Asigurarile PE Piata Romaneasca Si Internationala

CUPRINS

PIATA DE ASIGURARI IN UE

CONCEPTE GENERALE

PIATA EUROPEANA A ASIGURARILOR

PREZENTARE GENERALA

PRINCIPALELE PIETE DIN EUROPA

PIATA LLOYD S

PIATA LONDREI

PIATA ASIGURARILOR DIN EUROPA CENTRALA SI DE EST

PIATA ASIGURARILOR DIN ROMANIA

CLASIFICAREA ASIGURARILOR

EVOLUTIA ASIGURARILOR IN PERIOADA 2002-2006

NUMAR FIRME SI NUMAR ANGAJATI

GRADUL DE CONCENTRARE A PIETEI DE ASIGURARI IN PERIOADA 2002-2006

GRAD DE PENETRARE A ASIGURARILOR SI DENSITATEA ASIGURARILOR

ASIGURARI 2007

CONCLUZII

Anexe

=== l ===

CUPRINS

PIATA DE ASIGURARI IN UE

CONCEPTE GENERALE

PIATA EUROPEANA A ASIGURARILOR

PREZENTARE GENERALA

PRINCIPALELE PIETE DIN EUROPA

PIATA LLOYD S

PIATA LONDREI

PIATA ASIGURARILOR DIN EUROPA CENTRALA SI DE EST

PIATA ASIGURARILOR DIN ROMANIA

CLASIFICAREA ASIGURARILOR

EVOLUTIA ASIGURARILOR IN PERIOADA 2002-2006

NUMAR FIRME SI NUMAR ANGAJATI

GRADUL DE CONCENTRARE A PIETEI DE ASIGURARI IN PERIOADA 2002-2006

GRAD DE PENETRARE A ASIGURARILOR SI DENSITATEA ASIGURARILOR

ASIGURARI 2007

CONCLUZII

ANEXE 2002-2006

PIATA DE ASIGURARI IN UE
CONCEPTE GENERALE
Piata de asigurare reprezinta un cadru in care se desfasoara operatiuni de asigurare numai pe baze contractuale. Aici se intalnesc cererea de asigurare , venind din partea persoanelor fizice si juridice care doresc sa incheie diferite tipuri de asigurari si oferta de asigurare, ce vine din partea persoanelor juridice si anume organizatii, societati specializate, care sunt autorizate sa functioneze in domeniul asigurarilor si sa desfasoare o astfel de activitate, bineinteles, sub raport financiar. Denumirea de piata este valabila atat pentru tarile in care functioneaza mai multe organizatii de asigurare, fiind o piata concurentiala, dar si pentru tarile unde exista doar o astfel de organizatie, existand o singura oferta de asigurare.
O astfel de piata, aparent neconcurentiala, prezinta si cateva elemente de concurenta, in sensul ca singura organizatie de asigurare are menirea de a convinge persoanele fizice si juridice asigurabile sa accepte conditiile oferite de aceasta si aducand in acest fel cererea de asigurare la dimensiunea ofertei. in acest caz, persoanele fizice si juridice asigurabile pot alege intre a accepta oferta de asigurare ce exista pe piata si care este unica sau intre a o refuza, cautand alte alternative.
De exemplu, persoanele care doresc o asigurare de viata, conferindu-le si protectie de asigurare, cum ar fi securitate in caz de deces, accident si altele, dar si fructificarea economiilor , aleg ca alternativa depunerea disponibilitatilor banesti la casa de economii. Aceasta alternativa este aleasa, in conditiile in care sumele ce sunt incasate de asigurat la o asigurare mixta de viata, la expirarea termenului de asigurare, sunt mai mici decat sumele incasate de la casa de economii, atunci cand sumele depuse la casa de economii sunt egale cu totalul primelor platite la societatilor de asigurare. Organizatia de asigurare acopera si riscul de deces al asiguratului, pe perioada de valabilitate a contractului, pentru care se percepe o prima de asigurare specializata, nefiind vorba ca fructifica mai slab economiile populatiei decat casa de economii.
Unitatile economice si gospodariile populatiei, care doresc protectia bunurilor, aleg optiunea autoasigurarii, cu limitele sale.

PIATA EUROPEANA A ASIGURARILOR

PREZENTARE GENERALA

Daca ne raportam la nivel international piata asigurarilor se caracterizeaza printr-un grad ridicat de eterogenitate ca urmare a diversitatii evenimentelor cauzatoare de pagube si a activitatilor pe care le poate afecta. Ca urmare a acestui fapt, practic, nu se poate delimita o singura piata a asigurarilor si reasigurarilor, fiecare dintre ele fiind caracterizate prin preponderenta anumitor categorii de asigurari, existenta anumitor societati de asigurari si reasigurari, norme si reglementari specifice, acoperiri mai mari sau excluderi mai extinse.
La nivel european se poate preciza ca lumea asigurarilor a cunoscut o evolutie de ansamblu, cu anumite caracteristici comune, dar si cu apreciabile diferentieri de la o tara la alta.
Trebuie precizat in primul rand ca Europa este locul de aparitie a asigurarilor moderne si ramane o piata esentiala la nivel mondial, cu o crestere rapida mai ales in ramurile asigurarilor de viata si de economisire, dar ocupand locul doi dupa Statele Unite.
Asistam, in prezent, la un proces de maturizare a pietei unice europene a asigurarilor, cu realizari, dar si cu dificultatile sale, inca nedepasite.
Dezvoltarea unei piete europene unice a asigurarilor a fost un proces gradual ce a durat mai multi ani. Directivele Uniunii Europene referitoare la asigurari reprezinta principiile general acceptate la nivelul Comunitatii Europene cu scopul de a uniformiza normele de asigurari si de a facilita comertul international, referindu-se in primul rand la activitatea de asigurare , dar si la cea de reasiguare.
in prezent nu exista cu adevarat o piata paneuropeana omogena a asigurarilor, desi Franta, Germania si Anglia continua sa detina acest sector atat din punct de vedere al numarului de companii de asigurare, cat si al veniturilor obtinute din prime de asigurare.

