Asist. univ. dr. Dan Dacian CUZDRIOREAN -VLADU [614650]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Asist. univ. dr. Dan Dacian CUZDRIOREAN -VLADU

Student: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA
AFACERILOR
CLUJ -NAPOCA

DIAGNOSTIC FINANCIAR
LA S.C. BOROMIR PROD S.A BUZĂU

Student: [anonimizat]:
Lect. Univ. Dr. Dan Dacian CUZDRIOREAN -VLADU

Cluj -Napoca
2018

Cuprins

LISTĂ ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 1
LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI A FIGURILOR ………………………….. ………………………….. … 2
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 3
MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERC ETĂRII ………………………….. ……………… 5
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 6
DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII – CONSIDERAȚII GENERALE ………………………….. ………… 6
1.1. Semnificția și importanța diagnosticului economico -financiar ………………………….. …………… 6
1.2. NECESITATEA ȘI OBIECTIVELE DIAGNOSTICULUI ECONOMICO -FINANCIAR … 8
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 12
DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERI I ………………………….. ………………………….. … 12
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 16
STUDIU DE CAZ DIAGNOSTIC FINANCIAR LA SC BOROMIR PROD S.A. BUZĂU ………….. 16
3.1. Prezentarea generală a societății SC BOROMIR PROD S.A. BUZĂU ………………………….. .. 16
3.2. Principalele politici contabile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 18
3.3. Surse informaționale și metodologia de lucru ………………………….. ………………………….. ……….. 19
3.4. Structura diagnosticul financiar ………………………….. ………………………….. ………………………… 21
3.5. Indicato ri de echilibru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 22
3.5.1. Situația netă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 22
3.5.2. Fondul de rulment ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 23
3.5.3 Necesarul de fond de rulment ………………………….. ………………………….. ……………………….. 24
3.5.4. Trezoreria netă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 25
3.5.5. Durata de rotație a stocurilor, creditelor -furnizori și creditelor -clienti ……………………… 26
3.5.6. Rata de acoperire a dobânzii ………………………….. ………………………….. ………………………… 27
3.6. Lichiditate și solvabilitate financiară ………………………….. ………………………….. ……………………. 28
3.6.1. Diagnosticul lichidității și solvabilității financiare ………………………….. ……………………… 30
3.7. Indicatori de activitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 31
3.7.1. Diagnosticul indicatorilor de activitate ………………………….. ………………………….. ………….. 32
3.8. Indicatori de profitabilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 33
3.8.1 . Diagnosticul stării de profitabilitate pe nivele de activitate ………………………….. …………… 35
3.9. Indicatorii fluxurilor de numerar ………………………….. ………………………….. ………………………….. 37

3.9.1. Diagnosticul fluxurilor de trezorerie ………………………….. ………………………….. ……………… 39
3.10. Analiza riscului de faliment ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 39
3.10.1. Diagnosticul riscului de faliment ………………………….. ………………………….. …………………. 41
3.11. Sinteza diagnosticului financiar ………………………….. ………………………….. …………………………. 41
Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 43
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 44
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 45

1
LISTĂ ABREVIERI

KAT – Viteza de rotație a activelor totale
KAI – Viteza de rotație a activelor totale
KAc – Viteza de rotație a activelor circulante
KIc – Viteza de rotație a imobilizărilor corporale
KS – Viteza de rotație a stocurilor
KCr – Viteza de rotație a creanțelor
KDat – Viteza de rotație a datoriilor
KCPR – Viteza de rotație a capitalurilor proprii

2
LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI A FIGURILOR

Tabel 1 – Calculul indicatorilor 14
Tabel 2 -Grila de evaluare a criteriilor 20
Tabel 3 – Grila de interpretare finală a diagnosticului 20
Tabel 4 – Indicatori de echilibru 22
Tabel 5 -Calculul indicatorilor de lichiditate și solvabilitate 28
Tabel 6 – Diagnosticul lichidității și solvabilității financiare 30
Tabel 7 – Indicatori de activitate 31
Tabel 8 – Diagnosticul indicatorilor de activitate 32
Tabel 9 – Calcului indicatorilor de profitabilitate 33
Tabel 10 – Diagnosticul stării de profitabilitate pe nivele de activitate 35
Tabel 10 -Calcului indicatorilor fluxurilor de numerar 36
Tabel 11 – Diagnosticul fluxurilor de trezorerie 39
Tabelul 12 -Calculul indicatorilor riscului de faliment 39
Tabel 13 – Diagnosticul riscului de faliment 41
Tabel 14 – Sinteza diagnosticului financiar la S.C. Boromir Prod S.A. Buzău 41
Figura 1 – Evoluția situației nete 23
Figura 2 – Evoluția fondului de rulment 24
Figura 3 – Evoluția necesarului de fond de rulment 25
Figura 4 – Evoluția trezoreriei nete 26
Figura 5 – Evoluția duratei de rotație a stocurilor, creditelor furnizor și a creditului clienți 27
Figura 6 – Evoluția ratei de acoperire a dobânzii 28
Figura 7 – Evoluția lichidității financiare 29
Figura 8 – Evoluția solvabilității financiare 29
Figura 8 – Evoluția indicatorilor de activitate 32
Figura 9 – Evoluția stării de profitabiitate la nivel de exploatare 34
Figura 10 – Evoluția stării de profitabiitate la nivel global 35
Figura 11 – Evoluția fluxurilor de trezorerie 38
Figura 12 – Evoluția valoarii funcției scor "Z" Altman 40
Figura 13 – Evoluția valoarii funcției scor "Z" Conan -Holder 40

3
INTRODUCERE

În condițiile econom iei de piață actuale, toate întreprinderile, oricare ar fi sectorul de
activitate, dimensiunea sau forma de proprietate a acestora, pentru a supraviețui pe piață
trebuie să se modeleze permanent cerințelor mediului în care își desfășoară activitatea. Pentr u
aceasta, întreprinderile, trebuie să -și îmbunătățească performanțele economico -financiare și
capaciatea concurențială în raport cu alte întreprinderi.
Un rol important în realizarea acestor obiective îi revine diagnosticului economico -financiar,
care pri n metodele și tehnicile specifice servește la reperarea factorilor și cauzelor care
provoacă anumite difuncționalități activității ei, stabilirea stării actuale, identificarea cauzelor
și a măsurilor care să conducă la îmbunătățirea situației economico -fianciare existente la un
moment dat.
Diagnosticul economico -financiar are deci scopul de a descrie funcționalitatea și tendințele
de evoluție a activității întreprinderii, având în vedere mediul dinamic în care aceasta își
desfășoară activitatea dar și facto rii perturbatori, interni sau externi. De asemenea, orientarea
economiei spre piață a determinat schimbări majore de structură la nivelul întreprinderiilor,
schimbări precum: asocieri, restructurări sau modificări. Acest nou cadru a determinat
creșterea r esponsabilității managerilor și a profeșioniștilor contabili, în general, dar și
creșterea complexității deciiziilor pe care managerii întreprinderilor trebuie să le ia.
Astfel, diagnosticul economico -financiar reprezintă punctul de pornire în conceperea,
fundamentarea și implementarea unor decizii de îmbunătățire a activității economico –
financiare și manageriale a societății comerciale.
Prezenta lucrare este structurată după cum urmează: în primul capitol al lucrării sunt
prezentate aspecte generale cu pr ivire la diagnosticului economico -financiar al întreprinderii.
În acest scop, mi -am concentrat atenția spre o serie de elemente cum sunt: definiții ale
procesului de diagnosticare, semnificația și importanța acestuia, de ce este necesară
realizarea unor a nalize -diagnostic. De asemenea am punctat importanța diagnosticului în
procesul de evaluare a unei întreprinderi și competențele cerute membrilor echipei de
diagnostic.
În al doilea capitol am prezentat o descriere a modului de întocmire a unui diagnostic
financiar, de calcul a indicatorii situației patrimoniale, indicatorii echilibrului financiar și
indicatorii nivelului activității și al rezultatelor.

4

În cel de -al treilea capitol, am prezentat câteva aspecte referitoare la istoricul companiei
"Bor omir Prod S.A. Buzău", întrucat entitatea și activitatea desfășurată de aceasta reprezintă
suportul de bază pe care se fundamentează analiza, ulterior am aplicat informațiile prezentate
în partea teoretică a acestei lucrări, întocmind diagnosticul financia r al întreprinderii, iar apoi
am sintetizat rezultatele acestora, apreciind „starea de sănătate” a societății comerciale.

5
MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
Am ales această temă „Diagnostic financiar la S.C. Boromir Prod S.A. Buzău” deoarece am
avut ocazia să vizitez zona de producție a companiei și mi -am dorit să cunosc această firmă
în ansamblul ei, precum și a poziției finaciare.
Am considerat această temă ca fiind de importanță deosebită deoarece în contextul ac tual al
economiei de piață este necesar ca o firmă să evalueze care este starea și poziția sa în sine și
în raport cu mediul extern. De asemenea, pentru a se putea dezvolta, o firmă trebuie să
găsească un echilibru între oportunitățile și riscurile pieței și propriile sale resurse și abilități.
Diagnosticarea reprezintă punctul de pornire în determinarea și implementarea unor decizii
de îmbunătățire a activității societății comerciale. Atunci când este făcut public, diagnosticul
financiar este de real folos diferiților utilizatori precum: investitori, creditori, bănci etc.,
putând să -și fundamenteze deciziile în legătura cu firma. Cunoscând punctele forte și
punctele slabe ale societății comerciale aceștia vor putea cunoaște și riscurile la care se expun
atunci când se hotărăsc să investească în societate sau să o crediteze.
În ceea ce privește metodologia de cercetare, pentru realizarea lucrării, am început prin a
consulta referințele bibliografice existente în domeniu iar apoi am trecut la culegerea și
prelucrarea informațiilor, realizarea unor scheme și tabele pentru a evidenția și sintetiza
rezultatul certcetării. În elaborarea lucrării am făcut uz de metode de cercetare precum:
metode de analiză a documentelor și metoda observației dar și metoda compara ției.
În etapa de culegere și sintetizare a informațiilor semnificative pentru realizarea
diagnosticului financiar al societății, utilizând metoda de analiză a documentelor, am analizat
atât documente interne ale societății comerciale cât și externe acest eia. Printre documentele
interne se numără: situațiile financiare pe ultimii trei ani precum si rapoartele anuale
preluate de pe site -ul Bursei de valori București.

6
CAPITOLUL 1
DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII – CONSIDERAȚII GENERALE

1.1. Semnificția ș i importanța diagnosticului economico -financiar

Termenul de diagnostic provine din limba greacă de la cuvantul ”diagnostikos” și reprezintă
capacitatea de discernământ, de a delimita cu obiectivitate un subiect oarecare dupa
manifestarea acestuia. Termenu l este utilizat frecvent în practica medicală, iar prin analogie
în activitatea unei firme, ca organism social ( Ișfănescu și colectiv, 1998).
În medicină termenul de diagnostic refle ctă o serie de acțiuni, precum:
→ Identificarea cauzelor care au determinat această maladie;
→ Formularea recomandărilor de însănătoșire sau preîntâmpinare a îmbolnavirii;
→ Administrarea tratamentului;
→ Determinarea schimbărilor generate de administrarea tratamentului;
→ Determinarea pe baza simptomelor a naturii unei maladii.
Pornind de la semnificația cuvântului diagnostic în practica medicală, se poate observa
similitudinea acțiunilor care trebuie întreprinse pentru diagnosticarea stării de sănătate a unei
persoane și pentru diagnosticarea unei întreprinderi, fapt ce a determinat pre luarea lui de către
specialiștii din domeniul evaluării întreprinderii.
Diagnosticarea întreprinderii este procesul prin care se:
→ determină starea de sănătate sau de funcționalitate a întreprinderii;
→ depistarea aspectelor favorabile care merită să fie exti nse și a avantajelor competitive
ale întreprinderii, cu scopul de a fructifica oportunitățile oferite de mediul extern al
întreprinderii;
→ identifică fenomenelor producătoare de dezechilibre funcționale și structurale;
→ găsirea căilor de remediere a eventual elor dezechilibre, deficiențe și dificultăți;
→ implementarea soluțiilor propuse și evaluarea rezultatelor, cu scopul de a verifica
eficiența reală a soluțiilor implementate.
Atât în cazul societăților comerciale cât și în medicină, diagnosticarea este foar te importantă
deoarece un diagnostic corect stă la baza decizilor eficiente. Însă spre deosebire de medicină,

