. Asigurarile de Pensii In Romania Prezent Si Perspectiva

INTRODUCERE

Asigurările sociale în România, constituie un mijloc de garantare a unor drepturi constituționale venite să rezolve protecția salariaților, cooperatorilor, asociaților, agricultorilor, pensionarilor și a familiilor acestora în cazuri de incapacitate temporară sau permanentă de muncă. Aceste drepturi constituționale la asigurări sociale se exercită prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, a cărui funcționare este reglementată în prezent prin Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare. Este un sistem unic, obligatoriu, cu contribuții precizate, garantat de stat și administrat public.

Dreptul la pensie îl au toți cetățenii care au depus o muncă utilă societății cu condiția ca asiguratul să-și îndeplinească obligațiile privind plata contribuției de asigurări sociale.

Au nevoie de protecție socială cetățenii care în urma desfășurării unei activități ajung în imposibilitatea de a mai muncii, respectiv de a-și dobândi prin muncă bunurile și serviciile necesare traiului lor și al familiilor lor.

Prestațiile de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneții, a invalidității, a accidentelor, bolii, maternității sau decesului, denumite riscuri asigurate. în acest sens , Constituția României prevede următoarele : „ Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, asistență medicală în unitățile de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asistență socială prevăzute de lege."

Sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale funcționează pe principiul contributivității . Potrivit acestui principiu, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Fondurile bănești acumulate sunt necesare ocrotirii obligatorii a salariaților și a pensionarilor precum și membrii familiilor lor. O parte a asigurărilor sociale sunt folosite pentru asigurarea existenței acelora care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza bolii, accidentelor (în timpul și în afara muncii), a atingerii unei anumite limite de vârstă cât și a celor care nu au susținători legali.

Asigurarea unui venit de bază la bătrânețe este importantă pentru fiecare cetățean fapt pentru care, măsurile de reformare a sistemului de asigurării sociale trebuiesc urgentate.

Deși pensiile de stat reprezintă nucleul în acest moment în țara noastră, furnizarea unor prestații suplimentare poate garanta un venit și un standard de viață adecvat.

5

CAPITOLUL 1 : CADRUL GENERAL DE PREZENTARE AL SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE DIN ROMÂNIA

1.Evoluția reformei pensiilor.

Până la data de 1 aprilie 2001 pensiile se stabileau în baza Legii 3/1977 , a Legilor 4 și 5/1977 modificate prin Legea 80/1992 și completată prin Legea 1/1994.

Tipurile de pensie în baza Legii 3/1977 erau :

pensia pentru munca depusă și limită de vârstă;

pensia pentru pierderea capacității de muncă din cauză de accident de
muncă sau boală profesională;

pensia pentru pierderea capacității de muncă în afara procesului de
muncă;

pensia de urmaș;

pensia suplimentară.

Pe lângă aceste tipuri de pensii de stat mai erau și pensiile pentru agricultori. Aceasta constituia principala formă de protecție a agricultorilor prin asigurările sociale.

Tipurile de pensii în baza Legii 80/1992 erau :

pensie pentru limită de vârstă;

pensie pentru pierderea capacității de muncă;

pensie pentru urmași.

Pensia se stabilea în raport cu contribuția fiecărui om potrivit principiului salarizării după cantitatea, calitatea și importanța muncii și era diferențiată în funcție de vechimea în muncă, salariul avut și grupa de muncă. Conform Legii 3/1977 în funcție de complexitatea și importanța muncii, locurile de muncă se încadrau în grupa I, II sau III de muncă.

Dreptul la pensie se acorda la împlinirea vârstei stabilite de lege în raport de natura muncii prestate și de numărul de ani efectiv lucrați.

Puteau beneficia de dreptul la pensie și persoanele încadrate în muncă care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă. în acest caz cuantumul pensiei se stabilea în raport de cauzele, gradul de invaliditate și vechimea în muncă.

Beneficiau de pensia de asigurări sociale cetățenii care au desfășurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care unitățile au depus contribuția prevăzută de lege la fondul asigurărilor sociale de stat.

Acest fond era constituit prin contribuțiile pe care le plăteau unitățile precum și din sumele alocate in acest scop de la bugetul de stat.

In condițiile Legii 3/1977 se puteau pensiona la cerere, salariații care aveau o vechime în muncă de minim 30 de ani bărbații și 25de ani femeile și

6

vârsta de 60 de ani bărbații și 55 de ani femeile sau la limită de vârsta cu aceeași vechime la împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile.

Persoanele care au lucrat în locuri de muncă ce se încadrau în grupa I sau II de muncă li se lua în calculul vechimii în muncă 1 an și 6 luni pentru fiecare an lucrat efectiv în grupa I de muncă și un an și 3 luni pentru fiecare an lucrat în grupa II de muncă, vârstele de pensionare se reduceau numai cu ani întregi fără a fi însă mai mici de 50 de ani.

In condițiile acestei legi, femeile care aveau o vechime în muncă de cel puțin 25 de ani, născuseră 3 copii pe care i-a crescut până la vârsta de 10 ani se puteau pensiona înaintea împlinirii vârstei de pensionare : cu un an pentru 3 copii, cu 2 ani pentru 4 copii, cu 3 ani pentru mai mult de 5 copii.

In cazul pensiei de invaliditate persoanele erau încadrate în gradul I de invaliditate dacă aveau nevoie de îngrijire și supraveghere din partea altei persoane, în gradul II de invaliditate persoanele care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă și în gradul III persoanele care și-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă.

Persoanele care în urma unor accidente de muncă, boli profesionale sau a tuberculozei și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă, primeau pensie indiferent de vechimea în muncă pe timpul cât dura invaliditatea.

Pierderea capacității de muncă se stabilea prin decizie de către comisiile de pensii județene sau a Municipiului București la propunerea comisiilor de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.

Pensia de urmaș se acorda conform Legii 3/1977 copiilor și soțului supraviețuitor dacă la data decesului persoana respectivă era pensionar sau întrunea condițiile pentru obținerea unei pensii.

Copii aveau dreptul la pensia de urmaș până la vârsta de 16 ani iar în cazul în care își continuau studiile, până la terminarea acestora fără a depășii vârsta de 25 de ani, respectiv 26 în cazul celor care urmau studii superioare pe o durată mai mare de 5 ani.

Soția supraviețuitoare avea dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă a conviețuit cu soțul care a decedat cel puțin 15 ani. Dacă durata de conviețuire a fost mai mica , dar nu mai puțin de 10 ani, pensia se calcula proporțional, în funcție de numărul anilor de căsătorie.

Pensia de urmaș se acorda pe viață soției care a împlinit vârsta de 50 de ani, a născut mai mult de 4 copii până la data decesului soțului său , iar durata căsniciei a fost de cel puțin 10 ani.

Soția invalidă de gradul I sau II avea dreptul la pensie de urmaș indiferent de vârstă și durata căsătoriei.

In cazul în care soția avea dreptul și la o altă pensie (de stat) putea să opteze pentru cea mai avantajoasă dintre ele.

7

Pensia de urmaș se calcula pe baza pensiei susținătorului decedat dacă acesta era pensionat sau pe baza pensiei la care ar fi avut dreptul susținătorul pentru muncă depusă și limită de vârstă.

Pentru un singur urmaș pensia reprezenta 50% din pensia decedatului; pentru 2 urmași 75% iar când erau 3 sau mai mulți urmași reprezenta 100% din pensia susținătorului decedat.

Pentru personalul din căile ferate cuantumul pensiei de urmaș era 100% din pensia salariatului decedat indiferent de numărul urmașilor.

In cazul copiilor orfani de ambii părinți, pensia se determina astfel: până la 3 copii se lua ca bază de calcul pensia cea mai avantajoasă a unui singur părinte , pentru 4 copii se lua ca bază de calcul pensia cea mai avantajoasă a unui părinte la care se adăuga 50% din pensia celuilalt părinte, iar pentru 5 sau mai mulți copii se lua ca bază de calcul pensiile însumate ale ambilor părinți.

Pensia de urmaș se suspenda pe timpul cât pensionarul urmaș se reîncadra în muncă sau dobândea venituri dintr-o activitate permanentă, iar pentru soție când aceasta se recăsătorea.

Pe lângă pensia de bază până la data de 01 aprilie 2001 exista și pensia suplimentară care a fost instituită la data de 01 ianuarie 1967 având la bază principiul mutualității între persoanele asigurate.

Aceasta se constituia prin contribuția cu un procent de 2% până la 1 iulie 1986 , 3% până la 1 ianuarie 1999 și de 5% până la 1 aprilie 2001, suportat de toți salariații cuprinși în sistemul de asigurări sociale pentru sumele încasate drept salarii de bază la care se adaugă sporul de vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran și pentru lucrul pe platforme marine de foraj și extracție, indemnizația de zbor, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă.

Pentru prima dată a fost instituită prin Legea 2 /1995 pensionarea anticipată cu caracter permanent. Aceasta permitea reducerea limitei de vârstă cu cel mult 5 ani pentru acele persoane care îndeplineau cumulativ următoarele condiții : aveau vechime integrală în muncă, respectiv 30 ani bărbații și 25 ani femeile, beneficiasem de ajutorul de șomaj și de alocația de sprijin.

Pentru perioada de anticipare li se aplicau o penalizare de 0,3% pentru fiecare lună cu care s-a redus vârsta de pensionare.

La împlinirea vârstei de 60 ani bărbații și 55 de ani femeile pensia era recalculată și se eliminau penalizările.

Asigurările sociale în țara noastră sau dezvoltat și perfecționat permanent proces care continuă și astăzi. Reforma sistemului de pensii din România a continuat după intrarea în viguare a Legii 19/2000 prin adoptarea unor măsuri legislative în scopul extinderii gradului de acoperire a sistemului, a promovării unor proceduri flexibile de pensionare precum și perfecționarea modului de calcul al pensiilor.

8

2. CNPAS – organism independent, administratorul și managerul sistemului public de pensii.

Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale este instituția administrației publice centrale, care administrează și gestionează la nivel național, sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Aceasta a fost creată în februarie 2001 prin Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

In colaborare cu alte ministere și organe centrale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale elaborează politici și programe în domeniu, exercitând controlul asupra aplicării acestora de către instituția executivă – CNPAS.

CNPAS propune Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, normele metodologice necesare aplicării prevederilor legale din domeniul pensiilor și al altor drepturi de asigurări sociale și verifică modul de stabilire și achitare a pensiilor și al celorlalte drepturi de asigurări sociale finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat. La rândul său, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale are rolul principal în procesul decizional referitor la administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat și avizează metodologia de aplicare a prevederilor legale din domeniul stabilirii drepturilor de pensii, a altor drepturi de asigurări sociale și a drepturilor acordate prin legi speciale, întocmităentru fiecare lună cu care s-a redus vârsta de pensionare.

La împlinirea vârstei de 60 ani bărbații și 55 de ani femeile pensia era recalculată și se eliminau penalizările.

Asigurările sociale în țara noastră sau dezvoltat și perfecționat permanent proces care continuă și astăzi. Reforma sistemului de pensii din România a continuat după intrarea în viguare a Legii 19/2000 prin adoptarea unor măsuri legislative în scopul extinderii gradului de acoperire a sistemului, a promovării unor proceduri flexibile de pensionare precum și perfecționarea modului de calcul al pensiilor.

8

2. CNPAS – organism independent, administratorul și managerul sistemului public de pensii.

Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale este instituția administrației publice centrale, care administrează și gestionează la nivel național, sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Aceasta a fost creată în februarie 2001 prin Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

In colaborare cu alte ministere și organe centrale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale elaborează politici și programe în domeniu, exercitând controlul asupra aplicării acestora de către instituția executivă – CNPAS.

CNPAS propune Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, normele metodologice necesare aplicării prevederilor legale din domeniul pensiilor și al altor drepturi de asigurări sociale și verifică modul de stabilire și achitare a pensiilor și al celorlalte drepturi de asigurări sociale finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat. La rândul său, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale are rolul principal în procesul decizional referitor la administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat și avizează metodologia de aplicare a prevederilor legale din domeniul stabilirii drepturilor de pensii, a altor drepturi de asigurări sociale și a drepturilor acordate prin legi speciale, întocmită de CNPAS.

La nivel local MMSS este reprezentat de Direcția Județeană de Muncă și Solidaritate Socială, respectiv a municipiului București.

Una dintre principalele atribuții ale CNPAS până la data de 01 ianuarie 2004 o constituia, urmărirea încasării veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel încât să poată asigura plata pensiilor și a celorlalte drepturi de asigurări sociale care se finanțează din acest buget, luând măsuri de protecție a fondurilor de asigurări sociale în interesul asiguraților sistemului.

Incepând cu data de 1 ianuarie 2004, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 107/ 2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.346/2002, privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, se modifică structura organizatorică și atribuțiile Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale. începând cu această dată statutul CNPAS va mai cuprinde și atribuții privind:

coordonarea, îndrumarea și controlul activității de asigurare pentru
accidente de muncă și boli profesionale;

va emite, respinge sau retrage autorizații de funcționare pentru
asociațiile profesionale de asigurare, în condițiile legii;

constată cazurile asigurate, stabilește drepturile de asigurare și
controlează modul de acordare a drepturilor de asigurare, ca urmare a
accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

9

organizează și păstrează evidența accidentelor de muncă și a bolilor
profesionale;

aplică sancțiuni angajatorilor care nu își îndeplinesc sarcinile privind
asigurarea la accidente de muncă și boli profesionale, prin personalul
abilitat în acest scop de CNPAS.

CNPAS are rolul principal în administrarea majorității prestațiilor de asigurări sociale, incluse în conceptul de „securitate socială" de către legislatorul comunitar.

Deține un rol cheie în asigurarea resurselor necesare pentru mecanismele de protecție socială , în stabilirea unor proceduri detaliate, în finanțarea și organizarea sitemului conform legislației și practicii naționale.

O altă atribuție a CNPAS o constituie asigurarea la nivel național a evidenței contribuabililor la sistemul public de pensii și a tuturor drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale.

CNPAS are în subordine Case Județene de pensii și Casa de Pensii a Municipiului București, asigurând coordonarea, îndrumarea și controlul activității acestora.

Dacă este necesar CNPAS poate înființa case locale de pensii, în funcție de numărul, complexitatea și structura asiguraților, care funcționează sub conducerea și controlul casei județene de pensii și respectiv, casei de pensii a municipiului București.

Aceasta mai organizează și administrează sistemul de trimitere la tratament balnear, precum și programele recuperatorii, având în subordine case de odihnă și tratament balnear.

Tot în subordinea CNPAS – ului este și Institutul Național de Experiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă având următoarele atribuții:

acordă asistență tehnică de specialitate pentru rețeaua de
expertiză medicală a capacități de muncă prin supravegherea
activității serviciilor de expertiză medicală a capacității de
muncă, efectuarea de acțiuni de îndrumare și control în
teritoriu și elaborarea de consultații, de investigații
metodologice și avize tehnice definitive care devin obligatorii
pentru medicii experți ai asigurărilor sociale cu toate
consecințele ce decurg din acestea în legătură cu cuantumul și
plata pensiilor de invaliditate;

elaborează criteriile și normele de diagnostic clinic, funcțional
și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se face
încadrarea în grade de invaliditate;

soluționează contestațiile împotriva deciziilor de încadrare sau
neîncadrare în grad de invaliditate, la solicitarea caselor
teritoriale de pensii;

10

coordonează activitatea compartimentelor de expertiză
medicală și recuperare a capacității de muncă, din punct de
vedere științific și metodologic,în vederea aplicării unitare a
criteriilor medicale și a legislației cu privire la asigurații
sociali;

realizează acțiuni medicale de reabilitare socio-profesională în
vederea reintegrării în activitatea profesională a pensionarilor
de invaliditate recuperabili parțial sau total;

elaborează studii de cercetare, adaptate la standardele
europene, în vederea îmbunătățirii criteriilor de expertiză
medicală a capacității de muncă.

Activitatea CNPAS se desfășoară în baza bugetului asigurărilor sociale de stat fundamentat de MMSS și aprobat de Parlament prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat care stabilește nivelul veniturilor și a cheltuielilor în domeniu.

Una din principalele atribuții vizează creșterea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat și stabilizarea nivelului cheltuielilor publice cu pensiile care au crescut semnificativ în fiecare an din anul 2000 până în prezent. Creșterea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat se poate face prin creșterea gradului de colectare și restricționarea accesului la anumite prestații precum și prin transferul unor prestații în domeniul de competență al altor instituții.

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.

CNPAS este condusă de un Președinte – Secretar de Stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și de Consiliul de Administrație.

Consiliul de Administrație este alcătuit din 19 persoane, dintre care un președinte și 18 membrii. Din cei 18 membrii, 5 sunt reprezentați ai Guvernului, desemnați de Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, 5 reprezentanți ai patronatului, desemnați de asociațiile patronale reprezentative la nivel național și 8 sunt reprezentanți ai asiguraților , din care 5 reprezentanți ai sindicatelor desemnați de organizațiile sindicale reprezentative la nivel național și 3 reprezentanți ai pensionarilor, desemnați de organizațiile naționale ale pensionarilor.

