Asist. Dr. Constantin NISTOR Ana-Maria FERARU [305342]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Specializarea Sisteme Informaționale Geografice

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC: MASTERAND: [anonimizat]. Dr. [anonimizat] 2016

[anonimizat]: ABSOLVENT: [anonimizat]. Dr. [anonimizat] 2016

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 [anonimizat]

1.1 Poziția geografică și accesibilitatea în dezvoltarea turismului

1.2 Potențialul turistic natural

1.2.1 Potențialul turistic al reliefului

1.2.2 Potențialul turistic al rețelei hidrografice

1.2.3 [anonimizat]

1.2.4 Factorul biotic

1.3 Potențialul antropic

1.3.1 Clădiri civile cu valoare arhitecturală de patrimoniu

1.3.2 Festivaluri și tradiții locale

CAPITOLUL 2 [anonimizat]. Concepte generale (definiții, componente, aplicabilitate…)

CAPITOLUL 3 [anonimizat]. Metodologie de lucru

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Turismul reprezintă o activitate într-o [anonimizat], promovarea și dezvoltarea sa reprezentând trăsătura caracteristică secolului nostru.

[anonimizat] o gamă largă de produse turistice cu o atractivitate deosebită.

Lucrarea de față intitulată ,,[anonimizat]” [anonimizat] a [anonimizat] o aplicație GIS.

[anonimizat] a [anonimizat]. Îmbinarea acestor caracteristici sunt favorabile implemantării unor strategii de dezvoltare a turismului în bazinul Doftanei.

Motivul alegerii acestei teme constă în faptul că Valea Doftanei este o [anonimizat]-[anonimizat]. Bazinul Doftanei l-[anonimizat]. [anonimizat], Valea Doftanei începe să fie căutată de turiști din nevoia de odihnă și recreere.

Lucrarea este structurată în trei părți. [anonimizat], rețeaua hidrografică și elementele biogeografice și potențialul touristic antropic.

[anonimizat], dar și domeniilor de aplicabilitate.

[anonimizat] a principalelor direcții de dezvoltare turistică prin propuneri și strategii de promovare.

Pentru elaborarea lucrării a fost necesară identificarea pe teren a elementelor și consultarea unei variate bibliografii (hărți, lucrări scrise etc.). Menționez că majoritatea fotografiilor obiectivelor turistice aparțin arhivei personale.

Ca metode specifice geografice, am utilizat date statistice, metoda sintezei, metoda analizei, metoda observației, metoda cartării geografice și metoda comparației. Instrumentele de bază folosite în redactarea lucrării au fost Microsoft Office (Word și Excel), ArcGIS, qGIS, ArcGIS Online și Corel Draw.

Prezenta lucrare a fost elaborată sub îndrumare domnului Asistent Doctor Nistor Constantin.

CAPITOLUL 1 FAVORABILITATEA CADRULUI FIZICO-GEOGRAFIC

1.1 Poziția geografică și accesibilitatea în dezvoltarea turismului

Fig. I.1 Localizarea Bazinului Doftanei în cadrul României (Sursa: proprie)

Turismul este una dintre cele mai complexe ramuri economice, ce prezintă o complexitate în continuă dezvoltare, în care se valorifică potențialul natural și antropic al unei țări, introducând în circuitul economic laturi inedite ca peisajul, ospitalitatea sau informația.

Bazinul Doftanei este o destinație mai puțin exploatată, dar care deține un potențial turistic, atât natural, cât și antropic, extrem de valoros. Pe lângă aceste obiective de care dispune, zona este ușor accesibilă, la intersecția D.J. 102 I Câmpina – Brașov cu D.J. 102 A.

Lucrarea de față îcearcă să evidențieze posibilitatea promovării turismului din această regiune și un număr de propuneri în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a sa, prin utilizarea unei aplicații web-GIS.

Bazinul hidrografic al râului Doftana este poziționat între coordonatele geografice 45°29' – 45°07' latitudine nordică și 25°37' – 25°52' longitudine estică, în jumătatea de vest a perimetrului carpatic și subcarpatic de curbură, pe grupa munților Teleajen și în Subcarpații Teleajenului.

Fig. I.2 Harta localizării bazinului Doftanei în cadrul județului Prahova (Sursa: proprie)

Râul Doftana izvorăște de la o înălțime de 1450 m, din Munții Ciucașului. Cu o lungime de 44 km de la izvor până la vărsare și un bazin de 406 km2, Doftana este afluent de gradul I al râului Prahova și afluent de gradul II al Ialomiței.

Ca și unitate morfologică, Valea Doftanei este alcătuită din versanți ce încadrează suprafața în care s-a sculptat actualul teren. Morfologia văii și rețeaua hidrografică descriu caracterul carpatic și subcarpatic al întregului bazin. Regiunea este mărginită de culmile Bratocea – Grohotișu către răsărit, iar spre apus este delimitată de Culmea Baiu (Gârbova). Versanții din această regiune au o altitudine medie de 1200 – 1500 m, fiind alcătuiți din fliș cretacic.

Fig. I.3 Harta geologică a bazinului Doftanei (Sursa: proprie)

Dealurile subcarpatice (Brebu – Șotrile) cuprind formațiuni terțiare cutate și au altitudini de 200 – 300 m până la 800 – 900 m. Culmile muntoase din județul Prahova sunt separate prin văi înguste și adânci, iar în unele cazuri văile se lărgesc, alcătuind mici depresiuni intramontane (Cheia spre est și Sinaia spre vest; între acestea se găsește despresiunea Teșila). Depresiunea Teșila a fost sculptată de râul Doftana la întâlnirea dintre stratele de Sinaia și flișul grezos al munților Grohotiș. Spre sud de Teșila se găsesc măguri, local denumite „gâlme”: Gâlma Secăriei, Gâlma Crăiței, Gâlmeia.

Având o poziție mediană, între două centre industriale importante ale României (orașul Ploiești la sud și orașul Brașov la nord), Valea Doftanei este atrasă în prezent în sfera legăturilor de producție ale acestora.