7
în care se urmărește aproape în exclusivitate eliminarea cauzelor generatoare de boli, de
disfuncționalități, în cadrul întreprinderii se urmăreșt e dezvoltarea acesteia, deci trecerea la o
stare favorabilă superioară. Apoi, pentru diagnosticarea întreprinderii este necesară o
colaborare mult mai strânsă între specialist și membrii întreprinderii, pentru a identifica
cauzele generatoare de disfuncțio nalități și găsirea soluțiilor pentru înlăturarea acestora dar și
pentru dezvoltare. Indiferent de domeniul de utilizare, demersul diagnosticului impune o
analiză complexă a mecanismului de formare și modificare a fenomenelor specifice.
În literatura de sp ecialitate există numeroase definiții ale diagnosticării sau ale analizei
diagnostic, așa cum mai este cunoscută. Astfel, diagnosticul poate fi definit, pe de o parte, ca
fază a muncii managerului în exercitarea sarcinilor de control -evaluare ce îi revin, situație în
care are un caracter individual, referindu -se cel mai adesea la elemente ale activității curente.
Pe de altă parte diagnosticul poate fi utilizat pentru a cerceta amănunțit o problemă complexă,
situție în care este o metodă de sine stătătoare.
Ioan Bătrâncea și colaboratorii consideră că diagnosticarea, ca metodă și/sau etapă în
dezvoltarea organizatională și în procesul schimbării, reprezintă o investigare largă a
principalelor aspecte ale activității organizației, de natură economică, tehnică, sociologică,
juridică și managerială, cu scopul identificării atuurilor si disfuncționalităților, a cauzelor care
le generează și a conceperii unor recomandări pentru perfecționare și dezvoltare (Bătrâncea
ș.c., 2004).
Fiecare exercițiu financiar din acti vitatea unei întreprinderi este caracterizat prin atingerea
unor obiective ce pot fi evaluate din mai multe puncte de vedere. Diagnosticul economico –
financiar este un instrument la îndemâna managerilor, care constă într -o examinare metodică
a funcțiilor în treprinderii și formularea unor judecăți de valoare calitative și/sau cantitative
privind starea, dinamica și perspectivele unui agent economic. Această examinare se face, pe
de o parte în scopul stabilirii „stării de sănătate” a întreprinderii, iar pe de altă parte, pentru
detectarea punctelor „slabe” și a punctelor „forte”, pentru ca în final să se poată caracteriza
sensibilitatea acesteia față de influențele mediului extern, concretizate în oportunități și
riscuri.
Activitatea de diagnosticarea este o pr imă etapă în cunoașterea stării de fapt a unei societăți
comerciale și stabilirea măsurilor și recomandarilor necesare corectării deficiențelor și
redresării sau îmbunătățirii performanțelor întreprinderii.
La nivelul unei firme, analiza diagnostic prezint ă o ser ie de caracteristici specifice:
→ este o analiză complexă, datorită numărului mare de aspecte ce trebuie cercetate;

8
→ cooperare strânsă între manageri și executanți la toate nivelurile organizatorice ale
firmei pentru obținerea de informații conforme cu realitatea și fructificarea acestora în
puncte forte, puncte slabe și recomandări;
→ recomandările constituie punctul final al diagnosticării și reprezintă suportul
intervenției decizionale și de acțiune ulterioară din partea managerilor, având astfel
caracter predecizional.
Diagnosticul unei societăți comerciale se bazează pe analiză economico -financiară a
acesteia. Analiza economico -financiară reprezintă un ansamblu de concepte, tehnici și
instrumente care asigură tratarea informațiilor interne și exter ne, în vederea formulării unor
aprecieri pertinente referitoare la situația unui agent economic, la nivelul și calitatea
performanțelor sale, la gradul de risc intr -un mediu concurențial extrem de dinamic. Astfel
definită, analiza economico -financiară inte grează trei accepțiuni: analiza ca disciplină,
analiza ca activitate de cercetare științifică, respectiv analiza ca activitate practică.
(Niculescu, 1997).
Analiza reprezintă o metodă de cercetare care constă în descompunerea unui mecanism sau a
unui fenom en economic în elementele sale componente, identificarea factorilor de influență
ai acestuia, a cauzelor și condițiilor care l -au generat și respectiv influențat.

1.2. NECESITATEA ȘI OBIECTIVELE DIAGNOSTICULUI ECONOMICO –
FINANCIAR
Întocmirea diagnosticului glob al al unei societăți comerciale a apărut din nevoia de a oferi
diferiților utilizatorilor ai rezultatelor unei firmei, informații necesare pentru luarea unor
decizii cu privire la diferite aspecte precum (Bătrâncea, 1998):
→ acordarea sau refuzul acordării unui credit;
→ gestiunea patrimonial -financiară a firmei;
→ implementarea unor proiecte investiționale;
→ cumpărarea sau vinderea de titluri de valoare;
→ cumpărarea sau vinderea, parțială sau în întregime, a societății comerciale;
→ decizii de redresare sau lichida re.
Cercetările de analiză -diagnostic prezintă interes pentru diverși utilizatori și anume:
→ managerii societății comerciale;
→ investitorii actuali și potențiali;

9
→ creditorii societății comerciale;
→ statul ca preceptor de impozite și taxe;
→ analiștii financiari ai instituțiilor specializate.
Managerii societății au un interes major în ceea ce privește situația economico -financiară a
firmei. De aceea analiza economico -financiară trebuie să aibe loc permanent. Analiza –
diagnostic permite pe de o parte o corectă eva luare a stării de fapt a societății comerciale, iar
pe de altă parte identificarea vulnerabilităților și a oportunităților de dezvoltare,
indispensabilă fundamentării deciziilor de management.
În ceea ce privește investitorii pe piața de capital, aceștia s unt interesați să găsească
momentul prielnic în care ar trebui să păstreze, să cumpere sau să vândă acțiunile entității. În
același timp investitorii sunt conștienți de faptul că investind într -o afacere se expun unor
riscuri inerente tranzacției desfăsura te. Din acest motiv, ei se așteaptă ca profitul obținut sa
fie pe măsura riscului la care își expun resursele financiare, dorind în permanență să -și
maximizeze rentabiliatea investițiilor făcute. De asemenea aceștia mai sunt interesați de
capacitatea entit ății de a oferi dividende în fiecare exercițiu financiar.
Creditorii societăților comerciale sunt băncile și bursele de valori. Interesul creditorilor
constă în capacitatea entității de a rambursa la scadență împrumuturile acordate și dobanzile
aferente, respectiv dividendele cuvenite pentru investițiile în titlurile de valoare.
Statul face apel la informațiile financiar -contabile din analiza -diagnostic a societății
comerciale pentru a -și putea realiza funcția fiscală. Ca și preceptor de impozite acesta
urmărește ca starea financiară a entității să fie una solidă, pentru a încasa impozitele și taxele
conform legislației în vigoare.
Atunci când sunt solicitați să -și spună părerea despre oportunitatea acordării sau refuzului
unui împrumut, cumpărarea unor tit luri de participare în capitalul unei societăți, lansarea unui
nou produs, redimensionarea unei activități sau când se întocmește topul firmelor, analiștii
financiari își formulează opiniile având la bază diagnosticarea „stării de sănătate” a unei
întrepri nderi.
Analiza -diagnostic are ca scop găsirea unor răspunsuri la întrebari cum sunt:
→ care sunt rezultatele de ansamblu ale firmei?
→ daca sunt acestea satisfacătoare sau nu și de ce?
→ cum au fost obținute rezultatele firmei?
→ care sunt obiectivele și performan țele dorite?
→ care este nivelul performanțelor așteptate?

10
→ ce trebuie făcut pentru atingerea lor?
→ ce măsuri trebuie luate atât pe termen lung cât și pe termen scurt?
Cazurile în care poate fi declanșat diagnosticul economic -financiar sunt :
→ Când întreprinder ea se află în dificultate, caz în care se dorește identificarea
disfuncționalităților, determinarea cauzelor ce au condus la această stare precum și
formularea unor recomandări. De asemenea, în cadrul întreprinderilor aflate în dificultate,
diagnosticul re prezintă o obligație legală în cadrul procedurii de reorganizare și lichidare
judiciară.
→ Când întrepinderea se află în stare bună de funcționare, caz în care scopul
diagnosticului este acela de identificare a posibilităților de îmbunătățire a performanțel or,
alegerea celor mai potrivite strategii de dezvoltare. În acest caz diagnosticul economico –
financiar are caracterul unui instrument de control al performanțelor întreprinderii.
În context de criză dificultățile întâmpinate de întreprindere impun o eval uare globală a
situției și performanțelor acesteia. Astfel, dificultățile de plată repetate pot duce la
incapacitatea întreprinderii de a se aproviziona, având ca urmare utilizarea incompletă a
capacităților de producție și implicit reducerea posibilitățil or de răspuns la cerințele terților.
În contex de dezvoltare, diagnosticul este utilizat într -o manieră preventivă. De exemplu, în
cazul în care întreprinderea solicită primirea unui credit, creditorii vor efectua o analiză
economico -financiară a acesteia pentru a stabili capacitatea acesteia de a rambursa creditul.
Diagnosticul are și un rol informativ, orientând managerii întreprinderii în procesul de
elaborare, evaluare și control al deciziilor și îmbunătățind cunoștințele sale cu privire la
diferite v arianile de gestiune. Obiectivele diagnosticului sunt deosebit de complexe,
complexitate ce reiese din diversitatea pozițiilor ocupate de cei ce -l elaborează, dar și datorită
varietății de puncte de vedere și obiective pe care și le propun. Astfel, în cont extul unor
disfuncționalități existene analiza -diagnostic caută să identifice cauzele care le -au determinat
și în cunoștință de cauză firma poate stabili măsurile de redresare. Dacă analiza -diagnostic
are loc în condiții de prosperitate a firmei, rezultate le obținute vor fi folosite pentru a stabili
realist obiectivul de dezvoltare și căile pentru atingerea lui.
Prin urmare, cu ajutorul diagnosticului o întreprindere poate să -și identifice propriile puteri și
slăbiciuni, în raport cu mijloacele de care disp une, precum și cu oportunitățile și amenințările
ce se ivesc la adresa ei. Conducerea întreprinderii având astfel posibilitatea de a găsi soluții
de rezolvare a disfuncționalităților sau de optimizare a activității.
Analiza -diagnostic poate fi caracterizat ă prin următoarele trăsături:

11
→ complexitate – atât din perspectiva domeniului analizat cât și multitudinea de aspecte
abordate în cadrul acesteia (juridice, tehnice, resurse umane, comerciale, financiare);
→ caracter anticipativ – pe baza rezultatelor ei sunt stabilite măsurile și recomandările
necesare corectării deficiențelor și redresării sau ameliorării performanțelor întreprinderii;
→ carcter post -operativ – aprecierea situațiilor analizate se face prin compararea
rezultatelor obținute de întreprindere cu o biectivele previzionate pentru aceeași perioadă, cu
valorile normale ale funcționării sistemului, cu nivelul mediu al sectorului de activitate sau cu
rezultatele obținute în anii precenți;
→ rigurozitate și obiectivitate – neglijarea sau omiterea a unor asp ecte pozitive sau
negative esențiale pentru domeniul analizat, împreună cu riscurile reale asociate acestora
poate deforma iremediabil utilitatea diagnosticului și chiar să contribuie la intensificarea
disfuncționalităților constatate;
→ abordarea cauzală a fenomenelor și proceselor economice care alcătuiesc obiectul
diagnosticului – esența analizei -diagnostic constă în identificarea și evaluarea relațiilor cauză –
efect ce se găsesc la baza simptomelor pozitive și negative.