11

CAPITOLUL 2 : TIPURILE DE PENSII CONFORM

LEGII 19/2000 – PILONUL I.

1. Prezentarea principalelor tipuri de pensii.

Cadrul juridic al pilonului I a fost creat prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, intrată în vigoare de la 1 aprilie 2001.

Așadar în România se experimentează deja de câțiva ani noul sistem de pensii, legea inițială fiind modificată succesiv, modificările vizând pe de o parte statutul principalelor instituții cu atribuții în administrarea sistemului public de pensii, iar pe de altă parte condițiile de acces la principalele prestații de asigurări sociale.

Potrivit articolului 40 din Legea 19/2000 , în sistemul public se pot acorda următoarele categorii de pensii:

pensia pentru limită de vârstă;

pensia anticipată;

pensia anticipată parțială;

pensia de invaliditate;

pensia de urmaș.

Pensia pentru limită de vârstă

Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc cumulativ la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public. Vârsta standard de pensionare în condițiile Legii 19/2000 este de 60 ani pentru femei și 65 ani pentru bărbați.

Atingerea acestei vârste standard urmează a se realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 01.04.2001, prin creșterea vârstelor de pensionare pornind de la vârsta de 57 ani pentru femei și 62 ani pentru bărbați.

Stagiul minim de cotizare atât pentru femei cât și pentru bărbați este de 15 ani , față de 10 ani cât era în condițiile Legii 3/1977. Creșterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza tot în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a Legii 19/2000.

Stagiul complet de cotizare este de 30 ani pentru femei și 35 ani pentru bărbați și se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a legii, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați.

12

Atât creșterea vârstelor de pensionare cât și a stagiilor de cotizare se face esalonat conform tabel nr. 1.

13

Vârstele standard de pensionare și stagiile complete și minime de cotizare pe

ani și luni, pe perioada aprilie 2001-martie 2015

Sursa: Legea nr. 19 din 17 martie 2000 actualizată

14

Asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare și care și-au desfășurat activitatea total sau parțial în condiții deosebite de muncă se pot pensiona pentru limită de vârstă prin reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului următor.

Tabelul nr.2

Sursa: legea nr.19 din 17 martie 2000 actualizată

Vârstele de pensionare reduse conform tabelului de mai sus nu pot fi mai mici de 50 ani pentru femei și 55 ani pentru bărbați.

într-un interval de 5 ani de la intrarea în vigoare a legii 19/2000 , persoanele care au desfășurat activități încadrate în grupa I de muncă, conform Legii 3/1977, pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului următor .

Tabelul nr. 3

15

Sursa : legea nr. 19 din 17 martie 2000 actualizată.

Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat, în funcție de gradul handicapului, pot beneficia de pensie pentru limită de vârstă prin reducerea stagiilor de cotizare și a vârstelor standard de pensionare :

cu 15 ani reducerea vârstei standard de pensionare în condițiile
realizării a cel puțin 1/3 din stagiul complet de cotizare , în cazul celor
cu handicap grav;

cu 10 ani reducerea vârstei standard de pensionare în condițiile
realizării a cel puțin 2/3 din stagiul complet de cotizare , în cazul celor
cu handicap accentuat;

♦ cu 10 ani reducerea vârstei standard de pensionare în condițiile realizării stagiului complet de cotizare în cazul celor cu handicap mediu.

Asigurații nevăzători beneficiază de pensii pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă numai daca au realizat ca nevăzător cel puțin 1/3 din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.

Evoluție numărul total de pensionari de asigurări sociale de stat și agricultori în decursul anilor (după intrarea in vigoare a Legii 19/2000) a fost ușor crescătoare în anul 2001, când a crescut de la 6,1 milioane pensionari la 6,2 milioane și descrescătoare în 2002 și 2003( așa cum reiese din graficele de mai jos), acest fenomen datorându-se numărului mare de salariați pensionați înainte de intrarea în vigoare a Legii 19/2000 de teamă că noul mod de calcul al pensiilor i-ar putea dezavantaja prin modificarea modului de calcul al pensiilor, al vârstelor standard de pensionare și a stagiilor minime și complete de cotizare, dar și din cauza scăderii continue a locurilor de muncă.

16

17

Pensia anticipată

Pentru a beneficia de pensia anticipată, asigurații trebuie să aibă un stagiu de cotizare cu cel puțin 10 ani mai mare decât stagiul standard de cotizare.

In aceste condiții aceștia pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstei standard de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare, pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau în calcul perioadele asimilate, reprezentate de durata cursurilor de zi ale învățământului universitar, a serviciului militar, concentrării sau prizonieratului precum și perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantumul pensiei anticipate se stabilește în aceleași condiții cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.

Când aceasta îndeplinește vârsta standard de pensionare , pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

In comparație cu numărul de pensionari pentru limită de vârstă cu stagiu complet și incomplet, numărul pensionarilor pentru pensia anticipată a fost în creștere ușoară începând cu luna iunie 2001 ( până la această dată nu s-au depus

18

cereri de pensie anticipată) și până la sfârșitul anului 2003, așa cum reiese și din grafic, dar numărul acestora nu este semnificativ deoarece numărul celor care îndeplinesc condițiile pentru pensionarea anticipată (trebuie să depășească stagiul complet de cotizare cu cel puțin 10 ani ) este destul de redus.

Pensia anticipată parțială

Pentru asigurații care au realizat stagiile complete de cotizare precum și cei care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 10 ani, li se permite conform Legii 19/2000 să beneficieze de pensia anticipată parțială cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

Ca și la pensia anticipată la stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parțiale, nu se iau în calcul perioadele asimilate.

Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, dar în comparația cu pensia anticipată aceasta se diminuează în funcție de stagiul de cotizare realizat și de numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform următorului tabel:

Tabelul nr.4

La împlinirea vârstelor standard de pensionare , pensia anticipată parțială ca și pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare dar și prin eliminarea diminuării prevăzută în tabelul precedent.

Și în cazul pensiei anticipate parțiale numărul pensionarilor este în creștere dar numărul acestora este semnificativ mai mare decât al celor care au solicitat pensie anticipată parțială în perioada 1 aprilie 2001 – 31 decembrie 2003, așa cum se poate observa în graficul următor.

Pensia de invaliditate

De pensia de invaliditate beneficiază asigurații care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă având următoarele cauze :

accidentele de muncă, conform legii;

boli profesionale și tuberculoza;

boli obișnuite și accidentele care nu au legătură cu munca.

Mai beneficiază de pensie de invaliditate , conform aliniatului precedent, asigurații care satisfac obligații militare , elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă datorită accidentelor sau bolilor profesionale.

Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și marii mutilați în urma participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 , care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității, au dreptul și la pensie de invaliditate , indiferent de vechimea în muncă, pe timpul cât durează invaliditatea.

Drepturile se stabilesc în aceleași condiții în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

In raport cu cerințele locului de muncă și cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea poate fi:

21

de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, a
capacității de autoservire, de autoconducere sau de orientare spațială ,
invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea
altei persoane;

de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă,
cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce și de
a se orienta în spațiu fără ajutorul altei persoane;

de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din
capacitatea de muncă , invalidul putând să presteze o activitate
profesională dar nu mai mult de 4 ore pe zi.

Incadrarea într-unui din gradele de invaliditate se face prin decizie , emisă de medicul specializat în expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă. Asigurații care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli sau a unor accidente ce nu au legătură cu munca, beneficiază de pensie de invaliditate dacă au un stagiu de cotizare necesar în raport cu vârsta conform tabelului următor :

Tabelul nr.5

Pot beneficia de pensie de invaliditate și asigurații care au realizat până la data ivirii invalidității cel puțin jumătate din stagiul de cotizare necesar prevăzut în tabelul de mai sus.

Persoanele care la data ivirii invalidității nu au calitatea de asigurat, dar îndeplinesc condițiile de la aliniatele precedente, au dreptul la pensie de invaliditate.

Dacă invaliditatea s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale, a tuberculozei sau s-a ivit în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare.

La stabilirea pensiei de invaliditate , asiguraților li se acordă un stagiu potențial, care reprezintă diferența între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul

22

l-ar fi putut realiza de la data ivirii invalidității până la împlinirea vârstei standard de pensionare când poate solicita pensia pentru limită de vârstă.

Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, pe lângă pensie la o indemnizație pentru însoțitor care reprezintă o sumă fixă și se stabilește anual prin legea bugetului asigurărilor de stat. Aceasta nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară.

La intervale de 6 – 12 luni , pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale în funcție de afecțiune, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare. în urma acestor revizuiri medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouă decizie prin care se stabilește după caz :

menținerea în același grad de invaliditate ;

încadrarea în alt grad de invaliditate;

încetarea calității de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii
capacității de muncă.

Revizuirea medicală periodică nu se aplică pensionarilor de invaliditate care :

prezintă invalidități ce afectează ireversibil capacitatea de muncă;

au împlinit vârstele prevăzute de lege pentru obținerea pensiei pentru
limită de vârstă;

au vârstă mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de
pensionare și în același timp au realizat stagiile complete de cotizare
conform legii.

La împlinirea vârstelor standard de pensionare, beneficiarii pensiei de invaliditate devin pensionari pentru limită de vârstă, putând opta pentru pensia cea mai avantajoasă.

In această situație Indemnizația de însoțitor de care beneficiază pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate se menține, indiferent de pensia pentru care se optează.

In perioada aprilie 2001 – decembrie 2003, numărul pensiilor de invaliditate a fost în continuă creștere excepție făcând pensiile de invaliditate gradul II, care spre sfârșitul fiecărui an au înregistrat o ușoară scădere așa cum reiese și din graficele următoare.

Creșterea continuă a numărului pensionarilor pe caz de boală are drept principale cauze, condițiile grele de muncă ale salariaților, nivelul de trai scăzut dar și creșterea numărului de șomeri prin reducerea locurilor de muncă.

23

24

Pensia de urmaș

Au dreptul la pensie de urmaș copiii și soțul supraviețuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condițiile de pensionare. Pensia de urmaș se acordă copiilor până la vârsta de 16 ani, iar dacă își continuă studiile unei instituții de învățământ universitar, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani.

Soțul supraviețuitor poate beneficia de pensie de urmaș pe tot timpul vieții la împlinirea vârstei standard de pensionare numai dacă durata căsătoriei a fost de minim 15 ani. Dacă durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar nu mai puțin de 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus. în cazul în care soțul supraviețuitor este invalid de gradul I sau II , acesta are dreptul la pensie de urmaș indiferent de vârstă, pe perioada invalidității, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.

Soțul supraviețuitor beneficiază de pensia de urmaș, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale sau a tuberculozei și dacă acesta nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională sau veniturile obținute sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie la data respectivă.

25

Pensia de urmaș se calculează din:

pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut
dreptul susținătorul decedat;

pensia de invaliditate gradul I dacă decesul susținătorului a survenit
înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită
de vârstă și era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie
anticipată, pensie anticipată parțială sau ar fi avut dreptul la una din
aceste categorii de pensii.

Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susținător în funcție de numărul urmașilor:

> pentru un urmaș – 50%;

pentru 2 urmași – 75%;

pentru 3 sau mai mulți urmași – 100%.

In cazul orfanilor de ambii părinți, cuantumul pensiei de urmaș se stabilește prin însumarea drepturilor de urmaș calculat după fiecare părinte.

Soțul supraviețuitor care îndeplinește condițiile obținerii unei pensii de urmaș, dar în același timp are dreptul la o pensie proprie, poate opta pentru cea mai avantajoasă dintre ele.

Numărul persoanelor beneficiare de pensie de urmași a crescut în anul 2001 de la 821 de mii la începutul anului la aproape 831 de mii la sfârșitul anului, dar a scăzut în anul 2002 și 2003 ajungând în decembrie 2003 la 806 mii beneficiari.

2. Bugetul asigurărilor sociale de stat.

Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului public.

Proiectul bugetul asigurărilor sociale de stat este elaborat anual de către Guvern, pe baza propunerilor făcute de CNPAS și supus spre aprobare Parlamentului. CNPAS gestionează bugetul asigurărilor sociale de stat pentru a cărui execuție este responsabilă față de MMSS.

Potrivit articolului 12 din Legea 19/2000 „ Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuții de asigurări sociale, dobânzi, majorări pentru plata cu întârziere a contribuțiilor, precum și în alte venituri, potrivit legii".

Stagiul de cotizare este constituit din perioadele pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau, după caz, s-a datorat și plătit de către asigurații cu declarație de asigurare socială sau cu contract de asigurare socială, precum și din perioadele în care persoanele asigurate au plătit contribuții de asigurări sociale în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte.

In ceea ce privește cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat, acestea acoperă contravaloarea prestațiilor de asigurări sociale din sistemul public, cheltuielile privind organizarea și funcționarea sistemului public și finanțarea unor investiții proprii.

Costurile prestațiilor de asigurări sociale sunt foarte mari și depind de mai mulți factori cum ar fi starea de sănătate a populației, de condițiile de muncă și nu în ultimul rând de îmbătrânirea populației. Acoperirea acestor costuri nu poate fi asigurată într-un sistem opțional, de aceea sistemul public de pensii este obligatoriu.

Creșterea treptată a vârstei de pensionare așa cum este stipulat în Legea 19/2000 urmărește, printre altele, reducerea presiunii financiare asupra bugetului asigurărilor sociale de stat prin scăderea numărului pensionarilor aflați în plată.

Anual , din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, se prelevă până la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă utilizat pentru acoperirea prestațiilor de asigurări sociale sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Un eventual deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat este acoperit din disponibilitățile bugetului de asigurări sociale de stat din anii precedenți și din fondul de rezervă.

27

Principalele aspecte privind fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de la bugetul de stat pe anul 2004.

BUGET ASIGURĂRI SOCIALE

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, se stabilește la venituri în sumă de 152.383,0 miliarde lei, la cheltuieli în sumă de 150.308,3 miliarde lei, cu un excedent de 2.074,7 miliarde lei aferent încasărilor din contribuția de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale și care reprezintă constituirea fondului inițial necesar pentru funcționarea sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. La fundamentarea bugetului s-au luat în calcul:

4.827.000 salariați (față de 4.800.000 cât s-a avut în vedere la rectificarea
bugetului pe anul 2003)

7.682.000 lei, salariul mediu brut lunar (față de 6.620.000 lei cât s-a avut
în vedere la rectificarea bugetului pe anul 2003)

525.000 persoane care lucrează 2 ore/zi (part-time)

210.000 persoane care realizează venituri din activități independente și se
asigură la lA din salariul mediu brut

Următoarele cote de contribuții:

9,5% contribuția salariatului

22,8% cota medie plătită de angajator (22% cota diminuată cu
2,5% față de anul 2003 + 0,3% influența grupelor de muncă + 0,5%
contribuția la fondul de accidente de muncă și boli profesionale)

32% asigurații individuali (31,5% contribuții de asigurări sociale +
0,5% contribuții de asigurări pentru accidente de muncă și boli
profesionale)

• Grad de colectare: 89% angajator (față de 87% în 2003)

93,8% salariat (față de 89% în 2003)

• Contribuții de asigurări sociale de stat plătite din bugetul asigurărilor
pentru șomaj, în sumă de 2.291 miliarde lei

• Sumele încasate din recuperarea creanțelor au fost incluse în contribuții.

• Subvenții de la bugetul de stat în sumă de 13.961 mld. lei, sumă care
include și 100 mld. lei reprezentând finanțarea biletelor de odihnă și
tratament de care beneficiază salariații din instituțiile publice.

28

CHELTUIELI

Cheltuielile sunt estimate la 150.308,3 miliarde lei, față de 126.129,3 miliarde lei nivelul bugetului rectificat pe anul 2003, respectiv o creștere de 19,2%, în condițiile în care, începând cu 1 ianuarie 2003 cheltuielile nu mai cuprind transferul către bugetul de sănătate.

Suma totală a cheltuielilor reprezintă 7% din PIB în anul 2004 față de 6,9% cât au reprezentat cheltuielile rectificate în anul 2003 (anexa 18).

Tabelul nr.6

Ponderea cheltuielilor sociale în PIB în perioada 2000-2004

miliarde lei

Principalele capitole de cheltuieli sunt:

• 136.005,4 mld. lei pensii (o creștere de 21,1% față de anul 2003):

4.600.000 pensionari (față de 4.570.000 în 2003)

2.100.000 lei pensie medie (față de 1.829.000 lei în 2003, deci o
creștere de 14,8%). Pensia medie de 2.100.000 lei cuprinde numai
indexarea, efectul recorelării nu este inclus. Pentru recorelare, este
prevăzută în plus, suma de 5.167 miliarde lei). Pensia medie anuală
care cuprinde influența indexării și a recorelării este de 2.191.896
lei.

1.480.000 pensionari agricultori (față de 1.574.000 pensionari în
2003)

868.097 lei pensie medie (nivel care se realizează prin majorarea cu
100% la 1 ianuarie 2004 , indexări trimestriale și cele două etape de
recorelare acordate persoanelor îndreptățite) față de 385.600 lei
pensia medie din 2003.