Nu se poate vorbi de o uniformizare a cadrului legislativ la nivelul Uniunii Europene, deoarece tarile membre, cat si cele care adera isi mentin unele legi cu caracter national, care depind de cultura si de pietele financiare ale tarii respective.
Piata paneuropeana respecta principiile de baza ale Tratatului de le Roma, si anume libera ciculatie a oamenilor, bunurilor, a seviciilor si a capitalului intre statele membre.
Pentru constituirea unei piete unice a asigurarilor, in Uniunea Europeana, o serie de directive au fost promulgate in decursul a 35 de ani, cumuland cu introducerea pasaportului unic european in sectorul de asigurari. Aplicarea acestor masuri s-a extins prin acordul incheiat cu tarile ce formeaza Zona Economica Europeana, si asupra Islandei, Liechtenstein-ului si Norvegiei, deoarece normele stipulate in acord includ toate directivele pe care se bazeaza piata europeana a asigurarilor.
Deoarece Elvetia s-a retras din acordul cu Zona Economica Europeana, ea a semnat un acord cu Uniunea Europeana pe 1 ianuarie1994 in ceea ce priveste asigurarea de proprietate. Acest acord le garanteaza companiilor de asigurari non-viata din U.E. si Elvetia dreptul reciproc de a-si crea reciproc filiale sau agentii una pe teritoriul celeilalte in conditii identice acelora care, inainte de 1 iulie 1994, au fost aplicate intre tarile membre ale U.E. in concordanta cu Prima Directiva Europeana referitoare la asigurarile non-viata.
In ceea ce priveste teritoriile Europei mai mici, Gibraltar face parte din Uniunea Europeana in virtutea Tratatului de la Roma, deci directivele in domeniul asigurarilor se vor aplica pe teritoriul sau. Insula Man, Guersney si Jersey nu fac parte din piata unica europeana a asigurarilor. Directivele referitoare la asigurari nu se aplica, iar companiile de asigurari care doresc sa opereze in aceaste zone vor necesita obtinerea unei autorizatii de la institutiile locale corespunzatoare.
Constructia pietei unice a asigurarilor a fost realizata in trei etape, de la inceputul anilor 1970. Primul set de directive avea in vedere dreptul de stabilire in asigurarile non-viata (1973) si de viata (1979). Cea de-a doua generatie de directive a avut in vedere relizarea conditiilor pentru libertatea prestarilor de servicii in asigurarile non-viata (1988) si in cele de viata (1990). Ultimul set de directive s-a referit, in esenta, la instituirea unui sistem de licenta unica, pin care societatile de asigurare admise de un stat membru, sunt autorizate sa opereze atat prin stabilire (agentii si sucursale) cat si prin libera prestare de servicii (activitati ocazionale sau temporare) in intregul spatiu comunitar. Ele au fost apobate in 1992 pentru ambele categorii de asigurari si au intrat in vigoare in 1994. Prin aceasta s-a creat asigurarilor un cadru de actiune european, directivele privitoare la asigurari constituind un exemplu de integrare unic. Nicaieri in lume, nici chiar intr-un stat federal, ca Statele Unite, nu exista libertatea formulata de stabilire si de prestari de servicii ori un sistem de licenta unic, comparabile cu cele realizate la scara europeana.
CEA (Comitetul European de Asigurari) este una dintre prestigioasele institutii cu preocupari in domeniul asigurarilor.
A fost infiintat in 1953 si are in prezent 29 de membri, cu sediul la Paris. Scopul infiintarii acestei institutii este de a reprezenta asiguratorii Europei, si de a promova interesele acestora, prin oferirea unor opinii calificate organizatiilor europene sau internationale, publice sau private in domeniul asigurarilor sau reasigurarilor, de a facilita schimbul de informatii si experienta intre piete, prin elaborarea de studii in interesul societatilor de asigurari europene sau pentru a raspunde nevoilor lor.
CEA publica periodic diverse studii si statistici ce au ca scop informarea in acest domeniu in contextul pietii unice europene, in paralel cu fenomenul de globalizare tot mai puternic si mai vizibil in ultimii ani. Astfel se observa anumite schimbari in mai multe directii:
– intre asiguratori, reasiguratori si asigurati: marile societati multinationale au tendinta de a-si ridica pragul autoasigurarii si de a transfera riscurile sau o parte a acestora direct reasiguratorilor; alegerea se face tot mai mult pe principiul managementului financiar global.
– intre sectorul de stat si cel privat, dat fiind reducerea ponderii acestuia in domeniul asigurarilor, se deschid noi perspective pentru sectorul privat;
– intre asiguratori si bancheri: asa numita “bancassurance” care capata o extindere tot mai mare, astfel incat nu peste mult timp vom vedea ca, fara a folosi banca ca si canal de distributie a produselor de asigurari, nici una din cele 2 tipuri de institutii nu va mai putea supravietui;
Evident, de maxima importanta in actualul si, sigur, in viitorul deceniu, globalizarea serviciilor financiare va continua sa marcheze intreaga evolutie a domeniului asigurarilor si reasigurarilor.
In Europa, piata unica a asigurarilor acopera 27 tari ce formeaza Zona Economica Europeana (European Economic Area). O data cu cresterea economica , asigurarile au continuat sa se dezvolte in 2006 cu diferente intre asigurarile de viata , acestea crescand cu 14,1% si cele non-viata care inregistreaza o crestere mai lenta cu 8,8% fata de anul 2005. Piata asigurarilor din Uniunea Europeana a inregistrat o crestere de 8,8% in 2006 fata de 2005, volumul total al primelor de asigurare reprezentand 543,7 mld. EUR mai mult decat cresterea PIB (2,7% in 2006 fata de 2005).
In 2006 CEA a afirmat ca cele mai mari 3 piete de asigurari din Europa (Franta, Germania, Marea Britanie) au reprezentat 67,1% din totalul asigurarilor de viata si 64,9 din totalul asigurarilor de non-viata. Alte sapte piete reprezinta in total 87% din fiecare doua categorii de asigurari (Italia, Olanda, Elvetia, Spania, Franta, Germania, Marea Britanie). Chiar daca s-a observat mai mult o crestere a asigurarilor de viata, s-a manifestat un interes si pentru alte categorii de asigurari, avandu-se in vedere daunele de catastrofe (riscuri industriale, raspundere si paguba materiala, credit).
Asigurarile reprezinta un sector cheie al economiei europene, a carui influenta se simte atat in protectia in fata riscurilor in domeniul economic si social al tarilor membre, in rolul de stimulator al ideei de economisire pe termen mediu si lung, cat si ca furnizor de fonduri pentru pietele financiare. De altfel, un alt rol indeplinit de asigurare este cel pentru dezvoltarea tehnicilor de management al activelor si de management al riscurilor.
Un exemplu este cel ca societatile de asigurari din Uniunea Europeana administrau active in valoare de aproximativ 2,381 mld.EUR in 2005 si aproximativ 2,660 mld. EUR in 2006 reprezentand peste 37% din PIB european. Dintre acestea peste 995 mld. erau obligatiuni (publice sau private) cu diferenta de la o piata la alta, 641 mld. EUR erau actiuni si 466 mld. EUR erau imprumuturi.
Pentru a caracteriza importanta asigurarilor in economie si a analiza rolul acestora se utilizeaza cativa indicatori aflati in stransa interdependenta:
– Volumul total al primelor de asigurare (mld. ECU)
– Prime de asigurare/ PIB (%)
– Investitii / PIB (%)
– Prime de asigurari / locuitor (ECU)
– Numarul companiilor de asigurari
– Numarul de angajati ai societatilor de asigurari- tarile Uniunii Europene (27)
Volumul total al primelor de asigurari incasate este egal cu dimensiunea pietei asigurarilor in mod absolut. Asigurarile de viata cresc intr-o proportie mai mare de 13% fata de asigurarile non-viata (care au crescut cu 2%).
Sub acest aspect avem trei grupe de tari:
Prima grupa: Franta, Germania si Marea Britanie detin impreuna 63 % din totalul primelor incasate si 70 % din Uniunea Europeana.
A doua grupa: Italia, Elvetia si Spania – detin 20,5% din volumul de prime incasate de tarile membre CEA in 1998, fiecare avand ponderi intre 6,6% si 3,9%.
A treia grupa: Celelalte tari UE detin un total de 4 % din volumul primelor incasate.
Penetrarea asigurarilor este egala cu prima de asigurare/PIB si reflecta importanta asigurarilor in activitatea economica a unei tari sau zone geografice.
in anul 1998, piata europeana se imparte in trei grupe:
Prima grupa: Luxemburg – cu 32,4% (datorita dezvoltarii si importantei sectorului tertial in economie plus sectorul serviciilor financiare).
A doua grupa: Marea Britanie – 11,7%; Elvetia – 11,9%, Franta – 9,9%, Olanda – 9%, Irlanda – 8,6%, Finlanda – 7,7%, Belgia – 6,1%, Germania – 6,4% si Danemarca – 6,3%.
A treia grupa: Suedia – 5,7%, Austria, Portugalia si Spania – 5,4%. in aceasta grupa sunt cuprinse tarile cu ponderi cuprinse intre 5 si 6 %.
Investitiile societatilor de asigurari / PIB – reflecta importanta asigurarilor in economie si arata impactul asigurarilor asupra economiei prin investitii pe termen mediu si lung, efectuate de societatile de asigurari.
In 2006 volumul global al activelor investite si administrate a crescut ajungand la 40,5% din PIB global in cele 25 de tari membre CEA.
In 2006 10 tari aveau activitate de asigurari de peste 50% dintre care Luxemburg si Finlanda cu peste 75%, Elvetia, Marea Britanie, Suedia, Franta, Irlanda si Danemarca intre 60% si 75%, Olanda si Cipru intre 50% si 60%.
Asigurarile de viata sunt mai concentrate in cinci tari europene.
in cadrul asigurarilor non – viata cinci companii domina piata, controland doua treimi din totalul tranzactiilor.
Industria europeana a asigurarilor a inregistrat rezultate foarte bune in 2006 si este de asteptat ca aceasta tendinta sa se mentina si in 2007, cu toate ca preturile de pe piata asigurarilor si reasigurarilor ar putea sa mai creasca, relevau datele unui raport Standard & Poor's, citat de NewsIn.
"Ratingurile companiilor de pe piata europeana a asigurarilor sustin aceste previziuni optimiste, in conditiile in care 79% dintre companiile monitorizate au primit rating stabil, 16%, si doar 5% au fost notate cu rating negativ. Aceste ratinguri s-ar putea chiar ameliora, in conditiile in care companiile din industria asigurarilor vor demonstra ca profitabilitatea afacerilor din 2006 este sustenabila pe termen lung", a declarat analistul Standard & Poor's Simon Marshall, citat in raportul agentiei. Potrivit lui Marshall, factorii care ar putea deteriora ratingul companiilor europene de asigurari ar fi proasta administrare si integrare a achizitiilor de companii, precum si volatilitatea de pe pietele de capital. Aceste previziuni pozitive pentru anul 2007 s-au stabilit si datorita sezonului de uragane din Statele Unite din anul 2005 care a dus la majorarea pretului asigurarii riscului de catastrofa.
Cele mai mari ponderi in totalul primelor brute subscrise din asigurarile generale sunt detinute de: asigurarile de mijloace de transport terestru, altele decat cele feroviare (38,7%), asigurarile de raspundere civila auto (28,9%), asigurarile de incediu si calamitati naturale (11,8%) si asigurarile de credite (8,4%). "Desi detin o pondere relativ redusa, respectiv de 3%, s-a constatat ca asigurarile de daune la proprietati au inregistrat o dinamica accelerata, primele subscrise in primele trei trimestre pentru aceasta categorie de asigurari reprezentand deja peste 150% din totalul inregistrat la aceasta clasa pe parcursul intregului an 2005".
Asigurarile din tarile Uniunii Europene se diferentiaza de la o tara la alta in functie de anumite variabile, precum: procentajul persoanelor ce poseda autoturisme si locuinte, sistemul de pensii si asigurarile de sanatate. in unele tari, asigurarile de viata au un procentaj mai mare decat asigurarile non-viata.
Dupa informatiile oferite de reportul din mai 2005 de pe piata asigurarilor europene se observa ca piata Europei de Vest este ajunsa la maturitate, iar piata Europei de Est este intr-o continua crestere, de unde si noii actori intrati pe piata. in anul 2005, piata de asigurari europeana a inregistrat o crestere de 4,5%, ceea ce insumeaza 978 de miliarde euro.
Chiar daca piata asigurarilor din Europa inregistreaza rezultate pozitive si este in continua crestere, este in spatele pietei din Statele Unite unde contributia la nivelul PIB depaseste 10% din PIB. Aceasta situatie este si din cauza sistemelor de securitate sociala, ce au determinat in Statele Unite existenta pietelor de asigurari de viata si sanatate mult mai extinse.
Conform statisticilor realizate de EUROSTAT, rata de angajare s-a majorat intre 1995 si 2004 cu 0,5%, dar mai important, numarul persoanelor angajate in asigurari cu varsta cuprinsa intre 50 si 64 de ani a crescut in acest interval cu 27%. Perspectivele sunt, insa excelente. in anul 2004, Europa a reusit sa detroneze America de Nord, luand pentru prima data in istorie locul acesteia drept cea mai mare piata de asigurari din lume. Cu 36,9% din intreaga activitate de asigurari desfasurata la nivel mondial, Europa (aici fiind incluse atat Europa de Vest, cat si cea de Est) a devansat cu 0,9% America de Nord in clasamentul celor mai mari piete de asigurari, la nivel mondial.
Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii sunt cei mai mari jucatori ai pietei de asigurari din lume, in 2004, Uniunea Europeana detinand 34,4% din totalul primelor subscrise la nivel mondial, iar Statele Unite ale Americii, 33,8% din totalul subscrierilor. in perioada analizata, la nivelul tarilor Uniunii Europene s-a inregistrat un volum total de prime subscrise de peste 896,7 miliarde euro, sectorul asigurarilor de viata generand prime in valoare de peste 529,3 miliarde euro, iar cel al asigurarilor non-viata de 367.6 miliarde euro.