12
CAPITOLUL 2
DIAGN OSTICUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII

Diagnosticul financiar este componenta cu cea mai mare importanță, în ansamblul
componentelor diagnosticului global. Resursele financiare și modul în care acestea sunt
utilizate au o influență semnificativă în asigurare a funcționării tuturor celorlalte componente
ale diagnosticului: juridic, comercial, tehnic, de personal. Din această cauză, se acordă o
importanță sporită atât asigurării întreprinderii cu resurse financiare dar și modului de
utilizare a acestor resurse.
Diagnosticul financiar se determină prin prelucrarea informației contabile care se realizează
prin utilizarea instrumentelor analizei financiare. Sistemul informațional contabil reprezintă
cea mai reprezentativă sursă de informații pentru entitate și în s pecial pentru nevoile analizei
financiare, având următoarele caracteristici:
→ se exprimă în unități monetare, permițând astfel o raportare omogenă, comparabilă a
tuturor fenomenelor și proceselor economice defășurate într -o societate comercială;
→ realizează legătura între toate celelalte sisteme informaționale importante ale entității,
cum sunt cele aferente personalului, producției, marketingului, de cercetare – dezvoltare etc.
putând participa astfel la realizarea obiectivelor generale ale societății comer ciale:
→ oferă utilizatorilor o imagine de ansamblu asupra întregii activități a entității.
Diagnosticul financiar determinat în scopul evaluării afacerii se încadrează în sfera analizei
ce se realizează pe baza bilanțului contabil care se referă la stabil irea unui diagnostic
financiar extern. În cadrul diagnosticului financiar se urmărește mai ales identificarea unor
trenduri viitoare și a unor anticipări ale evoluției activității entității de evaluat, cu toate
variabilele care o definesc.
Dacă la origini analiza financiară pe baza indicatorilor a fost creată pentru a furniza
bancherilor mijloacele necesare pentru a judeca un dosar de credit, cu timpul, aceasta a primit
noi dimensiuni servind atât utilizatorilor interni cât și celor externi societății. Ana liza
financiară utilă utilizatorilor interni mai poartă numele de analiză internă și ajută la
conturarea diagnosticului financiar intern al societății.
Analiza financiară este realizată cu scopul de a evalua entitatea utilizează, în general, ca și
instrum ente de analiză indicatorii și dintre aceștia optează doar pentru un anumit set de

13
indicatori. Alegerea indicatorilor specifici se face ținând cont de mai mulți factori, printe
care (Deaconu A., Buglea A., Anghel I., 2013):
→ scopul evaluării – în cazul en tităților cotate investitorii vor fi interesați de informațiile
și indicatorii cu ajutorul cărora pot aprecia rentabilitatea afacerii, în timp ce în cazul vânzării,
cumpărării, utilizatorii vor fi interesați de o gama mai largă de indicatori: de
rentabilit ate/profitabilitate, patrimoniali, de echilibru financiar;
→ utilitatea pe care diagnosticul financiar o are în etapa de aplicare a metodelor de
evaluare;
→ informațiile puse la dispoziția evaluatorul, care poate cere sau primi anumite
documente financiare, în conformitate cu contractul de evaluare încheiat cu clientul;
→ tendința națională și/sau regională care poate acorda o importanță mai mare
indicatorilor patrimoniali sau indicatorilor de rentabilitate;
→ rezultatele unor cercetări care au determinat puterea i nformațională a indicatorilor;
→ rațiunea profesională a celui care realizează diagnosticarea;
→ eliminarea surplusului de informații care poate să apară în cazul în care este utilizat un
număr mare de indicatori.
În vederea stabilirii unui diagnostic financia r adecvat se utilizează un set de indicatori
sugestivi ce vor fi grupați în trei categorii:
a) indicatorii situației patrimonialeanalizează structura activelor, capitalurilor proprii și
a datoriilor, dar și relația de mărime dintre active și datorii cu acela și grad de exigibilitate.
b) indicatorii echilibrului financiar – ce includ valori absolute sau rapoarte cu ajutorul
cărora poate fi determinată mărimea și costul resurselor de finanțare, alocarea unor resurse la
nevoi asemănătoare ca natură și exigibilitate, dar și viteza de rotație a principalelor active și
datorii curente, care influențează modul de realizare a echilibrului financiar global;
c) indicatorii nivelului activității și al rezultatelor – indicatori ce sugerează nivelul,
potențialul și eficiența acti vității curente a societății comerciale.
Acolo unde se dețin informații, indicatorii vor fi însoțiți de valoarea optimă sau standard utilă
analiștilor financiari. Dacă nu există acest etalon de comparație, valorile indicatorilor
calculați pentru entitatea diagnosticată vor fi comparați cu media sectorului din care
societatea comercială face parte.
Indicatorii selectați se analizează pe baza literaturii de specialitate și sunt prezentați în cele ce
urmează :

14
Tabel 1. Calculul indicatorilor
Nr.
crt. Denumirea
indicatorului Relația de calcul Etalon de comparație
și alte observații
I Indicatorii situației patrimoniale
1 Rata investițiilor Investiții nete / Rezultatul exploatării
net de impozite x 100 Depinde de sector
corelat cu
Rentabilitatea
economică. Rata de
distribuție a
dividendelor, Rata de
acoperire a dobânzii
2 Structura capitalului Datorii financiare / Total pasiv x 100 < 50% corelat cu
Profitabilitatea și
Rentabilitatea
economică
3 Solvabilitate general Total active / Total datorii Depinde de secto r
4 Lichiditate generală Active circulante / Datorii pe termen
scurt 1,5 – 2 corelat cu
Profitabilitatea
economică
5 Lichiditate restrânsă (Active circulante – Stocuri) / Datorii
pe termen scurt 0,5 – 1
II Indicatorii echilibrului financiar
6 Fondul d e rulment
(FR) Capitaluri permanente – Active
imobilizate = (Capitaluri proprii +
Provizioane + Datorii financiare pe
termen lung) – Active imobilizate Corelat cu NFR,
rotațiile stocurilor,
clienților, furnizorilor
7 Nevoia de fond de
rulment (NFR) (Stoc uri + Creanțe pe termen scurt +
Cheltuieli în avans) – (Datorii
comerciale + Datorii sociale + Alte
Datorii pe termen scurt nefinanciare +
Venituri în avans) Corelat cu FR, rotațiile
stocurilor, clienților,
furnizorilor
8 Durata de rotație a
stocurilor (Stocuri /CAFTVA) x 365 Depinde de sector
9 Durata creditului
clienți (Creanțe clienți / CAFTVA) x 365 Depinde de sector
10 Durata creditului
furnizori (Datorii furnizori / CAFTVA) x 356 Depinde de sector
11 Rata de acoperire a
dobânzii Rezultatul exploat ării / Cheltuieli
financiare x 100 >100% corelat cu /rata
de distribuție a
dividendelor și cu rata
investițiilor
12 Rata de distribuție a
dividendelor Dividende aferente acțiunilor
minoritare / Profit net distribuibil Corelat cu Rata de
acoperire a dobânzii și

15
acționarilor minoritari x 100 cu rata investițiilor
13 Gradul de
îndatorare Datorii financiare (inclusive grup și
asociați) / Capitaluri proprii x 100 Corelat cu Rata de
acoperire a dobânzii,
Rata de distribuție a
dividendelor,
Rentabilitatea
financ iară
III Indicatorii nivelului de activitate și al rezultatelor
14 Producția
exercițiului (PE) Cifra de afaceri + Producția stocată +
Producția imobilizată Depinde de sector
corelat cu VA, EBE,
RE
15 Valoarea adăgată
(VA) (Marja comercială + Producția
exercițiului) – Consumuri de bunuri și
servicii de la terți Depinde de sector
corelat cu PE, EBE,
RE
16 Excedent brut de
exploatare (EBE) Valoare adăugată – (Cheluieli cu
personalul + Cheltuieli cu impozite și
taxe, altele decât impozitul pe profit) Depind e de sector
corelat cu VA, PE, RE
17 Profitabilitatea
economică Excedent brut de exploatare sau
Rezultatul exploatării / Cifra de afaceri
x 100 Depinde de sector
18 Rentabilitatea
capitalului investit Rezultatul net al exploatării (diminuat
cu impozitul pe profit) / Capitaluri
investite x 100 Depinde de sector
19 Rentabilitatea
economică Excedent brut de exploatare /
Capitaluri investite în exploatare
(NFR de exploatare + Imobilizări de
exploatare nere) x 100 Depinde de sector
20 Rentabilitatea
financia ră Rezultatul curent / Capitaluri proprii x
100 Depinde de sector
Sursa: (Deaconu A., Buglea A., Anghel I., 2013)

Interpretarea izolată a unui indicator nu are neapărat semnificație pentru evaluator, ci se
impune aprecierea sa în corelație cu cei care îl influențează în mod direct, ori cei al căror
efect îl determină sau cei alături de care contribuie la realizarea unui sub obiectiv al analizei
financiare. Acest aspect este pus în evidență în cadrul tabelului în coloana de observații.
În vederea îndeplini rii menirii sale, analizei financiare i se oferă o mai mare libertate, în
comparație cu formalismul specific contabilității. Ea nu se bazează pe atât de multe reguli
predefinite, ci trebuie să identifice acele caracteristici financiare semnificative pentru entitate,
să-i perceapă punctele forte și slabe, riscurile și oportunitățile, și în final să ofere o apreciere
pertine ntă asupra situației societății.

16
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ DIAGNOSTIC FINANCIAR LA SC BOROMIR PROD
S.A. BUZĂU

3.1. Prezentarea general ă a societății SC BOROMIR PROD S .A. BUZĂU

Denumirea firmei, sediul firmei, forma juridică, capitalul social și modul de constituire a
societății
Denumire : SC Boromir Prod S .A. Buzău;
Sediul : Județul Buzău, Localitatea Buzău, Strada Șantierului, Numărul 37;
Forma juridică : societate pe acțiuni;
Codul fiscal : RO1145077;
Numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J10/184/1991;
Data înființării : în anul 1991, pe baza H.G. nr. 1353/1990, prin preluarea integrală a
patrimoniului IMP Buzau sub denumirea SC Spicul S .A. Buzău;
Durata de funcționare : nelimitată;
Pagina de internet : www.boromir.ro;
Date de contact : telefon : 0238446705, fax : 0238436646;
Adresa de e -mail : secretariat.buzau@boromir.ro
Capitalul social subs cris si varsat: 23.3 06.374 lei.

SC BOROMIR PROD S .A. BUZĂU, a fost înființată ca societate comercială pe acțiuni în
baza legii 15/1990 prin preluarea activului și pasivului fostei Intreprinderi de Morărit și
Panificație Buzău. Înființarea SC BOROMIR PROD SA . Buzău (sub denum irea SC SPICUL
S.A. Buzău) s -a facut prin Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabilește și statutul
inițial al societății.
La data de 11.06.2002, prin actul aditional nr. 2241 s -a modificat denumirea societății în SC
BOROMIR PROD S .A.
Societatea Boromir Prod S .A. Buzău face parte din grupul Boromir, din care mai fac parte și
următoarele societăți: SC Boromir IND SRL, SC Hardwood SRL, SC Comcereal SA Valcea,
SC Moara Cibin SA, SC Amylon SA, SC Extrasib SA, SC Comcereal SA, Eurostar Invest
SRL.

17
Născută în respectul tradiției, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui domeniu, atât de
vechi și totuși atât de puțin exploatat, societatea s -a dezvoltat și și -a diversificat activitatea
oferind pieței atât produse tradiționale, cât și produse noi, de ca re piața românească avea
nevoie.
Istoric Grup Boromir
1994 : Ia ființă societatea comerciala S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea. Obiectul principal de
activitate îl constituie achiziția, prelucrarea cerealelor, precum și valorificarea superioară a
făinurilor prin secțiile proprii de panificație și patiserie.
1998 : Moara Cibin din SIBIU a fost preluată de către grupul Boromir, iar la sfârșitul anului
2001, S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea a devenit acționar majoritar. Moara Cibin este dotată
cu mori performante ce proc esează grâu moale, grâu dur și porumb.
2000 : A fost preluata moara de grâu din Buzău. Moara produce în special făinuri superioare,
putând realiza întreaga gamă sortimentală de produse de morărit și panificație.
1999 – 2002 : În această perioadă S.C. BOROM IR IND Rm. Vâlcea achiziționează unități de
tip Comcereal, având ca obiect principal activitatea de achiziție, păstrare și valorificare a
cerealelor.
2011 : Pe lângă cele trei societăți, BOROMIR IND Rm. Vâlcea, BOROMIR PROD SA
Buzău și Moara Cibin din SIB IU, Grupul Boromir mai deține puncte de lucru la Deva,
Hunedoara, Iași, Slobozia.
Pe parcursul a 16 ani, Boromir s -a dezvoltat într -un ritm dinamic, pentru ca în prezent să
ajungă să controleze 10% din activitatea de morărit de pe piața de profil din Roman ia, cu o
capacitate de măcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma achiziționării de
noi fabrici de morărit și panificație aflate în zone ale țării cu potențial de dezvoltare din Sibiu,
Buzău, Deva, Slobozia, cât și prin retehnologizarea și reutilarea tuturor facilităților de
producție din patrimoniu.
Societatea dispune de o rețea de magazine specializate "Boromir Pan Café" (magazine cu
suprafețe cuprinse între 50 și 150 mp), acestea constituind un proiect lansat în aprilie 2008,
bazat pe re-branduirea tradiționalelor brutării Boromir existente în orașul Rm. Vâlcea încă
din anul 1996.
În municipiile Buzău si Rm. Sărat isi desfasoara activitatea o rețea proprie de desfacere de 20
de magazine, din care 16 sunt situate în municipiul Buzău ia r 4 în orașul Rm. Sărat.
Pe lângă acestea, Boromir mai deține 3 benzinării în Rm. Vâlcea si fabrica de cherestea
Hardwood .