1.339,9 miliarde lei indemnizații de boală (față de 1.215,9 mld. lei în
2003)

1.032,6 miliarde lei indemnizații de maternitate (față de 769,8 mld. lei în
2003)

3.388,5 miliarde lei pentru concediul de 2 ani pentru creșterea copilului
(față de 2.888,6 miliarde lei în 2003)

1.935,2 miliarde lei ajutoare deces (față de 1.840 mld. lei în 2003)

2.714,5 miliarde lei tratament balnear (445.000 bilete cu un preț mediu de
6.100.000 lei/loc)

1.836 miliarde lei taxe poștale

512 miliarde lei cheltuieli de personal (față de 491 mld. lei în anul 2003)

192 miliarde lei cheltuieli materiale (față de 373 mld. lei în anul 2003)

300 miliarde lei cheltuieli de capital (față de 571 mld. lei în 2003)

535 miliarde lei dobânzi plătite Trezoreriei

In aceste condiții, bugetul asigurărilor sociale de stat este construit echilibrat, fără a beneficia însă de un fond de rezervă, excedentul prevăzut de 2.074,7 mld. lei fiind încasările aferente Fondului de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale.

30

3. Constituirea fondului contribuțiilor de asigurări sociale.

Fondurile pentru plata pensiilor, în condițiile Legii 19/2000, se constituie din contribuțiile de asigurări sociale datorate de persoane fizice sau juridice la care își desfășoară activitatea asigurații precum și de la instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj.

In sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, având obligația să plătească contribuția individuală de asigurări sociale următoarele persoane :

care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și
funcționarii publici;

care-și desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în
cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului,
precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești;

care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se suportă din bugetul
asigurărilor pentru șomaj;

care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin
3 salarii medii brute și care se află în una din situațiile următoare:

asociat unic, asociați, comanditari sau acționari;

administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare
sau de management;

membrii ai asociațiilor familiale;

persoane autorizate să desfășoare activități independente;

persoane angajate de instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații
acestora;

alte persoane care realizează venituri din activități independente.

► care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic
echivalente cu cel puțin 3 salarii medii brute și care se regăsesc în una din
situațiile de mai sus.

Calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorată de asigurați și de angajatorii acestora se fac lunar de către angajatori , iar pentru șomeri de către instituția care administrează bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj.

Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt stabilite diferențiat în funcție de condițiile de muncă normale, deosebite sau speciale și se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

In cazul asigurațiilor cu statut de salariat sau asimilat acestuia, contribuția de asigurări sociale este suportată atât de salariat cât și de angajator.

Cota contribuției individuale de asigurări sociale se stabilește prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Contribuția de asigurări sociale datorată de angajatori reprezintă diferența față de contribuția individuală de asigurări sociale, până la nivelul cotelor de

31

contribuție de asigurări sociale, stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat în funcție de condițiile de muncă.

O dată cu intrarea în vigoare a Legii 19/2000, cotele de contribuții de asigurări sociale pentru condiții normale de muncă s-au modificat după cum urmează:

– de la data de 01.04.2001 contribuția datorată de angajator era de

23,33% iar a asiguratului de 11,67%;

– începând cu 01.01.2003 contribuția datorată de angajator era de

24,5% iar a angajatului de 9,5%;

– iar de la 01.01.2004 contribuția datorată de angajator era de 22%

iar a angajatului de 9,5%.

Cotele de contribuții de asigurări asociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă care pot fi: normale, deosebite sau speciale.

In cazul persoanelor care desfășoară activități independente, plata contribuției de asigurări sociale se face la intervale de o lună, cu respectarea termenelor stabilite în declarația sau în contractul de asigurare și este începând cu 01.01.2004 de 31,5%.

Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie :

salariile individuale brute realizate lunar (dar nu mai puțin decât salariul minim brut pe economie), inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă;

32

venitul lunar asigurat , prevăzut în declarația sau contractul de asigurare care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie (de la 01.01.2004 – 1 920 500 lei), începând cu data de 01.01.2003 baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale nu poate depăși plafonul de 5 ori salariul mediu brut lunar pe economie față de 3 salarii medii brute lunare cât a fost până la această dată.

Salariul mediu brut lunar pe economie se face public de către CNPAS pentru anul următor, până la data de 31 decembrie a anului curent.

Colectarea și evidența contribuțiilor de asigurări sociale se asigură prin casele teritoriale de pensii pe baza codului personal de asigurări sociale.

De la 01.04.2001 baza de calcul nu putea depăși valoare de 12.445.959 lei, din data de 01.01.2002 a fost de 16.746.000 lei(plafonul nu putea depășii 3 salarii medii pe economie), din 01.01.2003 de 34.810.000 lei, iar la 01.01.2004 de 38.410.000 lei.

33

In condițiile Legi 19/2000 se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite și perioade asimilate cum ar fi :

perioada în care asiguratul a beneficiat sau beneficiază de dreptul de asigurări sociale, inclusiv pensia de invaliditate (mai puțin pensiile pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parțială și de urmași);

perioadele cursurilor de zi ale învățământului universitar pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora;

perioada satisfacerii serviciului militar, ca militar în termen sau militar cu termen redus, concentrare, mobilizare sau prizonierat. Aceste perioade sunt valorificate numai la obținerea pensiei pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmași.

Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, deosebite sau speciale și se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Locurile de muncă în condiții deosebite sunt locurile care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esențial capacitatea de muncă a asiguraților din cauza gradului mare de expunere la risc.

Pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite este obligatoriu avizul inspectoratului teritorial de muncă.

Criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 și normele de aplicare a acestei hotărâri.

34

Locurile de muncă în condiții deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de muncă sau dacă nu se încheie contracte colective de muncă, prin decizia organului de conducere legal constitui.

Locurile de muncă în condiții speciale sunt:

cele din unitățile miniere, pentru personalul care îți desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul de muncă în luna respectivă;

cele din activitățile de cercetare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații;

cele din aviația civilă, cum ar fi: personal navigant pe avioane turboreactoare și de transport, avioane clasice de transport public, avioane clasice în misiuni sanitare sau de specialitate, elicoptere și avioane utilitare, aeronave prototipuri la încercare de zbor , personal de încercare în zbor a aeronavelor noi, echipaje de recepție în zbor a aeronavelor, instructori de școli, cursuri și aerocluburi, personal de parașutism profesionist care execută salturi din aeronavă în procesul de instrucție, antrenament sau salturi speciale;

activitatea artistică desfășurată în profesiile: balerin, dansator, acrobat, jongler, clovn, călăreț de circ,dresor de animale sălbatice, solist vocal de operă, instrumentist la instrumente de suflat, cascador.

Metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

4. Plata contribuției de asigurări sociale și certificarea stagiului de cotizare.

Contribuția individuală de asigurări sociale datorată de salariați sau asimilații acestora se reține integral din salariul sau din venitul brut lunar realizat de asigurat și se virează lunar de angajator, la Direcția Finanțelor Publice în raza căreia se află sediul acestuia.

Angajatorul calculează și virează lunar contribuția de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat, împreună cu contribuțiile individuale reținute de la asigurați.

Persoanele asigurate pe baza declarației sau contractului de asigurare socială calculează și plătesc singure contribuția de asigurări sociale la nivelul sumelor prevăzute în declarația sau în contractul de asigurare.

36

Plata contribuției datorate de angajator și de asigurați se efectuează cu ordin de plată sau dispoziție de plată/incasare tip CAS la trezoreriile județene, respectiv trezoreriile sectoarelor municipiului București, în conturile deschise pe seama Caselor de Pensii sau a Casei de Pensii a municipiului București, iar de la 01.01.2004 contribuția datorată de angajator și salariați în conturile deschise de Administrațiile Financiare județene sau ale municipiului București.

Termenul de plată a contribuției de asigurări sociale este data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata, data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata, până la sfârșitul lunii pentru luna în curs, în cazul asiguraților pe bază de declarație sau contract de asigurare socială, până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cazul șomerilor.

In afara virării contribuțiilor proprii de asigurări sociale și a contribuțiilor individuale ale salariațiilor, angajatorii au obligația ca, lunar, să depună la Casa Teritorială de Pensii pe raza căreia se află sediul său „Declarația privind evidența nominală a asigurațiilor și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat".

Această declarație(care cuprinde salariații sau asimilații acestora) se depune lunar la data stabilită de casa teritorială de pensii, dar nu mai târziu de data de 25 ale lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale.

Ori de câte ori intervin modificări asupra elementelor care au stat la baza declarației de asigurare sau a contractului de asigurare socială, persoanele asigurate obligatoriu pe baza declarației de asigurare socială precum și persoanele asigurate facultativ în baza unui contract de asigurare socială, sunt obligate să depună o comunicare de modificare , în cazul declarației de asigurare, sau să încheie un act adițional, în cazul contractului de asigurare socială.

Neplata contribuției de asigurări sociale la termenele prevăzute de lege, generează plata unor dobânzi și penalități de întârziere. Dobânzile se datorează pentru fiecare zi de întârziere, iar penalitățile pentru fiecare lună sau fracțiune de lună de întârziere.

Stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor în care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat atât de asigurat, cât și de angajator, conform declarației nominale depuse lunar la Casele de Pensii, sau de asigurații cu declarație, respectiv contract de asigurare socială.

37

5. Modul de calcul al pensiilor și recalcularea.

Cuantumul unei pensii se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.

Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat prin însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat, la numărul de ani corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut de lege.

Punctajul anual se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună.

Numărul de puncte realizat în fiecare lună se determină prin împărțirea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adausurilor, sau a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar corespunzător lunii respective (comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice).

Pentru perioadele asimilate stagiului de cotizare, la determinarea punctajului anual al asiguratului se ia în calcul cuantumul pensiei de invaliditate sau a altor drepturi de asigurări sociale obținute în perioadele respective sau salariul minim brut pe economie sau net.

In cazul în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învățământului superior, pe durata normală a acestora și cu condiția absolvirii lor, a satisfăcut stagiul militar, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat, la determinarea punctajului anual se utilizează 25% din salariul mediu brut lunar aferent perioadelor respective.

Punctajul anual acordat asiguraților ce au beneficiat de o pensie de invaliditate, pentru stagiul potențial, este de 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, și handicap grav; 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv handicap accentuat; 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv handicap mediu.

Punctajul anual al asiguratului nu poate fi mai mare de 5 puncte într-un an calendaristic.

Valoarea unui punct de pensie se calculează de către CNPAS pe baza unui coeficient care nu poate fi mai mic de 30% și mai mare de 50% din salariul mediu brut lunar utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul ieșirii la pensie și se actualizează în funcție de posibilității financiare, în cursul execuției bugetare. De exemplu la data de 01.04.2001 valoarea punctului era de 1597232 lei, la 01.01.2002 era de 1.885.856 lei, la 01.01.2003 de 2.265.701 lei, la 01.01.2004 de 2.652.000 la 01.03.2004 de 2.705.040 iar la 01.06.2004 de 2.759.141 lei.

38

Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură, cu procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia.

Cererea de pensionare (anexa 12), împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de legea 19/2000 pentru obținerea uneia dintre pensii se depun la Casa Teritorială de Pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului.

Dreptul de pensie pentru limită de vârstă se acordă și se plătește de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

Dreptul de pensie anticipată sau pensia anticipată parțială se acordă și se plătește de la data îndeplinirii condițiilor dar nu înaintea încetării calității de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

Dacă cererea a fost depusă după termenul de mai sus, drepturile de pensie se acordă și se plătesc de la data depunerii cererii, împreună cu actele doveditoare.

Actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiilor de limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială sunt:

cererea pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, anticipată,
anticipată parțială (anexa 12);

carnetul de muncă (original și copie);

carnetul de asigurări sociale (original și copie);

alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă realizată în
sectoare de activitate, neintergate în sistemul public de pensii până la
data intrării în vigoare a legii;

livretul militar (original și copie);

diplomă de studii învățământ superior (original și copie);

pentru persoanele care au urmat cursuri de învățământ universitar în
străinătate este necesară dovada recunoașterii acestora ;

adeverință cu condiții de muncă speciale și/sau deosebite;

sporul acordat în baza legii anterioare pentru activități desfășurate în
grupa I și II de muncă, până la data de 1 aprilie 2001;

dovada cerificării stagiului de cotizare(anexa 24);

procură specială pentru mandatar;

adeverință din care să rezulte data calității de asigurat;

acte pentru dovedirea calității de beneficiar, al Decretului Lege nr.
118/1990 , Legea nr. 42/1990.

Drepturile de pensie de invaliditate se acordă de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare

39

în grad de invaliditate dacă persoanele nu mai sunt asigurate la data expertizării iar cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei. Actele necesare întocmirii dosarului pentru pensie de invaliditate sunt:

cererea pentru acordarea pensiei de invaliditate (anexa 13);

carnetul de muncă (original și copie);

alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă realizate în alte
sectoare de activitate;

carnetul de asigurări sociale (original și copie);

livret militar (original și copie);

diplomă de studii învățământ superior (original și copie);

adeverință cu condiții de muncă speciale și/sau deosebite;

dovada cerificării stagiului de cotizare(anexa 24);

decizie de încadrare în grad de invaliditate.

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensie în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii și va cuprinde temeiurile de fapt și de drept pe baza cărora se admite sau respinge cererea de pensionare.

Decizia se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea în termen de 5 zile de la data emiterii. Aceasta poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare.

Plata pensiei se face lunar și se plătește personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.

In cazul în care beneficiarul pensiei a decedat, nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia sau urmașul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susținătorului, plata pensiei încetează începând cu luna următoare întâmplării evenimentului.

Pensia de urmaș se acordă la cererea persoanelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege la data decesului susținătorului asigurat. Aceasta se acordă începând cu luna următoare decesului dacă susținătorul decedat era pensionar iar cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului.

De la data decesului susținătorului, în cazul în care susținătorul decedat nu era pensionar la data când a decedat, daca cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această data și de la data depunerii cererii, dacă s-a depășit termenul de 90 de zile de la data decesului.

Actele necesare întocmirii dosarului pentru pensie de urmaș sunt:

cerea pentru acordarea pensiei de urmaș (anexa 14);

carnetul de muncă (original și copie);

alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă realizate în
alte sectoare de activitate;

carnetul de asigurări sociale (original și copie);

40

livret militar (original și copie);

diplomă de studii învățământ superior (original și copie);

adeverință cu condiții de muncă speciale și/sau deosebite;

dovada cerificării stagiului de cotizare(anexa 24);

certificatul de deces;

cauza decesului – mai puțin situația în care susținătorul decedat
avea calitatea de pensionar;

actele de stare civilă ale solicitanților;

adeverință de studii;

declarație pe proprie răspundere .

Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de mărimea veniturilor respective:

copii urmași, orfani de ambii părinți , pe perioada școlarizării până la vârsta de 16 ani, respectiv 26 de ani;

nevăzătorii;

pensionarii pentru limită de vârstă;

pensionarii de invaliditate gradul III;

Pentru perioadele asimilate stagiului de cotizare, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează:

cuantumul pensiei de invaliditte sau al altor drepturi de asigurări sociale obținute în perioadele respective( în cazul pensiei de invaliditate) sau salariul minim brut sau net;

pentru perioadele în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învățământului superior, pe durata normală a studiilor cu condiția absolvirii acestora, a satisfăcut stagiul militar, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat, 25% din salariul mediu brut lunar sau din salariul minim brut sau net.

Pentru stagiul potențial, acordat asiguraților în drept să obțină o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de : 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv handicap grav; 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv handicap accentuat; o,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv handicap mediu.

41

Recorelarea si indexarea pensiilor

Recorelarea înseamnă corectarea, în plus, a punctajului mediu anual al fiecărui pensionar prin acordarea suplimentară a unui număr de puncte.

Beneficiaztă de recorelare pensionarii pentru limită de vârstă și stagiu complet de cotizare (cu vechime integrală) și pensionarii beneficiari de pensie de urmași, înscriși la pensie înainte de 1999 al căror punctaj mediu anual este mai mic de 3 puncte și pentru care se înregistrează cele mai mari decalaje.

Mai beneficiază de recorelare și pensinarii agricultori a căror drepturi de pensii au fost stabilite anterior datei de 29 iulie 1992.

Ținta recorelării o reprezintă punctajul mediu estimat, pe care l-ar fi obținut o persoană, care în toată viața activă, respectiv 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați, ar fi realizat lună de lună salariul mediu.

Indexarea pensiilor are drept scop acoperirea ratei inflației (creșterea prețurilor de consum) cu până la 100%.

Prin indexarea diferențiată a pensiilor se urmărește atenuarea discrepanțelor dintre pensiile stabilite în ultima perioadă de aplicare a vechii legislații și cele stabilite anterior anului 1999.

Programul de recorelare și indexare a pensiilor pentru perioada 2002-2004 are ca scop principal corectarea, în limita fondurilor ce pot fi suportate de la bugetul asigurărilor sociale de stat, a inechităților existente între grupuri de pensionari înscriși la pensie în perioade diferite, precum și protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor.

