătate orală . Întotdeauna înaintea începerii unui tratament
ortodontic se încearcă prin toate mijloacele î mbunătățirea nivelului de ig ienă orală,
schimbarea obiceiurilor nesănătoase și rezolvarea tuturor problemelor existente la nivelul
cavitatii orale. Numeroase instituții internaționale r ecomandă medicului ortodont /asistentei
igeniste să se asigure că pacie ntul este capabil să își mențină un nivel optim de igienă orală în
perioada premergătoare tr atamentului ortodontic, astfel comportamentul său de acum va
prefigura evoluția nivelului de igienă orală î n timpul tratamentului propriu -zis.
3) În colabora re cu medicul stomatolog curant/ medicul ortodont se urmărește
obțin erea unor strucuri orale sănătoase , capabile să facă față modificărilor create de noil e
retentivități artificiale și să împiedice agrvarea afecțiunilor preexistente cât și apariția altora
noi ce ar putea compromite rezultatele tratamentului, astfel vom recomanda tratarea: oricărei
afecțiuni odontale (carii primare, secundare, recidive de carie ), se va trata și orice formă de
gingivită sau de afectare parodontală profundă, se elimină cu ajutorul u nei radiografi
existența oricărei forme de îmbolnăvire cronică a spațiului endodontic ( granulo ame chisturi
etc.)
4) Simultan pacientul va fi supus unei sedințe de profilaxie în care i se va efectua un
detartraj, air flow, periaj profesional, asistenta igie nistă reușind prin aceste manopere să scadă
încărcătura microbiană din cavitatea orală și oferă clinicianului suprafețe dentare mai
accesibile inspecției și mai sensibile la tratamentele instituite, cu un prognostic mai favorabil
și nu în ultimul rând supr afețe mai ușor de igenizat de către pacient.
5) Tot în această etapă premergătoare tratament ului, asistenta igienistă va fi cea care
se va ocupa de îmbunătățirea nivelului de igienă orală, va supraveghea și verifica modul în
care pacientul și -a însușit noi le tehnici de igenizare. Încă din prima sedință asistenta
urmărește să schimbe obiceiurile de igenizare ale pacientului cu u nele adaptate noilor condiții

47
create de prezența aparatului ortodontic. Ea va urmări modul în care pacientul obișnuiește să
își perieze dinții, va face o colorare a plăcii, va explica pacientului deficențele tehnicii pe care
el o folosește, i se va rec omanda o nouă metodă de periere . Cel mai corect pacientului i se
vor exemplifica tehnici precum Bass, Stillman, Charters pentru a -l fami liariza cu modul în
care își va ig ieniza aparatul ortodontic . O nouă colorare a plăcii ajută la motivarea
pacientului, vede și crede în eficența noii tehnici indicate și crește complianța acestuia la
tratament. Ori de câte ori se poate, tehnica va fi rever ificată și o nouă colorare efectuată
pentru a ne asigura de corectitudinea însușirii ei.Tot acum vor fi recomandate mijloace
auxiliare de control al plăcii ; foarte eficente purtătorilor de aparate ortodontice s -au dov edit
a fi periuța interdentara, dușul bucal, ața dentară etc.
6) Desigur tot în aceste ședințe premergătoar e i se vorbește pacientului de educația
alimentară. I se recomandă : evitarea consumului de băuturi carbogazoase, limitarea
consumului de zahăr și produse zaharoase, înlocuirea lor cu alim ente carioprotectoare,
folosirea de îndulcitori artificiali, creșterea consumului de fructe și legume, evitarea
alimentelor dure și lipicioase, mese dese și la orare precise iar după fiecare masă, cu atât mai
mult după o masă bogată în glucide se recomandă periajul dentar sau măcar clătirea gurii cu
diferite substanțe ori alte mijloace de igenizare auxilare care reușesc să mențină suprafețe
dentare curate.
7) Se realizează sigilarea suprafețelor dentare recent erupte conform protocolului de
sigilare
8) Se v a începe schema de fluorizare profesională 4 sedințe la interval de 2 -9 zile
urmate de o sedința la interval de 3,6,9,12 luni.

LA ÎNCEPUTUL TRATAMENTULUI

1) Se reamintesc tehnicile de periaj și se exmplifică cu aparatul în gură . I se va
recomanda metoda de periere sulculară Bass pentru curățarea în vecinătatea și sub marginea
gingivală, atât vestibular cât și lingual, completată de metodele Charters și Stillman folosite
pentru a curăța desupra și sub bracketul ortodontic, deasemenea este obligatoriul peri ajul
suprafețelor ocluzale.
2) Se reco mandă folosirea de periuțe interdentare, ața dentară, superfloss , pentru
curățarea spațiilor interden tare înainte de periajul dentar . Se recomandă periaj ul dentar
obligatoriu de 2 ori pe zi și de preferat și după fieca re masă . Pe parcursul zilei ig ienizarea
poate fi re alizată cu periuțe interdentare , superfloss, duș bucal sau clătirea gurii cu dif erite

48
substanțe chimice ori apă . Deasemnea dusul bucal va fi recomandat tuturor purtătorilor de
aparat ortodontic.
3) Se recomandă pacientului apă de gură , de preferat una cu conținut suplimentar
de fluor SunStar Gum Ortho sau Elgydium cu fluorinol sau apă de gură cu alte substanțe
active în funcție de afecțiunea dentară prezentă.
4) Se continuă schema de fluorizare profesională începută cu o sedința la fiecare 3,
6,9,12 luni
5) Se recomandă produse cu conținut suplimentar de fluor : apă de gură, paste,
geluri (ACCLEAN Gel Home Care 0,4% fluorură de staniu, Ionite Home Care 0,4% fluorură
de staniu, MI PASTE 900 ppm fluor și ACC -CPT)
6) Se reamintesc regulile de igienă alimentară .

ÎN TIMPUL TRATAMENTULUI ORTODONTIC

1) Se vor realiza proceduri de profilaxie la fiecare consultație : periaj profesional la
sedințele de schimbare a arcurilor și elasticelor ortodontice, air flow și deta rtraj la nevoie, cu
mențiunea ca detartrajul ultrasonic poate facilita desprinderea brackeților cimentați adeziv.
2) Se urmăreste evoluția afecțiunilor existente și apariția altelor noi
(demineralizări , gingivite , etc) pentru le putea trata din timp
3) Se continuă fluorizarea profesională
4) Se reevaluaează mijloacele auxiliare recomandate și substanțele chimice
recomandate , adaptându -le noilor nevoi de igenizare
5) Se va veri fica corectitudinea executării tehnicilor de periaj și igenizare, se continuă
educația alimentară, se urmărește în continuare motivarea pacientului și menținerea
interesului său față de obținerea unui nivel optim de igienă

LA FINALUL TRATAMENTULUI ORTODONTIC

1) Se recomandă atenție crescută la decimentarea brackeților deoarece pot a vea
loc fracturi, fisuri ale smalțului dar rămân și urme de ciment adeziv ce facilitează acumularea
de placă. Resturile de ciment pot fi îndepărtate cu ajutorul piesei de detartraj, cu ajutorul unor
freze de turbine (atenție la riscul de afectare a smalțul ui) iar suprafața dentară va fi netezită cu
ajutorul air flow -ului, urmate de un periaj professional cu perii, pufuri, gume etc.

49
2) Colorații dentare precum și depunerile de tartru beneficează de procedee de
profilaxie (detartraj , air-flow, periaj professi onal,etc.)
3) Se impune o nouă sedință de fluorizare p rofesională , urmată acasă de continuarea
administrări de produse cu conținut suplimentar de fluor, pentru a permite suprafețelor
dentare demineralizate sau afectate în urma decimentării să se reminerali zeze.
4) Se trateaza orice afecțiune apărută în timpul tratamentului : afecțiuni odontale
(carii , demineraliz ări), afecțiuni parodontale ( sângerări , gingivite, măriri de volum gingival,
etc), halitoză, hipersensibilitate , etc.
5) Se fac recomandări cu priv ire la igienizarea contenției post tratament . Aceasta
va fi spălată cu apă și săpun la fiecare utilizare și dezinfectată o dată pe săptămână cu soluții
speciale sub formă de tablete, soluții , etc.
6) Se urmărește în continuare evoluția pacientului , se menține secvența sedințelor
de profilaxie, dacă au fost realizați indici de igienă orală înaintea tratamentului sau în timpul
acestuia vor fi reevaluați, vor fi urmărite și tratate afecțiunile prezente și se încearcă
împiedicarea apariției altora noi . Pacientul rămâne sub supraveghere și rămâne în continuare
afiliat programului de profilaxie și educație igieno -sanitară urmat în timpul tratamentului
ortodontic.

50
PLAN DE PROFILAXIE
ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA TRATAME NTULUI ORTODONTIC
1) Informare a pacient ului
2) Evaluarea stării de sănătate orală actuală și a gradului de igienă orală actuală
3) Tratamentul multidisciplinar al afecțiunilor oro -dentare exi stente
4) Sigilare suprafețe dentare recent erupte
5) O sedință de igienizare profesională : detartraj , air flow, periaj profesional .
6) Se verifică tehnica acutală de periaj a pacientului, eficacitatea ei cât și a mijloacelor
auxiliare folosite de acesta cu ajutorului unui revelator de placă bacteriană
7) Se indică pacientului o nouă tehnică de periaj și se veri fică periodic corectitudinea însușirii
ei .
8) Pacientul este îndrumat să folosească mijloace auxiliare de îndepărtarea a plăcii atât după
fiecare periaj cât și pe parcursul zilei și după mese : duș bucal, periuță interdentră, ață dentră
etc.
9) Încurajarea folosirii de substanțe chimice antiplacă
10) Educația alimentară
11) Se începe schema de fluorizare
LA Î NCEPUTUL TRATAMENTULUI
1)Verificarea însușirii tehnicii de periaj. Periaj obligatoriu de 2 ori pe zi și de preferat după
fiecare masă bogată în gluci de, iar dacă nu este posibil, clătirea gurii cu diferite substanțe este
obligatorie.
2) Se recomandă completarea periajului den tar cu utilizarea dușului bucal , periuței
interdentare și a superflossului .
3) Se recomandă pacientului :
– folosirea unei paste de dinți adaptate nevoilor sale.
– folosirea apei de gură după fiecare periaj.
– folosirea produselor cu conținut suplimentar de fluor cu administrare la do miciliu zilnică
sau săptămânală : pastă de dinți, apă de gură, lac, gel.
4)Se continuă schema de fluo rizare profesionlă
5) Se reamintesc regulile de igienă alimentară
ÎN TIMPUL TRATAMENTULUI ORTODONTIC
1) Se vor realiza proceduri de profilaxie la fiecare consultație ori la nevoie precu m periajul
profesional, air flow , etc. Detartrajul ultrasonic se folos ește cu rezerve, deoarece poate
provoca decimentarea brackeților.
2) Se urmăreste evoluția afecțiunilor existente și apariția altora noi
3) Se continuă schema de fluorizare profesională
4) Se reevaluează mijloacele auxiliare recomandate și substanțele chim ice recomandate.
5) Se va veri fica corectitudinea executării tehnicilor de periaj și igenizare, se reia educația
alimentară
LA FINALUL TRATAMENTULUI ORTODONTIC
1) Se recomandă o atitudine corectă terapeutică vizavi de suprafețele dentare rezultate în
urma decimentării : îndepărtarea resturilor de ciment și finisarea corespunzătoarea a acestor
suprafețe
2) Îndepărtarea colorați ilor, depozitelor de tatru și placă bacteriană cu ajut orul periajului
profesional, air flow, detartraj ultrasonic , etc.
3) Fluorizar ea structurilor dure dentare
4) Se realizează tratamentul multidisciplinar al afecțiunilor odontale, parodontale,etc.
5) Se fac recomandări cu privire la igienizarea contenției post tratament.
6) Dispensarizare pacient.