PRINCIPALELE PIETE DIN EUROPA
Cele mai mari piete din Europa sunt cele din Marea Britanie, si anume piata Lloyd’s si piata Londrei.
PIATA LLOYD’S
Piata Lloyd’s s-a maturizat timp de peste 300 de ani ca bursa, ca o piata a asigurarilor. Astfel, reprezinta o corporatie, dar si o piata de asigurari (nu companie de asigurare) cuprinzand o comunitate de subscriptori, fiecare acceptand cereri de asigurare dupa propriile criterii de subscriere. in cadrul institutiei Lloyd’s mutualitatea asiguratorilor este cea care asigura derularea operatiunilor, invers ca in cazul societatilor traditionale de asigurare.
Putem vorbi de Lloyd’s inca din anul 1688, ca dimensiune internationala. Denumirea provine de la numele proprietarului unei cafenele de la periferia de est a orasului Londra, si anume Edward Lloyds. in aceasta perioada, la cafeneaua de pe Tower Street se negociau afaceri si se subscriau de catre negustorii englezi asigurari maritime. Acest loc a devenit faimos datorita informatiilor corecte si eliminarea nerealitatilor, cu privire la viteza vantului pe mare, furtuni, naufragii, preturi ale transportului pe mare, marfuri disponibile pentru transport, cafeneaua devenind un centru de referinta si o piata a asigurarilor maritime.
Dandu-si seama de importanta locului, dupa mutarea in Lombard Street, Nr 16, Edward Lloyds a creat un loc special pentru discutii, a amenajat o tribuna unde se faceau diverse anunturi ce ii priveau pe comercianti si a unei table unde se scriau informatii utile despre nave, marfuri si altele.
In anul 1871, membrii comunitatii de subscriptori Lloyd’s au fost uniti prin ‘‘Act of Parliament’’ intr-o corporatie cunoscuta sub numele de Lloyd’s, avand ca rol principal conducerea afacerilor pe piata Lloyd’s, protectia intereselor membrilor Lloyd’s, colectarea, publicarea si difuzarea informatiilor, insa aceasta nu preia raspunderea pentru riscurile asigurate de catre membrii sai.
In prezent, piata Lloyd’s isi are sediul in cladirea Lloyd’s din Lime Street, City of London. Daca initial aceasta piata a fost destinata asigurarilor maritime, spre sfarsitul secolului al-XIX-lea a inceput si subscrierea asigurarilor ne-maritime.
Cele mai frecvente asigurari incheiate sunt : asigurarile de incendiu, asigurari de raspundere, accidente, furt, avariere, mijloace de transport si marfuri transportate, in tranzit sau depozitate, animale si altele. A introdus anumite tipuri de asigurari : prima polita de asigurare a locuintelor impotriva riscului de spargere, prima polita de asigurari de autovehicule, prima forma de acoperire cuprinzatoare a marfurilor in tranzit, prima polita de asigurare de aviatie si prima polita de asigurare a satelitilor.
Ca si caracteristici ale acestei piete putem mentiona:
Aproape doua treimi din tranzactiile incheiate pe piata Lloyd’s provin din afara Marii Britanii
Lloyd’s tranzactioneaza asigurari si reasigurari in peste 100 de tari
Peste 164 de brokeri autorizati aduc afaceri pietei Lloyd’s
In prezent ,piata Lloyd’s are peste 72.000 de clienti din intreaga lume:
– 1124 membri individuali si 1017 membri corporate ,grupatti in 62 sindicate, se concentreaza pe piata Lloyd’s pentru a oferi clientilor cele mai bune aranjamente de asigurare la preturi competitive
– 44 ‘’managing agents’’ subscriu riscurile propuse de brokeri pentru clientii lor
– 11 consultanti autorizati Lloyd’s activeaza pe piata
Incepand din anul 1967 printre membrii Lloyd’s au fost acceptate femeile si incepand cu anul 1868 au fost acceptati ca membri si persoane din alte tari, nu numai din Marea Britanie, cum fusese pana atunci. Membrii sunt organizati in sindicate conduse de agenti de subscriere in domeniul asigurarilor maritime, asigurarilor auto, asigurarilor de aviatie, asigurarilor de viata pe termen scurt si al asigurarilor generale.
Membrii Lloyd’s sunt cei care aduc capitaluri-suport subscrierii riscurilor la Lloyd’s. Din ianuarie 1994 vorbim despre doua categorii de membri : membrii individuali, cunoscuti sub termenul de ‘‘Names’’ si membrii corporativi. Membrii individuli erau in numar de 6825 in anul 1998 si sunt persoane fizice care accepta pe propriul lor cont acoperirea de riscuri asigurate, din anul 1968 pot fi de orice nationalitate dar cu domiciliul in Regatul Unit sau in Commonwealth. Membrii corporativi sunt persoane juridice care trebuie sa depuna la Lloyd’s fonduri in valoare de 500 000 lire sterline.
Pentru a fi admis ca membru, o persoana trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
-varsta minima de 21 de ani ;
-avere cel putin 250 000 lire sterline ;
– sa fie integri ;
– recomandare din partea a cinci membri subsciptori Lloyd’s ;
-trebuie sa ofere un anumit grad de securitate, in functie de volumul afacerilor ce poate fi tranzactionat
-sa accepte tranzactionarea de asigurari in nume propriu cu raspundere nelimitata;
-nu se cer cunostinte sau experienta in domeniul asigurarilor.
Pe piata Lloyd’s opereaza trei tipuri de agenti, si anume :
-agentii membrilor, care sunt societati prestatoare de servicii ce consiliaza si gestioneaza afacerile membrilor subscriptori individuali la Lloyd’s ;
-agentii de subscriere sau agentii coordonatori nu au relatii directe cu membrii subscriptori ci cu agentii de membri si consilierii licentiati.Acestia organizeaza activitatea sindicatelor, tine evidenta contabila a acestora, remunereaza membrii activi ai Lloyd’s si publica situatii financiare ;
– agentii Lloyd’s ofera informatii si asista agentii membrilor la plata daunelor.
Piata Lloyd’s are un sistem de conducere organizat pe trei trepte :
1. Consiliul Lloyd’s (Lloyd’s Council) este un organism statutar ce include membrii alesi dintre membrii activi si cei externi si persoane fizice numite de Lloyd’s si aprobate de Guvernatorul Bancii Angliei. Din 1 ianuarie 1993 Consiliul a actionat intr-o structura tripartiala, in urma infiintarii Lloyd’s Regulatory Board si Lloyd’s Market Board.
2. Comitetul de piata (Market Board) se ocupa de elaborarea strategiilor si de dezvoltarea afacerilor pe piata Lloyd’s, elaborand standarde comune si supraveghind ca plasarea riscurilor sa se desfasoare eficient.
3. Comitetul pentru Reglementari ( Regulatory Board) are ca sarcina dezvoltarea regulilor si procedurilor pietei, precum si supravegherea acesteia.
Principalele tipuri de asigurari ce se tranzactioneaza pe piata Lloyd’s se grupeaza in patru sub-piete: asigurari maritime, asigurari non-maritime, asigurari de aviatie si asigurari auto.
Asigurari maritime sunt cele mai vechi la Lloyd’s, datand de mai mult de 300 ani, de pe timpul cafenelei .Lloyd’s este considerata cea mai importanta piata de asigurari maritime, asigurand orice este legat cu activitatea maritima: platforme petroliere, cargouri, tancuri petroliere, ambarcatiuni, yachturi,cercetari stiintifice maritime. Circa 20,5% din totalul primelor de pe piata Lloyd’s provin din acest segment. Aici se plaseaza peste 13% din asigurarile maritime pe plan international.
Asigurarile non-maritime presupune oferirea protectiei pentru riscuri de: incediu, calamitati, furt, raspundere profesionala, riscuri nucleare, asigurari de animale, frauda pe computer, sechestrari, boala, accidente, asigurari de viata pe termen scurt. Astazi, acesta piata este cea mai importanta sub aspectul veniturilor si aduce circa 52% din primele de asigurari ale pietei Lloyd’s.
Asigurarile de aviatie, care au evoluat ca o varianta adaptata a asigurarilor maritime, asigura orice tip de aparat aviatic: avioane, elicoptere, avioane cu reactie, sateliti. Prima polita de asigurare de viata a fost incheiata, in anul 1911, pentru asigurarea unei aeronave comerciale pentru primul zbor transatlantic. Actual, peste 25% din asigurarile de aviatie pe plan international sunt plasate la Lloyd’s.
Asigurarile auto acopera toate tipurile de riscuri auto. Pe acesta piata se tranzactioneaza o mare parte a asigurarilor de autovehicole din Anglia(16%).
in afara de cele patru categorii pe asigurari, pe piata Lloyd’s se asigura si o mare varietate de riscuri neobisnuite cum ar fi: picioarele fotbalistilor, vocile cantaretilor, mainile pianistilor si nu numai.
Lloyd’s este recunoscuta pe piata pe care s-au asigurat marile vedete: actori, sportivi, cantareti. Printre acestea se numara: Gene Kelly, Mye West, Elizabeth Taylor, Frank Sinatra, Edwuard G.Robinson, Richard Burton, Sir Laurence Olive. Cristopher Reeves a fost asigurat pentru suma de 20 milioane de lire sterline pentru filmarile facute pentru Superman. Actrita sud-africana Kerri Wallace care a participat la promovarea filmului Star Trek a trebuit sa-si tunda complet parul pentru ca a solicitat o asigurare prin care se acoperea riscul ca parul nu ii va creste altfel decat il avusese inainte.
Lloyd’s este de asemenea piata starurilor muzicale. Sunt protejate orice bunuri personale, echipamente muzicale si riscul de anulare a concertelor. in ultimii 15 ani printre cei mai renumiti asigurati ai pietei au fost Eric Clapton, Phil Collins, Dire Straits, Duran Duran, Bob Dylan, Michael Jackson, Bros, Erasure,Genesis, Billy Joel, Status Quo.s.a
Sportivii care au preferat aceasta piata sunt: tenisman-ul Bjorn Borg, boxerul Leon Spinks, fotbalistul Pele, precum si echipe intregi de baschet, hockey.
Imaginatia clientilor a mers mana in mana cu inovatia si deschiderea catre inedit a subscriptorilor Lloyd’s. Iata cateva exemple dintre cele mai neobisnuite riscuri ce s-au asigurat pe aceasta piata:
-o asigurare incheiata de o companie de productie de filme care s-a asigurat ca pe durata filmarilor nu va aparea monstrul din Loch Ness;
-un post de radio din Memphis, Tennessee, care a oferit un premiu de 1 milion de dolari celui ce l-ar gasi pe Elvis Presley in viata, s-a asigurat impotriva acestui risc;
-40 de membri ai ‘’Whiskers Club’’ din Derbyshire care si-au asigurat barbile pentru suma de 20 de lire sterline fiecare impotriva riscurilor de incendiu si furt ;
-o companie din Durham, care si-a asigurat modelul Suzzanne Mizzi pentru suma de 10 milioane de lire sterline pe o durata de 3 ani. Compania urma sa fie compensata in cazul in care Suzanne ar fi suferit o vatamare corporala serioasa care i-ar fi distrus cariera de prezentare a lenjeriei de corp ;
-o companie de impresariat din Verona (Italia) s-a asigurat pentru suma de 1 milion de lire sterline impotriva ploii care ar fi dus la anularea a 42 de spectacole in aer liber.