18
Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de cea de
dulciuri și prăjituri care deține 20%, apo i de divizia de panificație cu o pondere de 15% iar
restul activităților sunt reprezentate de magazine, distribuție și benzinării care acoperă 10%
din afaceri. Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010.
Pentru a veni în întâmpi narea nevoilor pieței și pentru a răspunde cât mai bine exigențelor
clienților, societatea a dezvoltat și diversificat activitatea pentru ca, îmbinând inovația cu
tradiția, să ofere produse care să satisfacă cele mai înalte standarde de calitate, sănătate și
siguranță.
Boromir plasează în centrul preocupărilor sale satisfacția deplină a clientului, un client care
se reîntoarce de fiecare dată la un produs de calitate, conceput și oferit cu profesionalism,
astfel încât să răspundă tuturor exigențelor și aspi rațiilor acestuia.
Socieatea desfațoară activități conform cu obiectul de activitate aprobat de către acționari,
respectiv:
→ producerea și comercializarea produselor de morărit;
→ producerea și comercializarea produselor de panificație, patiserie;
→ comerciali zarea en -gross si en -detail a mărfurilor;
→ prestarea de servicii ( activități de consultanță pentru afaceri și management)
→ fabricarea și comercializarea de furnire și panouri.
Principalele produse, mărfuri și servicii prestate sunt:
→ produse de morărit;
→ produse de panificație;
→ mărfuri diverse (dulciuri, cafea);
→ prestări servicii ( morărit, transport).

3.2. Principalele politici contabile

Societatea a aplicat politici contabile care nu au suferit modificari de la o perioada la alta, cu
implicatii asupra cont ului de profit si pierdere, in conformitate cu informatiile cerute de IAS
8.28.
Declaratia de conformitate
Situatiile financiare ale societatii au fost intocmite in conformitate cu prevederile Ordinului
nr. 1286/2012 pentru aprobarea Reglementarilor contab ile conforme cu Standardele
Internationale de Raportare Financiara, aplicabile societatilor comerciale ale caror valori

19
mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, cu toate modificarile si
clarificarile ulterioare. Aceste prevederi sun t in conformitate cu prevederile Standardelor
Internationale de Raportare Financiara adoptate de catre Uniunea Europeana
Bazele contabilitatii
Elementele prezentate în situațiile financiare anuale au fost evaluate în conformitate cu
principiile contabile generale si ale contabilității de angajamente. Astfel, efectele tranzacțiilor
și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și
nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt în registrate în
contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente.
Veniturile și cheltuielile care rezultă direct și concomitent din aceeași tranzacție sunt
recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltu ielile și veniturile
aferente, cu evidențierea distinctă a acestor venituri și cheltuieli..
Situatiile financiare pentru perioada 2015 -2017au fost intocmite cu respectarea urmatoarele
principii contabile:
→ Principiul continuității activității;
→ Principiu l permanenței metodelor;
→ Principiul prudenței;
→ Principiul independenței exercițiului;
→ Principiul intangibilității;
→ Principiul evaluării separate a elementelor de active și de datorii;
→ Principiul necompensării;

3.3. Surse informaționale și metod ologia de lucru

Pentru a întocmi diagnosticul financiar al societății S.C. Boromir Prod S.A. Buzău se vor
utiliza inform ațiile publice despre societate disponibile pe site -ul prop riu al acesteia, date
referitoare la activitatea financiară a acesteia prec um și date preluate din Situațiile financiare
ale societății, disponibile pe site -ul Bursei de Valori București. P erioada de analiză 2015 –
2017.
În vederea asigurării abordării calitative, dintre metodele specifice procesului de diagnostic se
face uz de met oda SWOT.
Etapele de parcurs pentru întocmirea fiecărui diagnostic parțial sunt următoarele (Deaconu,
Manațe, 2013):

20
1. Se selectează nivele de analiză specifice domeniului supus diagnosticării.
2. Se selectează criteriile de apreciere pentru fiecare nivel de an aliză.
3. Se calculează valorile criteriilor de apreciere a domeniului investigat (valorile
indicatorilor ec -financiari) și se stabilesc nivelele de comparație ale acestora, acolo unde
acestea se cunosc; reprezentările grafice ale indicatorilor sunt de asemen ea foarte sugestive.
4. Se stabilește și se parametrizează grila de evaluare a criteriilor după nivelul și tendința
indicatorilor, utilizând matricea de mai jos:

Tabel 2 Grila de evaluare a criteriilor
Tendință/Stare Critică Slabă Medie Bună Forte
Îmbunătă țire bruscă 3 3,5 4 4,5 5
Îmbunătățire lentă 2,5 3 3,5 4 4,5
Menținere 2 2,5 3 3,5 4
Deteriorare lentă 1,5 2 2,5 3 3,5
Deteriorare bruscă 1 1,5 2 2,5 3
Sursa: (Deaconu A., Buglea A., Anghel I., 2013)
După caz, se poate utiliza doar matricea de stare s au de tendință.
5. Se întocmește sinteza diagnosticului domeniului investigat:
→ Se acordă punctaje de importanță (pi) fiecărui domeniu diagnosticat, cu respectarea
relației ∑𝑝𝑖=1(100%)𝑛
𝑖=1 ;
→ Se calculează nota medie obținută prin agregarea indicatorilor aferenți fiecărui aspect
supus diagnosticării, după relația:
𝑁̅=∑𝑝𝑖𝑥𝑁𝑖𝑛
𝑖=1 , unde
Pi – reprezintă ponderile de importanță acordate fiecărui indicator;
Ni – reprezintă nota acordată fiecărui indicator.
→ Se interpretează nota finală a aspectului diagnosticat utilizând tabelul de mai jos:
Tabel 3 Grila de interpretare finală a diagnosticului
Starea indicatorului Nota medie Clasificare SWOT
Forte 5
PUNCT FORTE Foarte bun 4,5
Bun 4
PUNCT TARE Satisfăcător 3,5
Mediu -acceptabil 3 PUNCT INCERT
Nesatisfăcător 2,5
PUNCT SLAB Slab 2
Foarte slab 1,5
PUNCT CRITIC Critic 1
Sursa: (Deaconu A., Buglea A., Anghel I., 2013)

21
În funcție de nota medie obținută apreciem că diagnosticul global al unei entități se
diferențiază pe următoarele categorii:
Diagnostic solid – Categoria A dacă 𝟒<𝑵̅<𝟓.
În acest caz afacerea este bună, starea sa economico -financiară este foarte bună. Potențialul
de dezvoltare este foarte ridicat. Poziția pe curba ciclului de viață este dezvoltare -maturitate.
Diagnostic bun – Categoria B dacă 𝟑<𝑵̅<𝟒.
În acest caz afacerea este viabilă, putând avea loc dezvoltarea viitoare. Poziția pe curba
ciclului de viață este dezvoltare -maturitate, strategiile solicitate fiind cele de investire fie
strategii ne utre.
Diagnostic satisfăcător – Categoria C dacă 𝟐<𝑵̅<𝟑.
În acest caz afacerea se confruntă cu anumite probleme, posibilitățile de creștere fiind incerte,
posibilitățile de redresare fiind reduse. Poziția pe curba cicului de viață este lansare sau dec lin
deci sunt necesare fie strategii de investire fie de dezinvestire.
Diagnostic precar – Categoria D dacă 𝟏<𝑵̅<𝟐.
În acest caz afacerea se confruntă cu probleme majore. Poziția pe curba ciclului de viață este
lansare sau declin deci sunt necesare fie strategii de investire fie de dezinvestire.
Diagnostic slab – Categoria E care se obține daca 𝑵̅≈𝟏.
În acest caz sta rea societății este foarte gravă, aceasta se confruntă cu blocaje financiare și
există risc de faliment iminent .

3.4. Structura diagnosticul financiar

Ca activitate practica, analiza diagnostic realizata in vederea stabilirii diagnosticului financiar
parcurge urmatoarele etape
→ Diagnosticul lichidității și solvabilității;
→ Diagnosticul indicatorilor de activitate;
→ Diagnosticul stării de profitabilitate;
→ Diagnosticul fluxurilor de numerar;
→ Diagnosticul riscului de faliment.
Elemente de analizat :
→ Indicator i de echilibru;
→ Lichiditatea și solvabilitatea;

22
→ Modul de gestionare al resurselor societății;
→ Starea de profitabilitate;
→ Fluxurile de numerar generate de secietate;
→ Riscul de faliment.
Situațiile financiare ale societății S.C. Boromir Prod S.A. Buzău pentr u perioada 2015 -2017
sunt prezentate in anexa 1 .

3.5. Indicatori de echilibru
Echilibrul financiar exprimă egalitatea dintre sursele financiare și mijloacele economice
necesare desfășurării acivității de exploatare și comercializare. Analiza echilibrului financiar
poate fi realizată cu ajutorul indicatorilor de echilibru .
Tabel 4 – Indicatori de echilibru
2015 2016 2017
Situatia neta (SN) 100.852.278,00 88.244.756,00 90.142.063,00
Fondul de rulment (FR) 9.939.099,00 14.647.753,00 20.571.773,00
Nevoia de fond de
rulment (NFR) 24.934.699,00 19.635.168,00 25.641.192,00
Trezoreria neta (TN)
Durata de rotație a
stocurilor 59,30 44,18 43,40
Durata creditului clienți 119,50 8,73 29,54
Durata creditului
furnizori 34,00 33,25 27,58
Rata de acoperire a
dobânzii 1388,97% 420,80% 1032,67%
Sursă: Calcule proprie

3.5.1. Situația netă

Situația netă este un indicator ce exprimă valoarea activelor realizate la un moment dat, care
interesează proprietarii, acționarii și creditorii, în special în momente de lic hidare .

23
Figura 1 – Evoluția situației nete

Sursă: Creație proprie
În perioada analizată, situația netă a fost pozitivă, acest lucru reflectă faptul că S.C. B oromir
Prod S.A. Buzău este o firmă solvabilă, putând să -și acopere datoriile pe seama activ elor
constituite.
Situația netă a întreprinderii a scăzut în 2016 față de 2015, activele și capitalurile proprii
înregistrând o scădere.
3.5.2. Fondul de rulment

Fondul de rulment reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată și utilizată pentru
finanțarea activității curente de exploatare. Practic, când sursele permanente sunt mai mari
decât necesitățile permanente de alocare a fondurilor bănești, întreprinderea dispune de un
fond de rulment (FR). Acest excedent de resurse permanente degajat de ciclul de finanțare al
imobilizărilor poate fi utilizat sau „rulat” pentru reînnoirea activelor circulante. Fondul de
rulment apare astfel ca o marjă de securitate financiară care permite întreprinderii, să facă
față, fără dificultate, riscurilor diverse p e termen scurt . Această marjă de securitate financiară
garantează solvabilitatea întreprinderii permițând acesteia, în caz de probleme comerciale sau
la nivelul ciclului financiar al exploatării, conservarea unei anumite autonomii, respectiv a
unei indepe ndențe financiare față de creanțierii săi.

2015 2016 2017
Situatia neta (SN) 100.852.278,00 88.244.756,00 90.142.063,0080.000.000,0082.000.000,0084.000.000,0086.000.000,0088.000.000,0090.000.000,0092.000.000,0094.000.000,0096.000.000,0098.000.000,00100.000.000,00102.000.000,00Valor i

24
Figura 2 – Evoluția fondului de rulment

Sursă: Creație proprie
Fondul de rulment înregistreaza valori pozitive în perioada 2015 -2017, ceea ce arată că
valoarea capitalurilor permanente este suficientă pentru acoperirea activelor imobilizate.
Existența fondului de rulment pozitiv diminuează riscul de insolvabilitate, întreprinderea
dispunând de o marjă de securitate.
În 2017 față de 2015 se constată o îmbunătățire a situației financiare printr -o creștere rela tivă
a FR cu 106,89% în 2017 față de 2015 ca urmare a creșterii valorii imobilizărilor si a valorii
capitalurilor proprii.
3.5.3 Necesarul de fond de rulment

Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să existe între nevoile temporare și resursele
temporare, bilanțul patrimonial pune în evidență un alt indicator de echilibru financiar
denumit necesarul de fond de rulment (NFR), ca indicator privind necesarul de finanțare a
activului circulant.
Acest indicator arată mărimea activelor curente (mai puți n disponibilitățile bănești ) ce trebuie
finanțate din fondul de rulment, permițând urmărirea echilibrului curent prin compararea
necesarului de finanțare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatării(fără credite
de trezorerie), fiind legat de decalajul între încasări și plăți .