51
II. PARTEA PERSONALĂ

6. Descri erea studiului

Lucrarea de față are la bază un studiu privind cunoștințele și obiceiurile de igienizare
orală ale unui lot de pacienți purtători de aparat ortodontic fix.
Ideea de cercetare a pornit de la o experiență personală anterioară și anume aceea de
pacient proaspăt purtător de aparat ortodontic car e s-a confruntat cu greutăți în menținerea
unui nivel optim de igină dentară care să satisfacă noile cerințe impuse de construcțiile
artificiale retentivele ale aparatului ortodontic. Abia ajunsă pe bănc ile facultății de medicină
dentară am avut acces la informații esențiale care să îmi explice ce este placa bacterienă și
cum acționează ea, care sunt schimbările prin care trec structurile dentare în timpul
tratamentului , de ce este necesar sporirea nivelu lui de igienă dentară , cum influențează igiena
alimentară și suplimentarea aportului de fluor structurile dentare; tot aici am aflat de existența
și necesitatea utilizării unor mijloace suplimentare de igienizare precum dușul bucal sau
periuța interdentară și multe alte informații care mi -ar fi influențat cu siguranța în acele
momen te obiceiurile zil nice de rea lizare a igienei orale . Deasemenea pr actica în cabinetele
medicale mi-a demonstrat corelația directă între existența plăcii bacteriană și îmbolnăviri le
dento -parodontale, precum și incidența crescută a acestora la purtătorii de aparat ortodontic
fix ce nu își mențineau un nivel de igienă orală optim. Pentru ca rezultatele scontate ale
tratamentului ortodontic să apară este necesar ca forțele ortodontic e să fie aplicate pe țesuturi
dentare sănătoase, cu un nivel optim de igiena orală, aceste deziderente vor fi obținute doar
printr -o relație medic -pacient solidă, care să asigure o informare continuă a acestuia și o
motivare constantă .
Studiul a reprezenta t așadar o analiză a informațiilor transmise de personalul medical,
a măsurilor de profilaxie întreprinse de aceștia, a implicării și respectării indicațiilor de către
pacienți pe parcursul tratamentului cât și a consecințelor rezultate în urma lipsurilor și a
neînțelegerilor apărute în aplicarea corectă a planului de profilaxie.

52
7. Studiu privind cuno ștințele și obiceiurile de igienizare
orală la un lot de persoane purtătoare de aparat
ortodontic fix

7.1 Scop și obiective

Studiul efectuat a întreprins o evaluare a cunoștințelor și obiceiurilor de igienizare
oro-dentară ale unui lot populațional f ormat din persoane purt ătoare de aparat ortodontic fix .
Studiul și -a propus să găsească o corelație între calitatea și cantitatea informațiilor transmise
de pe rsonalul medical , administrarea corespunzătoare a măsurilor de profilaxie specifice
acestui segment de pacienți , nivelul de igienă orală menținut în timpul tratamentului
ortodontic și incidența crescută /scăzută a afecțiunilor oro -dentare la nivelul lotului studiat.
Obiective :
1) Evaluarea surselor de informare exist ente pe parcusul tratamentului – calitatea și
cantitatea informației primite, principalii furnizori ai acesteia , gradul de implicare al
personalului medical, precum și o apreciere personală asupra i nformației primite .
2) Evaluarea măsurilor de profilaxie întreprinse și recomandate de personalul medi cal:
frecvența metodelor profesionale de îndepărtarea a plăcii bacteriene, existența
măsurilor de creștere a rezistenței structurilor dure dentare la acțiune a fac torilor
cariogeni prin sigilări , fluorizări profesionale și administrarea suplimentară de fluor la
domiciliu, precum și implicarea personalului medical în procesul de educare, motivare
și schimbare a obiceiurilor alimentare și sanitare.
3) Evaluarea meto dei de periaj, a mijloacelor auxiliare de control al plăcii dentare și
substanțe chimice recomandat e; s-a pus accent pe tipul , metoda de periaj și fr ecvența
de realizare a acesteia , felul mijloacelor auxiliare mecanice și a substanțelor chimice
antiplacă, precum și aplicabilitatea în corelație cu nevoile sportite ale pacienților
purtători de aparate ortodontice fixe.
4) Evaluarea comportamentului și complianța pacientului pe parcursul tratamentului la
recomandările personalului medical și la măsurile întreprin se de aceștia : s-a urmărit
măsura în care au f ost respectate indicațiile date, ce a făcut efectiv pac ientul din ceea
ce i s -a recomandat , aprecierea sa asupra eficenței mijloacelor recomandate.

53
5) Realizarea /cercetarea unei eventuale corelații între apariția unor afecțiuni oro -dentare
pe parcursul tratamentului și menținerea unui nivel de igienă optim , print r-o
colaborare eficentă medic pacient.

7.2 Material și metode

Studiul de evaluare a cunștințelor și obiceiurilor de igienizare ale persoanelor
purtătoar e de aparat ortodontic fix, realizat în octombrie -decembrie 2017 , a cuprins un lot de
54 de persoane din București ș i județul Ilfov cu vârste cupr inse între 13 și 35 de ani, având
domiciliu atât în mediu urban cât și rural.
Realizarea chestionarului : Studiul a constat în alcătuirea unui chestionar ce conținea
un număr de 21 de întrebări cu referire la cunoștințele și obiceiurile de igienizare oro -dentară
ale paciențiilor purtători de aparat ortodontic fix. Întrebările au fost de tip înch is cu o
posibilitate de răspuns (10 întrebări), răspunsuri multiple (10 întrebăr i) și o întrebare de
evaluare prin calificative a eficenței diferitelor mijloace de igienizare.
Chestionarul a fost inițial testat pe un grup de 5 persoane (3 dintre ele studenți ai
Facultății d e Medicină Dentară) pentru a putea identifica și corecta diferitele lacune existente
în conceperea sa, dar și pentru a vedea măsura în care este înțeles de persoanele cărora se
adresează indiferent de pregătirea și ocupația avută.
Chestionarul a fost admi nistrat atât în formă fizică , tipărită , cât și în format electronic ,
sub forma unui link, prin intermediul unui site specializat în conceperea și distribuirea de
chestionare . El a fost răspândit a tât în centre universitare (Facultatea de Medicină Dentară/
Academia de Studii Economice) cât și la domiciul sau la locul de muncă al persoanelor
respondete . Așa cum am menționat mai sus din rândul persoanelor participante au făcut parte
și studenți ai Facultății de Medicină Dentară din București, considerați a fi respondenți cu o
viziune mai amplă și corectă asupra obiceiurilor de igienizare orală.
Participanții au fost informați înaintea completării chestionarului, asupra faptului că
vor face parte dintr -o cercetare realizată în cadrul lucrării de diplomă, și -au dat acordul
privind participarea și au fost asigurați de păstrarea confidențialității datelor.
Numărul inițial al participanților a fost de 55 însă unul dintre chestionare a fost exclus
deoarce s -a ajuns la concluzia că pacientul nu a fost purtătorul în ant ecedente al unui aparat
ortodontic fix ci al unui aparat ortodontic mobil , lucru menționat în scris de acesta pe
chestionar.

54
Chestionarul a cuprins o serie de întrebări privind recomandările făcute de personalul
medical (ce au vizat metoda și tehnica de pe riaj, mijloacele auxiliare de control al plăcii,
igiena alimentară, etc.) și care au fost dublate de cele privind respectarea efectivă a acestora
de către pacienți, ele fiind plasate intercalat și la distanță pentru a nu influența răspunsurile
participanți lor. Deasemenea chestionarul a mai cuprins întrebări privind utilitatea
informațiilor primite, existența și frecvența îngrijirilor profesionale , administrarea produselor
fluorurate dar și întrebări despre modul în care își realizau igiena pe parcursul unei zile sau ce
mijloace de igienizare au considerat a fi sau nu eficente. Participanții au fost întrebați și
despre prezența afectiunilor oro – dentare la sfârșitul tratamentului.
Datele culese au fost prelucrate cu ajutorul aplicației Office Excel și SPSS.

7.3 Rezultate

La acest studiu au particip at un număr de 54 de res pondeți, cu preponderență
reprezentanți ai sexului feminin – 82% (44 de persoane) față de sexul masculin doar -18% (
10 persoane) ( Fig.1) .
Media de vâr stă a întregului grup este de 24,35 ( 24,35±3,44), cu o medie de 24,09 (
24,09±3,05) pentru sexul feminin și de 25,5 (25,5±4,83) pentru sexul masculin.