PIATA LONDREI
Piata Londrei este cea mai veche si mai mare piata internationala de asigurari si reasigurari. Aici se tranzactioneaza asigurari din toata lumea, aproape trei sferturi din numarul companiilor de asigurari si reasigurari care activeaza fiind companii straini, printre cele mai mari din lume. Aceasta piata cuprinde :
– subsciptorii Lloyd’s
– companii britanice
– companii britanice profesionale de reasigurari
– reaiguratori profesionisti din alte tari
– companii generale ce provin din alte tari
– cluburi de protectie si indemnizare pentru maritime(P & I Clubs)
– brokeri de asigurari si reasigurari
Piata londoneza concentreaza cea mai mare parte ale asigurarilor provenite de la companiile din SUA, Japonia si pentru o mare parte a companiilor nationale de asigurari din tarile in curs de dezvoltare. Pe aceasta piata sunt subscrise toate felurile de asigurari si reasigurari, in toate metodele si formele cunoscute, fiind concentrate cele mai multe tranzactii pentru acoperirea riscului de catastrofa (pentru transporturi maritime, aeriene si pentru bunuri).
Piata londoneza se bucura de un statut privilegiat, dar in acelasi timp si binemeritat. Aici se gaseste nucleul pietei asigurarilor pentru riscuri industriale foarte mari . De asemenea aici se intalnesc cei mai mari reasiguratori din lume, pentru a incheia diverse contracte. Datorita crizei prin care a trecut, piata londoneza a pierdut teren in anii ’90. Partea de piata atat in marile sectoare industriale cat si in sectorul asigurarilor non-viata se situeaza la momentul actual in intervalul 10-15 %. Totusi pozitia puternica atat pe piata asigurarilor maritime, cat si aviatice a fost mentinuta.
in ciuda acestor dezavantaje, piata londonezp continua sa prezinte o multitudine de avantaje majore. Dintre punctele forte ale acesteia amintim marea densitate de brokeri si asiguratori, infrastuctura superdezvoltata, precum si serviciile specializate oferite de piata. Colaborarea din ce in ce mai stransa intre grupul Lloyd’s si Asociatia Internationala a Subscriitorilor (IUA) urmareste potentarea acestor puncte forte. Introducerea noilor standarde urmareste optimizarea procesului administrativ.
De asemenea, permiterea accesului pe piata londoneza a brokerilor din afara Marii Britanii reprezinta o modalitate in plus de confirmare a faptului ca Londra ramane cea mai larga piata prntru acoperirea riscurilor. Afacerile incheiate pe piata londoneza se adreseaza in special acoperirii unor riscuri foarte mari, complexe si din cele mai neobisnuite . Piata londoneza este locul unde se pot procura asigurari nedisponibile in alta parte. Ceea ce este specific acestei piete este colaborarea temeinica intre actorii de pe piata: brokerii ca agenti ai cererii si sindicatele Lloyd’s ca ofertanti.
Cei peste 140 de brokeri si 200 de companii de asigurare constituie nucleul pietei londoneze. Pe langa acestia s-a dezvoltat o infrastructura bine pusa la punct de actuari, avocati, contabili, consultanti etc.Per total, piata londoneza ofera locuri de munca pentru aproximativ 50.000 de persoane. De asemenea un factor esential il constituie faptul ca Londra este al doilea centru bancar din lume dupa New York. Colaborarea dintre sectorul bancar si cel al asigurarilor este una stransa, mai ales in contextul noilor alternative de transfer al riscurilor si de finantare al riscurilor.

PIATA ASIGURARILOR DIN EUROPA CENTRALA SI DE EST
Legislatia tarilor din estul Europei si Europei Centrale este in continua miscare la fel ca si domeniul asigurarilor si reasigurarilor.

In anul 2004 volumul total al primelor de asigurare incasat de catre tarile din Europa Centrala si de Est este de 14,5 milioane de dolari. Aceasta suma a reprezentat 1% din volumul mondial de prime si 1,7% din PIB cumulat, intensitatea medie a asigurarilor fiind de 46,3 dolari/locuitori.
Pe aceasta piata asigurarile non-viata au reprezentat 75% din totalul primelor incasate, datorita asigurarilor de autovehicule care totalizeaza cea mai mare parte a veniturilor din prime. Se observa astfel ca pe piata Londrei asigurarile de viata au o pondere mai mica decat asigurarile non-viata, insa se preconizeaza o dezvoltare rapida a acestora.

In 2004 cele mai imprtante piete au fost Rusia, Polonia, Cehia si Ungaria, insumand 82% din totalul primelor de asigurare.
O trasatura a acestei piete o reprezinta pierderea pozitiei de lideri a societatilor cu capital de stat datorita cresterii competitiei prin aparitia a unor societati de asigurare cu capital privat (autohton sau strain). Astfel cele mai multe societati cu capital de stat s-au privatizat si datorita faptului ca asigurarea de raspundere civila obligatorie, incheiata initial numai de aceste societati, poate fi incheiata si de catre societatile private.
Desi criza din 1997 din Rusia a avut efecte pe o perioada mai indelungata si inflatia afecteaza negativ dezvoltarea asigurarilor, mai ales a celor de piata se preconizeaza o evolutie a acesteia.