Calea ferată ce traverseaza bazinul Doftanei prezintă o deosebită importanță în stabilirea legăturilor economice dintre centrele pe care le traversează, imprimând zonei o poziție economico-geografică prielnică dezvoltării așezărilor omenești.

În componența Bazinului Doftanei sunt cuprinse orașul Câmpina și comunele Telega, Teșila, Brebu, Șotrile, Secăria și Valea Doftanei.

Fig. I.4 Harta reliefului în bazinul Doftanei (Sursa: proprie)

1.2 Potențialul turistic natural

1.2.1 Potențialul turistic al reliefului

Bazinul Doftanei se desfășoară atât pe rama montană, cât și în regiunea subcarpatică. Datorită caracteristicilor sale morfologice dictate de evoluția diferențiată, dată de energia eroziunii și de natura litologiei, se pot distinge următoarele sectoare:

a. sectorul subcarpatic – de la confluența cu Secăria la confluența cu Prahova.

b. sectorul montan – de la izvoare la confluența cu Secăria;

Toate culmile de pe partea stângă a Doftanei sunt flancate de pante ce trec de 20°. Altitudinile se păstreaza deasupra curbei de 1300 m. De la vărsarea Secăriei, pe dreapta și a Păltinoasei, pe stânga, în Doftana, spre sud se desfașoară o a doua mare unitate structurală străbătută de Doftana, Subcarpații.

Fig. I.5 Harta geodeclivității (Sursa: proprie) Fig. I.6 Harta energiei de relief (Sursa: proprie)

Panta terenului reprezintă un important indicator morfometric, folosit în caracterizarea complexă a reliefului. Prin geodeclivitate se înțelege unghiul de înclinare a suprafeței topografice față de planul orizontal și se exprimă în grade sexagesimale sau centezimale.

Utilitatea realizării hărții pantelor constă în faptul că aceasta poate oferi informații despre modul de utilizare al versanților în realizarea infrastructurii de cazare și agrement, dar și despre siguranța activității turistice din această zonă.

Geodeclivitatea a fost realizată în programul ArcGis 10.2 prin aplicarea funcției Slope din Spatial Analyst Tools – Surface Analyst Tools, prin care s-au calculat pantele, utilizând modelul numeric altimetric, apoi au fost reclasificate în șase clase (Symbology – Classified – Classes: 6 – Classify – Break Value). Am modficat culoarea rasterului (Symbology – Classified – Color Ramp) și am ales paleta de culoare de la verde la roșu. Pentru a reda relieful 3D, am suprapus peste layer-ul anterior hillshade-ul căruia i-am dat o transparență de 50%. În modul Layout am adăugat celelalte elemente importante ale hărții, iar apoi am exportat harta în format .jpg (File – Export Map).

Energia de relief reprezintă o metodă potrivită de exprimare a caracteristicilor cantitative ale reliefului, prin realizarea unui caroiaj kilometric de 1 kmp, prin intermediul căruia se calculează adâncimea fragmetării pentru fiecare celulă a acestuia. Pentru redarea energiei de relief am utilizat metoda cartogramelor.

Harta energiei de relief a fost realizată astfel: am adus DEM-ul, am aplicat funcția: Arc Toolbox – Spatial Analyst Tools – Neighborhood – Block Statistics – Input raster: „DEM”, Output raster: „energie”. Neighborhood: Rectangle, Neighborhood Settings Height: 1000, Widht: 1000, Units: map, Statistics Type: Range – OK. Astfel am ales crearea unui caroiaj de 1 kmp (1000×1000).

Am creat un fișier .ascii din rasterul rezultat astfel: Arc Toolbox – Conversion Tools – From Raster – Raster to ASCII: Input raster: „energie” (rasterul realizat la pasul anterior), Output ASCII: „energie_1” – save as type „*asc” – OK. Pasul următor o reprezintă conversia ascii-ului în raster: Arc Toolbox – Conversion Tools – to Raster – ASCII to raster: Input ASCII: „energie_1”, Output raster: „energie_bun”. În continuare am creat un caroiaj de 1 kmp în vector astfel: Arc Toolbox – Conversion Tools – From Raster – Raster to Polygon: Input raster: energie_bun, Output polygon features: „energie_vector” – OK. Rasterul rezultat l-am reclasificat dând dublu click pe layer – Symbology – Classified – Classify – Break Values: s-a făcut diferența între valoarea maximă și valoarea minima. Pentru a afișa valorile pe hartă am dat dublu click pe layerul vectorial „energie_vector” – Lables și am selectat Label features in this layer – OK. Pentru finalizarea hărții am adăugat hillshade-ul căruia i-am dat transperență și în Layer View am adăugat celelalte elemente ale hărții și am exportat harta (File – Export Map).

Consider că această cunoașterea a parametrilor oferă, pe lângă detalii de natură evolutivă și de identificare a zonelor susceptibile pentru anumite procese geomorfologice actuale, imagini ale morfodinamicii, precum și măsurile care ar trebui luate pentru o bună desfășurare a activităților turistice din bazinul Doftanei.

Relieful petrografic

Relieful dezvoltat pe conglomerate și gresii se identifică prin orizontul grezos al stratelor de Sinaia din Munții Baiu, fiind cel mai larg tip de relief răspândit în bazinul Doftanei. Rezistența mare la eroziune a dus la apariția unui relief cu aspect impunător și astfel s-au evoluat abrupturi cuestice sau a unor vârfuri ruiniforme de tipul tigăilor.

Interfluviile montane pe conglomerate și gresii sunt ruiniforme și rotunjite, dar bine delimitate de văi adânci și înguste, înconjurate de versanți puternic înclinați, pâna la producerea aspectului de chei.

În conglomeratele de pe Cheile Doftanei din Subcarpați apar forme disecate de ravene cu pantă de peste 50°, între acestea apărând coloane și stâlpi asemănătoare celor din Munții Ciucaș, fiind rotunjite prin diferite procese de spălare, eolizație și dezagregare.

Din cauza gresiilor miocene slab cimentate, uneori au loc desprinderi de bolovani pe fruntea abruptă a terasei Brebu, în localitatea Lunca Mare.