Fig.1 –Distribuția grupulu i în fun cție de sex Fig.2 – Domiciliul respondenților

În ceea ce privește domiciliul , aproximativ un sfert dintre participanții la studi u provin
din mediul urban – 87 % , iar ceilalți provin din mediul rural .(Fig.2 )
Conform studiului sursa principală de informare a pacientului cu privire la îngrijirea
orală pe parcursul tratamentulu i o reprezintă medicu l ortodont într -o porție de 59%,
Rural
13%
Urban
87% Domiciliul
Bărbați
18% Femei
82% Distribuția grupului în
funcție de sex

55
urmă toarele locuri sunt ocupate într-o ordine descre scătoare de : propriile cunoștințe și
obiceiuri 17%, medicul stomatolog 14%, asistenta igienistă într -o proporție de doar 8%, pe
ultima poziție fiind clasată mass -media 2%. (Fig.3)

Fig.3 –Răspunsul pacienților cu privire la proveniența informațiilor pe parcursul
tratamentului ortodontic .

La întrebarea referitoare la instructajul primit în timpul primelor sed ințe de tratament au fost
înregistrate următoarele răspunsuri : 85,2% au fost instruiți în aceiași măsură atât despre
metodele de periaj cât și despre mijloacele auxiliare mecanice de control al plăcii bacteriene (
ață dentară, periuțe interdentare, superfloss, etc.). Într -o proporție mai mică de 63% au fost
instruiți desp re mijloace auxiliare chimice de control al plăcii ( pastă de dinți, apă de gură,
etc.) și despre igiena alimentară. Un element îngrijorător ar putea fi considerat procentul mic
de persoane care au primit informații cu privire la posibilele metode de fluroi zare accesibile
și obligatorii pe parcursul tratamentului și anume doar 22% dintre chestionare aveau bifată
această categorie de informație. Un procentul mic , de doar 5,6 % de chestionare avea bifată
varianta „Nu am fost instruit ”.(Fig.4)
Asistenta
igienistă
8% Medicul
ortodont
59% Medicul
stomatolog
14% Mass -media
2%
Propriile cunoștințe
și obiceiuri
17% Cine v -a furnizat informații privind îngrijirea orală în
timpul tratamentului ortodontic?

56

Fig.4 . Instuct ajul privind îngrijirea orală preventivă realizat în cadrul primelor ședințe
de tratament

Răspunsul la întrebarea „ De câte ori vi s -au efectuat manopere de profilaxie (detartraj,
periaj profesional, air flow, etc.) în timpul tratmentului? ” a arătat că cel mai mare procent de
respondenți au be neficiat de aceste îngrijiri „La nevoie ” într-un procent de 35%, fiind urmați
de cei ce au primit aceste îngrijiri doar „ La ultima ședință, de îndep ărtare a aparatului
ortodontic ” -24% .Un procent destul de seminifi cativ și îngrijorător de 15 % dintre
respondenți nu au beneficiat de nicio manoperă de profilaxie pe parcursul trat amentului și un
procent de doar 4% beneficiau de aceste î ngrijiri la fiecare consultație . 11% dintre
participanți au bifat ca au primit acest e îngrijiri doar la începutul tratamentului și tot 11%
dintre ei ca beneficiau de aceste manopere la un interval de 2 -3 consultații. (Fig.5)
85 % 85 %
63 %
22 % 63 %
6 % 15 % 15 %
37 %
78 % 37 %
94 %
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Metode de periaj Mijloace de
igienizare
auxiliareSubstanțe
chimice
antiplacă Metode de
fluorizareIgiena alimentara Nu am fost
instruit
DA, am fost instruit
NU, nu am fost instruit

57

Fig.5 Frecvența manoperelor de profilaxie în timpul tratamentului ortodontic.

O atenție deosebită în cadrul aces tei cercetări a fost acordată modului în care se
realizează periajul zilnic.O primă întrebare a pus accentul pe metoda de periaj recomandat ă
de personalul medical, astfel că centrali zarea chestionarului a arătat că periajul manual este
recomandat într -o proporție de 74%, iar cel mecanic (electric) într -o proporție extrem de
scăzută de doar 17%, în timp c e un procent de 9% au prefer at să nu facă nicio recomandare.
O altă abordare a aceluiași subiect a fost metoda de periaj utilizată efectiv de către pacient și
dacă s -a ținut cont sau nu de recomandarea facută de medic. Astfel, conform graficului din
Fig.6, cei ce au primit ca recomandare o metodă de periaj mecanic au și utilizat -o, rămânâd
același
procent de 17 % , în timp ce, cei cărora nu li s -a făcut nicio recomandare s -au orientat către o
metodă de periaj manulă , sumând un procent de 83%.
La fiecare
consultație
4%
La interval de 2 -3
consultații
11%
Doar la prima
consultație
11% Doar la ultima
consultație
24% La nevoie
35% Niciodată
15% De câte ori v -au fost efectuate manopere de
profilaxie?

58

La întrebarea „ De câte ori vi s -a recomandat să vă periați pe dinți ? ” cel mai mare
procen taj l-a înregistrat varianta „După fiecare masă? ” – 54 % , urmată în ordine
descrescătoare de variantele „ De două ori pe zi ” -30% , „De 3-4 ori în funcție de nevoie ” –
11% și un procent de doar 5% care au afirmat că nu au fost informați .Variantele „Doar o data
pe zi ” și „La nevoie ” nu au reprezentat opțiuni de răspuns pe ntru niciunul dintre
respondenți. Paralela între recomandările făcute și cele respectate a fost făcută prin anal iza
răspunsului la întrebarea „ De câte ori v -ați periat pe dinți? ” , astfel că : 40% s -au spălat pe
dinți de 2 ori pe zi, 48% s -au spălat pe di nți de 3 ori pe zi, 7% de 4 ori pe zi și un procent de
4% de 5 ori pe zi, ceea ce indică că majoritatea recomandărilor au fos t respectate de către
pacienț i.(Fig.7)
Fig.6 Metoda de periaj recomandată și efectiv utilizată de pacienți pe
parcursu l tratamentului ortodontic.

74%
17% 9% Metodă periaj indicată
exprimată procentual
Metodă periaj
manuală
Metodă periaj
mecanică
Niciuna

83%
17% Metoda de periaj efectiv
utilizată exprimată
procentual

59
La întrebarea „Cum obișnuiați să vă periați dinții? ” mișcările de rurale dinspre gin gie
spre dinte au fost înregistrate într -un procent de 42,5% în rândul chestionarelor, mișcările de
vibrare la baza dintelui și a brackeților au reprezentat opțiunea a 31% dintre respondenți,
același procent a fost obținut și de mișcările verticale, de jos în sus, în timp ce mișcările
circulare au reprezentat doar 25,9% din alegerile respondenților. Cel mai mic procent a fost
înregistrat pentru mișcările orizontale, considerate și cele mai nocive mișcări pentru
structurile dento -parodontale. (Fig.8 )

Fig.7 –Periajul dentar% : frecvența recomandată și frecvența efectiv înregistrată zilnic a
periajul dentar

Fig. 8 – Metoda de periaj utilizată
De două
ori pe zi
30% După
fiecare
masă
54% De 3 -4 ori
în funcție
de nevoie
11% Doar la
nevoie
0%
Doar o
dată pe zi
0%
Nu am
fost
informat
5% De câte ori vi s -a recomandat
să vă periați pe dinți?
De 2 ori
pe zi
41% De 3 ori
pe zi
48% De 4 ori
pe zi
7% De 5 ori
pe zi
4% De câte ori v -ați periat pe
dinți pe parcursul unei
zile ?
18.5 % 31.5 % 25.9 % 42.6 % 31.5 % 81.5 % 68.5 % 74.1 % 57.4 % 68.5 %
Mișcări orizontale Mișcări verticale Mișcări circulare Mișcări de rulare
dinspre gingie
spre dinte Mișcări vibratorii
dute-vino la baza
dintelui Cum obișnuiați să va periați pe dinți?
DA
NU

60
În ceea ce privește centralizarea recomandărilor privind mijloacele auxiliare
mecanice de control al plăc ii, periuța interdentară a obținut un loc fruntaș cu un procent de
79,6%, dușul bucal a ocupat locul al doilea cu un procent de 59,3% din totalul
recomandărilor, iar ața interdentară s -a clasat pe locul al treilea, fiind recomandată în procent
de 42,6%. Scobitorile au înregistrat și ele un procent de 1,9%, în timp ce aproximativ 7,4 %
dintre respondenți a u afirmat că nu au primit nicio informație cu privire la mjloacele auxiliare
mecanice de control al plăcii. (Fig.9)

Ținând cont de r ecomandările primite utilizarea ierarhică a mijloacelor auxiliare
mecanice de control al plăcii efectiv utilizate de către resp ondenți arată astfel : periuțele
interdentare au fost folosite de către 79,8 % dintre respondenți, fiind clasată în topul
preferințelor atât al pacien ților cât și al recomandărilor personalului medical, aceasta este
urmată de ața dentară ce a fost folosită de un procent de 50% dintre participanți, iar locul al
treilea este ocupat de dușul bucal 33%. Scobitorile au obținut un procent de doar 7,4%,în
timp ce persoanele ce nu au folosit niciun mijloc auxiliar de igienizare au însumat un procent
de 3,7%. (Fig.10)

Substanțele chimice antiplacă au fost și ele subiectul acestei cercetări
obținându -se următoarele rezultate: pasta de dinți obișnuită a fost rec omandată în procent de
74,1% și utilizată de un procent de 77,8% din respon denți; pasta de dinți specială, cu o
anumită indicație a fost recomandată în proporție de 25,9% și utilizată de 29,6% pacienți; apa
de gură a ocupat și ea un loc fruntaș în recomand ările personalului medical 70,4 % și o
popularitate de 79,6% în topul utilizărilor ; guma de mestecat a fost și ea recomandată în
procent de 3,7% și utilizată de 11,1% din persoanele respondente. (Fig.11)

Respondenții au fost intervievați și despre progr amele de fl uorizare la care au
fost supuși . Astfel că în ceea ce privește fluorizarea profesional ă s-au obținut următoarele
date: 11,1 % au avut parte de o singură fluorizare la prima ședintă, 13% tot o singură
fluorizare însă în ultima ședință, alți 11% au beneficiat de o singură ședință de fluorizare p e
an și doar un procent de 13% de 2 fluorizări profesionale/ an. Doar un procent de 7,4% dintre
respondenți au a vut parte de 4 fluorizări pe an , echivalentul unei scheme complete și corecte,
însă și mai grav este faptul că aproximativ 44,4% nu au beneficiat de nicio fluorizare
profesională pe parcursul trat amentu lui.(Fig.12)