PIATA ASIGURARILOR DIN ROMANIA

In ceea ce priveste Romania, odata cu aderarea la Uniunea Europeana de la 1 ianuarie 2007, s-a observat o crestere a pietei asigurarilor, in proportii diferite fata de celelalte state membre ale Uniunii. in 2005, piata romaneasca de asigurari a avut o crestere de 18,8%, clasandu-se astfel pe locul patru in topul pietelor cu cea mai mare crestere din Europa. Piata asigurarilor din Romania a avut in 2005 o crestere de 18,8%, fiind devansata la acest capitol doar de trei tari, Liechtenstein (in crestere cu 80,5%), Portugalia (cu 25,7%) si Luxemburg (cu 23,1%). Veniturile obtinute de asiguratorii europeni din primele incheiate anul trecut au depasit, potrivit raportului CEA, valoarea de 970 miliarde euro. in Romania aceste venituri au totalizat 890 milioane euro, valoare care claseaza Romania pe locul 25 in Europa.
Primele trei pozitii sunt ocupate de Marea Britanie cu venituri din prime de peste 220 miliarde euro, Franta cu venituri de peste 174 miliarde euro si Germania cu peste 157,8 miliarde.
In privinta pietelor de asigurari ale tarilor membre ale Uniunii Europene, cresterea inregistrata anul trecut a fost de 4,6%. Raportul subliniaza ca piata asigurarilor de viata a cunoscut o crestere de 6,2% anul trecut, la distanta considerabila de piata asigurarilor generale care a avansat doar cu 1,8%.
Revenind la piata asigurarilor din Romania, in 2005 companiile au subscris prime brute a caror valoare a depasit 1,23 miliarde euro, pentru acest an fiind estimata o valoare din prime brute subscrise de circa 1,5 miliarde euro.
Conform publicatiei rusesti "The Insurer" , in anul 2006 piata de asigurari din Romania se claseaza pe a opta pozitie intr-un top intocmit pe baza performantelor in asigurari ale statelor CIS (Comunitatea Statelor Independente) si ale Europei Centrale si de Est.
Companiile romanesti care se regasesc in Top 100 asiguratori de viata sunt ING Asigurari de Viata, pe locul 30, cu o cota de piata de 38,29%, in 2006, si AIG Life, pe pozitia 77, cu o cota de piata de 12,14%. De asemenea, tntre primele 100 companii de asigurari generale din statele Europei Centrale si de Est si CIS, Romania ii are ca reprezentanti pe Allianz-Tiriac, pe locul 25, lider pe piata nationala cu o cota de 22,41%, Omniasig, pe pozitia 45, si Asirom, pe locul 49. in a doua jumatate a clasamentului se plaseaza companiile BCR Asigurari pe locul 59, Asiban, pe 71, Astra-Uniqua pe pozitia 86, iar pe locul 100, Unita VIG.
Generali Asigurari a subscris, in perioada ianuarie – septembrie 2007, un volum total de prime brute de 281 milioane de lei, cu 34% mai mult fata de aceeasi perioada a anului precedent. Primele brute subscrise la asigurarile generale au ajuns la 238,5 milioane de lei, cu circa 30% mai mult decat in aceeasi perioada a anului anterior . Cele mai vandute tipuri de asigurari din portofoliul companiei au fost asigurarile auto, urmate de asigurarile de cladiri si continut, precum si de asigurarile de viata individuale.
Compania de asigurari Unita a subscris, in primele noua luni ale anului 2007, 336,9 milioane de lei, inregistrand o crestere cu 83% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, cand primele brute subscrise au totalizat 184,2 milioane de lei. Clasa de raspundere civila auto a consemnat o crestere de 108% fata de perioada de referinta din 2006, potrivit reprezentantilor Unita, cu prime brute subscrise de 145,4 milioane de lei, in timp ce subscrierile aferente asigurarilor CASCO au inregistrat cea mai semnificativa evolutie, de 138%, pana la 143,4 milioane de lei.
BCR Asigurari de Viata a inregistrat, in primele noua luni ale anului 2007, o valoare a primelor brute subscrise de 60,52 milioane de lei, depasind cu 89,13% perioada similara a anului anterior. Valoarea activelor companiei se ridica la 141,30 milioane de lei, in crestere cu 41% comparativ cu perioada similara a anului precedent.Valoarea profitului brut inregistrat in aceasta perioada este de 3,7 milioane de lei.
Aviva Romania a avut de asemenea rezultate foarte bune in primele noua luni ale anului 2007, , grupul consemnand subscrieri de putin sub 59,13 milioane de lei, in crestere cu 26,88% comparativ cu perioada similara a anului trecut. in ceea ce priveste activele, evolutia a fost de 44,11%, valoarea acestora ajungand la peste 180,93 milioane de lei la 30 septembrie 2007.
Piata asigurarilor de credit comercial din Romania este in crestere si valoarea totala a primelor subscrise de partenerii comerciali a atins 30 milioane euro la inceputul anului 2006.
Asigurarea de credit comercial acopera riscul de neincasare a creantelor, respectiv riscul ca un debitor sa nu poata sau sa nu fie dispus sa plateasca. Contractele de asigurare de acest tip acopera in esenta furnizorul sau creditorul impotriva pierderilor cauzate de insolventa sau de incapacitatea de plata a unui client.
Prin aceste polite se asigura si neplata la scadenta, iar suma asigurata poate include in principal, taxe (cum este taxa pe valoarea adaugata – TVA), penalizari, dobanzi pana la scadenta, costuri de asigurare si de transport. Societatea de asigurare verifica bonitatea clientului si emite un raport de credit catre furnizor, in baza caruia se acorda acestuia o limita de credit. Asiguratorul poate stabili o limita de credit sau aceasta poate fi discretionara, la alegerea creditorului, daca debitorul nu a avut restante in ultimele 12 luni. Pot fi asigurate si riscuri in perioada de pre-livrare si chiar si riscul politic.
Pot fi incheiate polite de asigurare de credit comercial fie pentru intregul portofoliu de afaceri, fie pentru 85% din activitatile care sustin cifra de afaceri a unei companii sau pentru clientii cei mai mari. Rata primei de asigurare este media intre 0,4% si 0,8%. Prima minima de asigurare se calculeaza prin inmultirea ratei primei de asigurare cu cifra de afaceri estimata pe un an. Pe piata romaneasca, raspunderea maxima este de aproximativ 300 de ori valoarea primei minime sau o suma fixa. Perioada de asigurare pe care pot fi incheiate politele pentru credite comerciale este de un an, cu posibilitatea de reinnoire automata.
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a hotarat sa diminueze cotele de contributie a firmelor de asigurare la Fondul de Garantare pentru anul 2007, de la 0,5% la 0,3% pentru asigurarile de viata si de la 1% la 0,8% pentru asigurarile generale. Procentele se refera la volumul de prime brute incasate din activitatea de asigurare directa. ‘’Datorita contributiilor aduse pana acum, Fondul de Garantare isi poate exercita rolul de protector atat al asiguratilor, precum si al tertelor persoane pagubite, in cazul in care un asigurator este declarat in stare de insolventa, aceasta situatie neputand fi niciodata exclusa intr-o economie de piata’’, a spus presedintele CSA.
Volumul primelor brute subscrise aferente contractelor de asigurare incheiate in perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2006 a fost de 4,25 miliarde lei (circa 1,20 miliarde euro), potrivit CSA. Din acest total, primele brute subscrise aferente contractelor de asigurari generale s-au cifrat la 3,43 miliarde lei, in timp ce asigurarile de viata au generat prime subscrise in suma de 811,29 milioane lei.
Pana in prezent, doar 900.000 de locuinte din cele aproximativ 8 milioane din Romania sunt asigurate. Asta in ciuda faptului ca asigurarile pentru locuinte sunt printre cele mai ieftine de pe aceasta piata. Astfel, primele de asigurare practicate de companiile care vand astfel de produse se situeaza la nivelul de 0,005-0,1% din suma asigurata, in timp ce la CASCO, de exemplu, primele se ridica la 6-8% din valoarea asigurata.
Asigurarile `trasnite` prind si in Romania. Sporturile extreme, operele de arta, masinile de epoca, chiar si golful sunt doar cateva din `produsele` greu de asigurat. inainte de a sari cu coarda elastica, fa-ti o polita de asigurare. Daca iti rupi piciorul, ai sansa de a-ti transforma ghinionul intr-o sursa de bani. in acest caz, prima de asigurare depinde de numarul participantilor, daca sunt amatori sau profesionisti si de cat de dificile sunt conditiile de joc: distanta loviturii sau caracteristicile terenului de joc. Riscul este plasat in strainatate, la o companie din Londra, cu parteneri din Romania. Din pacate pentru ei, norocosii au intarziat sa apara, iar pana in acest moment nu s-au inregistrat `daune`. Dar daca vor fi norocosi, inspectorii de daune se vor asigura de corectitudinea organizarii evenimentului si de acordarea premiului. Mai nou, si practicantii de sporturi extreme se pot asigura. Desi vecinii nostri din Ungaria utilizeaza de ani buni astfel de produse, prima polita din Romania care-i asigura de neprevazut pe amatorii de senzatii tari a fost lansata recent la noi in tara Compania City Insurance, cea care a introdus acest produs, are doua planuri de asigurare: unul pentru teritoriul national si altul in afara tarii. Primul se refera la urgente medicale, cum ar fi: spitalizare, interventii chirurgicale, stomatologice, fracturi, imobilizare, tratamente de recuperare medicala etc. Peste hotare se asigura preluarea cheltuielilor medicale de urgenta in caz de accident in timpul practicarii unuia din sporturile extreme. Printre cheltuielile incluse in polita se numara cele chirurgicale, farmaceutice, de spitalizare, de repatriere medicala sau, in cel mai nefericit caz, de repatriere a asiguratului in caz de deces. Pentru produsele personalizate, primele de asigurare sunt negociabile. in cazul produselor standard, suma maxima asigurata este de 20.000 de euro, insa, la cerere, politele pot acoperi pana la 100.000 de euro. Polita City Sport Extrem se poate achizitiona si online, accesand site-ul companiei. Despagubirile sunt platite in termen de 15 zile lucratoare, compania incercand sa reduca termenul de solutionare a dosarelor de dauna la cinci zile. Asigurarea operelor de arta pentru diferite expozitii poate parea `cuminte` in raport cu exemplele anterioare, insa riscurile sunt la fel de greu de cuantificat. Generali Asigurari a emis polite de asigurare pentru obiectele de arta prezente la Expozitia Dacia Augusti Provincia, desfasurata la Muzeul de Istorie din Capitala.In acest caz, suma asigurata este de 2,5 milioane de euro. Acest tip de polite se incheie pentru colectiile de arta care vin de la muzeele `mama`, in Romania, dar si colectii care pleaca din Romania sau care sunt mutate in interiorul granitelor. Asigurarea cuprinde, de regula, daunele materiale cauzate exponatelor atat pe timpul expunerii, cat si pe durata transportului. in acest caz, nu exista suma maxima asigurata, iar prima se calculeaza in functie de tipul exponatelor, de valoarea acestora si, in final, de conditiile si pretul negociat cu reasiguratorul international.

Clasificarea asigurarilor

Evidentierea formelor de asigurare se realizeaza pe baza urmatoarelor criterii de clasificare:

a. Dupa natura raporturilor juridice de asigurare,se deosebesc asigurarea prin efectul legii(obligatorii) si asigurarea contractuala(facultative).

Asigurarea prin efectul legii, sau obligatorie, nu necesita acordul de vointa al persoanelor fizice sau juridice implicate. Ea se realizeaza automat, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege cu privire la bunurile sau persoanele care intra sub incidenta asigurarii si are la baza anumite interese care vizeaza societatea in ansamblu.

Asigurarea contractuaIa sau facultativa se bazeaza pe acordul de vointa al asiguratorului si asiguratului, concretizat in contractul de asigurare. Fiind o forma de asigurare mai flexibiIa decat asigurarea prin efectul legii, corespunde mai bine necesitatilor si intereselor asiguratilor. Asigurarea facultativa se incheie numai la solicitarea asiguratilor.

b. Dupa natura obiectului asigurat, se disting:

– asigurarile de bunuri, care se refera la marfuri, mijloace de transport, c1adiri etc.;

– asigurari de persoane, grupate in asigurari de viata si asigurari de persoane, altele decat cele de viata (de accidente, de calatorie etc.);

– asigurarile de raspundere civila, sindeosebi pentru pagube produse prin accidente de autovehicule sau in cazul conducatorilor auto profesionisti, pentru pagube produse prin accidente cu autovehicule apartinand societatilor comerciale;

– asigurarile de riscuri financiare (de exemplu: asigurare pentru credite, asigurare de pierdere a profitului etc.).

c. Dupa natura riscurilor, asigurarile pot fi c1asificate in:

– asigurari pentru riscuri din calamitati (inundatii, cutremure, alunecari de teren, trasnet etc.);

– asigurari pentru riscuri cu caracter social-politic (razboi, greve etc.);

– asigurari pentru riscuri ce provin din natura marfurilor (spargere, mucegaire, alterare etc.).

d. Dupa teritoriul sau zona geografica in care se incheie sau se deruleaza contractele de asigurare, exista:

– asigurarile interne, cand toate elementele contractului (asigurat, asigurator, risc, obiect) sunt in granitele unei tari;

– asigurarile externe – sunt cele care contin cel putin un element aflat in exteriorul tarii respective.