Exemplu: modul de calcul al unei pensii de invaliditate.

O persoană de sex feminin, având codul de asigurare (CNP) [anonimizat], născută la data de 29 04 1950, solicită o pensie de invaliditate gradul III (cod pensie N23) conform deciziei medicale emise de medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, începând cu data de 01 noiembrie 2003.

Data ivirii invalidității este 28 august 2003, iar vârsta pe care o are solicitantul la data ivirii invalidității este de 53 de ani, 3 luni și 29 de zile.

Vârsta standard de pensionare pentru persoana în cauză este de 58 de ani și 5 luni cu un stagiu complet de cotizare conform Legii 19/2000 de 26 de ani și 10 luni.

Deoarece pensia solicitată este de invaliditate, stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, conform art.57 alin.(l)și (2) din Legea 19/2000 actualizată, este de 22 de ani sau cel puțin jumătate din acest stagiu.

Total stagiu de cotizare realizat de asigurat este de 23 de ani, 11 luni și 23 de zile, din care, 23 de ani 8 luni și 23 de zile în condiții normale și 3 luni stagiu asimilat (concediu medical).

42

Stagiul potențial este de 2 ani, 10 luni și 7 zile și reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare și total stagiu de cotizare realizat.

Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie (la data calculării pensiei valoarea punctului era 2.265.701 lei).

Pentru aceasta se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lună prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.

După calculul punctajului lunar se face punctajul anual al asiguratului, prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună din anul respectiv.

Punctajul mediu anual, realizat de asigurat, se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare respectiv 1 ianuarie 1971 – 31 octombrie 2003, la numărul de ani corespunzători stagiului complet de cotizare respectiv 26 de ani și 10 luni ( conform tabelului nr.l)

Pentru perioada de cotizare realizată în perioada 1 ianuarie 1971 – 31 octombrie 2003, asiguratul a realizat un număr total de puncte de 22,76376, din care, puncte pentru pensie de asigurări sociale – 19,04885, pensie suplimentară -2,57392 și punctajul pentru stagiul potențial – 1,14100.

Punctajul mediu anual este de 0,84834 adică 22,76376: 26,83 (26 de ani și 10 luni). Pensia de invaliditate – 0,84834 x 2.265.701 = 2.097.214 lei.

Pe lângă pensia de invaliditate, persoana în cauză mai poate presta o activitate profesională, dar nu mai mult de 4 ore pe zi.

Exemplului de mai sus este prezentat și în anexa 16.

Recalcularea pensiilor

Asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă contribuie o anumită perioadă la sistemul public de pensii, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună cotizată, respectiv 3,6% pentru fiecare an suplimentar.

Persoanele înscrise la pensie în baza legislației anterioare pot solicita recalcularea pensiei prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate inițial și a perioadelor asimilate (stagiul militar).

Pensiile stabilite potrivit prevederilor Legii 2/1995 privind pensionarea anticipată se transformă în pensii pentru limita de vârstă la împlinirea vârstelor de 62 de ani pentru bărbați și de 57 de ani pentru femei.

43

Recalcularea poate consta și în eliminarea diminuării aplicate cuantumului pensiei la data stabilirii inițiale și adăugarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

Beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă pensionați în baza Legii 19/2000 pot solicita recalcularea pensiei după realizarea fiecărui stagiu de cotizare de minim 12 luni.

44

CAPITOLUL 3 : SISTEMUL DE PENSII ADMINISTRAT PRIVAT – PILONUL II

l.Adaptarea legislației de asigurări sociale la legislația Uniunii Europene.

In cadrul reformei de ansamblu a sistemului de protecție socială, un obiectiv prioritar ce a devenit subiect de politică economică de maximă actualitate în ultimii ani în România, (datorită unor fenomene sociale, precum procesul de îmbătrânire a populației și scăderea demografică), îl reprezintă sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

De aceea scopul fundamental al reformei sistemului de pensii este obținerea unui venit de înlocuire prin pensii, semnificativ mai mare decât cel asigurat în prezent de pensia din sistemul actual redistribuit, administrat de stat.

Pe plan internațional s-a constatat că siguranța financiară a persoanelor vârstnice și dezvoltarea economică pot fi susținute cel mai bine dacă sistemul de pensii se bazează pe diversificarea surselor de obținere a pensiilor.

Atât în statele membre cât și în țările candidate, oficialitățile se confruntă cu o serie de decizii cu impact asupra politicii pensiilor. O amplă dezbatere asupra pensiilor suplimentare și a rolului lor în Piața Unică, se poartă încă în cadrul Uniunii Europene, dezbatere deschisă de către Comisia Europeană în iunie 1997, prin publicarea unei Cărți Verzi privind pensiile suplimentare.

Evoluția sistemului de asigurări sociale a demonstrat necesitatea și urgentarea reformării acestuia și creerea unui sistem complex de pensii, bazat pe mai multe componente.

Măsurile de reformare a sistemului de asigurări sociale adoptate până în prezent au ținut cont de schimbarea condițiilor economice, sociale și demografice și de resursele financiare disponibile.

Schemele de pensii obligatorii, bazate pe capitalizare și contribuții definite, administrate de sectorul privat vor fi implementate având în vedere existența certă a surselor de acoperire a deficitului fondului public de pensii.

Pe plan internațional au fost identificate trei funcții ale sistemelor de securitate socială și anume: redistribuirea, economisirea și asigurarea.

Diferitele opțiuni politice pentru întrunirea celor trei funcții au luat în considerare două criterii: impactul asupra persoanelor vârstnice și impactul asupra economiei în ansamblul ei.

Studiile și analizele au scos în evidență faptul că siguranța financiară a persoanelor vârstnice și dezvoltarea economică pot fi cel mai bine susținute dacă sistemul de pensii se bazează pe diversificarea surselor de obținere a pensiilor.

Legea privind pensiile ocupationale, elaborată în concordanță cu directivele Uniunii Europene în domeniu, introduce un nou mecanism prin care

45

contribuțiile plătite sunt administrate privat, în scopul obținerii unei pensii suplimentare.

Asigurarea sustenabilității financiare a sistemului public și extinderea contactului cu practicile și metodologiile europene în materie, rămân direcții prioritare de acțiune în perioada imediat următoare.

In acest sens, România trebuie să fie pregătită la momentul aderării, să coordoneze sistemul național cu sistemele existente în statele membre, să aibă o structură administrativă simplă și coerentă, capabilă să răspundă schimbărilor induse de noile modele de migrație.

Administrația română de specialitate, trebuie nu numai să se familializeze cu procedurile și chestionarele standardizate utilizate de statele membre pentru schimbul de informații, ci să dobândească și o experiență practică.

De asemenea diversificarea surselor de finanțare a sistemului de pensii, prin implicarea atât a sectorului public cât și a celui privat, pot garanta o rată de înlocuire a salariului mai ridicată și corespunzătoare exigențelor vieții moderne.

Legiuitorul român dezbate în prezent proiectul legii privind schemele de pensii ocupaționale, iar cel privind schemele universale de pensii se află în faza dezbaterii publice.

Intărirea structurii instituționale a pensiilor publice, echilibrul financiar al acestui sistem, ca și păstrarea și creșterea puterii de cumpărare a pensiilor reprezintă cerințe importante ale reformei în domeniu.

Pentru o evidență cât mai bună s-a atribuit fiecărui asigurat din sistemul public de pensii codul de asigurări sociale prin realizarea bazei informatizate de date, pe baza codului numeric personal.

A fost continuată politica de menținere a unui nivel adecvat al veniturilor după pensionare prin indexarea pensiilor, precum și de eliminare a unor inechități între diversele generații de pensionari prin recorelare dar și prin creștera cu 100% a pensiilor de CAP.

Deoarece mai mult de 25% din populația României o reprezintă pensionarii, se acordă o atenție deosebită reformei sistemului de pensii care, alături de restructurarea economică și privatizare, de dezvoltarea sistemului fînanciar-bancar și de integrarea europeană constituie preocupări esențiale ale perioadei acuale.

Pentru creșterea, în viitor, a nivelului pensiilor pentru toți potențialii pensionarii din țara noastră, prioritară este aprobarea de către Parlament a legii privind înfmțarea și funcționarea fondurilor de pensii cu participare obligatorie și administrare privată – pilonul II, care poate oferi tuturor angajaților șansa unui venit decent la vârsta pensionării. întârzierea introducerii pilonului II al pensiilor va avea pe termen lung efecte negative și va duce la amplificarea crizei sistemului asigurărilor sociale de stat.

46

2.Dezvoltarea schemelor de pensii suplimentare în România și integrarea europeană.

Prin reforma sistemului multipilon de pensii, se dorește un răspuns adecvat la realitățile economico-sociale cu care se confruntă sistemul public de pensii, prin îmbunătățirea nivelului pensiilor în funcție de cerințele și nevoile beneficiarilor.

Unul din principiile sistemului privat de pensii este schimbarea structurii contribuției de asigurări sociale datorată de angajator cât și de angajat. Dar principiul fundamental care sta la baza sistemului de pensii muti-pillar este acela al diversificării surselor de finanțare a veniturilor din pensii prin suportarea acestora, atât de către sectorul de stat, cât și de cel privat.

In acest fel se combina un regim de prestații definite, de tip redistributiv și bazat pe solidaritatea întregii generații, cu scheme diverse de capitalizare prin fonduri de pensii cu contribuții definite, administrate privat.

Introducerea sistemului de pensii cu mai multe componente prezintă următoarele avantaje:

permite obținerea unor pensii mai mari decât cele obținute printr-un
sistem unic de tip redistributiv;

realizează sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemului de
pensii și un tratament egal tuturor potențialilor pensionari;

asigură o infuzie semnificativa de capital pe piața internă, cu efecte
pozitive asupra creșterii economice și implicit a

standardului de viață al întregii populații. Legea privind pensiile ocupaționale are ca obiective principale următoarele:

principiile de înființare a schemelor facultative de pensii
ocupaționale și ale fondurilor de pensii ocupaționale;

principiile organizării și funcționării administratorilor, precum și
coordonarea activității altor entității implicate în acest domeniu;

plata pensiilor ocupaționale și fondul de rezervă;

interdicții privind marketingul pensiilor ocupaționale;

obligații de raportare și transparență;

depozitarul activelor;

supravegherea activității;

fondul de garantare a pensiilor ocupaționale.

Schemele facultative de pensii ocupaționale sunt furnizate de către administratori dar pot fi propuse de angajator și de sindicat prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, grup de unității sau ramură.

Acestea reprezintă un sistem de termene, condiții și reguli pe baza cărora administratorul colectează, investește resursele financiare ale fondului de pensii ocupaționale și plătește pensii ocupaționale.

47

Schema facultativă de pensii ocupaționale trebuie să conțină cuantumul și periodicitatea contribuțiilor, modul de împărțire a acestora între angajat și angajator, principiile de investire a activelor, precum și metodele de efectuarea plății pensiilor ocupaționale, a frecvenței, duratei și actualizării acestor plăți.

Toate acestea sunt precizate în normele privind regulile schemelor facultative de pensii ocupaționale. Ele reprezintă actele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în aplicarea legii, fiind obligatorii pentru schemele de pensii ocupaționale, fondurile de pensii ocupaționale, administratori și depozitari.

Contribuțiile la o schemă facultativă de pensii ocupaționale se rețin și se virează de către angajator, acesta răspunde penal de neplata contribuțiilor sau de plata lor incompletă conform termenelor, condițiilor și regulilor schemei cu privire la plata contribuțiilor.

Determinarea valorii obligației financiare care rezultă din neplata contribuțiilor sau din plata lor incompletă este reglementată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

In aceste situații, administratorul este obligat să notifice plătitorului, Consiliului de Coordonare și participantului, neîndeplinirea obligației față de fondul de pensii ocupațional.

Recuperarea obligației financiare se poate face prin aplicarea măsurilor de executare silită la solicitarea administratorului schemei respective, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă.

Schemele facultative de pensii ocupaționale trebuie să obțină în prealabil autorizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, după care administratorul poate proceda la publicitatea schemei și la încasarea de contribuții, sub sancțiunea retragerii avizului administratorului.

Pentru a obține autorizația, administratorul transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor documentația necesară în vederea autorizării fiecărei scheme facultative de pensii ocupaționale.

Conținutul documentației este stabilit prin normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și conține obligatoriu următoarele elemente:

numele și sediul administratorului;

numele și sediul angajatorului și sindicatului care au propus schema
respectivă;

principiile investiționale ale schemei facultative de pensii
ocupaționale;

condițiile de eligibilitate ale participanților pentru aderarea la
schema facultativă de pensii ocupaționale;

dreptul de proprietate al participanților la schema facultativă de
pensii ocupaționale, asupra sumei existente în conturile lor;

condițiile de acordare a pensiei ocupaționale de invaliditate;

metoda de actualizare a pensiilor ocupaționale;

48

peridiocitatea și procedura de raportare către participanți;

nivelul comisioanelor plătite administratorului;

condițiile și procedurile de încetare a participării și de transfer la
altă schemă facultativă de pensii ocupaționale;

suma fixă prevăzută în normele Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor emite autorizația sau respinge cererea de autorizare, după caz, în termen de 30 de zile de la depunerea documentației de către admninistrator.

Eventualele modificări ale schemei facultative de pensii ocupaționale se fac de comun acord între administrator și Consiliul de Coordonare al fondului respectiv, fără a aduce atingere drepturilor participanților. Aceste modificări devin aplicabile numai după autorizarea lor de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

In cazul în care se dovedește că au fost încălcate prevederile legii privind pensiile ocupaționale, ale normelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sau dacă este în interesul participanților la respectiva schemă, Comisia poate retrage autorizația unei scheme facultative de pensii ocupaționale.

Inainte de a proceda la retragerea autorizației, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor notifică administratorul și Consiliul de Coordonare al fondului respectiv cu cel puțin 30 de zile înainte despre intenția și motivele retragerii.

Administratorul schemei facultative de pensii ocupaționale are obligația de a răspunde notificării în termen de 30 de zile și eventual de a propune un plan de remediere dacă este cazul. Comisia poate apoba planul de remediere propus și acordă un termen de punere în aplicare sau în cazul în care Comisia nu primește nici un răspuns în termen sau acesta nu este satisfăcător, procedează la retragerea autorizației.

Retragerea autorizației unei scheme facultative de pensii ocupaționale conduce automat la retragerea autorizației fondului de pensii ocupaționale de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Aceasta informează Comisia Națională a Valorilor Mobiliare sau Banca Națională a României, după caz, despre retragerea autorizației unei scheme facultative de pensii ocupaționale furnizată de un administrator autorizat de acestea.

După retragerea autorizației schemei facultative de pensii ^ocupaționale, depozitarul începe evaluarea activelor și pasivelor fondului de pensii ocupaționale și trimite Comisiei și Consiliului de Coordonare rapoarte preliminare.

Depozitarul transmite în termen de 3 luni de la retragerea autorizației Comisiei și Consiliului de Coordonare, raportul final al evaluării avizat de un auditor independent acceptat de Comisie și o propunere de lichidare a schemei facultative de pensii ocupaționale.

49

Propunerea de lichidare poate prevedea modalitatea și programul transferurilor de plăți către alt fond de pensii ocupaționale sau plăți unice.

In această situație angajatorul, sindicatul și Consiliul de Coordonare pot propune participanților la schema a cărei autorizație a fost retrasă, transferul activelor personale la un alt fond de pensii ocupaționale cu aprobarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Aceasta din urmă emite norme referitoare la procedura de lichidare a schemei facultative de pensii ocupaționale și la conținutul rapoartelor obligatorii.

Activele personale nu pot reveni angajatorului, sindicatului, administratorului sau depozitarului.

Transferurile între schemele facultative de pensii ocupaționale se fac în baza unor reguli conținute de acestea.

In condițiile în care un participant a aderat la o nouă schemă de pensii ocupaționale poate alege una cele două variante:

să-și transfere conturile individuale de la vechile fonduri de pensii
ocupaționale la noul fond;

să-și păstreze calitatea de participant la toate schemele facultative
de pensii ocupaționale urmând a le cumula la momentul deschiderii
dreptului de pensie.

In cazul în care participantul dorește să transfere activul personal la o altă schemă facultativă de pensii ocupaționle este obligat să înștiințeze administratorul fostei scheme și să îi transmită o copie a actului de aderare.

Procedurile de aderare la noua schemă precum și forma și conținutul documentului prin care participantul înștiințează administratorul despre aderarea la o altă schemă facultativă de pensii ocupațională vor fi specificate în normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Transferul de plăți între administratorul fostei scheme și cel al noii scheme are loc în 30 de zile calendaristice de la înștiințare și cuprinde activul personal calculat la ultima dată de evaluare mai puțin deducerile legale.

Administratorul fostei scheme notifică administratorul noii scheme toate informațiile referitoare la contribuțiile făcute în contul participantului, precum și despre transferurile de plăți cu privire la contul acelui participant.

