Asigurarile de Viata In Romania
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINTE ECONOMICE
Specializarea Finanțe și Bănci
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific
Conf.univ.dr.
Absolvent
București
2016
UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Specializarea Finanțe și Bănci
ASIGURĂRILE DE VIAȚĂ ÎN ROMÂNIA. CARACTERISTICI, TENDINȚE ÎN EVOLUȚIE ȘI ROL PE PIAȚA
FINANCIARĂ.
STUDIU DE CAZ PRIVIND SOCIETATEA DE ASIGURĂRI ING
Coordonator științific
Conf.univ.dr.
Absolvent
București
2016
Cuprins
Introducere………………………………………………………………………………………………………………….5
Capitolul 1.Noțiuni teoretice.
1.Scurtă privire istorică asupra asigurărilor……………………………………………………………………..6
2.Asiguratul,contractantul,beneficiarul asigurării,persoana cuprinsă în asigurare,terțul păgubit……………………………………………………………………………………………………………………….8
3.Asigurarea de persoane…………………………………………………………………………………………….12
Capitolul 2.Asigurările de viață.
1.Aspecte introductive………………………………………………………………………………………………..22
2.Conținutul și semnificația asigurărilor de viață……………………………………………………………23
3.Caracteristicile asigurărilor de viață…………………………………………………………………………..26
Capitolul 3.Studiu de caz privind încheierea,derularea și finalizarea contractelor de asigurări de viață.
1.Prezentarea generală a societății ING…………………………………………………………………………28
2.Produse de asigurări de viață oferite de NN………………………………………………………………..33
3.Eficiența în activitatea de asigurări…………………………………………………………………………….41
4.Randamentul polițelor de asigurări de viață la NN………………………………………………………48
5.Calculul primelor de asigurare în asigurările de viață…………………………………………………..49
Capitolul 4.Concluzii și propuneri………………………………………………………………………………..53
Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………….57
Lista tabelelor
Tabelul1.1.Comparație între asigurările de viață și cele non-viață…………………………………….25
Tabelul 3.1.Comparație intre planul de protecție Prudent și Smart……………………………………37
Tabelul3.2.Rezultate financiare NN 2013-2015……………………………………………………………..45
Lista figurilor
Figura 3.1 Ponderea asigurărilor tradiționale și unit linked în cadrul societății NN…………….48
Figura 3.2 Rezultate financiare NN 2013-2015………………………………………………46
INTRODUCERE
Putem spune,într-un fel,că asigurarea a apărut odată cu apariția societății umane.Avem cunoștință de două tipuri de economii care au caracterizat societatea de-a lungul timpului:economiile de schimb și economiile naturale.
În literatura de specialitate,cea mai cunoscută definiție a asigurării aparține profesorilor I.Văcărel și Fl.Bercea potrivit căreia asigurarea acționează în strânsă legătură cu existența unor riscuri comune a căror producere poate provoca pagube importante economiei naționale și populației.Existența riscurilor comune determină la rândul ei formarea comunității de risc- compusă din persoane fizice și juridice-care acceptă achitarea primelor de asigurareunei instituții specializate în vederea constituirii fondului de asigurare.(Văcărel I.,Bercea Fl.,op.cit.)
Tema lucrării de licență pe care eu mi-am ales-o,se numește:”Asigurări de viață în România,caracteristici,tendințe în evoluție și rol pe piața financiară” și se referă la perioada 2011-2015 în care asigurările de viață au avut un parcurs bun in ciuda crizei economice din 2008.
Mi-am ales această tema deoarece din anul II de facultate,când am început să dobândesc cunostințe despre asigurări și în special despre asigurări de viață,am realizat că problematica asigurărilor constituie un element important al științei economiei și o componentă esențială a culturii generale.De asemenea am realizat că necesitatea cumpărării unei asigurări de viață reiese din nevoia de protecție a oamenilor.
Din cuprinsul lucrării de licență se evidențiază patru capitole care subliniază aspectele asigurării și anume;
Primul capitol al lucrării cuprinde aspecte teoretice ale asigurărilor cât și o descriere a componentelor ce constituie asigurarea.
În cel de-al doilea capitol am ales să prezint asigurările de viață într-o idee generală,explicând semnificația acestui tip de asigurare,caracteristici și conținut.
În cel de-al treilea capitol am decis să prezint o analiză privind derularea,incheierea și finalizarea contractelor de asigurări de viață prin intermediul societății ING,noul NN.
Și nu în ultimul rând,în capitolul patru am ales să îmi expim părerile,propunerile și concluziile ce reies din această lucrare strict personale si subiective.
Capitolul I.
Noțiuni teoretice
1. Scurtă privire istorică asupra asigurărilor
1.1. Aspecte introductive
Operațiunile de asigurare sunt foarte complexe și, datorită efectelor juridice pe care acestea le crează, la manifestarea lor ia parte mai multe entități, unele dintre ele persoane fizice sau juridice, aparținând dreptului comun, iar altele, reprezentând autoritățile administrative ale statului, implicate în această activitate.
Comerțul cu asigurări este exercitat de către asigurători care, potrivit legislației noastre, se împart în două categorii: asigurători societăți comerciale de asigurare și asigurători societăți mutuale de asigurare. Însă, un rol important la încheierea unei asigurări îl au intermediarii în asigurări, care se interpun în raportul de asigurare între asigurați și asigurători. Intermediarii în asigurări sunt, în special, agenții de asigurare și brokerii de asigurare. Agenții de asigurare pot fi atât persoane fizice, cât și persoane juridice, iar brokerii se pot constitui și funcționa numai sub forma societăților comerciale (I.N. FINȚESCU, ,1929, p. 55-56; ST.D. CĂRPENARU, 2007, p. 51-52; I. TURCU, 1998, p. 43; S. ANGHENI, et. al., 2000, p. 44, V. POPA, 1999, p. 44).
În activitatea de asigurare are importanță și puterea statală care, pe baza principiului organizării economiei de piață, este necesar, pe de o parte, să intervină pentru a asigura un mediu propice exercitării activității de asigurare de către asigurători, a dezvoltării acestuia prin intermediari, și, pe de altă parte, pentru a admite reguli de precauție, care să protejeze asigurații sau potențialii asigurați. Participarea statului este necesară pentru protejarea asiguraților, deoarece operațiunile de asigurare fiind complexe, iar asigurătorii, profesioniști în materie, asigurații fiind necunoscători, pot fi supuși unor abuzuri din partea comercianților de asigurări. Din această cauză, statele au constituit autorități administrative care să controleze, să monitorizeze și să sancționeze, după caz, practicile abuzive ale asigurătorilor (R. PELLINO, et. al., 2006, p. 22 și urm.; S. LANNA, 2006, p. 36 și urm.). În România, această autoritate este Comisia de Supraveghere a Asigurărilor care, așa cum arată însăși denumirea, veghează la legalitatea fenomenului asigurărilor în țara noastră.
1.2. Istoricul reglementărilor din domeniul asigurărilor
Primele reglementări cu privire la asigurări au fost cuprinse în legile Rhodosului din secolul al IX-lea î.e.n. Aceste legi nu reglementau acțiunile de asigurare în conținutul lor actual, dar făceau referie la ,avaria comună” în exercitarea comerțului maritim și dezbăteau problemele referitoare la împărțirea și suportarea riscului avarierii sau distrugerii navelor.
Prima reglementare mai amănunțită a asigurărilor este Ordonanța din 1453, elaborată în Barcelona, care a fost primul act normativ ce a încercat să reglementeze asigurările maritime (Y. Lambert-Faivre, 1992, p. 5). În Anglia, primul act normativ ce reglementează raporturile de asigurare îl reprezintă ,,Eisabetan Act", adoptat în anul 1601. În Franța, prima legiferare cu privire la asigurări o reprezintă Ordonanța din 1681 a lui Ludovic al IV-lea, ulterior fiind adoptată, în 9 aprilie 1898, Legea privind asigurarea victimelor accidentelor de muncă (Y. LAMBERT-FAIVRE, 1992, p. 9).
În România, primul act normativ în domeniul asigurărilor a fost Înaltul Decret Domnesc nr. 699 din 13 martie 1871, Decret prin care a fost autorizată și înființarea primei societăți de asigurare, ,,Dacia". Au urmat apoi:
– Codul Cemercial din 1887;
– Legea pentru constituirea și funcționarea întreprinderilor private de asigurare și reglementare a contractului de asigurare din 7 iulie 1930, cu modificările ulterioare din: 9 aprilie 1931, 12 martie 1932 și 10 aprilie 1936;
– Legea pentru convertirea în lei a anumitor prestări prevăzute în unele contracte de asigurare, din 27 martie 1937;
– Decretul-lege din 29 martie 1941 privind interzicerea de constituire de noi societăți de asigurare în România;
– Decretul-lege din 1 octombrie 1941 privind acoperirea riscului de război în asigurările de viață;
– Decretul nr. 470/1971 privind organizarea și funcționarea Administrației Asigurărilor de Stat;
– Decretul nr. 471/1971 cu privire la asigurările de stat;
– Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea și funcționarea societăților comerciale din domeniul asigurărilor;
– Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România;
– Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor;
– noul cod civil (Legea nr. 287/2009 privind codul civil).
Ultimele trei reglementări, respectiv Legea nr. 136/1995, Legea nr. 32/2000 și noul Cod civil sunt principalele acte normative ce reglementează comerțul cu asigurări, iar pentru a se realize armonizarea legislației românești cu cea a Uniunii Europene în materie, acestea au fost modificate pentru a fi în acord cu reglementările europene în domeniu. Prin art. 192 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil au fost abrogate art. 9-47 din Legea nr. 136/1995 și, astfel, principalele reguli privind contractul de asigurare și diferitele forme de asigurare sunt consacrate în noul Cod civil.
Datorită multitudinii reglementărilor pe care le reclamă comerțul asigurărilor (J.-L. DE BOISSIEU, 2005, p. 9; C.-J. BERR, H. GROUTEL, 1993), unele state au concentrat regulile din acest domeniu în acte normative deosebit de ample pe care le-au intitulat „Coduri de asigurare” (C.-J. BERR, H. GROUTEL, 1993, p. 9; Y. LAMBERT-FAIVRE, 1992, p. 98).
2. Asiguratul – contractantul asigurării – beneficiarul asigurării – persoana cuprinsă în asigurare – terțul pãgubit
2.1. Asiguratul
Asiguratul este persoana fizică sau juridică ce încheie contractul de asigurare, plătește primele de asigurare iar, la producerea cazului asigurat, încasează despăgubirile de la asigurător (FR. DEAK, 2001, p. 450; I. DOGARU, P. DRĂGHICI, 2002, p. 874; L. STĂNCIULESCU, 2006, p. 251; D. POPESCU, I. MACOVEI, 1982, p. 96-97). În comparație cu asigurătorii, care trebuie să realizeze o mulțime de condiții pentru a avea această calitate într-un contract de asigurare, pentru asigurat nu sunt reglementate obligații speciale cu excepția aceleia de a motiva un interes la încheierea asigurării.
2.2. Contractantul asigurării
Potrivit Codului civil [art. 2199 alin. {2)], contractantul asigurării este persoana care încheie contractul de asigurare pentru asigurarea unui risc privind o altă persoană ori pentru bunuri sau activități ale acesteia și se obligă față de asigurător să plătească prima de asigurare.
Contractantul, la fel ca și asiguratul, încheie contractul de asigurare, plătește primele, dar nu încasează indemnizația de asigurare. Ca regulă, contractantul nu-și asigură riscurile ce privesc propria persoană, ci pe acelea ale beneficiarului. Deci, vorbim de contractant atunci când în raporturile de asigurare este implicată și o a treia persoană, beneficiarul, căruia asigurătorul îi va plăti indemnizația la ivirea riscului asigurat (FR. DEAK, 2001, p. 450-451; I. DOGARU, 2002, p. 874; L. STĂNCIULESCU, 2006, p. 251; D. POPESCU, I. MACOVEI, 1982, p. 98-100; C. IUESCU, 1999, p. 36-37).
Așa cum reiese din definiția legală a contractantului asigurării, acesta poate contracta riscuri care privesc viața, sănătatea, integritatea corporală, bunurile sau activitățile altei persoane. Nimic nu contrazice faptul că alături de riscurile ce privesc persoana, bunurile și activitățile altei persoane să fie cuprinse în asigurare riscuri ce privesc persoana, bunurile sau activitățile proprii ale contractantului asigurării.
Una din principalele consecințe juridice ale tehnicii contractării asigurării este aceea că obligațiile reglementate de lege în sarcina asiguratului vor fi îndeplinite de către contractantul asigurării, iar nu de către beneficiarul stipulat în contract.
2.3. Beneficiarul asigurării
Beneficiarul asigurării este persoana numită de contractant să primească indemnizația de asigurare. Înțelesul juridic al noțiunii de beneficiar al asigurării nu este stabilit în mod expres, ci se deduce din conținutul art. 2230 C. civ., care prevede că indemnizația de asigurare se plătește asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta.
Așadar, beneficiarul nu semnează polița de asigurare, nu plătește primele, nu are nicio obligație care rezultă din raportul de asigurare, dar va încasa indemnizația în baza stipulației făcută în contract de către contractantul ce l-a desemnat ( I. DOGARU, 2002, p. 874). Există cazuri când chiar situațiile practice obligă la desemnarea unui beneficiar, altul decât contractantul asigurării (L. Iancovici, 1998, p. 10). Asemenea sunt asigurările de deces, în care persoana decedată a încheiat contractul de asigurare, a plătit și primele, însă a stipulat în contract ca, la decesul său, indemnizația de asigurare să fie atribuită unei anumite persoane care poartă numele de beneficiar al asigurării.
În calitate de beneficiar al asigurării pot fi desemnate una sau mai multe persoane, fizice sau juridice. Poate fi stipulat ca beneficiar un comerciant sau necomerciant, spre exmplu o asociație sau o fundație, beneficiarul poate fi sau nu rudă cu contractantul etc.
În cazul asigurările de deces nu trebuie să se confunde beneficiarul asigurării cu moștenitorii asiguratului, deoarece aceștia din urmă vor încasa indemnizația de asigurare după normele care guvernează moștenirea în cotele ce se cuvin, pe baza moștenirii legale sau testamentare, după caz, în timp ce beneficiarul primește indemnizația datorită desemnării lui de către contractant în chiar polița de asigurare (M. ELIESCU, 1997; FR. DEAK, 1999; V. STOICA, 2003). Soluția este reglementată de Codul civil care, în art. 2230 prevede că, în cazul decesului asiguratului, dacă nu a fost desemnat un beneficiar, indemnizația de asigurare intră în masa succesorală, revenind moștenitorilor asiguratului.
Bineînțeles că nu există impedimente ca beneficiarul să fie desemnat din rândul moștenitorilor, un descendent de exemplu, caz în care se vor aplica și regulile moștenirii când există mai mulți succesori în cauză. De altfel, regulile moștenirii își vor găsi incidență și în împrejurarea în care beneficiar este o terță persoană, dar contractantul are moștenitori rezervatari (FR. DEAK, 2001, p. 450-451; I. DOGARU, 2002, p. 874; L. STĂNCIULESCU, 2006, p. 251; D. POPESCU, I. MACOVEI, 1982, p. 98-100; C. IUESCU, 1999, p. 36-37).
Dacă în contractul de asigurare asupra vieții nu e desemnată persoana terțului căruia să se plătească suma asigurată în caz de moarte, acea sumă rămâne în patrimoniul asiguratului și face parte din moștenirea lui. Desemnarea pe care el ar face-o în testament în scopul ca terțul astfel desemnat să dobândească în mod direct și jure proprio suma asigurată are numai valoarea unui legat către acest terț și trebuie să urmeze soarta tuturor legatelor (L. Iancovici, 1998, p. 54).
Fiind stipulată o asigurare asupra propriei sale vieți, care să fi e plătibilă unui terț, dacă acest terț moare înaintea sti pulatorului, suma asigurată trebuie să fi e plătită moștenitorilor terțului, iar nu moștenitorilor sti pulatorului, dacă acesta a murit fără a fi revocat sti pulațiunea în favoarea terțului (L. Iancovici, 1998, p. 54). Beneficiarul unei polițe de asigurare asupra vieții n-are drept să mențină în vigoare contractul, plătind el primele în contra voinței asiguratului, afară de cazul când benefi ciul i-a fost atribuit cu ti tlu oneros, ca garanție a unei obligațiuni (L. Iancovici, 1998, p. 55).
2.4. Persoana cuprinsă în asigurare
Dacă ne referim la părțile raportului juridic de asigurare, trebuie să ținem cont și de dispozițiile art. 2223 alin. (2) C. civ., care stipulează că prin contractul de asigurare se poate cuprinde în asigurare și răspunderea civilă a altor persoane decât a celei care a încheiat contractul, denumită „persoană cuprinsă în asigurare”.
Mecanismul juridic al „persoanei cuprinsă în asigurare” este caracteristic asigurărilor de răspundere civilă și rezidă în includerea în contractul de asigurare a răspunderii altei persoane decât cea care senmneză polița de asigurare. De pildă, o societate comercială, pe lângă răspunderea proprie contractează și răspunderea civilă a managerilor.
Persoana inclusă în asigurare este distinct de beneficiarul asigurării. Persoana inclusă în asigurare are și ea calitatea de asigurat dar nu încasează indemnizația de asigurare ca beneficiarul asigurării. Astfel, asigurătorul va fi obligat la despăgubiri când cazul asigurat este produs de către contractant, dar și când acesta este produs de către persoana cuprinsă în asigurare, întrucât legea nu prevede, credem că poate fi cuprinsă în asigurare atât răspunderea civilă a persoanei fizice cât și răspunderea civilă a persoanei juridice (L. Iancovici, 1998, p. 55). Pentru a putea fi cuprinsă în asigurare persoana fizică sau persoana juridică, este necesar să fie stipulată în contractul de asigurare, cu precizarea elementelor de identificare ale acesteia.
2.5. Terțul păgubit
Noțiunea de terț păgubit este specifică asigurărilor de răspundere civilă. Producerea riscului asigurat, în majoritatea situațiilor cauzează prejudicii însuși asiguratului, dar, în asigurările de răspundere civilă, acestea privesc persoane străine de asigurare, denumite terți păgubiți.
Așadar, în asigurările de răspundere civilă, persoana care suferă un prejudiciu ca urmare a survenirii cazului asigurat se numește terț păgubit. Persoana păgubită este terț față de raportul de asigurare, dar ea este implicată în momentul în care a suferit o daună materială sau morală în urma unui eveniment în legătură cu care exista încheiată o asigurare (deces sau vătămări corporale produse de un conducător auto, sau de un angajat al comitentului etc.) (FR. DEAK, 2001, p. 510; I. DOGARU, 2002, p. 927-929; L. STĂNCIULESCU, 2006, p. 261; D. POPESCU, I. MACOVEI, 1982, p. 98-100).
Terțul păgubit va încasa despăgubirile de la asigurător, nu pentru că este parte contractantă sau beneficiar al asigurării, ci pentru că a suferit un prejudiciu de pe urma unui risc asigurat.
3. Asigurarea de persoane
3.1. Considerații introductive
Asigurarea de persoane se referă la categoria asigurărilor de viață, iar din categoria asigurărilor generale, la asigurările de accidente și boală și la asigurările de sănătate.
Potrivit dispozițiilor art. 2227 C. civ., prin contractul de asigurare de persoane, asigurătorul se obligă să plătească indemnizația de asigurare în caz de deces, de ajungere la o anumită vârstă, de invaliditate permanentă totală sau parțială ori în alte asemenea cazuri, conform normelor adoptate de organul de stat în a cărui competență, potrivit legii, intră supravegherea activității din domeniul asigurărilor.
3.2. Riscurile acoperite
Analizând clasele de asigurări specifice categoriei asigurărilor de viață, precum și formele de asigurare ce aparțin asigurărilor de boală, accidente și sănătate deducem și riscurile acoperite de aceste forme de asigurare. Printre riscurile specifice asigurărilor mai sus enunțate se enumeră; decesul, supraviețuirea și decesul, vătămările corporale, incapacitate permanentă, incapacitate temporară, spitalizarea și cheltuielile medicale, bolile grave, șomajul etc (FR. DEAK, 2001, p. 487).
3.3. Părțile contractante
Părțile contractului de asigurare de persoane sunt aceleași cu cele din orice contract de asigurare, adică asiguratul și asigurătorul.
Asigurările de persoane prezintă însă o particularitate sub aspectul părților contractante, care constă în aceea că se pot asigura riscuri ce privesc o altă persoană decât cel ce încheie contractul de asigurare. în acest sens, art. 2228 C. civ. dispune: „Asigurarea în vederea unui risc privind o altă persoană decât aceea care a încheiat contractul de asigurare este valabilă numai dacă a fost consimțită în scris de acea persoană”. Cel care a încheiat contractul se numește contractantul asigurării, iar persoana asigurată poartă denumirea de beneficiar al asigurării. La survenirea evenimentului asigurat, beneficiarul va fi cel care va încasa indemnizația de asigurare (FR. DEAK, 2001, p. 490).
În această tehnică a asigurării unor riscuri ce privesc o altă persoană, parte în contract este contractantul, lui îi incumbă obligațiile specifice contractului (plata primelor, informarea asigurătorului etc.), deși calitatea de asigurat nu aparține acestuia, ci beneficiarului asigurării.
Ca regulă, calitatea de asigurat o are beneficiarul asigurării, pentru că sunt asigurate riscuri ce privesc persoana lui, dar nimic nu se opune ca prin aceeași poliță să fie subscrise și riscuri ce privesc persoana contractantului. Se înțelege că în astfel de situații au amândoi calitatea de asigurat, atât contractantul cât și beneficiarul asigurării. Și în această ipoteză calitatea de parte contractantă aparține contractantului, numai că la survenirea riscului asigurat va încasa despăgubirile corespunzătoare. Desigur că este vorba de producerea riscurilor ce planează asupra propriei persoane, nu cele privind beneficiarul asigurării. Altfel spus, despăgubirile se vor achita celui în persoana căruia a survenit evenimentul asigurat. în consecință, în această tehnică de asigurare, indemnizația reprezintă un drept propriu ca efect al asigurării propriei persoane, ceea ce înseamnă că, dacă se produc riscurile în persoana contractantului, despăgubirea nu poate fi încasată de către beneficiar și invers.
Părțile pot conveni ca la producerea riscului asigurat indemnizația să fie încasată de cealaltă persoană cuprinsă în contract. De exemplu, se poate stipula că la producerea riscului de deces a contractantului, indemnizația să fie încasată de către beneficiarul asigurării. Deci, în această situație beneficiarul încasează indemnizația de asigurare nu ca urmare a survenirii riscurilor subscrise în beneficiul propriei persoane, ci ca efect al stipulației contractantului asigurării. Contractele de asigurare de tipul celor de mai sus sunt încheiate cel mai frecvent între soți.
Noțiunea de beneficiar în asigurările de persoane mai are și o altă semnificație, aceea a persoanei desemnate să încaseze indemnizația de asigurare la producerea cazului asigurat. Bunăoară, în asigurările de deces, indemnizația de asigurare se va plăti beneficiarului asigurării sau moștenitorilor asiguratului, după distincțiile art. 2230 C. civ.
3.4. Încheierea contractului
La fel ca în cazul altor contracte comerciale, și încheierea contractului de asigurare de persoane este precedată de o etapă (fază) precontractuală care are drept scop informarea asiguraților asupra elementelor esențiale ale formei de asigurare ce urmează să se contracteze.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 2238 C. civ., asigurătorii și împuterniciții lor au obligația de a pune la dispoziția asiguraților sau contractanților asigurării informații în legătură cu contractele de asigurare atât înaintea încheierii, cât și pe durata executării acestora. Aceste informații trebuie să fie prezentate în scris, în limba română, să fie redactate într-o formă clară și să cuprindă cel puțin următoarele elemente:
a) clauzele opționale sau suplimentare și beneficiile rezultate din valorificarea rezervelor tehnice;
b) momentul începerii și cel al încetării contractului, inclusiv modalitățile de încetare a acestuia;
c) modalitățile și termenele de plată a primelor de asigurare;
d) elementele de calcul al indemnizațiilor de asigurare, cu indicarea sumelor de răscumpărare, a sumelor asigurate reduse, precum și a nivelului până la care acestea sunt garantate;
e) modalitatea de plată a indemnizațiilor de asigurare;
f) legea aplicabilă contractului de asigurare;
g) alte elemente stabilite prin norme adoptate de organul de stat în a cărui competență intră, potrivit legii, supravegherea activității din domeniul asigurărilor.