Conform Legii nr. 403/ 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/ 2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, c1asele de asigurari aferente categoriilor asigurari de viata si asigurari generale sunt stabilite astfel:

A. Asigurari de viata

Tipuri de asigurari care au o baza contractuala:

a. asigurari de viata care inc1ud: asigurarea la termen de supravietuire, asigurarea de deces, asigurarea la termen de supravietuire si de deces, mixta de viata, asigurarea de viata cu rambursarea primelor, asigurarea de casatorie, asigurarea de nastere;

b. anuitati;

c. asigurari de viata suplimentare: asigurari de deces din accident, asigurari de vatamari corporale, asigurari de incapacitate permanenta din boala, asigurari de incapacitate permanenta din accident, asigurari de incapacitate temporara din boala, asigurari de incapacitate temporara din accident, asigurari de spitalizare, asigurari de cheltuieli medicale, asigurari de boli grave, asigurari de somaj, cand acestea sunt subscrise suplimentar unui contract de asigurari de viata;

d. asigurari permanente de sanatate.

Conform legii mentionate mai sus clasele de asigurari de viata cuprind:

I.Asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata suplimentare;

II.Asigurari de casatorie, asigurari de nastere;

III.Asigurari de viata si anuitati care sunt legate de fonduri de investitii;

IV.Asigurari permanente sanatate.

B. Asigurari generale

Clasele de asigurari generale:

1. Asigurari de accidente (inc1usiv accidentele de munca si bolile profesionale), pentru care se acorda: despagubiri financiare; despagubiri in natura; despagubiri mixte (financiare si in natura);

– despagubiri pentru vatamari corporale suferite de persoane in timpul transportului.

2. Asigurari de sanatate, pentru care se acorda: despagubiri financiare;despagubiri in natura;

– despagubiri mixte (financiare si in natura);

3. Asigurari de mijloace de transport terestru (altele decat feroviare), care acopera:

– daune survenite la mijloacele de transport terestru cu motor;

– daune survenite la mijloacele de transport terestru, altele decat cele cu motor.

4. Asigurari de mijloace de transport feroviar, care acopera:

– daune survenite la mijloacele de transport feroviar care se deplaseaza sau transporta marfuri ori persoane.

5. Asigurari de mijloace de transport aerian, care acopera: – daune survenite la mijloacele de transport aerian.

6. Asigurari de mijloace de transport maritim, lacustru si fluvial, care acopera:

– daune survenite la mijloace de transport fluvial;

– daune survenite la mijloace de transport lacustru;

– daune survenite la mijloace de transport maritim.

7. Asigurari de bunuri in tranzit, care acopera:

– daune suferite de marfuri, bagaje si alte bunuri transportate.

8. Asigurari de incendiu si alte calamitati naturale, care acopera: daune suferite de proprietati si bunuri (altele decat bunurile mentionate mai sus), cauzate de: incendiu; explozie; furtuna; alte fenomene naturale in afara furtunii; energie nucleara; surpare de teren.

9. Alte asigurari de bunuri, care acopera: daune suferite de proprietati si bunuri atunci cand aceste daune sunt cauzate de grindina, inghet sau furt.

10. Asigurari de raspundere civila pentru autovehicule care acopera:daune rezultate din folosirea autovehiculelor terestre (inc1usiv raspunderea transportatorului ).

11. Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport aerian, care acopera: daune rezultate din folosirea mijloacelor de transport aerian (inclusiv raspunderea transportatorului).

12. Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport maritim, lacustru si fluvial, care acopera:

– daune rezultate din folosirea mijloacelor de transport maritim, lacustru si fluvial (inclusiv raspunderea transportatorului).

13. Asigurari de raspundere civila generala, care acopera:

– daune din prejudicii produse tertilor, altele decat cele mentionate anterior.

14. Asigurari de credite care acopera urmatoarele riscuri: – insolvabilitate;

– credit de export;

– vanzare in rate;

– credit ipotecar;

– credit agricol.

15. Asigurari de garantii pentru: garantii directe;

– garantii indirecte.

16. Asigurari de pierderi financiare, care acopera: riscuri de somaj; insuficienta veniturilor;pierderi datorate conditiilor meteorologice nefavorabile; nerealizarea beneficiilor; riscuri aferente che1tuielilor curente; cheltuielile comerciale neprevazute; deprecierea valorii de piata; pierderile de renta sau alte venituri similare; pierderile comerciale indirecte, altele decat cele mentionate pierderile financiare necomerciale;

– alte pierderi financiare, conform clauzelor contractului de asigurare.

17. Asigurari de protectie juridica, care acopera:

– cheltuielile cu procedura judiciara si alte cheltuieli, cum ar fi:

– recuperarea pagubei suferite de asigurat printr-o procedura civila sau penala, apararea ori reprezentarea asiguratului intr-o procedura penala, administrativa sau impotriva unei reclamatii indreptate impotriva acestuia.

18. Asigurari de asistenta a persoanelor aflate in dificultate in cursul deplasarilor sau absentelor de la domiciliu ori de la locul de resedinta permanenta.

EVOLUTIA ASIGURARILOR IN PERIOADA 2002-2006

Anul 2002

Fata de anul 2001 topul primelor 10 societatu de asigurare realizat ni functie de primele brute incasate dinasigurari directe generale a suferit urmatoarele modificari:ASIROM a coborat pe locul 2,primul loc fiind ocupat de ALLIANTZ-TIRIAC,GENERALLI siAIG ROMANIA au urcat o pozitie respectiv 3 pozitii.A iesit din top GRUP AS si a intrat AGI ROMANIA.

Din cei 45 de asiguratori care au transmis raportari pentru 2002 ,numarul societatilor care au incasat prime brute din asigurari generale a fost de 42.Valoarea primelor brute incasate in 2002 din asigurari directe generale s-a ridicat la 12.314.516 mld lei -352.7 mil eur inregistrand o crestere nominala de 55.93%fata de 2001. Luand in considerare rata inflatiei in 2002 rezulta o crestere reala de 32.37%.

COTE DE PIATA 2002

Anul 2003

In cursul anului 2003 au fost incheiate 9.706.276 contracte de asigurare din care 8.502.554 pentru asigurari generale reprezentand 87.6% din tota si 1.203.722 pentru asigurari de viata reprezentand 12.4% din total.Comparativ cu evolutia din 2002 ,in 2003 s-au incheiaat cu 16.89% mau multe contracte,principala influenta pozitiva fiind adusa de asigurarile de viat,astfel numarul total al contractelor de asigurari de viata incheiate in 2003 a fost cu 37% mai mare cel realizat pe parcursul anului anterior,in timp ce in cazul asigurarilor generale s-a consemnat o crestere a contractelor cu 14.51.

Din centralizarea raportarilor anuale, a rezultat un volum al primelor brute de asigurare subscrise in 2003 a societatilor de asigurare in suma totalade 26.738 mld lei.Primele brute subscrise la nivelul intregii piete in anul 2003,comparativ cu anul 2002,au crescut cu 39.65%,cresterea reala fiind de 22.4%.

COTE DE PIATA 2003

Pe categorii de asigurari ,se constata ca asigurile generale cu un volum al primelor brute subscrise in suma de 20.538 mld lei-817.3 mil euro au inregistrat o crestere nominala cu 39.2% fata de 2002,cresterea reala fiind de 22%.Asigurarile de viata cu un volum al primelor brute subscrise de 6.199 mld lei-177.5mil euro au crescut intr-un ritm mai rapid ,respectiv 41% in termeni nominali fata de 2002,iar in termeni reali cu 23.6%.

Se pastreaza tendinta anterioara ,in topul clasamentului situandu-se ALLIANTZ TIRIAC si apoi ASIROM,cu cotele cumulate de piata insemnand aproape jumatate din capacitatea pietei.De asemenea nelipsite din top sunt firmele GENERALI si ARDAF.

Anul 2004

Fata de anul 2003 topul primelor 10 societati de asigurare realizat in functie de primele brute incasate din asigurari directe generale se prezinta astfel:ALLIANTZ-TIRIAC a ocupat locul intai fiind urmata ca si in 2003 de ASIROM,OMNIASIG si ASTRA iar BCR ASIGURARI si ARDAF au urcat o pozitie respectiv 2 poziti clasandu-se in 2004 pe locurile 8 si respectiv 5.UNITA a coborat de pe locul 5 pe 6, GENERALI de pe locul 8 pe 9,ASIBAN de pe locul 6 pe 7,AIG ROMANIA a ramas pe locul 10.

COTE DE PIATA 2004

Volumul primelor subscrise in 2004 aferente contractelor directe facand parte din categoria asigurarilor generale de 26.975 mld lei-772.5 mil euro,a crescut fata de 2003 cu 33.43% in termeni nominali si cu 22.08% in termeni reali.

Anul 2005

Fata de 2004 topul primelor 10 societati de asigurare realizat in functie de primele brute incasate din asigurari directe generale se prezinta astfel:ALLIANTZ-TIRIAC a ocupat locul intai si in 2005 fiind urmata ca si in 2004 de ASIROM si OMNIASIG ,UNITA si BCR ASIGURARI au urcat cate o pozitie situandu-se pe locul 5 respectiv 6,ASIBAN si BT ASIGURARI au urcat urcat 4 respectiv 5 pozitii ,clasandu-se pe locul 4 si 10 in anul 2005.

Se remarca faptul ca urcarile cele mai spectaculoase le–au avut societatile care au bune relatii cu bancile sau sunt chiar detinute de banci:ASIBAN controlata de BRD,BCR CEC si BANCA TRANSILVANIA;BT ASIGURARI-banca TRANSILVANIA si BCR ASIGURARI –BCR.