Principiile schemei facultative de pensii ocupaționale trebuie să precizeze:

cuantumul contribuției, cotele aferente angajatului și angajatorului,
precum și modalitatea de plată a contribuției;

rentabilitarea minimă estimată de Comisie și modalitatea de
împărțire a profitului între participanți;

tipurile de pensii ocupaționale, condițiile de eligibilitate,
modalitatea de calcul, actualizare, plată, cuantum estimativ.

La schemele facultative de pensii ocupaționale, nu pot participa angajații societăților de stat și a firmelor cu datorii la buget sau la furnizorii de utilității.

50

3. Constituirea și investițiile fondurilor de pensii ocupaționale.

Fondul de pensii ocupaționale reprezintă, fondul constituit prin contract de societate civilă, încheiat între toți participanții la schema facultativă de pensii ocupaționale, în conformitate cu prevederile Codului Civil referitoare la societatea civilă particulară și cu dispozițiile din lege.

Deci el reprezintă totalitatea activelor personale, destinate plății pensiilor obligatorii.

Scopul sistemului fondurilor de pensii obligatorii administrate privat este asigurarea unei componente de pensii, distinctă care să suplimenteze pensia acordată de sistemul public, prin colectarea și investirea unei părți din contribuția de asigurări sociale, plătite de participanți și în numele lor.

Resursele fondului de pensii ocupaționale se constitue din sumele provenite din contribuțiile făcute și din sumele provenite din investirea acestora.

Participarea la un fond de pensii ocupaționale a fiecărui participant este determinată de valoarea sumelor din contul acestuia.

Un fond de pensii ocupaționale trebuie să aibă minim 100 de participanți și poate fî administrat numai de un administrator avizat de Comisie, care îl reprezintă în raporturile cu terții, inclusiv în fața instanțelor judecătorești.

Consiliul de Coordonare reprezintă fondul de pensii ocupaționale în relațiile cu administratorul, negociază și semnează contractul de administrare.

Fondul de pensii ocupaționale trebuie autorizat în prealabil, de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Autorizația se eliberează în baza unei cereri formulată de administrator și a unor documente: actul constitutiv al administratorului, proiectul contractului de administrare, proiectul contractului de depozitare, contractul de societate civilă încheiat între participanții inițiali ai fondului de pensii ocupaționale, proiectul actului de adeziune la fondul de pensii ocupaționale, dovada plății taxei de autorizare, alte documente cerute de normele Comisiei.

Consiliul de Coordonare și administratorul încheie contractul de administrare în forma aprobată de Comisie iar fondul de pensii ocupaționale primește contribuțiile participanților numai după ce administratorul a primit avizul iar fondului de pensii ocupaționale i-a fost acordată autorizația.

Investițiile fondurilor de pensii ocupaționale se fac în conformitate cu dispozițiile legii și normele Comisiei, cu respectarea regulilor schemei facultative de pensii ocupaționale și ale contractului de administrare.

Administratorul investește sumele din fond pe criterii prudențiale în scopul maximizării profitului prin diversificarea investițiilor și diminuarea riscului în beneficiul exclusiv al participanților.

51

Pentru aceasta trebuiesc respectate anumite principii de investire cum ar fi:

prudențialitatea, inclusiv asigurarea securității activelor;

diversificarea investițiilor în vederea evitării concentrării excesive a
investițiilor pe o anumită clasă de active, emitenți sau grup de
emitenți;

menținerea unei lichidități adecvate stipulată în normele Comisiei;

calitatea și profitabilitatea investițiilor.

Administratorul completează declarația privind politica de investiții o dată la 3 ani sau ori de câte ori intervine o schimbare importantă în politica de investiții, cu acordul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și al Consiliului de Coordonare.

Această declarație respectă principiile de investire și conține:

strategia de investire a activelor în raport cu natura și durata
obligațiilor;

metode de măsurare a riscului investițiilor;

procedurile de management al riscului;

metoda de revizuire a principiilor de investiție;

persoanele responsabile de luarea deciziilor și realizarea
investițiilor, procedurile pentru luarea deciziilor.

Cu respectarea dispozițiilor anterioare, administratorul poate să investească în:

instrumente ale pieței monetare, inclusiv conturi bancare și depozite
la bănci autorizate de Banca Națională a României și care nu se află
sub supraveghere specială sau a căror autorizație nu este
suspendată, dar nu mai mult de 20% din valoarea totală a activelor
fondului;

titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor Publice, dar nu mai
mult de 70% din valoarea totală a activelor fondului;

obligațiuni și alte valori mobiliare emise de autoritățile
administrației publice locale din România, dar nu mai mult de 20%
din valoarea totală a activelor fondului;

valori mobiliare tranzacționate pe o piață reglementată și
supravegheată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, dar nu
mai mult de 50% din valoarea totală a activelor fondului;

obligațiuni și alte valori mobiliare emise de alte state, care
îndeplinesc cerințele prevăzute de normele Comisiei de
Supravegere a Asigurărilor, dar nu mai mult de 10% din valoarea
totală a activelor;

obligațiuni și alte valori mobiliare ale organismelor străine non-
guvernamentale, dacă aceste instrumente sunt cotate la burse de
valori autorizate și îndeplinesc cerințele de rating și alte cerințe

52

prevăzute de normele Comisiei, dar nu mai mult de 10% din valoarea totală a activelor fondului, cu asigurarea accesului la piața interbancară și cu respectarea prevederilor privind tranzacțiile valutare, conform reglementărilor în vigoare ale Băncii Naționale a României;

titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în
valori mobiliare din România sau alte țări care îndeplinesc cerințele
de rating și alte cerințe prevăzute de normele Comisiei, dar nu mai
mult de 5% din valorea totală a activelor fondului;

alte forme de investiții prevăzute de normele Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor care vor cuprinde și procentele
maxime ale activelor ce pot fi investite în aceste forme de investiții.

Procentul maxim al activelor unui fond care poate fi investit într-o singură societate comercială sau în fiecare clasă de activitate ale acesteia și procentul maxim al activelor unui fond care poate fî investit în activele unui singur emitent, grup de emitenți și persoanele afiliate lor, sunt stabilite de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor prin norme.

Administratorul este cel care exercită(exclusiv în beneficiul participanților la fond) în numele fondului, dreptul de vot în adunările generale ale acționarilor societăților comerciale în care s-au investit activele fondului de pensii ocupaționale.

4. Participanți și contribuțiile datorate.

La fondurile de pensii obligatorii administrate privat,cunoscute și sub formă de pilonul II, vor participa obligatoriu angajații cu vârste de până la 35 de ani, care devin pentru prima dată asigurați obligatoriu în sistem.

Participantul este angajatul care a aderat la o schemă facultativă de pensii ocupaționale, în numele căruia s-au plătit contribuții la un fond de pensii ocupaționale și care are un drept prezent sau viitor la o pensie ocupațională.

Participanților la o schemă facultativă de pensii ocupaționale li se aplică un tratament nediscriminatoriu având aceleași drepturi și obligații raportat la fondul de pensii ocupaționale.

O persoană nu poate participa la mai multe fonduri în același timp și nu poate avea decât un singur cont deschis la fondul al cărui participant este.

Actul de aderare este un contract scris, încheiat între persoana fizică și administratorul schemei respective și conține principalele prevederi ale schemei facultative de pensii ocupaționale, ale contractului de administrare, riscurile financiare, tehnice sau de altă natură și modul de repartizare a acestora, precum și referiri la contribuții, pensii ocupaționale, investiții și nivelul comisioanelor.

53

Contribuțiile la un fond pensii ocupaționale se stabilesc conform regulilor schemei de pensii ocupaționale și se virează odată cu contribuțiile de asigurării sociale obligatorii.

Contribuția participantului poate fi de până la 200 euro din venitul salarial anual, în procedura de definitivare a impunerii anuale și se deduce din venitul salarial brut al acestuia în completarea deducerii contribuțiilor de asigurări sociale datorate potrivit legii.

Cheltuielile angajatorului cu contribuțiile datorate de acesta la fondul de pensii ocupaționale în sumă de până la 200 euro pe an, pentru fiecare participant sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Contribuțiile se colectează pe baza codului numeric personal în conturile individuale ale participanților.

Contribuțiile la un fond de pensii ocupaționale și transferurile de plăți până la convertirea în unități de cont și diviziuni ale acestora (Comisia prevede prin norme datele de convertire și periodicitatea lor), se înscriu într-un cont separat al fondului de pensii ocupaționale, dobânda generată de acest cont constituind venit al fondului.

La prima dată de convertire care urmează plății primei contribuții la fondul de pensii ocupaționale, valoarea unei unități de cont va fi de 100.000 lei.

Această valoare a unității de cont poate fi reactualizată de către Comisie, pe baza principiilor de evaluare a activelor fondurilor de pensii ocupaționale.

Valoarea totală a unităților de cont ale unui fond de pensii ocupaționale este întodeauna egală cu valoarea totală a activelor fondului. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor emite norme care definesc activul net, principiile de evaluare a activelor și pasivelor fondurilor de pensii ocupaționale.

Valoarea activelor nete și valoarea unității de cont ale unui fond de pensii ocupaționale calculată de către depozitar la fiecare dată de evaluare, cel puțin o dată pe lună, se comunică administratorului și Comisiei în aceeași zi. Aceste calcule sunt făcute de depozitar dar sunt supuse auditării unui auditor independent avizat de Comisie, care nu poate fi persoană afiliată angajatorului, sindicatului, administratorului sau depozitarului.

Administratorul care a primit contribuții pe o perioadă de cel puțin 24 de luni, la sfârșitul ultimei luni a fiecărui trimestru, calculează rentabilitatea pentru ultimile 24 de luni și o comunică Comisiei.

Rata de rentabilitate a unui fond de pensii ocupaționale este raportul între diferența dintre valoarea medie a unei unități de cont în ultima zi a lunii care încheie un trimestru și valoarea acelei unități în ultima zi lucrătoare a lunii ce precede perioada de 24 de luni și valoarea acelei unități de cont în ultima zi lucrătoare a lunii care precede perioada de 24 de luni, exprimat în procente.

Ponderea fondului într-o anumită zi este raportul dintre valoarea activului net al fondului și valoarea activelor nete ale tuturor fondurilor de pensii ocupaționale, calculate în aceeași zi.

54

5. Plata pensiilor ocupaționale și fondul de rezervă.

Dreptul la pensia ocupațională se deschide, numai la cerea participantului, cu condiția ca acesta, să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

să aibă vârsta de pensionare prevăzută de Legea nr. 19/2000, privind
sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu
modificările și completările ulterioare;

să fi plătit cel puțin 60 de contribuții lunare;

activul personal să fie cel puțin egal cu suma necesară obținerii
pensiei ocupaționale minime prevăzută prin normele Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor.

Participantul poate beneficia de activul personal fara îndeplinirea prevederilor menționate mai sus dar primește suma existentă în contul său ca plată unică sau plăți eșalonate în rate pe o durată de maxim 5 ani, la alegerea sa, în caz de invaliditate permanentă, caz în care dreptul la pensia ocupațională se deschide în condițiile și la termenele stabilite de Comisie, dacă decesul participantului a survenit înainte de depunerea cererii pentru obținerea unei pensii ocupaționale, caz în care suma se plătește beneficiarilor, în condițiile și cuantumul stabilite prin actul de aderare și actul de sucesiune, sau dacă, decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia ocupațională și acesta a ales un tip de pensie ocupațională cu componentă de supraviețuitor, caz în care sumele aferente se plătesc către persoana nominalizată.

Suma totală cuvenită pentru pensia ocupațională nu poate fi mai mică decât valoarea contribuțiilor plătite, diminuată cu comisioanele de administrare, la care se adaugă transferurile de plăți efectuate, dacă este cazul, majorată cu rata minimă a rentabilității stabilită de Comisie.

La deschiderea dreptului de pensie ocupațională, participantul poate beneficia de pensie, dacă suma existentă în contul său este cel puțin egală cu cea necesară obținerii pensiei ocupaționale minime, în caz contrar, participantul sau beneficiarii săi, dacă este cazul, primește o sumă fixă.

Comisia emite norme care să prevadă modul de stabilire și modificare a ratelor în funcție de performanța investițională, pensia ocupațională minimă, costurile pe care un participant trebuie să le suporte, modul de plată și consecințele decesului unui participant.

Fiecare administrator oferă o pensie ocupațională de tipul celor aprobate și reglementate de Comisie. Aceasta emite norme privind procedura de autorizare, de retragere a autorizației și de modificare a tipurilor de pensii ocupaționale.

Contribuțiile se gestionează în conturi individuale, iar angajatorul nu-și poate anula obligația de plată fără acordul scris al participantului.

55

Releția dintre participanți și administratorul fondului este reglementată de contractul de administrare, semnat de Consiliul de Coordonare, în calitatea sa de reprezentant al tuturor participanților la acest fond și ales dintre ei.

Administratorii, depozitarii, angajatorii și persoanele afiliate lor le este interzis să transmită informații false, înșelătoare sau care pot crea o impresie falsă, să emită pretenții sau să facă afirmații prin publicitate sau informațiile distribuite participanților și potențialilor participanți, despre un fond sau administratorul acestuia.

De asemenea nu au voie să facă afirmații sau previziuni despre evoluția investițiilor unui fond altfel decât în forma și modul prevăzute în normele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Pensia ocupațională se supune reglementărilor legale privind impozitarea veniturilor și executarea silită.

Pentru a asigura funcționarea corectă a mecanismului, proiectul include un set de interdicții și sancțiuni. încălcarea prevederilor stipulate în proiectul de lege atrage răspunderea materială, civilă, contravențională sau penală după caz.

Astfel, este interzisă oferirea de beneficii colaterale unei persoane, cu scopul de a o convinge să adere sau să rămână participant la o schemă facultativă de pensii. De asemenea este interzisă oferirea de beneficii colaterale unui angajator, sindicat sau unor persoane afiliate lor, cu scopul de ai recompensa sau de ai determina să convingă sau să solicite angajaților săi să adere la un anumit fond.

Administratorul este obligat să furnizeze anual informații corecte și complete despre activitatea desfășurată în anul precedent. De asemenea el este obligat să informeze participanții, în mod individual, despre situația fiecărui cont. Fondul de rezervă este înființat de administrator pentru a asigura solvabilitatea fondurilor de pensii ocupaționale administrate.

Necostituirea fondului de rezervă sau neactualizarea lui este sancționată de către Comisie cu retragerea avizului administratorului. De aceea fondul de rezervă trebuie să aibă un nivel prudențial, care să acopere cel puțin pensiile ocupaționale în plată și cele previzibile pe termen mediu, obligațiile de majorare a acestor drepturi, precum și ajustarea ratei rentabilității până la nivelul normat.

Fondul de rezervă este păstrat în bănci comerciale, cu dobândă și se recalculează anual de către un actuar și este supus auditării unui auditor independent avizat de Comisie.

Veniturile fondului de rezervă sunt finanțate din resursele administratorului, iar cheltuielile acoperă în principal pensiile ocupaționale rambursabile participanților, ajustarea rentabilității până la nivelul normat, diferența dintre suma la care are dreptul participantul și activul său personal în cazul transferului la un alt fond de pensii ocupaționale.

Comisia verifică periodic nivelul și modul de utilizare a fondului de rezervă și ia măsuri pentru intrarea în legalitate a administratorilor.

56

CAPITOLUL 4 : PENSIILE FACULTATIVE PRIVATE-

PILONUL III.

-ING Nederlanden România- STUDIU DE CAZ –

1. Considerații prinind sistemul privat de pensii în România- pilonul III.

Transformările legislative și structurale care se produc la nivelul economiei naționale, în contextul pregătirilor de aderare a României la Uniunea Europeană, imprimă și pieței asigurărilor un ritm alert de adaptare.

De aceea, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a demarat la începutul anului 2004, amendarea Legii nr. 32/2000, transpunând toate prevederile directivelor aplicabile domeniului. Modificări au fost aduse și la Legea nr. 136/1995, proiectul fiind aprobat de Parlament. Acestor două acte normative li se adaugă întregul pachet de norme, în prezent în stadiul de proiecte, care vor fi definitivate și emise ulterior intrării în vigoare a legilor.

Dacă la începutul anului 2001- anul în care a fost înființată Comisia de Supraveghere a Asigurărilor- existau peste 70 de societății de asigurare, la sfârșitul anului 2003, dețineau autorizații de funcționare puțin peste 40 de asigurători. în condițiile în care numărul de asigurători a scăzut din cauza aplicării noilor prevederii legislative emise în decursul timpului, dar și a cerințelor de natură prudențială, dinamica puternic crescătoare a pieței dovedește o consolidare a acesteia și o creștere a cererii de produse de asigurare. Această dezvoltare se reflectă în creșterea volumului fondurilor pe care societățile de asigurare le gestionează și care în fapt aparțin asiguraților.

Piața românească a asigurărilor a înregistrat o evoluție spectaculoasă în ultimii ani, o creștere net superioară ritmului de creștere economică.

Efecte semnificative asupra dezvoltării acestui sector vor avea fondurile de pensii care vor contribui la dezvoltarea în toate componentele sale, la mobilizarea economiilor populației și investirea lor în economia națională și nu în ultimul rând la relaxarea pe termen lung a bugetului asigurărilor sociale.