61

Fig. 9 – Mijloace auxiliare mecanice recomandate

Fig.10 –Mijloacele auxiliare mecanice efectiv utilizate de către respon denți
42.6% 59.3%
1.9% 79.6%
7.4%
0 57.4% 40.7%
98.1% 20.4%
92.6%
0
Ață dentară Duș bucal Scobitori Periuță
interdentara Niciunul AlteleMijloace auxiliare mecanice recomandate
Nerecomandate
Recomandate
50%
33.3%
7.4% 89.7
3.7%
0 50%
66.7%
92.6% 20.3%
96.3%
0
Ața dentară Duș bucal Scobitori Periuță
interdentară Niciunul AlteleMijloace auxiliare mecanice efectiv folosite pe
parcursul tratamentulu i
Nu au folosit
Au folosit

62

Fig.11 -Substanțe chimice antiplacă recomandate și substanțe chimice anitplacă utilizate

Fig.12 – Frecvența fluorizărilor profesionale pe parcursul tratamentului ortodontic

77.8 %
29.6 % 79.6 %
11.1 %
0 22.2 %
70.4 % 20.4 %
88.9 %
0
Pastă de
dinți
obișnuită Pastă de
dinți
specială Apă de
gurăGumă de
mestecatAlteleSubstanțe chimice antiplacă
utilizate
Utilizate
Neutilizate
Doar la prima
ședință
11% Doar la ultima
ședință
13% Doar odată
pe an
11% De 2 ori
pe an
13% De 4 ori pe an
8%
Niciodată
44% De câte ori vi s -a efectuat fluorizare
profesională?
74.1 %
25.9 % 70.4 %
3.7% 0 25.9 %
74.1 % 29.6 %
96.3 %
0
Pastă de
dinți
obișnuită Pastă de
dinți
specială Apă de
gurăGumă de
mestecatAlteleSubstanțe chimice antiplacă
recomandate
Recomandat
Nerecomandat

63

Administrarea de produse cu conținut suplimentar de fluor la domiciliu este
obligatorie și benefică pacientului purtător de aparat ortodontic iar conform respondenților un
procent semnificativ de 48,1% nu au primit vreo astfel de recomandare, în timp ce un procent
de 35,9 % au primit recomandarea de a suplimenta cantitatea de fluor prin prepa rate de forma
pastelor de dinți , 25,9% sub formă de apă de gură și doar 16,7 % preparate sub formă de gel
fluorurat. (Fig.13)

Fig.13 – Produse florurate recomandate pentru fluorizarea la domiciliu

Respondenți au fost întrebați și des pre modul și frecvența cu care își administrau
aceste produse astfel că 20,4 % au folosit aceste produse odată pe zi, tot același procent a fost
înregistrat și de persoanele ce au folosit a stfel de produse de 2 ori pe zi . Un procent de13% au
folosit produs e fluorurate de 3 ori pe zi și un procent semi nificativ de 46,3% nu au folosit
niciun astfel de produs , procentul rămâ nâd în corelație directă cu persoanele ce nu au primit
recomandarea folosirii de produse fluorurate. (Fig.14)

Fig.14 –Frecvența utiliz ării produselor fluorurate la domiciliu

25.9 % 35.2 %
16.7 % 48.1 %
0 74.1 % 64.8 %
83.3 % 51.9 %
0
Apă de gură Pastă de dinți Gel Niciuna AlteleProduse cu conținut suplimentar de fluor
recomandate pentru utilizarea la domiciliu
Nerecomandate
Recomandate
Da, odată pe zi
21%
Da, de 2 ori pe zi
20%
Da, o dată pe
săptămână
13% Niciodată
46% De câte ori foloseați
produse cu conținut
suplim entar de fluor acasă ?

64
Subiectul educației alimentare a fost și el abordat astfel că rezultatele au arătat
că doar 14 % dintre respondenți au fost sfătuiți să limiteze consumul de zahăr, să încerce
înlocuirea lui cu îndulcitori artificia li fără efecte cariogene; 34 % dintre ei au fost informați
de existența alimentelor cu rol carioprotector de tipul legumelor , fructelor crude,
brânzeturilor, etc., rămânâ nd un
impresionant procent de aproximativ
55% de respondenți ce nu au fost
informați ș i îndemnați să facă
modificări în dieta lor. (Fig.15)
În ceea ce privește modul în care
respondenți i aleg să își igienizeze
aparatul ortodontic după fiecare masă
pe parcursul zilei, s -au observat
următoarele : pe primul loc este situat
cu un procent de 74, 1% periajul dentar.
Acesta este urmat de folosirea periuței
interdentare într -o proporție de 63%,
clătirea gurii cu apă simplă 53,7%, pe
când apă de gură a fost aleasă de un procent de 44,4% dintre respondenți. P rocente
mai mici au fost obținute de ață int erdentară 16,7 %, guma de mestecat 11,1%,
scobitorile 3,7% și un procent de doar 7,4 % din respondeți au ales dușul
bucal. (Fig.16)

Fig.16 –Ilustrarea preferințelor în ceea ce privește realizarea igienizării aparatului
ortodontic pe parcursului unei zile

74.1 % 53.7 % 44.4 %
16.7 % 3.7% 63%
11.1 % 7.4% 25.9 % 46.3 % 55.6 %
83.3 % 96.3 % 37%
88.9 % 92.6 %
0%20%40%60%80%100%
Înlocuirea
zahărului
și a
produselor
zaharoase
14%
Alimente
carioprotec
toare
34% Niciuna
52% Igiena alimenta ră
Fig.15 –Educație alimentară

65
Respondeț ii acestui studiu au fost rugați să evalueze cu o notă de la 1 (cel mai
puțin eficent) la 5 ( cel mai eficent) mijloacele de igienizare cele mai cunoscute, în scopul de
a realiza o imagine de ansamblul privind eficența acestora prin ochii lor , ei fiind cei care
efectiv au folosit aceste mijloace.
Cele mai bine evaluat mijloc de igienizare au fost periajul manual, el obținând
un calificativ maxim de la un proc ent de peste 79,7 % din respondeți , pe locul doi s -a situat în
topul preferințelor periuț a interdentară , apreciată cu punctaj maxi m de peste 74,1 % din
participanți . Locul trei a fost atribuit dușului bucal și clătirii gurii cu diferi te substanțe de un
procent de 63 %. Periajului dentar mecanic i -a fost atribuită nota maximă de doar 51.8%
dintre respondenți. Ața dentara a reușit să obțină un punctaj maxim din partea a 40% dintre
pacienți. Cele mai mici calificative au fost obținute de scobitori ,fiind evaluate astfel de peste
62,9% din totalul respondeților și de către guma de mestecat evaluată nesatisfăcător de un
procent de 50%. (Fig.17)

Fig.17 Opinia respondenților cu privire la eficiența diferitelor mijloace de igienizare
dentară folosite

Spre finalul chestionarului s -a urmărit identificarea posibilelor afecțiuni oro-
dentare apărute pe percursul trata mentului ortodontic și stabilirea unei realții de cauzalitate
între apariția acestora și o igienă necorepunzătoare. Centralizarea răspunsurilor la această
întrebare a arătat ca un procent mare de p este 61,1 % dintre respondeți nu au necesi tat niciun
fel trat ament. Prezența tartrului a fost semnalată de un proc ent de 25,9 % dintre respondeți ,
79.7 %
51.8 5%
40.7 % 74.1 %
1.9% 63% 63%
13% 9.3% 14.8 % 27.8 %
6.5% 62.9 %
9.3% 9.3% 50%
0102030405060708090
Periaj
manualPeriaj
mecanicAță dentară Periuța
interdentarăScobitori Duș bucal Clătire gură Gumă de
mestecat
Eficent (evaluate cu calificativ maxim )
Ineficent ( evaluate cu calificativ minim )

66

Nu au fost utile
9%
Puțin utile
2%
Utile
45% Foarte utile
44% Cum c onsiderați informațiile primite pe parcursul
tratamentului ? iar afecțiunile odontale au fost prezente în procent de 20,4%. Locul patru a fos t ocupat de
colorațiile exogene , semnalate de 16,7 % din respondeți, pe locul cinci s -au clasat afecțiunile
parodontale cu un procent de 11,1% , în timp ce prezența halitozei a fost semn alată la doar
5,6 % dintre pacie nți.(Fig.18)

Fig.18 – Semnalarea afecțiunilor oro -dentare exprimată procentual

Răspunsul la întrebarea „ Cât de utile considerați informațiile primite î n timpul
tratamentului ortodontic ? ” a înregistrat un procent de 44% de respondenți ce au considerat
informațiile primite pe parcursul tratamentului foarte utile , în timp ce doar un procent de 9%
nu au considerat informațiile primite utile.

Fig.22 Aprecierea infromațiilor primite
Afecțiuni
odontale,
20.4 % Afecțiuni
parodontale, 11.1
%
Halitoză, 5.6 %
Colorații,
16.7%
Tartru, 25.9 % Nu a fost necesar
niciun tratament,
61.1 % Altele, 1.9 %

67
7.4 Discuț ii

Acest studiu a avut ca in strument de culegere a datelor un chestionar . Chiar dac ă
participanții au beneficiat de condiții de intimitate n ecesare completării corecte a
chestionarului, lipsite de orice fel de constrângeri ce ar fi putut influența alegerea unui
răspuns în detrimentul altuia, trebuie totuși să luam în considerare existența unor limitări ale
acestui studiu, rezultate fie din neî nțelegerea unor întrebări, fie din alegerea voită a unor
variante de răspuns ce nu reflectă obiceiurile personale , însă corespund cu ceea ce subiecții
au auzit sau cred că ar trebui să facă pentru a -și realiza igiena orală zilnică.
În urma analizei compozi ției și omogenității grupului se pot observa inegalități în
repartiția pe sexe ce pot fi interpretate ca o adresabilitate mai mare a sexului feminin față de
cel masculin .Tratamentul ortodontic se bucură de o popularitate mai mare în mediul urban
față de cel rural. Rezultatele obținute par să reconfirme rezultatele studiilor anterioare privind
profilul pacienților ce solicită tratament ortodontic , lucru ce derivă din preocuparea mai
crescută a femilor de asp ectul estetic precum și de gradul de informare m ai crescut în mediul
urban.
Rezultatele cercetării privind principalele surse de info rmare ale pacientului aflat în
tratament ortodontic au plasat pe locul întâi medicul ortodont (59%), el fiind principalul
furnizor de informații privind î ngrijirea orală ș i pionul principal în motivarea și educarea
subiectului. Ocupantul locului doi propriile cunoștințe și obiceiuri reprezintă un element
îngrijorător, însă deloc surprinzător. Consider că acest feno men este îngrijorător deoarece
modul corect de îngrijir e profilactică impus de purtarea unui aparat ortodontic fix este
suficient de complex astfel încât să nu poată fi intuit corect de către pacient, fără ajutorul unui
specialist.
Procentul de numai 8 % obținut de „asistenta igienistă ” indică fie numărul red us al
acesteia î n cabinetel e stomatologice din România fie slaba ei implicare în procesul de
îngrijire al paceintului aflat în tratament ortodotic. Acest l ucru intră în contradicție cu
practicile din cabinetele stomatologice din străinătate, unde asistent a igienistă deține un loc
crucial în motivarea, educarea, informarea și îngrijirea pacienților de acest fel.
Întrebați despre ce anume au fost informați la prima ședință , majoritatea
participanților au primit informații atât despre metodele de periaj cât ș i despre mijloacele
auxiliare mec anice de control al plăcii , iar puțin peste jumătate au fost informații și despre
mijloacele de control chimic al plăcii și igienă alimentară. Doar un sfert dintre participanți au
fost instruiți de necesitatea suplimentări i aportului de fluor, de acțiunea benefică a produselor