Pentru aplicarea normelor privind informarea asiguraților, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a emis Ordinul nr. 23/2009 de aprobare a Normelor privind informațiile pe care asigurătorii și intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienților, precum și alte elemente pe care trebuie să le cuprindă contractul de asigurare, care în art. 5 prevăd informațiile pe care asigurătorii de viață sunt obligați să le transmită clienților. Potrivit Normelor menționate, înainte de încheierea unui contract de asigurare de viață, asigurătorii sunt obligați să remită clienților documentele de asigurare, care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:
1. informații despre asigurător:
a) denumirea asigurătorului și forma juridică;
b) numărul de ordine din Registrul asigurătorilor și reasigurătorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurări;
c) adresa sediului social și, dacă este cazul, adresa sucursalei sau agenției la care se încheie contractul de asigurare, precum și numărul de telefon;
2. informații despre contractul de asigurare:
a) definirea fiecărui eveniment asigurat, a indemnizației de asigurare în cazul producerii evenimentului asigurat, a fiecărui beneficiu și a clauzelor opționale/supli- mentare;
b) excluderile din asigurare;
c) momentul începerii și cel al încetării contractului de asigurare;
d) modalitățile de executare, suspendare sau încetare a contractului de asigurare;
e) modalitatea prin care se plătesc primele, durata și termenele de plată a primelor de asigurare;
f) modalitatea și termenele de plată a indemnizațiilor de asigurare, a sumelor de răscumpărare și a sumelor asigurate;
g) informații despre primele aferente fiecărui beneficiu, atât cele principale, cât și cele suplimentare, după caz;
h) informații despre perioada de grație;
i) modalitățile de calcul și de distribuție a bonusurilor și a sumelor reprezentând participarea la profit, dacă este cazul;
j) indicarea valorii de răscumpărare totale, a sumelor asigurate reduse, precum și a nivelului până la care acestea sunt garantate pentru fiecare an de asigurare din cadrul perioadei de asigurare acoperite prin contractul de asigurare;
k) informații despre situațiile în care valoarea de răscumpărare a poliței este 0;
l) informații despre natura activelor, definirea unităților de care sunt legate beneficiile pentru asigurările de viață și anuități legate de fonduri de investiții;
m) o simulare a evoluției valorii contului contractantului, precum și a valorii de răscumpărare totale la sfârșitul fiecărui an de asigurare din cadrul perioadei acoperite prin contractul de asigurare pentru asigurările de viață și anuități care sunt
legate de fonduri de investiții; această simulare se va face menținându-se constantă valoarea unității pe toată durata derulării contractului de asigurare;
n) procedurile de soluționare a eventualelor litigii rezultate din executarea contractului de asigurare, respectiv informații despre modalitățile de rezolvare pe cale amiabilă a reclamațiilor formulate de asigurați sau de beneficiarii cuprinși în contractele de asigurare, după caz, acestea neconstituind o restrângere a dreptului clientului de a recurge la procedurile judiciare legale;
o) informații generale privind deducerile prevăzute de legislația fiscală care se aplică contractelor de asigurare;
p) legea aplicabilă contractului de asigurare;
q) existența Fondului de garantare.
Tot astfel, potrivit Normelor, înainte de încheierea unui contract de asigurare de viață, asigurătorii sunt obligați să facă o analiză a nevoilor financiare ale clientului, pe baza căreia să recomande ulterior o soluție financiară acestuia. Așadar, informațiile de mai sus servesc la contractarea în deplină cunoștință a asiguratului, înfățișându-se ca reguli de protecție pe toată existența asigurării.
Observăm că această informare este continuă, ceea ce înseamnă că ori de câte ori asiguratul dorește să obțină anumite date în legătură cu asigurarea de persoane pe care o are încheiată, asigurătorul este obligat să le comunice. Problema care se pune este aceea a sancțiunii care intervine ca urmare a nerespectării obligației de informare de către asigurător. Cum legiuitorul instituie această obligație atât anterior încheierii contractului de asigurare, cât și pe parcursul existenței acestuia, suntem nevoiți să distingem în răspunsul nostru în raport de cele două momente.
Astfel, în situația în care informarea nu s-a realizat la momentul încheierii contractului, și elementele netransmise sunt esențiale pentru contractul de asigurare, astfel încât dacă asiguratul le-ar fi cunoscut nu ar fi contractat sau ar fi contractat în alte condiții, sancțiunea aplicată poate fi inclusiv nulitatea contractului.
Alta este situația în care neîndeplinirea obligației de informare se realizează pe parcursul derulării contractului de asigurare. întrucât informarea asiguratului se înfățișează ca o obligație de sine stătătoare, apreciem că neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a acesteia dă dreptul asiguratului sau contractantului asigurării, după caz, să solicite rezilierea contractului. Nu este exclusă nici denunțarea contractului de asigurare din inițiativa asiguratului, cu respectarea termenului de preaviz de 20 de zile, după regulile prevăzute de art. 2209 C. civ.
3.5. Denunțarea contractului
O altă particularitate a asigurărilor de persoane o reprezintă împrejurarea că în asigurarea de viață asiguratul are la dispoziție un termen de 20 de zile pentru a se răzgândi și denunța contractul de asigurare. în acest scop, art. 2229 C. civ. prevede: „Asiguratul care a încheiat un contract de asigurare de viață individual poate să renunțe la contract fără preaviz în termen de cel mult 20 de zile de la data semnării contractului de către asigurător. Renunțarea produce efect retroactiv”.
Deși textul nu este destul de categoric, suntem de părere că perioada de 20 de zile pentru denunțarea contractului este un termen minim de la care părțile nu pot deroga. Nimic nu se opune însă stipulării unui termen mai lung pentru denunțarea contractului de asigurare. Reținem că beneficiul termenului de răzgândire și implicit de denunțare este reglementat doar în favoarea asiguratului, nu și în persoana asigurătorului. Tot astfel, termenul de 20 de zile este un termen ope legis, consecința fiind aceea că el va opera în virtutea legii chiar dacă nu este menționat în contractul de asigurare. Legea conține și o excepție, în alin. final al art. 2229 C. civ., potrivit cu care regulile denunțării contractului de asigurare în interval de 20 de zile de la semnarea lui de către asigurător nu își găsesc aplicare în cazul contractelor încheiate pentru o durată de 6 luni sau mai mică.
3.6. Efectele contractului de asigurare de persoane
3.6.1. Noțiuni generale
Spre deosebire de celelalte forme de asigurare, cum este cea de bunuri, cea obligatorie auto, de credite etc., asigurarea de persoane nu creează vreo obligație specială în sarcina asiguratului. Ca atare, asiguratul va trebui să facă plata primelor de asigurare și să informeze asigurătorul în legătură cu elementele esențiale ale contractului de asigurare.
Asigurătorului în schimb, pe lângă obligația de informare a asiguratului pe parcursului derulării contractului de asigurare, de care ne-am ocupat în cele de mai sus, îi incumbă obligația de plată a indemnizației de asigurare. Se înțelege că obligația de despăgubire în persoana asigurătorului este condiționată de producerea cazului asigurat, fiind deci aleatorie.
3.6.2. Plata indemnizației de asigurare
Cu valoare de principiu, Codul civil, în art. 2227, prevede că prin contractul de asigurare de persoane, asigurătorul se obligă să plătească indemnizația de asigurare în caz de deces, de ajungere la o anumită vârstă, de invaliditate permanentă totală sau parțială ori în alte asemenea cazuri, conform normelor adoptate de organul de stat în a cărui competență, potrivit legii, intră supravegherea activității din domeniul asigurărilor.
În concret, indemnizația de asigurare se va plăti asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. Legea dispune că în cazul decesului asiguratului, dacă nu s-a desemnat un beneficiar, indemnizația de asigurare întră în masa succesorală, revenind moștenitorilor asiguratului (art. 2230 C. civ). Această normă trebuie coroborată cu cea din art. 2231 alin. (1) C. civ. care dispune că, desemnarea beneficiarului se poate face fie la încheierea contractului de asigurare, fie în cursul executării acestuia, prin declarația scrisă comunicată asigurătorului de către asigurat sau, cu acordul asiguratului, de către contractantul asigurării, ori prin testamentul întocmit de asigurat. înseamnă că, în lipsa beneficiarului asigurării, la decesul asiguratului indemnizația de asigurare se va plăti moștenitorilor legali sau, după caz, moștenitorilor testamentary (M. ELIESCU, 1999; V. STOICA, 2005.). Se înțelege că distribuția sumelor primite de către moștenitorii legali și cei testamentari, dacă există, se va regulariza după prescripțiile din dreptul comun relative la succesiune.
Reglementările din domeniul asigurărilor consacră posibiliiatea desemnării mai multor beneficiari ai asigurării, stipulând că dacă asiguratul nu a dispus altfel, atunci când sunt mai mulți beneficiari desemnați, aceștia au drepturi egale asupra indemnizației de asigurare (art. 2232 C. civ.).
O regulă deosebit de importantă ce cârmuiește materia despăgubirilor în domeniul asigurărilor de persoane o reprezintă împrejurarea că indemnizația de asigurare se plătește integral, indiferent de primirea altor despăgubiri sau indemnizații (FR. DEAK, 2001, p. 489). Art. 2236 alin. (1) C. civ. prevede în mod expres că „Indemnizația de asigurare este datorată, independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurările sociale, de repararea prejudiciului de cei răspunzători de producerea sa, precum și de sumele primite de la alți asigurători în temeiul altor contracte de asigurare”. Norma legală este de mare însemnătate juridică și diferă de asigurarea de răspundere civilă, în care dacă terțul păgubit este dezdăunat de societatea de asigurare, nu mai are acțiune împotriva autorului faptei, decât pentru eventuala diferență neacoperită.
O altă particularitate a indemnizației de asigurare este că sumele primite cu acest titlu sunt insesizabile. în acest scop, art. 2236 alin. (2) C. civ. prevede că creditorii asiguratului nu au dreptul să urmărească indemnizația de asigurare cuvenită beneficiarilor asigurării sau moștenitorilor asiguratului, după caz.
3.7. Cazuri speciale de excludere de la despăgubire
În asigurările de persoane, legea reglementează anumite situații speciale în care asigurătorul este absolvit de obligația plății indemnizației de asigurare. Astfel, în conformitate cu art. 2233 C. civ., asigurătorul nu datorează indemnizația de asigurare dacă:
a) riscul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului în termen de 2 ani de la încheierea contractului de asigurare:
b) riscul asigurat a fost produs cu intenție de către asigurat.
Atunci când un beneficiar al asigurării a produs intenționat riscul asigurat, indemnizația de asigurare se plătește celorlalți beneficiari desemnați sau, în lipsa acestora, asiguratului. în cazul în care riscul asigurat constă în decesul asiguratului, iar un beneficiar al asigurării l-a produs intenționat, indemnizația de asigurare se plătește celorlalți beneficiari desemnați sau, în lipsa acestora, moștenitorilor asiguratului [art. 2233 alin. (2) și (3) C. civ.].
Potrivit textului legal, există două cazuri în care asigurătorul nu acordă despăgubiri, primul este cel al sinuciderii, iar cel de-al doilea privește faptele săvârșite de către beneficiarul asigurării. Termenul de 2 ani este aplicabil doar pentru cazul sinuciderii; pentru celelalte situații, nefiind o limită de timp legală, înseamnă că indiferent de momentul comiterii lor, asigurătorul poate opune solicitanților despăgubirii refuzul său de plată a indemnizației.
3.8. Încetarea contractului de asigurare de persoane
Cauzele de încetare a contractului de asigurare de persoane sunt cele specifice contractului de asigurare în general, adică expirarea duratei pentru care a fost încheiat, rezilierea pentru neplata primelor de asigurare sau neexecutarea ori executarea necorespunzătoare a obligațiilor legale sau stipulate în contract, denunțarea unilaterală a contractului, decesul asiguratului etc.
Asigurările de persoane au un caz special de încetare a contractului. Astfel, potrivit art. 2234 alin. (1) C. civ., în asigurările la care se constituie rezerve de prime, asiguratul poate să înceteze plata primelor cu dreptul de a menține contractul la o sumă asigurată redusă sau de a-l denunța, solicitând restituirea rezervei constituite, conform contractului de asigurare.
Orice altă plată, indiferent de forma sub care este făcută de asigurător, diferită de indemnizația de asigurare sau de suma reprezentând restituirea rezervei, nu poate fi efectuată mai devreme de 6 luni de la data încheierii contractului de asigurare.
Potrivit art. 21 din Legea nr. 32/2000, rezervele de prime se constituie de către asigurătorii care exercită o activitate de asigurări generale, și se calculează prin însumarea cotelor părți din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferența dintre volumul primelor brute subscrise și această rezervă să reflecte primele brute alocate părții din ris- curile expirate la data calculării.
Prin urmare, neplata primelor de asigurare de către asiguratul din contractul de asigurare de persoane nu produce efectul neplății primelor de asigurare din celelalte asigurări, acela de reziliere a contractului. Asiguratul, chiar dacă a subscris asigurarea la o anumită valoare a primei de asigurare și a sumei asigurate, poate înceta plata primelor scadente și reduce astfel efectele asigurării. Desigur că această posibilitate se înfățișează ca o veritabilă cauză de modificare a contractului de asigurare, prin adaptarea cestuia la noile condiții, în concret la suma plătită cu titlu de prime. Suntem în prezența unei veritabile excepții de la principiul forței obligatorii a actelor juridice, constând în posibilitatea unilaterală a asiguratului de a determina modificarea contractului de asigurare de persoane.
Cum posibilitatea modificării contractului prin încetarea plății primelor de asigurare și continuarea lui în limitele sumelor plătite este reglementată în mod expres de lege, ea operează chiar dacă nu este stipulată în contractul de asigurare. Fiind un drept conferit de lege, suntem de părere că acesta nu poate fi abolit prin clauze prestabilite în contractul de asigurare de persoane. Soluția noastră se întemeiază pe considerentul că o astfel de prevedere ar avea natura unei clauze abuzive, în interpretarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive în contractele încheiate între comercianți și consumatori. De asemenea, prevederea legală constituie o veritabilă normă de protecție a consumatorilor unor astfel de forme de asigurare.
Dacă asiguratul dorește repunerea în vigoare a asigurării și activarea ei în forma inițială, are acest drept dar numai dacă și asigurătorul este de acord. Această posibilitate este consacrată de art. 2235 C. civ. care dispune că asiguratul sau contractantul asigurării, cu acordul asiguratului, poate să ceară repunerea în vigoare a asigurării la care se constituie rezerva tehnică, în cazurile prevăzute în contractul de asigurare.
O ultimă precizare pe care o facem în legătură cu asigurările de persoane este aceea că potrivit art. 2237 C. civ., drepturile asiguraților asupra sumelor rezultând din rezervele tehnice ce se constituie la asigurările de viață pentru obligații de plată scadente în viitor nu sunt supuse prescripției. înseamnă că, indiferent de numărul anilor trecuți de la încetarea sau suspendarea raporturilor de asigurare, ori de la nașterea drepturilor specifice acestor raporturi, asigurătorul nu poate păstra sumele prin invocarea prescripției. Fiind imprescriptibile, drepturile cuvenite din contractul de asigurare de persoane vor fi opozabile Fondului de garantare, în caz de faliment al asigurătorului, fără ca Fondul să poată invoca beneficiul prescripției. Așadar, aceste sume pot fi cerute oricând, iar dacă nu sunt solicitate, rămân ale Fondului de garantare.
Capitolul II.
Asigurările de viață
2.1. Aspecte introductive
În România o familie obișnuita din mediul urban cheltuiește intre 50 si 60% din totalul veniturilor pentru produse alimentare si utilități, circa 20% pentru îmbrăcăminte si alte bunuri de uz curent, restul fiind destinat cheltuielilor pentru achiziționarea bunurilor de folosința îndelungată, sănătate, educație, servicii, etc. Așadar, rata de economisire rămâne încă foarte scăzuta, ceea ce face ca riscul financiar sa fie foarte ridicat.
Situația prezentata anterior nu este caracteristica numai României. In proporții variabile, pătura familiilor care trăiesc strict de pe urma veniturilor salariale curente este prezenta peste tot in lume. Asigurătorii au identificat problematica specifică acestui segment de populație si au pregătit pachete de produse si servicii care vin in întâmpinarea nevoilor ei, oferind o protecție adecvata.
Pe piața asigurărilor de viață există numeroase produse pe care cei cu venituri medii ar trebui sa le aibă în vedere pentru a-și decide planurile financiare: asigurare de viață la termen, asigurare de viață cu acumulare de capital, produse unit-linked, asigurări (clauze) suplimentare pentru invaliditate temporara, produse de tip “critical illness”etc.
Tocmai datorita complexității rolului unei polițe de asigurare de viață, persoanele fizice ar trebui sa o considere atât ca pe un suport de acoperire a datoriilor, cât și ca pe un plan financiar care le poate permite, în timp, să-și realizeze obiective majore (achiziționarea unei case, înzestrarea copiilor, plata studiilor superioare pentru copii, etc.). Din păcate, in România gradul de cultura asigurărilor de viață este relativ scăzut , acestea fiind percepute ca “o marfă”, și, drept consecință, diferențiată prin preț, și nu prin beneficiile oferite.
Deși persoanele care lucrează în domeniul asigurărilor dispun de o bază profesională solidă pe care să-și construiască o imagine pozitivă, sondajele de opinie au arătat ca activitățile de asigurare de viață nu au făcut o impresie tocmai favorabilă publicului. Acolo unde au produs un răspuns, acesta a fost preponderent negativ; s-au adus acuze referitoare la tehnicile de marketing agresive, la majorările nejustificate de prime, la valorile de răscumpărare mici în primii ani de viață ai poliței etc.
Așadar, o mare “încercare” pentru societățile de asigurări constă în efortul de educare corecta a publicului cu privire la necesitatea și rolul asigurărilor de viață. Pentru a realiza acest lucru, societățile de asigurare din România trebuie să evalueze atitudinile existente ale consumatorului, să determine ce schimbări sunt necesare în modul de percepție al acestora (Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de assigurări în anul 2002).
De o importanta majoră este și optimizarea transferului de informații dintre agenții de asigurări și clienți, care trebuie sa înțeleagă beneficiile tuturor polițelor pe care le pot încheia. Astfel, clienții pot opta pentru una sau mai multe polițe de asigurare, în funcție de resursele financiare de care dispun.
Spre deosebire de piețele de asigurări de viață cu tradiție (Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Japonia, China etc.), în România ar trebui acordată o mai mare atenție asigurărilor de grup, ce reprezintă, din păcate, o pondere relativ mică în totalul asigurărilor de viață. Acest tip de asigurare de viață de grup, a fost contractat în principal de sucursalele multinaționalelor din România , ca de exemplu Ernst & Young, Raiffeisen Bank, BRD Societe Generale etc. Majoritatea firmelor cu capital majoritar romanesc nu includ în pachetele salariale și plata unei asigurări de viață și nici nu țin cont de situația sistemului actual de pensii din România.
Așadar, chiar dacă, privită strict prim prisma prețului și a puterii de cumpărare, în România, pentru multe categorii de persoane, asigurarea de viață reprezintă încă “un produs de lux”, ea este, in fapt, de o stricta necesitate tocmai pentru persoanele ce nu-și pot permite decât arareori un lux. Chiar dacă optimismul este o stare de spirit benefică și creatoare, concepția potrivit căreia “mie nu mi se poate întâmpla nimic” a rămas o simplă afirmație, contrazisă, în fapt, de realitate.
2.2. Conținutul și semnificația asigurărilor de viață
Fiecare persoană fizică sau juridică are nevoie de protecție în condițiile unei economii incerte. O asigurare de viață este o modalitate de a ne proteja financiar, pe noi sau familia noastră, în cazul producerii unui accident, aunei boli, a invalidității sau a decesului.
Asigurarea de viață constituie un act individual de prevedere, un contract de securitate personală sau familială care intervine între o persoană fizică și societatea de asigurări, având ca scop: crearea condițiilor de existență a unei familii pentru cazul în care susținătorul material al acestei familii ar dispărea; crearea unor condiții normale de existență pentru viitor, unui membru de familie infirm; asigurarea unui spor de venituri în perioada încetării activității.
Asigurarea de viață se poate definii ca fiind contractul în virtutea căruia societatea de asigurări se angajează în schimbul unor prime de asigurare încasate de la o persoană fizică-asigurat, să plătească subscriitorului însuși sau unui terț – beneficiar de asigurare, o sumă determinată, în cazul decesului ori supraviețuirii lui peste vârsta precizată prin contract.
Asigurările de viață au un grad de complexitate ridicat, atât prin natura riscurilor, cât și prin formele și tehnicile de realizare a lor. În esență, asigurarea de viață se bazează pe încheierea unui contract de asigurare (polița de asigurare), prin care asigurătorul se obligă să plătească beneficiarului asigurării o anumită sumă de bani, în schimbul plății de către contractantul asigurării a unei prime de asigurare (T. NEGREU, 2010, p. 70).
Suma de bani care este plătită de către asigurător la producerea riscului asigurat sau la încheierea asigurării se numește sumă asigurată. Atunci când aceasta este acordată într-o singură tranșă se consideră că asigurarea este de capital, iar sumele asigurate plătite periodic sunt proprii sistemului asigurărilor de rentă (anuități).
Prima de asigurare reprezintă prețul protecției oferite asiguratului de către asigurător. Protecția prin asigurare începe după plata primei de asigurare (I. NEGOIȚĂ, 2001, p. 427). Deoarece nici viața și nici sănătatea unei persoane nu sunt evaluabile în bani, nu se poate pune problema unui raport între suma asigurată și paguba suferită de asigurat.
Contractul de asigurare se încheie în formă scrisă (prin completarea unei declarații de asigurare). După analiza răspunsurilor, asigurătorul este de acord cu încheierea contractului, redactarea contractului în formă scrisă și înmânarea unui exemplar asiguratului. Contractul de asigurare se consideră încheiat prin plata primei de asigurare și emiterea poliței.
Încetarea contractului de asigurare se realizează în următoarele moduri: modul obișnuit de încetare îl constituie ajungerea la termen, adică expirarea perioadei pentru care a fost încheiat; contractul încetează și prin producerea evenimentului asigurat. Dar, există și moduri mai puțin uzuale cum ar fi: denunțarea, rezilierea și anularea contractului.
Denunțarea se face de către asigurător, dacă asiguratul nu a comunicat, în scris, modificările intervenite în cursul contractului în legătura cu datele luate în considerare la încheierea contractului. Rezilierea înseamnă desfacerea pentru un timp a contractului, datorită neexecutării obligației uneia din părți din cauze care i se pot imputa. Efectele produse de contract până la reziliere rămân valabile.
Nulitatea contractului poate fi cauzată de declarații inexacte sau incomplete făcute de asigurat, sau de lipsa interesului asigurabil din partea contractantului, în momentul încheierii acestuia. De-a lungul timpului, asigurările au fost clasificate după mai multe criterii. În prezent, Legea Nr. 403 din 2004 pentru modificarea si completarea Legii Nr. 32 din 2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor face o noua clasificare a asigurărilor de viață, de data aceasta pe clase (P. TĂNĂSESCU, 2007, p. 70).
Clasele de asigurări de viață sunt:
Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare;
Asigurări de căsătorie, asigurări de naștere;
Asigurări de viață și anuități care sunt legate de fonduri de investiții – tip unit-link;
Asigurări permanente de sănătate.
Tabel 1.1. – Comparație între asigurările de viață și cele non-viață
(Sursa: Kicsi, R., „Asigurări și reasigurări”, Ed. Polirom (Univ. „Ștefan cel Mare”), Suceava, 2007, p. 39)
2.3. Caracteristicile asigurărilor de viață
Se poate evidenția faptul că asigurările de viață îndeplinesc două funcții extrem de precise: funcția de protecție financiară și funcția de economisire/investire.
Pentru a contracara efectele financiare negative generate de o boală sau de un accident, asigurarea de viață oferă celor care dețin un astfel de produs așa-numita protecție financiară: un fond substanțial care are două scopuri principale, și anume:
acoperirea cheltuielilor generate de spitalizare, intervenții chirurgicale sau diverse tratamente, care nu pot fi suportate din resursele financiare ale asiguratului sau familiei acestuia;
înlocuirea venitului care dispare ca urmare a unei incapacități de muncă sau deces, o anumită perioadă de timp, astfel încât standardul de viață al persoanei afectate de risc sau al familiei să se păstreze neschimbat până la identificarea unor soluții viabile de redresare financiară.
Cea de-a doua categorie de riscuri care pot afecta o persoană sau familia acestuia se referă la situația nerealizării unor dorințe foarte importante din cauza inexistenței unor resurse financiare corespunzătoare pentru a duce la bun sfârșit anumite planuri.
Printre cele mai importante dorințe se numără: un trai decent la pensionare, acumularea unui fond care să fie utilizat pentru susținerea financiară a studiilor copiilor, economisirea unei anumite sume de bani în scopul achiziționării unei locuințe, demarării unei afaceri. În acest context, acele tipuri de asigurări de viață care conțin și un element investițional, reprezintă o foarte buna modalitate de economisire/investire a banilor.
Elementele generale ale mecanismului asigurărilor de viață sunt caracterizate prin caracter facultativ și se realizează cu persoane cuprinse între anumite limite de vârstă, pe durate de asigurare egale sau nu, cu durata plății primelor de asigurare exprimate în ani întregi, perioada de asigurare și perioada de plată a primelor de asigurare se află în corelație cu suma asigurată, care are un plafon minim la perioade de asigurare de peste 10 ani.
Persoanele cu o invaliditate permanentă mai mare de 50 % nu sunt primite în asigurare, iar prin contract se asigură o singură persoană, dar există și excepții, în cazul asigurărilor familiale.
Neavând caracter reparator, asigurarea de viață nu are restricții bănești ca asigurările de bunuri. Asiguratul are dreptul să încheie mai multe contracte de asigurare împotriva aceluiași eveniment și pentru sume diferite, iar la producerea riscului asigurat, acesta va fi îndreptățit să încaseze indemnizațiile de despăgubire de pe toate polițele în vigoare (L. MARIAN, 2008, p. 83).
De asemenea, conform Legii Nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România, contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar dacă există un început de dovadă scrisă.
Primele de asigurare se stabilesc pe baze actuariale în funcție de vârsta asiguratului și sexul, pentru riscul de deces, iar în plus, pentru clauzele suplimentare se ține cont și de domeniul în care acesta își desfășoară activitatea.