În ceea ce privește relieful carstic și pseudocarstic, acesta s-a dezvoltat în nord-vestul Munților Grohotiș, pe calcare, gips și sare, fiind este reprezentat de lapiezuri, ravene și doline.

În Munții Grohotiș s-a dezvoltat de-a lungul timpului un relief în orizonturile marno-argiloase a Stratelor de Sinaia, pe marne și argile. În această zonă se produc solifluxiuni și mici alunecări superficiale ale terenului.

Fig. I.7 Cheile Doftanei (Sursa: proprie)

Relieful structural

Individualizarea reliefului structural din zona studiată este condiționată de petrografie și evoluția tectonică a regiunii. Cursul superior al râului Doftana se desfășoară, în mare parte, pe contactul flișului de Teleajen cu stratele de Sinaia, fiind o vale longitudinală și de contact. În sectorul flișului, Doftana modelează un culoar de vale larg și uniform. Înălțările recente ale Subcarpaților spre munte au impus un curs transversal al Doftanei, luând aspectul unor depresiuni.

Relieful fluviatil

În lungul Doftanei se dezvoltă luncile, iar pe afluenți eroziunea și acumularea sub formă de conuri de dejecție, glacisuri și lunci de dimensiuni reduse (25-50 m lățime) cu pante accentuate. Acest tip de relief s-a format în lungul văilor Negraș, Mușița, Prislop și Florei.

Lunca Doftanei este prezentă pe întregul curs al văii, cu o întrerupere la traversarea conglomeratelor de Brebu și în sectorul nordic, păstrându-se până la confluența cu Prahova.

Pe flancul Munților Baiu apar areale limitate de luncă în zonele cu șisturi argiloase și marne, unde au apărut ostroave și renii. În albie se găsesc acumulări de bolovănișuri, nisipuri și piertrișuri venite de pe versanți în urma viiturilor.

Procesele fluviatile permit deplasarea de pietrișuri și nisipuri, acestea fiind utilizate în construcții.

1.2.2 Potențialul turistic al rețelei hidrografice

Potențialul turistic al rețelei hidrografice este evidențiat prin apele de suprafață, respectiv râuri, pârâuri, lacuri, dar și prin apele subterane, freatice și de adâncime. Apa, privită ca resursă turistică, poate fi privită ca „materia primă” pentru diferite forme de turism.

Râul Doftana este afluent de stânga al Prahovei, cu punctul de confluența în apropiere de localitatea Bănești și își are izvorul în Munții Gârbova, sub pasul Predeluș, la o altitudine de 1280 m. Desparte Munții Gârbova de Munții Grohotiș și este principala axă de dranaj a apelor din zonă, având direcția nord-sud și concordă cu panta generală a reliefului. Bazinul Doftanei coboară pe o distanță de 50 km, debitul este de 4,54 m3/s, adâncimea normală a râului este de 0,75 m, iar lățimea medie este de circa 9 km.

Primăvara, din cauza topirii zăpezilor, atât Doftana, cât și afluenții săi, își măresc debitul, provocând viituri și inundații în cursul inferior.

Doftana este principala sursă de alimentare cu apă potabilă pentru locuitorii comunei Valea Doftanei, dar și a importantelor orașe Câmpina, Ploiești și Băicoi.

În cursul său, râul Doftana primește o serie de afluenți importanți pe stânga, cum sunt: Mogoșoaia, Negrașul, Cucioaia, Ghimpoasa, Ermeneasa, Păltinoasa și Valea lui Vlădișor, iar pe partea dreaptă primește afluenții: Prislopul, Brădeasa, Mușița, Orjogoaia, Floreiul și Secăria.

Lacurile

Lacul Paltinu (lac antropic) a fost construit la confluența pârâurilor Păltinoasa și Secăria, fiind cel mai mare de acest fel din județul Prahova. Importanțele construirii aceastui lac au fost: alimentarea cu apă a unor orașe și zone industriale importante (platforma petrochimică Brazi), pentru piscicultură, irigații, agrement și producerea de energie electrică în cadrul unei minihidrocentrale de 10,2 MW putere instalată.

Barajul din beton a fost construit în formă de arc cu dublă curbură și are o înălțime de 108 m și o lungime de 455 m. Fiind încadrat între stânci dure de gresie.

Fig. I.8 Barajul Paltinul (Sursa: proprie)

Fig. I.9 Barajul Paltinul (Sursa: proprie)

Lacul Brebu sau Lacul Mânăstirii reprezintă cel mai important lac situat pe terasa Câmpina, fiind format prin procese de sufoziune mecanică și procese de disoluție. Alte lacuri mai mici situate pe aceeași terasă fluvială a orașului Câmpina sunt Lacul Paștelui și Lacul Bisericii – situate pe două văi ce fragmentează terasa și care se orientează în sensuri opuse.

Fig. I.10 Lacul Brebu (Sursa: proprie)

Lacul natural Doftana se află situat în apropiere de albia Doftanei, la 100 m de comuna Telega și s-a format într-o exploatare de sare, abandonată în anul 1900. Este unul din cele mai mari lacuri formate în ocne de sare (9200 m3), iar carcteristica cea mai importantă o reprezintă stratificația salinității și modul cum s-au dezvoltat asociațiile faunistice.

Fig. I.11 Lacul Doftana (Sursa: proprie)

Apele subterane

Arealul marnos format din stratele de Sinaia se desfășoară între valea Doftanei și valea Prahovei. În aceste roci circulația apelor este redusă și se realizează pe sistemele de falii și fisuri. O circulație veche a apelor de infiltrație este confirmată de diaclazele de calcite care presupun o mineralizare a apelor pretabilă depunerii.

1.2.3 Factorul climatic-resursă turistică

Regiunea studiată se suprapune pe două unități distincte: carpatică și subcarpatică. Astfel, sunt puse în evidență două climate cu caracteristici diferite: un climat de munte resimțit pe ariile restrânse din extremitatea nordică a bazinului Doftanei și un climat de tranziție în jumătatea sudică subcarpatică. Datele necesare sunt deduse pe baza unor evaluări sporadice a stațiilor meteorologice de la Câmpina și Predeal.