2015 2016 2017
Fondul de rulment (FR) 9.939.099,00 14.647.753,00 20.571.773,000,005.000.000,0010.000.000,0015.000.000,0020.000.000,0025.000.000,00Valori

25
Figura 3 – Evoluția necesarului de fond de rulment

Sursă: Creație proprie
Necesarul de fond de rulment înregistrează valori pozitive pe întreaga perioadă analizată,
această situație semnifică un deficit de resurse curente, care va fi finanțat din fondul de
rulment. Valorile NFR semnifică un surplus de nevoi de exploatare ( stocuri, creanțe ) față de
resursele ciclice de exploatare ( datorii pe termen scurt ).
În 2016, se constată o scădere relativă a NFR de 21,25% față de 2015, ca urmare a scăderii
creanțelor față de clienți, a stocurilor cât și a datoriilor pe termen scurt.
În 2017, se constată o creștere relativă a NFR de 30,59% față de 2016, ca urmare a creșterii
relative a creanțelor față de clienți care poate fi determinată de extinderea rețelei de
distribuție (efect pozitiv) sau de încetinirea unor încasări (efect negativ asupra trezoreriei) .
3.5.4. Trezoreria netă

Trezoreria netă reprezintă diferența dintre fondul de rulment financiar și n ecesarul de fond de
rulment.

2015 2016 2017
Necesarul de fond de
rulment (NFR)24.934.699,00 19.635.168,00 25.641.192,000,005.000.000,0010.000.000,0015.000.000,0020.000.000,0025.000.000,0030.000.000,00Valor i

26
Figu ra 4- Evoluția trezoreriei nete

Sursă:Creație proprie
Trezoreria netă (TN) arată nivelul disponibilităților financiare, stocul de numerar aflat la
dispoziția întreprinderii la un moment dat. În cazul firmei Boromir, atât în anul 2015 c ât și în
anii 2016 și 2017 trezoreria netă este negativă, fapt ce semnifică un dezechilibru financiar, la
sfârșitul exercițiului financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe
termen scurt. Această situație evidențiază dependența î ntreprinderii de resursele financiare
externe. În acest caz, scopul întreprinderii este să obțină cel mai mic cost de achiziție al noilor
credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital (credite de trezorerie, credite de
scont, etc.).

3.5.5 . Durata de rotație a stocurilor, creditelor -furnizori și creditelor -clienti

Durata de rotație a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile
activității până se reîntorc în formă bănească inițială. Cu cât numărul de zile a lor este mai
mic cu atât eficiența folosirii lor este mai mare, având drept efect eliberarea de resurse
financiare.
Durata de rotație a creditelor furnizor arată în câte zile întreprinderea își achită obligațiile sale
față de furnizori, adică durata medie în zile de plată a contravalorii bunurilor achiziționate de
la furnizori. Practic, durata în zile a creditului -furnizor indică decalajul mediu în zile între
data facturării și data plății contravalorii bunurilor cumpărate.

2015 2016 2017
Trezoreria neta (TN) -14.844.035,00 -4.987.415,00 -5.069.419,00-16.000.000,00-14.000.000,00-12.000.000,00-10.000.000,00-8.000.000,00-6.000.000,00-4.000.000,00-2.000.000,000,00Valori

27
Viteza de rotație a creditelor -clienți ne arată în câte zile firma își încasează contravaloarea
mărfurilor de la clienți și, se apreciază prin numărul de rotații sau prin durata de încasare în
zile a creditului comercial acordat. Clienții reprezintă creanțe ale întreprinderii, rezultate din
livrarea de bunuri și/sau prestarea de servicii și care au o anumită scadență de încasare.
Durata în zile a creditului -clienți exprimă decalajul în zile de la data facturării până la data
încasării contravalorii facturii .
Figura 5 – Evoluția duratei de rot ație a stocurilor, creditelor furnizor și a creditului clienți

Sursă:Creație proprie
Pentru perioada analizată, durata de rotație a stocurilor scade cu 25,5% in 2016 față de 2015
iar în 2017 se menține .
Pentru perioada 2015 -2017, se poate observa o durat ă aproximativ constatntă pentru plata
contravalorii bunrilor cumpărate.
În 2015, durata de rotație a creditelor -clienți indică probleme legate de controlul creditului
acordat clientilor și, în consecință, creante mai greu de încasat .

3.5.6. Rata de acope rire a dobânzii

Rata de acoperire a dobânzii reflectă masura în care o societatea obține suficient profit
pentru a susține dobânzile aferente împrumuturilor și de asemenea, atrage atenția acționarilor
dacă profitul este la un nivel suficient de ridicat pentru ca, în urma înregistrarii dobanzii , sa
le mai ramană o parte din acesta care să fie distribuit sub formă de dividende.

2015 2016 2017
Durata de rotație a
stocurilor 59,30 44,18 43,40
Durata creditului furnizori 34,00 33,25 27,58
Durata creditului clienți 119,50 8,73 29,540,00020,00040,00060,00080,000100,000120,000140,000Număr zile

28
Figura 6 – Evoluția ratei de acoperire a dobânzii

Sursă: Creație proprie
Din figura 6 , se poate observa că in anul 2016 profi tul societății Boromir a scăzut
semnificativa față de anul 2015, iar în 2017 a crescut semnificaiv.

3.6. Lichiditate și solvabilitate financiară

Pentru a reliefa starea de lichiditate și solvabilitate a societăți i comerciale se vor calcula
următorii ind icatori: rata lichidității curente, rata lichidității imediate, rata lichidității efective,
rata solvabilității generale, capacitatea de rambursare a datoriilor și respectiv rata de
acoperire a dobânzilor din rezultat.
Tabel 5 -Calculul indicatorilor de lic hiditate și so lvabilitate
Analiza lichidității
financiare 2015 2016 2017 Intervale de siguranță
financiară, tendințe
1. Rata lichidității curente 117,29% 163,79% 217,02% Nivel: [150% –
250%],Media țărilor
dezvoltate:
140%,Tendință: ↗
2. Rata lichidității imediate 88,29% 115,05% 173,84% Nivel: [50% -100%],Media
țărilor dezvoltate: 80%,
Tendință: ↗
3. Rata lichidității efective 1,41% 3,55% 19,32% Nivel: [20% -60%]
,Tendință: ↗
Analiza solvabilității
financiare

1.Rata solvabilității generale 254,26% 412,76% 512,79% Nivel: [150% -300%],
Tendință: ↗
2.Capacitatea de rambursare
a datoriilor 0,00% 28,14% 10,57% Nivel: peste 2, Tendință:
→
2015 2016 2017
Rata de acoperire a
dobânzii1388,97% 420,80% 1032,67%0,00%200,00%400,00%600,00%800,00%1000,00%1200,00%1400,00%1600,00%%

29
5. Rata de acoperire a
dobanzilor din rezultat 1388,97% 420,80% 1032,67%
Nivel: peste 2, Media
țărilor dezvoltate: 2,4 ori,
Tendință: ↗
Sursă:Calcule proprii

Figura 7 – Evoluția lichidității financiare

Sursă: Creație proprie

Figura 8 – Evoluția solvabilității financiare

Sursă: Creație proprie

2015 2016 2017
Rata lichidității curente 117,29% 163,79% 217,02%
Rata lichidității imediate 88,29% 115,05% 173,84%
Rata lichidității efective 1,41% 3,55% 19,32%0,00%50,00%100,00%150,00%200,00%250,00%%
2015 2016 2017
Rata solvabilității generale 254,26% 412,76% 512,79%
Capacitatea de rambursare
a datoriilor0,00% 28,14% 10,57%
Rata de acoperire a
dobanzilor din rezultat1388,97% 420,80% 1032,67%0,00%200,00%400,00%600,00%800,00%1000,00%1200,00%1400,00%1600,00%%

30
3.6.1. Diagnosticul lichidității și solvabilității financiare

Tabel 6 – Diagnosticul lichidității și solvabilității financiare
Indicatori Observații Diagnostic
SWOT Pc
t. Imp. Agreg
1.Rata
lichidității
curente Înregistrează valori
sub limita inferioară a
intervalului de
siguranță financiară în
2015, dar crește în
următoarea perioadă
Stare bună/
Îmbunătățire
lentă

4

30%

1,2
2.Rata
lichidității
immediate Există un excedent de
lichiditate imediată,
care crește de la un an
la altul Stare forte/
Îmbunătățire
lentă
4,5
30%
1,35
3.Rata
lichidității
efective Înregistreaz ă valori
sub limita inferioară a
intervalului de
siguranță, și spre
finalul perioadei
Stare critică/
Îmbunătățire
lentă

2,5

40%

1
Diagnosticul
lichidității –
punctaj total Ratele de lichiditate
reflectă un nivel al
lichidității mediu –
acceptabil , gradul de
lichiditate
reprezentând un
punct tare.
PUNCT
TARE

–
100
%
3,55
4.Rata
solvabilității
generale Înregistrează valori
normale, în creștere de
la un an la altul.
Stare
forte/Îmbună
tățire lentă
4,5
40%
1,8
5.Capaci –
tatea de
rambursare
a datoriilor
Capacitatea de
rambursare se află sub
pragul de siguranță,
oscilând în perioada
de analiză.
Stare slabă/
Menținere
2,5
30%
0,75
6.Rata de
acoperire a
dobânzilor
din rezultat Se află deasupra
nivelului optim,
înregistrând o scădere
bruscă în 2016, iar pe
finalul perioadei crește
din nou
Stare forte
5
30%
1,5
Diagnostic
solvabilitate –
punctaj total Ratele de
solvabilitate reflectă
un nivel al
solvabilității bun
spre foarte bun, PUNCT
TARE –
PUNCT
FORTE

–

100
%

4,05

31
reprezentând un
punct tare.
Sinteza diagnosticului lichidității și solvabilității financiare
1.Diagnostic
lichiditate

Nivel: satisfăcător
PUNCT
TARE
3,55
50
%
1,775
2.Diagnistic
solvabilitate
Nivel: bun spre foarte
bun
PUNCT
TARE
4,05
50
%
2,025
Sinteza
diagnosticul Nivel de lichiditate și
solvabilitate
satisfăcător spre bun,
ceea ce conferă
credibilitate ridicată
din partea
creditorilor.
PUNCT TARE

100
%
3,8 Îmbunătățirea
ratelor, în
special a celor
de lichiditate.
Sursă:Creație proprie

3.7. Indicatori de activitate

Indicatorii de activitate reflectă modul de gestionare a tuturor categoriilor de resurse angajate
în cadrul societății . Modul de calcul și valorile indicatori lor sunt redate în cadrul Tabelul 7.

Tabel 7 – Indicatori de activitate
Indicatori de activitate 2015 2016 2017
Număr de rotații
Viteza de rotație a activelor totale 0,621 0,795 0,570
Viteza de rotație a activelor imobilizate 1,048 1,175 0,865
viteza de rotație a imobilizărilor corporale 1,288 1,529 1,369
Viteza de rotație a activ elor circulante 1,527 2,468 1,678
Vieteza de rotație a stocurilor 6,155 8,262 8,410
Viteza de rotație a creanțelor 2,063 3,631 2,360
Viteza de rotație a creanțelor comerciale 3,054 41,792 12,357
Viteza de rotație a datoriilor 1,578 3,282 2,923
Viteza de rotație a datoriilor comerciale 10,734 10,977 13,235
Viteza de rotație a capitalurilor proprii 1,024 1,050 0,708
Sursă: calcule proprii

32
Figura 8 – Evoluția indicatorilor de activitate

Sursă: Creație proprie

3.7.1 . Diagnosticul indicatorilor de a ctivitate

Tabel 8 – Diagnosticul indicatorilor de activitate
Indicatori Observații Diagnostic
SWOT Pct. Imp. Agreg.
1.Gestiune
active Gestiune generală a activelor
se află la un nivel bun.
PUNCT TARE
3,5
25%
0,875
KAT, KAI,
KAc, Kic Vitezele de rota ție ale activelor
pe total și pe elemente
componente înregistrează valori
optime, îmbunătățin – du-se ușor
de la un an la altul.
Stare medie/
Imbunătățire lentă
3,5
100%
3,5
2.Gestiune
stocuri Gestiunea stocurilor se află la
un nivel foarte bun.
PUNCT FORTE
5
25%
1,25
KS Gestiune stocurilor se
îmbunătățește semnificativ de
la un an la altul.
Stare forte
5
100%
5
3.Gestiune
Creanțe/
Datorii Gestiunea raportului creanțe
datorii se situează la un nivel
nesatisfăcător spre mediu
acceptabil. PUNCT SLAB –
PUNC INCERT
2,75
25%
0,68
KCr Viteza de rotație a creanțelor
oscilează de la o perioadă la
alta. Stare bună/
Deteriorare lentă
3 50%
1,50
KCr/Kdat Ritmul de plată a datoriilor
depășește ritmul de încasare a
creanțelor pe perioada de
analiză
Stare slabă
2,5
50%
1,25
4.Gestiune Gestiunea capitalurilor PUNCT
Viteza
de
rotație a
activelo
r totale Viteza
de
rotație a
activelo
r
imobiliz
ate viteza
de
rotație a
imobiliz
ărilor
corporal
e Viteza
de
rotație a
activelo
r
circulan
te Vieteza
de
rotație a
stocuril
or Viteza
de
rotație a
creanțel
or Viteza
de
rotație a
creanțel
or
comerci
ale Viteza
de
rotație a
datoriil
or Viteza
de
rotație a
datoriil
or
comerci
ale Viteza
de
rotație a
capitalu
rilor
proprii
2015 0,621 1,048 1,288 1,527 6,155 2,063 3,054 1,578 10,734 1,024
2016 0,795 1,175 1,529 2,468 8,262 3,631 41,792 3,282 10,977 1,050
2017 0,570 0,865 1,369 1,678 8,410 2,360 12,357 2,923 13,235 0,708-1,0001,0003,0005,0007,0009,00011,00013,00015,000Nr rotație/exercitiu financiar
2015
2016
2017

33
capitaluri
proprii proprii se situează la un nivel
bun INCERT 3 25% 0,75
KCPR Viteza de rotație a capitalurilor
proprii se menține aproape
constantă pe perioada analizată,
cu o scăd ere în anul 2017 Stare medie/
Menținere
3
100%
3
Diagnostic
activitate
punctaj
total Indicatorii de activitate
reflectă o gestionare la un
nivel satisfăcător bun pe
perioada analizată.