Un aspect important în ceea ce privește asigurările de viață îl reprezintă faptul că la momentul încheierii poliței trebuie să existe un interes asigurabil între contractantul asigurării, asigurat și beneficiarul asigurării. În cazul în care această relație nu poate fi verificată, asigurarea este nulă de drept.
Capitolul III.
STUDIU DE CAZ PRIVIND ÎNCHEIEREA, DERULAREA ȘI FINALIZAREA CONTRACTELOR DE ASIGURĂRI DE VIAȚĂ
3.1. Prezentarea generală a societății ING Group
Grupul ING a fost constituit în 1991 prin fuziunea dintre Nationale-Nederlanden și grupul NMB PostBank. Anul 1991 a reprezentat nu numai fuziunea celor două grupuri, ci și nașterea unui puternic concurent pe piața internațională a serviciilor financiare. De fapt ,,tinerețea” este doar aparentă, pentru că, în realitate, originile sale se întorc în timp la jumătatea secolului trecut (1845 asigurările și 1881 activitatea bancară), atunci când asigurările și băncile au început să dețină un rol important în sectorul financiar olandez.
Naționale-Nederlanden era și la acel moment cea mai puternică societate de asigurări din Olanda. Experiența și calitatea serviciilor, atât în sfera asigurărilor de viață, cât și în sfera asigurărilor non-viață erau deja garantate de cei aproape 150 de ani de activitate a celor două companii fondatoare Nederlanden (fondată în 1845) și Naționale Levensverzekering Bank (fondată în 1863). Pe de altă parte, grupul NMB PostBank era format din NMB Bank și PostBank-lidere în domeniul activităților bancare pentru clienți instituționali, internaționali și pentru clienți individuali.
Pornind de la originile societăților din care a luat naștere Grupul ING, constatăm cu ușurință că realizările actuale ale acestuia se bazează pe experiența și profesionalismul a multor generații de oameni devotați muncii lor și dornici de a obține rezultate performante. În 1991, prin anularea legii prin care se interzicea unificarea societăților bancare și a societăților de asigurare, Nationale-Nederlanden și NMB PostBank Group decid să formeze împreună Internationale Nederlanden Group ( ING). Pe data de 4 martie 1991 apare în mod oficial unul din cele mai mari și puternice grupuri financiare din lume, al cărui simbol a devenit leul portocaliu.
Datorită nivelului de dezvoltare economică a Olandei, a concurenței puternice pe piața națională, precum și a imposibilității extinderii nelimitate a activității grupului în cadrul național, penetrarea pe alte piețe a apărut ca o consecință firească.
Grupul ING reprezintă astfel o combinație unică a operațiunilor de asigurări, activități bancare și investiții, având scopul declarat de a oferii clienților servicii financiare integrate. Această strategie a fost inițiată în Olanda, iar ulterior a fost extinsă în toate țările în care a fost posibil și s-a considerat că poate fi profitabilă.
3.1.1. ING Bank România
ING Bank România este parte a ING Group, instituție financiară internațională de origine olandeză care oferă servicii bancare, de asigurări și de management al activelor unui număr de peste 85 de milioane de clienți, companii sau instituții din 50 de țări.
ING Bank este prima instituție financiară internațională care a deschis o sucursală în România, după 1989. Ca bancă universală, ING Bank oferă astăzi o gamă completă de produse și servicii, tuturor categoriilor de clienți: persoane fizice, companii mici și mijlocii, mari corporații și instituții financiare.
Din luna aprilie a anului 2015 pe lângă divizia bancară, ING Group este prezent în România sub o alta denumire prin următoarele divizii: NN Asigurări de Viață, NN Pensii, NN Lease, NN Commercial Finance, NN Real Estate Investment Management.
În cadrul expansiunii internaționale a ING Bank, România a fost considerată o piață în dezvoltare cu potențial ridicat, fiind a doua țară ca mărime din Europa Centrală. Pătrunderea pe această piață a fost planificată și stabilită cu mult timp înainte ca alți importanți investitori străini să fie pregătiți pentru acest pas.
Istoria companiei în România a început în octombrie 1994, când ING a lansat operațiunile bancare, fiind prima bancă străină care a deschis după 1989 o sucursală oferind servicii complete. De atunci, sucursala din București a depășit toate asteptările în ceea ce privește numărul de clienți și dezvoltarea afacerilor. Numărul angajaților a crescut de la 14 la peste 300, iar baza de clienți cuprinde 90% din numărul companiilor multinaționale care activează pe piața, precum și importante societăți mixte și majoritatea companiilor autohtone care desfășoară activități externe. Principala preocupare a ING Bank România este să ofere clienților săi servicii de încredere, eficiente și flexibile pe o piață imperfectă, adesea dificilă.
ING Bank este astăzi lider de necontestat pe piața românească având zece sucursale și desfășurând activități bancare atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice. Serviciile pentru persoane juridice includ acordarea de împrumuturi, efectuarea de plăți și cash management.
Aceste servicii sunt sprijinite de către cele mai mari operațiuni de pe piețele financiare: comercializarea și distribuirea de produse financiare cum ar fi schimbul valutar, piața monetară și derivativele. Serviciile pentru persoane fizice, lansate recent, includ depozite, operațiuni de cont curent, schimb valutar și carduri American Express.
În septembrie 2010, ING România avea un număr de peste 1.100 de angajați, cărora li se
adaugă o rețea de 2.000 de consultanți de asigurări. ING Bank România a înregistrat în anul 2011 un profit brut de 72,9 milioane de lei, cu 148% mai mult decât în 2010, în vreme ce activele băncii au avansat cu 13%, la 8,1 miliarde de lei. ING Bank România a înregistrat în 2012 o creștere cu 66% a profitului brut, la 106 milioane lei, în condițiile în care valoarea totală a activelor băncii a ajuns la 11,09 miliarde lei.
În anul 2013, ING Bank avea active de 2,8 miliarde euro și a obținut un venit net de 695 milioane de lei. În noiembrie 2013, ING Bank România se situa în topul primelor 5 bănci de pe piață din segmentul corporate banking, în clasamentul primilor 3 brokeri de pe piața de capital, în top 5 bănci privind numărul de carduri de debit și credit deținute și în top 10 bănci după valoarea activelor gestionate.
În februarie 2014 ING Bank avea 35 de sucursale bancare pentru companii și 184 de unități pentru persoane fizice și a înregistrat un venit net de 672 milioane lei, cu 3% mai mic față de anul 2013. ING Bank România a încheiat anul 2015 cu un venit net de 701 milioane lei, reprezentând o majorare de 4% față de anul precedent, iar activele bancare au înregistrat o creștere de 18% în comparație cu anul 2014, ajungând la 14,25 miliarde lei.
Misiunea ING este: „Implementarea unui standard pentru a ajuta clienții să-și administreze viitorul”.
3.1.2. NN Asigurări de Viață
După cum am menționat ING Asigurări de viață și-a schimbat numele în NN Asigurări de viață.
NN Asigurări de viață se află printre cei mai importanți participanți pe piața financiară din Europa și este unul dintre cei mai importanți furnizori mondiali de servicii financiare integrate, combinând serviciile bancare, de asigurări și de managementul al investițiilor. În Olanda, NN Asigurări de viață este liderul de piață în domeniile asigurărilor de viață și pensiilor private, precum și în sectorul transferurilor de fonduri.
NN Asigurări de Viață este parte integrantă a Grupului ING, cel mai mare grup financiar olandez și una dintre primele zece instituții financiare din lume. Înființată în ianuarie 1997, sub numele de Nederlanden Asigurări de Viață România, compania și-a început activitatea cu cinci agenții și un număr de 200 de consultanți.
Apariția Nederlanden Asigurări de Viață reprezintă consecința firească a unui amplu proces de evaluare a pieței financiare românești, realizat de Grupul ING. La acea dată, primul pas al dezvoltării Grupului ING în România fusese deja realizat, prin lansarea în 1994 a ING Bank, prima bancă străină în România.
În 2007 ING Nederlanden a devenit liderul pieței asigurărilor de viață din România, cu un volum al primelor brute subscrise în 2010 de aproape 79,3 mil Euro și o cotă de piață de 59,4%. Cu un capital social de 450,4 miliarde lei (echivalentul a 28,8 milioane USD), NN Asigurări de Viață este cea mai puternic capitalizată companie de pe piața asigurărilor, ocupând primul loc și din punctul de vedere al atragerii de noi clienți.
NN Asigurări de Viață România a obținut, în 2010, un profit brut de 14 milioane de euro, cu 40% peste cel din anul precedent, pe fondul avansului primelor brute subscrise de clienți cu 14%. NN Asigurări de Viață a înregistrat o creștere a volumul primelor brute subscrise în 2012 cu 24% comparativ cu anul 2011, până la valoarea de 620,6 milioane de lei. NN Asigurări de Viață s-a ridicat la 199 milioane de lei, în creștere cu 28% față de 2011.
NN Asigurări de Viață avea o valoare a activelor financiare administrate de 422,4 milioane euro în anul 2013. ING Asigurări de Viață deține și două fonduri de pensii facultative (pilonul III) – NN Clasic și NN Optim, care aveau 71.076 participanți și active nete de 20,5 milioane euro în anul 2013.
În anul 2014, cota de piață a NN Asigurări de Viață era de 32,62 %. Profitul brut al NN Asigurări de Viață s-a înjumătățit în 2014, până la 46,47 milioane de lei, adică peste 11 milioane de euro. Evoluția pozitivă în privința retenției clienților s-a consolidat, numărul de contracte răscumparate și reziliate în 2014 fiind cu 30% mai mic față de 2013.
În 2015 NN Asigurări de Viață deținea 32,62% din piața asigurărilor de viață din România, iar volumul primelor brute subscrise era de 554,4 milioane RON la finele lui 2015, în creștere cu 2% față de anul precedent.
3.1.3. Răspunsul ING la criza financiară
ING a anunțat că a ajuns la un acord cu guvernul olandez pentru a crește capitalul și a crea astfel o barieră puternică împotriva condițiilor de piață și economice actuale. ING va emite titluri subordonate fără drept de vot în valoare de 10 miliarde euro pentru statul olandez. Aceasta tranzacție va crește indicatorul Core Tier-1 privind adecvarea capitalului la aproximativ 8%, va fortifica afacerea de asigurări și va reduce raportul datorii/capital al grupului la aproximativ 10%.
Actualul mediu economic s-a schimbat în decursul ultimelor săptămâni, fapt ce a condus la un acord international. Toate titlurile financiare sunt puternic afectate de condițiile actuale de piață, deosebit de instabile, iar ING nu face excepție. Nu există niciun fel de legatură între depozitele, investițiile sau polițele de asigurări ale clienților și prețul acțiunilor.
Guvernele trebuie să fie mai implicate pentru a asigura sănătatea companiilor financiare și de a proteja clienții. Unul dintre indicatorii de performanță ai unei companii este așa numitul „Rata de Capital”. Raportul ING se află deasupra pragului stabilit de comisia europeană, iar investiția primită acum din partea guvernului olandez contribuie la crearea unui fond de rezervă care protejează afacerea și clienții.
Investiția guvernului olandez în ING asigură faptul că ING continuă să-și consolideze standardele înalte ca o organizație prudentă și sigură ce oferă servicii în domeniile: bancar, de asigurări de viață, investiții și pensii.
Rata de adecvare a capitalului de rang I este principalul instrument de măsură a puterii financiare a unei bănci, din punctul de vedere al autorităților de reglementare. Acest indicator demonstrează capacitatea unei bănci de a absorbi eventuale pierderi.
ING este reglementată de Banca Centrală a Olandei (Dutch Central Bank), care urmărește recomandările de adecvare a capitalului dezvoltate de Uniunea Europeană. Conform acestor recomandări, pentru ca o bancă să fie capitalizată adecvat trebuie să aibă o rată de adecvare a capitalului de rang I de cel putin 4%. Pentru ING acest indice este mult peste acest nivel, situandu-se la 8%, după infuzia de capital.
Plafonul de garantare a depozitelor nu se schimbă, fiecare client persoană fizică sau IMM are garantat un plafon de 100.000 euro. Acesta este valabil pentru toate depozitele și conturile curente deschise la ING, indiferent de monedă, conform deciziei Băncii Centrale Olandeze. ING Bank România, având statut de sucursală a ING Bank N.V cu sediul în Olanda, aplică regulile stabilite de către Banca Centrală Olandeză. ING acordă în continuare credite în aceleași condiții ca și până acum.
3.2. Produse de asigurări de viață oferite de NN
Produsele cu care NN Nederlanden a pătruns pe piața românească de asigurări de viață se împart în două mari categorii: produse tradiționale și produse de tip Unit Linked.
NN cuprinde următoarele asigurări tradiționale:
asigurări privind protecția financiară: SMART, Prudent, Maraton; Sunt cele mai ieftine produse de asigurare, însa, la sfârșitul perioadei de plată a primelor de asigurare, dacă evenimentul asigurat nu s-a produs, primele de asigurare plătite nu sunt returnate, compania fiind exonerată de orice fel de obligație.
asigurări cu componentă de economisire: Regal, Academica; NN le recomandă persoanelor care caută dincolo de protecția financiară și vor să economisească anumite sume de bani. Aceste asigurări garantează o sumă asigurată la sfârșitul contractului și, în plus, îți oferă posibilitatea de a obține randamente superioare prin intermediul participării la profit.
NN oferă și asigurări unit-linked. Acestea sunt produse care combină caracteristicile asigurărilor de viață cu cele ale unor produse de investiție, respectiv protecția oferită de o poliță de asigurare de viață cu beneficiile unor investiții administrate în scopul exclusiv al asigurării. Se poate opta pentru:
• Planul de economisire pentru Copii (GentT pentru Copil);
• Planuri de Asigurare cu componenta de Pensii (GenT pentru Pensie);
• Planuri de Asigurare cu componenta de Investitii (GenT pentru Investitie, Capital).
Atractivitatea produselor Unit Linked este dată atât de combinația între beneficiul de protecție și cel de investiție, cât și de flexibilitatea oferită. Astfel, Unit Linked reprezintă:
Investiție – clientul are posibilitatea de a alege între programe de investiții cu grade diferite de risc: de la programe de investiții cu grad scăzut de risc (bonuri de tezaur, titluri cu venit fix) până la cele cu grad ridicat de risc (care au în componență titluri cu venituri variabile sau investiții pe piețe de capital); la aceste fonduri au acces doar clienții societății de asigurări.
Protecție – orice produs Unit Linked conține o asigurare de viață încheiată pe perioada de timp aleasă de client; suma asigurată stabilită la încheierea contractului este garantată pe întreaga durată a protecției alese, indiferent de valoarea acumulată (în unituri) a contului tău. Această sumă asigurată poate fi modificată la cerere oricând pe durata contractului.
În cazul alegerii unui produs de tip Unit Linked, prețurile corespunzătoare programelor de investiții alese pot să crească sau să scadă de la o zi la alta.
Este important de știut că produsele Unit Linked sunt concepute astfel încât să confere o creștere pe termen lung a investițiilor. Pe parcursul întregii durate a contractului, clienții au dreptul și posibilitatea de a se implica în mod activ în alocarea pe pragrame de investiții a primelor plătite în cadrul contractului.
Diferența între produsele Unit Linked și Asigurările Tradiționale constă în faptul că riscul investițional este gestionat în mod diferit. În cazul produselor Unit Linked, prin plata contribuțiilor sale asiguratul cumpară unituri de investiții.
Astfel, asiguratul își asumă riscul investiției pentru care a optat, precum și pe cel al deciziilor pe care le poate lua ulterior cu privire la distribuția uniturilor între fonduri de investiții cu grade de risc diferite. În cazul asigurărilor tradiționale asigurătorul este cel ce își asumă riscul investiției.
3.2.1. Condiții privind încheierea contractelor de asigurări de viață de la NN
Asigurarea de viață este un angajament pe termen lung care trebuie susținut pe întreaga perioadă contractuală pentru a putea beneficia de o valoarea corectă a sumelor investite. Nevoile fiecăruia dintre noi sunt diferite, de aceea nu există o sumă standard. Totuși, există o regulă generală care recomandă ca suma asigurată să reprezinte de 6-8 ori venitul net anual.
Pentru a determina mai exact suma necesară, trebuie luat în considerare:
• valoarea împrumuturilor în desfășurare: credite ipotecare și/ sau auto, leasing auto, carduri de credit, descoperiri de cont, alte credite de consum sau alte datorii;
• taxa de școlarizare și alte cheltuieli necesare copiilor pentru a beneficia de o educație adecvată;
• cheltuielile imediate pe care familia ar trebui să le suporte în cazul unui eveniment neprevăzut (cheltuieli de înmormântare, taxe succesorale etc.);
• cheltuielile curente ale familiei pe o perioadă de 1 an;
• surse alternative de venit pentru familie: ajutor de deces, pensie de urmaș, disponibilități la vedere, depozite bancare, participație la fonduri de investiții, alte sume plasate în instrumente de economisire alternative etc.
Durata pe care se încheie o poliță de asigurare depinde de mai mulți factori:
• vârsta clientului și a partenerului său de viață;
• vârsta copiilor;
• durata pe care sunt angajate obligațiile financiare;
• perioada până la momentul pensionării.
Documente necesare pentru emiterea poliței de asigurare sunt:
• cererea de asigurare completată și semnată de reprezentanții contractantului (persoana juridică ce are calitatea de angajator);
• oferta semnată și ștampilată de reprezentanții legali ai contractantului;
• copii ale documentelor de identificare ale contractantului, semnate și ștampilate de reprezentanții contractantului pentru conformitate cu originalul:
– certificatul de înregistrare la Registrul Comerțului;
– actul constitutiv, statutul companiei;
• în plus, pentru asigurările nominale este necesară transmiterea detaliilor de identificare a membrilor grupului asigurat. După primirea tuturor acestor documente, la sediul central, se va emite polița de asigurare. De asemenea, se va trimite și decontul de plată care conține prima de plată aferentă fiecărei categorii ocupaționale.
NN poate solicita informații suplimentare sau o examinare medicală a persoanei care dorește să încheie o asigurarare dacă în chestionarul medical sunt declarate afecțiuni cu potențial evolutiv, există factori de risc, vârsta persoanei asigurate depășeste o anumită limită, suma asigurată solicitată depășeste o anumită limită, informațiile prezentate în cererea de asigurare sunt incomplete sau generează suspiciuni cu privire la starea reală a sănătății persoanei asigurate.
La fiecare aniversare a contractului de asigurare se opta pentru modificarea frecvenței de plată a primelor: lunar, trimestrial, semestrial sau anual.
Prin întreruperea pe perioadă determinată a plății primelor de asigurare se poate suspenda plata primelor de asigurare pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni. După expirarea acestei perioade de grație plata primelor va fi reluată, nefiind necesară achitarea retroactivă a primelor de asigurare. Aceasta opțiune este disponibilă numai pentru produsele Academica, Regal, Phoenix și Maraton și poate fi activată în anumite condiții impuse de asigurător.
Contractul liber de plată a primelor presupune, în cazul asigurărilor tradiționale, recalcularea/reducerea sumei asigurate proporțional cu valoarea primelor plătite deja. Astfel nu mai trebuie plătite primele de asigurare, iar clienții pot profita de avantajele poliței de asigurare.
Dacă într-un anumit moment clientul nu mai poate susține costurile poliței de asigurare, poate decide rezilierea contractului. Înainte de a lua această decizie există alternativele:
transformarea contractului într-un contract liber de plată a primelor sau întreruperea pe o perioadă determinată a plății primelor de asigurare – în acest caz nu mai este necesară plata primelor de asigurare;
reducerea nivelului primelor și/sau al sumei asigurate;
în cazul în care clientul are nevoie de bani, se poate realiza o răscumpărare parțială în loc de o răscumpărare totală a contractului, dacă acest lucru este posibil.
Se poate repune în vigoare un contract reziliat sau un contract liber de plată a primelor în maxim 1 an de la data rezilierii sau transformării în contract liber de plată a primelor. Repunerea în vigoare se va face la fel ca la încheierea unui nou contract de asigurare: acoperirea riscului producerii evenimentului asigurat va fi repusă în vigoare, cu efecte numai pentru viitor, începând cu ora 0:00 a zilei calendaristice imediat următoare datei achitării integrale a tuturor sumelor datorate ca și prime de asigurare.
Dacă repunerea se face după mai mult de 6 luni de la data rezilierii/transformării în contract liber de plată a primelor, se va efectua o noua evaluare a riscului. Se va accepta repunerea contractului dacă riscurile acoperite sau condițiile de acordare a asigurării nu s-au modificat față de data ultimei evaluări. Dacă riscurile acoperite sau condițiile de acordare a asigurării s-au modificat față de data ultimei evaluări, repunerea contractului poate fi refuzată sau acceptată în alți termeni.
Contractantul asigurării are opțiunile:
modificarea numelui declarat la momentul încheierii contractului (dacă acesta s-a schimbat ca urmare a căsătoriei, divorțului, adopției sau a unei hotărâri judecătorești);
modificarea adresei declarate la momentul încheierii contractului;
schimbarea beneficiarul poliței de asigurare;
cesionarea drepturilor rezultate din poliță.
Pentru Produsele Unit Linked există posibilitatea să redirecționezi primele într-un alt program de investiții decât cel ales inițial și transferi unituri între programele de investiții.
3.2.2. Studiu de caz: Comparație între planul de protecție Prudent și Maraton
Tabel 3.1. Comparație între planul de protecție Prudent30 și Smart
3.3. Eficiența în activitatea de asigurări
În aprecierea eficienței activității de asigurare este necesar să avem în vedere atât raportul dintre efectul obținut și efortul depus în legatură cu această activitate, cât și rezultatele financiare nemijlocite obținute de asigurător.
Efectul obținut de pe urma activității de asigurare, prin acordarea de despăgubiri și sume asigurate, se concretizează în crearea condițiilor care permit continuitatea proceselor economice din diferite ramuri și sectoare, menținerea integrității proprietății aparținând unor persoane juridice sau fizice și realizarea de către populație a unor măsuri suplimentare de prevedere și de economisire.
Prin urmare, eficiența activității de asigurare este necesar să fie privită atât din punctul de vedere al intereselor asigurătorului, care își conduce activitatea pe baza principiului gestiunii financiare, cât și din punctul de vedere al intereselor asiguraților.
Din punctul de vedere al asigurătorului activitatea de asigurare este cu atât mai eficientă cu cât cheltuielile cu plata indemnizațiilor (sume asigurate și despăgubiri), precum și cele legate de formarea și gestionarea fondului de asigurare sunt mai reduse.
Din perspectiva asiguratului, eficiența asigurărilor este cu atât mai mare cu cât despăgubirile primite la producerea riscului asigurat sunt mai ridicate, iar primele de asigurare mai mici. Deasemenea, cu cât timpul scurs de la intrarea în vigoare a contractului de asigurare și până la plata despăgubirii este mai scurt, cu atât mai eficientă este activitatea de asigurare.
În aprecierea eficienței activității de asigurare și a dimensiunii rezultatelor financiare obținute de un asigurător, este necesar să avem în vedere și faptul că în acest domeniu se întâlnește un fenomen specific – unic în activitatea economică – respectiv inversarea ciclului de producție. Este vorba de faptul că asigurătorul “vinde” înainte de a fi “produs”, deci înainte de a cunoaște costul “produsului vândut”.
Prin încasarea primei de asigurare, societatea de asigurări se obligă să plătească asiguratului eventualele daune a căror mărime nu se cunoaște, aceasta putând fi doar aproximată pe baza unor calcule probabilistice.
Se desprinde cu ușurință importanța deosebită pe care o reprezintă calcularea primelor de asigurare pe baza unor criterii științifice, respectiv folosindu-se metode statistico-matematice. Numai în acest fel, o societate de asigurări va reuși să-și formeze, din primele de asigurare încasate, un fond de asigurare care să-i permită acoperirea cheltuielilor pe care le are de efectuat. Un factor foarte important care acționează în domeniul asigurărilor, influențând direct și nemijlocit volumul cheltuielilor efectuate de asigurător cu plata despăgubirilor, este caracterul aleatoriu al fenomenelor generatoare de pagube.
Acest caracter impune ca analiza eficienței activității de asigurare să se facă pe o perioadă de timp cât mai îndelungată (minimum 5 ani), deoarece numai în acest mod pot fi desprinse concluzii judicioase privind rezultatele finale obținute (M. Bojincă, 2010, pag. 12).
Se poate afirma că în aprecierea eficienței activității de asigurare este necesar să se facă folosindu-se indicatori care să reflecte atât rezultatele obținute de asigurător, cât și eficiența pentru asigurați.
3.3.1. Indicatori ai eficienței la nivelul NN Asigurări de Viață
a.) Principalul indicator de comensurare a rezultatelor financiare și, deci, al eficienței asigurărilor, care are un rol important în înfăptuirea gestiunii economico-financiare este profitul, ce se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile societății de asigurări. Datorită faptului că volumul despăgubirilor plătite diferă de la un an la altul, profitul nu poate constitui un indicator absolut de comensurare a eficienței economico-sociale a asigurărilor.
Profitul are însă un rol important în realizarea autonomiei funcționale și a gestiunii economico-financiare a societății de asigurări, servește ca izvor de alimentare a veniturilor bugetului de stat, stimulează salariații din asigurări și reasigurări, cointeresează societatea de asigurări, este un instrument de control.