Temperatura reprezintă unul dintre parametrii meteorologici cei mai importanți care influențează din plin desfășurarea proceselor fizice și biologice din natură.

Parametrii temperaturii aerului se diferențiază în funcție de altitufine, relief și expunerea versanților (temperatura medie anuală are valori mai mari pe pantele cu expunere sudică, sud- vestică și sud-estică).

Bazinul Doftanei este definit de o climă moderată, cu temperaturi cuprinse între 8ș C și 12ș C, iar la marile altitudini ale masivelor ce înconjoară comuna Valea Doftanei se înregistrează temperature mai scăzute, de -2ș – 0ș C.

Tabel I.1. Temperaturile medii lunare la stația Câmpina, în anul 2014(sursa A.N.M.)

Grafic I.1. Temperaturile medii lunare la stația Câmpina, în anul 2014 (sursa A.N.M.)

Realizând o analiză a tabelului și graficului de mai sus, se observă o creștere relativă a temperaturii în orașul Câmpina față de temperaturile mai scăzute care se înregistrează în zonele mai înalte din bazinul Doftanei. Valorile ajung pâna la 23,2ș C în luna August, iar media anuală în anul 2014 a fost de 9,6 șC, conform datelor A.N.M.

Alături de termperatura aerului, precipitațiile atmosferice constituie o caracteristică a climei, fiind în același timp o veriga de bază a circuitului apei în natură. Apa provenită din ploi și din topirea stratului de zăpadă asigură alimentarea râurilor, devenind un important agent de modelare al reliefului. Pe lângă aceste trăsături, precipitațiile influențează circulația turistică și determină însușiri ale altor resurse turistice ca relieful sau vegetația.

Pe culmi și pe pantele montane precipitațiile medii anuale ating 1000 mm, repartizându-se neuniform. Pe culoarele de vale și în depresiuni, precipitațiile medii anuale ating 800 – 1000 mm, iar valorile cele mai reduse se înregistrează în zona subcarpatică (700 – 800 mm).

Suma medie a precipitațiilor este de 779 mm la Câmpina, față de 955,7 la Sinaia, în munte.

Tabel I.2. Regimul lunar al precipitațiilor în anul 2014 la statția Câmpina (sursa A. N.M.)

Grafic I.2

Regimul eolian reprezintă un alt factor climatic important care, prin de viteză, fecvență sau direcție poate influența starea vremii, importantă pentru drumeții. Direcția vântului este determinată de particularitățile circulației generale ale atmosferei și de paticularitățile suprafeței active.

Direcția predominantă a vântului la stațiile Predeal și Câmpina este nordul, care are o pondere de 40,1% la stația Predeal și 32,7% la stația Câmpina.

O importanță deosebită pentru amplasarea construcțiilor, agricultură, silvicultură și chiar turism, o reprezintă cunoașterea frecvenței vântului.

Sub raport ambiant, râul Doftana este apeciat de turiștii ce se abat prin această zonă. Fiind protejată de brâul muntos, larg deschisă și însorită, cu o temperatură moderată, care beneficiază de izvoare și fântâni cu apă răcoritoare și având numeroase poieni și pajiști, Doftana are un deosebit potențial turistic natural.

1.2.4 Factorul biotic

Potențialul turistic al resurselor biogeografice este influențat de alți factori prezentați anterior, precum relieful și clima. Din punct de vedere turistic, vegetația reprezintă un element de atractivitate, rolul turistic fiind complex și putând fi apreciat prin valoarea estetică pe care aceasta o imprimă peisajului.

Dintre factorii climatici, lumina reprezintă cel mai important agent, fiind folosită de plante în procesul de fotosinteză. Însușirea unor plante de a-și îndrepta florile sau frunzele într-o anumită direcție este, de asemenea, influențată de lumină (acest fenomen este numit fototropism). În viața insectelor, lumina condiționează declanșarea sau stoparea unor procese biologice.

Vântul, prin viteză și direcție influențează răspândirea plantelor, polenizarea, precum și zborul animalelor .

Temperatura acționează asupra fotosintezei, respirației și transpirației plantelor și în activitatea animalelor, influențând mărimea corpului sau culoarea blănii.

Umiditatea este importantă deoarece apa este cea care transportă săruri minerale necesare plantelor, iar animalele au nevoie de apă pentru termoreglarea temperaturii corpului.

Dintre factorii edafici, solul este cel mai important, fiind folosit ca suport al plantelor, dar și ca rezervor de hrană.

Vegetația

În ceea ce privește vegetația, pădurile îmbracă o mare parte a regiunii studiate, dându-i un aspect variat.

În Munții Grohotiș și Gârbova se întâlnește etajul de pajiști subalpine cu pâlcuri de smârdar (Rhododendron kotschyi), afin (Vaccinium oxycoccus) și ienupăr (Juniperus communis).

Sub etajul subalpin, se desfășoară etajul pădurilor de rășinoase unde se găsesc plantații de molid (Picea excelsa) și fâșii înguste de anin alb (Alnus incata), urmat de etajul pădurilor de amestec: brad (Abies alba) și fag (Fagus sylvatica); Pădurile pure de fag se întâlnesc până la altitudinea de 1000 m, pe gâlma Secăria, iar în amestec cu bradul până la 1200 m, pe masivul Orjogoaia.

Fig. I.12 Harta utilizării ternului în Bazinul Doftanei (Sursa: proprie)

Etajul nemoral cuprinde zona subcarpatică fiind formată predominant din fag și anin alb sau gorun (Quercus petraea).

Vegetația cu caracter intrazonal apare în luncile râului Doftana și afluenților ei și este reprezentată prin zăvoaie (păduri de luncă, formate din arbori cu lemn moale – plop (Populus), salcie (Salix), dar și o vegetație erbacee abundentă.

Stratul de arbuști este constituit mai ales din soc negru (Sambacus nigra), alun (Corylus avellana) , arțar tătăresc (Acer tataricum), păducel (Crataegus oxyacantha).