PUNCT TARE
100%
3,55
Sursă: Creație proprie

3.8. Indicatori d e profitabilitate

Analiza stării de profitabilitate a societății se va face din perspectiva nivelului de exploatare,
nivelului financiar, nivelul extraordinar respectiv nivelul global. Pentru a determina
indicatorii de profitabilitate sunt utilizate date din Contul de Profit și Pierdere. Calculul
acestor indicatori este redat în cadrul Tabelului 9.
Tabel 9 – Calcului indicatorilor de profitabilitate
Starea de profitabilitate pe nivele de
activitate 2015 2016 2017 Indici cu bază
în lanț
2016/
2015 2017/
2016
a. Nivelul de exploatare
Cifra de afaceri netă 103.222.0
48,00 92.635.0
53,00 63.834.6
70,00 89,74
% 68,91
%
Producția exercițiului 65.950.19
5,00 60.832.8
81,00 62.435.0
62,00 92,24
% 102,63
%
Marja industrială 18.048.78
1,00 13.779.8
85,00 21.887 .1
38,00 76,35
% 158,83
%
Marja comercială 7.872.270
,00 7.550.23
2,00 4.838.55
8,00 95,91
% 64,08
%
Valoarea adăugată 25.921.05
1,00 21.330.1
17,00 26.725.6
96,00 82,29
% 125,30
%
Rezultatul brut al exploatării 9.509.296
,00 7.574.20
0,00 7.315.59
3,00 79,65
% 96,59
%
Rezultatul din exploatate 4.218.157
,00 1.154.81
6,00 2.424.39
1,00 27,38
% 209,94
%
b. Nivel financiar
Rezultatul financiar –
286.316,0
0 –
287.372,
00 –
198.618,
00 100,37
% 69,12
%
Rezultatul brut financiar – – – 267,68 139,97

34
49.141,00 131.540,
00 184.111,
00 % %
c. Nivel extraordinar
Rezultatul 34extraordinar 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
d. Nivel global
Rezultatul curent 3.931.841
,00 867.444,
00 2.225.77
3,00 22,06
% 256,59
%
Rezultatul brut înainte de deducerea
dobânzilor și impozitelor 4.236.879
,00 1.137.84
7,00 2.464.41
8,00 26,86
% 216,59
%
Rezultatul brut total 9.460.155
,00 7.442.66
0,00 7.131.48
2,00 78,67
% 95,82
%
Rezultatul brut al exercițiului 3.931.841
,00 867.444,
00 2.225.77
3,00 22,06
% 256,59
%
Rezultatul net al exercițiului 3.836.308
,00 4.981.64
8,00 2.166.96
6,00 129,86
% 43,50
%
Capacitatea de autofinanțare 12.449.49
0,00 6.198.82
0,00 11.565.3
18,00 49,79
% 186,57
%
Capacitatea de autofinanțare netă 12.449.49
0,00 6.198.82
0,00 11.565.3
18,00 49,79
% 186,57
%
Sursă:Calcule proprii
Figura 9- Evoluția stării de profitabiitate la nivel de exploatare

Sursă: Creație proprie

2015 2016 2017
Cifra de afaceri netă 103.222.048,00 92.635.053,00 63.834.670,00
Producția exercițiului 65.950.195,00 60.832.881,00 62.435.062,00
Marja industrială 18.048.781,00 13.779.885,00 21.887.138,00
Marja comercială 7.872.270,00 7.550.232,00 4.838.558,00
Valoarea adăugată 25.921.051,00 21.330.117,00 26.725.696,00
Rezultatul brut al exploatării 9.509.296,00 7.574.200,00 7.315.593,00
Rezultatul din exploatate 4.218.157,00 1.154.816,00 2.424.391,000,0020.000.000,0040.000.000,0060.000.000,0080.000.000,00100.000.000,00120.000.000,00lei

35
Figura 10- Evoluția stării de profitabiitate la nivel global

Sursă:Creație proprie

3.8.1 . Diagnosticul stării de profitabilitate pe nivele de activitate

Tabel 10- Diagnosticul stării de profitabilitate pe nivele de activitate
Indicatori Observații Diagnostic SWOT Pct. Imp. Agreg.
a)Nivelul de
exploatare Starea de
profitabilitate
generată de
activitatea de
exploatare se
situează la un nivel
mediu aceptabil.
PUNCT INCERT
3,3
50%
1,65

1.Cifra de
afaceri netă Cifra de afaceri netă
scade semnificativ
de la un an la altul
Stare bună/deteriorare
lentă
3
20%
0,6
2.Producția
exercițiului Producția
exercițiului scade cu
7,76% in 2016, și
crește în 2017 cu
2,63%

Stare buna/Menținere

3,5

20%

0,7
3.Valoarea
adăugată Valoarea adăugată
crește cu 25,3% în
2017 față de 2016 Stare bună/
Îmbunătățiy re lentă
4
20%
0,8
4.Rezultatul
brut din
exploatare Rezultatul brut din
exploatare
înregistrează o Stare bună/
Deteriorare lentă
3
20%
0,6
2015 2016 2017
Rezultatul curent 3.931.841,00 867.444,00 2.225.773,00
Rezultatul brut înainte de
deducerea dobânzilor și
impozitelor 4.236.879,00 1.137.847,00 2.464.418,00
Rezultatul brut total 9.460.155,00 7.442.660,00 7.131.482,00
Rezultatul brut al exercițiului 3.931.841,00 867.444,00 2.225.773,00
Rezultatul net al exercițiului 3.836.308,00 4.981.648,00 2.166.966,00
Capacitatea de autofinanțare 12.449.490,00 6.198.820,00 11.565.318,000,002.000.000,004.000.000,006.000.000,008.000.000,0010.000.000,0012.000.000,0014.000.000,00lei

36
scădere cu 2 0,35%
în 2016 față de 2015
5.Rezultatul
din exploa –
tare Rezultatul brut din
exploatare scade
brusc cu 72,62% în
2016 și crește brusc
în 2017 cu 109,94%

Stare medie/Menținere

3

20%

0,6
b)Nivelul
financia r
Starea de
profitabilitate le
nivelul activității
financiare se
situează la un nivel
slab.
PUNCT SLAB
2
20%
0,4
1.Rezultatul
brut financiar Rezultatul brut
financiar
înregistrează o
scădere cu 30,88%
în 2017 față de
2016. Stare slabă/
Deteriorare l entă
2
50%
1
2.Rezultatul
financiar Rezultatul financiar
înregistrează
pierdere pe toată
perioada de analiză. Stare slabă/
deteriorare lentă
2
50%
1
c)Nivel
extraordi -nar – – – – –
–
Rezultatul
extraordinar – – – – –
–
d)Nivel
global Starea de
profitabilitate la
nivelul activității
globale se situează
la un nivel
satisfăcător spre
bun.
PUNCT TARE
3,66
30%
1,1
1.Rezultat
curent (RC) Înregistrează o
scădere bruscă și
semnificativă, cu
87% în 2016 și o
creștere bruscă in
2017 (cu 156,59%).
Stare bună/Menținere
3,5
16,66%
0,583
2.Rezultat brut
total (RBT) Rezultatul brut total
înregistrează o
scădere cu pe
parcursul perioadei
de anlzat
Stare bună/Deteriorare
lentă
3
16,66%
0,5
3.Rezultatul
brut al
exercițiului
(RBE) Rezultatul brut al
exercițiului
înregistrează
scădere bruscă și
semnificativă, cu
Stare bună/Menținere
3,5
16,66%
0,583

37
87% în 2016 și o
creștere bruscă in
2017 (cu 56,59%).
4.Rezultatul
net al exerci –
țiului (RNE) Rezultatul net al
exercițiului
înrehistreaza o
creștere bruscă in
2016 cu 29,86%
ulterior scade în
anul 2017
Stare bună/îmbunătățire
lentă
4
16,66%
0,666
5.EBIT EBIT scade în
2016 dar
îmbunătățește
semnificativ în anul
2017
Stare bună/îmbunătățire
lentă
4
16,66%
0,666
6.Capacitatea
de autofinan –
țare (CAF) Capacitatea de
autofinanțare scade
în 2016 dar
îmbunătățește
semnificativ în anul
2017

Stare bună
4
16,66%
0,666

Diagnosticul
stării de
profitabilitate
pe nivele de
activitate. Starea de
profitabilitate pe
toate nivelele de
activitate se
situează la un nivel
mediu -acceptabil
spre satisfăcător PUNCT INCERT 100% 3,15
Sursă: Creație proprie

3.9. Indicatorii fluxurilor de numerar

Societatea S.C. Boromir Prod S.A. Buzău face parte din categoria „entităților mari”, așadar
în cadrul struc turii situațiilor financiare, întocmirea Situației fluxurilor de numerar este
obligatorie. Societate utilizează metoda indirectă de construire a fluxurilor de numerar, așa
cum s e poate observa și din Anexa 1. „Situațiile financiare ale societății S.C. Boro mir Prod
S.A. Buzău la 31 decembrie (2015 -2017 ), Situația fluxurilor de numerar”. Indicatorii pe
baza cărora este determinat diagnosticul fluxurilor de numerar sunt redați în cadrul Tabelului
10.
Tabel 10 -Calcului indicatorilor fluxurilor de numerar
Indicatori ai fluxului de
numerar 2015 2016 2017 Indici cu baza
în lanț

38
2016/20
15 2017/2
016
Flux de numerar din
activitatea de
exploatare -6.394.671,00 25.673.032,00 8.450.578,00 –
401,48
% 32,92
%
Flux de numerar din
activitatea de investiții 63.653,00 -497.969,00 -2.443.611,00 –
782,32
% 490,7
2%
Flux de numerar din
activitatea de finanțare -1.259.846 -15.024.801 -6.159.274 1192,5
9% 40,99
%
Total fluxuri de
numerar -7.590.864,00 10.150.262,00 -152.307,00 –
133,72
% –
1,50
%
Profit din exploatare 9.127.721,00 11.514.420,00 3.984.261,00 126,15
% 34,60
%
Flux de numerar din
exploatare/ Profit din
exploatare
0,00% 222,96% 212,10% 0,00% 95,13
%
Profit net 3.836.308,00 4.981.648,00 2.665.631,00 129,86
% 53,51
%
Flux de numerar/ Profit
net 237,93% 231,14% 149,47% 97,14
% 64,67
%
Sursă: Calcule proprii

Figura 11 – Evoluția fluxurilor de trezorerie

Sursă: Creație proprie
2015 2016 2017
Flux de numerar din activitatea de
exploatare-6.394.671,00 25.673.032,00 8.450.578,00
Flux de numerar din activitatea de
investiții 63.653,00 -497.969,00 -2.443.611,00
Flux de numerar din activitatea de
finanțare -1.259.846 -15.024.801 -6.159.274
Total fluxuri de numerar -7.590.864,00 10.150.262,00 -152.307,00
Profit din exploatare 9.127.721,00 11.514.420,00 3.984.261,00
Profit net 3.836.308,00 4.981.648,00 2.665.631,00-20.000.000,00-15.000.000,00-10.000.000,00-5.000.000,000,005.000.000,0010.000.000,0015.000.000,0020.000.000,0025.000.000,0030.000.000,00lei

39
3.9.1. Diagnosticul fluxurilor de trezorerie

Tabel 11 – Diagnosticul fluxurilor de trezorerie
Indicatori Observații Diagnostic
SWOT Pct. Imp. Tot.
1.Fluxuri de
trezorerie
din
exploatare Fluxurile de trezorerie din exploatare
reflectă un excedent de trezorerie care
se crește la începutul perioadei si scade
spre final/
Stare bună
4,5
25%
1,125
2.Fluxuri de
trezorerie
total Fluxurile totale de trezor erie
înregistrează un excedent de trezorerie
în anul 2016 respectiv deficit în anul
2017. Stare slabă/
deteriorare
bruscă
1,5
25%
0,375
3.Flux de
numerar din
exploatare/
Profit din
exploatare Raportul profit real/ profit contabil în
2015 profitul cont abil fiind superior
celui real. În anul 2016 și 2017 raportul
profit real/ profit contabil este
supraunitar. Stare bună/
Îmbunătățire
bruscă