Legea 32/2000 privind societățile de asigurare și de supravegherea asigurărilor a adus un plus de organizare și corectitudine în domeniu, prin înființarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, dar și această lege suportă îmbunătățiri.

Chiar dacă pe piață există produse de pensii oferite de companiile de asigurări, aceste produse sunt, în fapt, grefate de produse de asigurări de viață și nu au o existență distinctă față de acestea, fapt pentru care autoritatea fiscală nu recunoaște deductibilitatea unei asemenea asigurări de viață cu componentă de pensie, deoarece acest tip de asigurare nu este reglementată distinct de un act normativ.

57

Peste tot în lume, există tendința de transfer a responsabilității pensiilor, de la cel de stat la cel privat, în condițiile în care în cadrul Uniunii Europene, apoximativ 90% din totalul pensiilor sunt în sistemul de stat, constituind o povară bugetară semnificativă.

Pensiile nu vor mai trebui privite ca un sistem de protecție socială ce are și o latură asiguratorie, ci ca un sistem asiguratoriu și investițional ce poate avea, în anumite cazuri și o componentă de protecție și solidaritate socială.

Ea va trebui să devină o asigurare a unui risc, ca orice asigurare, fiecare individ și fiecare organizație având ca scop reducerea cât mai mult posibil a pierderii premature a capacității de muncă.

De aceia fondurile universale de pensii ce dețin poziții de monopol în acest domeniu vor trebui să facă loc competiției, aceasta ducând la eficientizarea investițiilor fondurilor de pensii, va da posibilitatea fiecărui individ și fiecărei corporații să aleagă liber.

Numai prin liberalizarea pieței asigurărilor de pensii se poate realiza diversificarea investițională și se poate îndeplini obiectivul unei rate de înlocuire direct proporționale cu valoarea contribuției.

Concomitent cu asigurarea securității investiției individuale, pensia devine o asigurare împotriva unui risc care se va produce la un moment dat, putând fi privită ca o componentă investițională pe termen lung.

Impactul pensiilor asupra economiei este semnificativ din mai multe puncte de vedere. în primul rând, stimulează dezvoltarea pieței de capital prin investițiile care se fac din banii colectați.

De asemeni statul va fi degrevat de anumite obligații sociale pe care le are față de cetățeni, obligații din ce în ce mai greu de onorat. Iar în al treilea rând, după Legea 19/2000, contribuabilii sunt mult dezavantajați de limitarea nivelului maxim al pensiei indiferent de sumele cu care au cotizat până în momentul respectiv la buget.

O deosebită importanță pentru întreaga economie națională, pentru asigurați dar și pentru asigurători va fi aprobarea și punerea în practică a celor doi piloni de pensii, care să susțină sistemul public.

Dacă în ceea ce privește pilonul II, reprezentând schemele facultative de pensii ocupaționale, legislația a fost definitivată iar controlul acestora a fost atribuit Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, despre legislația privind fondurile private se mai poartă discuții.

România nu ar trebui să facă notă discordantă din punctul de vedere al transferului dinspre sistemul de stat spre cel privat, iar un rol important îi joacă binențeles, legislația. Aplicarea noilor reglementări in domeniu, presupune un efort susținut atât din partea autorității de supraveghere, care va continua să-și întărească capacitatea administrativă, cât mai ales din partea asigurătorilor care vor trebui să identifice soluții de creștere a competitivității, prin îmbunătățirea ofertei și optimizarea costurilor.

58

2. Istoria ING Group și prezentarea ING Nederlanden Asigurări de Viață.

Societatea de asigurări Naționale – Nederlanden și Grupul NMB PostBank, au format in anul 1991 ING Group.

Naționale – Nederlanden – fondată în anul 1963 – era cea mai puternică societate de asigurări în momentul alcătuirii Grupului ING, venind cu o vastă experiență în domeniul asigurărilor de viață dar și în sfera asigurărilor non-viață. Calitatea serviciilor sale era garantată de cei aproape 150 de ani de activitate a celor două fondatoare ale companiei: The Netherlands (fondată în 1845) și Naționale Life Insurance Bank (fondată în 1863).

Grupul NMB PostBank – fondat în anul 1989 – era format din NMB Bank și PostBank, lidere în domeniul activităților bancare atât pentru clienții instituționali internaționali cât și pentru clienții individuali.

In anul 1995 ING Group achiziționează banca britanică de investiții Barings iar în anul 1997 achiziționează compania de asigurări Equitable of Iowa, Furman Selz, care au oferit grupului ING și mai multe oportunități pe piața investițiilor bancare din SUA.

Preluarea băncii belgiene Brussels Lambert la sfârșitul anului 1997, a reprezentat cea mai mare achiziție realizată de o companie olandeză până la acel moment.

ING Group achiziționează în anul 2000 compania de asigurări americană Relia Star. Tot în acest an semnează contractul de cumpărare a diviziei de servicii financiare și a filialelor din străinătate a Societății Americane de asigurări Aetna. Grație acestor achiziții ING Group câștigă poziția nr. 1 în Statele Unite după încasările de prime din asigurări de viață și anuități și nr.6 în ceea ce privește activele, având cea mai mare rețea de brokeri/dealeri din Statele Unite.

Totodată ING Group devine nr.l între companiile internaționale de asigurări în America Latină și a doua companie internațională de asigurări în zona Asia-Pacific, după primele încasate.

Activitatea Grupului ING (cel mai mare grup financiar olandez și una dintre primele 10 instituții financiare din lume) a debutat pe piața românească în anul 1994 în domeniul bancar, prin înființarea ING Bank.

ING Grup asigură o gamă largă de servicii financiare integrate pentru clienți individuali și instituționali, folosind mai multe canale de distribuție, oferind astfel clienților săi posibilitatea de a opta pentru varianta care se potrivește cel mai bine nevoilor lor specifice.

Intr-un climat economic provocator, ING Grup își concentrează strategia asupra investiției, managementului și acumulării, fructificând rezultatele obținute până în prezent.

Urmând strategia la nivel internațional a grupului, în anul 2001 își schimbă numele în ING Nederlanden Asigurări de Viață.

59

Apariția Nederlanden Asigurări de Viață reprezintă consecința firească a unui amplu proces de evaluare a pieții financiare românești, realizat de către grupul ING.

Au fost studiate atât cadrul legislativ și economic cât și aspecte ale culturii și tradițiilor.

Compania și-a început activitatea la data de 1 iulie 1997 cu 5 agenții și un număr de 200 de consultanți, luându-se decizia de a dezvolta pe piața românească operațiunile de asigurări de viață.

Incă din anul 1999 ING Nederlanden devine liderul pieței asigurărilor de viață din România, poziție pe care o deține și în prezent.

In anul 2002 volumul primelor brute subscrise a fost de 79,3 milioane euro cu o cotă de piață de 59,4%, reconfirmând poziția de lider a acestei piețe.

In perioada 1 ian.2003 – 30 sep.2003 volumul primelor brute subscrise a fost de 60,57 milioane euro și o cotă de piață de 44,40%, fiind de departe cea mai puternic capitalizată companie de pe piața asigurărilor, ocupând primul loc din punctul de vedere al atragerii de noi clienți, după cum rezultă din tabelul următor.

Tabelul nr.8

Sursa: Companiile de asigurări

60

3. Prezentarea produselor oferite de ING Nederlanden Asigurări de Viață în România.

ING Nederlanden oferă clienților săi (persoane fizice și companii) produse și servicii de asigurări la cele mai înalte standarde de calitate și profesionalism, în conformitate cu exigențele stabilite la nivelul Grupului ING, pe baza bunei cunoașteri a pieței locale, precum și a tradiției și a forței sale financiare internaționale.

Produsele de asigurare ING Nederlanden în funcție de nevoile de acoperire sunt:

Planuri de investiții

Planuri de pensii

Planuri financiare de economisire

Planuri financiare de protecție

Planuri de protecție pentru copii
iar după modul de funcționare sunt:

Asigurări tradiționale

Asigurări tip Unit Linked

Asigurări și opțiuni suplimentare

Asigurările de viață Unit Linked reprezintă un concept nou, introdus în premieră pe piața românească de ING Nederlanden Asigurări de Viață.

Produsele Unit Linked reprezintă, deopotrivă o asigurare de viață și un produs de investiții, în cadrul unui contract unic.

Asigurările Unit Linked în Lei și USD permit accesul la cele mai performante plasamente financiare din România și de pe piețele internaționale.

61

Alături de larga oferă a celor douăsprezece produse de asigurare tradiționale și de tip Unit Linked adresate clienților individuali, ING Nederlanden vine și în întâmpinarea cerințelor specifice ale companiilor din România, prin intermediul Programului de Asigurare de Grup.

Acesta include nouă tipuri de produse de asigurare și planuri financiare pentru angajați, atât planuri financiare de protecție și sănătate, cât și planuri de pensii, de economisire și investiții și de motivare a angajaților.

In prezent cei 2500 de consultanți de asigurare își desfășoară activitatea în cele 69 de birouri deschise în 63 de orașe din întreaga țară.

In perioana Mai 2003 – Mai 2004 , programele de investiții ING Nederlanden în lei, Bonuri de Tezaur și Mixt au înregistrat performanțe conform așteptărilor, depășind rata cumulată a inflației anunțată de Institutul Național de Statistică pentru anul 2003 și în prima parte a anului 2004.

Creșterile lunare ale prețurilor celor două Programe de investiții ING Nederlanden în lei, comparativ cu rata lunară a inflației sunt prezentate în tabelul următor.

Evoluția Programelor de investiții ING Nederlanden Unit Linked Tabelul nr. 9

Sursa : ING Nederlanden Asigurări de Viață

Ilustrarea grafică a evoluției lunare a prețurilor de vânzare pentru cele două programe de investiții ING Nederlanden Unit Linked în lei în perioada Mai 2003 – Mai 2004, comparativ cu rata lunară a inflației arată o creștere lunară a prețurilor celor două programe de investiții (mai ales a Programului 2 Mixt) față de rata lunară a inflației.

Acest program de investiții ING Nederlanden Unit Liked are în componență titluri de stat în lei emise de Ministerul Finanțelor pe termen de până la un an, certificate de depozit emise de bănci comerciale, depozite bancare în lei și pe termen scurt și disponibilități în conturi curente.

Obiectivul urmărit în administrarea programului este maximizarea valorii acestuia și obținerea unor creșteri de capital prin asigurarea unui randament crescut al investițiilor.

62

Activul net la 31 Mai 2004 era de 1 398 mld., iar randamentul mediu anual al portofoliului de titluri de stat care intră în componența acestui program a fost la sfârșitul lunii Mai de 17,7%.

Programul de investiții mixt are în componență acțiuni tranzacționate la Bursa de Valori București, titluri de stat în lei emise de Ministerul Finanțelor pe termen de până la un an, certificate de depozit emise de bănci comerciale, depozite bancare în lei pe termen scurt și disponibilități în conturi curente.

La 31 Mai 2004 activul net al programului a atins valoarea de 784 mld. lei, iar randamentul mediu anual al portofoliului de titluri de stat ce intră în componența acestuia au fost la sfârșitul lunii Mai de 17,4%.

63

4. Contractul de asigurare Plan de pensie MERIT-Studiu de caz.

Pensiile reprezintă o componentă foarte importantă la nivel de grup, ele constituind fundamentul activității ING Grup în ultimile decenii.

ING are o cotă de piață semnificativă în domeniul pensiilor în Olanda-20%, SUA-5%, Australia-6% și este lider pe piața asigurărilor de viață și a pensiilor în Europa Centrală și de Est.

Și în România, ING joacă un rol important pe piața pensiilor private, fapt pentru care aceasta a lansat pe piață Contractul de asigurare Plan de Pensii MERIT.

Contractul de asigurare Plan de Pensii MERIT, ca oricare dintre produsele de asigurare este guvernat de condițiile contractuale generale, care sunt completate cu condițiile contractuale specifice tipului de contract de asigurare și cu condițiile contractuale specifice Asigurărilor și Opțiunilor suplimentare atașate contractului de bază.

Acest contract este constituit din următoarele documente, care reprezintă părți integrante ale contractului (anexa 19):

cererea de asigurare adresată societății ING Nederlanden Asigurări
de Viață S.A., semnată de către contractant și contrasemnată de
către asigurat în cazul în care contractantul și asiguratul nu sunt una
și aceeași persoană;

documentele anexă ale cererii de asigurare, care pot fi după caz,
formulare de examinare medicală, chestionare suplimentare
specifice, confirmările semnate de către contractant și
contrasemnate de asigurat, prin care aceștia își manifestă expres
acordul cu privire la modificarea condițiilor financiar-tehnice
standard de oferire a asigurării;

condițiile contractuale specifice fiecărui tip de contract de asigurare
de bază;

condițiile contractuale specifice asigurărilor și opțiunilor
suplimentare atașate contractului de asigurare de bază;

polița de asigurare emisă de către societatea ING Nederlanden
Asigurări de Viață S.A., pentru a confirma încheierea unui contract
de asigurare.

Termenii și condițiile generale ale contractului de asigurare se aplică în mod corespunzător prezentelor condiții specifice.

> Evenimentul asigurat poate fi: supraviețuirea asiguratului la data de pensionare indicată, decesul asiguratului pe durata unui contract plătit integral sau a unui contract liber de plata primelor sau decesul asiguratului pe perioada de plată a primelor eșalonate.

64

Suma asigurată este suma stabilită de contractantul asigurării în
contractul de asigurare și garantată de către asigurător.

Indemnizația de asigurare, în funcție de evenimentele care au loc,
este definită ca fiind:

a) suma asigurată specificată în contractul de asigurare și
valoarea contului în lei deținut de contractantul asigurării la data
decesului asiguratului pe perioada de plată a primelor de asigurare
(această indemnizație va fi acordată beneficiarilor stipulați în
cererea de asigurare sau moștenitorilor legali ai asiguratului);

b) valoarea contului în lei deținut de contractantul asigurării la
data decesului asiguratului pe durata unui contract plătit integral;
(această indemnizație va fi acordată beneficiarilor stipulați în
cererea de asigurare sau moștenitorilor legali ai asiguratului);

c) valoarea contului contractantului în cazul supraviețuirii
asiguratului și solicitarea începerii plății anuităților, ca primă unică
într-un contract de anuități.

Anuitatea este definită ca fiind numărul de unituri a căror valoare
asigurătorul se obligă să o plătească asiguratului după data
pensionării indicată de acesta, în funcție de tipul anuităților pentru
care optează asiguratul.

Perioada de plată a primelor de asigurare reprezintă perioada
inițială de plată a primelor eșalonate și eventuala prelungire a
acestei perioade după această dată.

Contul contractantului asigurării este un cont individual administrat
de asigurător pentru fiecare contractant în parte.

Programul de investiții ING Nederlanden Unut Linked este un
program de investiții intern, reprezentând un portofoliu de diverse
tipuri de active financiare administrate de asigurător în scopul
exclusiv al asigurării.

Unit este o diviziune a programului de investiții ING Nederlanden
Unit Linked, stabilită în scopul asigurării, reprezentând dreptul de a
primii o parte din valoarea programului de investiții ING
Nederlanden Unit Linked, după cum este specificat în termenii și
condițiile contractuale.

Unit inițial reprezintă un unit cumpărat prin plata unei prime
eșalonate pe parcursul primului an de asigurare, sau prin creșterea
primei de asigurare.

Unit de acumulare este tot un unit cumpărat prin plata primei
eșalonate începând cu al doilea an de asigurare.

Unit de investiții reprezintă un unit cumpărat prin plata unei prime
suplimentare.

65

> Unit de loialitate este un unit cumpărat prin alocarea unei părți din taxa lunară de administrare a poliței de asigurare, într-un procent stabilit de asigurător.

Prima suplimentară este prima plătită de către contractantul
asigurării pe parcursul contractului sub forma unei prime unice, alta
decât prima eșalonată.

Prețul de cumpărare reprezintă prețul prin care un unit este
cumpărat de către contractantul asigurării.

Prețul de vânzare este prețul prin care un unit este vândut de către
contractantul asigurării.

Proporția de alocare este raportul prin care prima de asigurare este
alocată fiecărui program de investiții ING Nederlanden Unit
Linked.

Factorul de alocare este un factor cu care se va multiplica prima de
asigurare eșalonată, în vederea cumpărării de unituri în programele
de investiții ING Nederalanden Unit Linked.

Taxa de răscumpărare reprezintă o reducere a numărului de unituri
inițiale, aplicată în situația în care contractul de asigurare își
încetează efectele conform prezentelor condiții de asigurare sau
este transformat într-un contract liber de plata primelor.

Cheltuielile inițiale sunt cheltuielile asigurătorului de semnare și
emitere a contractului de asigurare.

Costul asigurării de viață este costul perceput de asigurător pentru
acoperirea riscului de deces, oferită prin intermediul contractului de
asigurare.

Costurile administrative sunt costurile lunare ale asigurătorului de
administrare a contractului de asigurare.

Primele de asigurare pentru contractul de asigurare Plan de Pensie MERIT pot fi eșalonate sau suplimentare.