Versanții văii Doftanei fiind acoperiți în mare parte de păduri și pajiști, silvicultura și zootehnia imprimă o notă specifică peisajului montan. Pădurile de fag și pădurea de amestec îndeplinesc funcția de echilibrare a regimului ploilor și ajută la fixarea solului, împiedicând degradarea terenurilor.

Fauna

Fauna din Bazinul Doftanei este, în genere, specifică celei din Carpați – se întâlnesc animalele sălbatice a căror răspândire pe verticală este determinată de condițiile climatice.

Cerbul (Cervus elaphus carpaticus) și căpriorul (Capreolus capreolus) constituie un admirabil decor al plaiurilor locale; dominând prin mărimea și puterea, se întâlnește ursul (Ursus arctos), ocrotit astăzi prin lege. În jurul stânelor, prin desișurile de foioase, este semnalat uneori lupul (Canis lupus); mistrețul (Sus scrofa) trăiește în făgetul producător de jir. În pădurile din nordul Văii Doftanei trăiesc râsul (Lynx lynx), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris) , viezure (Meles meles), nevăstuică (Mustela nivalis) .

Dintre rozătoare este prezent pârșul (Ghlis Ghlis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius) și șoarecele gulerat (Apodemus tauricus). Se mai întâlnesc: veverița (Scirus vulgaris), dihorul (Mustela putoris), jderul (Martes martes), vidra (Lutra lutra).

Fauna ornitologică este la fel de bogată: rândunica (Hirunda rustica), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cucul (Cuculus canorus), ciocănitoarea (Dendrocopos medius), potârnichea (Perdix perdix), mierla de piatră (Monticola saxatilis), prepelița (Coturnix coturnix), vrabia (Passer domesticus), cioara (Corvidae), pițigoiul (Parus major).

Din categoria păsărilor răpitoare sunt de amintit următoarele: vultur (Gyps fulvus), bufniță (Strigidae), uliu (Accipiter nisus).

Dintre reptile sunt de menționat – rareori – vipera (Vipera berus), șopârla de munte (Lacerta vive para).

În apa Doftanei și afluenții acesteia există o faună ihtiologică de munte alcătuită din păstrăv (Salmo Trutta Fario), lipanul (Thymallus thymallus), moioaga (Barbus meridionalis).

Rezervații – Rezervația Glodeasa

Bazinul văii Doftana, mărginit de Munții Grohotiș la est și de Munții Baiului la vest, include enclava de pădure virgină a Glodesei, cu o suprafață de 534,9 ha și aflată la o altitudine de 650 – 890 m.

Glodeasa este una dintre puținele păduri virgine rămase în țară, alcătuită din fagi și brazi cu vârste cuprinse între 200 și 300 de ani și cu înălțimi de 40 – 50 m. Suprafața ocrotită prezintă o remarcabilă varietate peisagistică: păduri, stânci, roci la zi, pajiști, chei. Calitatea sitului este dată de prezența de specii de plante endemice, aflate pe Lista Roșie națională.

Tipuri de habitate: pădure de fag de tip Luzulo-Fagetum, tufărișuri alpine și boreale, pajiști alpine și subalpine, vegetație pe stânci calcaroase, iazuri și lacuri.

Vegetația este formată din fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba), floarea paștelui (Anemone nemorosa), alun (Corylus avellana), brebenelul (Corydalis solida), brusture negru (Symphytum cordatum), socul negru și roșu (Sambucus nigra, Sambucus racenosa).

Specii endemice de floră: Goodyera repens, Herminium monorchis, Epipogium aphyllum, Euphrasia micrantha, Monotropa hypopitys.

Fauna: ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), ierunca (Tetrastes bonasia), ciocănitori (Dendrocopos leucotos).

Pe teritoriul comunei Valea Doftanei se află pădurea „Foile verzi”, renumită pentru specia Prunus laurocerasus malin ornamental ce crește aici.

Fig I.13 Rezervația Glodeasa (Sursa: proprie)

Alte rezervații din bazinul Doftanei:

Rezervația geologică și peisagistică „Cheile Secăriei”;

Rezervațiile peisagistice „Afeniș” și „Seciuri” în comuna Secăria;

Rezervația naturală complexă „Lacul Doftana” în Telega;

Rezervația forestieră „Paltinu Lac”; Rezervația forestieră „Valea Corbului”; Rezervație naturală cu larice; Rezervație botanică cu bulbuci de munte în comuna Valea Doftanei;

Rezervația naturală complexă „Nemernicul”; Rezervația naturală mixtă „Tocilelor și fiarelor”; Rezervația geologică și geomorfologică „Cheile Brebului”, Rezervația hidrologică „Lacul Brebului”; Rezervația naturală peisagistică „La Brad”; rezervația naturală complexă „Valea Lupei” în comuna Brebu.

1.3 Potențialul turistic antropic

Pentru dezvoltarea turismului cultural se ține cont de tot ceea ce înseamnă patrimoniu cultural național și de valorificarea activității turistice. Cultura reprezintă o acumulare de valori materiale și spirituale create de omenire, păstrate și transmise din generație în generație, prin intermediul cărora se reconstituie imaginea unei comunități omenești din trecut.

În cadrul patrimoniului cultural sunt incluse bunuri materiale imobile și mobile, dar și patrimoniul imaterial, alcătuit din practici , reprezentări, expresii, cunoștințe, aptitudini – dar și instrumente, obiecte, artefacte și spații asociate cu acestea.

În categoria bunurilor materiale mobile se încadrează obiecte cu valoare deosebită sau excepțională, adunate de-a lungul timpului, care dovedesc participarea lor la formarea unei culturi sau civilizații.