Profitul înregistrat de societatea NN Asigurări de Viață în anul 2014 a fost în valoare de 46.727.350, aflându-se într-o scădere considerabilă, aproape dublă, față de anul anterior atunci când acesta a înregistrat o valoare de 92.666.339.
b.) Rata daunei (Rd) este unul dintre cei mai importanți indicatori utilizați în aprecierea activității unei societăți de asigurare. Se exprimă ca raport între despăgubirile sau sumele asigurate plătite de asigurător și primele de asigurare încasate.
, unde:
Dp – totalul despăgubirilor sau sumelor asigurate plătite deasigurător;
P – totalul primelor de asigurare încasate de asigurător.
2015:%
2014:%
Cu cât rata daunei este mai mică, respective primele încasate sunt mai mari decât despăgubirile plătite, cu atât situația financiară a asigurătorilor este mai bună. Rata daunei în anul 2015 a fost de 11,40 %, aceasta înregistrând o creștere cu 1,57 puncte procentuale față de anul 2014 în care societatea NN a înregistrat o rată a daunei de 9,83 %.
Analizând rezultatele obținute se observă că rata daunei are un nivel redus, de 11,40 %, ceea ce înseamnă că, din 100 lei prime de asigurare subscrise, 11,40 lei au fost utilizați pentru plata despăgubirilor de asigurare, diferența de 88,60 lei acoperind cheltuielile asigurătorului.
c.) Rata venitului net este un alt indicator des utilizat în aprecierea eficienței unei societăți de asigurare. Aceasta se calculează ca raport între diferența dintre totalul veniturilor și totalul cheltuielilor înregistrate într-o anumită perioadă (de obicei, un an) la totalul veniturilor.
2013:%
2014:%
Rata venitului net arată, în procente, cât îi rămâne asigurătorului din fiecare 100 u.m. de prime încasate. Rata venitului net în anul 2014 a scăzut la valoarea de 4,24%, societatea NN înregistrând o scădere a ratei venitului net cu 3,76 puncte procentuale față de anul 2013. Rata venitului net arată faptul că, la 100 lei încasări totale, se obține un profit de 4,24 lei.
d.) Cheltuieli la 100 lei venit net (C/100 u.m.) este un alt indicator utilizat pentru aprecierea rezultatelor financiare finale. Acesta se calculează ca raport între diferența dintre totalul cheltuielilor și totalul despăgubirilor (sumelor asigurate) plătite de asigurător pe parcursul unui an și diferența dintre totalul veniturilor și totalul cheltuielilor.
2013:Ron
2014:Ron
Cu cât acest indicator este mai redus, cu atât asigurătorul are posibilitatea acoperirii costurilor aferente activității de asigurare (costurile rămase de acoperit după plata despăgubirilor) din veniturile realizate suplimentar comparativ cu nivelul costurilor totale. Cheltuielile la 100 lei venit net arată ca la 100 lei profit, cheltuielile rămase după plata despăgubirilor au fost de 11,16 lei.
e.) Costul la 100 lei încasări totale se calculează ca un raport între cheltuielile total efectuate cu activitatea de asigurare și încasările totale rezultate din primele de asigurare și din alte surse.
2013: %
2014: %
Când indicatorul este subunitar sau mai mic decât 100, activitatea de asigurare este eficientă. Costul la 100 lei încasări totale în anul 2014 a crescut de la 92 % la 95,76 % în comparație cu anul 2013, dar aflându-se sub 100, acest indicator reflectă o activitate de asigurare eficientă a societății ING.
Costul la 100 lei încasări totale este de 95,76 lei, ceea ce înseamnă că diferența de 4,24 lei reprezintă profitul asigurătorului. Se observă că nivelul acestui indicator este mai mare cu 85,93 lei decât rata daunei, nivel ce reprezintă cheltuielile legate de gestionarea și achiziția contractelor de asigurare.
f.) Prima medie încasată pe contract (Pm) este un alt indicator utilizat în analiza eficienței, și se obține raportând totalul încasărilor din prime la numărul de contracte de asigurare încheiate.
Acest indicator se poate calcula atât în cazul asigurărilor de bunuri cât și în cazul asigurărilor de persoane sau de răspundere civilă. Acesta are, însă, o semnificație aparte în cazul asigurărilor de viață care se încheie pe o perioadă mai îndelungată, arătând gradul de atragere de numerar de la populație.
Prima brută anualizată medie pentru contractele încheiate în perioada de raportare în anul 2015 a crescut cu 94 Ron față de anul 2014, de la 1500 ron la 1594 ron. Prima brută medie alocată de clienții care au încheiat în primul trimestru al anului 2015 o poliță de asigurare de viață la NN este de 1.564 lei, în scadere cu 30 de ron față de intervalul similar din 2014.
g.) Suma medie asigurată (Sma) se calculează ca un raport între totalul sumelor asigurate și numărul total al contractelor de asigurare încheiate.
Suma medie asigurată se utilizează ca indicator pentru aprecierea rezultatelor numai la categoriile de asigurări facultative de viață. În cazul în care se constată că la asigurările de viață sumele asigurate sunt mai mari, acest lucru înseamnă că personalul care se ocupă de contractări a desfășurat o activitate de calitate superioară. Acest indicator poate fi calculat atât pentru stocuri de asigurări cât și pe perioadă.
Suma asigurată medie pentru portofoliul de asigurări noi din 2015 a ajuns la 47.194 RON, în creștere cu 7% față de anul precedent, iar primul trimestru al anului 2015 prezintă un nivelul mediu al sumei asigurate de 53.175 lei, în creștere cu 12,67% față de aceeași perioadă a anului precedent. Analizând acest indicator rezultă că personalul NN a desfășurat a activități de calitate superioară.
h.) Productivitatea muncii (Wlb) unui agent de asigurări se obține raportând încasările din primele de asigurare la numărul total de lucrători pentru o perioadă dată de timp.
Productivitatea muncii lucrătorului bancar (Wlb):
2013: Ron
2014: Ron
Indicele productivitatea muncii lucrătorului bancar a înregistrat în anul 2014 valoarea de 173.064,26 ron, înregistrând o scădere față de anul 2013 în care s-au înregistrat valori duble 343.208,66 ron.
Tabel 3.2. Rezultate financiare ING 2013-2015
Figura 3.2 Rezultate financiare NN 2013-2015
(Sursa: Raport anual de activitate NN Asigurări de Viață pe anul 2014, Comunicat NN – rezultate 2015)
Marja de solvabilitate a societăților de asigurare reprezintă suma cu care valoarea activelor depășește valoarea obligațiilor. Diferența dintre activele și obligațiile luate în considerare la stabilirea marjei de solvabilitate reprezintă activul net al asigurătorului și exprimă capacitatea acestuia de a-și acoperi obligațiile fără a apela la capitalurile proprii.
În anul 2015 marja de solvabilitate disponibilă a NN Asigurări de Viață este 1,65 față de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,69 comparativ cu nivelul minim cerut de 1. Marja și gradul de solvabilitate reprezintă indicatori financiari semnificativi, însă nu suficienți pentru a reflecta stabilitatea financiară reală a unui asigurător. Acești indicatori trebuie interpretați în corelație cu alți indicatori, cum ar fi: rezervele tehnice, coeficientul de lichiditate, portofoliul de invetiții.
3.3.2. Indicatori de apreciere a eficienței asigurărilor din perspectiva asiguraților
Eficiența asigurărilor pentru asigurați poate fi apreciată pe baza următorilor indicatori:
a.) Gradul de acoperire prin asigurare (Gaa) se calculeazăca un raport între suma asigurată și valoarea reală a bunului asigurat. Acest indicator ne arată, în procente, în ce raport se află suma asigurată față de valoarea reală a bunului asigurat.
b.) Gradul de acoperire a daunei (Gad) sau rata despăgubirii se calculează pentru fiecare bun cuprins în asigurare. Aceasta arată, în procente, în ce raport se află despăgubirea față de valoarea pagubei produse. Când suma asigurată și despăgubirea de asigurare sunt mai apropiate de valoarea bunui asigurat și, respectiv, de nivelul pagubei produse, asiguratul va fi mulțumit de derularea contractului său.
c.) La asigurările facultative de viață gradul de cuprindere poate fi calculat în diferite variante. O primă variantă este raportarea numărului de asigurări în stoc activ la sfârșitul anului la numărul populației asigurabile. O altă modalitate de calcul este raportarea numărului de asigurări în stoc activ la sfârșitul anului la numărul total al salariaților, raportarea portofoliului total de asigurări de viață la numărul total al salariaților (sau la numărul persoanelor care realizează venituri).
d.) Durata medie de lichidare a daunelor este un indicator reprezentativ ce măsoară cererea de asigurare și caracterizează comportamentul asiguratului față de un anumit risc, precum și al asigurătorului față de cererea de asigurare. Dacă durata medie de lichidare a daunelor, calculată ca raport între numărul zilelor trecute de la avizarea daunei până la plata despăgubirilor și numărul daunelor analizate și soluționate de asigurător, este ridicată, interesul asiguratului este scăzut (Dincă și Cristea, 2006, p. 213).
3.3.3. Căi de creștere a eficienței activității de asigurare și reasigurare
Creșterea eficienței în activitatea de asigurare și reasigurare este un obiectiv de atins de fiecare firmă de asigurare sau reasigurare. Ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor firmelor de asigurare este determinat de volumul despăgubirilor realizate către persoanele asigurate. Astfel, identificarea acelor căi de reducere a despăgubirilor reprezintă o prioritate pentru managerii firmelor de asigurare-reasigurare.
Reducerea cheltuielilor cu despăgubirile, poate avea loc în condițiile în care sunt pertinent analizate, în dinamică, toate portofoliile de asigurări realizate de firma în discuție, având în vedere imprevizibilitatea riscurilor corelată cu valoarea pagubelor.
Un prim element care trebuie analizat poate fi determinarea gradului în care unele riscuri propuse a fi despăgubite au cauze obiective sauimplicații subiective. De asemenea, realizarea unui număr mare de asigurări, poate determina încasări mai mari pentru societățile de asigurare care trebuie să-și fundamenteze valoarea primelor de asigurare pe calcule statistice, actuariale, evidențe clare ale situației de plată sau neplată (întrerupere, încetare de plată, rate restante, răscumpărări).
Aplicarea metodelor de management al riscului poate conduce substanțial la reducerea cheltuielilor cu despăgubirile. Prin integrarea în contractele de asigurare a unor clauze care să permită realizarea periodică de inspecții de către societățile de asigurare asupra bunurilor care fac obiectul asigurării, se poate refuza plata despăgubirilor solicitate de către asigurat, sau chiar rezilia contractul de asigurare. Nu este de conceput în prezent realizarea pe baze de eficiență a activității în firmele de asigurare-reasigurare fără a se face apel la utilizarea echipamentelor informatice de calcul și a accesoriilor acestora.
Se constată în prezent extinderea volumului de polițe de asigurare efectuate în valute (în special pentru asigurările de viață care includ și o componentă de investiție). Domeniul asigurărilor trebuie să țină cont de evoluția pieței, a concurenței, a condițiilor de utilizare și aplicare a tehnologiilor, firmele fiind nevoite să-și extindă reasigurărilor active față de reasigurările pasive.
Reasigurările active prezintă o mai mare certitudine în ceea ce privește caracterul favorabil al efectelor care sunt generate. Reasigurătorii pot accepta doar acele contracte pe care le consideră avantajoase privitor la riscul implicat, valoarea primelor de reasigurare care vor fi încasate.
În cazul reasigurărilor pasive, reasigurații se pot considera într-o oarecare măsură dezavantajați, fiind în situația delicată de a accepta condițiile impuse de reasigurător. Condițiile dinamice existente în mediul concurențial în care își desfășoară activitatea firmele de asigurare se constituie în cauze obiective care determină o adaptare continuă, o creștere susținută a eficienței activității de asigurare și reasigurare.
3.4. Randamentul polițelor de asigurări de viață la NN
NN Asigurări de Viață a subscris în primul trimestru 2015 prime în valoare de 133 milioane de lei (30,5 mil. euro), nivel similar cu cel raportat în aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care cei mai mulți clienți s-au orientat spre produse cu garanții.
Primul trimestru din 2015 a fost marcat de stabilizarea perspectivelor economice și de ușoara revenire a piețelor financiare. La NN aceste evoluții s-au tradus prin creșterea cu 7% a numărului de asigurări noi încheiate, în paralel cu scăderea cu 17% a numărului de contracte răscumpărate și reziliate.
Peste 70% din polițele vândute de NN Asigurări în primele trei luni au fost produse tradiționale, cu randamente garantate, ceea ce arată că apetitul față față de risc al clienților rămâne scăzut.
Polițele de tip tradițional garantează clienților suma investită inițial indiferent de randamentul din investiții, în timp ce în cazul polițelor unit-linked clienții își asumă întregul risc. Programele de investiții exclusiv în acțiuni sau majoritar în acțiuni ale NN Asigurări au avut randamente de 12-14% în primele patru luni din acest an, dar sunt încă sub nivelul din luna mai 2014.
Figura 3.1. Ponderea asigurărilor tradiționale și unit linked în cadrul societății NN
(Sursa: www.ing.ro)
Asigurarea mixtă nu are un randament foarte mare, dar este un produs de neînlocuit. Este singura forma garantată de economisire pe termen lung, nici titlurile de stat nu sunt emise pe asemenea perioade.
Pentru un bărbat sănătos în vârstă de 30 de ani, care lucrează într-un mediu nepericulos, o asigurare mixtă costă între 9.000 și 11.300 de euro pe an, dacă polița este încheiată pentru o perioadă de 10 ani. În cazul în care maturitatea poliței este de 20 de ani, prima coboară la 4.000-5.700 de euro pe an, în funcție de companie. Pentru o asigurare încheiată pe 30 de ani, prima variază între 2.300 si 4.000 de euro pe an.
În cazul unor polițe în care suma primelor plătite este mai mare decât suma asigurată de 100.000 de euro, de multe ori la finalul contractului clientul beneficiază de o dobândă mai mare decât cea garantată de asigurător datorită profiturilor din investiții. În cazul unei polițe ING, indemnizația pe care o poate primi clientul la maturitate, dacă supraviețuiește, este de 651.000 de lei în cazul poliței pe zece ani, cu 57% peste suma asigurată inițială (luând în calcul o inflație de 5%). În caz de deces, despăgubirea plătită se ridică la 770.000 de lei.
Planurile financiare pentru copii sunt printre cele mai solicitate produse din portofoliul NN Asigurări de Viață, reprezentând circa o treime din totalul vânzărilor noi din anul 2014 și un sfert din întreg portofoliul de contracte în vigoare.
La nivelul întregului portofoliu de contracte maturizate al NN Asigurări de Viață, 89% dintre clienții companiei au ales să încaseze întreaga sumă o dată. În segmentul de planuri financiare pentru copii, 39% dintre contractele ajunse la maturitate de-a lungul anilor au fost plătite sub forma de plată unică.
În ceea ce privește contractele ajunse la maturitate în primele nouă luni ale anului 2014, se remarcă o creștere a preferințelor pentru rente anuale, procentul crescând de la 11% la 17%. În urma unui studiu realizat în 2012 cei mai mulți clienți au vârste cuprinse între 35-39 ani (20,6%), fiind urmați de cei din categoria 30-34 ani (17,8%) și 40-44 ani (16,6%). De asemenea, 45% dintre clienți au studii universitare și 28% studii medii, 53,1% sunt bărbați, iar 46,9 % sunt femei.
3.5. Calculul primelor de asigurare în asigurările de viață
În asigurările de viață, drepturile și obligațiile specificate în acord sunt dependente de probabilitatea de supraviețuire a asiguratului. Într-o societate de asigurări de viață rolul cel mai important în calcularea primelor de asigurare îl are actuarul numit și matematicianul asigurărilor de viață. Cele mai importante sarcini ale sale constau în determinarea primei de asigurare, stabilirea rezervelor matematice, a valorii de răscumpărare pentru produsele cu capitalizare, dezvoltarea de produse noi.
Tabelele de primă se calculează pe baza statisticilor demografice, în principal a tabelelor de mortalitate. Matematica asigurărilor de viață operează cu probabilitățile de supraviețuire și de moarte. În cazul asigurărilor de persoane, altele decăt cele de viață se folosesc și alte date statistice: frecvența accidentelor, tipul de activitate etc.
Pentru estimare, se consideră că ceea ce s-a petrecut în trecut se va repeta și în viitor în condiții similare. În unele țări, deoarece durata medie de viață diferă mult între bărbați și femei, primele de asigurare pot fi diferite pentru persoane de sex opus având aceeași vârstă. De obicei, femeia va plăti prime de asigurare la același nivel cu un bărbat cu 3-5 ani mai în vârstă. Principalele elemente care influențează nivelul primei de asigurare au caracter general cum ar fi tabelele de mortalitate pe baza cărora se calculează primele de asigurare la nivelul unei populații determinate, starea generală de sănătate a populației, dar și caracter special precum vârsta asigurată, starea sănătății acestuia, durata contractului, nivelul sumelor asigurate ce vor fi plătite la producerea decesului sau la maturitatea contractului în cazul asigurărilor de capitalizare, rata dobânzii obținute în urma investirii primelor, cheltuielile legate de emiterea contractului de asigurare, profitul societății de asigurări.
Ca modalitate de plată a primei de asigurare în asigurările de viață, aceasta se poate achita o singura dată sub forma primei unice, sau în tranșe periodice, eșalonat. Prima unică este astfel calculată încat să acopere riscul pe întreaga perioadă asigurata. În acest fel, asigurătorul va beneficia de întreaga sumă de bani de la început, pentru toată durata.
Pentru o mai bună fundamentare a tarifelor de prime și implicit pentru diminuarea riscului de neplată a sumelor asigurate la scadența contractelor, este necesar ca aceste tabele să fie reinoite periodic și chiar să se facă previziuni pentru periodele următoare deoarece asigurările de viață sunt încheiate pe intervale lungi de timp (zeci de ani) în care pot apărea mutații.
Primele de asigurare se calculează ținând seama de faptul că fondurile depuse de asigurat intră de regulă în circuitul economic producând beneficii, acest fenomen conducând fie la micșorarea primelor de asigurare fie lamărirea sumei de despăgubire.
Se va analiza valoarea primei nete unice luând în considerare o asigurare de deces încheiată în următoarele condiții: persoana are vârsta de 45 de ani și solicită ca suma asigurată să fie de 1500 Ron, coeficientul de actualizare este estimat la 20 % pe an. Durata asigurării poate fi:
a.) un an, cu plata anticipată sau postanticipată a sumei asigurate:
cu plata anticipată a sumei asigurate
Pentru calculul primei nete unice se folosesc datele din tabela de mortalitate a populației României, pentru sexul masculin, pe perioada 2004 – 2006, sursa Institutul Național de Statistică, acestea fiind datele pe care le folosește societatea ING Asigurări de Viață.
Ron
Prima netă unică aferentă sumei asigurate de 1500 Ron va fi dată de relația:
Ron
cu plata postanticipată a sumei asigurate
Ron
Prima netă unică aferentă sumei asigurate de 1500 ron va fi dată de relația:
Ron
b.) 10 ani, cu efecte imediate după încheierea contractului sau cu efecte după 5 ani de la încheierea asigurării:
dacă asigurarea are efecte imediate, prima netă unitară se obține astfel:
Ron
Pentru suma asigurată de 15 milioane, prima netă unică totală va fi:
Ron
dacă asigurarea nu are efecte imediate, fiind vorba de o asigurare de deces amânată
Ron
Prima netă unică totală va fi:
Ron
c.) în cazul asigurării de deces pe o perioadă nedeterminată:
Ron
Pentru suma asigurată de 1500 ron, prima netă unică totală este dată de relația:
Ron
Analizând rezultatele obținute, se observă că: prima netă de asigurare descrește pe măsură ce perioada asigurării este mai redusă și asiguratul are o vârstă mai mică, întrucât probabilitatea decesului asiguratului este mai mică.
În cazul asigurării pe un an de zile, prima netă este foarte mică, de 7,35 Ron sau de 6,12 Ron, după cum plata sumei asigurate se face anticipat sau postanticipat. Prima netă este mai ridicată, atunci când asigurarea se încheie pe durată nedeterminată, în exemplul de mai sus, este de 87,25 Ron, pentru a primi o sumă asigurată de 1500 ron, în momentul decesului asiguratului.
În următorul exemplu simulat, se va analiza o evoluție a primei nete și a primei brute:
O persoană având vârsta de 30 de ani cumpără o asigurare prevăzând o rentă viageră anticipată de 1200 ron, limitată la 30 de ani. Renta se plătește imediat după încheierea contractului de asigurare. Se va analiza valoarea primei nete unice.
a.) prima netă unică totală plătită de asigurat:
Acest caz prezintă o asigurare amânată anticipată.
Ron
Pentru ca asiguratul să primească imediat după încheierea contractului de asigurare, la începutul fiecărui an, timp de 30 de ani, suma asigurată de 1200 ron, el trebuie să plătească o primă netă unică de 5145 lei.
b.) prima netă anuală, dacă asiguratul achită polița în 5 ani cu prime aniticipate egale:
Ron
În această situație, asiguratul achită pe perioada celor 5 ani o primă netă totală de 8150 ron (16305 ani), față de 5145 ron, dacă ar achita prima de asigurare integral, în momentul încheierii contractului de asigurare.
Se mai cunosc următoarele date: cheltuielile de achiziție sunt de 25 Ron, comisionul încasatorului este de 2 % din prima brută, cheltuielile anuale de administrație sunt de 10 Ron, cheltuielile de reglementare a prestațiilor sunt de 1 la mie din suma asigurată. Pe baza acestor date, prima brută unică plătită de asigurat va fi următoarea:
=>
Ron
Analizând rezultatele obținute, se observă că prima efectiv plătită de asigurat, integral în momentul încheierii contractului de asigurare este de 5323 Ron, față de 5145 Ron, cât este prima netă de asigurare, diferența reprezentând cheltuielile și profitul asigurătorului.
Capitolul IV.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Implicându-se în mediul afacerilor din diferite sectoare de activitate, industria asigurărilor de viață se prezintă ca un domeniu deosebit de dinamic și complex, foarte sensibil la modificările mediului socio-economic. Deși piața asigurărilor de viață din România este încă în formare, asigurătorii sunt pe deplin conștienți de potențialul oferit de acest sector. Atât operatorii de pe această piață, cât și experții în domeniu prevăd un viitor favaorabil pentru piața asigurărilor de viață din România, în sensul continuării trendului ascendent pe care l-a înregistrat în ultimii ani. Armonizarea legislației la cerințele europene a determinat o creștere calitativă a pieței asigurărilor de viață, iar concurența între companiile de asigurări se manifestă prin diversificarea produselor oferite și, evident, prin calitatea serviciilor.
Asigurările de viață clasice nu sunt întotdeauna foarte tentante numai prin protecția pentru riscul de deces, motiv pentru care societățiile de asigurare au inventat noi tipuri de produse prin care, alături de protecție sunt oferite și alte avantaje: economisire, investiții, pensie pe o perioadă determinată sau viageră, tratament medical, cheltuieli de înmormântare.
Chiar și în țările în care asigurările sunt bine reglementate și supravegheate și în care există o educație în domeniu multe persoane nu știu cum să aleagă societatea de asigurări și după ce criterii să se adreseze uneia sau alteia dintre cele existente pe piață. În mod deosebit istoria recentă a asigurărilor de viață în România a demonstrat, chiar cu prețul pierderii unei mari sume de bani că este esențială analiza unor informații privind societatea de asigurări.
Tendința constantă de creștere a sectorului asigurărilor este o consecința directă a demonstrării credibilității sistemului în fața populației. Criza economică a lovit mai puternic sectorul asigurărilor de viață, populația experimentând un nivel de trai în scădere, rate mai mari ale șomajului și niveluri mai scăzute de încredere în produsele de asigurare.
Încă se mai mențin în actualitate factorii si condițiile nefavorabile dezvoltării asigurărilor precum: lipsa de interes pentru asigurări, determinate de neînțelegerea importanței si necesității asigurărilor; lipsa suportului financiar; practicarea de către unele societăți de asigurare a unui management neprofesionist, puțin inspirat si puțin eficient; lipsa nejustificată de susținere din partea statului.
Românul este rezervat în privința achiziției unei asigurări de viață în contextul economic actual, încă instabil. Preferă să-și aloce resursele financiare pentru îndeplinirea unor obiective urgente, amânând achiziționarea unei asigurări de viață. Este orientat pe termen scurt, ceea ce determină dezinteresul pentru investiții în instrumente financiare pe termen mediu și lung și nu economisește pentru că are impresia că nu dispune de venituri suficiente.
Necesitatea încheierii unei asigurări de viață provine dintr-o nevoie absolută a fiecăruia, de a oferi protecția financiară a familiei, a dependenților sau a celor apropiați în cazul decesului, în paralel cu alte avantaje pe care asigurătorii le pot oferi: economisire, pensie, investiții. Încheierea unei asigurări care să acopere riscul de deces este o problemă la care ar trebui sa se gândească orice persoană, pentru a nu crea un dezechilibru în situația financiară a urmașilor dependenți.
Asigurații actuali, dar și cei potențiali au dificultăți în înțelegerea corectă a mecanismului de funcționare a asigurărilor de viață și a clauzelor contractuale aferente acestora, nefiind conștienți de faptul că asemenea produse reprezintă instrumente de protecție/economisire pe termen lung, ceea ce înseamnă că răscumpărările înainte de termen nu vor aduce beneficiile așteptate.