68
fluorurate și de existența ședinț elor de fluorizare profes ională. Cunoscând necesitatea
administrării neîntrerupte de fluor pe parcursul tratamentului și faptul că doar 22% dintre
participanți au fost informați cu pri vire la acest aspect, consider că un procent îngrijorător de
78% au prezentat o suscept ibilitate mai crescută a țesuturilor dure dentare la atacul carios, cu
o posibilitate mai crescută de apariție a leziunilor carioase și a demineralizări lor. A existat și
un procent de 6 % din totalitatea celor intervievați care nu au primit nicio informație despre
modul cum să iși realizeze igienizarea, indiferent cât de mic este acest procent, personal
consider că nu ar fi trebuit să existe.
Analizând ră spunsurile la întrebarea despre frecvența manoperelor de profilaxie pe
care le -au primit în timpul tratamentului , rezultatele au evidențiat o implicare insuficentă a
personalului medical în contracararea tuturor efectelor determinate de acumularea plăcii
bacteriene cunoscută în literatură ca generatoare de îmbolnăviri dento -parodontale. Astfel că
numeroase studii ca cel a lui Steven S. Huber sau cel al lui M.Migliarati et al. au arătat
importanța vitală a existenței unei ședințe profe sionale de prof ilaxie cel puțin o dată pe
lună.21,36 Din păcate acest lucru a fost identificat în studiul nostru la doar un procent de 4 %
din lotul de participanți, ba chiar un procent triplu de nu au prim it nicio manoperă de
profilaxie . Cel mai mare procent, 35%, a fost înregi strat de cei cărora li s -a efectuat o ședință
de profilaxie la nevoie , precum și de cei 24% care au beneficiat de o singură ședință la finalul
tratamentului , sau cei 11% doar la începutul tratamentului .Trăgând o concluzie asupra
rezultatelor doar în cazul a 4% dintre pacienți s -a realizat o îngrijire profesională optimă și
corespunzătoare, în tim p ce un procent covârșitor de peste jumătate nu a beneficiat de o
asistență profesională minimă pe parcursul tratamentului ortodontic care de cele mai multe
ori are o durată medie de 24 luni. La un calcul minim acești pacienți au beneficiat de o
singură ședință de asistență profesională în condițiile în care unui pacient obișnuit, neaflat
sub tratament ortodontic și cu un risc cariogen mai scăzut îi sunt recomandate minim 4, una
la 6 luni. Nu am făcut nicio apreciere asupra c elor 35% dintre paceinți cărora li s-a acordat
asistență la nevoie, deoarece nu putem cunatifica frecvența îngrijirilor profesionale și dacă ele
au corespuns nevoilor reale ale pac ienților.
Una dintre cele mai abordate teme de studiu în literatura asociată pacientului a flat sub
tratament ortodontic „ ce periuță alegem / recomandăm? ” , se regăsește și în studiul nostru.
În urma centralizării datelor a reieșit că periuța manuală este în topu l recomandărilor
medicilor , cât și al pr eferințelor utilizatorilor , iar cele mecanice au obținut doar un procent
de 17% atât în ceea ce privește recomandarea personalului medical cât și utilizarea lor
efectivă de către pacienți . O serie de studii arătau superior itatea periuțelor mecanice în
comparație cu cele manuale 5,19,53 pe când alții au raportat diferențe ne semnificative . 27,31, 18

69
Un alt studiu realizat de Ida Marine și Francesco Bartolotti realizat pe patru grupuri alcătuite
în funcție de ti pul de periuță folosită, mecanică /manuală, și dacă au fost sau nu instruiți
periodic asupra realiză rii în mod corect a periajului , a concluzionat că singura difer ență es te
dată de instruirea periodică, neî nregistrându -se nicio diferență semnificativă în ceea ce
privește menținerea igienei orale (apreciata cu ajutorul indicilor de placă, sângerare etc.) la
cei ce foloseau periuța manuală față de cei ce foloseau una electrică.22 Nici L.Sander nu a
găsit diferențe semnificative între grupurile de persoane care s -au igienizat cu o periuță
manuală față de cei cu una mecanică , care ar putea să explice preferința atât a medicilor cât și
a pacienților pentru periuța manuală.26 În cadrul ace leiași discuții trebuie amintită eficacitatea
periuței sonice demonstrată și de Mauricio Riberio Costa, Vanessa Camelo Sila în studiul
său.34
Recomandările personalului medical în ceea ce privește frecvența periajului dentar au
fost corecte și suficente să asigure o igienă satisfăcătoa re pe parcursului tratamentului , astfel
că puțin peste jumă tate dintre respondeți au primit indicații de periaj după fiecare masă, iar un
sfert dintre ei de 2 ori pe zi , existând totuși și un procent de 5% ce nu a primit nicio indicație.
Întrebați despre frecvența efectivă cu care își realizau periajul am constata t că pacienți au
respectat indicațiile primite și că nu a fost înregistrat niciun răspuns privind efectuarea
periajul dentar mai puțin de 2 ori pe zi, ba chiar evidențiindu -se un procent de 12 % care își
periau dinții de mai mult de 3 ori pe zi.
În ceea ce privește mijloacele mecanice de control al plăcii recomandările medicilor
au plasat pe locul întâi 79,6% periuța interden tară și pe locul doi dușul bucal cu 59,3%, astfel
aceste recomandări au putut fi puse în conformitate cu cele din studiile de speciali tate, ce le
indică ca cele mai eficiente metode de igienizare zilnică a unui astfel de pacient. Un astfel de
studiu este cel a lui G.Burch ce a arătat exis tența unei combinații excelente , sinergice între
periuța dentară , periuța interdentară și dușul bucal ;6 Selim Arici a arătat și el o eficacitate
sporită a combinării mai multor mijloace de igienizare auxiliare și oportunitatea
recomandărilor lor de către personalul medical.3 Experimental a fost dovedit de că tre
Christopher W. Cutler et al . în studiul său și faptul că dușul bucal reduce numărul de citokine
proinflamto rii la nivelul plăcii dentare și că îmbunătățește sănătatea paro dontală în mai puțin
de 14 zile .7 Centralizând răspunsurile participanților priv ind ceea ce efectiv au utilizat , aflăm
că periuța interdentară se menține pe locul întâi cu un procent similar recomandărilor , ceea
ce indică o respectare a lor. Dușul bucal este detronat de pe locul doi de către ața dentară care
obține un procentaj de 6 0%, în timp ce dușul bucal a fost folosit doar de 33% dintre
participanți, adică jumătate din cei ce au primit o astfel de recomandare.

70
Din grupul substanțelor chimice antiplacă, pasta de dinți obișnuită a oc upat locul întâi
în topul recomandări lor și a reprezentat și prima op țiune a pu rtătorilor de apa rat ortodontic ,
obținând în ambele cazuri un procent de 70 %. Doar un sfert dintre practicieni au adaptat
pasta de dinți la nevoile pacienților identificate pe parcursul tratamentului, ei fiind singurii
care au înțeles că varietatea de ingrediente active p oate fi utilizată cu succes în tr atarea țintită
a diferitelor afecțiuni dobândite de purtătorul d e aparat ortodontic. Fie că prezintă niveluri
ridicate de placă/tartru, fie că prezintă semnele unei îmbolnăviri parodontale ori apariția unor
leziuni carioase incipiente, alegerea judicioasa a pastei de dinți poate da rezultate miraculoase
contra agenților cauzali.
Karla Mgalhoes a arătat în studiul său cum simpla utilizare a unei ape de gură
comerciale îmbunătățește semnificativ gradul de igienă orală.2 Și Es er T. și Zachary A. au
arătat beneficiile aduse de simpla utilizare a unei ape de gură cu Listerină.11 Analizând
numeroasele studii ca cele prezentate mai sus , putem conclude că eficiența unei ape de gură
este cunoscută și se regăsește și în acest studiu , atât în procentul d e medici care o recomandă
(70%) , cât și în al celor care au folosit -o (79%). Guma de mestecat nu se bucură de
recomandări din partea personalului medical , doar 3,5 % a u făcut o astfel de recomandare , în
ciuda faptului ca K.P.Isotupa et al. găsesc benefică indicare a unei gume cu xilitol ,
demonstrând în studiul lor că p oate reduce placa cu 47% și numă rul coloniilor de streptococi
cu aproximativ 33%.25
Un punct vulnerabil identificat de cercetarea noastră a fost repreze ntat de programul
de fluorizare. Un procent de aproape jumătate dintre participanți nu a beneficiat de nicio
ședință de fluorizare profesională, în timp ce doar 7,4 % au beneficiat de o schemă compl etă
și corectă de fl uorizare de 4 ședințe pe an . Celelalte variante de răspuns reprezintă scheme de
fluoriz are incomplete și ineficente și au înregistrat proc ente variabile,ba chiar semnificative ,
ceea ce ind ică o cunoaștere insuficentă a b eneficilor aduse de utilizarea produselor fluorurate
profesionale și posibilitatea acestora de a remineraliza leziunile carioase i ncipiente, a caror
prevalență este citată în literatură ca fiind între 30 -50%. Acest aspect poate indica o
necesitate crescută de a informa și educa atât pacienții cât și cadrele medicale cu privire la
efectele benefice l ocale ale fluorului cât și la modul corect de utilizare al acestuia.
Aceleași def icențe au fost înregistrate și î n ceea de privește fluorizarea la domicili u,
menținându -se un procent de aproape de jumătate dintre participanți care nu au primit nicio
recomandare cu privire la suplimentarea c antității de fluor la domiciliu , în timp c e apa de
gură cu conținut supli mentar de fluor a fost recomandată doar unui sfert dintre participanți ,
iar gelul doar la 16,7% dintre aceștia. S-a menținut același procent de p este 40% (46%) care
nu au utilizat niciun astfel de produs, ca urmare a nerecomandării lui de către personalul