Ținând cont de faptul că turismul reprezintă o activitate în continuă creștere și a devenit la fel de importantă ca alte ramuri economice, cum sunt industria, comerțul sau agricultura, realizarea unui turism durabil trebuie să fie dependentă de evoluția economică și socială a unei regiuni. Cultivarea culturii reprezintă un prim proces al dezvoltării durabile, jucând un rol important în creșterea calității vieții și a relțiilor sociale. Astfel, prin dezvoltarea, restaurarea și conservarea obiectivelor cultural turistice, localitățile aflate de-o parte și de alta a bazinului Doftanei pot exercita o mare influență în realizarea unui turism durabil în regiunea Nord-Vestică a județului Prahova. Deși dispune de un potențial bogat, această zonă nu este exploată la maximum din cauza infrastructurii slab dezvoltate. Localitățile de pe valea Doftanei pot contribui la dezvoltarea turismului prin implimentarea unor strategii corespunzătoare. Astefl, ar putea fi construite noi structuri de primire turistică cu funcții de cazare, alimentație și baze de agrement. Datorită obiectivelor existente în zonă, turștii pot îmbina armonios turismul cultural-religios cu agroturismul sau ecoturismul.

1.3.1 Clădiri civile cu valoare arhitecturală de patrimoniu

Judecătoria Câmpina a fost înființată în anul 1931 sub denumirea de Judecătoria de Pace Mixtă Câmpina. Ulterior denumirea s-a schimbat în Judecătoria Câmpina. De la înființare și până în prezent activitatea sa nu a fost organizată pe secții.

Fig. I.14 Judecătoria Câmpina (Sursa: http://www.prahova-turism.ro)

Primăria Câmpina. Sediul Primăriei Câmpina se află în clădirea cunoscută sub numele de Casa cu Grifoni, construită între anii 1901-1902 de către Gheorghe Ștefănescu, un prosper om de afaceri în domeniul petrolului. Inițial, casa a fost construită pentru familia sa, fiind prima construcție din Câmpina iluminată electric. După Primul Război Mondial, Casa cu Grifoni esre donată pentru a funcționa în ea Școala de Maiștri Sondori și Rafinori, fiind unica de acest fel în lume. Începând cu anul 2002, clădirea aparține patrimoniului Primăriei Câmpina, iar din anul 2004 a început desfășurarea activității Primăriei.

Fig. I.15 Casa cu Grifoni (Sursa: http://www.primariacampina.ro) Fig. I.16 Primăria Câmpina (Sursa: proprie)

Casa Tineretului din Câmpina este dată în folosire începând cu anul 1982, sub denumirea de Casa de Cultura a Știintei și Tehnicii pentru Tineret, construită cu scopul desfășurării de activități cultural artistice, sportive sau de agrement. Astăzi, edificiul aparține patrimoniului Primăriei Câmpina, sub numele de Casa Tineretului și adăpostește conferințe, simpozioane, spectacole, lansări de carte, expoziții, cursuri, festivaluri sau concerte.

Fig. I.17 Casa Tineretului (Sursa: http://www.primariacampina.ro)

Biblioteca Municipală din Câmpina a fost înființată în anul 1949 și deține la ora actuală 68500 de volume. Sediul bibliotecii se află într-o clădire veche, refăcută în anul 1940 din cauza cutremurului din același an. Biblioteca are patru secții: sala de lectură, secția de împrumut pentru adulți, secția de împrumut pentru copii și secția de limba engleză – fondată în anul 1998, ca urmare a cooperării dintre Primăria Câmpina și fundația engleză East European Information Share Trust.

Casa de cultură Geo Bogza, Câmpina

În data de 5 ianuarie 1961 a fost emisă o autorizație pentru executarea de lucrări a Casei de Cultură – o instituție cultural-educativă, cu personalitate juridică. Astăzi, Casa de Cultură se desfășoară pe două dimensiuni: ateliere cu prfil artistic – dansuri populare (Ansamblul Folcloric Ghiocelul, înființat în anul 2000), muzică populară (Grupul Muzical Mlădițe Câmpinene), teatru sau creație literară (Centrul Literar Geo Bogza) și cursuri de pregătire profesională – operare PC, construcție sau alimentație pubică.La momentul actual, activitatea Casei Municipale de Cultură se desfășoară pe două dimensiuni: cercurile și cursurile din domeniul educației permanente și atelierele cu profil artistic.

Ca manifestări artistice se desfășoară de-a lungul anului: Concursul de creație literară „Geo Bogza” (mai), Festivalul Folcloric „Hora Prahoveană” (iunie), Tabăra de pictură „Câmpina, dragostea mea” (iulie), Concursul de pictură „Câmpina 24 h” (septembrie), Serbările Toamnei (septembrie), Târgul de artă (septembrie).

Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Câmpina

Muzeul Nicolae Grigorescu este o secție a Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”.

Pictorul Nicolae Grigorescu (n. 15 mai 1838, Pitaru, județul Dâmbovița, m. 21 iulie 1907, Câmpina) și-a trăit ultimii trei ani din viață în această casă, construită de el însuși. Casa a ars în timpul Primului Război Mondial, dar din fericire, o parte din obiecte au putut fi salvate, ceea ce a dus la reconstituirea casei artistului, muzeul find deschis în anul 1957. Reconstrucția s-a desfășurat sub îndrumarea fiului marelui pictor, Gheorghe Grigorescu și a sculptorului și ucenicului artistului, Nae Goage.

Fig. I.18 Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” (Sursa: proprie)

Fig. I.19 Interior Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” (Sursa: proprie)

Castelul Iulia Hașdeu, Câmpina

„Bine ați venit la castelul meu, care a fost cândva casa noastră comună, a tatei și a mea; dar eu eram doar spirit luminându-i viața în timp ce tata mă căuta în fiecare stea și mă chema la dânsul să-i aduc mângâierea de care avea nevoie. Într-o scorbură a unui nuc bătrân din parcul castelului era odinioară fotografia mea. Nucii ascund tezaure și eu pentru tatăl meu am fost cel mai scump odor, de aceea toți cei care veneau la castel erau conduși de tata la nuc. Acolo făceau cunoștință cu stăpâna lor, cu mine. Apoi vizitau creația mea – castelul. Să nu vă uimească dacă vă spun că eu l-am inspirat pe tata, conducându-i mâna care trasa ușor pe hârtie planurile castelului. Descoperiți acum castelul – templul și povestea lui!”