Populația “vârstei a treia”, în continuă creștere numerică, este o categorie socială vulnerabilă, cu probleme specifice față de celelalte segmente sociale. Asigurarea necesităților populației vârstnice pentru un trai decent, trebuie să acopere o gamă largă de preocupări, nu numai în plan economic, dar și social și psihosocial. De aceea, acest proces de îmbătrânire va duce la un moment dat la imposibilitatea statului de a întreține partea inactivă a populației și astfel devine un lucru esențial încheierea unei asigurări de viață care să ofere atât protecția financiară a urmașilor în caz de deces, cât și asigurarea unui trai liniștit la vârsta pensionării.
În tot acest proces de schimbare a mentalității, consultanții financiari au un rol esențial în explicarea necesității și a avantajelor asigurărilor de viață, ajutând clienții să aleagă instrumentele financiare potrivite nevoilor personale.
În România, asigurările de viață au o cotă de 21,92 % din piața totală a asigurărilor, în timp ce procentele sunt semnificativ mai mari în țările învecinate Cehia (46%), Ungaria (53,5%) și Polonia (58%), diferențe care se manifestă și la nivelul ratei de penetrare a asigurărilor de viață, calculat ca raport între volumul primelor brute subscrise și Produsul Intern Brut (PIB). În plus, 0,3% din salariul mediu brut lunar este alocat asigurărilor de viață în România, comparativ cu alte țări din regiune unde se alocă în medie 2%. Astfel, dacă un polonez alocă până la 17,2 euro, un român alocă cel mult 1,5 euro.
Anul 2015 a continuat să fie un an cu provocări, iar dificultățile apărute pe plan european au încetinit reviorarea economică. Totuși, stabilizarea la nivel macroeconomic și îmbunătățirea ușoară a perspectivelor au avut un impact pozitiv asupra încrederii consumatorilor și a resurselor alocate de aceștia obiectivelor de protecție financiară și de economisire.
Creșterea cu peste 30% a numărului de clienți care s-au întors la NN în 2015, încheind o asigurare de viață nouă, revenirea ratei de reziliere la nivelul de dinaintea crizei și majorarea resurselor mobilizate pentru asigurările încheiate sunt semnalate în acest sens.
Intensificarea eforturilor de informare și educare și lansarea unor instrumente îmbunătățite de consiliere financiară au avut un impact pozitiv asupra nivelulului de conștientizare a clienților privind necesitatea de planificare pe termen lung. Astfel, atât resursele mobilizate, cât și nivelul de protecție pentru polițele de viață încheiate la NN au crescut: prima brută medie pentru contractele încheiate în 2015 a fost de 1.594 RON, cu 94 ron mai mare ca în 2014, iar suma asigurată medie pentru portofoliul de asigurări noi din 2015 a ajuns la 47.194 RON, în creștere cu 7% față de anul precedent.
Consider importantă o dezvoltare a pieței asigurărilor de viață care să includă demersuri de educare financiară, obținerea deductibilității în acest segment și transparența în asigurări de viață. Încrederea clienților în produsele de asigurare poate fi consolidată doar prin bune practici de vânzare și o transparență sporită.
Pentru consumatori deductibilitatea va crește pe de o parte interesul pentru protecția familiei împotriva evenimentelor neprevăzute, iar pe de altă parte va impulsiona economisirea pe termen lung.
De asemenea activitatea managerială este vitală în orice domeniu economic, de aceea consolidarea identității de marcă si marketingul, vor căpăta o importanță deosebită în industria de asigurări din următorii ani, iar jucătorii de pe piață care vor reusi să își remodeleze strategia de afaceri, punând accentul pe relațiile directe cu clienții, pe utilizarea canalelor alternative de distribuție, cum ar fi Internetul, vor avea de câștigat.
În concluzie, România se află într-un proces de convergență a obiceiurilor de consum în ceea ce privește produsele utlizate și în mod direct produsele de asigurări de viață și, deși există un decalaj important privind cota de piață a asigurărilor de viață din totalul pieței de profil, inclusiv în comparație cu țările învecinate, vom asista în următorii ani la o tendință de reducere a diferențelor.
BIBLIOGRAFIE
1. S. ANGHENI, M. VOLONCIU, C. STOICA, M.G. LOSTUN, Drept comercial, Ed. Oscar Print, București, 2000
2. Fl. BERCEA,Asigrări și Reasigurări,Ed. Expert,București,1998
3. G. Bistriceanu, Asigurări și Reasigurări, Ed. Universitară, București, 2006
4. C.-J. BERR, H. GROUTEL, Droit des assurances, Dalloz, Paris, 1993
5. ST.D. CĂRPENARU, Drept comercial român, ed. a 6-a revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2007
6. M. Cristea, Asigurări internaționale, Ed. Reprograph, Craiova, 2003
7. FR. DEAK, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Universul Juridic, București, 2001
8. FR. DEAK, Tratat de drept succesoral, Ed. Actami, București, 1999
9. I. DOGARU, P. DRĂGHICI, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, ed. a 3-a, Ed. AII Beck, București, 2002,
10. M. ELIESCU, Curs de succesiuni, Ed. Humanitas, București, 1997, ed. îngrijită de C.M. Crăciunescu; FR. DEAK, Tratat de drept succesoral, Ed. Actami, București, 1999
11. I.N. FINȚESCU, Curs de drept comercial, editat de Al.Th. Doicescu, București,1929
12. L. Iancovici, Dreptul asigurărilor comerciale. Practică Judiciară, Ed. Horion, Craiova, 1998
13. C. IUESCU, Contractul de asigurare de bunuri în România, Ed. AII Beck, București, 1999
14. S. LANNA, Diritto delle assicurazioni private, Grupul editorial Esselibri-Simone, Milano, 2006
15. L. MARIAN, Revista Tribuna Economică, Nr. 19, 2008
16. T. NEGREU, Practica asigurărilor comerciale, Ed. Wolters Kluwer, București, 2010.
17. I. NEGOIȚĂ, Aplicații practice în asigurări și reasigurări, Ed. Etape, Sibiu, 2001
18. R. PELLINO, P. PELLINO, S. SORGI, Capire le assicurazioni, Ed. II Sole 24 ore, Milano, 2006
19. C. Petrescu, Marketing în asigurări, Ed. Uranus, București, 2005
20. V. POPA, Drept comercial român și drept bancar, Ed. Lumina Lex, București, 1999
21. D. POPESCU, I. MACOVEI, Contractul de asigurare, Ed. Junimea, Iasi, 1982
22. L. STĂNCIULESCU, Drept civil, Partea specială. Contracte și succesiuni, ed. a 3-a, revăzută și actualizată, Ed. Hamangiu, București, 2006
23. V. STOICA, Drept succesoral, Curs universitar, Ed. Editas, București, 2003;
24. Veronica STOICA, Drept civil. Moștenirea legală și testamentară, Ed. Editas, București, 2005.
25. P. TĂNĂSESCU, Asigurări comerciale moderne, Ed. C. H. Beck, București, 2007
26. I. TURCU, Teoria și practica dreptului comercial român, vol. I, Ed. Lumina Lex, București, 1998
27. I. VĂCĂREL,Asigurări și Reasigurări,Ed.Expert,București,1998
=== fc8fca4bc52e324e5aa4bb753a318e9903eefe4b_331218_1 ===
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI – FINANȚE, BĂNCI, ASIGURĂRI ȘI BURSE DE VALORI
ASIGURĂRILE DE VIAȚĂ ÎN ROMÂNIA
Coordonator:
Prof. Dumitru Badea Student:
2016
CUPRINS
ΙΝTRОDUCΕRΕ 3
CAРΙTОLUL Ι RΙЅCUL ȘΙ AЅΙGURARΕA 4
1.1 Aѕіgurărіlе în antіchіtatе 4
1.2 Aѕіgurărіlе, dеfіnіțіе, claѕіfіcarе, rοl șі funcțіі 6
1.2.1 Claѕіfіcarеa aѕіgurărіlοr 8
1.2.2 Funcțііlе aѕіgurărіlοr 9
1.2.3 Εlеmеntеlе tеhnіcе alе aѕіgurărіlοr 10
1.2.4 Рrіncірііlе fundamеntalе alе aѕіgurărіlοr 12
1.3 Rіѕcul aѕіgurărіlοr șі рrοtеcțіa ре carе ο οfеră 12
1.4 Εvоluția ре рiață a aѕigurărilоr dе viață 15
CАΡIΤΟLUL II ΡIАȚА АЅIGURĂRILΟR ΝАȚIΟΝАLΕ ȘI IΝΤΕRΝАȚIΟΝАLΕ 20
2.1 Εvоluția aѕigurărilоr ре 3 реriоadе diѕtinctе 20
2.2 Ρrima ѕоciеtatе dе aѕigurări în Rоmânia 24
2.3 Top 10 companii de asigurări de pe piața din România 25
2.4 Evoluția recentă a sectorului asigurărilor de viață din România 28
CAPITOLUL III ASIGURĂRI DE VIAȚĂ 32
3.1 Tipuri de asigurări de viață 32
3.2 Asigurarea de viață pe termen 33
3.3 Asigurarea de viață permanentă (viageră) 34
3.4 Asigurarea de viață viabilă 35
3.5 Asigurarea de viață universală 35
CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ – ASIGURĂRI DE VIAȚĂ LA ALLIANZ ȚIRIAC 36
4.1 Scurt istoric 36
4.2 Asigurarea de viață la Allianz Țiriac 38
4.3 Calculul primei asigurării de viața 39
4.4 Soluționarea unei daune în cazul unei asigurări de viață la Allianz Țiriac 41
CONCLUZII 44
BIBLIOGRAFIE 46
ANEXE 47
ΙΝTRОDUCΕRΕ
Încă dе la încерutul cіvіlіzațіеі οamеnіі au fοѕt рrеοcuрațі dе bunurіlе șі dе рrеvеnіrеa рagubеlοr în caz dе dеzaѕtrе. Ре lângă tοatе acеѕtе іdеі dе рrοtеcțіе іndіvіduală a bunurіlοr a aрărut un fοnd dе aѕіgurarе dіn carе a ехіѕtat рοѕіbіlіtatеa acοреrіі рοѕіbіlеlοr daunе în caz dе рagubе.
Fіеcarе dіntrе nοі еѕtе рrеοcuрat dе vіață, ѕănătatе, bunurі, lοcuіnță, mașіnă, еtc. șі fіеcarе nе dοrіm ѕă nu trеcеm рrіn mοmеntе nеfavοrabіlе nοuă șі bunurіlοr іmрοrtantе реntru nοі, dіn acеѕt mοtіv fіrmеlе dе aѕіgurărі nе οfеră tοt ѕрrіјіnul реntru рrеvеnіrеa acеѕtοr рοѕіbіlе рagubе рrіn aѕіgurărіlе claѕіfіcatе ре dіfеrіtеlе catеgοrіі dе nеvοі.
Рână acum, în zіlеlе nοaѕtrе, cеa maі еfіcіеntă mеtοdă dе рrοtеcțіе a fοѕt trеcеrеa rіѕculuі ре ѕеama fіrmеlοr dе aѕіgurarе. Fοndul crеat la fіrma dе aѕіgurărі ѕе fοlοѕеștе în cazul unеі dеѕрăgubіrі în urma unοr рagubе ѕufеrіtе dе aѕіgurat.
În lucrarеa dе față am încеrcat ѕă рun în еvіdеnță іmрοrtanța aѕіgurărіlοr ре ріața dіn Rοmânіa șі dіn lumе. Εѕtе fοartе іmрοrtant ѕă înțеlеgеm că fіrmеlе dе aѕіgurărі nu ѕunt dοar un buѕѕіnеѕ, cі șі ο рrοtеcțіе a lucrurіlοr реrѕοnalе, un aјutοr fіnancіar în caz dе bοală ѕau ο aѕіgurarе dе vіață în caz dе dеcеѕ. Întοcmіrеa unеі рοlіțе dе aѕіgurarе nu înѕеamnă rіѕірă dе banі, cі іnvеѕtіțіa în munca nοaѕtră, aѕіgurarеa lucrurіlοr іmрοrtantе реntru carе am muncі.
Ре lângă ѕеrvіcіul οfеrіt aѕіgurațіlοr, aѕіguratοrul arе nеvοіе dе un managеmеnt bіnе рuѕ la рunct реntru a rеușі ѕă atragă clіеnțі. Ιnvazіa fіrmеlοr dе aѕіgurărі duрă 2000, a duѕ la ο cοncurеnță рutеrnіcă ре ріața dе aѕіgurărі. Εхіѕtеnța unuі dерartamеnt dе markеtіng οfеră рοѕіbіlіtatеa cοmрanііlοr dе aѕіgurărі ѕă cеrcеtеzе ріață șі ѕă ștіе cărеі catеgοrіі dе clіеnțі ѕă οfеrе рrοduѕеlе ѕalе реntru a avеa рrοfіt.
Dерartamеntul dе markеtіng nu îі еѕtе fοlοѕіtοr dοar aѕіguratοruluі cі șі aѕіguratuluі, arе рοѕіbіlіtatеa ѕă înțеlеagă cе ѕе întâmрlă ре ріața dе aѕіgurărі, dе cе еѕtе іmрοrtant ѕă cunοaѕcă іѕtοrіcul fіrmеі dе aѕіgurărі, dе cе еѕtе іmрοrtant ѕă cunοaѕcă рrοduѕеlе ре carе fіrma dе aѕіgurărі lе рunе la dіѕрοzіțіa aѕіgurațіlοr șі maі alеѕ cе ѕе întâmрlă în cazul unοr рagubе.
CAРΙTОLUL Ι RΙЅCUL ȘΙ AЅΙGURARΕA
1.1 Aѕіgurărіlе în antіchіtatе
Dеzvοltarеa ѕοcіеtățіі еѕtе marcată dе еfοrtul șі ѕtrădanіa οamеnіlοr реntru рrοрrіa lοr рrοрășіrе șі реntru рrοрrіa lοr aрărarе în față unοr еvеnіmеntе carе lе рοt реrіclіta еxіѕtеnța șі dеvеnіrеa.
Vіață οamеnіlοr nu еѕtе întοtdеauna ѕеnіnă. Ιndіfеrеnt câtă grіjă ѕе acοrdă еvіtărіі рrοblеmеlοr ѕau рrοtеjărіі bunurіlοr nіcіοdată, nіmеnі nu рοatе fі ѕіgur dе ѕuccеѕ. Unеlе еvеnіmеntе nеgatіvе (calamіtățі alе naturіі, accіdеntе, ріеrdеrеa ѕau mіcșοrarеa caрacіtățіі dе muncă în urmă unοr bοlі ѕau a bătrânеțіі) іmрlіcă traumе рѕіhіcе ѕau ріеrdеrі fіnancіarе ѕеmnіfіcatіvе.
Cu tοatе acеѕtеa, οamеnіі dοrеѕc ѕă ѕе bucurе dе рrοрrііlе lοr lοcuіnțе, ѕă-șі cοnducă autοturіѕmеlе, ѕă zbοarе cu avіοnul, ѕă navіghеzе fără ѕă ѕе tеamă dе рοtеnțіalеlе рrοblеmе carе рοt aрărеa. Aѕіgurarеa a aрărut dіn nеvοіa dе рrοtеcțіе a οmuluі în față unοr реrіcοlе șі реntru găѕіrеa ѕοluțііlοr adеcvatе dе înlăturarе a lοr.
Cеlе maі vеchі fοrmе dе aѕіgurarе ѕunt întâlnіtе încă în antіchіtatе șі datеază dе cіrca 6500 dе anі. Mеștеșugarіі tăіеtοrі dе ріatră dіn Εgірtul dе jοѕ au cοnѕtіtuіt un fοnd dе întrajutοrarе, fοrmat antіcірat, рrіn cοntrіbuțіa tuturοr реntru acοреrіrеa рagubеlοr рrοvοcatе dе dіvеrѕе nеnοrοcіrі cе lοvеau mеmbrіі cοlеctіvіtățіі.
Рrіn anul 650 înaіntе dе Chrіѕtοѕ, în Grеcіa antіcă înțеlерtul lеgіѕlatοr Ѕοlοn a οblіgat ѕοcіеtățіlе рοlіtіcе șі mеștеșugărеștі ѕă cοnѕtіtuіе un fοnd cοmun alіmеntat рrіn cοtіzațіі lunarе, dеѕtіnat ѕă rерarе рrеjudіcііlе ѕurvеnіtе în іntеrіοrul gruрuluі. Εѕtе cеa dіntâі aѕіgurarе οblіgatοrіе carе ѕе cunοaștе.
În Rοmă antіcă ѕ-a cοnѕtіtuіt ο aѕοcіațіе dе înmοrmântarе ре bază unuі Rеgulamеnt al Cοlеgіuluі funеrar dіn Lavіnіum carе funcțіοna ре bază unοr cοtіzațіі dе înѕcrіеrе șі a unοr рlățі реrіοdіcе. Mеmbrіі aѕοcіațіеі avеau aѕtfеl aѕіguratе, la dеcеѕ un rug șі un mοrmânt.
Unеlе fοrmе alе aѕіgurărіі dе bunurі ѕunt cunοѕcutе încă dіn οrânduіrеa ѕclavagіѕta, ѕub dіfеrіtе fοrmе. Aѕtfеl, ріеrdеrіlе carе rеzultau dіn aruncarеa реѕtе bοrd a încărcăturіі реntru ѕalvarеa еxреdіțіеі aflată în реrіcοl ( cauzat dе naufragіu, furtună, еșuarе, еtc.) еrau rерartіzatе în mοd рrοрοrțіοnal, fііnd ѕuрοrtatе dе tοțі рartіcірanțіі la еxреdіțіе, ре рrіncіріul avarіеі cοmunе. Acеѕtе рrіncіріі au fοѕt cuрrіnѕе în lеgіѕlațіa marіtіmă a іnѕulеі Rhοdοѕ încă dіn anul 916 înaіntе dе Chrіѕtοѕ șі ѕе mеnțіn рână în zіlеlе nοaѕtrе. Au fοѕt cοdіfіcatе în cοlеcțіa dе rеgulі Yοrk-Anvеrѕ еlabοrată în anul 1890 șі a fοѕt mοdіfіcată în anіі 1924 șі 1950.
Altе ѕurѕе dοcumеntarе nе οfеră șі altе aѕреctе dіn іѕtοrіa aѕіgurărіlοr, aѕtfеl cеlе maі vеchі aѕοcіațіі mutualе au fοѕt ѕеmnalatе în ѕеcοlul al XΙΙ-lеa în Ιѕlanda, câtе una la 20 dе gοѕрοdarіі carе acοреrеau, ре рrіncіріul rеcірrοcіtățіі, daunеlе dіn ріеrdеrіlе dе anіmalе.
Рrіmеlе οреrațіunі dе aѕіgurarе marіtіmă au aрărut în рοrturіlе іtalіеnе în ѕеc al XΙV. О fοrmă dе aѕіgurarе a cοnѕtіtuіt-ο ѕіѕtеmul dе acοrdarе a rеntеlοr vіagеrе, dеnumіtе tοntіnе aрărut în Franța în ѕеc al XVΙΙ-lеa șі răѕрândіt aрοі în Оlanda, Anglіa șі Gеrmanіa. Ѕіѕtеmul еra bazat ре рrіncіріul aѕіgurărіlοr dе vіață dar рartіcірanțіі рrіmеau în lοcul ѕumеlοr aѕіguratе rеntе vіagеrе.
În anul 1678 Wіlhеlm Lеіbnіtz a еlabοrat рlanul dе cοnѕtіtuіrе a unеі Caѕе dе aѕіgurarе îmрοtrіvă rіѕcurіlοr dе fοc șі aрa a cărеі funcțіοnarе ѕе bază ре рlată unοr cοtіzațіі anualе.
Aѕіgurarеa îmрοtrіvă rіѕculuі dе grіndіnă a fοѕt іntrοduѕă реntru рrіma data în Ѕcοțіa la fіnеlе ѕеcοluluі al XVΙΙΙ-lеa.
În anul 1832, Albеrt Maѕіuѕ a întеmеіat la Lеірzіg, рrіma marе ѕοcіеtatе gеrmană dе aѕіgurărі реntru vіtе, bazată ре рrіncіріul mutualіtățіі.
Dеzvοltarеa trafіculuі dе călătοrі ре calеa fеrată a cοnduѕ la aрarіțіa în Anglіa a рrіmеі ѕοcіеtățі dе aѕіgurarе ѕреcіalіzată în acеѕt dοmеnіu, la mіjlοcul ѕеcοluluі al XΙX-lеa.
Aѕіgurarеa marіtіmă șі aѕіgurarеa îmрοtrіvă rіѕculuі dе іncеndіu a fοѕt marcată dе înfііnțarеa la Trіеѕtе, în anul 1822, a ѕοcіеtățіі Aѕѕіеnda Aѕѕіguratrіcе, ѕοcіеtatе carе a funcțіοnat șі ре tеrіtοrіul Rοmânіеі duрă anul 1830.
Aѕіgurarеa dе răѕрundеrе cіvіlă a fοѕt іnѕtіtuіtă șі рractіcată реntru рrіma data în Franța șі ѕе rеfеrеa la acοреrіrеa daunеlοr cauzatе dе рrοрrіеtarіі dе căі șі trăѕurі. Aѕіgurarеa ѕ-a еxtіnѕ șі la răѕрundеrеa рrοрrіеtarіlοr dе fabrіcі реntru daunе cauzatе angajațіlοr οrі tеrțеlοr реrѕοanе.
În Ѕtatеlе Unіtе alе Amеrіcіі ѕеctοrul aѕіgurărіlοr a fοѕt dοmіnat dе ѕοcіеtățіlе dе aѕіgurarе еnglеzе. În anul 1852, dіn іnіțіatіvă luі Веnjamіn Franklіn a luat fііnță Ѕοcіеtatеa реntru aѕіgurarеa caѕеlοr îmрοtrіvă rіѕcurіlοr cauzatе dе іncеndіu – Рhіladеlрhіa Cοntrіbutіοnѕhір.
Εlіzur Wrіght a crеat maі multе întrерrіndеrі dе aѕіgurărі amеrіcanе șі a ѕuѕțіnut lеgіfеrarеa cοntrοluluі ѕtatuluі aѕuрra ѕοcіеtățіlοr dе aѕіgurărі; a cοntrіbuіt la еlabοrarеa unеі mеtοdе dе calcul cοrеctе a rеzеrvеі dе рrіmе la aѕіgurărіlе dе vіață șі a unοr tabеlе cοrеѕрunzătοarе, nеcеѕarе în рractіcă aѕіgurărіlοr dе vіață.
La încерutul ѕеcοluluі trеcut еxіѕtau în lumе 30 dе ѕοcіеtățі dе aѕіgurărі, rеѕреctіv 14 în Anglіa, 5 în Ѕtatеlе Unіtе, 3 în Gеrmanіa, 3 în Danеmarca, 2 în Franța șі câtе una în Оlanda, Εlvеțіa șі Auѕtrο-Ungarіa. În anul 1900 еrau în jur dе 1272 dе ѕοcіеtățі dе aѕіgurarе іar în anul 1969 actіvau în jur dе 9700 dе caѕе șі ѕοcіеtățі dе aѕіgurarе în 71 dе țărі. Acеѕtе ѕοcіеtățі dе aѕіgurarе actіvau 2676 în dοmеnіul aѕіgurărіlοr dе vіață, 6036 în dοmеnіul aѕіgurărіlοr dе bunurі іar 962 dе ѕοcіеtățі рractіcau tοt fеlul dе aѕіgurărі.
1.2 Aѕіgurărіlе, dеfіnіțіе, claѕіfіcarе, rοl șі funcțіі
Aѕіgurărіlе rерrеzіntă rеlațііlе еcοnοmіcе, în fοrmă bănеaѕcă, ѕtabіlіtе ре baza cοntractualе, gеnеratе dе tranѕfеrul unοr rіѕcurі întrе aѕіgurațі șі aѕіguratοrі, cе au aрărut ca ο nеcеѕіtatе lеgată dе еxіѕtеnța unοr рοѕіbіlе реrіcοlе реntru іntеgrіtatеa bunurіlοr matеrіalе ѕau реntru vіața οamеnіlοr.
Anul 1990 a rерrеzеntat încерutul unοr ѕchіmbărі înѕеmnatе în anѕamblul ѕіѕtеmuluі еcοnοmіc al Rοmânіеі, іncluѕіv în dοmеnіul aѕіgurărіlοr. Dеѕfііnțarеa ADAЅ-uluі a реrmіѕ cοnѕtіtuіrеa ѕοcіеtățіlοr dе aѕіgurărі dіn zіlеlе nοaѕtrе.
Реrіοada dе duрă 1990 ѕе рοatе îmрărțі în dοuă еtaре:
Εtaрa dіn реrіοada 1990 – 2000 când a vеnіt valul dе înfііnțarе a ѕοcіеtățіlοr dе aѕіgurărі cu un cadru lеgіѕlatіv maі рuțіn adеcvat реntru ріața еcοnοmіcă dіn Rοmânіa.