BCR ASIGURARI a urcat pana la a saptea pozitie cu afaceri de 60.7 mil eurodin asigurari generale.Un salt spectaculos l-a facut BT ASIGURARI care a intrat in top 10 cu afaceri de 26.9 mil euro pe asigurari generale in 2005.

COTE DE PIATA 2005

ANUL 2006

Din datele prezentate de societatile de asigurare rezulta ca la 31/12/2006 in portofoliile acestora existau 14.008.597 contracte de asigurare cu 2.378.770 mai multe decat la sfarsitul anului 2005.Numarul contractelor de asigurare in vigoare raportyate de societatile care au practicat asigurari generale erau la aceeasi data de 7.487.777 reprezentand 53.5% din totalul contractelor in vigoare ,in crestere cu 1.441.015 fata de anul 2005.

COTE DE PIATA 2006

La volumul total al primelor brute subscrise pentru asigurari generale au contribuit atat primele aferente asigurarilor directe in crestere reala cu 28.57% fata de 2005 cat si cele aferente primelor de reasigurare raportate de 11 societati in crestere reala cu 132.21% fata de anul anterior.

ASIGURARI PE PIATA ROMANEASCA

NUMAR FIRME SI NUMAR ANGAJATI

La data de 31/12/2002 existau 48 de societati autorizate sa functioneze ca asiguratori ,intrucat in cursul anului 2002 ,CSA a retras autorizatiile de functionare pentru doua societati –ADAS ASIGURARE SI REASIGURARE SA Decizia 147/11/04/2002 si GRUPUL DE ASIGURARI ROMAN GRUP AS SA Decizia 2677/05/12/2002.

La data de 31/12/2003 erau inregistrate in evidenta Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor un numar de 46 de societati de asigurare din care:

-44 cu autorizatii de functionare

-2 care detineau la acea data doar autorizatia de costituire ABG INSURANCE si ASIMED.

La data de 31/12/2004 in evidenta Comisiei de Supraveghere aAsigurarilor erau inregistrate 44 societati de asigurare din care:

-42 de societati au desfasurat activitate in cursul anului 2004

-o societate detinea autorizatie de functionare ,insa nu a desfasurat activitate in cursul anului 2004 –ABG INSURANCE SA

-o societate ,respectiv ASIGURARI GLOBAL avea activitatea suspendata pentru o perioada de 12 luni,Decizia 3238/18/02/2004 si prin urmare nu a fost luata in considerare.

La data de 31/12/2005 erau in evidenta Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor erau inregistrate 43 societati de asigurare din care:

-42 de societati au desfasurat activitate in cursul anului 2005 incluzand societatea SARA MERKUR SA care a fost absorbita de ulterior prin fuziune de catre societatea GRAWE SA-fuziunea afost aprobata de CSA in noiembrie 2005 ,procesul fiind finalizat in 2006.

-o societate respectiv ABG INSURANCE SA detinea autorizatie de functionare insa nu a desfasurat activitate in cursul anului 2005,nefiind inclusa in analiza indicatorilor tehnici specifici sectorului de asigurari pentru anul 2005, ci doar in cea a capitalului social al intregii piete.De altfel la inceputul anului 2006 prin Decizia 11321/30/01/2006 CSA i-a retras autorizatia de functionare ,ca urmare a neindeplinirii de catre aceasta a cerintelor minime de capital social prevazute de legislatia in vigoare.

La data de 31/12/2006 erau autorizate sa desfasoare activitate de asigurare 41 de societati , in conformitate cu prevederile legale.

Din acestea , in cursul anului 2006 au desfasurat activitate de asigurare 40 de societati di care :21 de societati au desfasurat numai activitate de asigurari generale ,8 societati au desfasurat numai activitate de asigurari de viata si 11 societati au desfasurat activitate compozita ,practicand ambele categorii de asigurari.

In ceea ce priveste numarul de persoane angajate cu contract de munca la 31/12/2006 in evidentele societatilor de asigurare figurau 17.282 persoane, in crestere fata de anii precedenti.Aceasta crestere s-a datorat atat autorizarii de noi societati de asigurare cat si dezvoltarii activitatii desfasurate de societatile care existau deja.

GRADUL DE CONCENTRARE A PIETEI DE ASIGURARI IN PERIOADA 2002-2006

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

GRAD DE PENETRARE A ASIGURARILOR

2002-2006

Indicatorul „grad de penetrare al asigurarilor” exprimat ca raport intre primele brute subscrise si PIB,indicator clasic care reflecta importanta asigurarilor in activitatea economica a unei tari a fost in continua crestere de la an la an pentru perioada 2002-2006.

Densitatea asigurarilor este indicatorul care raporteaza volumul primelor brute subscrise la numarul populatiei- la 31/12/2006 -21.565.119 persoane si a fost in crestere reala de la an la an pentru perioada 2002-2006

ASIGURARI 2007

Societatile de asigurari au afisat prime brute subscrise de 3,64 miliarde lei (1,09 miliarde euro) in primele sase luni din 2007, in crestere cu 29,4% fata de aceeasi perioada din 2006, ca urmare a avansului pietei in ansamblu, a declarat pentru NewsIn Dan Constantinescu, membru in CSA.
In primul semestru din 2006, companiile de asigurari de pe piata romaneasca afisasera o valoare cumulata a primelor brute subscrise de 2,81 miliarde lei (794 milioane euro). "Din totalul primelor brute subscrise la nivelul pietei de asigurari in primul semestru din 2007, aproximativ 2,96 miliarde lei (889 milioane euro) au reprezentat primele brute subscrise din asigurari generale, iar 673 milioane lei (202 milioane euro) au rezultat din contractele incheiate pentru asigurari de viata", a precizat Dan Constantinescu, membru in cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA).
Pe segmentul asigurarilor generale, asiguratorii din Romania au inregistrat o crestere nominala a primelor brute subscrise de 30,6%, de la 2,267 miliarde lei cat au inregistrat in primele sase luni din 2006. in ce priveste asigurarile de viata, afacerile societatilor de asigurari au urcat intr-un ritm putin mai temperat, de 24,15%, de la 542,6 milioane lei in prima jumatate a lui 2006.
Companiile de asigurari din Romania au platit indemnizatii brute in valoare de 1,57 miliarde lei (471 milioane euro) in primul semestru al acestui an, in crestere cu 32,2% fata de acelasi interval din 2006, cand valoarea indemnizatiilor a fost la 1,187 miliarde lei.
Asigurarile generale au cea mai mare pondere in totalul indemnizatiilor platite, de 1,48 miliarde lei (444 milioane euro), in crestere cu 32% fata de aceeasi perioada din 2006, cand acestea erau de 1,12 miliarde lei. Indemnizatiile brute platite de societatile de asigurari in urma politelor de asigurari de viata s-au ridicat la 87,2 milioane lei (26,2 milioane euro), cu 31,27% mai mult fata de acelasi interval din 2006.
In 2006, societatile de asigurare au inregistrat o valoare a primelor brute subscrise de 5,72 miliarde lei (1,62 miliarde euro), in crestere cu 29,70% fata de anul anterior, ca urmare a majorarii tarifelor de prime si a cresterii numarului de contracte.
Din totalul primelor brute subscrise la nivelul pietei de asigurari in 2006, aproximativ 4,59 miliarde lei (1,3 miliarde euro) au reprezentat primele brute subscrise din asigurari generale, iar 1,13 miliarde lei (320,6 milioane euro) au rezultat din contractele incheiate pentru asigurari de viata, potrivit CSA.
Asigurarile generale au continuat sa detina cea mai mare pondere in total prime brute subscrise, respectiv 80,1%, comparativ cu 2005 cand aceasta era de 76,5%.

CONCLUZII

În anul 2006, structura sectorului de asigurăridin România a continuat să se modifice, în principal caefect al expirării ultimelor două termene de adecvare a capitalurilor sociale ale societăților deasigurare la noile cerințe prevăzute de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor înlegislația emisă. Astfel, pentru neadecvarea capitalului social, în anul 2006 au fost retraseautorizațiile de funcționare a 6 societăți de asigurare(din care una a fost reautorizată ulterior ca urmare a îndepliniriicerințelor), iar în cazul altor 4 societăți au fostretrase autorizațiilede desfășurare a activității de asigurăride viață.

Pe fondul consolidării pieței și a potențialului asigurabil existent, în anul 2006 au fost înregistrate și intrări de asigurători noi, fiind autorizate să funcționeze 3 asemenea societăți, din care două în domeniul asigurărilor de viață și una în domeniul asigurărilor generale.

Restructurarea pieței s-a tradus și prin transferuride portofolii, acțiuni care s-au înscris în măsuri de eficientizare a activității și protejare a intereselor asiguraților.

În contextul continuării creșterii economiceși expectațiilor privind beneficiile aduse de aderareaRomâniei la Uniunea Europeană, piața asigurărilor dinRomânia a înregistrat, și în 2006, un ritm de creștere semnificativ al primelor brute subscrise. Astfel, volumul primelor subscrise a atins în 2006 nivelul de aproximativ 1,7 miliarde euro, fapt care a făcut ca prin raportarea acestora în Produsul Intern Brut, de asemenea în creștere, să se atingă un grad de penetrare a asigurărilor de 1,67% față de 1,54% în anul anterior. Contribuția majoritară la formarea primelor subscrise a continuat să fie adusă de asigurările generale (cu o pondere de circa 80%) și îndeosebi de asigurările auto, fapt care indică, cel puțin pe termen mediu, o probabilitate scăzută ca asigurările de viață să consemneze o creștere semnificativă a ponderiiîn total prime.

În contextul în care, de la 1 ianuarie 2007,România a devenit stat membru al Uniunii Europene, se apreciază că aplicarea principiilor pieței unice privind libera circulație a serviciilor și dreptul de stabilire va conduce la intensificarea concurenței în domeniul asigurărilor.