71
medical. Analizând numeroasele studii de specialitate realizate privind suplimentarea
cantității de fluor, considerăm obligatorie asocierea între două produse fluorurate ( apă de
gură/pastă de dinți sau pastă de dinți/ gel fluorurat , etc.) , cât și administrarea lor cu o
frecvență sporită, iar pentru a întelege cât mai bine importanța și eficența programului de
fluorizare la domiciliu vom exemplifi ca cu următoarele studii: (1) Arnold M. Geiger et al . au
arătat prin studiul lor că cei care au clătit cu 10 ml fluorură de sodiu odată pe zi au inregistrat
cu 21% mai puține pete albe cretoase , iar cei care au clătit de 2 ori sau mai mult , au
înregistrat cu 49% mai puține pete albe cretoase decât lotul martor ;13 (2) Stratemann și
Shannon 1974 au arătat și ei beneficiile aduse de clătirea repetată cu concentrații scă zute de
florură de staniu 0,4% , în studiul lor fiind observat ă prezență petelor albe cretoa se la lotul ce
clătea doar o singură dată pe săptămână în procent de 66% și de doar 2% la cei ce clăteau de
2-3 ori pe zi.48
Un alt punct important al programului de îngrijire al pacientului aflat sub tratament
ortodontic , ce a intrat în atenția studiului nostru , a fost educația aliment ară a acestui tip de
pacient. Din păcate peste jumătate dintre respondenți nu au avut parte de instruire în ceea ce
privește impactul dietei asupra structurilor dentare, rolul și tipul alimentelor carioprotectoare,
alimentați a cariogenă, efectele benefice ale îndulcitorilor artificiali sau limitarea consumului
de produse zaharoase.
Pentru a studia cât mai bine comportamentul purtătorilor de aparat ortodontic,
chestionarul a cuprins o întrebare concepută pentru a scoate în evid ență preferințele
pacienților în ceea ce privește realizarea igie nizării pe parcursul unei zile. Din răspunsurile
obținute p eriajul dentar ocupă primul loc , pe locul al doilea s-a clasat periuța interdentară, iar
locurile trei și patru a fost ocupat e de clătirea gurii cu apă sau diferite substanțe . Următoarele
poziții au fost ocup ate în ordine descrescătoare de : ața dentară , gumă de mestecat , dușul
bucal și scobitori . Procentul mic al persoanele care au optat pentru dușul bucal își găsește o
posibilă expl icație în imposibilitatea de a fi utilizat înafara domiciliului.
Periajul manual a fost c onsiderat cel mai efic ient de 80 % dintre respondenți ce i -au
acordat un calificativ maxim și urmat îndeaproape de periuța interdentară. Clătirea gurii cu
diferite sub stanțe a înregistrat o eficacitate asemănăt oare ce cea a dușului bucal , fiind ambele
clasate pe locul 3. Eficacitatea dușului bucal demonstrată în studii a fost confirmată și de
calificativele maxime obținute de la o proporție covârșitoare de participanți, însă plasarea lui
pe același loc cu clătirea gurii cu diferite substanțe pare puțin bizară. Periajul mecanic s -a
clasat pe locul al patrulea, fiind considerat mai ineficient cu aproape 30% față de cel manual .
Procentul mic înregistrat de periajul mecanic poate fi atribuit fie numărului scăzut de
persoane ce l -au folosit efectiv, fie unei tehnici d e periaj sau periuțe neadecvate . Ața dentară

72
a obținut calificative maxime de la aproape jumătate dintre participanți . Cele mai mici
calificative au fost înregist rate de scobitori ș i gumă de mestecat .
Procentul relativ mare de participanți care nu au prezentat vreo afecțiune ne poate
orienta asupra modului în care cele două tabere au interacționat și cooperat. Doar un sfert
dintre participanți s -au confruntat cu e xistența depozitelor de tartru și a unor leziuni carioase
noi. În cadrul procentului privind afecțiunilor odontale trebuie precizat că am încadrat atât
leziunile incipiente cât și cele cavitare , cu mențiunea că unele leziuni necavitare pot trece
neobserva te și pot prezenta dificultăți de diagnostic iar respondenții pot să nu știe de existența
lor la momentul completării chestionarului. Procentajul respondenților care au experimentat
afecțiuni odontale este mai mic decât cel relatat de Gorelick 1982 în studiul său și anume de
50% din pacienți,15 sau de s tudiul lui Amy E. Richter et al . care au găsit o incidență de peste
72% a petelor albe cretoase și 2,3 % a leziunilor cavitare.44 Procentul relativ mare de
persoane care nu au necesitat interventii terapeutic e poate fi un semnal îmbucurător, dar poate
fi și datorat unui grad mare de subiectivism din partea celor care au completat chestionarul
dar și faptului că ele nu au fost confirmate clinic de vreun specialist în cadrul unor controale
sau în cadrul acestui studiu.
Analizând procentul celor care au considerat informațiile primite din partea
personalului medical utile și foa rte utile reușim să găsim o explicație și să facem o corela ție
între procentajul afecțiunilor orale și gradul mare de complianță la recoma ndările primite.
Rolul informării și educării neîntrerupte a pacientului este crucial , doar așa reușim să
reducem riscul apariției afecțiunilor orale, să creștem complianța la tratament, să obținem
rezultatele dorite în condiții de igienă și siguranță a st ructurilor dentare .

7.5 Concluzii

1. Studiul de față a arătat că medicul ortodont a fost principalul furnizor de informații
pe parcursul tratamentului, urmat îndeaproape de propriile cunoștințe și obiceiuri ocupante
ale locului doi . Asistenta igien istă a avut o slabă rep rezentare și s-a clasat pe penultimul loc .
Marea majoritate a pacienților au primit informații despre metoda de periaj, mijloace
mecanice și chimice auxiliare de control al plăcii , însă foarte puțini, doar un sfert dintre ei au
fost informații despre existența și obligativitatea metodelor de fluroizare de orice fel .

2. Cunoscând necesitatea existenței unei ședințe profesionale de profilaxie regulate
pentru a putea menține starea de sănătate a țesuturilor dento -parodontale , am putea

73
concluziona asupra frecvenței cu care au fost acordate în grijirile profesionale că peste 2 /3
dintre participanți nu au beneficiat de o asistență adecvată și doar un sfert au primit îngrijiri
lunare sau la 2 -3 consultații ceea ce ar putea fi considerate sufi ciente pentru menținerea unui
nivel de igienă optimă.

3. Periaj manual s -a dovedit a fi atât în topul recomandărilor medici lor cât și în topul
preferințelor utilizato rilor, în timp ce periajul electric a fost recomandat și util izat de mai
puțin de un sfer t dintre participanți . Imaginea de ansalamblu asupra periajului efectuat de
participanți ne arată că ei au respectat indicațiile primite, mai mult de 2/3 au evitat periajul
orizontal și l -au efectuat cu o frecvență optimă.

4. Indicațiile profesionistilor cu privre la mijloacele auxiliare de control al plăcii au
fost corecte și s -au referit la folosirea în principal a periuței interdentare ,a dușu lui bucal și a
aței dentare . Complianța pacienților a fost crescută în cazul periuței interdentare și a aței
dentare, însă scăzută în cazul dușului bucal, fiind folosit doar de jumătate din cei ce au primit
o astfel de recomandare, adică doar 1/3 dintre participanți.

5.Cele mai recomandate și utilizate mijloacele auxiliare de control chimic al plăcii au
fost pasta de dinți obișnuită și apa de gură , astfel doar un sfert dintre practicieni au preferat
să recomande o pastă de dinți special adaptată în funcție de nevoile fiecărui pacient .

6. Cel mai puț in reprezentat aspect al î ngrijirii profilactice al purtătorului d e aparat
ortodontic fix a fost cel al remineralizărilor ț esutul dentar astfel că programul de fluorizare
atât cel profesi onal cât și cel de la domiciliu s-au dovedit a fi insuficiente și incorect aplicate.
Răspunsurile participanților arată că jumătate din tre ei nu a benficiat de nicio schemă de
fluorizare nici profesională, nici la domiciliu iar cealaltă jumătate a primit îngrijire
profesională ce a constat în scheme insuficente de fluorizare pentru a își exe rcita acțiunea
carioprotectoare .

7. În cazul ed ucației alimentare s -a înregistrat același procent de peste jumătate dintre
respondenți ce nu au primit inform ații legate de limitarea consumului de zahăr, existența
alimentelor carioprotectoare sau a modului în care dieta influențeză riscul cariogen.

74
8. Pentru a își menține igiena aparatului pe parcursul unei zile acestia se foloseau în
principal de periajul dentar, periuța interdentară, clătirea gurii cu diferite substanțe,ața
dentară și rar gumă de mestecat, dușul bucal sau scobitorile . Deasemenea cele mai bune
calificative au fost obținute de periaj manual, dușul bucal, periuța interdentară iar cele mai
slabe au fost acordate gumei de mestecat și scobitorilor.

9. În ceea ce privește existența afecțiunilor oro -dentare ce au necesitat tratament de
specia litate, puțin peste jumătate dintre respondeți au afirmat ca nu au avut nevoie de niciun
astfel de tratament , în timp ce ceilați, în jur o treime din totalul respondenților s-au confruntat
cu tartru și colorații iar alții aproximativ un sfert au experiment at o creștere a numărului de
leziuni carioase.

10. Majoritatea respondeților au catalogat informațiile primite ca fiind utile sau foarte
utile, element ce explică gradul mare al complianței pacienților ce au respectat fiecare
recomandare primită din parte a personalului medical.