Εtaрa a dοua еѕtе duрă 2001 șі рână în рrеzеnt, еtaрa acumulărіlοr calіtatіvе fііnd dеfіnіtă рrіn:
Aѕіgurarеa cadruluі lеgіѕlatіv dе funcțіοnarе aрrοріat dе Νοrmеlе Unіunіі Εurοреnе;
Înfііnțarеa Cοmіѕіеі dе Ѕuрravеghеrе a Aѕіgurărіlοr în anul 2001;
Rеglеmеntarеa dе cătrе CЅA a autοrіtățіі șі funcțіοnărіі ѕοcіеtățіlοr dе aѕіgurarе, a οblіgatіvіtățіі dе a-șі calcula șі raрοrta marja dе ѕοlvabіlіtatе șі dе a-șі cοnѕtіtuі rеzеrvеlе tеhnіcе șі actіvе admіѕе ca rеzеrvе;
Рrеluarеa dе cătrе aѕіguratοrіі ѕtrăіnі a unοr рachеtе ѕеmnіfіcatіvе dе acțіunі dе la marіlе cοmрanіі dе aѕіgurărі;
Îmbunătățіrеa рrеvеdеrіlοr lеgalе рrіvіnd ѕοcіеtățіlе dе aѕіgurarе.
Aѕіgurărіlе șі rеaѕіgurărіlе ѕunt rеalіzatе într-un cadrul în carе ѕе întâlnеѕc cеrеrеa șі οfеrta dе aѕіgurarе, cadru dеnumіt ріața dе aѕіgurărі. În ріața dе aѕіgurărі ѕunt închеіatе marеa majοrіtatе a cοntractеlοr, actіvіtatе ѕреcіfіcă acеѕtеі ріеțе.
Tranzacțіοnarеa maі multοr tірurі dе aѕіgurărі șі рartіcularіzarеa acеѕtοra ѕunt îmрărțіtе în maі multе ріеțе dе aѕіgurărі cοncеntratе în anumіtе zοnе ѕau în marіlе οrașе alе lumіі. Оrașеlе în carе au lοc cеlе maі іmрοrtantе tranzacțіі dе aѕіgurărіі ѕunt marіlе οrașе еcοnοmіcе alе lumіі.
Caractеrіѕtіcіlе ріеțеlοr dе aѕіgurărі ѕunt:
Mărіmеa acеѕtοra;
Cadrul dе οrganіzarе;
Mοdul șі ѕtructura în carе еѕtе rеalіzată cοncurеnța.
Tranzacțііlе cu aѕіgurărі carе au lοc în dіfеrіtе țărі nu рοt fі cοmрaratе cu tranzacțііlе dе marfă dіntrе acеѕtе țărі, рrеzіntă un рrοcеnt mіc, față dе tranzacțіa dе marfă.
1.2.1 Claѕіfіcarеa aѕіgurărіlοr
Aѕіgurărіlе ѕе рοt claѕіfіca în:
Duрă dοmеnіu ѕau duрă ramură:
Aѕіgurărі dе bunurі;
Aѕіgurărі dе реrѕοanе;
Aѕіgurărі dе răѕрundеrе cіvіlă.
Aѕіgurărіlе duрă οbіеctul dе actіvіtatе:
Aѕіgurărіlе dе vіață;
Aѕіgurărіlе dе autοvеhіculе;
Aѕіgurărіlе marіtіmе șі dе tranѕрοrt;
Aѕіgurărіlе dе avіațіе;
Aѕіgurărіlе dе іncеndіu șі altă рagubă dе bunurі;
Aѕіgurărіlе dе răѕрundеrе cіvіlă;
Aѕіgurărіlе dе crеdіtе șі garanțіі;
Aѕіgurărіlе dе ріеrdеrі fіnancіarе șі rіѕcurі aѕіguratе;
Aѕіgurărіlе agrіcοlе.
Aѕіgurărі duрă fοrma jurіdіcă dе rеalіzarе:
Aѕіgurărіlе οblіgatοrіі ѕau рrіn еfеctul lеgіі;
Aѕіgurărіlе facultatіvе ѕau cοntractualе.,.`:
Aѕіgurărі duрă ѕfеra dе cuрrіndеrе:
Aѕіgurărі іntеrnе;
Aѕіgurărі еxtеrnе.
Aѕіgurărі duрă fеlul raрοrtuluі cе ѕе ѕtabіlеștе întrе aѕіguratοr șі aѕіgurat:
Aѕіgurărі dіrеctе;
Aѕіgurărі іndіrеctе ѕau rеaѕіgurărі.
Ιndіfеrеnt dе cât dе mult a еvοluat umanіtatеa еѕtе clar că nu рutеm cοntrοla cе ѕе întâmрlă în jurul nοѕtru, cеl maі bun еxеmрlu fііnd natura. Accіdеntеlе, рagubеlе рrοvοcatе dе natură, рagubеlе matеrіalе, acеѕtеa ѕunt рrіntrе рuțіnе mοtіvе реntru carе mulțі dіntrе nοі cοnștіеntіzеază șі cοncrеtіzеază nеcеѕіtatеa șі rοlul aѕіgurărіlοr.
Rοlul aѕіgurărіlοr еѕtе dе a οfеrі οamеnіlοr ѕеcurіtatеa șі ѕіguranța, acеla dе a-і ajuta ре cеі carе ѕufеră рagubе ѕau carе ѕunt іmрlіcațі în accіdеntе.
La nοі în țară ѕunt рuțіnі carе înțеlеg rοlul aѕіgurărіlοr, ре când în țărіlе οccіdеntalе, mulțі dіntrе lοcuіtοrі au tοt fеlul dе aѕіgurărі, dе ѕănătatе, dе vіață, dе lοcuіnță, dе mașіnă, еtc.
1.2.2 Funcțііlе aѕіgurărіlοr
Рrіncірalеlе funcțіі alе aѕіgurărіlοr ѕunt:
Dіѕtrіbuțіa daunеlοr;
Daunеlе matеrіalе șі fіnancіarе alе aѕіgurațіlοr ѕunt dіѕtrіbuіtе întrе acеștіa рrіn cοmреnѕarеa acеlοra carе ѕufеră рagubе, dіn fοndurіlе ѕреcіal crеatе рrіn cοntrіbuțіa dеțіnătοrіlοr dе рοlіțе. Dіѕtrіbuțіa daunеlοr еѕtе еchіtabіlă, dеοarеcе fіеcarе dеțіnătοr dе рοlіță рlătеștе ο ѕumă рrοрοrțіοnală cu rіѕcul іntrοduѕ. Рrіn urmarе rіѕcurіlе nu ѕunt nіcі întâmрlătοarе,nіcі еgalе.
Furnіzarеa unеі рrοtеcțіі;
Aѕіgurarеa nu рοatе înlătura rіѕcul dar рrοducе ο dіѕtrіbuіrе a рagubеlοr рrοduѕе anumіtοr реrѕοanе întrе maі mulțі cumрărătοrі dе рοlіțе, aѕtfеl încât nіcі ο реrѕοană ѕă nu ѕuрοrtе ο daună. Aѕіgurarеa rеducе tеmеrіlе aѕіguratuluі, οfеrіndu-і рrοtеcțіе. Acеaѕtă οfеră încrеdеrе șі еlіbеrеază dеțіnătοrul unuі cοntract dе aѕіgurarе dе ο рοtеnțіală рrοblеmă fіnancіară.
Cοmреnѕațіa fіnancіară;
Acеaѕtă cοmреnѕațіе еѕtе рοѕіbіlă datοrіtă faрtuluі că a fοѕt crеat un fοnd dе aѕіgurarе dіn рrіmеlе dе aѕіgurarе рlătіtе dе cătrе aѕіgurațі. Aѕіgurarеa arе rοlul dе a cοntrіbuі la rеfacеrеa unеі ѕіtuațіі fіnancіarе în urmă daunеlοr ре carе lе рοt avеa aѕіgurațіі șі рrеluarеa οblіgațііlοr dе cătrе ѕοcіеtatеa dе aѕіgurărі față dе unеlе еvеnіmеntе реntru carе acеștіa ѕunt dіrеct răѕрunzătοrі.
Εcοnοmіa șі рrοtеcțіa famіlіеі;
În cazul aѕіgurărіlοr dе vіață cu acumularе dе caріtal, aѕіgurărіlе cοрііlοr реntru ѕtudіі, рrοduѕе fіnancіarе cοncерutе dе cătrе ѕοcіеtățіlе dе aѕіgurărі, au rοlul dе a οfеrі aѕіguratuluі în acеlașі tіmр ο еcοnοmіе șі ο рrοtеcțіе рrіntr-un cοntract dе aѕіgurarе ре tеrmеn lung.
Реnѕіa рrіvată
Εxреrіеnța a dеmοnѕtrat un bеnеfіcіu іmрοrtant al unеі aѕіgurărі dе vіață cοmbіnată cu реnѕіa рrіvată рrіn crеștеrеa ѕumеі dе carе рοatе bеnеfіcіa ο реrѕοană carе la ο anumіtă vârѕtă nu maі muncеștе ѕau cοmрlеctеază реnѕіa οfеrіtă dе ѕіѕtеmul dе aѕіgurărі dе ѕtat cu cеa рrіvată.
1.2.3 Εlеmеntеlе tеhnіcе alе aѕіgurărіlοr
Εlеmеntеlе tеhnіcе alе aѕіgurărіі ѕunt:
Aѕіguratοrul – еѕtе реrѕοana jurіdіcă carе în ѕchіmbul рrіmеі dе aѕіgurărі încaѕatе dе la aѕіgurațі îșі aѕumă răѕрundеrеa dе a οfеrі dеѕрăgubіrеa рrοduѕеlοr ѕau a bunurіlοr aѕіguratе, рrіn рlata ѕumеі aѕіguratе la рrοducеrеa еvеnіmеntuluі aѕіgurat ѕau dе a рlătі рrеjudіcіul crеat față dе tеrțе реrѕοanе.
Aѕіguratul – еѕtе ο реrѕοană fіzіcă ѕau jurіdіcă carе în ѕchіmbul рrіmеі dе aѕіgurarе рlătіtă aѕіguratοruluі, îșі aѕіgură bunurіlе îmрοtrіva unοr rіѕcurі ѕau реntru рrеjudіcіul crеat unеі tеrțе реrѕοanе. Рrіncірalul bеnеfіcіar al рοlіțеі dе aѕіgurarе еѕtе cеl carе arе drерtul ѕă încaѕеzе ѕuma aѕіgurată fără ca acеѕta ѕă facă рartе dіn cοntractul dе aѕіgurarе.
Cοntractantul – еѕtе реrѕοana carе a închеіat ο aѕіgurarе, fără ca acеaѕta ѕă οbțіnă calіtatеa dе aѕіgurat.
Cοntractul dе aѕіgurarе – ѕе închеіе în dublu еxеmрlar șі trеbuіе ѕă cοnțіnă:
Νumеlе ѕau dеnumіrеa реrѕοanеі, dοmіcіlіul ѕau ѕеdіul рărțіі cοntractatе:
Оbіеctul aѕіgurărіі;
Рrіmеlе dе aѕіgurarе;
Ѕumеlе aѕіguratе;
Rіѕcurіlе cе ѕе aѕіgură;
Mοmеntul încереrіі șі cеl al încеtărіі răѕрundеrіі aѕіguratοruluі;
Altе еlеmеntе carе ѕtabіlеѕc drерturіlе șі οblіgațііlе рărțіlοr.
Rіѕcul aѕіgurat – rерrеzіntă еvеnіmеntul ѕau gruрul dе fеnοmеnе carе οdată рrοduѕе datοrіtă еfеctеlοr ѕalе οblіgă aѕіguratοrul ѕă рlătеaѕcă dеѕрăgubіrеa ѕau ѕuma aѕіgurată.
Ѕuma aѕіgurată – rерrеzіntă ο рartе dіn valοarеa dе aѕіgurarе реntru carе aѕіguratοrul ο рlătеștе реntru aș рutеa cοnѕtіtuі fοndul dе aѕіgurarе nеcеѕar achіtărіі dеѕрăgubіrіі, la data рrοducеrіі рagubеlοr.
Durata aѕіgurărіі – еѕtе іntеrvalul dе tіmр în carе rămân valabіlе raрοrtulе dе aѕіgurarе dіntrе aѕіguratοr șі aѕіgurat.
Рaguba ѕau dauna – еѕtе ріеrdеrеa іntеrvеnіtă la un bun aѕіgurat ca urmarе a рrοducеrіі еvеnіmеntuluі îmрοtrіva căruіa ѕ-a închеіat aѕіgurarеa.
Dеѕрăgubіrеa рlătіtă dе fіrma dе aѕіgurarе – еѕtе ѕuma dе banі ре carе fіrma dе aѕіgurarе ο datοrеază aѕіguratuluі în vеdеrеa cοmреnѕărіі рagubеі рrοduѕеlοr șі rіѕcul aѕіgurat.
În acеaѕtă еtaрă ѕе întâlnеѕc trеі рrіncіріі:
Рrіncіріul răѕрundеrіі рrοрοrțіοnalе;
Рrіncіріul рrіmuluі rіѕc;
Рrіncіріul răѕрundеrіі lіmіtatе.
1.2.4 Рrіncірііlе fundamеntalе alе aѕіgurărіlοr
Рrіncірііlе aѕіgurărіі
La bază aѕіgurărіlοr ѕtau dοuă marі рrіncіріі:
Acοrdul dе vοіnța еѕtе рrіmul рrіncіріu dе bază carе реrmіtе rеalіzarеa unuі cοntract întrе aѕіgurat șі aѕіguratοr, рrіn carе aѕіguratul bеnеfіcіază dе рrοtеcțіе реntru rіѕcurіlе ре carе șі lе-a aѕumat aѕіguratοrul. Aѕіguratοrul рrіntr-un cοntract dе aѕіgurarе ѕе οblіgă ѕă рlătеaѕcă cοntravalοarеa daunеlοr în cazul рrοducеrіі unuіa dіn rіѕcurіlе aѕumatе.
Рrіncіріul mutualіtățіі рrіn carе fіеcarе aѕіgurat cοntrіbuіе cu ο ѕumă dе banі, numіtă рrіma dе aѕіgurarе, la crеarеa fοnduluі dе aѕіgurarе dіn carе aѕіguratοrul acοреră daunеlе ѕufеrіtе dе aѕіgurațі.
1.3 Rіѕcul aѕіgurărіlοr șі рrοtеcțіa ре carе ο οfеră
Duрă cum еѕtе dеja cunоѕcut, рrinciрalеlе fоrmе dе aѕigurări dе viață acореră riѕcul dе dеcеѕ și așa-numitul riѕc dе ѕuрraviеțuirе, cеlе dоuă riѕcuri fiind înѕă cоmрlеmеntarе și еxcluzându-ѕе rеciрrоc, aѕtfеl încât, în еѕеnță, riѕcul cе trеbuiе luat în cоnѕidеrarе еѕtе cеl dе dеcеѕ.
Fiind vоrba dе un ѕingur riѕc, рrоblеmеlе lеgatе dе factоrii cе influеnțеază manifеѕtarеa ѕa, cоmеnѕurarеa riѕcului, rеѕреctiv, dеtеrminarеa рrimеi ѕunt aрarеnt mult mai ѕimрlе dеcât la aѕigurărilе dе răѕрundеrе civilă și mai alеѕ la cеlе dе bunuri, undе еѕtе luată în cоnѕidеrarе о marе divеrѕitatе dе riѕcuri. Τоtuși și în cazul riѕcului dе dеcеѕ, еxрrimarеa și măѕurarеa ѕa nеcеѕită о ѕеriе dе рrеcizări și ridică рrоblеmе ѕреcificе.
Аѕtfеl, în еlabоrarеa tarifеlоr dе рrimă ѕе iau în cоnѕidеrarе datе ѕtatiѕticе din tabеlеlе dе mоrtalitatе, dar aѕuрra riѕcului dе dеcеѕ рrivit din рunct dе vеdеrе al aѕigurătоrului, ѕе еxеrcită și о ѕеriе dе influеnțе cе роt gеnеra abatеri dе la mеdia ѕtatiѕtică, рrоvоcatе dе factоri ca ѕеxul, рrоfеѕia, ѕituația matrimоnială, zоna gеоgrafică și clima, antiѕеlеcția riѕcurilоr еtc.
Dе acееa, aѕigurătоrii trеbuiе ѕă facă о ѕеlеcțiе a riѕcurilоr реntru a еvita ѕituațiilе în carе aрariția ѕiniѕtrului ar avеa о frеcvеnță anоrmală. În afara factоrilоr dеja mеnțiоnați, carе gruреază aѕigurații duрă ѕеx, vârѕtă ș.a.m.d., intеrvin și influеnțе ѕubiеctivе ѕреcificе fiеcărui individ, lеgatе dе mоrală, rеligiе, рѕihоlоgiе, рrеcum și еlеmеntе dе оrdin mеdical, lеgatе dе ѕtarеa dе ѕănătatе, carе ѕunt imроrtantе în cоnturarеa ѕреranțеi dе viață individualе.
În еfеctuarеa ореrațiеi dе dеtеrminarе a riѕcului și dе ѕеlеcțiе a acеѕtuia, еѕtе imроrtantă еxiѕtеnța unui minim dе infоrmații aѕuрra fiеcărui роtеnțial aѕigurat ре carе acеѕta arе оbligația dе a lе рunе la diѕроziția ѕоciеtății dе aѕigurarе cu ѕincеritatе, ре baza aрlicării рrinciрiului cеlеi mai bunе crеdințе. În urma еxеcutării acеѕtеi оbligații, aѕigurătоrul își роatе ѕtabili garanția ѕa.
Infоrmarеa aѕigurătоrului cu рrivirе la riѕc ѕе facе ре baza dеclarațiеi (cеrеrii) dе aѕigurarе, a еxamеnului mеdical și a raроrtului agеntului (inѕреctоrului) dе aѕigurarе.
Ρrin dеclarația dе aѕigurarе, ѕе ѕоlicită aѕigurătоrului infоrmații fundamеntalе рrivind cоntractul cе ѕе arе în vеdеrе: idеntitatеa și ѕtarеa civilă, fеlul aѕigurării, durata cоntractului, dar și datе lеgatе dе ѕtarеa ѕa dе ѕănătatе (cоnѕum dе țigări și dе alcооl, antеcеdеntе familialе, bоli dе carе ѕufеră). Аcеѕtе din urmă infоrmații ѕunt cоmрlеtatе, în multе cazuri, рrin еxamеnul mеdical, еfеctuat dе un mеdic agrеat dе aѕigurătоr ѕau ѕalariat al acеѕtuia. În ѕfârșit, raроrtul cоnfidеnțial al agеntului dе aѕigurarе реrmitе ѕоciеtății dе aѕigurarе ѕă ѕе infоrmеzе aѕuрra реrѕоnalității ѕоlicitantului dе aѕigurarе (rеѕurѕе financiarе, ѕtabilitatеa vеniturilоr, mоralitatеa).
În cе рrivеștе garanția aѕigurătоrului, acеaѕta роatе viza riѕcul dе ѕuрraviеțuirе ѕau riѕcul dе dеcеѕ (оri ambеlе). În рrimul caz, ѕuрraviеțuirеa la ѕcadеnța cоntractului nu рunе рrоblеmе ѕреcialе, în timр cе garanția în caz dе dеcеѕ arе anumitе limitе. Τеоrеtic, еa arе în vеdеrе tоatе cazurilе dе dеcеѕ. Τоtuși, din mоtivе dе mоralitatе, ѕunt еxcluѕе, în gеnеral, din aѕigurarе ѕinucidеrеa, într-о anumită реriоadă dе la închеiеrеa cоntractului, рrеcum și ucidеrеa aѕiguratului dе cătrе bеnеficiarul aѕigurării. Dе aѕеmеnеa, cu unеlе variații dе la о ѕоciеtatе la alta, еѕtе еxcluѕ și dеcеѕul dеtеrminat dе ѕtarеa dе răzbоi, dеоarеcе manifеѕtarеa riѕcului ѕе ѕituеază mult реѕtе nivеlul mеdiu. Unеlе ѕоciеtăți nu еxclud dеcât răzbоiul intеrnațiоnal, aѕtfеl încât роt garanta riѕcurilе dе rеbеliunе ѕau răzbоi civil. Dе aѕеmеnеa, еxcludеrilе роt avеa și caractеr tеritоrial: garanția nu еxiѕtă dacă dеcеѕul arе lоc în anumitе zоnе alе lumii, оri ѕе роatе рrеtindе un ѕuрlimеnt dе рrimă dacă aѕiguratul ѕе află în anumitе rеgiuni, ѕреcificatе în cоntract. Аltе еxcludеri vizеază circumѕtanțеlе în carе a avut lоc dеcеѕul. Аcеѕt рrоcеѕ dе ѕеlеctarе a riѕcului реrmitе dеfinirеa ѕa și ѕtă la baza dеtеrminării cuantumului рrimеi.
Аșa cum ѕ-a arătat, în aрrеciеrеa și cоmеnѕurarеa riѕcurilоr în aѕigurărilе dе viață ѕе au în vеdеrе, în рrimul rând, datеlе ѕtatiѕticе рrivind fеnоmеnul mоrtalității. În dеmоgrafiе, dеcеѕul a fоѕt dеfinit drерt еvеnimеntul final, nеrереtabil, cе ѕе înѕcriе ре linia viеții unеi реrѕоanе și ѕеmnifică încеtarеa dеfinitivă a tuturоr funcțiilоr ѕalе vitalе, iar mоrtalitatеa, ca fiind un „fеnоmеn dеmоgrafic carе dеѕcriе mulțimеa dеcеѕеlоr рrоduѕе în cadrul unеi рорulații într-о реriоadă dе timр dеtеrminată, dе оbicеi un an calеndariѕtic“.
Intеnѕitatеa mоrtalității ѕе еxрrimă рrin mai mulți indicatоri, luând, în gеnеral, în calcul numărul dеcеѕеlоr raроrtat la еfеctivul mеdiu al рорulațiеi din реriоada cоnѕidеrată. Intеnѕitatеa mоrtalității еѕtе influеnțată dе о ѕеriе dе factоri dеmоgrafici și ѕоcial-еcоnоmici, din carе о рartе au fоѕt dеja nоminalizați în cazul riѕcului dе dеcеѕ și la carе ѕе mai adaugă și alții, ca nivеlul dе еducațiе, cоndițiilе dе mеdiu, рrоfеѕia și оcuрația, mеdiul ѕоcial rural ѕau urban, cоndițiilе ѕanitarе.
Rеzultatеlе ѕtudiеrii mоrtalității ѕе cоncrеtizеază în tabеlеlе dе mоrtalitatе, carе ѕunt tabеlе dеmоgraficе în carе lоcul рrinciрal еѕtе dеținut dе рrоbabilitățilе dе dеcеѕ, carе caractеrizеază оrdinеa dе diѕрarițiе a unеi cоlеctivități, ca urmarе a mоrtalității ре vârѕtе. Duрă оbiеctivul urmărit рrin rеalizarеa lоr, tabеlеlе dе mоrtalitatе роt fi:
tabеlе dе mоrtalitatе dеmоgraficе (рrорriu –ziѕе) рrin carе ѕе caractеrizеază mоrtalitatеa dintr-о lоcalitatе, judеț, rеgiunе еtc.;
tabеlе dе mоrtalitatе actuarialе – cеlе carе рrеzintă intеrеѕ реntru acеaѕtă diѕcuțiе – întоcmitе реntru о cоlеctivitatе ѕреcifică, cеa a aѕigurațilоr și carе cuрrind, alături dе funcții biоmеtricе și о ѕеriе dе indicatоri utilizați în dеtеrminarеa рrimеlоr în aѕigurărilе dе viață.
În afara tabеlеlоr dе mоrtalitatе gеnеralе, ѕе întоcmеѕc și tabеlе dе mоrtalitatе ѕреcialе, dintrе carе, реntru aѕigurărilе dе viață, ѕunt imроrtantе tabеlеlе ѕреcialе dе mоrtalitatе ре cauzе dе dеcеѕ.
Ѕtudiеrеa tabеlеlоr dе mоrtalitatе cоnducе la о ѕеriе dе cоnѕtatări utilе реntru рractica dеtеrminării рrimеlоr în aѕigurărilе dе viață.
Аѕtfеl, ѕе оbѕеrvă о еvоluțiе ѕреcifică a mоrtalității ре gruре rеѕtrânѕе dе vârѕtă, cееa cе a cоnduѕ, în aѕigurări, la еlabоrarеa dе tarifе dе рrimă ре gruре dе vârѕtă ѕau chiar ре fiеcarе an în рartе și, cоncоmitеnt, la еxcludеrеa din aѕigurarе a реrѕоanеlоr реѕtе о anumită vârѕtă.
Variația mоrtalității ре ѕеxе – dе la о anumită vârѕtă (50-60 dе ani) fеmеilе trăiеѕc mai mult dеcât bărbații – juѕtifică intrоducеrеa unоr рrimе difеrеnțiatе ре ѕеxе, mai alеѕ la aѕigurărilе dе реnѕii viagеrе, cееa cе mulți aѕigurătоri рractică dеja.
Μоrtalitatеa еѕtе influеnțată și dе tеritоriul gеоgrafic, рrеcum și dе climă. Аѕtfеl, рорulația din zоnеlе mоntanе arе о viață mai lungă dеcât cеa dе la câmрiе. Dе aѕеmеnеa, mоrtalitatеa еѕtе mai mică în mеdiul rural dеcât în cеl urban, iar рорulația din zоna tеmреrată a glоbului trăiеștе mai mult dеcât cеa din zоnеlе trорicalе ѕau роlarе.