La încheierea perioadei de plată a primelor, stabilită inițial în polița de asigurare, contractantul poate opta pentru continuarea plății primelor de asigurare după data de pensionare specificată în contract.

Acest lucru va fi notificat de către asigurător cu 45 de zile înainte. în cazul în care asigurătorul nu primește un răspuns de la contractant până la data încheierii perioadei inițiale de plată a primelor, contractul va fi automat transformat într-un contract plătit integral.

Dacă la încheierea perioadei inițiale de plată a primelor de asigurare, contractantul optează pentru continuarea plății primelor eșalonate, contractul de asigurare se va derula în aceleași condiții de până atunci.

Primele suplimentare pot fi plătite în orice moment pe durata contractului de asigurare, cu respectarea unei sume minime stabilite de asigurător.

66

Plata unor prime suplimentare nu va afecta obligația contractantului de a plăti primele eșalonate.

La fiecare aniversare a poliței pe perioada de plată a primelor de asigurare, contractantul asigurării poate schimba frecvența plăților.

Toate primele eșalonate și cele suplimentare vor fi plătite în lei.

Contractantul asigurării poate alege suma asigurată sub o limită maximă, calculată în funcție de prima de asigurare eșalonată și de un factor maxim stabilit în funcție de vârstă și sexul asiguratului, la data ultimei aniversări a zilei sale de naștere.

In cazul în care contractantul nu va dori o sumă asigurată garantată pentru această asigurare, el va fi obligat să își atașeze la contrat o asigurare suplimentară de deces din accident, cu respectarea limitelor minime și maxime stabilite de asigurător.

Pe parcursul perioadei de prelungire a plății primelor, dacă asigurătorul nu primește primele datorate până la sfârșitul perioadei de 90 de zile, contractul de asigurare va fi transformat automat într-un contract integral.

Dacă se procedează la transformarea contractului într-un contract liber de plata primelor sau într-un contract plătit integral, suma asigurată va fi ajustată iar toate asigurările suplimentare își vor înceta efectele.

Obiectivul Programelor de Investiții ING Nederalnden Unit Linked este creșterea pe termen lung a valorii activelor deținute de către acestea. Un unit este o diviziune a programului de investiții ING Nederlanden Unit Linked prin care se garantează contractantului asigurării, dreptul de a deține o cotă parte din valoarea programului de investiții, dar nu oferă drepturi și privilegii suplimentare referitoare la activele programelor existente.

Valoarea unui unit nu este garantată de către asigurător.

Programele de investiții ING Nederlanden Unit Linked pot fi evaluate de asigurător cel puțin o dată pe săptămână, valoarea lor fiind egală cu diferența dintre valoarea de piață a activelor deținute de programul de investiții și debitele existente în momentul evaluării.

Veniturile obținute pe baza activelor deținute de programul de investiții vor fi reinvestite în acesta.

Asigurătorul va deduce din valoarea fiecărui program de investiții ING Nederlanden Unit Linked o taxă de administrare direct legată de costurile de gestionare a programului. Această taxă va fi dedusă eșalonat cu ocazia fiecărui proces de evaluare. Totodată asigurătorul va deduce din valoarea programelor de investiții ING Nederalnden Unit Linked toate taxele și comisioanele (de brokeraj și de custodie) plătite de către acesta pentru achiziționarea diverselor active financiare ce compun programul de investiții.

Prețul de vânzare a unui unit este calculat prin împărțire valorii totale a programului de investiții ING Nederlanden Unit Linked din care face parte unitul, la numărul total al uniturilor deținute de către toți contractanții.

67

PREȚURILE UNITURILOR VALABILE LA DATA DE

18 iunie 2004

Sursa : Departamentul de Actuariat și Management al Investițiilor ING Nederlanden

Prețul de cumpărare a unui unit este calculat pe baza prețului de vânzare, prețul de cumpărare depășind cu un anumit procent prețul de vânzare.

Primele de asigurare eșalonate plătite de către contractant vor fi multiplicate cu un factor de alocare, care va varia în funție de mărimea primei dar nu va fi mai mic de 1. Valoarea primei rezultate în urma acestui calcul va fi destinată cumpărării de unituri în programul de investiții ING Nederlanden Unit Linked.

Primele eșalonate plătite de contractant pe parcursul primului an de asigurare vor fi folosite pentru cumpărarea de unituri inițiale, iar primele eșalonate plătite de contractant începând cu al doilea an de asigurare vor fi

68

utilizate pentru achiziționarea de unituri de acumulare ca și creșterile de primă produse începând cu al doilea an de asigurare.

Toate primele suplimentare, indiferent de momentul în care sunt plătite vor fi folosite pentru cumpărarea de unituri de investiții.

Nu se vor efectua achiziții de unituri până la emiterea poliței de asigurare.

Primele eșalonate plătite înainte de data emiterii poliței de asigurare nu vor fi alocate până la acea dată. Primele eșalonate plătite înainte de data stabilită pentru plata următoarei prime de asigurare, nu vor fi alocate până la data respectivă.

Primele suplimentare vor fi alocate numai subsecvent și în funcție de completarea corespunzătoare, de către contractantul asigurării, a formularului tip, pus la dispoziție de către asigurător. Acestea vor fi destinate în totalitate achiziționării de unituri.

Toate uniturile vor fi cumpărate pe baza proporției de alocare curente specificată de contractantul asigurării care are dreptul să schimbe proporția de alocare în orice moment.

Schimbarea va deveni efectivă la următoarea dată de plată a primei eșalonate așa cum este ea specificată în polița de asiguare. Numărul de unituri cumpărat va fi determinat pe baza prețului de cumpărare din ziua următoare alocării primei de asigurare.

Contractantul asigurării are dreptul să mărească prima de asigurare eșalonată în orice moment, cu condiția respectării limitei minime de creștere a primei, stabilite de asigurător.

După încheierea primului an de asigurare, contractantul asigurării are dreptul să micșoreze prima de asigurare eșalonată, cu condiția respectării limitei minime de scădere a primei și a limitei minime de primă valabilă la acea dată, stabilite de asigurător.

Asigurătorul își rezervă dreptul de a opera o reducere corespunzătoare a sumei asigurate, dacă suma asigurată curentă va depăși suma asigurată maximă. El este obligat să informeze contractantul asigurării asupra modificării sumei asigurate cerute, de creșterea sau reducerea primei de asigurare eșalonată.

In cazul în care contractantul asigurării și asiguratul sunt persoane diferite, contractantul se obligă să furnizeze consimțământul scris al asiguratului cu privire la modificările survenite în valoarea primei de asigurare eșalonată.

Toate modificările primei de asigurare vor deveni efective la data următoarei scadențe de plată.

Contractantul asigurării are dreptul să mărească suma asigurată în orice moment, în acest caz asigurătorul are dreptul de a cere informații sau examinări medicale suplimentare.

Suma nou asigurată nu poate depășii suma asigurată maximă aplicabilă la data creșterii, așa cum este calculată de asigurător și fără o creștere corespunzătoare a primei de asigurare eșalonată.

69

Asigurătorul este obligat să informeze contractantul asigurării asupra creșterii de primă cerute. De asemenea contractantul asigurării are dreptul de a reduce suma asigurată în orice moment.

Dacă contractantul asigurării și asiguratul sunt persoane diferite, contractantul asigurării se obligă să furnizeze consimțământul scris al asiguratului asupra modificărilor de suma asigurată. Aceste schimbări produse intră în vigoare la data prezentării lor asigurătorului.

Contractantul asigurării are dreptul o dată pe an, fără plata unui comision, să transfere unituri între programele de investiții ING Nederlanden Unit Linked aparținând contului contractantului, programe exprimate în aceeiași monedă.

Transferul de unituri se poate efectua numai între programele de investiții disponibile pentru acest tip de produs. în cazul în care pe parcursul anului de asigurare au loc mai multe transferuri de unituri, un comision de transfer, specificat de asigurător, va fi perceput din contul contractantului asigurării.

Numărul de unituri ce se transferă este calculat pe baza prețului de vânzare al uniturilor pentru fiecare program de investiții ING Nederlanden Unit Linked în parte.

Uniturile de investiții se administrează și se transferă independent de celelalte tipuri de unituri.

Primele plătite vor fi toate alocate în contul contractantului asigurării. Valoarea acestui cont se va schimba periodic, corespunzător cu valoarea activelor financiare administrate de asigurător.

Valoarea contului contractantului asigurării este egală cu numărul total de unituri inițiale, unituri de acumulare, unituri de investiții și unituri loiale din fiecare program de investiții ING Negerlanden Unit Linked, multiplicat cu prețul de vânzare al unui unit din programul de investiții ING Nederlanden Unit Linked corespunzător.

Contul contractantului în lei se va reduce periodic prin deducerea cheltuielilor inițiale, a cheltuielilor administrative și a costului asigurării de viață.

Odată cu emiterea poliței de asigurare, pe perioada inițială de plată a primelor, costurile administrative ale poliței vor fi reduse lunar cu un procent stabilit de asigurător din care se vor cumpăra unituri de loialitate.

Numărul uniturilor de acumulare din contul contractantului asigurării va fi redus lunar cu o sumă egală cu costul asigurării de viață pentru luna următoare, precum și cu costurile administrative ale asigurătorului. Calculul costurilor se face la prețul de vânzare valabil la data tranzacției.

In cazul în care contul contractantului asigurării este format din unituri aparținând mai multor programe de investiții ING Nederlanden Unit Linked, numărul uniturilor care vor fi deduse pentru acoperirea costurilor, va fi calculat proporțional în conformitate cu valoarea uniturilor de acumulare din fiecare program de investiții în lei.

70

La sfârșitul fiecărui an de asigurare, pe parcursul perioadei inițiale de plată a primelor, numărul uniturilor inițiale din contul contractantului asigurării va fi redus cu un procent fix, stabilit de asigurător, pentru acoperire cheltuililor inițiale ale asigurătorului, ultima reducere fiind efectuată la sfârșitul perioadei inițiale de plată a primelor.

Dacă valoarea curentă a uniturilor de acumulare din contul contractantului asigurării nu acoperă costurile, suma reprezentând diferența dintre valoarea uniturilor de acumulare și aceste costuri se va constitui într-un debit care va fi dedus din uniturile de acumulare următoare.

Acumularea debitului este permisă doar în cursul primilor patru ani de valabilitate a contractului, în caz contrar, contractul se transformă într-un contract liber de plata primelor.

La împlinirea vârstei de pensionare indicată în polița de asigurare, contractantul asigurării, cu acordul asiguratului în cazul în care sunt persoane diferite, poate opta pentru începerea plății anuităților, pentru continuarea plății primelor eșalonate, sau pentru transformarea contractului într-un contract plătit integral.

Contractantul asigurării va fi notificat în scris, cu 45 de zile înainte de data pensionării indicată, cu privire la opțiunile prezentate mai sus și la tipurile de anuității oferite de asigurător.

In momentul în care contractantul dorește începerea plății anuităților către asigurat, va fi obligat să completeze formularul special pus la dispoziție de asigurător, cumpărând astfel cu valoarea contului său din acel moment, ca primă unică, la prețul de vânzare, unul din tipurile de anuități oferite de asigurător, prin încheierea unui contract de anuității.

Dacă se optează pentru continuarea plății primelor, uniturile inițiale vor fi transformate în unituri de acumulare, iar primele eșalonate plătite de contractantul asigurării vor fi utilizate în întrgime pentru achiziționarea de unituri de acumulare. Numărul uniturilor de acumulare din contul contractantului asigurării va fi în continuare redus lunar cu suma corespunzătoare riscului de deces pentru luna următoare, precum și cu costurile administrative ale asigurătorului, calculate la prețul de vânzare valabil la data tranzacției.

Contractantul asigurării are dreptul să denunțe în scris contractul de asigurare, situație în care beneficiază de valoarea de răscumpărare aferentă contractului său la data încetării contractului de asigurare. Acesta se obligă să comunice asigurătorului intenția sa de denunțare a contractului de asigurare cu cel puțin 30 de zile înainte de încetarea contractului, printr-o înștiințare scrisă, dar este obligat să plătească primele de asigurare aferente acestei perioade.

In primii doi ani de asigurare, la denunțarea contractului de asigurare, contractantul va avea dreptul să încaseze doar valoarea uniturilor de investiții, în cazul în care există.

71

Dacă cererea de răscumpărare totală a contractului intervine după primii doi ani de asigurare, dar înainte de expirarea perioadei inițiale de plată a primelor, contractantul asigurării are dreptul să primească valoarea de răscumpărare egală cu valoarea uniturilor de investiții plus valoarea uniturilor de acumulare și inițiale rămase în cont după deducerea taxei de răscumpărare și a debitului acumulat, calculate la data efectivă a încetării contractului.

Taxa de răscumpărare va fi egală cu suma cheltuielilor inițiale datorate asigurătorului, ea va descrește pe perioada inițială de plată a primelor de asigurare și nu va fi aplicată după anul corespunzător încheierii acestei perioade.

La răscumpărarea totală a contractului de asigurare pe perioada de plată a primelor, uniturile de loialitate vor fi pierdute.

In cazul în care cererea de răscumpărare totală a contractului intervine după expirarea perioadei inițiale de plată a primelor, contractantul asigurării are dreptul să primească o valoare de răscumpărare egală cu valoarea totală a uniturilor din cont la data efectivă a încetării contractului.

Contractantul asigurării are dreptul să retragă o cotă parte din numărul uniturilor de investiții din cont, cotă exprimată ca procent sau sumă fixă, dar nu mai mică decât cea stabilită de asigurător, care va procesa retragerea la cerea scrisă a contractantului asigurării. Dacă contractantul asigurării și asiguratul sunt persoane diferite, contractantul asigurării se obligă să furnizeze consimțământul scris al asiguratului cu privire la răscumpărarea parțială.

Pentru fiecare retragere, asigurătorul va reține o taxă pentru acoperirea costurilor de procesare a retragerii. Taxa de retragere va fi exprimată ca procent din suma răscumpărată, dar nu poate fi mai mică decât limita stabilită de asigurător.

La cerea expresă a contractantului sau conform prevederilor mai sus menționate, contractul de asigurare poate fi transformat într-un contract liber de plata primelor, dar în acest caz nu vor mai fi cerute sau acceptate prime eșalonate. Numărul uniturilor inițiale va fi redus cu valoarea cheltuielilor inițiale datorate la data tranzacției, iar uniturile inițiale rămase în urma acestei reduceri vor fi transformate în unituri de acumulare.

In cazul transformării contractului de asigurare într-un contract liber de plata primelor, uniturile de loialitate vor fi pierdute și vor putea fi recuperate doar în cazul revenirii la plata primelor eșalonate, în condițiile stabilite de asigurător.

Suma asigurată pentru un contract liber de plata primelor va fi ajustată astfel încât să devină egală cu valoarea totală a uniturilor de acumulare și de investiții din contul contractantului asigurării, în orice moment. în consecință, beneficiul plătit la decesul asiguratului va fi egal cu valoarea uniturilor din contul contractantului asigurării în momentul producerii evenimentului asigurat.

La transformarea contractului de asigurare într-un contract liber de plata primelor, toate asigurările suplimentare își încetează efectele.

72

După transformarea contractului într-unui liber de plata primelor, contractantul asigurării are dreptul în continuare să cumpere unituri de investiții prin plata unor prime suplimentare, să facă răscumpărări parțiale sau transferuri de unituri, toate costurile și cheltuielile vor înceta a mai fi deduse din contul contractantului, iar taxa de administrare a programului de investiții ING Nederlanden Unit Linked, va fi dedusă în continuare din valoarea programului.

In momentul încheierii perioadei inițiale de plată a primelor, la data indicată de pensionare, la cererea expresă a contractantului asigurării, contractul de asigurare poate fi transformat într-un contract plătit integral.

Pentru acest tip de contract nu vor mai fi cerute sau acceptate prime eșalonate. Uniturile de loialitate și uniturile inițiale vor fi transformate în unituri de acumulare.

Suma asigurată pentru un contract plătit integral va fi ajustată astfel încât să devină egală cu valoarea totală a uniturilor de acumulare și de investiții din contul contractantului asigurării, în orice moment.

In consecință, beneficiul plătit la decesul asiguratului, va fi egal cu valoarea uniturilor din contul contractantului asigurării în momentul producerii evenimentului asigurat.

Odată cu transformarea contractului de asigurare într-un contract plătit integral, toate asigurările suplimentare își încetează efectele.

După transformarea contractului într-unui plătit integral, contractantul asigurării are dreptul în continuare să cumpere unituri de investiții prin plata unor prime suplimentare, să facă răscumpărării parțiale sau transferuri de unituri în conformitate cu condițiile contractuale.

Toate costurile și cheltuielile vor înceta a mai fi deduse din contul contractantului, iar taxa de administrare a programului de investiții ING Nederlanden Unit Linked, va fi dedusă în continuare din valoarea acestuia. După transformarea în contract plătit integral, contractul de asigurare nu mai poate reveni la plata primelor eșalonate.