4,5

25%

1,125
4.Flux de
numerar/
Profit net
Raportul dintre fluxul de numerar și
profitul net înregistreaz ă o valoare bună
în anul 2015 și 2016. În 2017 valoarea
acestuia scade.. Stare bună

4,5

25%

1,125
Diagnosticul
fluxurilor de
trezorerie La nivelul întregii activități fluxul de
numerar se gestionează la un nivel
satisfăcător spre bun.
PUNCT TARE
100%
3,75
Sursă: Creație proprie

3.10. Analiza riscului de faliment

În activitatea sa, o societate comercială este supusă unor riscuri multiple, în continuare vom
analiza riscul de faliment la care este expusă socitatea. Indicatorii reprezentativi sunt calculați
în Tabelul 12.
Tabelul 12 -Calculul indicatorilor riscului de faliment
Modelul Altman 2015 2016 2017
X1 (capital de lucru/activ bilanțier) 0,0922 0,1567 0,2179
X2 (profit reinvestit/AB) 0,0354 0,0533 0,0230
X3 (EBIT/AB) 0,0391 0,0122 0,0261
X4 ( capital social vărsat/datorii totale 0,2148 0,2494 0,2469
X5 (Cifra de afaceri netă/AB 0,9515 0,9911 0,6762
Z=1.2*X1+1.4*X2+3.3*X3+0.6*X4+0.999*X5 1,3685 1,4426 1,2035

40
Modelul Conan Holder 2015 2016 2017
X1 ((active curente -stocuri)/datorii curente) 0,6523 1,1505 1,7384
X2 (capital permanent/total pasiv) 0,0601 0,1257 0,1837
X3 (cheltuieli financiare/cifra de afaceri) 0,0053 0,0046 0,0040
X4 (cheltuieli cu personalul/VA 0,4707 0,5763 0,4908
X5 (rezultatul brut din exploatare/VA 0,1627 0,0541 0,0907
Z=(16*X1+22*X2 -87*X3 -10*X4+24*X5) 10,5005 16,3116 28,7812
Sursă: Calcule proprii
Figura 12 – Evoluția valoarii funcției scor "Z" Altman

Sursă: Creație proprie

Figura 13 – Evoluția valoarii funcției scor "Z" C onan -Holder

Sursă: Creație proprie
2015 2016 2017
Z=1.2*X1+1.4*X2+3.3*X3
+0.6*X4+0.999*X51,3685 1,4426 1,20351,051,11,151,21,251,31,351,41,451,5
2015 2016 2017
Z=(16*X1+22*X2-87*X3-
10*X4+24*X5)10,5005 16,3116 28,781205101520253035

41
3.10. 1. Diagnosticul riscului de faliment

Tabel 13 – Diagnosticul riscului de faliment
Indicatori Observații Diagnostic
SWOT Pct. Imp. Tot.
1.Modelul
Altman Modelul Z – Altman reflectă o stare
financiară precară, valoarea funcției
scor se situează la nivelul d e 1.36 în
2015, 1,44 în 2016, respectiv 1.2 în
2017, valoari specifice firmelor
falimentare.
Stare
critică/
Îmbunătățir
e lentă
2,5
50%
1,25
2.Modelul
Conan Holder Modelul Z – Conan Holder reflectă
dificultăți financiare tremporare, care
pot fi remed iate dacă se aplică strategia
adecvată. Valoarea funcției scor se
situează la nivelul de 10,5 în 2015,
16,31 în 2016, respectiv 28,78 în 2017,
astfel se înregistrează o îmbunătățire
bruscă.
Stare bună/
Îmbunătățir
e bruscă
4,5
50%
2,25
Diagnosticul
riscului de
faliment Per ansamblu starea de risc la care
este expusă societatea este una
satisfăcătoare însă situația se
îmbunătățește spre finalul perioadei
analizate.
PUNCT
TARE
100%
3,5
Sursă:Calcule proprii

3.11. Sinteza diagnosticului financiar

Tabel 14 – Sinteza diagnosticului financiar la S.C. Boromir Prod S.A. Buzău
Indicatori Diagnostic SWOT Punctaj
1.Diagnosticul lichidității și solvabilității financiare PUNCT TARE 3,8
2. Diagnosticul indicatorilor de activitate PUNCT TARE 3,55
3. Diagnostic ul stării de profitabilitate pe nivele de
activitate PUNCT INCERT 3,15
4. Diagnosticul fluxurilor de trezorerie PUNCT TARE 3,75
5. Diagnosticul riscului de faliment PUNCT TARE 3,5
Sinteza diagnosticului stării financiare PUNCT TARE 3,55
Sursă: Creație proprie
În urma efectuării diagnosticului financiar al companiei S.C.Boromir Prod S.A Buzău
constatăm că performanțele financiare ale acesteia se situează la mijlocul categoriei de rating
B, ce conferă un diagnostic bun al performanțelor financiare (3<N ̅< 4). În acest caz afacerea
este viabilă, cu potențial de dezvoltare în perioada ce urmează. Poziția pe curba ciclului de

42
viață este dezvoltare -maturitate, strategiile solicitate fiind cele de investire fie strategiile
neutre. Problemele majore au fost întâl nite în cadrul diagnosticului stării de profitabilitate pe
nivele de activitate, în ceea ce privește starea de profitabilitate le nivelul activității financiare
care se situează la un nivel slab.
Puncte tari
→ Valori bune pentru indicatorii de lichiditate și solvabilitate ;
→ Fluxuri de trezorerie pozitive din activitatea de exploatare ;
→ Risc de faliment redus ;
→ Echilibrul financiar curent al întreprinderii este bun, societatea dispunând de
suficiente lichidități pentru a -și achita datoriile pe termen scurt, cât și pentru a efectua diverse
plasamente eficiente atât pe piața monetară, cât și pe cea financiară
→ Potențial de dezvoltare .
Puncte slabe:
→ Probleme legate de controlul creditului acordat clientilor și, în consecință, creante mai
greu de încasat ;
→ Starea de pr ofitabilitate le nivelul activității financiare se situează la un nivel slab.
Oportunități
→ Pătrunderea pe noi piețe ;
→ Posibilele împrumuturi viitoare ce vor fi necesare pentru finanțarea investițiilor pot
avea un caracter benefic pentru companie .
Riscuri
→ Creșterea prețului cerealelor ;
→ Scăderea consumului de produse de panificație;
→ Prețuri mici de desfacere a produselor , necorelate cu nivelul costurilor de producție .

43
Concluzii și propuneri

La fel ca și în medicină, diagnosticul financiar reprezintă rezul tatul colaborării a doi
parteneri, pacient și specialist. Specialistul, în cazul acesta echipa de diagnostic, nu poate
avea succes, în nici una din etapele diagnosticării, fără colaborarea loială și efectivă a
societății comerciale, a conducerii.
Finalitat ea diagnosticului constă în a face pacientul – organizație să vadă mai clar, să știe ce și
cum trebuie făcut pentru înlăturarea deficiențelor. Reușita diagnosticului depinde în foarte
mare măsură de dorința sinceră a pacientului de a îndrepta lucrurile dar și de calitatea
specialiștilor, a echipei de diagnostic.
Diagnosticarea pres upune analizarea funcțiilor întreprinderi și formularea unor concluzii în urma
acestei analize. Aceasta se face cu scopul de a cunoaște cât mai bine societatea și modul în care
funcționează dar și pentru a identifica punctele slabe și forte pentru ca în final să se poată stabili
sensibilitatea acesteia față de influențele mediului extern, concretizate în oportunități și riscuri .
Diagnosticul financiar urmărește aprecierea situației financiare a întreprinderii. Pe baza rezultatului
acestui diagnostic se elaborează noi strategii de menținere și dezvoltare în mediul de afaceri specific
economiei, fiind și cel mai important dintre diagnosticele funcțiilor întreprinderii. Finalitatea
diagnosticului financiare se concretizează în oferire de informații financiare atât celor din interiorul
întreprinderii, cât și celor din afara acesteia, interesați de situația sa financiară.
În ceea ce privește diagnosticul economico -financiar al societății comerciale S.C.Boromir Prod S.A
Buzău acesta a rezultat ca fiind unul bun, performanțele financiare ale acesteia se situează la mijlocul
categoriei de rating. Diagnosticarea societății a fost efectuată ținându -se seama de limitele care au
existat în studi erea în profunzime a tuturor fenomenelor și tranzacțiile care au influențat activitatea,
datorită multitudinii de date necesare unui astfel de demers.
Deși diagnosticul rezult at este unul bun , societatea ar putea adopta unele măsuri a căror efecte ar
îmbunătăți activitatea și rezultatele obținute de aceasta. Printre acestea se numără: intensificarea
eforturilor pentru reducerea continuă a nivelului cheltuielilor raportat la încasări .
În concluzie, diagnosticarea reprezintă, indiscutabil punctul de pornire în conceperea, fundamentarea
și implementarea unor soluții de îmbunătățire a stării economico -financiare și manageriale a societății
comerciale.

44
Bibliografie

1. Achim M., (2009), Analiză economico -financiară , Editura RISOPRINT, Cluj -Napoca
2. Anghel I., Oance a Negrescu M. Popa Anica A., Popescu A. (2010), Evaluarea
întreprinderii, Editura Economică, București
3. Bătrâncea I., Bătrâncea M., Bătrâncea L., Dragoș V., Trifoi I. (2004), Diagnosticul și
evaluarea înttreprinderii , Editura RISOPRINT, Cluj -Napoca ;
4. Bătrânc ea I. Bătrâncea M., Barb A., Todea N. (1998), Analiza -diagnostic și evaluarea
societăților comerciale , Editura Dacia, Cluj -Napoca ;
5. Deaconu A., Manațe D. (coord.) (2013) Studii de caz pentru evaluarea proprietăților ,
Editura RISOPRINT, Cluj -Napoca ;
6. Ișfănes cu A., Șerban C., Stănoiu A. (2003), Evaluarea întreprinderii , Editura
Universitară, București ;
7. Niculescu M. (1997) Diagnostic global strategic , Editura Economica, București
8. Oprean V. (2016) Note de curs ;
9. Petcu M. (2009), Analiza economico -financiară a înt reprinderii , Editura Economică,
2009 ;
10. Pop F. (2018) Curs Analiză financiară ;
11. Păvăloaia W. Paraschivescu M., Lepădatu G,Pătrașcu L., Radu F., Bordeianu D.,
Darie A.,( 2010) Analiza economico – financiară. Concepte și studii de caz , Editura
Economica
12. Păvăl oaia W., Paraschivescu M., Olaru G., Radu F., Analiză financiară. Studii de caz ,
Editura Tehnopress, Iasi, 2006.
13. OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene ;
14. Boromir Prod SA Buzău www.boromir.ro
15. Bursa de Valori București www.bvb.ro

45
Anexe
Anexa 1. Situațiile financiare ale societății S.C Boromir Prod S.A. Buzău la 31 decembri e
(2015 -2017 )

Situația activelor, datoriilor și capitaluril or proprii
POSTURI BILANȚIERE

2015 2016 2017
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI
NECORPORALE
1.Concesiuni, brevete, licențe,
mărci comerciale, drepturi și active
similare și alte imobilizări necorporale 204.170,00 109.597,00 61.999,
00
TOTAL 204.170,00 109.597,00 61.999,
00
II. IMOBILIZĂRI
CORPORALE
1. Terenuri și construcții 53.096.184,00 36.937.107,00 29.633.644,00
2. Instalații tehnice și mașini 15.623.434,00 13.235.174,00 9.405.225,00
3. Alte instalații, utilaje și
mobilier 201.165,00 179.982,00 140.91
9,00
4. Investiții imobiliare 10.974.774,00 9.998.846,00 7.278.747,00
5. Avansuri și imobilizări
corporale în curs de execuție 231.604,00 235.129,00 183.456,00
TOTAL 80.127.161,00 60.586.238,00 46.641.991,00
III. IMOBILIZĂRI
FINANCIARE
1.Acțiuni deținute la entitățile
asociate și la entitățile controlate în
comun 17.979.638,00 17.979.638,00 26.979.638,00
3. Alte titluri imobilizate 80.141,00 80.141,00 80.141,
00
3. Alte împrumuturi 109.962,00 59.147,00 63.048,
00
TOTAL 18.169.741,00 18.118.926,00 27.122.827,00
ACTIVE IMOBILIZATE –
TOTAL 98.501.072,00 78.814.761,00 73.826.817,00
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime si materiale
consumabile 13.741.289,00 9.046.035,00 5.622.703,00
2. Producția în cur s de execuție 58.796,00 81.273,00 74.927,00
3. Produse finite și mărfuri 2.969.130,00 2.084.790,00 1.892.670,00
TOTAL 16.769.215,00 11.212.098,00 7.590.300,00
II. CREANȚE
1. Creanțe comerciale 33.794.126,00 2.216.569,00 5.166.011,00
2.Avansuri pla tite 823.405,00 35.110,00 255.497,00