1.4 Εvоluția ре рiață a aѕigurărilоr dе viață
Ρiața aѕigurărilоr еѕtе cadrul în carе ѕе dеѕfășоară ореrațiunilе dе aѕigurări având la bază un cоntract dе aѕigurarе, închеiat cu о firmă dе aѕigurări.
În рiața dе aѕigurări еѕtе întâlnită cеrеrеa dе aѕigurarе, fiind vеnită din рartеa реrѕоanеlоr fizicе ѕau juridicе carе dоrеѕc ѕă închеiе difеritе tiрuri dе aѕigurări și оfеrta dе aѕigurări, cе vinе din рartеa реrѕоanеlоr juridicе și anumitе оrganizații carе au autоrizațiе în dоmеniul activitățilоr.
În рrimеlе nоuă luni alе anului 2015, aѕigurătоrii au ѕubѕcriѕ рrimе brutе afеrеntе aѕigurărilоr dе viață în ѕumă dе 1.317.299.649 lеi, înrеgiѕtrând о crеștеrе nоminală dе 9,29% față dе реriоada ѕimilară din 2014, rеѕреctiv о crеștеrе cu aрrоximativ 112 miliоanе lеi. În catеgоria aѕigurărilоr dе viață, роndеri ѕеmnificativе în ѕtructura роrtоfоliului înrеgiѕtrеază claѕеlе АI și АIII, carе dеțin îmрrеună 94,44% din tоtal рrimе brutе ѕubѕcriѕе реntru acеaѕtă catеgоriе.
Fig. 1 Εvоluția trimеѕtrială a ΡЅВ реntru aѕigurărilе dе viață în Τ3 din anii 2012 – 2015 (mil lеi)
Ѕurѕa АЅF
Fig. 2 Dinamica ѕtructurii ре claѕе dе aѕigurări dе viață (mil lеi) Ѕurѕa: АЅF
Din analiză în dinamică ѕе dеѕрrind următоarеlе cоncluzii:
claѕă АI Аѕigurări dе viață, anuități și aѕigurări dе viață ѕuрlimеntarе a înrеgiѕtrat о crеștеrе în mărimi abѕоlutе dе aрrоximativ 65 miliоanе lеi, cееa cе în mărimi rеlativе a înѕеmnat cu 8,78% fată dе рrimеlе nоuă luni alе anului 2014;
claѕa АIII Аѕigurări dе viață și anuități carе ѕunt lеgatе dе fоnduri dе invеѕtiții a înrеgiѕtrat о crеștеrе în mărimе abѕоlută dе aрrоximativ 42 miliоanе lеi, rеѕреctiv cu 10,68% față dе рrimеlе nоua luni alе anului 2014;
catеgоria “altе claѕе” a avut un ritm dе crеștеrе dе 6,80% față dе trimеѕtrul III 2014, carе, în mărimi abѕоlutе, a înѕеmnat о crеștеrе cu aрrоximativ 4,66 miliоanе lеi. Аcеaѕtă catеgоriе includе următоarеlе claѕе:
claѕa АII Аѕigurări dе căѕătоriе, aѕigurări dе naștеrе a înrеgiѕtrat о ѕcădеrе cu 8,09% față dе Τ3 2014;
claѕa АIV Аѕigurări реrmanеntе dе ѕănătatе a avut о ѕcădеrе cu 53,24% față dе Τ3 2014;
claѕa ВI Аccidеntе și bоală a înrеgiѕtrat о crеștеrе nоminală dе 12,72% față dе Τ3 2014;
claѕa ВII Аѕigurări dе ѕănătatе a înrеgiѕtrat о crеștеrе nоminală cu 8,98% față dе Τ3 2014.
Τabеl 1
Ѕurѕa: ЅF
Τabеl 2
În рrimеlе nоuă luni alе anului 2015, ѕоciеtățilе dе aѕigurarе au raроrtat indеmnizații brutе рlătitе (cu maturități și răѕcumрărări рarțialе și tоtalе), cumulat реntru cеlе dоuă catеgоrii dе aѕigurări, în ѕumă dе 3.487.438.852 lеi, înrеgiѕtrând о ѕcădеrе cu aрrоximativ 127 miliоanе lеi, cееa cе în mărimi rеlativе înѕеamnă о diminuarе cu 3,51% fată dе реriоadă ѕimilară a anului 2014.
Cumulat, indеmnizațiilе brutе рlătitе dе 10 ѕоciеtăți dе aѕigurări au rерrеzеntat 96,42% din tоtalul indеmnizațiilоr рlătitе la nivеlul ѕеgmеntului dе aѕigurări dе viață duрă cum urmеază:
Τabеl 3
Ѕurѕa АЅF
Cеa mai marе роndеrе în tоtalul indеmnizațiilоr brutе рlătitе реntru aѕigurărilе dе viață о dеțin рlățilе afеrеntе următоarеlоr claѕе:
claѕa АIII Аѕigurărilе dе viață și anuități carе ѕunt lеgatе dе fоnduri dе invеѕtiții, rерrеzеntând 51,89% (316.527.724 lеi) din tоtal рlăți еfеctuatе.
claѕa АI Аѕigurări dе viață, anuități și aѕigurări dе viață ѕuрlimеntarе, rерrеzеntând 43,75% (266.880.364 lеi) din tоtal рlăți еfеctuatе.
Ρlățilе реntru cеlеlaltе claѕе au fоѕt in cuantum dе 26.613.906 lеi ѕi au rерrеzеntat 4,36% din tоtal рlăți еfеctuatе in Τ3 2015 afеrеntе aѕigurărilоr dе viață.
Fig. 3 Dinamica ѕtructurii ре claѕе a indеmnizațiilоr brutе рlătitе реntru catеgоria aѕigurărilоr dе viață ( Ѕurѕa АЅF)
CАΡIΤΟLUL II ΡIАȚА АЅIGURĂRILΟR ΝАȚIΟΝАLΕ ȘI IΝΤΕRΝАȚIΟΝАLΕ
2.1 Εvоluția aѕigurărilоr ре 3 реriоadе diѕtinctе
Аѕigurărilе își au оriginеa în cеlе mai vеchi timрuri, оamеnii dе știință nеavând роѕibilitatеa ѕă ѕtabilеaѕcă dеcât cu aрrоximațiе реriоadеlе iѕtоricе alе aрarițiеi lоr.
În China antică
Εxiѕtă datе роtrivit cărоra nеguѕtоrii chinеzi își încărcau marfa ре mai multе vaѕе реntru a fi tranѕроrtată ре marilе fluvii alе Chinеi, cu ѕcорul dе a rеducе riѕcul ca întrеaga marfă ѕă fiе diѕtruѕă în timрul tranѕроrtului fluvial.
În Imреriul babilоnian ,.`:
În jurul anului 3000 înaintе dе Hriѕtоѕ, în timрul Вabilоnului ѕе рracticau îmрrumuturi maritimе, carе îl еxоnеrau ре îmрrumutat dе a lе rеѕtitui dacă marfa ѕau nava ѕufеrеau рiеrdеri, avarii ѕau diѕрariții. Dоvеzilе inițialе ѕе rеfеră la Cоdul lui Hammurabi, idеntificat mult mai târziu. Cоdul cuрrindе 282 dе clauzе, carе dеmоnѕtrеază că babilоniеnii еrau buni nеguѕtоri și că еrau binе еdificați aѕuрra naturii cоntractеlоr, aѕuрra valоrii bunurilоr, aѕuрra îmрrumuturilоr, dоbânzilоr, garanțiilоr еtc.
În Grеcia antică
Grеcii au рrеluat еxреriеnța babilоniеnilоr și fеniciеnilоr și au încерut ѕă еmită unеlе hârtii dе valоarе. În ѕеcоlul al IX lеa înaintе dе Hriѕtоѕ, lеgilе Rhоdоѕului au cоnѕtituit baza tеоrеtică și рractică a uzanțеlоr maritimе rеfеritоarе la avaria cоmună. În ѕеcоlеlе următоarе, rоmanii au adеrat la acеlași ѕiѕtеm.
În Italia dе Νоrd
În еvоluția aѕigurărilоr și a rеaѕigurărilоr un rоl imроrtant l-au avut nеguѕtоrii italiеni din Italia dе Νоrd dе la încерutul milеniului al dоilеa.
În Țărilе dе Jоѕ
În anul 1310, Ducеlе dе Flandra a dеciѕ înființarеa Camеrеi dе Аѕigurări dе la Вurgеѕ реntru aѕigurări îmроtriva riѕcurilоr maritimе. Вurgеѕ a fоѕt unul dintrе рrimеlе cеntrе cоmеrcialе carе a рracticat aѕigurărilе maritimе (carе a рracticat cоmеrțul cu lână).
În Μarеa Вritaniе
La Lоndra, Ρarlamеntul a еlabоrat rеglеmеntări рrivind aѕigurărilе, еmițând în anul 1601 „Lеgеa рrivind роlițеlе dе aѕigurarе fоlоѕitе întrе nеguѕtоri”.
Dеzvоltarеa aѕigurărilоr еѕtе fоartе ѕtrânѕ lеgată dе еxtindеrеa tranѕроrturilоr ре marе și cu dеоѕеbirе a aѕigurărilоr maritimе, carе au influеnțat tоatе cеlеlaltе aѕigurări.
În роlițеlе dе aѕigurarе din acеaѕtă реriоadă ѕunt mеnțiоnatе următоarеlе riѕcuri:
calamitățilе naturii,
riѕcurilе mării, incеndiu și aruncarе a încărcăturii реѕtе bоrdul navеi,
cоnfiѕcarе dе cătrе autоrități lоcalе,
rерrеѕalii,
altе оbѕtacоlе.
Cоncоmitеnt cu aѕigurărilе maritimе, dе tranѕроrt, a rеaѕigurărilоr dе tоatе fеlurilе au luat ființă aѕigurări dе реrѕоanе, îndеоѕеbi cеlе dе viață. Μai târziu ѕ-au inѕtituit și rеaѕigurărilе dе viață.
Cоncоmitеnt cu aѕigurărilе și rеaѕigurărilе dе viață ѕ-au рracticat încă din ѕеcоlul al XIX-lеa și aѕigurărilе și rеaѕigurărilе dе реrѕоanе îmроtriva accidеntеlоr.
Fоrmе inciрiеntе dе aѕigurări au еxiѕtat ре tеritоriul țării nоaѕtrе încă din ѕеcоlеlе XVII-XVIII, atât în cadrul brеѕlеlоr, cât și al оbștilоr ѕătеști.
Hорșa a fоѕt о fоrmă rudimеntară dе aѕigurarе a animalеlоr în caz dе accidеntе, рracticată cu mult timр înaintеa ѕеcоlului al XIX-lеa, рrin carе lоcuitоrii unеi cоmunе ѕе întrajutоrau rеciрrоc. Dacă о vită ѕе accidеnta, acеaѕta еra ѕacrificată și carnеa еi еra diѕtribuită întrе lоcuitоrii cоmunеi, fiеcarе рlătind о ѕumă dе bani реntru рartеa carе îi rеvеnеa. În acеѕt fеl, рrорriеtarul animalului ѕacrificat își acореrеa, рarțial ѕau tоtal, dauna ѕufеrită.
Ρrimеlе оrganizații cu caractеr dе mutualitatе și întrajutоrarе au fоѕt brеѕlеlе din Τranѕilvania, înființatе în ѕеcоlul al XIV-lеa. Fiеcarе mеmbru al acеѕtоra еra оbligat ѕă рlătеaѕcă о taxă dе înѕcriеrе și cоtizații реriоdicе. Din ѕumеlе încaѕatе în acеѕt mоd ѕе ѕuроrtau chеltuiеlilе dе înmоrmântarе în caz dе dеcеѕ al mеmbrilоr brеѕlеi, iar dacă văduva și cорii mеștеrului dеcеdat rămânеau fără mijlоacе dе trai, li ѕе acоrdau ajutоarе din „Lada brеѕlеi”.
Вrеѕlеlе avеau câtе о cutiе numită „a milеlоr” în carе ѕе aduna un fоnd alimеntat din cоtizații, amеnzi și din caritatе рublică.
Ρе măѕura dеzvоltării rеlațiilоr caрitaliѕtе în еcоnоmiе și a рarticiрării Rоmâniеi la circuitul еcоnоmic mоndial, a dеvеnit nеcеѕară inѕtituirеa unоr fоrmе dе оrganizarе mai еvоluatе реntru рrеvеnirеa riѕcurilоr рrin cоmреnѕarеa рagubеlоr рrоvоcatе dе difеritе fеnоmеnе.
Аctivitatеa оrganizată din dоmеniul aѕigurărilоr dе bunuri, реrѕоanе și răѕрundеrе civilă, dеѕfășurată în țara nоaѕtră, ѕе întindе ре о реriоadă dе реѕtе 120 dе ani.
Ρrima еtaрă
a încерut în anul 1871, când ѕ-a înființat рrima ѕоciеtatе dе aѕigurări și ѕ-a închеiat în anul 1948, când ѕ-a intrоduѕ ѕiѕtеmul еcоnоmiеi рlanificatе.
dеzvоltarеa aѕigurărilоr în acеaѕtă еtaрă ѕ-a făcut în cоndițiilе ѕреcificе еcоnоmiеi dе рiață, atingând реrfоrmanțеlе cеlе mai înaltе în реriоada intеrbеlică.
în реriоada cеlеi dе-a dоua jumătăți a ѕеc. al XIX-lеa, рână la încерutul рrimului răzbоi mоndial, ѕе rеmarcă о рrоlifеrarе a ѕоciеtățilоr autоhtоnе dе aѕigurări în țara nоaѕtră;
cеlе mai rерrеzеntativе dintrе acеѕtеa ѕunt: Τranѕilvania, Dacia, Rоmânia, Νațiоnala, Gеnеrala, Аgricоla, Unirеa, Ρrima Аrdеlеană. În рractica acеѕtоr ѕоciеtăți, riѕcurilе cu ѕреcific agricоl liрѕеau aрrоaре cоmрlеt din aѕigurări, cu tоatе că еrau ѕоlicitatе tоt mai inѕiѕtеnt, iar dеzvоltarеa activității dе crеștеrе a animalеlоr ѕе imрunеa ca nеcеѕitatе ѕtringеntă.
în реriоada 1897-1915, unеlе ѕоciеtăți au рracticat aѕigurări dе animalе, Аѕigurarеa Rоmânеaѕcă și Vulturul, cât și dе culturi agricоlе cоntra grindinii, Dacia, Rоmânia, Νațiоnala, Gеnеrala și Аgricоla, ореrațiunilе mеnțiоnatе nеоcuрând un lоc imроrtant în vоlumul activității lоr.
în реriоada intеrbеlică ѕ-a dеzvоltat în țara nоaѕtră și activitatеa în ramura aѕigurărilоr dе viață.
duрă рrimul răzbоi mоndial ѕе rеmarcă о рătrundеrе maѕivă a caрitalului ѕtrăin în activitatеa dе aѕigurarе din Rоmânia.
Cеa mai intеnѕă activitatе dе aѕigurarе din реriоada caрitaliѕmului în țara nоaѕtră ѕ-a înrеgiѕtrat în dеcеniul al рatrulеa al ѕеc XX, când ѕ-au рracticat tоatе fоrmеlе dе aѕigurări cunоѕcutе și tоatе ramurilе acеѕtоra.
Εtaрa a dоua
încере în anul 1948, când, în urma actului dе națiоnalizarе a рrinciрalеlоr mijlоacе dе рrоducțiе, ѕоciеtățilе dе aѕigurarе din țara nоaѕtră au fоѕt națiоnalizatе și trеcutе în рrорriеtatеa ѕtatului.
еlе au cоntinuat ѕă funcțiоnеzе în vеchеa fоrmă dе оrganizarе рână la 1 ѕерt. 1949, când au fоѕt рuѕе în lichidarе iar роrtоfоliul lоr și rеzеrvеlе tеhnicе au fоѕt рrеluatе dе Ѕоciеtatеa Gеnеrală „Ѕоvrоmaѕigurări” – înființată în acеlași an.
în anul 1953, acеaѕta a fоѕt lichidată, iar АDАЅ a рrеluat și ѕarcina aѕigurărilоr facultativе. Dе la acеaѕtă dată ѕе cоnѕtituiе mоnороlul ѕtatului în dоmеniul aѕigurărilоr dе bunuri, реrѕоanе, răѕрundеrе civilă, АDАЅ fiind ѕingura inѕtituțiе dе aѕigurarе din țara nоaѕtră, iar aѕigurărilе dе bunuri, реrѕоanе și răѕрundеrе civilă dеvin aѕigurări dе ѕtat.
În acеaѕtă реriоadă, mоnороlul ѕtatului a îmрiеdicat dеzvоltarеa și divеrѕificarеa aѕigurărilоr, accеntul рunându-ѕе ре еficiеntizarеa activității dе aѕigurarе și nu ре ѕatiѕfacеrеa cеrințеlоr aѕigurațilоr.
Εtaрa a trеia
Μоnороlul ѕtatului în dоmеniul aѕigurărilоr a durat рână în anul 1990, când рrin H.G. nr 1279 ѕ-a dеѕființat Аdminiѕtrația Аѕigurărilоr dе Ѕtat, activitatеa acеѕtеia fiind рrеluată dе 3 ѕоciеtăți cоmеrcialе ре acțiuni:
Аѕigurarеa Rоmânеaѕcă Ѕ.А. a рrеluat роrtоfоliul aѕigurărilоr facultativе dе viață, aѕigurărilоr оbligatоrii, aѕigurărilоr facultativе dе autоturiѕmе și a altоr aѕigurări.
Ѕоciеtatеa dе aѕigurarе și rеaѕigurarе АЅΤRА Ѕ.А. a рrеluat роrtоfоliul aѕigurărilоr mixtе cu рarticiрarе АDАЅ în ѕtrăinătatе și cеl afеrеnt aѕigurărilоr și rеaѕigurărilоr еxtеrnе.
Аgеnția CАRΟΜ a рrеluat activitatеa рrivind cоnѕtatarеa daunеlоr, ѕtabilirеa și рlata dеѕрăgubirilоr în cazurilе dе рagubе рrоduѕе în Rоmânia, când răѕрundеrеa rеvinе unоr aѕigurați la ѕоciеtăți dе aѕigurarе din ѕtrăinătatе și în cazurilе dе рagubе рrоduѕе în ѕtrăinătatе dе autоmоbiliști rоmâni aѕigurați la ѕоciеtăți dе aѕigurarе din țara nоaѕtră.
În рrеzеnt au luat ființă numеrоaѕе ѕоciеtăți cu caрital рrivat, faрt cе a cоnduѕ la divеrѕificarеa оfеrtеi dе aѕigurarе.
2.2 Ρrima ѕоciеtatе dе aѕigurări în Rоmânia
Ρrima ѕоciеtatе dе aѕigurări a fоѕt înființată рrin înaltul Dеcrеt Dоmnеѕc nr. 699 din 13 martiе 1871 și a рurtat dеnumirеa „Dacia". Ρână la acеa dată, cоmеrțul dе aѕigurarе еra еxеrcitat dе rерrеzеntanțе alе unоr ѕоciеtăți dе aѕigurarе auѕtriеcе, italiеnе, еnglеzе și maghiarе. Duрă dоi ani, adică în 1873, a fоѕt înființată a dоua ѕоciеtatе dе aѕigurarе, „Rоmânia”, carе, în anul 1881 a fuziоnat cu „Dacia”, cоnѕtituindu-ѕе aѕtfеl ѕоciеtatеa „Dacia – Rоmânia", carе a dеvеnit una dintrе cеlе mai рutеrnicе ѕоciеtăți dе aѕigurarе din Rоmânia.
Datоrită еficiеnțеi оrganizării și funcțiоnării ѕоciеtății „Dacia-Rоmânia", aѕigurătоrii ѕtrăini рrеzеnți ре рiață aѕigurărilоr din Rоmânia în acеa vrеmе au fоѕt nеvоiți ѕă-și cеdеzе роrtоfоliilе dе aѕigurări acеѕtеi ѕоciеtăți și ѕă-și rеtragă rерrеzеntanțеlе dе ре tеritоriul rоmânеѕc.
Ο mеnțiunе carе mеrită cоnѕеmnată în iѕtоria cоmеrțului cu aѕigurări în Rоmânia, еѕtе înființarеa, ре lângă Μiniѕtеrul Cоmеrțului și Induѕtriеi, în anul 1930, a Οficiului реntru Ѕuрravеghеrеa întrерrindеrilоr Ρrivatе, carе închеiau aѕigurări ѕau rеaѕigurări în țară. Ѕе рunе, aѕtfеl, în рractică, nеcеѕitatеa cоnѕtatată la nivеl mоndial, dе intеrvеnțiе a ѕtatul în matеria aѕigurărilоr, рrin difеritе оrganiѕmе și inѕtituții, în vеdеrеa еfеctuării cоntrоlului și ѕuрravеghеrii ореrațiunilоr dе aѕigurarе în anѕamblul lоr.
Μai trеbuiе rеținut că, ре tеritоriul rоmânеѕc, în afară dе ѕоciеtățilе cоmеrcialе dе aѕigurarе, cоmеrțul cu aѕigurări mai еra рracticat și dе cătrе ѕоciеtățilе mutualе dе aѕigurarе, al cărоr оbiеct еra cоncеntrat ре aѕigurărilе mutualе dе animalе și dе culturi agricоlе, рrеcum și dе cătrе inѕtituții рublicе dе aѕigurări, dintrе carе cеa mai rерrеzеntativă a fоѕt Caѕa dе Аѕigurări a Μiniѕtеrului dе Intеrnе și a funcțiоnat în реriоada 1870-1948, înființându-ѕе ре bazеlе acеѕtеia Rеgia Аutоnоmă a Аѕigurărilоr dе Ѕtat.
Fеnоmеnul aѕigurărilоr рrivatе ѕ-a ѕtinѕ în țara nоaѕtră în anul 1948, când au fоѕt națiоnalizatе ѕоciеtățilе dе aѕigurarе și ѕоciеtățilе mutualе și au cоntinuat ѕă funcțiоnеzе рână la 1 ѕерtеmbriе 1949, când tоatе acеѕtеa au fоѕt dizоlvatе și lichidatе, iar роrtоfоliul și rеzеrvеlе tеhnicе au fоѕt рrеluatе dе ѕоciеtatеa gеnеrală ѕоviеtо-rоmână dе aѕigurări ре acțiuni, „Ѕоvrоmaѕigurarеa", înființată în acеlași an.
2.3 Top 10 companii de asigurări de pe piața din România
Primele brute subscrise (PBS) pe piață asigurărilor din România au înregistrat, în primele nouă luni ale anului 2015, valoarea de 6,33 miliarde lei, în creștere cu 7,41% față de perioadă similară a anului 2014, potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
La 30 septembrie 2015 activau pe piață asigurărilor 35 societăți de asigurare dintre care 20 au practicat numai activitate de asigurări generale, 8 au practicat numai activitate de asigurări de viață și 7 au practicat activitate compozită, cu una mai puțin față de perioadă anterioară.
Din valoarea totală a PBS, 5 miliarde de lei reprezintă primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor generale (AG), iar 1,3 miliarde de lei reprezintă primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de viață (AV).
În ceea ce privește topul societăților cu cele mai mari volume de prime brute subscrise în primele nouă luni din 2015, ieșirea ASTRA Asigurări a produs câteva schimbări în clasament. Dacă ALLIANZ-ȚIRIAC Asigurări (cu subscrieri de 769,76 milioane lei) și OMNIASIG VIG (694,31 milioane lei) și-au păstrat primele două poziții, GROUPAMA Asigurări (578,73 milioane lei) a urcat pe podium, în locul ASTRA, după ce în primele șase luni deținea locul patru.
Asigurări generale
Asigurări de viață
2.4 Evoluția recentă a sectorului asigurărilor de viață din România
Figura 4 de la pagina următoare prezintă evoluția trimestrială a sectorului asigurărilor de viață din România prin prisma PBS pentru toate cele șase clase de asigurări de viață. După cum se poate observa, după creșterea din anul 2012, anul 2013 reprezintă o întoarcere la nivelul lui 2011 în ceea ce privește primele subscrise, în timp ce la jumătatea anului 2014 se înregistrează cele mai reduse valori la șase luni din perioada analizată. Prin urmare, perspectivele pentru anul 2014 nu sunt deloc încurajatoare în acest moment.
În ceea ce privește gradul de penetrare a asigurărilor de viață din România, exprimat ca pondere a PBS în PIB, Figura 4 arată că acesta variază destul de mult în perioada 2011- 2013, între 0,28% și 0,40%. Dat fiind începutul mai timid al anului 2014, cu cele mai reduse valori la trei și șase luni, este de așteptat ca ponderea asigurărilor de viață în PIB să scadă la nivelul anului 2014 spre 0,25-0,27%. Trebuie subliniat faptul că graficul de mai jos ilustrează situația nominală a PBS, primele fiind exprimate în prețuri curente, în timp ce situația în termeni reali, ajustată cu inflația, va fi prezentată ulterior (vezi Secțiunea 6). Chiar dacă nu este poate cea mai elocventă, exprimarea PBS în termeni nominali facilitează raportarea la PIB-ul României, dar și comparații cu alte studii, de exemplu studiul Insurance Europe, ce prezintă situația asigurărilor din 31 de țări europene în anul 2012.
Gradul foarte redus de penetrare în PIB a asigurărilor de viață ilustrat mai sus pentru anii 2011-2014 nu reprezintă o situație excepțională, astfel de niveluri fiind înregistrate în mod constant în România. Graficul următor este realizat pe baza datelor colectate de Insurance Europe și prezintă ponderea în PIB a primelor subscrise pentru asigurările de viață în România, în perioada 2003-2012.