Cercetarea ne-a oferit o imagine subiectivă, de ansamblu, conturată prin ochii pacientului
care ne -ar permite să facem următoarele recomandări pentru viitor :
 Necesitatea existenței unei asistente igieniste cu un rol bine stabilit în cadrul
implementării programului de profilaxie adresat pacientului purtător de aparat
ortodontic
 Este necesară o îmbunătățire a frecvenței îngrijirilor profesionale precum și o
redirecționare a atenției personalului medical asupra metodelor de fluoriz are pentru
a reevalua oportunitățile oferite de utilizare a și recomandarea lor; se cere astfel
creșterea gradului de informare și educare privind produselor fluorurate în rândul
personalului medical cât și al pacienților chiar prin intermediul programelor
educative sau campanilor informaționale
 Reevaluarea avantajelor oferite de recomandarea și folosirea periuței electrice.
 Informarea și educarea cu privire la beneficilor ad use de utilizarea dușului bucal
 Conceperea de către personalul medical al unui plan de profilaxie individualizat ,
format dintr -o asociere variabilă de mijloace mecanice și chimice de control a l
plăcii adaptate nevoilor fiecă rui individ în parte

75
 Informarea într -o măsură mai mare a pacienților cu privire la noțiuni le de igienă
alimentară și motivarea lor prin evidențierea unei corelații directe între consumul
de zahăr și sănatatea structurilor dentare.

76
Anexa 1

Completa ti marcând cu X unde este cazul (pot fi si alegeri multiple) , încercuind sau completând spa tiile libere
când est e indicat .
1) Câți ani aveți……
Sexul : □ masculin/□ feminin
Domiciliul: □ urban/ □ rural

2) □ Am purtat aparat ortodontic fix timp de :……….
□ Sunt purtă tor de aparat ortodontic fix de :………..
3) Cine v -a furnizat informații privind îngrijirea orală î n timpul tratamentului ortodontic ?
a. Asistenta igenistă
b. Medicul ortodont
c. Medicul stomatolog
d. Mass -media
e. Propriile cunoștințe si obiceiuri igenico -sanitare.
4) Ați fost instruit, la prima sedintă, odată cu aplicarea aparatului ortodontic , cu privire la
a. Metoda de periaj
b. Mijloace de igenizare auxiliare ( ață dentara, scobitori , periuț e interdentare,etc.)
c. Substanțe chimice antiplacă (apă de gura, pastă de dinți, irigații orale, gumă de
mestecat,etc.)
d. Metode de fluorizare ( profesională sau la domiciliu)
e. Igiena alimentară
f. Nu am fost instruit Acest chestionar evalueaz ă cunoștiințele ș i obic eiurile de igenizare oro -dentară ale
persoanelor purtă toare de aparate ortodontice fixe ș i face parte dintr -un studiu
personal de cerc etare pentru luc rarea de diplomă.Ră spunsurile sunt anonime si
individu ale . Completarea lui reprezintă acordul dumneavoastră de a participa la acest
studiu .

77
5) De câ te ori v -au fost efectuate manopere de pofilaxie ( periaj profesional ,detartraj ,
fluorizare , etc. ) î n timpul tratamentului ortodontic:
a. la fiecare consultaț ie
b. la interval de 2 -3 consultaț ii
c. doar la prima consulaț ie
d. doar la ultima c onsultație de î ndepartare a aparatului ortodontic
e. la nevoie
f. niciodată
6) Ce metodă de periaj v -a fost recomandată ?
a. Manuală
b. Mecanică(electrică )
c. Niciuna
7) Cum obișnuiaț i să vă periați dinț i ?
a. Mișcări orizontale, dute -vino, față -spate
b. Mișcări verticale , de jos î n sus
c. Mișcă ri circulare
d. Mișcări de rulare dinspre gingie spre dinte
e. Mișcă ri vibratorii dute -vino la baza dintelui si brecheț i
8) De câte ori vi s -a fost recomandat să vă periați dinț ii?
a. De două ori pe zi
b. După fiecare masă
c. De 3 -4 ori în funcț ie de nevoie și alimente consu mate
d. Doar la nevoie
e. Doar o dată pe zi
f. Nu am fost informat
9) Mi -am periat dinții: □ manual/ □ electric de…..ori pe zi.
10) Ce mijloace de igenizare auxiliare v -au fost recomandate?
a. Ață dentară
b. Duș bucal
c. Scobitor i

78
d. Periuțe interdentară
e. Niciunul
f. Altele……………
11) V -au fost recomandate una sau mai multe din urmatoarele produse ?
a. Pastă de dinți obișnuită
b. Pastă de dinți specială( cu fluor, desensibilizantă , antiplacă , antitartru, etc.)
c. Apă de gură
d. Gumă de mestecat
e. Altele …………
12) De câ te ori vi s -a efectuat fluorizare in cabinet?
a. Doar în prima ședință
b. Doar în ultima ședință
c. Doar o dată pe an
d. De două ori pe an
e. De 4 ori pe an
f. Niciodată
13) Ce metode de fluorizare suplimentară v-au fost recomandate?
a. Apă de gură cu fluor
b. Pastă de dinț i cu fluor
c. Geluri cu fluor
d. Altele………….
e. Niciuna
14) Ați folosit acasă produse cu conț inut suplimentar de fluor ?(apă de gură, paste de dinți ,
geluri,etc.)
a. Da,o dată pe zi
b. Da ,de două ori pe zi
c. Da, o dată pe saptămână
d. Niciodată
15) Ce m ijloace de igenizare auxiliare, dintre cele recomandate de medical dumneavoastră ,
ați utilizat ?

79
a. Ață dentară
b. Duș bucal
c. Scobitori
d. Periuțe interdentară
e. Niciunul
f. Altele……………
16) Ce produse ,dintre cele recomandate de medicul dumneavoastră, a ți folosit?
a. Pastă de dinți obișnuită
b. Pastă de dinți specială( desensibilizantă , antiplacă , antitartru, etc.)
c. Apă de gură
d. Gumă de mestecat
e. Altele ……………
17) Vi s -a recomandat :
a. înlocuirea zahărului și a produselor zaharoase cu îndulcitori artificiali cu rol
cario -prote ctor ? (zaharina, aspartam, ciclamat de sodium, etc.)
b. alimente cu rol carioprotector ( fructe, legume crude, cereale, brânzeturi, lactate,
alimente bogate in proteine, grăsimi, pulberi de cacao, etc.)
c. nu am primit informații legate profilaxia prin dietă s i alimentație
18) Cum obișnuiați /obișnuiți sa realizaț i igenizarea aparatului pe parcursul întregii zile, după
consumul de alimente ?
a. Periaj
b. Clătire cu apă
c. Clătire cu apă de gură
d. Ață dentară
e. Scobitori
f. Periuțe interdentare
g. Gumă de mestecat
h. Altele……………..
19) Pe o scara de la 1 la 5 (1 cel mai puț in eficent si 5 cel mai eficent )cum apreciați utilitatea
și eficența ur mătoarelor mijloace de igeni zare, utilizate de dumneavoastră în timpul purtă rii
aparatului ortodontic fix:

80
1 2 3 4 5
Periaj dentar manual □ □ □ □ □
Periaj dentar mecanic □ □ □ □ □

Ață dentară □ □ □ □ □
Periuț e interdentare □ □ □ □ □
Scobitori □ □ □ □ □
Duș bucal □ □ □ □ □
Clătirea gurii cu diferite substanț e □ □ □ □ □
Gumă de mestecat □ □ □ □ □
20) Aț i necesit at tratament pentru una din următoarele afecțiuni ,apărute î n timpul
tratamentului ortodontic?
a. Afecțiuni odontale (carii incipiente , carii secundare, recidive de carie)
b. Afecțiuni parodontale (sângerări , retracții gingivale,mobilitate dentară, mă riri de
volum gingival,abces parodontal)
c. Haliotza( miros neplă cut al gurii)
d. Coloraț ii dentare
e. Tartru
f. Nu a fost necesar niciun tratament
g. Altele……………
21) Cât de utile considerați informațiile primite î n timpul tratamentului ortodontic .
a. Nu am primit informaț ii utile
b. Puțin utile
c. Utile
d. Foarte utile
Vă mulț umesc pentru participare!

81
Bibliografie

1. Alves de Souza R, Araujo MB, Nouer DF, Oliveira da Silva C, Klein MI, Sallum EA,
et al.- Periodontal and microbiologic evaluation of 2 methods of archwire ligation:
ligature wires and elastomeric rings . Am J Orthod Dentofacial Orthop 2008
2. Alves KM, Goursand D, Zenobio EG, Cruz RA – Effectiveness of Procedures for the
Chemical -Mechanical Control of Dental Biofilm in Orthodontic Patients. J Contemp
Dent Pract . 2010 March
3. Arici Selim , Arzu Alkan, Arici Nursel – Comparison of different toothbrushing
protocols in poor -toothbrushing orthodontic patients -European Journal of
Orthodontics , Volume 29
4. Bardal PAP, Olympio KPK, Bastos JRM, Henriques JFC, Buzalaf MAR .- Education
and motivation in oral health – preventing disease and promoting health in patients
undergoing orthodontic treatment . Dental Press J Orthod. 2011 May -June
5. Boyd RL, Murray P, Robertson P B 1989 – Effect of rotary electric toothbrush versus
manual toothbrush on periodontal status during orthodontic treatment . American
Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics 96 : 342-346
6. Burch James G , Richard Lanese, Peter Ngan – A two -month study of the effects of oral
irrigation and automatic toothbrush use in an adult orthod ontic population with fixed
appliances (33)
7. Christopher W. Cutler, Thomas W. Stanford, Celeste Abraham, Robert A. Cederberg,
Thomas J. Boardman, Candy Ross – Clinical benefits of oral irrigation for
periodontitis are related to reduction of pro ‐inflammatory cytokine levels and plaque .
8. Cuculescu Marian –Prevenție primară în carie și parodontopatii p.32-40,54 -64,106 –
124,135-146,148 -154,158 -190,199 -224,238 -286,457 -463.
9. Davies T. M, H. V. Worthington, P. Dummer, A. Kingdon – The effect of orthodontic
treatment o n plaque and gingivitis . American Journal of Orthodontics and Dentofacial
Orthopedics , Volume 99
10. Dumitriu H.T –Tratat de parodontologie ,2009 , pag. 128-129,164 -168,218 -219, 376 –
378
11. Eser Tufekci, Zachary A. Casagrande, Steven J. Lindauer, Chad E. Fowler, an d Kelly
T. Williams (2008) – Effectiveness of an Essential Oil Mouthrinse in Improving Oral
Health in Orthodontic Patients . The Angle Ort hodontist: March 2008, Vol. 78, No.2,
294-298
12. Gastal JV, Marc Q, Wim T, Martine P, Wim C, Crine C. – Microbial adhesion o n
different bracket types in vitro. Angle Orthod 2009
13. Geiger, Arnold M et al – Reducing white spot lesions in orthodontic populations with
fluoride rinsing .American Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics ,
Volume 101 , Issue 5 , 403 – 407
14. Gish , C. W., Radike, 8. W., Peterson, J. K., King, .J. I)., and Segreto, V. A.: Clinical
evaluation of stannous fluoride as an anticaries mouthrinse, .T. Am. Dent. Assoc.
86:404.408, 1973
15. Gorelick L, Geiger AM, Gwinnett AJ. – Incidence of white spot formation after
bonding and banding . Am J Orthod 1982;81:93 -8