O concurență accentuată va fi însă resimțită, cel mai probabil, pe termen mediu, drept pentru care în perioada imediat următoare provocările majore pentru asigurătorii existenți pe piața românească rezidă dinstructura tipică a pieței românești, în care asigurările dominante sunt cele auto. Astfel, în condițiile în care există un număr important de factori care contribuie la creșterea daunalității (precum evoluția crescătoare a prețurilor la piese și a tarifelor de manoperă în unitățile service, a frecvenței daunelor) este important ca societățile de asigurare să acorde o atenție deosebită tarifării produselor de asigurare, dar și modului de determinare și suficienței rezervelor tehnice. Totodată, este foarte importantă necesitatea implementării de către societățile de asigurare a procedurilor de control intern și antifraudă, precum și a celor de management al riscului, mai ales în condițiile în care, de la 1 ianuarie 2007, în determinarea solvabilității lor se ține cont de capitalurile proprii de care dispun, direct influențate de rezultatele financiare obținute.

ANEXE 2002

PRIME BRUTE SUBSCRISE DIN ASIGURARI PE CLASE DE ASIGURARI GENERALE(LEI)

I Asigurãri de accidente si boalã (inclusiv de muncã si boli

profesionale)

II Asigurãri de sãnãtate

III Asigurãri de mijloace de transport terestru, altele decât cele

feroviare

IV Asigurãri de mijloace de transport feroviar

V Asigurãri de mijloace de transport aeriene

VI Asigurãri de mijloace de transport navale (maritime, fluviale,

lacustre, canale navigabile)

VII Asigurãri de bunuri în tranzit, inclusiv mãrfuri transportate, bagaje si orice alte bunuri

VIII Asigurãri de incendiu si calamitati naturale

IX Asigurãri de daune la proprietati

X Asigurãri de rãspundere civilã a autovehiculelor (rãspundere civilã auto obligatorie

si carte verde)

XI Asigurãri de rãspundere civilã a mijloacelor de transport aerian

XII Asigurãri de rãspundere civilã a mijloacelor de transport naval

XIII Asigurãri de rãspundere civilã generalã

XIV Asigurãri de credite si garantii

XV Asigurãri de pierderi financiare

XVI Asigurãri de protectie juridicã

XVII Asigurãri de asistentã turisticã

PRIME BRUTE SUBSCRISE DIN ASIGURARI PE CLASE DE ASIGURARI DE VIATA

I1a Asigurãri de supravietuire

I1b Asigurãri de deces

I1c Asigurãri mixte de viatã

I2 Anuitãti (asigurãri de tip rentã)

I3 Asigurãri de viatã suplimentare, care cuprind: asigurãri de vãtãmãri corporale din accidente, asigurãri de incapacitate de muncãcauzatã de un accident, asigurãri de deces rezultat dintr-un accident

II Asigurãri de cãsãtorie si nastere

III Asigurãri de viatã legate de investitii, pentru care expunerea la riscul de investitii este transferatã asiguratului

IV Asigurãri permanente de sãnãtate, administrate la fel ca asigurãrile de viatã

V Asigurãri de capitalizare, care cuprind: asigurãri de viatã cu primã unicã, asigurãri de viatã cu primã esalonatã

ANEXE 2003

PRIME BRUTE SUBSCRISE DIN ASIGURARI PE CLASE DIN ASIGURARI GENERALE(LEI)

I Asigurări de accidente și boală (inclusiv de muncă și boli profesionale)

II Asigurări de sănătate

III Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare

IV Asigurări de mijloace de transport feroviar

V Asigurări de mijloace de transport aeriene

VI Asigurări de mijloace de transport navale (maritime, fluviale, lacustre, canale navigabile)

VII Asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje și orice alte bunuri

VIII Asigurări de incendiu și calamități naturale

IX Asigurări de daune la proprietăți

X Asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor (răspundere civilă auto obligatorie și carte verde)

XI Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport aerian

XII Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport naval

XIII Asigurări de răspundere civilă generală

XIV Asigurări de credite și garanții

XV Asigurări de pierderi financiare

XVI Asigurări de protecție juridică

XVII Asigurări de asistență turistică

PRIME BRUTE SUBSCRISE DIN ASIGURARI PE CLASE DE ASIGURARI DE VIATA

I1 Asigurari de viata

a) asigurari de supravietuire

b) asigurari de deces

c) asigurari mixte de viata

I2 Anuitati –asigurari de tip renta

I3 Asigurari de viata suplimentare care cuprind:asigurari de vatamari corporale din accidente ,asigurari de incapacitate de munca cauzata de un accident ,asigurari de deces rezultat dintr-un accident

II Asigurari de casatorie si nastere

III Asigurari de viata legate de investitii ,pentru care expunerea la riscul de investitii este transferata asiguratului

IV Asigurari permanente de sanatate administrate la fel ca asigurarile de viata

V Asigurari de capitalizare,care cuprind:asigurari de viata cu prima unica,asigurari de viata cu prima esalonata

ANEXE 2004

PRIME BRUTE SUBSCRISE DIN ASIGURARI GENERALE ( LEI)

I. Asigurări de accidente și boală (inclusiv de muncă și boli profesionale)

II. Asigurări de sănătăte

III. Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare

IV. Asigurări de mijloace de transport feroviar

V. Asigurări de mijloace de transport aeriene

VI. Asigurări de mijloace de transport navale (maritime, fl uviale, lacustre, canale

navigabile)

VII. Asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje și orice alte

bunuri

VIII. Asigurări de incendiu și calamități naturale

IX. Asigurări de daune la proprietăți

X. Asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor (răspundere civilă auto

obligatorie și carte verde)

XI. Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport aerian

XII. Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport naval

XIII. Asigurări de răspundere civilă generală

XIV. Asigurări de credite și garanții

XV. Asigurări de pierderi fi nanciare

XVI. Asigurări de protecție juridică

XVII.Asigurări de asistență turistică

PRIME BRUTE SUBSCRISE PE CLASE DIN ASIGURARI DE VIATA

I.1. Asigurări de viață

a) asigurări de supraviețuire

b) asigurări de deces

c) asigurări mixte de viață

I.2. Anuități (asigurări de tip rentă)

I.3 Asigurări de viață suplimentare, care cuprind: asigurări de vătă mări corporale din accidente, asigurări de incapacitate de muncă cauzată de un

accident, asigurări de deces rezultat dintr-un accident

II. Asigurări de căsătorie și de naștere

III. Asigurări de viață legate de investiții, pentru care expunerea la riscul de investiții este transferată asiguratului

IV. Asigurări permanente de sănătate, administrate la fel ca asigurările de viață

V. Asigurări de capitalizare

ANEXE 2005

PRIME BRUTE SUBSCRISE PE CLASE DE ASIGURARI GENERALE (LEI)

I.Asigurări de accidente și boală (inclusiv de muncă și boli profesionale)

II. Asigurări de sănătate

III. Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare

IV. Asigurări de mijloace de transport feroviar

V. Asigurări de mijloace de transport aeriene

VI. Asigurări de mijloace de transport navale (maritime, fl uviale,

lacustre, canale navigabile)

VII. Asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje

și orice alte bunuri

VIII. Asigurări de incendiu și calamități naturale

IX. Asigurări de daune la proprietăți

X. Asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor (răspundere civilă

auto obligatorie și carte verde)

XI. Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport aerian

XII. Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport naval

XIII. Asigurări de răspundere civilă generală

XIV. Asigurări de credite

XV. Asigurări de garanții

XVI. Asigurări de pierderi financiare

XVII. Asigurări de protecție juridică

XVIII. Asigurări de asistență a persoanelor aflate în dificultate

PRIME BRUTE SUBSCRISE PE CLASE DE ASIGURARI DE VIATA

I. Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare prevăzute la punctul A litera a), b) și c) din anexa numărul 1 la Legea nr.32/2000, cu modificările și

completările ulterioare, cu excepția celor prevăzute la punctul II și III

II. Asigurări de căsătorie, asigurări de naștere

III. Asigurări de viață și anuități care sunt legate de fonduri de investiții, prevăzute la punctul A litera a) și b) din anexa numărul 1 la Legea nr.32/2000, cu modificările

și completările ulterioare

IV. Asigurari permanente de sanatate prevazute la punctul A litera d) din anexa numarul 1 la Legea 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare

B1. Asigurări de accidente și de boală

B2. Asigurări de sănătate

ANEXE 2006

PRIME BRUTE SUBSCRISE PE CLASE DE ASIGURARI GENERALE (LEI)

I. Asigurări de accidente și boală (inclusiv de muncă și boli

profesionale)

II. Asigurări de sănătate

III. Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele

feroviare

IV. Asigurări de mijloace de transport feroviar

V. Asigurări de mijloace de transport aeriene

VI. Asigurări de mijloace de transport navale (maritime, fluviale,

lacustre, canale navigabile)

VII. Asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate,

bagaje și orice alte bunuri

VIII. Asigurări de incendiu și calamități naturale

IX. Asigurări de daune la proprietăți

X. Asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor (răspundere civilă

auto obligatorie și carte verde)

XI. Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport aerian

XII. Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport naval

XIII. Asigurări de răspundere civilă generală

XIV. Asigurări de credite

XV. Asigurări de garanții

XVI. Asigurări de pierderi financiare

XVII. Asigurări de protecție juridică

XVIII. Asigurări de asistență a persoanelor aflate în dificultate

PRIME BRUTE SUBSCRISE PE CLASE DE ASIGURARI DE VIATA 2006

I. Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare,

prevăzute la lit. A a), b) și c), cu excepția celor prevăzute la pct. II și III

din anexa numărul 1 la Legea 32/2000, cu modificările si completările

ulterioare

II. Asigurări de căsătorie, asigurări de naștere

III. Asigurări de viață si anuități care sunt legate de fonduri de

investiții, prevăzute la punctul A litera a) și b) din anexa numărul 1 la

Legea 32/2000, cu modificările și completările ulterioare

IV. Asigurări permanente de sănătate prevăzute la punctul A litera d)

din anexa numărul 1 la Legea 32/2000, cu modificările si completările

ulterioare

B1. Asigurări de accidente (inclusiv accidentele de muncă și bolile

profesionale)

B2. Asigurări de sănătate