46
3. Sume de încasat de la
entitățile din grup 14.106.043,00 22.329.194,00 19.058.880,00
4. Alte creanțe 1.306.254,00 930.909,00 2.566.754,00
TOTAL 50.029.828,00 25.511.782,00 27.047.142,00
IV. CASA ȘI CONTURI LA
BĂN CI 814.868,00 815.578,00 3.397.410,00
ACTIVE CIRCULANTE –
TOTAL 67.613.911,00 37.539.458,00 38.034.852,00
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 209.064,00 142.284,00 118.330,00
1.Sume de reluat într -o perioadă
de până la un an 209.064,00 142.284,00 118.330,00
D. DATORII: SUMELE CARE
TREBUIE PLĂTITE ÎNTR -O
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
1.. Sume datorate instituțiilor de
credit 15.810.468,00 5.802.993,00 8.466.829,00
2. . Avansuri încasate în contul
comenzilor 6.793,00 5.819,00 744.929,00
3. Datorii comerciale – furnizori 9.616.271,00 8.439.047,00 4.823.010,00
4.Efecte de comerț de plătit 22.202.654,00 1.904.015,00 897.568,00
5. Sume datorate entităților din
grup 5.941.744,00 4.669.606,00 312.053,00
6. Alte datorii, inclusiv datoriile
fiscale și datoriile privi nd asigurările
sociale 4.248.447,00 2.184.674,00 2.336.370,00
TOTAL 57.826.377,00 23.006.154,00 17.580.759,00
E. ACTIVE CIRCULANTE
NETE / DATORII CURENTE NETE 9.996.598,00 14.648.403,00 20.572.423,00
F. TOTAL ACTIVE MINUS
DATORII CURENTE 108.479.670,00 93.463.164,00 94.399.240,00
G. DATORII: SUMELE CARE
TREBUIE PLĂTITE ÎNTR -O
PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
1.. Sume datorate instituțiilor de
credit 0,00 1.744.069,00 1.222.696,00
2. Alte datorii, inclusiv datoriile
fiscale și dator iile privind asigurările
sociale 7.587.893,00 3.473.689,00 3.033.831,00
TOTAL 7.587.893,00 5.217.758,00 4.256.527,00
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru
beneficiile angajaților
2.Alte provizioane 23.435,00 23.435,00 2.856,00
TOTAL 24.350,00 23.435,00 2.856,00
I. VENITURI ÎN AVANS
1. Subvenții pentru investiții 56.849,00 27.185,00 0 ,00
Sume de reluat într -o perioadă
mai mare de un an 56.849,00 27.185,00 0 ,00
2. Venituri înregistrate în avans
din care: 650,00 650,00 650,00
Sume de re luat într -o perioadă
mai mare de un an 650,00 650,00 650,00
TOTAL 57.499,00 27.835,00 650,00

47
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris vărsat 23.306.374,00 23.306.374,00 23.306.374,00
2.Ajustari ale capitalului social
SOLD C
TOTAL 23.306.374,00 23.306.374,00 23.306.374,00
II. PRIME DE CAPITAL 76.639,00 76.639,00 76.639,00
III. REZERVE DIN
REEVALUARE 39.922.172,00 23.173.465,00 19.534.405,00
IV. REZERVE
1. Rezerve legale 1.420.165,00 1.420.612,00 1.420.612,00
2. Rezerve statutare sau
contractuale 182.555,00 182.555,00 182.555,00
3. Alte rezerve 25.699.489,00 25.802.102,00 25.802.102,00
TOTAL 27.302.209,00 27.405.269,00 27.405.269,00
V.REZULTATUL REPORTAT
PROVENIT DIN ADOPTAREA PT.
PRIMA DATA A IAS 29
SOLD C 6.567.570,00 9.278.373,00 17.649.554,00
VI.REZULTATUL
REPORTAT PROVENIT DIN
ADOPTAREA PT. PRIMA DATA A
IAS 29
SOLD C 0,00 0,00 0,00
VII.PROFITUL SAU
PIERDEREA EXERCIȚIULUI
FINANCIAR
SOLD C 3.836.308,00 4.981.648,00 2.166.966,00
Repartizarea profitului 200.429,00 447,00
CAPITALURI PROPRII –
TOTAL 100.810.843,00 88.221.321,00 90.139.207,00
CAPITALURI – TOTAL 100.810.843,00 88.221.321,00 90.139.207,00

Situația veniturilor și cheltuielilor
2015 2016 2017
1.Cifra de afac eri netă 103.222.048,00 92.635.053,00 63.834.670,00
Producția vândută 63.257.525,00 57.313.513,00 60.922.929,00
Venituri din vânzarea mărfurilor 48.712.992,00 37.046.108,00 8.624.735,00
Reduceri comerciale acordate 8.748.469,00 1.724.568,00 5.712.994 ,00
2.Venituri aferente costului producției
în curs de execuție
SOLD C 2.692.670,00 3.519.368,00 1.512.133,00
SOLD D
3.Venituri din productia de imobilizari
si investitii imobiliare 0,00 0,00 30.000,0 0
4.Venituri din productia de imobilizari
necorporale și corporale 0,00 0,00 30.000,00
5. Venituri din investitii imobiliare 44.100,00 797.067,00 0,00

48
6. Venituri din subventii de exploatare 10.035,00 29.664,00 27.185,00
7.Alte venituri din exploatare 76.544,00 46.688,00 41.292,00
VENITURI DIN EXPLOATARE –
TOTAL 106.045.397,00 97.027.840,00 65.445.280,00
8.a) Cheltuieli cu materiile prime și
materialele consumabile 26.460.116,00 24.000.315,00 21.165.44 7,00
Alte cheltuieli materiale 3.129.025,00 4.588.998,00 4.788.627,00
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și
apă) 5.057.354,00 4.970.767,00 4.922.965,00
c) Cheltuieli privind mărfurile 40.840.722,00 29.495.876,00 3.786.177,00
Reduceri comerciale pri mite 5.276.162,00 252.661,00 21.771,00
9.Cheltuieli cu personalul, din care: 12.200.965,00 12.291.580,00 13.115.713,00
a) Salarii și indemnizații 9.604.348,00 9.955.336,00 10.407.705,00
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția
socială 2.596.617,00 2.336.244,00 2.708.008,00
10.a) Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale și necorporale 4.848.204,00 4.021.652,00 3.636.846,00
a.1) Cheltuieli 4.848.204,00 4.021 .652,00 3.636.846,00
a.2) Venituri
11.b) Ajustări de valoare privind
activele circulante -26.446,00 -26.784,00 0,00
a.1) Cheltuieli
a.2) Venituri 26.446,00 26.784,00 0,00
12.Alte cheltuieli de explo atare 14.615.800,00 16.456.559,00 11.756.842,00
12.1. Cheltuieli privind prestațiile
externe 13.254.919,00 13.492.916,00 9.670.885,00
12.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate 778.877,00 741.923,00 660.352,00
12.3 Cheltuieli din reevaluarea
imobilizărilor neorporale și corpoale 0,00 1.772.994,00 0,00
12.4 Cheltuieli privind investițiile
imobiliare 13.741,00 77.238,00
13.Alte cheltuieli 568.263,00 371.488,00 1.425.605,00
Ajustări privind provizioanele -22.338,00 326.722,00 -129.957,00
– Cheltuieli 23.435,00 361.366,00 0,00
– Venituri 45.773,00 34.644,00 129.957,00
CHELTUIELI DE EXPLOATARE –
TOTAL 101.827.240,00 95.873.024,00 63.020.889,00
PROFITUL SAU PIIERDEREA DIN
EXPLOTARE
Profit 4.218.157,00 1.154.816,00 2.424.391,00
Venituri din diferente de curs valutar 254.819,00 138.012,00 54.452,00
Venituri din dobânzi 1.078,00 851,00 82,00
Alte venituri financiare 0,00 0,00 0,00
VENITURI FINANCIARE -TOTAL 255.897,00 138.863,00 54.534,00
Ajustări de valoare privind imobilizările
financiare 0,00 0,00 0,00
– Cheltuieli 0,00 0,00 0,00

49
– Venituri 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli privind dobânzile 305.038,0 0 270.403,00 238.645,00
Alte cheltuieli financiare 237.175,00 155.832,00 14.507,00
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 542.213,00 426.235,00 253.152,00
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIARA
Pierdere 286.316,00 287.372,00 198.618,00
VENITURI TOTALE 106.301.294,00 97.166.703,00 65.499.814,00
CHELTUIELI TOTALE 102.369.453,00 96.299.259,00 63.274.041,00
PROFITUL SAU PIERDEREA
BRUT(Ă):
Profit 3.931.841, 00 867.444,00 2.225.773,00
Impozitul pe profit curent 0,00 0,00 0,00
Impozitul pe profit amânat 177.934,00 0,00 0,00
Venituri din impozitul pe profit amânat 82.401,00 4.114.204,00 439.858,00
PROFITUL SAU PIERDEREA
NET(Ă) EXERCIȚIULUI
FINANCIAR:
Profit 3.836.308,00 4.981.648,00 2.166.966,00

Situația fluxurilor de numerar la SC Boromir Prod SA Buzău
INDICATOR 2015 2016 2017

Profit(pierdere) inainte de impozitare 3.836.308,00 4.981.648,00 2.665.631, 00
Ajustari nemonetare pentru
reconcilierea profitului inainte de
impozitare cu fluxurile nete de
trezorerie: – – -3.674.346,00
Amortizarea si deprecierea
imobilizarilor 4.848.204,00 4.021.652,00 3.636.846,00
Cheltuieli cu dobanzile 305.038,00 270.403,0 0 238.645,00
Venituri din dobanzi -1.078,00 -851,00 -82,00
Depreciere de valoare pentru stocuri si
creante – 361.366,00 –
Provizioane pentru investitii financiare – – –
Pierderi din evaluarea la valoarea justa a
imobilizarilor corporale si necorporale 13.741,00 1.850.232,00 –
(Castig) pierdere din cedarea
imobilizarilor corporale sinecorporale 107.864,00 12.195,00 1.103.060,00
Impactul modificarii cursului de schimb
valutar 17.644,00 17.775,00 14.507,00
Profit din exploatare , inainte de
modificarea elementelor de capital
circulant 9.127.721,00 11.514.420,00 3.984.261,00
(cresterea)/descresterea stocurilor -9.530.158,00 5.557.117,00 3.622.423,00
(cresterea)/descresterea creantelor -29.904.100,00 24.518.046,00 -1.511.406,00
(cresterea)/descresterea datoriilor 24.215.826,00 -15.646.999,00 3.092.528,00

50
comerciale
Flux net din activitatea operationala -6.090.711,00 25.942.584,00 9.187.806,00
Dobanzi incasate 1.078,00 851,00 82,00
Dobanzi platite -305.038,00 -270.403,00 -238.645,00
impozit pe profit platit -498.665,00
Numerar net (utilizat)/generat din
activitatea de exploatare -6.394.671,00 25.673.032,00 8.450.578,00
Fluxul de numerar din activitatea de
investitie
Plati pentru achizitia de imobilizari
corporale -1.233.186,73 -517.944,00 -3.598.411,00
Plati pentru achizitia de imobilizari
necorporale 0,00 – –
Incasari din vanzarea de imobilizari
corporale 1.296.840,00 19.975,00 1.154.800,00
Fluxul de numerar folosit in activitatea
de investitie 63.653,00 -497.969,00 -2.443.611,00
Fluxul de numerar din activitatea de
finantare
Rambursari de imprumuturi -1.259.846,00 -15.024.801,00 -6.159.274,00
Trageri de imprumuturi – – –
Fluxul de numerar din activitatea de
finantare -1.259.846 -15.024.801,00 -6.159.274,00
Cresterea/descresterea neta in numerar
si echivalente de numerar inclusiv
descoperirile de cont -7.116.698 10.150.262,00 -152.307,00
Numerar si echivalente de numerar
inclusiv descoperirile de cont la
inceputul perioadei -4.428.036 -14.578.298,00 -4.428.036,00
cresterea neta in nu merar si echivalente
de numerar, inclusiv descoperirile de
cont -7.116.698 10.150.262,00 -152.307,00
Numerar net , inclusiv descoperirile de
cont la sfarsitul perioadei -11.544.734 -4.428.036,00 -4.580.343,00