82
16. Hakan T, Z gu R, Yesim B , Zuhal Y, Selcuk K, Suleyman O – Archwire ligation
techniques, microbial colonization, and periodontal status in orthodontically treated
patients.
17. Harris Norman O.,Franklin Garci a-Godoy – Primary Preventive Dentistry , Seventh
Edition
18. Heasman P, Wilson Z, Macgregor I , Kelly P 1998 – Comparative study of electric and
manual toothbrushers in p atients with fi xed orthodontic appliances
19. Heintze S D, Jost -Brinkman P G , Loundos J 1996 – Effectiveness of three different
types of electric toothbrushes compared with a manual technique in orthodontic
patients . American Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics 110
20. Hongyan Liu, Jinglu Sun, Yilei Dong, Hui Lu, Humin Zhou, B. Frode Han sen, and
Xiaobo Song – Periodontal health and relative quantity of subgingival
Porphyromonas gingivalis during orthodontic treatment . The Angle Orthodontist:
July 2011, Vol. 81
21. Huber, Steven J. et al . – Professional prophylaxis and its effect on the perio dontium of
full-banded orthodontic patients .American Journal of Orthodontics and Dentofacial
Orthopedics , Volume 91, 4, 321 -327
22. Ida Marini, Francesco Bortolotti, Serena Incerti Parenti, Maria Rosaria Gatto, and
Giulio Alessandri Bonetti – Combined effects of repeated oral hygiene motivation and
type of toothbrush on orthodontic patients: A blind randomized clinical trial . The
Angle Orthodontist: September 2 014, Vol. 84 , 5, 896 -901
23. Ira D, Cornelius E, Wieland H, Torsten H, Meike S, Rainer S, et al. – Compar ative
analysis of long -term biofilm formation on metal and ceramic brackets. Angle Orthod
2011
24. Islam Zafar -ul, Attiya Shaikh and Mubassar Fida – Plaque Index in Multi -Bracket
Fixed Appliances
25. Isotupa, K.P. et al – Effect of polyol gums on dental plaque in orthodontic patients –
American Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics , Volume 107 , 5, 494 –
504
26. J. Hickman, D. T. Millett, L. Sander, E. Brown, and J. Love – Powered vs Manual
Tooth Brushing in Fixed Appliance Patients: A Short Term Randomized Clinical
Trial . The Angle Orthodontist: April 2002, Vol. 72 , 2 ,135 -140
27. Jackson C L 1991 – Comparison between electric toothbrushing and manual
toothbrushing, with and without oral irrigation, for oral hygiene of orthodontic
patients
28. Jones M. – Enamel los s on bond removal . Br J Orthod 1980; 7
29. Juliana Marcelina Plácido Brasil , Renatade Almeida Pernambuco and Giseleda Silva
Dalben . (2007) – Suggestion of an Oral Hygiene Program for Orthodontic Patients
With Cleft Lip and Palate: Findings of a Pilot Study. The Cleft Palate -Craniofacial
Journal 44
30. Katie C. Juliena,Peter H. Buschangb, Phillip M. Campbellc -Prevalence of white spot
lesion formation during orthodontic treatment
31. Kilico ğ lu H , Yildirim M , Polater H 1997 – Comparison of the effectiveness of two
types of toothbrushes on the oral hygiene of patients undergoing orthodontic

83
treatment with fixed appliances . American Journal of Orthodontics and Dentofacial
Orthopedic
32. Luca Rodica –Metode locale de prevenirea a cariei în șanțuri și fosete
p.13,14,33,54,58, 70
33. Maret Delphine , Christine Marchal -Sixou, Jean -Noël Vergnes, Olivier Hamel, Marie
Georgelin -Gurgel , Lucas Van Der Sluis, Michel Sixou – Effect of fixed orthodontic
appliances on salivary microbial parameters at 6 months: a controlled observational
study
34. Mauricio Ribeiro Costa, Vanessa Camila Silva, Miriam Nakatani Miqui, Tatsuko
Sakima, Denise Madalena Palomari Spolidorio, and Joni Augusto Cirelli – Efficacy of
Ultrasonic, Electric and Manual Toothbrushes in Patients with Fixed Orthodontic
Appliances. The Angle Ort hodontist: March 2007, Vol. 77 , 2, 361 -366
35. Meister RE. – Comparison of enamel detachments after debonding between uniteck's
dynalok bracket and a foil mesh bracket: a scanning electron microscope study. Am J
Orthod 1985; 88: 266
36. Migliorati M, Is aia L, Cassaro A, Rivetti A, Silvestrini -Biavati F, Gastaldo L,
Piccardo I, Dalessandri D, Silvestrini -Biavati A -Efficacy of professional hygiene and
prophylaxis on preventing plaque increase in orthodontic patients with multibracket
appliances: a systemat ic review -Eur J Orthod. 2015 Jun;37, (3), 297 -307
37. Milicescu V ,Ionescu E, Milicescu ID, Popescu M, Popoviciu O – Ortodonție și
ortopedie dento -facială –Ghid c linic și terapeutic ,2007 , cap.11, p.236 -237
38. Mizrahi, E – Surface distribution of enamel opacities following orthodontic treatment.
39. Naranjo Andrea Amezquita , Lucia Triviño, Adriana Jaramillo,Marisol
Betancourth,and Javier Enrique Boterob – Changes in the su bgingival microbiota and
periodontal parameters before and 3 months after bracket placement
40. Ogaard B, Rolla G, Arends J, Cate JM. – Orthodontic appliances and enamel
demineralization. Part 1.Lesion development
41. Øgaard B, Afzelius Alm , Larsson E, Adolfss on U.- A prospective, randomized
clinical study on the effects of an amine fluoride/stannous fluoride
toothpaste/mouthrinse on plaque, gingivitis and initial caries lesion development in
orthodontic patients
42. Okada , Elaine Machado Pingueiro et al . -Effect s of chlorhexidine varnish on caries
during orthodontic treatment: a systematic review and meta -analysis. Braz. oral
res.[online]. 2016, vol.30
43. Popa BM, Bodnar DC,Vârlan C M-Manual de odontoterapie restauratorie ,2007
44. Richter, Amy E. et al. – Incidence of caries lesions among patients treated with
comprehensive orthodontics . American Journal of Orthodontics and Dentofacial
Orthopedics , Volum e 139, 5, 657 -667
45. Sallum EJ , Nouer DF , Klein MI , Gonçalves RB , Machion L , Wilson Sallum
A, Sallum EA .- Clinical and microbiologic changes after removal of orthodontic
appliances
46. Shukla C, Maurya RK, Singh V, Tijare M. – Evaluation of changes in Streptococcus
mutans colonies in microflora of the Indian population w ith fixed orthodontics
appliances . Dental Research Journal . 2016; (13)4; 309 -314

84
47. Sköld -Larsson K, Fornell AC, Lussi A, Twetma n S – Effect of topical applications of
a chlorhexidine/thymol -containing varnish on fissure caries assessed by laser
fluorescence . Acta Odontol Scand. 2004;
48. Stratemann M.W. et al – Control of decalcification in orthodontic patients by daily
self-administered application of a water -free 0.4 per cent stannous fluoride gel
49. Sudjalim, Theresia Rini et al – Prevention of demineralization a round orthodontic
brackets in vitro .American Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics ,
Volume 131
50. Thornberg, Michelle J. et al. -Periodontal pathogen levels in adolescents before,
during, and after fixed orthodontic appliance therapy . America n Journal of
Orthodontics and Dentofacial Orthopedics , Volume 135 , Issue 1 , 95 – 98
51. Turksel Dulgergil, Arzu Civelek, Mubin Soyman, Emre Ozel, Oya Dari – Dental
plaque removal efficacy of a battery powered and manual Toothbrush
52. Wang Shu-Yao,Yang Yi-Hsin , Chang Hong -P -The effect of an oral hygiene
instruction intervention on plaque control by orthodontic patients
53. White L W 1996 – Efficacy of a sonic toothbrush in reducing plaque and gingivitis in
adolescent patients . Journal of Clinical Orthodontics
54. Wilkins Esther M. – Clinical practice of dental hygienist 11th edition
55. Zachrisson BU, Zachrisson S. – Caries incidence and oral hygiene during orthodontic
treatment. Scand J Dent Res.1971;
56. Zachrisson S., Zachrisson BU. – Gingival condition associated with o rthodontic
treatment .Angle Orthodontist , 1972 , vol.4
57. Zuhal Yetkin Ay, M. Ozgur Sayın, Yener Ozat, Tuba Goster, A. Onur Atilla, F.
Yesim Bozkurt – Appropriate Oral Hygiene Motivation Method for Patients with
Fixed Appliances
58. Travess H, Roberts -Harry D, Sandy J-(2004, ianuarie 24) – Risks in orthodontic
treatment, British Dental Journal :Disponibil la
http://www.nature.com/bdj/journal/v196/n2/full/4810891a.html ?foxtrotcallback=true
( accesat 27.09.2017)
59. Deborah Mills – Your role before, during, and after orthodontic treatment – The
National Magazin of Dental Hygienist -Disponibil la:
http://www.rdhmag.com/articles/print/volume -34/issue -6/features/your -role-before –
during -and-after -orthodontic -treatment.html (accesat 27.09.2017)
60. Before braces, During braces, After braces -Braces Guide –Disponibil la :
http://www.bracesguide.com/ (accesat la 02.10.2017)