La fiecare aniversare a poliței, contractantul asigurării are dreptul să mărească suma asigurată garantată și în consecință prima de asigurare eșalonată, optând pentru unul din procentele declarate de către asigurător. în acest caz nu se va face o verificare medicală suplimentară .

Asigurătorul va notifica contractantul asigurării asupra creșterii sumei asigurate și a primei de asigurare eșalonate rezultate, înainte cu 45 de zile de fiecare aniversare a poliței.

Contractantul asigurării va prezenta o notificare scrisă asupra opțiunii sale cu cel puțin 15 zile înainte de data aniversară.

In cadrul contractului de tip Plan de pensii MERIT, pe lângă cele 3 evenimente asigurate respectiv, supraviețuirea asiguratului la data de pensionare indicată, decesul asiguratului pe durata unui contract plătit integral, sau a unui

73

contract liber de plata primelor și decesul asiguratului pe perioada de plată a primelor eșalonate, mai sunt și asigurările suplimentare cum ar fî:

Asigurarea suplimentară de invaliditate permanentă și deces din

accident (PADR) anexa 20;

Asigurarea suplimentară de spitalizare în caz de accident (HA60)

anexa 21;

indemnizația pentru intervenții chirurgicale rezultate in urma unui

accident (SARO)anexa 22 ;

Contractul de tip Plan de Pensii MERIT încheiat de o persoană de sex masculin având la bază datele furnizate de persoana în cauză, îi permite să economisească din timp și să se implice în mod activ în construirea planului de pensii dorit, oferindu-i totodată o protecție financiară garantată pe perioada de plată a primelor de asigurare sub forma de sumă asigurată. Realizarea analizei planului de pensii are la bază :

anuitatea lunară pe perioada determinată de 15 ani de care dorește

să beneficieze începând cu momentul pensionării în valoare de

15 000 000 ROL;

suma asigurată aleasă : 500 000 000 ROL;

vârsta aleasă de pensionare : 65 de ani;

durata de plată a primelor : 34 de ani;

vârsta la data încheierii contractului: 31 de ani;

asigurările suplimentare conform opțiunii dorite.

Pentru atingerea nivelului dorit al pensiei suplimentare s-a luat în considerare un randament anual al investiției de 7%, ceea ce a dus la calcularea unei prime eșalonate de bază în valoare de 30.394.804 ROL, plătibilă anual. La calculul primei nete se ia în considerare următoarele elemente :

probabilitatea de producere a evenimentului asigurat;

vârsta și sexul persoanei asigurate;

valoarea actuală a primelor;

valoarea actuală a sumei asigurate;

dobânda tehnică;

profitabilitatea societății de asigurări.

Dacă la prima netă se adaugă cheltuielile asigurătorului se obține prima brută care este de fapt prima efectiv plătită de asigurat.

La acestea se adaugă primele corespunzătoare asigurărilor suplimentare alese, ceea ce determină o primă eșalonată brută totală în valoare de 34.239.784 ROL.

Pentru asigurările suplimentare atașate contractului, persoana asigurată beneficiază de o reducere de frecvență în valoare de 192.249 ROL. Ca urmare, prima eșalonată netă totală aferentă contractului este de 34.047.535 ROL, plătibilă anual.

74

Alocarea primelor plătite se face în Programul de investiții Bonuri de Tezaur.

Evoluția fondului de pensie luând în considerare vârsta aleasă de pensionare, precum și valorile estimative ale randamentului investiției și ratei inflației se prezintă astfel:

75

Din grafic reiese că în primii ani de plată a primelor, curba valorii contului are o ușoară creștere față de curba primelor plătite fiind net inferioară sumei asigurate.

La jumătatea perioadei curba valorii contului depășește atât curba sumei asigurate cât și a primelor plătite, continuând cu o traiectorie ascendentă, ca la sfârșitul perioadei asigurate valoarea contului să fie net superioară atât sumei asigurate cât și a primelor plătite.

In concluzie pe toată perioada derulării contractului de asigurare suma asigurată depășește suma primelor plătite exceptând ultima perioadă a contractului când riscul de deces crește de la un an la altul, datorită îmbătrânirii naturale.

Pentru a păstra valoarea reală a investițiilor făcute și pentru a crea premisele acumulării așteptate, ING Nederlanden recomandă clienților săi să opteze la fiecare aniversare a contractului pentru programul de protecție împotriva inflației. Proiecția contului asociat planului de pensii a luat în calcul opțiunea pentru acest program.

Performanțele Programului de investiții Bonuri de tezaur au înregistrat până în prezent valori superioare evoluției ratei anuale a inflației, conducând la o creștere în termeni reali a valorii investițiilor făcute.

76

Concluzii și propuneri.

Necesitatea reformării sistemului de pensii în România este o realitate de necontestat. Această atitudine pornește de la o evidentă statistică dramatică, în sensul că în anul 1990 numărul pensionarilor din sistemul asigurărilor sociale de stat era de 2,4 milioane iar cel al salariaților de 8 milioane iar în prezent numărul pensionarilor a ajuns la 6,1 milioane pe când cel al salariaților a scăzut aproape la jumătate, adică la 4,6 milioane.

Imbătrânirea progresivă a populației dar și situația economică dificilă, va adânci cu siguranță dificultățile financiare ale sistemului public de pensii.

Este clar că supraviețuirea sistemului de pensii în forma sa actuală este imposibilă, fapt pentru care se impune luarea unor măsuri cum ar fi: dezvoltarea fondurilor private de pensii și trecerea treptată de la pensiile de stat la pensiile private, bazate pe economisire voluntară și pe investire profitabilă, scăderea ratelor de contribuție pentru a degreva situația financiară a societăților comerciale și nu în ultimul rând dezvoltarea unui cadru legislativ adecvat care să asigure o independență reală a fondurilor de pensii.

Sistemul pensiilor publice ar trebui restrâns, în timp și raționalizat, pentru a încuraja crearea și dezvoltarea fondurilor private de pensii.

O serie de analiști economici și reprezentanți ai societăților de asigurări susțin că formula de pensii ocupaționale nu va da rezultate din cauza numărului redus de contribuabili, ceea ce va face neatractivă investiția într-un astfel de fond. Lucrul acesta poate fi o realitate dacă ținem cont de alineatul (3) art.l din Legea privind pensiile ocupaționale, care limitează numărul participanților la schemele de pensii ocupaționale prin excluderea salariaților ai căror „angajatori au datorii la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor pentru șomaj și bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, la furnizorii de energie și combustibili de orice formă, precum și instituțiile publice indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare".

Practic deosebirea esențială dintre un sistem privat de pensii și unul de stat constă în modul în care sunt alocați banii contribuabililor. De aceia, fondurile de pensii au nevoie de experți în investiții, de manageri, de analiști și de auditori bine pregătiți.

In sistemul privat fiecare salariat contribuie lunar în timpul vieții active cu un anumit procent din salariu la formarea propriei pensii. Aceste contribuții sunt folosite de către administratorii fondurilor de pensii în investiții pe piața de capital mărindu-le valoarea în timp, iar la atingerea vârstei de pensionare salariatul va primi o pensie mai mare decât pensia de stat.

In concluzie, singura soluție viabilă rămâne reglementarea sistemului de fonduri de pensii obligatorii, administrate privat, care poate oferi tuturor angajaților șansa unui venit decent la vârsta pensionării.

77

ANEXA Nr.12 CERERE PENTRU ACORDAREA

PENSIEI PENTRU OMITĂ DE VÂRSTĂ Nr. din

PENSIE ANTICIPATĂ PENSIE ANTICIPATĂ PARȚIALĂ

Către

CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA

Subsemnatul(a)__________________________________________codul

personal de asigurare socială _________________________________ domiciliata în

localitatea__________________________________str.__________________________nr.______,bl.______,sc._______,et._______,ap.__________, județul Ialomița, posesor act

identitate seria_______, nr._______________________, eliberat, de_________________

la data de________________, născut la data de în

localitatea/județul fiul(fiica)________________

si al __________________________solicită înscrierea la pensie pentru limită de

vârstă/pensionare anticipata/pensie anticipată parțială cu data de

In acest scop depunem urmatoarele acte:

Carnetul de muncă seria nr. original și copie;

Carnet de asigurări sociale seria____nr_______original si copie;

Livret militar seria ____ nr. ___ original/copie;

Adeverință certificare perioadă de studii învățământ superior nr.__ din

Adeverinta privind sporurile la salariu_______________________

Adeverință condiții de munca______________________________;

Dovadă certificare stagiu de cotizare________________________;

Data incetarii calității de asigurare_________________________;

Adeverință din care să rezulte achitarea contribuției de asigurări sociale pana la data solicitarii drepturilor__________________

Declar pe proprie răspundere sub sancțiunile prevăzute de Codul Penai pentru declarații neadevărate că:

sunt/nu sunt asigurat(ă);

primesc/nu primesc o altă pensie sau ajutor social;

primesc/nu primesc indemnizație;

primesc/nu primesc indemnizație de șomaj, alocata de sprijin;

primesc/nu primesc indemnizație de handicapat;

primesc/nu primesc indemnizație DL 118/1990 CEC nr, _____________

primesc/nu primesc indemnizație L. 189/2000 CEC nr. ___

Mă oblig a anunța, în termen de 15 zile, Casei Județene de Pensii orice schimbare ce va surveni în cele declarate mai sus.

In cazul în care nu-mi voi respecta declarația asumată prin prezenta, mă oblig să restitui integral sumele încasate nelegal, suportând rigorile legii.

Am completat și am citit cu atenție conținutul declarației de mai sus, după care am semnat

DATA SEMNĂTURA,

79

ANEXA Nr.13

CERERE PENTRU ACORDAREA
PENSIEI DE INVALIDITATE Nr. din .

Către

CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII IALOMIȚA

Subsemnatul(a) __ cu codul

personal de asigure socială domiciliat(ă) în

localitatea str, ___ _t nr.

, bl. sc. ,et. __, ap.__ , județul ,

posesor act identitate seria _ nr. , eliberat de________________,la data de____________ _____________________născut la data de

_________________, în localitatea/județul_________________________________

fiul(fiica) lui _ și al_________________________ solicita

înscrierea la pensie de invaliditate.

In acest scop depun următoarele acte :

Carnetul de muncă seria nr.__ original și copie;

Carnet de asigurări sociale seria nr. ____original și copie;

Livret militar seria nr. original/copie;

Adeverință certificare perioadă de studii învățământ superior nr. din__________

Adeverință privind sporurile la salariu __________;

Adeverință condiții de muncă ________ ;

Dovadă certificare stagiu de cotizare______________;

Dala încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și cuantumul acesteia

Decizia de încadrare în grad de invaliditate.

Declar pe proprie răspundere sub sancțiunile prevăzute de.Codul Penal pentru declarații neadevărate că:

sunt/nu sunt asigurat(ă);

primesc/nu primesc o altă pensie sau ajutor social;
– primesc/nu primesc indemnizație;

primesc/nu primesc indemnizație de șomaj, alocația de sprijin;

primesc/nu primesc indemnizație de handicapat;

primesc/nu primesc indemnizație DL 118/1990 CEC nr. ;

primesc/nu primesc indemnizație L. 189/2000 CEC itr.

Mă oblig a anunța, în termen de 15 zile, Casei Județene de Pensii orice

schimbare ce va surveni în cele declarate mai sus.

In cazul în care nu-mi voi respecta declarația asumată prin prezenta mă oblig să restitui integral sumele încasate nelegal, suportând rigorile legii.

Am completat și am citit cu atenție conținutul declarației de mai sus\ după care am semnat.

DATA SEMNĂTU R A,

80

ANEXANnr.l4

CERERE PENTRU ACORDAREA

PENSIEI DE URMAȘ Nn. din

Către

CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII

Subsemnatul(a) în calitate de

soț supravietuitor/fiu/fiica/tutore cu codul personal asigurări sociale

____________________domiciliat(a) în localitatea

str nr.

bl._______sc.____ et. ap-_________ județul posesor

act identitate seria ____ nr. eliberat de la

data de___________________ născut la data de _____________ în

localitatea/județul_________________ fiul(fîica) lui_____________________

și al __ solicita înscrierea la pensie de urmaș după

______________________decedată(ă) la data de

în. calitate de asigurai/pensionar având codul personal de asigurări sociale

. /talon pensie nr. __ pentru :

1

2-

3._____________________________

4.

5.

In acest scop depun următoarele acte :

– Carnetul de muncă seria nr.____________original și copie

– Carnet de asigurări sociale seria __________ nr.

original și copie

– Livret militar seria nr. original/copie

– Adeverință certificare perioadă de studii învățământ superior
nr,____________ din________________

Adeverință privind sporurile la salariu__________

Adeverință condiții de munca______________________

Dovadă certificare stagiu de cotizare

– Cauza decesului (excepție : situația în care susțmătonil decedat
avea calitatea de pensionar)

Certificatul de deces

Actele de stare civilă ale solicitanților

Adeverință de studii (elev sau student)

DATA SEMNĂTURA,

81

DECLARAȚIE

Declar pe proprie răspundere sub sancțiunile prevăzute de Codul Penal pentru declarații neadevărate că;

– nu am săvârșit infracțiunea de omor san tentativă de omor asupra
susțntitoralui decedat;

– nu realizez venituri lunare mai mari de Vi din salariul mediu braț pe economie;

primesc/nu primesc indemnizație DL 118/1990 și L 42/1990 ;

primesc/nu primesc o altă pensie sau ajutor social

primesc/nu primesc indemnizație de șomaj sau alocația de sprijin

– primesc/nu primesc indemnizație de veteran de război/văduvă de
război/văduvă de veteran de război:

nu s-a desfăcut căsătoria cu susținătorul decedat;

după decesul susținătorului nu m-am recăsătorit.

Mă oblig ca la împlinirea vârstei de 16 ani, și la începerea fiecărui an școlar sau universitar să prezint în 15 zile Casei județene de pensii dovada continuării studiilor (în cazul copiilor urmași).

Mă oblig a anunța, în termen de 15 zile, Casa județeană de pensii orice schimbare ce va surveni în cele declarate mai sus.

în cazul în care nu-mi voi respecta declarația asumată prin prezenta, mă oblig să restitui integral sumele încasate nelegal, suportând rigorile legii.

Am completat și am citit cu atenție conținutul declarației de mai sus, după care am semnat.

DATA _______ SEMNĂTURA,

82

Anexa 15

Nr.___________/_______

DOMNULE DIRECTOR EXECUTIV,

Subsemnatul(a) , domiciliat în

_________________________________________________________________________________

str.______________,nr.______,bl._____,sc._______,ap._______, pensionar

cu dosar nr. vă rog să îmi aprobați cererea de recalculare

a pensie^ în baza documentelor anexate:

___________________________________________

___________________________________________

___________________________________________

Data Semnătura

Domnului Director Executiv al Casei Județene de Pensii Ialomița,

DOMNULE DIRECTOR EXECUTIV,

Subsemnatul(a)________________________________________cu codul personal

de asigurare socială domiciliat(ă) în localitatea

– ______ str. , nr._____________ , bL

_______sc.____,et.____ap. , județul Ialomița în vârstă de ______ ani, pensionar

cu dosar nr. _________ vă rog să îmi aprobați transformarea pensiei de

invaliditate/pensie anticipata parțiala în pensie pentru limită de vârstă, cu păstrarea cuantumului cel mai avantajos.

Data Semnătura

Domnului Director Executiv al Casei Județene de Pensii Ialomița

83

Anexa 16

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

Anexa 17

96

Anexa 18

97

Anexa 19

98

Anexa 20

99

Anexa 21

100

Anexa 22

101

Anexa 23

102

Anexa 24

103

BIBLIOGRAFIE

Văcărel Iulian și colectiv – Finanțe publice , Ediția a IlI-a,
Editura Didactică și Pedagogică București, 2001.

Purcaru Ion, Mircea Iulian, Lazăr Gheorghe – Asigurări de
persoane și de bunuri, Editura Economică București, 1998.

Văcărel Iulian, Bercea Florian – Asigurări și Reasigurări,
Editura Expert, București 1993.

Felicia Alexandru, Daniel Armeanu – Asigurări de bunuri și
persoane, Editura Economică, 2003.

Lege privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență
socială, nr.3 din 30 iunie 1977, publicată în Buletinul Oficial al
României, partea I nr. 82 din 6 august 1977.

Lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de
asigurări sociale, numărul 19 din 17 martie 2000 actualizată
până la data de 19 septembrie 2003.

Lege privind asigurările și reasigurările în România, numărul
136 din 29 decembrie 1995, publicată în Monitorul oficial,
partea I, numărul 303 din 30 decembrie 1995.

Hotărârea Guvernului României privind înființarea unor societăți
comerciale pe acțiuni în domeniul asigurărilor, nr. 1279 din 8
decembrie 1990, publicată în Monitorul oficial, Partea I, nr.145
din 17 decembrie 1990.

Violeta Ciurel – Asigurări și reasigurări: abordări teoretice și
practici internaționale, Editura ALL BECK, 2000.

10. Proiect de Lege privind fondurile de pensii obligatorii administrate privat și proiect de Lege privind pensiile ocupaționale, 2003.