Diferențele dintre valorile anuale prezentate în Figurile 4 și 5 vin, cel mai probabil, din gradul diferit de acoperire în ceea ce privește societățile de asigurare și din includerea, sau nu, a asigurărilor de accidente și sănătate (clasele B.1 și B.2) în categoria asigurărilor de viață. Totuși, considerăm că diferențele nu sunt semnificative ca ordin de mărime și nu afectează în vreun fel imaginea de ansamblu. Iar aceasta nu poate fi decât una singură, ilustrând un sector al asigurărilor de viață subdezvoltat în România
Graficul de mai sus arată o tendință constantă de scădere a primei medii pe persoană pentru asigurările de viață din România, în special pentru clasele A.I și A.III de asigurări, lucru deloc încurajator pentru viitorul apropiat al sectorului asigurărilor de viață.
CAPITOLUL III ASIGURĂRI DE VIAȚĂ
3.1 Tipuri de asigurări de viață
Asigurările de persoane reprezintă contractele care au ca obiect promisiunea efectuării unei plăți de către asigurător în cazul producerii unui eveniment care afectează persoana fizică prin: vătămare corporală, îmbolnăvire, deces sau supraviețuire.
Asigurările de viață diferă ca formă contractuală de la o țară la alta încadrându-se în asigurări de persoane de viață și asigurări de persoane altele decât cele de viață (asigurări de sănătate, de accidente etc).
Asigurările de viață reprezintă acele contracte realizate în vederea acoperirii dificultăților financiare, cu caracter temporar sau permanent, pe care le întâmpină familia persoanei decedate (cheltuieli de înmormântare, pensii de urmaș). Asigurările de viață asigură riscuri importante precum cele de deces și de supraviețuire.
În funcție de riscul asigurat avem următoarele tipuri de asigurări de viață:
Asigurări de supraviețuire;
Asigurări de rentă;
Asigurări de deces.
Asigurarea de supraviețuire este cea prin care asigurătorul se angajează să plătească asiguratului, la expirarea contractului, suma asigurată cu condiția ca persoana asigurată să fie în viață. Suma de bani acumulată poate fi plătită în totalitate la un moment dat sau fracționar pe o perioada de timp.
Motivele pentru care se poate încheia o astfel de asigurare pot fi:
Achiziționarea în viitor a unui imobil sau a unor bunuri cu valoare ridicată;
Realizarea unui călătorii de agrement;
Constituirea unui capital pentru o afacere;
Susținerea financiară pe durata studiilor;
Efectuarea de tratament medical.
Dacă asiguratul supraviețuiește vârstei stipulate în contract, el intră în posesia sumei respective, iar dacă nu supraviețuiește atunci societatea de asigurări nu are nici o obligație față de asigurat sau moștenitorii acestuia. Suma acumulată de asigurat rămâne de drept asigurătorului după decesul prematur al asiguratului.
Asigurarea de rentă – reprezintă acel tip de asigurare în care suma asigurată este pusă la dispoziția asiguratului sub forma unei plăți periodice cu titlu de rentă.
Plata rentei poate începe imediat după perfectarea (încheierea) contractului de asigurare sau la o dată ulterioară. Această asigurare nu este foarte atractivă datorită pierderii dreptului asupra sumei asigurate, înscriindu-se în contract clauza contra-asigurării care permite rambursarea primelor asigurate pentru riscul de supraviețuire mai puțin pentru riscul de deces.
Asigurarea de deces – protejează asiguratul împotriva riscului de deces. Există un tip de asigurare care acoperă riscul de deces indiferent la data la care ar surveni acesta, însă, în acest caz, asiguratul se obligă să plătească prime pe toată durata vieții sale.
O altă formă de contract limitează plata primelor la o anumită perioadă (pe o durată de n ani, până la data x). Acest tip de asigurare se numește asigurare de deces temporară.
În general se realizează asigurări de viață mixte pentru a face mai atractive raporturile cu asigurații și pentru a le simplifica sub aspect organizatoric. Asigurarea mixtă poate fi realizată ca o asigurare de viață cu acumulare de capital, ea fiind cea mai rentabilă formă de asigurare mixtă, atât pentru asigurat cât și pentru asigurător, pentru că este singura formă de asigurare care, la expirarea perioadei de asigurare, restituie primele depuse, la această sumă adăugându-se și excedentele de capital făcute de asigurător.
3.2 Asigurarea de viață pe termen
Dacă persoana supraviețuiește perioadei pentru care s-a încheiat contractul, atunci obligația societății de asigurări se consideră încheiată. Asiguratul are însă posibilitatea de a reînnoi contractul pentru o nouă perioada de timp doar dacă acest lucru nu a fost prevăzut printr-o altă clauză contractuală.
Avantajele asigurării de viață pe termen sunt:
Acoperirea unot nevoi de asigurare mari cu resurse limitate;
Facilitează obținerea unor împrumuturi mari;
Oferă protecție asigurabilității;
Alegerea perioadei de asigurare.
Lipse (dezavantaje) ale asigurării de viață pe termen sunt:
Lipsa posibilității de economisire;
Perioada de protecție este limitată;
Creșterea primelor de asigurare în funcție de vârsta asiguratului (în general primele sunt mult mai mici pentru perioade mai mici).
Asigurarea de viață pe termen oferă protecția financiară pentru o perioadă limitată de timp. Dacă perosoană decedează în această perioadă, suma asigurată se plătește beneficiarilor poliței.
3.3 Asigurarea de viață permanentă (viageră)
Asigurarea de viață permanentă reprezintă un tip de asigurare care conferă protecție în caz de deces pentru durata întregii vieți. În continuare se regăsesc principalele caracteristici ale acestui tip de asigurare:
Este o asigurare de viață permanentă, care oferă protecție pe toată durata vieții;
Polița de asigurare are o valoare fixă la un anumit nivel al primei;
Polița acumulează economii a căror valoare crește conform unui plan prestabilit;
Valoarea economiilor este garantată de societatea de asigurări;
Polița asigură un nivel minim de despăgubiri împotriva riscului de deces pe întreaga durată a vieții;
Polița poate să fie cu participare sau fără participare (cu plata sau fără plata unor dividende).
Asigurarea de viață permanentă oferă protecție permanentă pe perioada întregii vieți și poate fi încheiată și pentru acumularea de capital.
3.4 Asigurarea de viață viabilă
Asigurarea variabilă este o asigurare cu prime fixe asemănătoare cu asigurarea de viață permanentă doar că nivelul primelor este constant, astfel că nivelul de acumulare este mai scăzut.
Diferența față de asigurarea permanentă constă în faptul că asigurarea variabilă plasează riscul investiției asupra proprietarului poliței de asigurare, care poate opta pentru modul de investire a capitalului său.
În general sunt disponibile mai multe opțiuni de a investi, iar proprietarul poliței va alege modalitatea cea mai bună de câștig. Dacă alegerea sa se dovedește bună atunci se acorda o acoperire adițională în caz de deces, iar în cazul unei investiții neperformante se vor reduce beneficiile de deces.
3.5 Asigurarea de viață universală
Asigurarea de viață universală se caracterizează prin faptul că posesorul poliței poate modifica la anumite intervale de timp valoarea beneficiilor de deces pe baza rezultatelor capitalizării făcute de asigurător.
Posesorul poliței poate schimba valoarea și data efectuării plăților de asigurare (uneori) fără a avea obligația de a anunța anticipat societatea de asigurări. Primele de asigurare sunt plasate într-un cont (nu unul bancar), iar din valoarea lor se vor scădea, la un moment dat, cheltuielile de deces. Tot în acest cont se vor adăuga (vărsa) dobânzile obținute. Posesorul acestei polițe poate retrage la un moment dat anumite sume din economiile acumulate.
CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ – ASIGURĂRI DE VIAȚĂ LA ALLIANZ ȚIRIAC
4.1 Scurt istoric
Companie cu origini germane, fondată în anul 1890 la Berlin de Carl Thieme și Wilhelm Finck, Allianz este lider în domeniul asigurărilor și, totodată, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare din lume.
Allianz – O poveste de succes
La puțin timp de la lansarea operațiunilor, în anul 1893, Allianz împreună cu Munich Re își lansează operațiunile la nivel internațional. Achizițiile realizate progresiv în țara de origine- Germania- și apoi în alte țări din Europa, în Statele Unite și Asia au întărit considerabil puterea companiei.
În anul 1922, Allianz s-a lansat pe segmentul asigurărilor de viață, prin înființarea companiei Allianz Lebenversicherung AG, cea mai importantă companie de asigurări de viață a Grupului Allianz. Din anul 1959, Grupul Allianz a început să deschidă birouri în principalele orașe ale Europei- Paris, Milano și Viena, reluând astfel relațiile de afaceri deteriorate că urmare a celui de-al doilea război mondial.
În anul 1973, Grupul Allianz devine pentru prima data cel mai mare asigurator din Europa și intră în topul primilor 10 asiguratori la nivel mondial. Expansiunea accelerată a operațiunilor sale la nivel internațional vizează consolidarea acestei poziții pe termen lung.
Anul 1990 a marcat demararea activităților Grupului Allianz în Europa Centrală și de Est prin achiziționarea companiei de asigurări Hungaria Biztosito (Budapesta). Expansiunea la nivel internațional a continuat prin extinderea operațiunilor Grupului în Asia, începând cu anul 1999.
Instituție globala
În prezent, marca Allianz este reprezentată în peste 70 de țări ale lumii. Cele peste 142.000 de persoane care lucrează în cadrul Allianz Group oferă servicii financiare integrate, la standarde internaționale, unui număr de aproximativ 78 milioane de clienți în întreagă lume. Pe fiecare din segmentele de activitate pe care operează- asigurări de bunuri și răspundere, asigurări de viață și sănătate, respectiv administrarea activelor- Grupul Allianz a căpătat recunoaștere internațională atât pentru profesionalismul și expertiză reprezentanților săi, cât și pentru soliditatea afacerilor derulate. În toți cei 120 de ani de existența, Allianz a rămas un partener stabil, din punct de vedere financiar, pentru clienți, acționari și angajați.
Afaceri impresionante
În anul financiar 2011, la nivel consolidat, Grupul a realizat venituri totale de 103,5 miliarde de euro. În același an fiscal, profitul operațional la nivelul grupului a depășit valoarea de 7 miliarde de euro, în ciudă unui climat economic plin de provocări. Valoarea activelor totale administrate de Grupul Allianz se ridica la 1.657 miliarde de euro la finalul anului 2011. Din această sumă, 1.281 miliarde de euro reprezenta valoarea activelor aparținând terților aflate în administrarea Allianz.
Siguranta financiara
Allianz este unul dintre cei mai solid capitalizați furnizori de servicii financiare din lume, în ciudă volatilității mediului economic financiar și internațional. Acest fapt este confirmat de cele mai importante agenții de rating internațional.
Ratingul acordat de Standard & Poor's (S&P) companiei Allianz SE este "AA", cu perspective stabile, ceea ce, în opinia agenției este echivalentul unei foarte solide capitalizări, indicând o ridicată siguranță financiară a afacerilor asiguratorului. Moody's și A.M. Best prezintă evaluări similare, acordând Allianz Group categorii de ratinguri superioare pentru forță financiară: "Aa3" (Moody's), respectiv "A+" (A.M. Best).
Expertiza locala, profesionalism global
Beneficiind de expertiză unei complexe rețele internaționale, Allianz Group furnizează produse și servicii financiare la cele mai înalte standarde pretutindeni în lume. Operând după un model structural descentralizat, care promovează inițiativă locală, societățile membre ale Allianz Group au posibilitatea să implementeze strategii de dezvoltare adaptate contextului și condițiilor locale. În acest fel, este creat cadrul identificării celor mai bune oferte de asigurări de viață, de sănătate, de bunuri și proprietăți, auto, croite după nevoile clienților din fiecare regiune, beneficiind în același timp de sprijinul unor experți internaționali.
4.2 Asigurarea de viață la Allianz Țiriac
În cazul în care se încheie o poliță de asigurare de viață la Allianz Țiriac, compania oferă avantaje suplimentare:
Extinderea protecției asigurării de bază prin atașarea de clauze suplimentare;
Accesarea programelor de investiții chiar dacă se optează pentru o asigurare de viață cu beneficii garantate, prin atașarea clauzei suplimentare de investiții.
Polița de asigurare de viață de la Allianz Țiriac oferă mai multe clauze suplimentare de protecție:
Clauza suplimentară pentru afecțiuni medicale grave Best Doctors
Riscurile acoperite: Clauza suplimentara pentru afectiuni medicale grave Best Doctors iti ofera posibilitatea efectuarii celui mai bun tratament medical in strainatate in cazul urmatoarelor afectiuni si interventii:
Cancer
Intervenție chirurgicală de by-pass coronarian
Intervenție chirurgicală de inlocuire sau reparare a valvelor cardiace
Neurochirurgie
Transplant de organe de la donator viu
Transplant de maduva osoasă
Limitele sumelor asigurate pentru tratamentul afectiunilor medicale grave sunt de 1,000,000 eur/an de asigurare sau 2,000,000 eur pe durata vietii.
Limita cheltuielilor pentru medicatie la intoarcerea in tara este de 50,000 eur.
Clauza suplimentară de investiție
Aceasta clauza ofera posibilitatea accesarii programelor investitionale specifice asigurarii de investitii chiar daca ai optat pentru o asigurare de viata cu beneficii garantate.
In cazul decesului persoanei asigurate, valoarea contului aferenta acestei clauze va fi adaugata la indemnizatia pentru deces corespunzatoare asigurarii de baza.
Clauza suplimentară de cheltuieli medicale necesare ca urmare a unui accident
Riscul acoperit de aceasta clauza este rambursarea contravalorii cheltuielilor medicale suportate de persoana asigurata/asiguratul dependent, cheltuieli necesare exclusiv ca urmare a unui accident produs pe perioada de valabilitate a clauzei.
Indemnizatia de asigurare reprezinta contravaloarea cheltuielilor medicale diminuate cu fransiza, dar nu mai mult de valoarea sumei asigurate.
Clauza suplimentară privind asigurarea temporară de viață
Riscul acoperit de aceasta clauza este decesul din orice cauza a persoanei asigurate/asiguratului dependent, survenit pe perioada de valabilitate a clauzei ca urmare a unei boli sau a unui accident produs in aceasta perioada.
Indemnizatia de asigurare este egala cu Suma asigurata a acestei clauze.
Clauza suplimentară de deces din accidente;
Clauza suplimentară pentru afecțiuni medicale grave;
Clauza suplimentară pentru afecțiuni medicale grave la copii;
Clauza suplimentară privind fracturi și arsuri ca urmare a unui accident;
Cauza suplimentară de invaliditate de gradul I, etc.
4.3 Calculul primei asigurării de viața
Prima neta unica la asigurarile de supravietuire – trebuie sa fie astfel dimensionata incat sa acopere integral riscul pe care asiguratorul si-l asuma fata de asigurati. Pentru asigurarea de supravietuire pe termen lung, calculul primei nete are la baza urmatorul rationament: asiguratorul presupune ca toate persoanelecare au implinit varsta de l(x) incheie asigurari de persoane pentru aceeasi durata (n ani) si pentru aceeasi suma asigurata (1 leu). Pana la expirarea asigurarii, dintre persoanele care au incheiat asigurarea vor supravietui lx+n persoane si asiguratorul va trebui sa plateasca dupa n ani,
1× lx+n
Prima neta se va determina cu ajutorul formulei:
nEx = in care nEx = prima neta la asigurarea de supravietuire donata de o persoana in varsta de x ani, care incheie un contract de valabilitate pe n ani.
Daca suma asigurata se achita dintr-o data, adica in mod forfetar, formula devine:
nEx = , valorile lui Dx pentru fiecare varsta devin constante si sunt inscrise in tabelul numerelor de comutatie, intocmit in baza tabelei de mortalitate si a valorilor pe care le ia vx.
Daca suma asigurata se achita in mod fractionat, sub forma de rente viagere anticipate, prima neta se calculeaza cu ajutorul urmatoarei formule:
ax= , daca formula o inmultim cu vx vom avea:
ax= intrucat suma elementelor de la numarator este calculata si inscrisa, ca numar de comutatie, in coloana Nx, a tabelei de mortalitate, formula primei nete devine:
ax=
Daca suma asigurata se achita in mod fractionat, sub forma de rente viagere posticipate, prima neta se calculeaza cu ajutorul urmatoarei formule.
ax= =
Prima bruta – pentru ca asiguratorul sa-si poata acoperi si cheltuielile legate de efectuarea operatiilor de asigurare, este necesar ca la prima neta sa se adauge si un supliment de prima (care include urmatoarele elemente – cheltuielile de achizitie a asigurarii, cheltuielile de incasare a primei de asigurare si gestionare, cheltuielile administrativ-gospodaresti ale asiguratorului).
Prima neta bruta sau tarifara se poate calcula cu ajutorul formulei:
A'=A+α +β A'+γ lnax,
unde: A' – prima bruta unica sau tarifara;
4.4 Soluționarea unei daune în cazul unei asigurări de viață la Allianz Țiriac
Documentele solicitate pentru completrea unui dosar de dauna in functie de evenimentul avizat sunt urmatoarele:
A.Documente legate de riscul produs:
Deces:
Certificat deces copie legalizata
Copie dupa Certificatul Medical Constatator al decesului.
Accident urmat de:
Deces si invaliditate permanenta:
Certificat de Deces al Asiguratului (copie legalizata)
Copie dupa Certificatul Medical Constatator al Decesului
Proces verbal de constatare a accidentului incheiat de organele competente (Raportul Politiei), inclusiv mentiunea privind valoarea alcoolemiei la momentul producerii accidentului, daca aceasta a fost recoltata.
Spitalizare:
Copie dupa foaia de observatie din spital
Bilet de iesire din spital in original sau copie certificata de reprezentantul Asiguratorului.
Interventie chirurgicala:
– Copie dupa Foaia de observatie din spital
– Bilet de iesire din spital in original sau copie certificata de reprezentantul Asiguratorului.
Invaliditate permanenta:
– Decizia de incadrare in gradul de invaliditate permanenta eliberata de autoritatea competenta (Comisie de expertiza si evaluare a capacitatii de munca)
– Documente care sa ateste cauzele si circumstantele producerii invaliditatii
– In caz de invaliditate permanenta din accident vor fi puse la dispozitia Asiguratorului documentele care sa evidentieze relatia de cauzabilitate intre accident si aparitia invaliditatii.
Imbolnavire grava:
– Copie dupa Foaia de observatie din spital
– Adeverinta medicala eliberata de medicul specialist in care este specificat cu exactitate diagnosticul complet si procedurile chirurgicale practicate (daca a fost cazul)
Incapacitate temporara de munca:
– Bilet de iesire din spital in original sau copie certificata de reprezentantul Asiguratorului/ in cazul unei spitalizari
– Certificate pentru concediile medicale
***In cazul in care evenimentul avizat este rezultatul unui accident rutier se va solicita si Procesul verbal de constatare a accidentului incheiat de organele competente (Raportul Politiei), inclusiv mentiunea privind valoarea alcoolemiei la momentul producerii accidentului, daca aceasta a fost recoltata.
B. Documente legate de calitatea beneficiarului indreptatit sa primeasca asigurarea:
Polita de asigurare – document general valabil.
Pentru toate riscurile acoperite sunt necesare:
copia unui act de identitate
certificat de mostenitor eliberat de un notar public
alte documente care sa probeze calitatea de mostenitor.
C. Documente referitoare la modalitatea de plata preferata de beneficiar:
Formular plata indemnizatii daune – prin completarea sectiunii aferente modalitatii de plata (in caz de necompletare i se va solicita beneficiarului un document prin care sa comunice modalitatea de plata a indemnizatiei de asigurare – declaratie scrisa de beneficiar sau e-mail trimis de beneficiar).
Mentiuni speciale: in functie de complexitatea situatiei, exista posibilitatea ca Allianz-Tiriac sa solicite informatii medicale( sau de alt tip) suplimentare, in afara celor mentionate in lista de documente. Toate documentele care se regasesc la dosar sub forma de copii trebuie certificate de reprezentantul autorizat al companiei Allianz-Tiriac, dupa cum urmeaza: fiecare copie va avea mentiunea " conform cu originalul", stampila sucursalei si semnatura persoanei care a efectuat certificarea.
Procesul de solutionare a unei daune in cazul asigurarii de viata cuprinde:
Primirea formularelor de avizare a daunelor de asigurari viata
Constituirea dosarelor de dauna
Evaluarea informatiilor medicale cuprinse in dosare
Determinarea tipului de acoperire indemnizabil
Solicitarea documentelor suplimentare necesare investigarii daunelor in functie de riscurile acoperite
Calcularea indemnizatiilor de plata
Determinarea persoanelor indreptatite sa primeasca beneficiul asigurat
Intocmirea referatelor de plata/respingere
Inaintarea dosarelor de dauna finalizate pentru aprobare.
CONCLUZII
Sectorul asigurărilor, în general, și cel al asigurărilor de viață, în particular, reprezintă domenii deosebit de importante în orice sistem economic, dezvoltarea sectorului asigurărilor de viață putând avea un impact deosebit de puternic în special în economiile în tranziție. Mai mult decât atât, s-a arătat că impactul economic al actului de asigurare de viață este dublat de importante efecte sociale.
Sectorul asigurărilor de viață din România se află la un nivel scăzut de dezvoltare, gradul redus de penetrare a acestor produse financiare complexe în țara noastră fiind evident atunci când sunt realizate comparații internaționale. Chiar dacă decalajul față de situația țărilor din Europa occidentală și nordică este de înțeles, din rațiuni mai degrabă istorice, diferențe evidente apar și față de țările din regiune. În plus, intensitatea și persistența crizei economice au condus la contracția sectorului asigurărilor de viață din România.
În ceea ce privește subdezvoltarea sectorului asigurărilor de viață din România și declinul din ultimii ani, una dintre soluțiile vehiculate la nivelul participanților pe piață o reprezintă acordarea stimulentelor fiscale, respectiv deductibilitatea primelor pentru clienții de asigurări de viață propriu-zise, atât persoane fizice, cât și persoane juridice. Menționăm faptul că absolut toate societățile de asigurări de viață active pe piața românească susțin o asemenea măsură, considerând că acordarea stimulentelor fiscale ar conduce la relansarea sectorului și la atingerea nivelului său potențial, cu toate avantajele de ordin economic și social ce decurg din aceasta.
Evoluția recentă a sectorului este însă îngrijorătoare din punct de vedere concurențial: numărul societăților de asigurări de viață a scăzut constant în ultimii ani, în timp ce barierele la intrarea pe piață par a fi devenit mai severe. În plus, așteptările privind evoluția viitoare a sectorului sunt și ele pesimiste: în lipsa unor măsuri stimulatorii putem asista la continuarea tendinței recente de contracție a asigurărilor de viață și la ieșirea de pe piață a altor societăți, cu impact direct asupra gradului de concentrare al pieței, aflat la un nivel deja ridicat. Drept consecință, este posibil ca recenta deplasare ușoară a sectorului asigurărilor de viață către modelul de organizare a oligopolului să continue, cu toate riscurile concurențiale asociate acestei deplasări.
Un alt aspect important din punct de vedere concurențial îl reprezintă recenta apariție pe piața asigurărilor de viață propriu-zise a unei poziții dominante: în anul 2014, liderul pieței a depășit pragul de 40% al cotei de piață, nivel de la care se prezumă, până la proba contrară, că întreprinderea se află în poziție dominantă. Chiar dacă o astfel de poziție pe piață nu este de blamat în sine și nu conduce automat la efecte negative asupra concurenței, această poziție specială pe piață putând fi rodul eficienței superioare a companiei, apariția poziției dominante necesită o atenție sporită din partea autorității de concurență.
BIBLIOGRAFIE
Adina Claudia P., Marketing, Ed. Economică București, 2002
Philip K., Principiile marketingului, Ed. Teora, București, 1999
Benet C., Dicționar de asigurări, Ed. Trei, București, 2002
Bistriceanu Gh., Asigurări și reasigurări, Ed. Universitară, București, 2006
Bărbulescu S., Sistemul asigurărilor din România, Ed. Economică, București, 2004
Burduș E., Căprărescu G., Fundamentele managementului organizației, București, Ed. Economică, 1999
Certo C.S, Managementul Modern, Ed. Teora, București, 2002
Ciumaș C., Asigurări generale, Ed. Dimitrie Cantemir, 1997
Constantinescu D.A, Dobrin M., Galea M., Bejenaru A., Năstase A., Managementul societăților de asigurare, Colecția Națională, 1998
Meghișan GH., Stancu I., Managementul vânzărilor, Ed. Sitech, Craiova, 2008
Constantinescu D., Managementul în asigurări, vol.34
Ilieș L., Managementul firmei, Ed. Dacia, Cluj – Napoca, 2001
http://ro.wikipedia.org/wiki/Asigurare
http://www.1asig.ro/Piata-Asigurarilor-2.htm
https://www.allianztiriac.ro
ANEXE
ANEXA 1 Formular plată indemnizații daune
ANEXA 2 CHESTIONAR 1 PENTRU EVENIMENTE DE TIP ACCIDENTE SAU BOALĂ
ANEXA 3 CHESTIONAR 2 PENTRU EVENIMENTE DE TIP DECES
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Asigurarile de Viata In Romania (ID: 110235)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.