Acesta este mesajul cu care Iulia Hașdeu îi întâmpină pe vizitatorii care calcă pragul muzeului. Iulia a fost singurul copil al savantului Bogdan Petriceicu Hașdeu (1838-1907), născută la București în data de 14 noiembrie 1869. La vârsta de 4 ani învăța singură să scrie și să citească, iar la 7 ani scria proză și poezii. La 11 ani a absolvit gimnaziul și Conservatorul, studiind la Colegiul Sévigné, Paris, câțiva ani mai târziu obținând doctoratul la Facultatea de Litere și Filosofie din Sorbona.

În data de 29 septembrie 1888, Iulia Hașdeu moare de tuberculoză, fiind înmormântată la Cimitirul Bellu din București. Tatăl Iuliei a construit castelul din Câmpina în memoria fiicei sale, considerându-se inspirat de sufletul copilei defuncte.

B.P. Hașdeu se destăinuie în prologul scris pentru lucrarea sa, Sic Cogito – prima lucrare românească despre spiritism, astfel: „Cum? nu știu, nu știu, nu știu, dar fără ca s-o știu, mâna mea lua un creion și-i rezema vârful de luciul hârtiei. Începui a simți la tâmpla stângă bătăi scurte și îndesate, întocmai ca și când ar fi fost băgat într-însa un aparat telegrafic. Deodată mâna mea se puse într-o mișcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când brațul se opri și creionul căzu dintre degete, mă simții deșteptat dintr-un somn, deși eram sigur că nu adormisem. Aruncai privirea pe hârtie și cetii acolo foarte limpede: „Je suis heureuse; je t'aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hasdeu”.

Era scris și iscălit cu slova fiicei mele. Ce să fie? O va spune această carte.”

Castelul cuprinde două turnuri laterale din piatră ce adăpostesc spații profane și care sprijină turnul cel mare sau templul propriu-zis. Ușa este decorată cu blazon, simboluri și devize, apărate de sfincși feminini.

Castelul este închinat celor două Iulii, fiica și soția lui B.P.Hașdeu, sărbătoarea celor două Iulii desfășurându-se în cadrul muzeului, în fiecare an, la data de 2 iulie.

Fig. I.20 Muzeul Iulia Hașdeu (Sursa: http://www.primariacampina.ro)

Fig. I.21 Muzeul Iulia Hașdeu (Sursa: proprie)

Fig. I.22 Interior Muzeul Iulia Hașdeu (Sursa: proprie)

Fig. I.23 Interior Muzeul Iulia Hașdeu (Sursa: proprie)

Muzeul Casa Domnească, Brebu

La Nord-Est de Câmpina se află comuna Brebu. Complexul arhitectural medieval Brebu constituie un important monument istoric din secolul al XVII-lea și este compus din zidul de incintă – construit din cărămidă și piatră de râu, Turnul Clopotniță, Biserica și Casa Domnească.

Construcția Bisericii a început la 27 iunie 1650, în timpul domniei lui Matei Basarab și a fost finalizată de Constantin Brâncoveanu, arhitectura fiind inspirată de Biserica Mânăstirii Dealu (sec. XVI).

În interiorul Casei Domnești se află o interesantă expoziție de artă și istorie medievală, reprezentative pentru cultura Țării Românești din secolul al XVII-lea.

Fig. I.23 Casa Domnească, Brebu (Sursa: proprie) Fig. I.24 Zidul Casei Domnești (Sursa: proprie)

Parcul și fostul Penitenciar Doftana

Fostul Penitenciar Doftana a fost ridicat pe o suprafață de aproximativ 8000 m2, după un model belgian, între anii 1894 – 1897, cu un număr inițial de 189 de celule. Mai târziu, ca urmare a transformărilor aduse, numărul lor a ajuns la 397. Se spune că închisoarea a fost construită din ordinul Regelui Carol I, care inițial a vrut să își întemeieze reședința pe teritoriul comunei Telega. În timp ce căuta un loc pentru construcție, un localnic i-a ieșit în cale plângându-se că fata sa a fost violată de niște săteni. Regele a dat ordin să se găsească vinovații și să se construiască o închisoare din care deținuții nu pot evada. Penitenciarul a și avut numele de „Bastilia”, deoarece nimeni nu a putut scăpa în cei 47 de ani de funționare. Prestigiul i-a fost dat de către anumiți deținuți politici, printre care Nicolae Ceaușescu sau Gheorghe Gheorgiu Dej. În urma cutremurului din 1940, clădirea a fost grav avariată, iar 10 ani mai târziu devine muzeu. În prezent, se află sub administrația Primăriei Telega, iar pentru a fi vizitată este nevoie de o declarație pe propria răspundere și semnătura de la primărie, din cauza riscului mare al prăbușirii.

Fig. I.25 Penitenciarul Doftana (Sursa: http://www.historia.ro)

Fig I.26 Penitenciarul Doftana (Sursa: proprie)

Fig I.27 Interior Penitenciarul Doftana (Sursa: proprie Fig I.28 Curte Penitenciarul Doftana(Sursa: proprie)

Muzeul de etnografie și folclor deschis în incinta Căminului Cultural din Trăisteni oferă turiștilor aspecte ale locuințelor tradiționale din Valea Doftanei, obiecte vechi – vase de pământ, război de țesut sau costume populare tradiționale.

Muzeul de Artă Plastică din cadrul Căminului Cultural Teșila prezintă sute de opere de artă, picturi sau sculpturi dăruite localității.

1.3.2 Festivaluri și tradiții locale

Datorită festivalurilor și obiceiurilor dintr-o anumită zonă, se poate exprima mai ușor cultura unei populații, fiind un mod de manifestare liberă. Astfel, turistul poate descoperi noi experiențe și poate cunoaște oameni și personalități noi, având posibilitatea unui schimb intercultural prin oportunitatea descoperirii și aprecierii unei noi diversități culturale.

Festivalul Cașcavelei din comuna Valea Doftanei, are loc la începutul lunii septembrie a fiecărui an, fiind organizat de căre Primărie și Consiuliul Local.

Producerea cașcavelei este moștenită din generație în generație, fiind o rețetă unică în România. Produsul a fost înregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, de către Primăria localității, cu atestatul 82374/2006. Cașcaveaua este un produs preparat din laptele oilor și vacilor localnicilor, materia primă fiind 100% naturală, fără adaosuri chimice. Festivalul adună mii de localnici și turiști, oferindu-le acestora prilejul de a se testinde și a se bucura de concertele de muzică ușoară și populară. Nu lipsesc de la eveniment nici producătorii de pastramă, carnați, țuică sau vin.

Fig.I.28 (Sursa: http://www.romaniamama.ro/)

Fig.I.29 (Sursa: http://www.romaniamama.ro/)

Zilele Lacului Paltinu – Valea Doftanei. Evenimentul are ca scop promovarea potențialului turistic și dezvoltarea turismului în bazinul Doftanei. Festivalul îi așteaptă pe iubiorii de natură să descopere acest loc minunat și îi va captiva pe turiști prin muzică, voie bună și numeroase surprize.

Festivalul cătinei și a fructelor de pădure din comuna Șotrile unde au loc târguri și expoziții cu vânzare de fructe de pădure și obiecte de artizanat specifice localității.

Festivalul dulceții din comuna Brebu. Este un eveniment gastronomic la care se pot găsi dulcețuri pentru toate gusturile, de la dulceața de pere, afine, coacăze negre sau gutui, până la dulceața de legume (dovlecei, morcovi). Manifestarea are ca scop promovarea produselor culese direct din grădinile localnicilor.

Târgul produselor de Crăciun se desfășoară în Piața Primăriei din comuna Brebu, având expuse spre vânzare globuri, beteală, ornamente hand-made, bombone, ceai sau vin fiert. Evenimentul se desfășoară în perioada 16-23 decembrie a fiecărui an.

Fig.I.30 (Sursa: http://www.brebuprahova.eu)

Festivalul „Serbările Toamnei” – Câmpina, se desfășoară în centrul municipiului, la inițiativa Primăriei, Casei Tineretului și Consiliului Local. Evenimentul are loc la jumătatea lunii septembrie a fiecărui an. În deschiderea manifestării va circula o paradă, iar pe durata a două zile, vor avea loc diferite programe artistice susținute de numeroși artiști de muzică ușoară și populară. Manifestările ajung anul acesta la cea de-a V-a ediție.

Festivalul folcloric „Hora Prahoveană” – Câmpina, este o manifestare artistică ce adună numeroși interpreți de muzică populară și ansambluri folclorice . Evenimentul are loc în luna iunie și ajunge anul acesta la cea de-a XX-a manifestare.

Alte festivaluri în Câmpina: Festivalul Jazz – Rock (august), Festivalul „Târgul Mierii” (februarie).

Manifestări culturale în Câmpina:

Concursul internațional de interpretare vilonistică „Cornelia Bronzetti”;

Concerte de fanfară în centrul orașului;

Concursul național de interpretare pianistică pentru copii „Iulia Hașdeu”;

Manifestări ale ansamblului folcloric ,,Ghiocelul”;

Manifestări ale grupului folcloric vocal „Mlădițe câmpinene”;

„Sărbătoarea celor două Iulii”;

Expoziții;

Balul „Nunta de Aur”.

CAPITOLUL 2. APLICAȚIE WEB-GIS. CONCEPTE GENERALE

Hărțile sunt folosite de mii de ani, dar în ultimele decenii, datorită tehnologiei existente, s-a început o combinație a hărților cu grafica pe calculator și cu bazele de date, rezultând astfel sistemele de informare geografică sau GIS-ul. Structura unui GIS poate fi schematizată sub forma: date geografice (cu distribuție spațială), partea software (sisteme de programe) ce înglobează proceduri de management și analiză specific și partea hardware sau sistemele de calcul.

Un sistem informațional geografic ne permite vizualizarea, interogarea, analiza și interpretarea datelor cu scopul de a înțelege relații, modele și tendințe.

Sistemul informațional geografic este folosit pentru a afișa și analiza date spațiale și baze de date, ce includ o varietate de informații, precum: date geografice, demografice, sociale, politice sau de mediu.

O aplicație Web-GIS cuprinde un proces complex de etape de proiectare și design, implementare, generare și livrare a unor hărți în mediul on-line.

Ca și tehnologie suport pentru o aplicație web-GIS, se realizează o bază de date spațiale ce permite utilizatorului prelucrarea elementelor cu caracter geografic. Managementul se realizează în baza unui soft de întreținere a bazelor de date geografice ce permit interogarea unor selecții, manipulări, reproiectări sau import/export date.

Serverele de servicii cartografice care genereaza hărți prin intermediul internetului, la cererea untilizatorului, folosește parametrii precum simbolistică, ordinea straturilor, format și proiecții.

În conceperea, dezvoltarea și implementarea unei aplicații web-GIS se disting mai multe faze precum: culegerea, transmiterea, memorarea, prelucrarea și stocarea datelor, culegerea informațiilor și utilizarea informațiilor și a datelor în activitatea decizională.

Ca și avantaje a acestor aplicații web-GIS, pot menționa: păstrarea cu ușurință a actualității informațiilor; unele aplicații sunt de tip cross-platform – pot fi accesate cu ajutorul oricărui sistem de operare și browser, nefiind necesare instalarea unui software sau plata unei licențe; folosind simbolistica sau filtrele, utilizatorii își pot configura propiile hărți.

– Aplicatiile de web mapping permit cartarea colaborativa, respectiv mentenanta se poate realiza atat din partea clientului, cat si a International Partner Buro S.R.L.

– Aplicatiile suporta functii de hyperlinking catre alte informatii de pe internet, respectiv accesarea anumitor elemente din harta precum etichete, poligoane sau puncte pot redirectiona utilizatorul catre informati suplimentare.

– Bazate pe aspectul vizual al informatiilor.

– Capacitatea de a stoca si livra cantitati mari de informatii.

– Prezinta un caracter interactiv si dinamic, este usor de utilizat, chiar si de catre personal cu un minim de pregatire.